Program de studiu : INGINERIE ECONOMICĂ ȊN AGRICULTURĂ (ÎF) PROIECT DE DIPLOMĂ Coordonator științific: Șef Lucr. Dr. Oltenacu Nicoleta Absolvent,… [625031]
1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Program de studiu : INGINERIE ECONOMICĂ ȊN AGRICULTURĂ (ÎF)
PROIECT DE DIPLOMĂ
Coordonator științific:
Șef Lucr. Dr. Oltenacu Nicoleta
Absolvent: [anonimizat]2020 –
2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE
ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Management și Dezvoltare
Rurală – Filiala Călărași
Program de studiu: Inginerie Economică în Agricultură (ÎF)
PROIECT DE DIPLOMĂ
ANALIZA TEHNICO -ECONOMICĂ A S.C. AGRO MEC
TRACTORUL CUZA VODĂ S.A. COMUNA CUZA VODĂ ,
JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Coordonator științific:
Șef Lucr. Dr. Oltenacu Nicoleta
Semnătura
………………….. Absolvent: [anonimizat]
2020
3
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 4
CAPITOLUL 1. DESCRIEREA SOCIETĂȚII S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A. …….. 6
1.1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 6
1.2. AMPLASAREA SOCIETĂȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 7
1.3. DOT AREA SOCIETĂȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 11
1.4. STRUCTURA CULTURILOR ÎN CADRUL SOCIETĂȚII ………………………….. ………………………….. 14
CAPITOLUL 2. ANALIZA TEHNICĂ A SOCIETĂȚII S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ
S.A. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16
2.1. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ APLICATĂ LA PLANTELE DE GRÂU ………………………….. …….. 16
2.2. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ APLICATĂ LA PLANTELE DE PORUMB ………………………….. .. 21
2.3. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ APLICATĂ LA PLANTELE DE SOIA ………………………….. ………. 26
2.4. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ APLICATĂ LA PLANTELE DE FLOAREA SOARELUI ………. 30
2.5. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ APLICATĂ LA PLANTELE DE RAPIȚĂ ………………………….. …. 35
CAPITOLUL 3. ANALIZA ECONOMICĂ A ACTIVITĂȚII S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA
VODĂ S.A. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 41
3.1. ANALIZA VENITURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 41
3.2. ANA LIZA CHELTUIELILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 42
3.3. ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICE ………………………….. ………………………….. …………………. 44
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 45
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 47
4
INTRODUCERE
Agricultura constituie din cele mai vechi timpuri și continuă să rămână și azi un domeniu vital
de activitate a omului. Rămâne unica sursă de hrană, un furnizor important de materie primă pentru
industrie și totodată o însemnată piață de desfacere pentru producția acesteia.
Funcția alimentară a agriculturii exprimă faptul că natura necesităților pe care le satisface este
cu totul deosebită. Agricultura are cea mai mare con tribuție la bunăstarea oamenilor întrucât nevoile pe
care tinde să le satisfacă sunt esențiale, atât prin importanță , cât și prin permanența lor. Reducerea sau
lipsa unor produse indispensabile vieții poate provoca perturbații în organismul uman și puterni ce
tensiuni sociale. Gradul de satisfacere a consumului fiziologic normal al întregii populații depinde în
cea mai mare măsură de producția agricolă, internă.
O trăsătură fundamentală a agriculturii românești constă în faptul că potențialul natural ridicat
poate asigura necesarul intern de alimente de bază pentru o populație mult mai numeroasă decât cea
existentă în prezent. Importul de alimente ar trebui să fie doar o sursă de completare și diversificare a
consumului.
Am ales această temă deoarece zona ju dețului Călăraș i este una preponderent agrară, fapt care
face ca agricultura să fie cel mai important sector pentru noi. Fiind o ramură atât de important ă pentru
economia locală, consider că este necesar să vedem toate modurile prin care putem dezvolta cat mai
mult agricultura.
Societarea pe care am analizat -o în cadrul lucră rii este societatea S.C. AGROMEC
TRACTORUL CUZA VODĂ S.A. , care își are sediul în comuza Cuza Vodă. În cadru l studi ului am
luat î n considerare suprafața pe care aceasta își desfăș oară activitatea, procesele tehnologi ce efectuate și
utilajele folosite , dar și producț iile obținute ș i veniturile aferente desfașurării activităț ii.
Lucrarea este structurată în trei capitole după cum urme ază:
Primul capitol intitulat Descrierea soc ietății, cuprinde date despre înființarea societății, modul în
care aceasta își desfășoară activitatea și suprafața pe care aceștia o lucre ază. Totodată este descrisă
amplasarea societății în județul Călărași în ceea ce privește poziția geografică, clima ș i solul.
Tot î n acest capitol am mai descris dotarea de care dispune societatea, structura culturilor și evoluția
suprafeț elor cu ltivate pentru fiecare cultură în ultimii cinci ani.
În cel de -al doilea capitol al lucră rii am descris tehnologia de cultivare pentru toate cele c inci
culturi luate î n studiu. Am prezentat totodat ă și importanț a celor cinci culturi și form ele în care ele se
regăsesc în viața noastră de zi cu zi.
5
În ultim ul capitol am realizat o analiză economică a societății. Analizând veniturile am vă zut
care dint re culturi este mai rentabilă ș i care dintre cultur i aduce cel mai mic pr ofit în cadrul societății.
Am fă cut o analiză ș i asupra cheltuieli lor din care am putut observa că cele mai mari cheltuieli se fac
prin investirea de capital î n materii prime.
6
CAPITOLUL 1 . DESCRIEREA SOCIETĂȚII S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ
S.A.
1.1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII
Date de identificare
Nume firmă: AGROMEC TRACTORUL CUZA VODA SA
Cod Unic de Înregistrare: RO 8179220
Nr. Înmatriculare: J51/369/1996
EUID: ROONRC.J51/369/1996
Data înființării: 01.03.1996
Societarea AGROMEC TRACTORUL CUZA VODA este situată în Comuna Cuza Vodă,
Județul Călărași fiind o societat e pe acț iuni.
Societatea are ca obiect de activitate cultivarea cerealelor (exclusi v orez), plantelor leguminoase
și a plantelor producă toare de seminț e oleaginoa se, cod CAEN 0111. Societatea cultivă î n prezent o
suprafa ță de 318,22 ha.
Aceasta a fost î nfiin țată în 01.0 3.1996 la inițiativa domnului Vlasceanu Vasile, admin istratorul
societății, care după desf iințarea CAP -urilor a început să strâ ngă pământul de la țărani pentru a -l
cultiva. Astfel, a înființat prin forț e proprii , societatea, urmând să elibereze acț iuni pe ntru a putea
major a capitalul social al acesteia.
În prezent societa tea are un acț ionar principal, și doi acț ionari , persoane juridice. Acționarul
principal este și administratorul societăț ii domnul Vlasceanu Vasile, ce deț ine 79,14% din capitalul
social .
Sub conducerea administratorului mai gă sim alți 7 angajați permanenț i, printre car e un contabil,
un director gener al, doi mecani ci agricoli și alț i trei angajați pe producț ie. Pe langă aceștia societatea
folosește și zilieri atunci câ nd este nevoie.
7
1.2. AMPLASAREA SOCIETĂȚII
Comuna Cuza Vodă se află în sud -estul Câmpiei Române, în partea de sud a județului Călărași și este
compusă din trei sate: Ceacu, Cuza -Vodă și Călărașii -Vechi. Aceasta este la zona de contact a
Bărăganului Sudic cu Terasa Călăraș i. Orientate de la est spre vest, satele s -au dezvoltat pe fruntea
Bărăganului Sudic și pe podul Terasei Călărași, în bazinul superior al văilor torențiale (figura 1.1.).
Figura 1.1. Harta Județului Călărași
Tabel nr. 1.1. Suprafața comunei Cuza Vodă1
Sursa: Primaria Comunei Cuza Vodă
Comuna este situată în apropierea unor căi de comunicație importante: Drumul național care leagă
capitala țării cu Călărașiul și cel care leagă Călărașiul cu Oltenița, drumuri ce se intersectează la
„Canton”, pe raza teritorial -administrativă a comunei, dar în afara p erimetrului locuibil, la cca 1
km către sud.2
Comuna este traversată de drumul interjudețean nr.3 Călărași – Dragoș Vodă. Aceste drumuri pun în
legătură satele comunei cu satele din jur, d e care sunt legate dpdv socio -economic .
1 Primaria Comunei Cuza Vodă
2 Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Cuza Vodă 2014 -2020
Suprafața totală 14.050 ha din care:
Suprafața agricolă Suprafața neagricolă
Arabil Viță de vie Livezi Ape Păduri Drumuri Intravilan
12165 ha 123 ha 2 ha 910 ha 125 ha 320 ha 405 ha
8
Comuna Cuza -Vodă se află la o distanță de 10km în Vestul Municipiului Călărași, reședința
județului nostru; la o distanță de 50km față de Municipiul Slobozia, reședința județului Ialomița și la
110 km față de capitala țării, București. Comuna Cuza -Vodă a aparținut până în anul 1968 de județul
Slobozia, când a luat ființă județul Călărași, în baza Legii nr.2/februarie 1968.
Comuna se află la aproximativ 4km de gara Călărași -Sud, la o distanță de aproximativ 7km de gara
Ștefan Vodă și la 15km distanță de gara Călărași. Calea ferată ce a mai apropiată este Călărași –
Ciulnița.
Această co mună se învecinează cu comuna Vâ lcelele la nord, spre nord -est teritoriul este limitat de
cel al comunei Dragalina la cca 500m sud de calea ferată București -Constanța, la est cu teritoriul
Municipiului C ălărași și comuna Ștefan Vodă, la vest cu comuna Grădiștea, iar la sud, teritoriul
comunei se întinde până la Dunăre – graniță naturală cu Bulgaria.
Suprafața totală a teritoriul ui comunei Cuza -Vodă este de 14. 050 ha din care 12.290 ha sunt ocupate
de tere nul agricol (12.165 teren arabil). Din suprafața totală 240 ha sunt ocupa te de vatra satelor
componente (Tabel nr.1.1.).
Clima . Comuna Cuza Vodă aparține sectorului de climă continentală, specific Câmpiei Bărăganului.
Așezată pe podul Terasei Călărași, cu o ușoară expunere spre sud și adăpostită de Fruntea Câmpului,
comuna Cuza Vodă are un topoclimat aparte.3
Pentru interpretarea principalelor elemente climatice: temperatură, vânturi, precipitații, folosim
date furnizate de stația Meteorologică a Municipiu lui Călărași. Aceste elemente climatice
caracterizează Terasa Călărși.
Anotimpul vara este caracterizat de secetă, timp călduros și senin, urmări ale influenței aerului
continental uscat și fierbinte adus de anticiclonii din est sau pătrunderii maselor d e aer tropical din
Africa de Nord. Temperaturile cresc treptat din luna iulie până în luna august. Astfel în luna iulie
temperaturile cresc peste 230 C, iar în luna august pot ajunge chiar și la 390 C.4
Datorită reliefului de câmpie, monoton din punct de vedere al altitudinilor, durata medie anuală a
strălucirii soarelui oscilează în jurul a 2250 ore. Semestrul cald al anului (aprilie – septembrie) deține
ponderea principală sub raportul numărului de ore de strălucire a soarelui aproximativ 1600 de ore,
circa 70%.
În semestrul rece (octombrie – aprilie), valorile medii ale numărului de ore de strălucire a soarelui,
variind în jur de 650 ore, sunt mult mai mici comparativ cu cele caracteristice sezonului d e vegetație,
3 Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Cuza Vodă 2014 -2020
4 Stația Meteorologică a Municipiului Călărași
9
ca urmare a creșterii frecvenței nebulozității stratiforme și a cețurilor determinate de inversiunile
termice.
Anotimpul iarna este caracterizat de viscole puternice cu strat de zăpadă discontinuu și instabil.
Acest anotimp este dominat de mas ele de aer rece din Nord -Est ale Crivățului, zăpada fiind viscolită pe
câmp și troienită în comune.
Fenomenul de îngheț este c aracteristic sezonului rece al anului, astfel semnalându -se frecvent. Pentru
agricultură sunt deosebit de periculoase și dăunătoa re înghețurile târzii de primăvară, care surprind
plantele în plină dezvoltare, plantele fiind foarte sensibile la asemenea oscilații de temperatură.
Înghețurile timpurii care apar toamna sunt deasemenea dăunătoare deoarece se produc atunci când
unele plan te nu și -au încheiat încă ciclul vegetativ.
Conform datelor de la stația meteorologică a Municipiului Călărași, primul îngheț de toamnă apare
în medie după 1 noiembrie, iar primăvara, ultimele înghețuri apar, în medie până la începutul primii
jumătăți a lu nii aprilie. Intervalul anual de zile fără îngheț este, în medie, de 200 de zile.
