Nume și prenume: Stroe (Ispas) Smaranda Olimpia Programul de studii: Licență [625036]

1
Nume și prenume: Stroe (Ispas) Smaranda Olimpia Programul de studii: Licență
Specializare: Administație publică Anul: III
Planul de elaborare a lucrării de absolvire
Titlul lucrării : Bugetul de stat în economia contemporană
Domeniul în care se încadrează : Economie
Concepte cheie cu care se operează: buget, sector public, venituri, cheltuieli, echilibru bugetar,
deficit bugetar, excedent bugetar, fiscalitate, deficit, piață de consum, comportamentul
populației, consum, producție, politică monetar ă, emitere de bani, împrumut public, bunuri
publice
Introducere în problematica aleasă :
Bugetul de stat reprezintă un instrument foarte important pri n care se stabilește, se
trasează desfășurarea activității economice anuale prin alocarea ș i redis tribuire a resurselor. De
modul î n care este elaborat proiectul de buget depinde întreaga evoluție economică a unui stat,
atât pe termen scurt, cât ș i pe termen lung, de aceea este foarte important de înțeles că proiectul
bugetar depinde de o politică bugetară, iar echilibrul economic pe termen lung depinde de
păstrarea unei politic i bugetare fără discrepanțe mari de la un an la altul. Păstrarea unei politici
bugetare axată pe aceleași principii și viziuni determină o stabilitate, fiind mult mai ușor de
estimat și prevăzut cum anume se va comporta economia unui stat într -o anumită situație dată,
fie ea și una nefavorabilă, căci oricât de benefică ar părea la prima vedere o idee de modificare
radicală a unei politici bugetare lineare si stabile, aceasta nu poate sub în niciun context să
garanteze care vor fi efectele sale sau dacă espectativele trasate teoretic vor fi atinse în realitate.
Alegerea temei de dezbatut a fost una controversată. Mi -am dorit să aleg un subiect
căruia sa îi cunosc importanța, dar despre care să nu știu încă detaliile. Am vrut ca o dată cu
realizarea lucrării de licență să descopăr lucruri noi și utile. Consider că deși nu face parte din
disciplinele de bază studiate în aria administrativă, economia statului, cu precădere bugetul de
stat ar trebui să fie un subiect bine cunoscut oricărei persoane își dorește să ocupe la un moment
dat o funcție în sfera executivă.
Toată această procedura de elaborare a proiectului bugetar trebuie înțeleasă nu numai de
cei care participă la redactare a sa ci și de cei pe care îi afectează în mod direct, adică de întreaga
popolație a statului respectiv și de toate persoanele care interacționeaza cu piața monetară a

2
statului. De buna gestionare și realocare a veniturilor statului depinde bunăstarea ac estuia,
economic, dar și social. Obiectivele principale în elaborarea acestei lucrări sunt reprezentate de
descrierea detaliată a tot ceea ce înseamnă bugetul de stat pentru a putea despinde din aceasta
relațiile care reies cu celelalte aspect economice și so ciale ale statului, influența pe care acest
instrument și buna lui gestionare o are asupra populației, ce impact are acesta în relațiile cu
celelalte state și care sunt efectele negative și pozitive ale fiecărei ipostaze în care este gândit,
structurat, el aborate și în final aprobat și adoptat prin lege.
Se va stabili ce este sectorul public, bugetul de stat ca parte a acestuia, structura
bugetului de stat, care sunt sursele de proveniență a veniturilor, care sunt sursele de finanțare și
ce presupun cheltu ielile, care este nivelul de echilibru bugetar și cum se obține, care sunt
situațiile unui dezechilibru bugetar. După insușirea cunoștiințelor teoretice asupra subiectului se
va face o trecere prin principalele ideologii privitoare la aceasta temă, cat de mare este
discrepanța dintre acestea în funcție de perioada și de contextul în care au apărut și cum a
influențat fiecare dintre aceste ideologi politica economică a vremii respective, dar și de -a lungul
timpului sau chiar în zilele noastre.
Conceptul de buget de stat poate fi privit și definit la prima vedere din două perspective:
cea economică (în care bugetul poate fi definit ca totalitatea metodelor și tehnnicilor de
manipulare a veniturilor în vederea utilizării lor pentru acoperirea cheltuielilor în scopul obținerii
unui echilibru bugetar) și cea juridică (în care bugetul poate fi definit ca un act legal – de obicei
o lege anuala aprobată de Parlament – prin care se autorizează modalitățile de finanțare și se
reglementează acoperirea cheltuielilor). S ubsidiar se poate vorbi de apariția a două tipuri de
relații bugetare: de mobilizare și de repartizare a resurselor bănești.
În viziunea mea actual, lucrarea va fi structurată în 5 capitole dupa cum urmează:
1. Sectorul public și reperele politicii economic e divizat în:
1.1.Sectorul public – privit ca un întreg, o evoluție completă a sistemului bugetar de -a
lungul timpului, practic un istoric al evenimentelor bugetare anuale.
1.2.Bugetul de stat
1.2.1. Concepte generale
1.2.2. Evoluția istorică
2. Rolul bugetului de stat – în cadrul acestui capitol se vor detalia tipurile de relații aparute
atât în cadrul elaborării planului de buget, cât și în urma aprobării și aplicării acestuia.
Mai exact, relațiile directe și indirecte aparute în cadrul politicilor bugetare. Se
subliniază faptul că bugetul de stat are atât un rol economic, cât și unul social.