Zăpada depusă persistă mai mult timp pe camp și mai puțin pe teritoriul comunei, datorită
încălzirilor ce se produc în timpul iern ii. Zăpada începe să se depună î n a doua jum ătate a lunii
decem brie și se topește în prima jumă tate a lunii martie. 5
Cea mai mare grosime a tratului de zăpadă este atinsă spre sfârșitul lunii ianuarie, începutul lunii
februarie.În mod obișnuit, grosimile stratului de zăpadă sunt relativ reduse, tot uși, în anumiți ani,
condițiile atmosferice au determinat producerea unor ninsori abundente și așternerea unui strat deosebit
de gros (1 -1,5 m).
Masele de aer mai cald din Sud -Est aduc primăvara mai devreme, producând topirea zăpezii, ploi
frecvente și vâ nturi uscate și puternice.
Anotimpul toamna este caracterizat de două aspecte: la începutul lui septembrie este uscată, iar în
lunile octombrie și noiembrie este caracterizată de o vreme ploiasă și rece.
Cele mai cunoscute vânturi care bat pe teritoriul comunei sunt: Crivățul și Austrul, care bat din
sectorul Nordic și Nord -Estic, și Băltărețul care bate din sectorul Vestic și Sud -Vestic.
Crivățul este un vânt care suflă mai mult iarna aducând zăpadă, furtuni de zăpadă și ger, fiind un
vânt puternic ce poate atinge viteze de 30 – 35 m/s.Austrul un vânt cald și uscat (20 – 30 km/oră) care
aduce secetă. Băltărețul este vânt cald și umed din Muntenia ce aduce ploi.6
5 Stația Meteorologică a Municipiului Călărași
6 Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Cuza Vodă 2014 -2020
10
Cantitatea medie anuală de precipitații este de numai 500 mm, ca urmare a influenței ce o exercită
curenții ascendenți care iau naștere pe suprafețele lacurilor și a brațului Borcea din cauza temperaturii
moderate a acestora pe tot timpul anului. Anual se înregistrează un maxim în lunile mai -iunie și un
minim în lunile iulie -august, perioadă în care cerul este predominant senin, ceea ce favorizează arșița și
seceta, pentru a cărei combatere se folosesc pe scară largă irigațiile.7
Stratul de zăpadă persistă mai puțin datorită încălzirilor ce se produc în timpul iernii; în medie zăpada
începe să se topească la începutul lunii martie. Numărul anual de zile cu strat de zăpadă oscilează în
jurul cifrei de 30 .
Solurile . Solurile co munei au ca roci parentale lo essul sau depozitele loessoide , roci ce caracterizează
județul nostru.
Loessul este o rocă sedimentară neconsolidată, de culoare galbenă, rareori cenușie sau brună, cu
aspect poros, constând mai ales din praf silicios și argilos. Solul derivat din loess formează unul dintre
cele mai productive pământuri de cultură. Loessul este permeabil, apele de infiltrație determinând
procese de spălare și de transportare a particulelor fine din rocile afânate sub acțiunea circulației apelor
subterane care duc la tasare și la formarea crovurilor.
În camp se î ntâlnesc două tipuri de cernoziomuri: cernoziomuri ciocolatii și cernoziomuri
castanii.
Aceste soluri sunt deosebit de importante pentru agricultură, deoarece sunt bogate în humus, iar
aceste str aturi ating grosimi ce variază î ntre 60 și 80cm. Solurile acestea caracterizează climatul de
stepă unde vegeta ția este alcătuită din ierburi, iar precipitațiile sunt circa 500mm.
Solurile sunt afânate și se lucrează ușor. Acestea înmagazinează cantități mari de aer și apă suficientă
pentru creșterea și dezvoltarea optimă a plantelor. Solurile sunt poroase ceea ce determină un drenaj
foarte bun.
Când ploile sunt abundente , apa care se află în exces se i nfiltrează ușor și în celelalte straturi, iar când
este insuficientă, se ridică spre suprafață prin circulația ascendentă la nivelul rădăcinilor.Sunt perioade,
uneor i destul de lungi când datorită căldurilor și vânturilor, rezerva de apă din sol să se epuizeze astfel
ca plantele să sufere de secetă.
Solurile au caracteristici specifice foarte bune pentru dezvoltarea agriculturii în localitate oferind cele
mai bune con diții pentru desfășurarea acestei activități.8
7 Stația Meteorologică a Municipiului Călărași
8 Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Cuza Vodă 2014 -2020
11
1.3. DOTAREA TEHNICĂ A SOCIETĂȚII
Societatea S .C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S .A. deține o gamă largă de utilaje
agricole ce asigură efect uarea la timp a lucrărilor agric ole în cele mai bune condiții( Tabel nr. 1.2.)
Tabel nr. 1.2. Dotarea tehnică a societății
Sursa: Documentele societății S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A.
În cadrul societății utilajele au fost achiziționate atât prin mijloace proprii cât și prin accesare de
fonduri europene . Printre utilajele pe care societatea le deține putem gasi :
Combină John Deere Type S 760 l (Foto nr. 1.1.) Denumire mijloc fix Data achizitiei Nr. buc.
Presă Hidraulică 11.03.2000 1
Autobenă 08.03.2000 1
Plug PP 3 -30 16.12.2002 2
Grapă cu disc GD 3.3 16.12.2002 2
Grapă cu colți mobili 16.12.2002 9
Remorcă 31.05.2002 4
Semănătoare SPC 8 05.05.2003 2
Grapă rigidă cu colți 02.11.2004 6
Combinator Granchio 27.01.2005 1
Tractor John Deere 04.11.2005 1
Mașină erbicidat EXPO 601 25.10.2008 1
Scarificator 25.09.2009 1
Semănătoare SUP 29 10.09.2009 1
Cositoare rotativă 15.07.2009 1
Tractor Steyer CVT 6195 20.10.2010 3
Semănătoare cereale păioase 31RD SC 31 17.08.2011 2
Tractor Fendt 724 Vario S4 Power 27.11.2015 2
Disc scurt Horsch Joker 6 RT 28.08.2016 2
Plug Lemken Diamant 12.12.2017 2
Combina John Deere Type S 760 l 31.05.2018 3
Heder păioase John Deere Type 625X 31.05.2018 3
Sprayer Lemken model Primus 35 31.07.2018 1
12
Sistem ActiveYiel d ™ calibrare automată a randamentului pentru porumb, soia, grâu, canola și orz ;
Posibilitatea automatizării controlul ui coșului de cereale în timp ce descărca în permanenț ă cu Sync
Machine;
Sistem de curățare Dyna -Flo ™ Plus de înaltă performanță ;
Schimbare automată cu transmisie ProDrive ™ ;
Înclinarea platformei crește productivitatea antetului din combina ;
Rotor TriStream ™ proiectat pentru cereale grosiere și ușor de treptat boabe mici ;
Rotor cu flux variabil conceput pentru manipularea materialelor dure ;9
Tractor Steyer CVT 6195 (Foto nr.1.2.)
Sistemul automat de virare S -Guide bazat pe DGPS operează cu o precizie supremă. El garantează
ghidajul pe benzi paralele atunci când tractorul este operat pe traiectorii drepte și curbe. Cu o precizie
reproductibilă de până la 2,5 cm, n u există riscul de suprapunere sau omisiuni, chiar și pe teren dificil
sau în condiții meteo nefavorabile, inclusiv atunci când se lucrează pe întuneric sau în condiții de
lumină redusă.
Conceptul de motor ECOTECH și sistemul turbo -diesel cu emisii reduse, răcire intermediară și
injecție în rampă comună Hi -eSCR 6.7 L, care respectă standardul de emisii UE pentru etapa IV,
asigură o profitabilitate sustenabilă.10
Sprayer Lemken model Primus 35 (Foto nr. 1.3.)
Combinație excelentă de protecție a plantelor profesionale cu o capacitate mai mare de suprafață și
eficiență maximă. Răspândirea îngrășămintelor lichide și a amestecurilor de agenți de protecție a
plantelor și îngrășământ lichid face parte din spectrul de performanță LEMKEN Primus.
Optiuni: Suspensie pneumatică , Automatic section control
Lățime rampă : 24 metri
Capacitate bazin: 3500 litri11
În dotarea societății pe langă utilaje mai găsim un atelier mecanic și o staț ie service necesare
reparării și întreținerii în mod corespunzător a utilaj elor, garaj metalic si un depozit de carburanți.
Societatea mai deține și un autoturism Toyota Land Cruiser achiziționat în anul 2016 necesar pentru a
facilita dep lasarea personalului .
9 www.deere.com (site producător utilaje agricole)
10 www.steyr -romania.ro (site producător utilaje agricole)
11 www. lemken.com (site producător utilaje agricole)
13
În cadrul societății a fost implementat și un proiect pe fonduri europene pentru achiziție de
utilaje.
Foto nr. 1.1 . Combina John Deere Type S 760 l
Investiția s -a real izat în regiunea de Sud -Est a ță rii, jud. Călăraș i, localitatea Cuza Vodă, unde
societatea îș i are sediul, iar suprafețele lucrate sunt situate într -o zonă agricolă cu potențial mediu și
ridicat de producție.
Proiectul a fost realizat prin mă sura 1 .2.1. – Creșterea competitivității sectorului agricol printr –
o utilizare mai bună a resurselor umane și a factorilor de producție și îndeplinirea standardelor
naționale și a standardelor comunitare.
Prin acest proiect societatea dorește să achiziționeze utilaje agricole noi pentru cultu ra de camp
astfel încât lucră rile să fie făcute la timp fără a afecta calitatea recoltelor, utilaje precum: Combine
agric ole cu hader pentru păioase, maș ină de erbicidat, tractoare, grape cu discuri, semănători de
păioase.
Utilajele au fost achiziționate de la furnizori din România pe baza solicitărilor de ofertă ale
beneficiarului și ofertele furnizorilor. Alegerea utilajelor s -a făcut de o comisie de evaluare a cel puțin
3 oferte din fiecare utilaj în parte. Criteriile de selecție au fost stabilite pe considerente economice de
preț, cr iterii tehnice și de performanță.
Foto nr. 1.3. Sprayer Lemken model Primus 35 Foto nr. 1. 2. Tractor Steyer CVT 6195
14
1.4. STRUCTURA CULTURILOR ÎN CADRUL SOCIETĂȚII
În ceea ce privește structura culturilor în perioada 2015 -2019 putem observa din datele din tabelul 1.3.
că societatea a mărit suprafața cultivată ajungând de la 286,97 ha cultivate î n anul 2015 să cultive
318,22 ha î n anul 2019.
Totodată societatea introduce ș i cultur i noi, trecand de la 3 culturi î n anul 2015 la 5 culturi î ncepand cu
anul 2018 ( Tabel nr 1.3 .)
Tabel nr. 1.3. Structura culturilor practicată de S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A.
Sursa: Documentele societății S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A.
Analizând suprafața culturii de grâu î n ultimii 5 ani putem observa că supraf ața cultivată variază
de la un an la altul. Cea mai mare supraf ață cultiva tă cu grâu se înr egistrează î n anul 2015 adică 193,35
ha iar cea mai mică suprafață este cultivată în anul 2018, un numă r de 135,99 ha cultivate .
În ceea ce privește suprafaț a culturii de rapi ță aceasta î nregistr ează o creștere succesivă în
perioada 2016 -2018 ajungând de la 61.17 ha cultivate cu rapiț ă la 69.27 ha cultivate, urmâ nd ca în anul
2019 suprafața cultivată să scadă cu 13.4 ha faț ă de anul 2018 ajungând la 55.87 ha cultivate .
Suprafața cu lturii de porumb începe cu o scă dere de la 54,1 ha la 41,6 ha în anul 2016, urmând
să înregistreze creșter i până în anul 2017 ajungâ nd la 43.45ha cultivate. Î n anul 2018 suprafața cultivată
scade ajungând la 38.69 ha, î nregist rându -se cea mai mică suprafață cultivată, urmând ca în anul 2019
suprafața să crescă la 55.21 ha, an în care înr egistrăm cea mai mare s uprafață cultiv ată din ultimii 5 ani
la porumb ( Figura nr 1.1.) .
Figura nr. 1.1. Suprafața culturilor în perioada 2015 -2019 An Grau
Ha Rapita
Ha Porumb
Ha Soia
Ha Floarea Soarelui
Ha Total ha
2015 193.35 39.52 54.10 286.97
2016 161.26 61.17 41.06 12.00 275.49
2017 170.7 0 67.40 43.45 9.35 290.9 0
2018 135.99 69.27 38.69 28.36 24.24 296.55
2019 174.63 55.87 55.21 16.21 16.30 318.22 193.35
161.26
170.7
135.99
174.6339.52
61.17
67.4
69.27
55.8754.1
41.06
43.45
38.69
55.2112
9.35
28.36
16.2124.24
16.3
2015 2016 2017 2018 2019HECTARESUPRAFAȚA CULTURILOR ÎN ULTIMII
CINCI ANI
Grau Rapita Porumb Soia Floarea Soarelui
15
Începând cu anul 2016 societatea AGROMEC TRACTORUL CUZA VODA adaugă în
portofoliu și cultura de soia.
În anul 2016 cultura de soia se cultivă pe 12 ha, urmând ca în anul 2017 să cultive o suprafa ță
de 9,35 de ha, fiind cea mai mic ă suprafață cultivată în perioada 2016 -2019 .
În anul 2018 suprafața cultivată cu soia crește de mai bine de 3 ori ajungând la 28,36 ha,
urmâ nd ca în anul 2019 supraf ața să scadă la 16,21 ha de soia cultivate .
Odată cu mărirea suprafeț ei cultivate socie tatea mai introduce ș i cultura de rapi ță în portofoliu
începand cu anul 2018. În primul an suprafața cultivată cu rapiță este de 24,24 ha, urmând să scadă în
2019 până la 16,3 ha cultivate.
Figura nr. 1.2. Evoluția suprafețelor cultivate în perioada 2015 -2019
Analizâ nd Figura nr 1.2. putem observa că supr afața cultivată cu grâ u, 174.63 ha în 2019, este cu mult
mai mare fa ță de restul culturilor și anume rapiță 55.87 ha, porumb 55.21 ha, soia 16.21 ha, floarea
soarelui 16.3 ha .
Pe locul 2 ca suprafață , în perioada 2015 -2019 , se afla cultura de rapiță 55.87 ha care este urmată
îndeaproape de cul tura de porumb cu 55.21 ha, suprafețe le cultivate fiind aproape egale în anul 2019 .
Ultimele două culturi , ca su prafeț e cultivate , sunt cultura de soia cu 16.21 ha ș i cult ura de floarea
soarel ui cu 16.3 ha cultivate .
050100150200250
2015 2016 2017 2018 2019Evoluția suprafețelor cultivate
Grau Rapita Porumb Soia Floarea Soarelui
16
CAPITOLUL 2. ANALIZA TEHNICĂ A SOCIETĂȚII S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA
VODĂ S.A.
2.1. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ APLICATĂ LA GRÂU
Grâul (Triticum aestivum ) este cea mai importantă plantă cultivată, din care se obține în
principal pâine, aliment de bază pentru cca. 40% din populația globului. Prin măcinare, din boabele de
grâu se obține făina care este utilizată pentru prepararea de diferite produse de panifi cație și patiserie,
fabricarea de paste făinoase, etc.
Grâul românesc este un grâu de foarte bună calitate pentru panificație, care poate fi valorificat
atât pentru consumul intern cât și la export, pentru consum european și în afara Europei.
Grâul ecolo gic este unul dintre produsele ecologice cele mai bine cotate și cerute pe piața mondială. 12
Cultura grâului oferă următoarele avantaje:
-boabele au un conținut ridicat în glucide și proteine, corespunzător cerințelor organismului uman;
-boabele au o bun ă conservabilitate pe perioade mari de timp;
-boabele se transportă cu ușurință pe distanțe mari;
-boabele de grâu au diferite alternative de valorificare;
-boabele de grâu reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale pe piața mondială;
-grâul se poate cultiva în diferite condiții pedoclimatice, asigurând producții satisfăcătoare peste tot
unde se cultivă;
-tehnologia de cultivare este complet mecanizată și bine pusă la punct, fără probleme deosebite;
-grâul este o foarte bună premergătoare p entru majoritatea plantelor de cultură;
-după soiurile timpurii de grâu pot fi semănate culturi succesive, mai ales dacă sunt condiții de irigare.
13
Grâul aparține genului Triticum , familia Gramineae (Poaceae ). Genul Triticum cuprinde un
număr mare de specii de grâu, forme sălbatice și cultivate, clasificate diferit de -a lungul timpului.
Grâul comun reprezintă specia cea mai importantă, care pe plan mondial reprezintă cca. 90%
din suprafața cultivată cu grâu și cea mai mare pa rtea a suprafeței cultivată cu grâu din țara noastră.
Grâul comun are forme de toamnă și de primăvară, aproape întreaga suprafață din țara noastră fiind
cultivată cu grâu de toamnă (grâul de primăvară ocupă suprafețe foarte mici, nesemnificative).
12 Axinte M., Gh.V. Roman, I. Borcean, L.S. Muntean, Fitotehnie. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iași, 2006.
13 Bîlteanu Gh., V. Bîrnaure, Fitotehnie . Editura “Ceres”, București, 1989.
17
Soiurile de grâu cultivate în România sunt în marea lor majoritate soiuri românești, create la
Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare Agricolă Fundulea, sau în rețeaua de Stațiuni de Cercetare –
Dezvoltare Agricolă. Aceste soiuri se caracterizează prin potenția l de producție ridicat (9 -10 t/ha), o
bună rezistență la cădere, ger, iernare, secetă și boli, o bună calitate și stabilitate a recoltelor.
În cadrul societății SC Agromec Tractorul Cuza Vodă SA principalele soiuri de grau cultivate sunt:
1. Glosa
Soiul Glosa are o înălțimea medie de 85 -95 cm. Este rezistent la făinare, mijlociu de sensibil la
rugina brună și mijlociu de rezistent la rugina galbenă, septorioză și fuzarioză. Boabele sunt de mărime
mijlocie, de formă alungită, au culoarea roșie și, în condiții normale de cultură, au masa a 1000 de
boabe de 42 -43 g și masa hectolitrică de 76 -79 kg/hl.
Soiul Glosa este un soi precoce. Are rezistență bună la cădere, este rezistent la iernare și la secetă și
arșiță și are o rezisten ță bună la încolțirea î n spic.14
2. Pitar
Pitar este un soi intensiv cu potențial ridicat de producție. În testările multianuale, atât cele oficiale din
rețeaua I.S.T.I.S., cât și cele din rețeaua ecologică a I.N.C.D.A. Fundulea, a realizat sporuri medii de
producție similare cu ale soiului Glosa.
Se remarcă prin calitate foarte bună de panificație, fiind din acest punct de vedere superior soiului
Glosa .15
Cerințe față de climă și sol .În condițiile din țara noastră, perioada de vegetație a grâului de
toamnă se încadrează, în gener al, între 270 și 290 zile (cca. 9 luni), în funcție de soi și condițiile în care
se cultivă.
Cerințe față de căldură .Temperatura minimă de germinare a boabelor de grâu este de 1 -3oC.
De obicei, în momentul semănatului grâului de toamnă temperatura este de cca. 15oC în sol, procesul
de germinație nefiind afectat de temperatură.
Înfrățirea grâului începe după 12 -15 zile de la răsărire și se desfășoară în condiții optime la
temperatura de 8 -10oC, procesul continuând până ce temperatura scade sub 5oC. Plantel e de grâu
formează 2 -3 frați în toamnă, ceea ce asigură o rezistență maximă la iernare .
Grâul de toamnă bine călit rezistă la înghețuri de până la –20oC la nivelul nodului de înfrățire.
În primăvară, temperaturile favorabile plantelor pentru alungirea paiului sunt de 14 -18oC, pentru
înspicat de 16 -18oC, pentru înflorit de 18 -20oC, iar pentru formarea, umplerea și coacerea bobului au
nevoie de 20oC.16
14 www.agrointel.ro (site agricol)
15 www.incda -fundulea.ro (site-ul Institutului National de Cercetare -Dezvoltare Agricolă)
18
Tehnologia de cultivare
Rotația .Grâul de toamnă este pretențios față de planta premergătoare, preferând plantele cu
recoltare timpurie, care lasă terenul curat de buruieni și un conținut ridicat de elemente nutritive în sol.
Recoltarea timpurie a plantei premergătoare permite lucrarea devreme a solului, care până în
toamnă acumuleză apă și nitrați, se pot distruge buruienile și se mărunțesc bolovanii.
Plantele foarte bune premergătoare pentru grâul de toamnă sunt: mazărea, fa solea, rapița de toamnă,
trifoiul, porumbul pentru masă verde .
Toate aceste culturi trebuie să fie recoltate până la 10 -15 septembrie, pentru a rămâne un
interval de cel puțin 2 săptămâni până la semănatul grâului.
Plantele puțin bune premergătoare pentr u grâul de toamnă sunt acelea care lasă solul sărac în
apă și elemente nutritive, cum sunt: sorgul, iarba de Sudan, meiul. De aseme nea, nu este indicat
semănatul grâului de toamnă după orz, din cauza bolilor și dăunătorilor comuni, și după lucernă sau
pajiști semănate, culturi care lăstăresc puternic după desființare și care lasă solul sărac în apă.
Monocultura de grâu este acceptată numai 2 ani și numai la culturile destinate consumului. Nu
este de acceptat amplasarea grâului după grâu pe suprafețele dest inate producerii de sămânță sau pe
terenurile infestate puternic cu boli. În practica fermelor agricole, uneori este inevitabilă cultura grâului
după grâu, dar trebuie avut în vedere că amplasarea repetată a grâului după grâu duce la o serie de
efecte nega tive, precum: înmulțirea buruienilor specifice, înmulțirea bolilor (fuzarioza, mălura,
tăciunele, făinarea), înmulțirea dăunătorilor (gândacul ghebos, ploșnițele, viermele rosu al paiului,
viermii sârmă) și acumularea unei flore “rizosferice” cu efect dăun ător. 17
Tratamente și Fertilizare . Folosirea îngrășămintelor la grâu asigură obținerea de producții
ridicate și constante de la un an la an. Grâul are un consum mic de îngrășăminte dar are unele cerinte
deosebite datorită următoarelor aspecte:
Sistemul radicular la grâu este mai slab dezvoltat și are capacitate redusă de extragere a
substanțelor nutritive din sol;
Consumul maxim de elemente nutritive are loc într -un timp scurt, mom ent în care planta
trebuie să găsească în sol aceste îngrășăminte în forme usor de asimilat.
În cadrul societății f ertilizarea de toamnă se face în luna septembrie prin aplicarea unor cant ități de 150
kg sa/ha complex NPK 15:15:15.
16 Bîlteanu Gh., V. Bîrnaure, Fitotehnie . Editura “Ceres”, București, 1989.
17 Ceapoiu N. și colab., Grâul . Editura “Academiei RSR”, București, 1984.
19
Pentru tratamentele fitosanitare au fost folosite produse cu rol în combaterea bolilor,
dăunătoril or și buruienilor așa cum sunt prezentate în Tabelul nr. 2.1.
Table nr. 2.1. Produse utilizate î n tratamentele fitosanitare
Sursa: Documentele societății S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A.
Lucrările solului .Grâul de toamnă este foarte pretențios față de pregătirea solului, de starea
solului la semănat depinzând în măsura cea mai mare vegetația plantele în toamnă și capacitatea lor de
a trece peste perioada de iarnă.18
Lucrările solu lui după plante premergătoare cu recoltare timpurie . Atunci când planta
premergătoare se recoltează timpuriu, imediat după recoltara acesteia se recomandă efectuarea lucrării
de dezmiriști t cu ajutorul unei grape cu discuri19
18 Axinte M., Gh.V. Roman, I. Borcean, L.S. Muntean, Fitotehnie. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iași, 2006.
19 Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, Fitotehnie . Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991. Produs Agent patogen Doza/ha
Boli Artea Erysiphe graminis 0.35 l
Amistar Erisiphe graminis 0.5 l
Bumper Puccinia spp. 0.5 l
Duett ultra Pyrenophora gramineum 0.5 l
Fezan Septoria triticii 1 l
Topsin Helmintosporium sativum 1.25 l
Allegro Erisiphe graminis 0.75 l
Falcon pro Fusarium spp. 0.8 l
Acanto Plus Fusarium spp. 0.5 l
Capalo Pyrenophora teres 1 l
Dăunători Alfametrin Lema melanopa 0.1 l
Fastac Haplodiplosis marginata 0.099 l
Fury Eurygaster integriceps 0.09 l
Faster gold Haplodiplosis marginata 0.15 l
Cyperguard Eurygaster integriceps 0.06 l
Krima Eurygaster integriceps 0.1kg
Buruieni Granstar Papaver rhoeas 0.03 g
Buctril Solanum nigrum 1 l
Sekator
progress Sonchus arvensis 0.150 l
Rival Cirsium arvense 0.020 g
Trimmer Sinapsis arvensis 0.020 g
Cerlit Taraxacum officinale 0.8 l
Dicopur Xantium italicum 0.8 l
20
Arătura se efectuează cât mai repede cu putință, la adâncimea de 18 -22 cm, cu plugul în agregat
cu grapă. Pregătirea patului germinativ se face în ziua semănatului, cel mult cu o zi sau două înainte de
semănat, prin 1 -2 lucrări superficiale ale solului cu grapa cu discuri și lamă nivelatoare.