3
3. Procesul bugetar:
3.1.Principiile bugetare: Aici se vor descrie cele opt principii fundamentale pentru
realizarea bugetului: principiul universalității bugetului, principiul unității buget ului,
principiul realității bugetare, principiul anualității bugetului, principiul echilibrului
bugetar, principiul neafectării veniturilor bugetare, principiul specializării, principiul
publicității bugetului.
3.2.Etapele realizării procesului bugetar: elabor area proiectului de buget, aprobarea
bugetului, execuția bugetului, încheierea și aprobarea contului de execuție bugetară,
controlul bugetar.
4. Finanțarea sectorului de stat:
4.1.Fiscalitatea
4.2.Împrumutul public
4.3.Emiterea de bani
4.4.Echilibrul bugetar – considerații g enerale privind excedentul și deficitul bugetar
5. Structura bugetului de stat al României – În cadrul acestui capitol se va detalia specificul
bugetului de stat al României și se vo r analiza două proiecte de buget public aprobate la
douăzeci de ani distanță.
Elaborarea cadrului teoretic:
Una distre cele mai importante teorii care include conceptual de buget de stat și importanța
acestuia este macromodelul lui John Maynard Keynes. Acesta a creat un întreg model
macroeconomic în care a încercat să determine și să explice fenomenele care au loc în cadrul
unui stat ca domeniu complex, care sunt factorii determinanți și ce rol au aceștia în modificările
aparute în fluxul economic. Modelul lui Keynes apare inițial ca o replică menită să contrazică în
totalitate teor ia lui Jean Baptiste Say, având ca punct minimal de plecare modelul fluxului
circular al lui Francois Quesnay. Acest model se structurează pe un cadru economic -matematic
din 3 categorii de elemente : variabilele (acestea pot fi indicatori precum: cererea, oferta,
instituțiile, economiile sau raportul dintre două astfel de categorii: rata dobânzii, înclinația spre
consum), relațiile dintre variabile (demonstrate printr -o serie de funcții: a cererii, a ofertei) și
parametrul multiplicator k (gradul de influen ță al unei variabile asupra altor variabile). Keynes
încearcă prin acest model să arate mai mult cauzele dezechilibrelor economice, nu să dezvolte o
structură a comportamentului de echilibru.
Răspuns la modelul lui Keynes apar o serie de alte modele menite sa dezvolte cumva teoria
acestuia, să o îmbogățească sau să o explice într -o modalitate mai puțin dominant matematic. Un

4
astfel de exemplu este modelul IS -LM al lui John Hicks aparut
în 1936. În modelul IS -LM statul apare ca un consummator pe
piața bunuri lor, politica acestuia influențând felul în care
variază curba IS. În cazul unei politici fiscal expansive curba IS
se deplasează catre dreapta, iar poziția a doua a curbei LM
semnifică o creștere a venitului populației. În cazul unei politici
fiscale con tractive, curba IS se deplasează către stângă, statul
scade cheltuielile, fapt ce micșorează deficitul bugetar, însă
veniturile populației scad o dată cu rata dobânzii. Aplicând
multiplicatorul k situația poate fi interpretată cu totul altfel. Astfel, o da tă cu cererea din partea
statului ca și consumator, crește obligatoriu și producția care va avea nevoie de mai mulți
angajați. Asta înseamna un număr mai mare de salarii pentru consum , iar creșterea consumului
implică o nouă creștere a numărului de angajaț i și acest flux se repetă. Devenind o singură dată
consumator(chiar dacă asta înseamnă un împrumut), statul poate stimula un ciclu permanent de
creștere a consumului și automat a producției. Minusul pe care criticii de specialitate îl aduc
acestui model es te lipsa unei tehnici de acoperire a datoriei statului, a împrumutului de stimulare
a producției inițiale, urmat de foarte posibilă cheltuire iresponsabile a resurselor din partea
populației, fără teama apariției unui moment în care statul să nu mai poată suplini rolul de
consumator.
Elaborarea cadrului metodologic al cercetării :
Ca și parte de cercetare a lucrării, aceasta va cuprinde o abordare comparativă a două
proiecte de buget de stat elaborate, aprobate și utilizate în două contexte politice diferite, la o
distanță de douăzeci de ani, încadrate în două regimuri politice dife rite. Acest lucru va sublinia
relația dintre bugetul de stat și viața social, nu numai cea economică. Se va demonstra că viața
socială determină comportamentul populației, iar comportamentul populațieiare un impact masiv
asupra bugetului de stat și a polit icii monetare, cum de altfel, felul în care este structurat bugetul
de stat și politica monetară determină un echilibru sau un dezechilibru economic ce influențează
comportamentul populației. Folosind studiul datelor documentare se va realiza un studiu de caz
pentru a vedea dacă aceste influențe și comportamente se modifică în funcție de contextul în care
se află, cum anume se modifică și care sunt beneficiile fiecarei ipostaze în parte.