Situația ideală este atunci când solul se lucrează cu combinatorul, iar în spatele acestuia la 50 –
100 m urmează semănătoarea. Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ se recomandă a fi
efectuată perpendicular pe direcția de semănat. 20
Pentru semănatul grâului de toamnă în condiții bune, patul germinativ trebuie să îndeplinească
următoarele con diții:
terenul trebuie să fie curat de burui eni, fără resturi vegetale la suprafață și nivelat;
solul trebuie să fie afânat pe adâncimea de semănat, ușor mai tasat sub adâncimea de semănat,
pentru asigurarea ascensiunii apei prin spațiile capilare din st raturile mai adânci ale solului către
semințe;
solul nu trebuie să fie prea mărunțit, acesta trebuind să aibă bulgări de până la 5 cm, care vor
împiedica spulberarea zăpezii de către vânt în timpul iernii, diminuează compactarea în timpul
sezonului rece, în special atunci când sunt multe precipitații, iar primăvara se sfarmă și împiedică
formarea crustei.
Semănatul . Societatea S.C. Agromec Tracto rul Cuza Vodă S.A. execută lucra rea de semănat începand
cu data de 3 octombrie în anul 2019 la o adâncime de 5 cm și o distanță între rânduri de 12.5 cm.
Sămân ța folosită are o puritate de 99% și germinație 90%. Norma de semănat practicată de societate
este de 250 kg sămânță/ha cu o densitate de 530 b.g./m2 .
Semănatul mai târziu față de perioada optimă face ca plantele de grâu să intre în iarnă
neînfrățite și n ecălite, cu o rezistență scăzută la gerul din timpul iernii, ceea ce duce la pierderi de
densitate. În primăvară, lanul va avea o densitate mică, este mai expus îmburuienării, iar vegetația se
prelungește în vară, existând pericolul apariției fenomenului d e șiștăvire.
Semănatul mai devreme față de perioada optimă face ca plantele de grâu să se dezvolte prea
mult până la intrarea în iarnă, ceea ce duce la sensibilitate la ger și la stratul gros de zăpadă (apare
fenomenul de asfixiere), plantele de grâu sunt expuse în toamnă atacului de dăunători (afide și muște),
cultura se îmburuienează din toamnă, iar în primăvară lanul poate fi prea des, cu plante predispuse la
căder e și la atacul de boli foliare.21
20 Bîlteanu Gh., V . Bîrnaure, Fitotehnie . Editura “Ceres”, București, 1989.
21 Ceapoiu N. și colab., Grâul . Editura “Academiei RSR”, București, 1984.
21
Lucrări de îngrijire . Controlul culturii de grâu înainte de ieșirea din iarnă se face pentru stabilirea
celor mai adecvate măsuri de întreținere în primăvară. Controlul se face prin metoda monoliților , care
constă în recoltarea unor probe de sol cu plante care se analizează în anumite condiții ce presupun
reluar ea vegetației, determinându -se procentul de plante vii și de plante care au pierit în timpul iernii.
De asemenea, trebuie efectuate și observații și analize direct în câmp.
Recoltarea .Momentul optim de recoltare a grâului este la maturitatea deplină, atun ci când
boabele au 14 -15% umiditate. În acest stadiu mașinile de recoltat lucrează fără pierderi și boabele se
pot păstra în condiții bune, fără a fi necesare operațiuni speciale de uscare. De multe ori, pentru evitarea
întârzierii, când suprafața cultivat ă cu grâu este mare, recoltarea se începe la umidități de 16 -17%.
Recoltare trebuie încheiată când boabele au ajuns la 12 -13% umidit ate, pentru limitarea pierderilor de
boabe prin scuturare ca urmare a supracoacerii sau vremii nefavorabile. Perioada optimă de recoltare a
unui lan de grâu este apreciată ca fiind de cca. 5 -8 zile (5 -6 zile în condiții de vreme uscată și 6 -8 zile
în condiți i de vreme umedă, cu precipitaț ii).22
După recoltare o parte din producție se stochează în depo zitul societății, restul vânzân du-se din câmp.
2.2. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ APLICATĂ LA PORUMB
Porumbul (Zea mays ) este utilizat în alimentația omului, în furajarea animalelor și ca materie
primă pentru diferite industrii.
În alimentația omului , porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară
mămăliga sau diferite peparate de patiserie, fulgi de porumb, porumb zaharat conservat sub formă de
boabe sau știuleți pentru salate și garnituri, porumb fiert sau copt, popcorn (porumb pentru floricele).
Din germenii de porumb rezultați în urma măcinării boabelor, prin presare se obține un ulei alimentar
de foarte bună calitate, apreciat în alimentația dietetică.
În furajarea animalelor , boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate
speciile de animale. Valoarea nutritivă a porumbului este de 1,17 – 1,30 unități nutritive la 1 kg boab e.
23
Planta întreagă recoltată și tocată în faza de maturitate în lapte -ceară se utilizează pentru
obținerea de siloz, care este utilizat pe scară largă în hrana vacilor de lapte. De asemenea, planta
întreagă se poate utiliza ca masă verde.
22 Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, Fitotehnie . Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991.
23 Axinte M., Gh.V. Roman, I. Borcean, L.S. Muntean, Fitotehnie, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iași, 2006.
22
Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj. Ciocălăii
măcinați pot fi utilizați în hrana rumegătoarelor.
Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obținerea de amidon, glucoză,
dextrină, izogluco ză (îndulcitor lichid), whisky etc. Boabele de porumb se utilizează pe scară largă
pentru obținerea de biocombustibil (etanol), după cum planta întreagă verde se poate utiliza pentru
obținerea de biocombustibil (metanol, etanol).
Tulpinile de porumb se po t utiliza în industria celulozei și la fabricarea panourilor aglomerate.
Din ciocălăi se poate obține furfurol sau pot fi folosiți drept combustibil. De asemenea, în
gospodăriile tradiționale, tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil.
Pănușile se utilizează pentru diferite împletituri tradiționale.
Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată în scop medicinal, iar polenul
de porumb este colectat cu ușurință de către albinele melifere (plantă poleniferă). 24
Cerințe față de căldură .Semințele de porumb germinează la 8 -10°C. La temperaturi mai
scăzute în sol, ca urmare a atacului ciupercilor saprofite boabele putrezesc.
Dacă umiditatea solului este suficientă pentru germinare, răsărirea porumbului are loc în 1 6-20 zile
la temperaturi de 10 -12oC, în 13 -15 zile la temperaturi de 12 -15oC, în 8 -10 zile la temperaturi de
15-18oC și în 5 -6 zile la temperatura de 21oC.25
Cerințe față de umiditate .Porumbul are o rezistă bună la secetă, în mod deosebit în prima
parte a perioadei de vegetație, datorită sistemului radicular puternic dezvoltat, coeficientului de
transpirație redus (cuprins între 246 și 589) și caracterului xerofitic al părții aeriene (capacitatea de
reducere a suprafeței foliare prin uscarea frunzelor bazal e și răsucirea limbului foliar).
Perioada critică pentru apă este între 10 -20 iunie și 10 -20 august, respectiv înaintea apariției
paniculelor și până la maturitatea în lapte. În această perioadă, solul trebuie să aibă 60 – 80% apă din
capacitatea de câmp. În faza de umplere a boabelor, lipsa de umiditate provoacă șiștăvirea acestora.
În cadrul societății SC Agromec Tractorul Cuza Vodă SA principalele soiuri de porumb cultivate
sunt:
1) Fundulea Olt
Este un hibr id de porumb rezistent la secetă .
Are o reziste ntă foarte bună la bolile știuletului și frunzelor.
Foarte rezistent la căderea și frângerea tulpinilor.
24 Axinte M., Gh.V. Roman, I. Borcean, L.S. Muntean, Fitotehnie . Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iași, 2006.
25 Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, Fitotehnie . Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991.
23
Productivita te foarte mare la hectar chiar și în anii secetoș i.
Randamentul de boabe este peste 83%.26
2) Pioneer P0023
Hibrid semitardiv, bine adaptat co ndițiilor din majoritatea zonelor de cultură.
Tolerează foarte bine temperaturile ridicate din perioada de înflorit și umplere a bobului.
Procese fiziologice accelerate/perioadă r apidă de acumulare și transfer.
„Dry down” excelent, viabilitate superioară a polenului la temperaturi ridicate.27
3) DCK 4590
Reacționează foarte bine la aportul ridicat de îngrășăminte, precum și la densităț i mari, printr -un sp or
de producț ie semnificativ.
Foarte productiv, stabil.
Toleran ță la stres hidric.
Viteză ridicată de pierdere a apei din bob.28
Avantaje si beneficii:
O producție sigură indiferent de condiții, reducând pierderile de producție în anii secetoși ș i perf ormant
în condiț ii intensive.
Reducerea costurilor cu uscarea.
Tehnologia de cultivare
Rotația .Porumbul are pretenții reduse față de planta premergătoare.
Cele mai bune plante premergătoare sunt leguminoasele anuale pentru boabe și furajere, cerealele
păioase, inul, cânepa, cartoful, sfecla de zahăr, sfecla furajeră și floarea -soarelui.
Porumbul s uportă monocultura fără reduceri semnificative de producție, mai ales dacă se aplică
îngrășăminte minerale și organice. Totuși, trebuie evitată monocultura îndelungată a porumbului, ca
urmare a in tensificării unor efecte negativ e, și anume: se reduce conți nut de humus, se degradează
structura solului, se înregistrează o acidifiere a solului, se epuizează solul în macroelemente și unele
26 www.verdon.ro (site producător materii prime pentru agricultură)
27 www.corteva.ro (site agricol)
28 www.verdon.ro (site producător materii prime pentru agricultură)
24
microelemente, se înmulțesc bolile și dăunătorii specifici. Monocultura îndelungată impune utilizarea
unor doze mărite de î ngrășăminte și unele tratamente costisitoare. 29
Tratamente și Fertilizare . Porumbul este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive.
Consumul specific pentru realizarea a 100 kg boabe, plus producția corespunzătoare de tulpini și frunze,
este de 1,8-2,6 kg N, 0,86 -1,4 kg P 2O5, 2,4-3,6 kg K 2O. Aplicarea îngrășămintelor minerale reprezintă un
mijloc important de creștere a producției la porumb. Stabilirea dozelor de îngrășăminte se face în funcție de
producția scontată, consumul specific al plantei de porumb, rezerva solului în elemente nutritive și apă,
regimul precipitațiilor, hibridul cultivat, planta premergătoare.30
În cadrul societății f ertilizarea se face odată în toamnă prin aplicarea unor cant ități de 150 kg/ha
complex NPK 18:46:00 apoi mai aplică 200 kg/ha uree la semănat.
Pentru tratamentele fitosanitare au fost folosite produse cu rol în combaterea dăunătorilor și buruienilor
așa cum sunt prezentate în Tabelul nr. 2.2.
Tabel nr. 2.2. Produse utilizate în tratamentele fitosanitare
Sursa: Documentele societății S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A.
Lucrările solului .Porumbul cere un sol afânat în profunzime, mărunțit la suprafață, curat de
buruieni și cu o rezervă mare de apă.
29 Axinte M., Gh.V. Roman, I. Borcean, L.S. Muntean, Fitotehnie . Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iași, 2006.
30 Mureșan T., Gh. Sipoș, Fl. Paulian, I. Moga, Cultura porumbului . Editura Ceres, București, 1 973.
Produs Agent patogen Doza/ha
Dăunători Faster Diabrotica virgifera 0.1 l
Fury Diabrotica virgifera 0.1 l
Buruieni Frontier
forte Echinochloa crus -galli 1 l
Cambio Sonchus arvensis 2 l
Akris Polygonum aviculare 3 l
Gallup Elymus repens 2 l
Dicopur top Amaranthus retroflexus 1 l
Dominator Echinochloa crus -galli 5 l
Samson Agropyrum repens 0.75 l
Talisman Sonchus arvensis 1 l
Temsa Amaranthus retroflexus 1 l
Victus Xanthium spp. 1 l
25
Lucrările solului se efectuează în mod diferit, în funcție de planta premergătoare și de
umiditatea solului în momentul când este lucrat.
Lucrările solui după plante premergătoare cu recoltare timpurie . Atunci când planta
premergătoare se recoltează timpuriu, imediat după recoltarea acesteia se recomandă efectuarea lucrării
de dezmiriștit .
Pe solurile grele, compacte, cu exces temporar de umiditate, trebuie efectuată o lucrare de
afânare adâncă (scarificare) pentru îmbunătățirea regimului aero -hidric, la adâncimea de 50 -80 cm,
odată la 4 ani.
Imediat ce se poate sau imediat ce umiditatea sol ului permite trebuie efectuată arătura la
adâncimea de 20 -25 cm pe terenurile mai ușoare și la 25 -28 cm pe terenurile mijlocii și grele. Arătura
se efectuează cu plugul. Până în toamnă, terenul trebuie menținut curat de buruieni și afânat, prin
lucrări de întreținere a arăturii efectuate cu grapa cu discuri în funcție de starea arăturii (grad de
nivelare și de măruțire a bolovanilor) și de gradul de îmburuienare a solului. 31
Lucrările solui în primăvară . Dacă arătura a fost efectuată în condiții bune, iar terenul se
prezintă în primăvară nivelat, neîmburuienat și fară resturi vegetale la suprafață, solul rămâne nelucrat
până în preziua sau ziua semănatului, când se va pregăti patul germinativ cu grapa cu discuri.
Patul germinativ trebuie să fie mărunțit, a fânat pe adâncimea de 3 -6 cm, iar dedesubt să fie
„așezat", pentru a se favoriza ascensiunea apei către bobul de porumb.
Epoca de semănat . Semănatul porumbului se poate începe atunci când la adâncimea de 10 cm
în sol și la ora 7oo dimineața se realizează temperatura de 8oC, iar vremea este în curs de încălzire.
Prin semănatul la începutul epocii optime, se asigură umiditatea necesară germinării, iar plantele ajung
mai devreme la maturitate, ceea ce face ca recoltatul și eliberatul terenului de resturi veg etale să se facă
mai timpuriu, iar pe de altă parte hibrizii tardivi folosesc mai bine potențialul termic al zonei.32
Societatea S.C. Agromec Tractorul Cuza Vodă S.A. execută lucrarea de semănat începand cu
data de 2 aprilie în anul 2019 la o adâncime de 6 cm, distanța între rânduri de 70 cm iar distanța între
boabe de 25 cm. Sămânța folosită are o puritate de 98% și germ inație 90%. Norma de semănat
practicată de societate este de 17 kg sămânță/ha cu o densitate de 70.000 b.g./ha .
31 Mureșan T., Gh. Sipoș, Fl. Paulian, I. Moga, Cultura porumbului . Editura Ceres, București, 1973
32Axinte M., Gh.V. Roman, I. Borcean, L.S. Muntean, Fitotehnie, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iași, 2006.
26
Lucrări de îngrijire
Combaterea buruienilor reprezintă principala lucrare de îngrijire care se efectuează la cultura
porumbului. Porumbul are un ritm lent de creștere în primele faze de vegetație, fiind expus
îmburuienării. Buruienile produc pagube la porumb cuprinse între 30 și 95% .
Lucrarea cu gr apa cu colți apare necesară la 4 -6 zile de la semănat, atunci când după semănat
intervin ploi și se formează crustă. Prin această lucrare se sparge crusta și se distrug buruienile abia
răsărite sau în curs de răsărire.
Prășitul este lucrarea prin care se urmărește combaterea buruienilor, îmbunătățindu -se în
același timp și permeabilitatea solui, aerisirea și regimul termic al solului.33
Recoltarea Recoltarea porumbului poate fi făcută sub formă de știuleți sau sub formă de
boabe.
Recoltarea sub formă de șt iuleți. Recoltarea porumbului sub formă de știuleți poate fi făcută
mecanizat sau manual.
Recoltarea mecanizată sub formă de știuleți începe la umiditatea boabelor de 30 -32% și se
încheie când aceasta este cuprinsă între 24 -26%, la umidități mai reduse înregistrându -se pierderi
importante de boabe prin scuturare.
Recoltarea mecanizată în știuleți se poate face cu a jutorul combinelor specializate care
recoltează știuleții, face depănușarea, încarcă știuleții în remorca trasă de combină și toacă tulpinile. 34
Recoltarea sub formă de boabe se face mecanizat la o umiditate a boabelor sub 25%.
Recoltarea sub formă de boab e se execută cu ajutorul combinei universale echipată cu culegător de
știuleți și echipament de treierat. După recoltare, boabele trebuie uscate până la umiditatea de 14%.
În cazul recoltării sub formă de boabe, pierderile tebuie să fie sub 2,5%, gradul d e vătămare a boabelor
sub 8% și puritatea de peste 98%.
În cadrul societății după recoltare toată producția se vinde direct din câmp.
2.3. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ APLICATĂ LA SOIA
Soia (Glycine max ) este utilizată în alimentația omului, în furajarea animalelor și ca materie
primă pentru diferite industrii.
33 Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, Fitotehnie . Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991.
34 Mureșan T., Gh. Sipoș, Fl. Paulian, I. Moga, Cultura porumbului , Editura Ceres, București,1973
27
În alimentația omului se utilizează semințele și păstăile nemature pentru prepararea de diferite
mâncăruri. De asemenea, semințele mature pot fi utilizate în diferite rețete culinare. Plăntuțele tinere cu
cotiledoane și primele frunzulițe sunt utilizate pentru prepararea de salată.
Făina obținută din boabele de soia se poate utiliza în proporție de 5 până la 15% în amestec cu
făina de grâu, pentru obținerea de pâine cu un conținut mai ridicat în proteină. De asemenea, din făina
de soia se obține o gamă largă de produse alimentare, precum: lapte vegetal, brânză vegetală, surogat
de cafea, ciocolată, biscuiți, etc. 35
Fibrele proteice din șroturile de soia sunt folosite pentru obținerea de „carne vegetală” din care
se prepară salam, cârnați, șnițele, chifteluțe etc.
În furajarea animalelor se utilizează șroturile de soia rămase după extragerea uleiului ca sursă
proteică de bază în obținerea furajelor concentrate pentru majoritatea categoriilor de animale. Șroturile
de soia constituie un articol de comerț internațional foarte important, de multe ori având o valoare mai
mare decât uleiul care se obține din semințe.
Semințele de soia se folosesc ca mater ie primă pentru obținerea de ulei, care este utilizat direct
în consumul uman ca ulei de gătit, dar și ca materie primă pentru obținerea de margarină, lecitină,
săpunuri, culori pentru pictură, mase plastice etc. În producția mondială de ulei vegetal, soia ocupă
locul 2, după uleiul de palmier.
Din punct de vedere agronomic, soia are o importanță deosebită prin faptul că lasă o cantitate
mare de azot în sol (cca. 80 -120 kg/ha), ca urmare a simbiozei cu bacteriile fixatoare de azot. Soiurile
timpurii de so ia sunt bune plante premergătoare pentru cerealele de toamnă.
Soia a primit diferite denumiri de -a lungul timpului, legate de multiplele sale utilizări, fiind
considerată ca „planta de aur” a omenirii, „planta mi nune” sau „planta viitorului”. 36
Cerințe fa ță de căldură .Temperatura minimă de germinație este 7 -8°C.
După răsărire, plăntuțele de soia suportă temperaturi de -2°C până la -3°C, pentru perioade
scurte. În schimb, temperaturile de -3°C în faza de 3 frunze trifoliate determină pagube însemnate.
Temperaturile optime sunt în intervalul 21 -23°C pentru formarea organelor de reproducere, 22 -25°C
pentru înflorire , 21-23°C pentru formarea fructelor și semințelor și 19 -20°C pentru maturare.
În cadrul societății SC Agromec Tractorul Cuza Vodă SA principalele soiuri de soia cultivate sunt:
1. Triumf
Grupă de precocitate: mijlociu (0 -1);
35 Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, Fitotehnie . Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991
36 Giosan N., I. Nicolae, Gh. Sin, Soia, Editura “Academiei RSR”, București, 1986.
28
Perioada de vegetaț ie: 118 -124 zile;
Prezintă rezistență foarte bună la cădere, scuturare, secetă ;
Rezistență la boli: bună la mozaicu l soiei, arsură bacteriană, mană .
Conținutul în proteină : 37,5 -42 %;
Conținutul în grăs imi: 19 – 23 %.37
2. PR92B63
Soi semitimpuriu, cu un excelent potențial productiv.
Se poate cultiva în toate zonele favorabile acestei culturi.
Bob mare, uniform, sferic, cu hilul de culoare cafenie și conținut ridicat în proteină.
Densitățile de semănat trebuie să asigure minimum 500 -600.000 de plante recoltabile la hectar.
Datorită precocității sale, se poate cultiva și spre zonele mai nordic e.38
Tehnologia de cultivare
Rotația .Soia este o plantă de cultură puțin pretențioasă față de planta premergătoare. Totuși, aceasta
preferă ca plante premergătoare cerealele păioase, porumbul, sfecla de zahăr, cartoful.
Spre deosebire de alte leguminoas e pentru boabe, soia suportă monocultură timp de 2 -3 ani.
Totuși, se recomandă evitarea monoculturii ca urmare a faptului că se înmulțesc bolile și dăunătorii
specifici și crește gradul de îmburuienare.
Ca urmare a efectului pozitiv asupra fertilității solului, prin lăsarea unei cantități mari de azot în
sol (80 -120 kg azot/ha), soia este plantă bună premergătoare pentru toate plantele de cultură, cu
excepția florii -soarelui, rapiței și a altor plante leg uminoase.
Rotația soia -porumb este favorabilă atât soiei cât și porumbului, fiind practicată în exploatațiile
agricole mari cultivatore de soia și porumb.
Tratamente și Fertilizare .Plantele de soia utilizează azotul din soluția solului (în proporție de 35 –
50%) și azotul obținut din simbioza cu bacteriile Bradyrhizobium japonicum (în proporție de 50 -65%)
care trăiesc în nodozitățile de pe rădăcinile soiei.
Azotul din sol este necesar plantelor de soia în primele faze de vegetație (în primele 25 -35 zile), până
când începe să funcționeze simbioza cu bacteriile fixatoare de azot. După realizarea simbiozei, plantele
de soia își procură între 20 și 80% din necesarul de azot pe această cale .39
37 www.gazetadeagricultura.info (site agricol)
38 www.corteva.ro (site agricol)
39 Giosan N., I. Nicolae, Gh. Sin, Soia. Editura “Academiei RSR”, București, 1986.
29
În cadrul societății f ertilizarea se face prin aplicarea unor cant ități de 200 kg sa/ha complex 16:16 :16 cu
încorporare.
Pentru tratamentele fitosanitare au fost folosite produse cu rol în combaterea dăunătorilor și buruienilor
așa cum sunt prezentate î n Tabelul nr. 2.3.
Tabel nr. 2.3. Produse utilizate în tratamentele fitosanitare
Sursa: Documentele societății S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A.
Lucrările solului .Lucrările solului pentru soia sunt asemănătoare ca cele efectuate pentru
cultura porumbului. Atunci când planta premergătoare se recoltează timpuriu, imediat după recoltarea
acesteia se recomandă efectuarea lucrării de dezmiriștit . Imediat ce se poate sau imediat ce umiditatea
solului permite trebuie efectuată arătura, cu plugul în agregat cu grapa.
Până în toamnă, terenul trebuie menținut curat de buruieni și afânat, prin lucrări de întreținere a
arăturii efectuate cu grapa cu discuri sau grapa rotativă, în funcție de starea arăturii (grad de nivelare și
de măruțire a bolovanilor) și de gradul de îmburuienare a solului. 40
Soia face parte din grupa plantelor cu cerințe mijlocii față de adâncimea de afânare a solului. Ca
atare, arătură de vară sau de toamnă se efectuează la adâncimea de 20 – 25 cm. 41
Nivelarea terenului este foarte importantă pentru soia, pentru a se asigura un semănat și deci
un răsărit uniform, precum și un recoltat fără pierderi.
Lucrările solui în primăvară . Dacă arătura a fost efectuată în condiții bune, iar terenul se
prezintă în primăvară nivelat, neîmburuienat și fară resturi vegetale la suprafață, solul rămâne nelucrat
până în preziua sau ziua semănatului, când se va pregăti patul germinativ prin 1 -2 lucrări cu
combinatorul.
40 Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, Fitotehnie . Editura Didactică și Pedagogică, București,
1991
41 Giosan N., I. Nicolae, Gh. Sin, Soia. Editura “Academiei RSR”, București, 1986. Produs Agent patogen Doza/ha
Dăunători Nissorun Tetranychus
urticae 0.4 kg
Poleci Autographa
gamma 0.26 l
Buruieni Frontier
forte Amaranthus 1.25 l
Pulsar Agropyrum Repens 0.75 l
30
Patul ge rminativ trebuie să fie mărunțit, nivelat, afânat pe adâncimea de 3 -5 cm, iar dedesubt să
fie „așezat", pentru a se favoriza ascensiunea apei către bobul de soia.
Epoca de semănat . .Semănatul în epoca optimă asigură parcurgerea primelor faze de vegetație
în condiții de zi scurtă și temperaturi mai scăzute, ceea ce determină diferențierea unui număr mare de
noduri pe tulpină, prelungirea perioadei de înflorire și o mai bună fructificare. Semănatul soiei se
realizează de obicei în paralel cu semănatul porumb ului.
Societatea S.C. Agromec Tractorul Cuza Vodă S.A. execută lucrarea de semănat începand cu
data de 4 aprilie în anul 2019 la o adâncime de 3 cm și o distanță între rânduri de 50 cm. Sămânța
folosită are o puritate de 98% și germinație 85%. Norma de sem ănat practicată de societate este de 85
kg sămânță/ha cu o densitate de 55 b.g./m2 .
Recoltarea .Momentul optim de recoltare la soia este atunci când păstăile sunt uscate, au
culoare brună, iar boabele au culoarea și luciul caracteristic, ceea ce corespund e unei umidități de 13 –
14%. Recoltarea se poate începe atunci când umiditatea semințelor a ajuns la 16% și trebuie terminată
atunci când umiditatea semințelor a ajuns la 12%. Recoltarea mai timpurie duce la obținerea unui
număr mare de semințe verzi, ceea ce creează probleme deosebite la păstrare, iar recoltarea prea târzie
determină înregistrarea de pierderi prin scuturarea semințelor din păstăile bazale. 42
În cadrul societății după recoltare toată producția se vinde direct din câmp.
2.4. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A PLICATĂ LA FLOAREA SOARELUI
Floarea -soarelui (Helianthus annuus ) are utilizări în alimentația omului și în hrana animalelor,
utilizări industriale și energetice, la care se adaugă o serie de utilizări specifice.
Utilizări în alimentația omul ui. Floarea -soarelui se cultivă în principal pentru obținerea de
ulei, care este un ulei alimentar de bună calitate, cu culoare, gust și miros plăcute. Din punct de vedere
al valorii calorice și al gradului de asimilare de către organism, uleiul de floarea -soarelui se situează
printre cele mai bune uleiuri vegetale. 43
Utilizări în hrana animalelor. Semințele nedecojite de floarea -soarelui, turtele (rezultate în
cazul obținerii uleiului prin presare) și șroturile (rezultate în cazul obținerii uleiului prin e xtracție) pot fi
utilizate în hrana animalelor. Turtele și șroturile sunt folosite în primul rând ca sursă de proteină.
42 Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, Fitotehnie . Editura Didactică și Pedagogică, București,
1991.
43 Ștefan V., Fitotehnia plantelor tehnice . AMC – USAMV București , 2003 .
31
Utilizări energetice. Uleiul de floarea -soarelui are proprietăți fizice similare cu cele ale
carburantului diesel, putând fi folosit ca substituient sau aditiv al acestui carburant.
Deși motoarele cu injecție directă funcționează bine pe termen scurt cu ulei pur de floarea –
soarelui, totuși pentru exploatarea pe termen lung a motoarelor Diesel este necesară esterificarea
uleiului. 44
Importanța agronomică. Din punct de vedere agronomic, floarea -soarelui prezintă
următoarele avantaje:
eliberează terenul relativ devreme (august -septembrie);
starea structurală și de fertilitate a solului după floarea -soarelui este bună, aceasta fiind o plantă
bună premergătoare pentru grâul de toamnă (considerată mai bună decât porumbul);
are cerințe moderate față de fertilizarea cu azot și fosfor, dar are cerințe mai mari față de
potasiu;
cultura de floarea -soarelui nu necesită cheltuieli foarte mari; comparativ cu porumbul, floarea –
soarelui valorifică mai bine solurile cu fertilitate medie și suportă mai bine stresul hidric;
tehnologia de cultură este mecanizabilă în întregime și nu pune probleme deosebite
cultivatorului;
calendarul lucrărilor agric ole nu se suprapune peste cel al celorlalte culturi agricole importante
de la noi din țară;
floarea -soarelui găsește condiții favorabile de cultură în țara noastră.
Dintre inconvenientele culturii de floarea -soarelui pot fi menționate următoarele:
sensibilitate la boli, ceea ce implică o rotație de cel puțin 5 -6 ani, excluzând monocultura;
amplasarea după multe plante de cultură este problematică, datorită bolilor și dăunătorilor
comuni (soia, rapiță, cartof);
lasă solul mai sărac în apă și cu un conținut mai sărac în potasiu. 45
Importanța meliferă. Floarea -soarelui reprezintă una dintre principalele surse melifere în țări
ca Bulgaria, Maroc, R usia, Argentina, România, etc.
Pentru ț ara noastră, floarea -soarelui este o valoroasă plantă meliferă a că rei înflorire se încadrează în
conveerul melifer salcâm –tei–floarea -soarelui. Practic, floarea -soarelui reprezintă cea mai importantă
plantă de cultură meliferă, atât prin suprafețele mari cultivate cât și prin secreția bună de nectar, la care
se adaugă fa ptul că înflorirea are loc vara, când flora meliferă este, în general, mai săracă.
44 Hera C., Gh. Sin, I. Toncea, Cultura florii -soarelui . Editura Ceres, București. 1989.
45 Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, Fitotehnie . Editura Didactică și Pedagogică, București,
1991.
32
De la floarea -soarelui se poate obține o producție potențială de miere de 15 -115 kg/ha, cu diferențe de
la un hibrid la altul, dar și de la un an la altul, în funcție de co ndițiile climatice. Mierea de floarea –
soarelui poate fi descrisă ca având o culoare galbenă și o aromă moderată.46
Germinarea și răsărirea .Pentru declanșarea procesului de germinație, semințele de floarea –
soarelui trebuie să fie ieșite din repausul germina tiv și să fie întrunite condițiile minim e de temperatură
și umiditate. Repausul germinativ durează 45 -50 zile după ajung erea semințelor la maturitate. Răsărirea
are loc la 7 -20 zile de la semănat (frecvent 10 -15 zile), în funcție de temperatură, umiditatea solului și
adâncimea de semănat.47
Cerințe față de căldură .Temperatura minimă de germinație este cuprinsă între 4 -5oC, la
nivelul patului germinativ, dar procesul se desfășoară normal începând de la 7 -8șC. Plantele în faza de
1-2 perechi de frunze rezistă la temperaturi de până la -6 până la -8oC, dacă acestea sunt de scurtă
durată. Totuși, temperaturile mai mici de 0oC duc la distrugerea plantei, dacă sunt pe o perioadă mai
lungă.
În perioada înfloritului, floarea -soarelui are cerințe moderate față de te mperatură, fiind
favorabile temperaturile de 16 -20oC. Temperaturile mai mari de 30oC sunt dăunătoare, pentru că
acestea determină pierderea viabilității polenului și, ca atare, creșterea procentului de semințe seci.
Temperaturile ridicate sunt cu atât mai dăunătoare cu cât acestea sunt asociate cu vânturi uscate și
umiditate relativă a aerului redusă.
În faza de formare și umplere a bobului temperatura medie zilnică optimă este cuprinsă între 20
și 22oC.
Cerințe față de umiditate .Deși floarea -soarelui ar e un consum ridicat de apă, totuși aceasta
are o rezistentă mare la secetă, ca urmare a sistemului radicular bine dezvoltat, a faptului că frunzele
suportă deshidratarea temporară provocată de secetă, precum și ca urmare a perozității plantei și
sistemului medular (măduva tulpinii) care înmagazinează apa.
Un moment critic pentru factorul apă se înregistrează la 4-5 săptămâni de la răsărire, în perioada
formării primordiilor florale. Pentru obținerea unei producții ridicate de semințe este importantă atât
umiditatea solului în momentul semănatului, cât și cantitatea de precipitații din timpul perioadei de
vegetație.
46 Ștefan V., Fitotehnia plantelor tehnice . AMC – USAMV București , 2003 .
47 Petcu Gh., Elena Petcu, Ghid tehnologic pentru grâu, porumb, f loarea -soarelui . Editura Domino, 2008.
33
Stresul hidric la floarea -soarelui afectează, în primul rând, caracte risticile morfologice ale
plantei, determinând reducerea taliei plantei (fenomen de piticire) , și în al doilea r ând caracteristicile
productive .
În cadrul societății SC Agromec Tractorul Cuza Vodă SA principalele hibrizi de floarea soarelui
cultivati sunt:
1. Driver CL
Hibrid semitardiv uniform cu un aspect foarte plăcut în câmp.
• Pretabilitate mare în condiții grele de cultură.
• În condiții dificile de cultură este foarte productiv iar în condiții bune prezintă un potențial mediu în
comparație cu hibr izii intensivi.
• Grad ridicat de autofertilitate pe calatidiu.
Hibrid semitardiv, cu înflorire semitardivă ce se caracterizează prin:
– conținut ridicat de ulei ;
-toleranță la boli ;
-producție ridicată ;48
2. Subaro
Hibrid de floarea -soarelui cu toleranță la erbicidul Express®;
Prezintă toleranță la mană, rasele M9 ;
Manifestă potențial de producție ridicat și stabil ;
Hibrid adaptabil, cu toleranță bună la secetă ;
Plantele au vigoare bună cu talie medie ;
Masă hectolitrică: 45 -48 kg/hl .49
Rotația . Porumbul este considerat ca fiind o plantă premergătoare mai bună decât grâul de toamnă.
Floarea -soarelui valorifică bine efectul remanent al dozelor mari de îngrășăminte azotate și fosfatice
aplicate la porumb.
Floarea -soarelui trebuie să revină pe acela și teren după cel puțin 5 -6 ani. Aceasta înseamnă că floarea –
soarelui nu trebuie să depășească 20% din structura culturilor din fermă.50
Tratamente și Fertilizare . Primele faze de vegetație reprezintă o perioadă critică pentru nutriția cu N,
P și K, iar influența negativă a insuficienței acestora nu mai poate fi corectată ulterior, chiar dacă se
asigură cele mai bune condiții de nutriție. Ca urmare, asigurarea unei bune aprovizionări a plantelor de
48 www.saaten -union.ro (site producător materii prime pentru agricultură)
49 www.syngenta.ro (site producător materii prime pentru agricultură)
50 Hera C., Gh. Sin, I. Toncea, Cultura florii -soarelui . Editura Ceres, București. 1989.
34
floarea -soarelui cu toate elementele nutritive încă de la răsărire constituie una dintre principalele
condițiile pentru obținerea unor producții mari.51
În cadrul societății f ertilizarea la floarea soarelui se face prin aplicarea unor cant ități de 200 kg/ha
complex 18:46:0 înainte de semănat și 80 kg/ha azot la prășit.
Pentru tratamentele fitosanitare au fost folosite produse cu rol în combaterea dăunătorilor și
buruienilor așa cum sunt prezentate în Tabelul nr. 2.4.
Tabel nr. 2.4. Produse utilizate în tratamentele fitosanitare
Sursa: Documentele societății S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A.
Lucrările solului .Numărul de lucrări ale solului, adâncimea acestora și momentul de efectuare
au un rol important în combaterea buruienilor și controlul bolilor și dăunătorilor.
Atunci când planta premergătoare se recoltează timpuriu (cerealele păioase), imediat după
recol tarea acesteia se recomandă efectuarea lucrării de dezmiriștit .
Imediat ce se poate sau imediat ce umiditatea solului permite trebuie efectuată arătura .
Floarea -soarelui reacționează pozitiv la arătura efectuată vara după cerealele păioase, care asigură cele
mai bune condiții de pregătire a solului pentru semănat în primăvară.
Arătura de vară sau de toamnă se efectuează la adâncimea de 22 -25 cm, adâncimea mai mare
fiind recomandată pe terenurile îmburuienate, cu cantități mari de resturi vegetale și pe solurile
compactate.52
Lucrările solu lui în primăvară . .Dacă arătura a fost efectuată în condiții bune, iar terenul se
prezintă în primăvară nivelat, neîmburuienat și fară resturi vegetale la suprafață, solul rămâne nelucrat
până în preziua sau ziua semănat ului, când se va pregăti patul germinativ prin 1 -2 lucrări cu
combinatorul. În felul acesta se evită compactarea solu lui și pierderea apei din sol.
51 Petcu Gh., Elena Petcu, Ghid tehnologic pentru grâu, porumb, floarea -soarelui . Editura Domino, 2008.
52 Vrânceanu A.V., Floarea -soarelui hibridă . Editura Ceres, București, 2000. Produs Agent patogen Doza/ha
Daunători Imidan Tanymecus
dilaticollis 1.5 kg
Buruieni Dominator Sorghum halepense 2.5 l
Pantera Setaria 0.75 l
35
Sămânța și semănatul .Semințele folosite la semănat trebuie să aparțină unui hibrid
recomandat pentru zona de cultură și să fie certificate. Pentru a îndeplini cerințele de calitate pentru
semănat, sămânța de flaorea -soarelui trebuie să aibă puritatea fizică de peste 98% și germinația de peste
85%.
Societatea S.C. Agromec Tractorul Cuza Vodă S.A. execută lucrar ea de semănat începand cu
data de 26 martie în anul 2019 la o adâncime de 6 cm și o distanță între rânduri de 70 cm. Sămânța
folosită are o puritate de 98% și germinație 96%. Norma de semănat practicată de societate este de 46
kg sămânță/ha cu o densitate de 50.000 plante/ha .
Semănatul prea devreme prezintă riscuri mai ridicate în zonele cu regim termic deficitar, iar
întârzierea semănatului prezintă riscuri mai ridicate în zona de sud a țării, ca urmare a faptului că
sămânța se încorporează de regulă în s ol uscat, ceea ce întârzie răsărirea și reduce densitatea plantelor.
Recoltarea . Momentul optim de recoltare este atunci când umiditatea semințelor este cuprinsă
între 10 și 13% . Recoltatul se poate începe la umiditatea semințelor de 13 -14% (chiar la 15 %), aceasta
corespunzând din punct de vedere fenologic cu momentul în care 75 -80% din calatidii au culoarea
brună și brună -gălbuie, iar restul de 15 -20 % sunt complet galbene. 53
Recoltarea trebuie să se încheie la umiditatea semințelor de 10%, la umidități mai mici existând
pericolul de scuturare, căderea plantelor (prin uscare, plantele devin slab rezistente la frângere),
decojirea semințelor în timpul recoltării, dezvoltarea de bo li (putregaiuri) și atacul de păsări, ceea ce
determină pierderi însemnate de producție și diminuarea calității recoltei. Pierderile de recoltă prin
întârzierea recoltatului pot ajunge până la 1 000 kg/ha .
În cadrul societății după recoltare toată producți a se vinde direct din câmp.
2.5. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A PLICATĂ LA RAPIȚĂ
Rapița (Brassica napus oleifera și Brassica rapa oleifera ) este o plantă din familia cruciferelor
Brassicaceae cu florile galbene și cu tulpina subțire, lungă și ramificată. Semințele sale sunt bogate în
ulei folos it la producerea biodieselului.
Rapița se cultivă pe o suprafață de peste 27 mil. ha., la nivel global. Cele mai mari cultivatoare sunt
Chin a cu 7,2 mil. ha. ș i India cu peste 6,9 mil. ha., urmate de Canada cu 5,1 mil. ha., Ge rmania cu 1,3
mil. ha., și Franț a cu 1,2 mil. ha.54
53 Ștefan V., V. Ion, Nicoleta Ion, M. Dumbravă, V, Vlad, Floarea -soarelui . Editura ALPHA MDN Buzău, 2008.
54 Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, Fitote hnie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991.
36
• Uleiul de rapiță are largi utilizări industriale și alimentare; turtele de rapiță obținute din
procesare au o bună valoa re furajeră, fiind bogate î n proteine ( 38-42%), glucide și săruri
minerale ; paiele de rapiță se folosesc î n ind ustria materialelor de construcț ii.
• Rapița se recoltează timpuriu, mot iv pentru care constituie o bună premergătoare pentru grâu ș i
orzul de to amnă. Rapița este o excelenta plantă meliferă timpurie( asigură circa 50 kg
miere/ha ).
• Zone de favorabilitate: zonă foarte favorabilă (zff) – partea de vest și de est a țării, Podișul
Transilvaniei și zonele colinare adăpostite; zonă favorabilă (zf) – partea de sud a țării, în condiț ii
de irigare 55
Rapița poate ajuta la î nlocuirea materiilor provenite din țiței și gaze pe cale de epuizare, cu materii
din surse regenerabile, inepuizabile în timp .
• Din 100 kg semințe de rapiță (conținut ulei de 40%) se obțin 60-70 kg șroturi cu 12 -14%
conținut rezidual de ulei și 30 -40 kg ule i
• Are în structura chimică 11% oxigen, adică o combustie mai curată. Drept urmare, se reduce
cantitatea de oxid de carbon din gazele de eșapament cu 50%
• Capacitate de lubrifiere superioară motorinei
• Conține un amestec bun de acizi grași mono și polinesa turați
• Conține acidul alpha -linoleic, un acid gras omega -3 și acidul linoleic, un acid gras omega -6.
• Acești doi acizi grași sunt esențiali în dietă datorită faptului că organismul uman nu -i poate
produce. Proporția de 2:1 omega -6 / omega -3 este ideală di n punct de vedere nutrițional
• Uleiul de rapiță are cel mai scăzut nivel de grăsimi saturate dintre toate uleiurile vegetale fiind
lipsit de colesterol
• Uleiul de rapiță este ideal pentru prăjire
Rotația . Includerea rapiței în asolament prezintă multe avantaje, fiind o foarte bună premergătoare
pentru cerealele de toamnă, deoarece mobilizează o cantitate importantă de elemente nutritive pe care
le lasă într -o masă vegetală bogată, care se descompune ușor în stratul arabil. 56
Din sortimentul actual de plante cultivate în sudul și sud -estul țării, cerealele păioase sunt cele
mai bune premergătoare pentru rapiță, atâta timp cât se controlează eficient samulastra. Este de dorit ca
55Ștefan V., Fitotehnia plantelor tehnice , AMC – USAMV București, 2003.
56 Ștefan V., Fitotehnia plantelor tehnice , AMC – USAMV București, 2003.
37
rapița să revină pe același ter en după minimum 3 ani. Rotația de 3 -4 ani este eficientă în reducerea
presiunii unor boli cum ar fi mana, putregaiul negru și alternarioza.57
Tratamente și Fertilizare .Fertilizarea este unul dintre elementele tehnologice cu cel mai mare impact
asupra produc ției. Rapița este una dintre culturile cu cele mai ridicate consumuri specifice. 58
În cadrul societății f ertilizarea se face în faza vegetativă prin aplicarea unor cant ități de 2.5 kg/ha
complex hidrosolubi l NPK hifert 31:11:11 + ME și încă 5 kg/ha complex 1 3:7:0 în perioada de
înflorire .
Pentru tratamentele fitosanitare au fost folosite produse cu rol în combaterea bolilor,
dăunătorilor și buruienilor așa cum sunt prezentate în Tabelul nr. 2.5.
Tabel nr. 2.5. Produse utilizate în tratamentele fitosanitare
Sursa: Documentele societății S.C. A GROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A.
Clima .Toamna trebuie sa asigure încă după asolament un timp suficient de vegetație, așa încât
plantele să poată intra în perioada de iarna într -un stadiu de rozetă puternic. Pentru un randament mai
57 Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, Fitotehnie . Editura Didactică și Pedagogică, București,
1991.
58 Ștefan V., Fitotehnia plantelor tehnice , AMC – USAMV București, 2003. Produs Agent patogen Doza/ha
Boli Fezan Phoma lingham 0.5 l
Pictor Sclerotinia
sclerotiorum 0.49 l
Mystic pro alternaria brassicae 0.5 l
Orius Botrytis cinerea 1 l
Acanto plus erysiphe communis 0.6 l
Caramba
turbo Phoma lingham 0.7 l
Dăunători Biscaya Meligethes aeneus 0.3 l
Fury melighethes aenneus 0.2 l
Pyrinex
Quick Atalia rosae 1 l
Lamdex Ceuthorrhynchus napi 0.150 l
Cyperguard Meligethes aeneus 0.01 l
Buruieni Agil Sorgum halepense 0.8 l
Pantera Sorghum halepense 0.75 l
Reset Sorghum halepense 0.75 l
Galera Centaurea cyanus 0.25 l
38
ridicat ar trebui ca la sfârșitul vegetației rozeta frunze i sa aibă cel puțin 6 -8 frunze și o rădăcină
principală groasă de 8 mm ș i adâncă de 20 cm.
Rapița deține o slabă rezistență contra î nghețului, care ajunge de la -15 până la -20 ș C la un sol fără
zăpadă . La un sol care est e protejat cu un strat de zăpadă, atunci ea poate suporta ș i temperaturi mai
scăzute. De aceea regiunile unde temperaturile su nt scăzute fără zăpada prezintă un risc.
Lucrările solului . După eliberarea terenului se execută o trecere cu discul;
Arătura se execută pe ogoare la 20 -25 cm, până la 15 august. Plugurile trebuie să fie echipate cu
scormonitori.
Pregă tirea teren ului se face imediat după aratul cu gra pa cu di scuri. Patul germinativ se pregătește
printr -o singură trecere cu combinatorul în preziua semănatului urmat de tăvălugit la adâncimea de
semă nat de 2 cm.
Semănatul .Perioada optimă de semănat se situează între:
• – 20 August – 5 Septembrie în nord
• – 25 August – 15 Septembrie în sud
Se vor evita :
– un sol însămânțat prea afânat : Motivul ar fi in troducerea ne -egala a seminței ș i con diții nefavorabile
de germinare.
– Prelucrarea intensiva a solului. După precipitații puternice pot apărea înnămolirile și « formarea de
crustă », acestea ne -putând fi depășite de germenii rapiț ei.
– Un sol însămânțat prea dur: De regulă temperaturile mari d uc la uscarea seminței de rapiță , deci a
orizontului de sămânța a rapiței. Ca urm are apare o urcare grea pe câmp, respectiv o creștere etajată. Î n
plus spațiile goale devin locul preferat al melcilor. 59
Societatea S.C. Agromec Tractorul Cuza Vodă S.A. ex ecută lucrarea de semănat începâ nd cu
data de 9 septembrie în anul 2019 la o adânci me de 2 cm și o distanță între rânduri de 15 cm. Sămânța
folosită are o puritate de 97% și germinație 90%. Norma de semănat practicată de societate este de 12
kg sămânță/ha cu o densitate de 180 s.g./m2 .
Perioada de vegetație a soiurilor de toamna este de 270-300 zile, iar a soiurilor de primăvara de
110-130 de zile60
În cadrul societății SC AGROMEC TRACTORUL CUZA VODA SA au fost folosiți următorii
hibrizi de rapiță:
59 Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure , I. Borcean, Fitotehnie . Editura Didactică și Pedagogică, București,
1991.
60 Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, Fitotehnie . Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991.
39
1. DK EXSTORM
Are de departe cel mai bun potențial de producție față de oricare alt hibrid de rapiță din Europa;
Rezultatele obținute în ultimii 4 ani la nivelul Europei demonstrează diferența netă de productivitate
față de toți competitorii;
Acest hibrid este unic și reprezintă cel mai performant produs genetic pentru că îmbină potențialul de
producție cu toată gama de caracteristici ale hibrizilor de înaltă clasă;
Este hibridul care indiferent de intemperii își manifestă caracteristica de “toleranță la pierderea
boabelor din silicve” chiar dacă este supus la o recoltare întârziată;
Recuperează foarte bine creșterea și dezvoltarea din toamnă oferind fermierilor siguranță la intrarea în
iarnă.
Este prietenul tuturor fermierilor, indiferent de tehnologie și condițiile climatice;
Atinge potențialul maxim de producție în condiții de tehnologie medie -intensivă, pe soluri cu un
conținut mediu -ridicat;
Norma de semănat: 40 -45 pl/m2
2. DK EXCEPTION
Toleranță care minimizează pierderile de producție și reduce apariția samulast rei în urma scuturării
semințelor înaintea recoltării și în timpul acesteia.
Conținutul ridicat de ulei aduce valoare adăugată produsului, deoarece atrage după sine beneficiile
financiare care se acordă pentru această caracteristică.
Hibrizii DEKALB își valorifică eficient pachetul genetic, astfel încât performanțele lor de producție
aduc profit în ferme.
Productivitate constantă de la an la an, indiferent de condițiile pedoclimatice.
Optimizarea inputurilor este esențială pentru profitabilitatea fermei. Hibrizii ating potențialul maxim,
indiferent dacă rezerva de azot di n sol este optimă sau limitată.
3. DK EXPANSION
Hibridul DK EXPANSION este un hibrid semi -tardiv, ce asigură o mai bună eșalonare a recoltatului.
Este un hibrid de nouă generație, are o excelentă toleranță la scuturare, valorifică azotul eficient,
atingând potențialul maxim în fermele în care a fost cultivat.
Datorită dezvoltării foarte bune în toamnă, permite ca intervalul de semănat să fie mai ma re. 61
61 www.monsantoglobal.com (site producător materii prime pentru agricultură)
40
Factorii de risc la cultivarea rapiței
În condițiile din România, cele mai mari pagube le provoacă desele alternări între îngheț și
dezgheț ce au loc obișnuit către primăvară: perioadele de încălzire mai lungi de 3 zile urmate de
perioade mai lungi d e 3 zile cu temperaturi scăzute. Analizând datele climatice din ultimii 30 de ani, se
constată că riscul de îngheț nu este unul din factorii care ar putea diminua semnificativ suprafața
semănată cu rapiță pe teritoriul țării noastre.
Lucrările de întreținere .Lucrările solului după semănat au ca scop completarea realizării calitative a
patului germinativ prin lucrări ale solului (tăvălugire, eliminarea excesului de umiditate), combaterea
buruienilor a bolilor si dăunătorilor.
În tehnologia culturi i rapiței lucrările solului după semănat au o pondere redusa si caracter facultativ.
Principalele lucrări care se pot aplica, după caz, sunt tăvălugitul si elim inarea excesului de umiditate. 62
Recoltarea .Rapița este una din plantele agricole pentru seminț e care solicită o deosebită atenție în ceea
ce privește stabilirea momentului de recoltare. Întârzierea recoltării acestei culturi poate duce la
pierderi foarte mari astfel, tecile de rapiță după o anumită perioadă plesnesc înregistrându -se astfel, prin
scuturare pierderi de 30 -40 și chiar 50 %. Recoltarea rapiței se face atunci când plantele sunt aplecate,
întreg lanul capătă o culoarea galbenă ruginie, tecile sunt galbene -liliachii, iar pe majoritatea semințelor
se observă un punct cafeniu.
Recoltarea înc epe când semințele sunt brunificate și umiditatea ajunge la 16 -18%. Se lucrează
numai dimineața sau seara, iar timpul în care întreaga suprafață trebuie recoltată este de 2 -3 zile.
Pentru a se diminua cât mai mult pierderile se iau următoarele măsuri:
• înlăturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotație a acestuia la 20 rotații/minut, precum și
reducerea numărului de palete și căptușirea acestora cu cauciuc;
• viteza de înaintare a combinei 2 -3 km/oră;
• turația tobei 500 -700 rotații pe minut;
• reglarea corespunzătoare a distanței între bătător și contrabătător pentru a nu se sparge sau decoji
semințele. 63
În cazul în care nu este asigurată uscarea artificială semințele se depozitează în magazii,
șoproane, la început într -un strat foarte subțire (5-10 cm) și se lopătează de mai multe ori pe zi, până
când umiditatea scade la 10 %. Pentru uscare, semințele se pot ține și în straturi subțiri pe prelate la
soare.
În cadrul societății după recoltare toată producția se vinde direct din câmp.
62 Ștefan V., Fitotehnia plantelor tehnice , AMC – USAMV București, 2003.
63 Bîlteanu Gh., Al. Salont ai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, Fitotehnie . Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991.
41
CAPITOLUL 3. ANALIZA ECONOMICĂ A ACTIVITĂȚII S.C. AGROMEC TRACTORUL
CUZA VODĂ S.A.
Societatea Agromec Tractorul Cuza Vodă se află în creștere din punct de vedere economic în
ultimii 4 ani. Societatea deține tehnologie d e ultimă generație care este foarte importantă în obținerea
de producții mari și de o bună calitate , ceea ce duce la venituri mai mari.
3.1. ANALIZA VENITURILOR
Tabel nr. 3.1. Veniturile realizate de S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A. în
perioada 2015 -2018
Sursa: Documentele societății S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A.
Analizând Tabelul nr. 3.1. putem observă că veniturile totale au crescut în ultimii ani , de la
1.867.731 lei în anul 2015 , la un venit de 2 .909.968 lei , în anul 2018, ceea ce ne indică o dezvoltare a
societății.
Figura nr. 3.1. Evoluția veniturilor obținute din vânzarea producției vândute în perioada 2015 –
2018 Nr crt Anul Venituri totale
lei Producție vândută
lei Alte
venituri Procent ul pe care îl ocupă
producția vândută din
veniturile totale
%
1 2015 1.867.731 1.601.701 266.030 85.8
2 2016 2.117.319 1.537.331 579.988 72.6
3 2017 2.541.066 1.897.016 644.050 74.7
4 2018 2.909.968 2.254.416 655.552 77.5
1.601.701
1.537.331
1.897.016
2.254.416Producți avândută
(lei)
2015
2016
2017
2018
42
În ceea ce priveș te producția vândută , observând figura nr. 3.1. putem vedea că aceasta prezintă
și creșteri succesive cu creș terea veniturilor ajungând ca în anul 20 18 să fie de 2.254.416 lei din totalul
veniturilor. Excepț ie face anul 2016 , an în care valoarea producției v ândute este cea mai mică dintre
cele înregistrate în perioa da 2015 -2018, unde valoarea producției vândute 1.537.331 lei , este mai mică
ca cea din anul 2015 când se înregistrează un venit la producția vândută de 1 .601.701 lei .
Procentual producția vândută reprezintă un procent de peste 70% din venitul total. Cel mai mare
procent îl găsim în 2015, producția vândută reprezentând 85.8% din venituri. În anul 2016 producția
vândută ajunge la 72. 6% urmând ca în anii următori să crească , ajungân d până la 77.5% în anul 2018.
Tabel nr. 3.2 . Producțiile realizate de S.C. AG ROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A. în
perioada 2015 -2018
Sursa: Documentele societății S.C. AGROMEC TRACTORU L CUZA VODĂ S.A.
În cadrul societății, producțiile realizate la ha diferă de la an la an și de la o cultură la alta.
La cultura de gr âu cea mai bună producție la ha a fost obținută în anul 2018 cu 5 .220 kg/ha, iar
cea mai slabă producție se înregistrează în anul 2017 cu 2 .140 kg/ha. Tot în anul 2018 se obține si cea
mai mare producție la ha pentru cultura de porumb 8 .370 kg/ha în timp ce cea mai slabă producție este
înregistrată în anul 2016 cu numai 4.676 kg/ha cu o diferență de 3 .694 kg/ha față de anul 2018 (Tabel
nr 3.2.) .
Figura nr. 3 .2. Evoluția producțiilor obținute la ha în perioada 2015 -2018
Analizând figura nr. 3.2 . observăm că a nul 2018 este primul an de recoltare pentru cultura de
floarea soarelui care înregistrează la debut o producție de 3 .276 kg/ha. La cultura de rapiță începem cu kg/ha Grau Porumb Floare Rapiță Soia
2015 3.980 4.750 2.696
2016 4.315 4.676 3.062 2.610
2017 2.140 6.820 2.990 2.788
2018 5.220 8.370 3.276 2.790 2.842 3980
4315
2140
52204750
4676
6820
8370
32762696
3062
2990
27902610
2788
2842
2015 2016 2017 2018KG/HAEVOLUȚIA PRODUCȚIILOR
Grau Porumb Floare Rapiță Soia
43
o producție de 2 .696 kg/ha fiind și cea mai mică producție înregistrată în cei patru ani studiați. În
același timp cea mai bună producție se înregistrează în anul 2016 de 3.062 kg/ha cu o diferență de 366
kg/ha față de anul 2015. În ceea ce priveș te cultura de soia în primul an de cultivare obținem o
producție de 2 .610 kg/ha urmând ca producția să crescă în anii următori ajungând sa obțină o productie
de 2.842 kg/ha în anul 2018, înregistrându -se o diferență de 232 kg față de anul 2016.
Tabel nr. 3.3 . Prețurile obținute la vânzarea producției de S.C. AGROMEC TRACTORUL
CUZA VODĂ S.A. în perioada 2015 -2018
Sursa: Documentele societății S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A.
În privința prețurilor de vânzarea a producției, analizând tabelul nr 3.3. putem observa că cele mai
ridicate prețuri s -au obținut în anul 2018. La cultura de grâu prețul crește de la 0.7 lei/kg î n anul 2015 la
0.78 lei/kg în 2018. Prețul obținut la vânzarea culturii de rapiță ajunge de la 1 leu/kg în 2015 la 1.5
lei/kg în anul 2018. La producția de rapiță se obține 1.3 lei/kg în timp ce la producția de soia se obține
1.35 lei/kg în anul 2018.
3.2. ANALIZA CHELTUIE LILOR
Tabel nr. 3.4 . Cheltuielile efectuate de S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A. în
perioada 2015 -2018
Sursa: Documentele societății S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A.
În ultimii patru ani cheltuielile au crescut în cadrul societății Agromec Tractorul Cuza Vodă
asemenea veniturilor. Cele mai mici cheltuieli se înregistrează în anul 2015 de 1 .731.589 lei crescând
până în anul 2018 acestea ajung ând la 2.593.862 lei. lei/kg Grau Porumb Floare Rapiță Soia
2015 0.70 0.65 1.0
2016 0.65 0.60 1.25 1.2
2017 0.65 0.62 1.3 1.25
2018 0.78 0.66 1.30 1.5 1.35
Nr crt Anul Cheltuieli totale
lei Cheltuieli cu materii prime și
Material consumabile
lei Procent ul pe care îl ocupă
cheltuielile cu materiile
prime din cheltuielile totale
%
1 2015 1.731.589 722.192 41.7
2 2016 1.964.987 865.197 44.0
3 2017 2.288.167 1.063.529 46.5
4 2018 2.593.862 1.378.028 53.1
44
Cele mai mari cheltuieli ale societății sunt reprezentate de materii le prime și materiale
consumabile, categorie a căror cheltuieli a crescut succesiv cu creșterea cheltuielilor totale. Aceste
ajung de la 722 .192 lei în anul 2015 la o valoare de 1 .378.028 lei în anul 2018 .
Costul ch eltuielilor cu materiile prime ș i material e consumabile aj ung de la 41.7% din totalul
cheltuielilor în 2015, s ă reprezinte peste jumătate și anume 53 .1% în anul 2018, fapt ce indică investiții
realizate de societate în mater ii prime (Tabel nr 3.4 .).
3.3. ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICE
Tabel nr. 3.5. Evoluția profitului în perioada 2015 -2018
Sursa: Documentele societății S.C. AGROMEC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A.
Analizând tabelul nr 3.5. putem observa că în perioada luată în studiu 2015 -2018, atât veniturile
cât și cheltuielile cresc ajungând ca veniturile sa fie de 2 .909.968 lei în anul 2018 iar cheltuielile să fie
de 2.593.862 lei în același an.
Profitul cel mai mic întegistrat în perioada 2015 -2018 este în anul 2015 de 107 .674 lei. În an ul
2016 profitul societății creș te puțin ajungând la 112 .035 lei. Un an mai târziu în 2 017 profitul ajunge să
crescă cu peste 50% față de anul 2016 înregistrând un profit de 232 .296 lei. Cel mai mare profit este
înregistrat în anul 2018 cu o valoare de 293 .767 lei cu 61 .471 lei mai mult față de anul precedent.
Nr crt Anul Venituri
lei Cheltuieli
lei Profit net
lei
1 2015 1.867.731 1.731.589 107.674
2 2016 2.117.319 1.964.987 112.035
3 2017 2.541.066 2.288.167 232.296
4 2018 2.909.968 2.593.862 293.767
45
CONCLUZII
Scocietatea S.C. AGROMESC TRACTORUL CUZA VODĂ S.A. este situată în comuna Cuza
Vodă , Județul C ălărași fiind o societate pe acț iuni.
Societatea are ca obiect de activitate cultivarea cerealelor (exclusi v orez), plantelor leguminoase
și a plantelor producătoare de seminț e oleaginoa se, cod CAEN 0111. Societatea cultivă î n prezent o
suprafață de 318,22 ha.
Principalele culturi pe care societatea le practică sunt: grâu, porumb, soia, floarea soarelui și
rapiță. În anul 2019 cea mai mare suprafață cultiv ată a fost la cultura de grâu 174.63 ha, iar cea mai
mică suprafață s -a înregistrat la cultura de soia 16.21 ha. În anul 2018 cea mai mare suprafață cultivată
a fost la cultura de grâu 135.99 ha, iar cea mai mică suprafață s -a înregistrat la cultura de flo area
soarelui 24.24 ha.
În anul 2015 cele mai mari venituri pe ha s -au înregistrat la cultura de porumb 3087.5 lei,
urmată de cultura de grâu 2786 lei/ha și cultura de rapiță 2696 lei/ha.
În anul 2016 cele mai mari venituri pe ha s -au înregistrat la cultur a de rapiță 3827.5 lei, urmată
de cultura de soia cu un venit de 3132 lei/ha. Cele mai mici venituri s -au obținut la cultura de porumb
2805.6 lei/ha și la cultura de grâu 2804.75 lei/ha.
În anul 2017 cele mai mari venituri pe ha s -au înregistrat la cultura de porumb 4228.4 lei,
urmată de cultura de rapiță cu un venit de 3887 lei/ha. Cele mai mici venituri s -au obținut la cultura de
soia 3485 lei/ha și la cultura de grâu 1391 lei/ha.
În anul 2018 cele mai mari venituri pe ha s -au înregistrat la cultura de po rumb 5524.2 lei,
urmată de cultura de floarea soarelui cu un venit de 4258.8 lei/ha și cultura de rapiță cu un venit de
4185 lei/ha. Cele mai mici venituri s -au obținut la cultura de grâu 4071.6 lei/ha și la cultura de soia
3836.7 lei/ha.
Cele mai bune pre țuri la vânzare în anul 2018 au fost obținute la cultura de rapiță 1.5 lei/kg și la
cultura de soia 1.35 lei/kg. Cel mai mic preț la vânzare s -a înregistrat la cultura de porumb 0.66 lei/kg.
În concluzie , societatea ar trebui să revizuiască ponderea supraf ețelor cultivate, mărind
suprafața cultivată cu soia , care este o cultură cu un preț de vâ nzare fo arte bun și îmbogățește solul în
azot. Totodată se mai poate mări și suprafața culturilor de rapiță și floare a soarelui care sunt , de
asemen ea, mari aducătoare de venit.
Societatea folosește cele mai bune soiuri ș i utilaje din ce în ce mai performante pentru o bună
evoluție a culturilor dar depind extrem de mult de condi țiile meteo.
46
Societatea dorește pe viitor să acceseze fonduri europene pentr u a investi într-un sistem de
irigații, diminuând dependența de condițiile meteo și realizând o creștere a veniturilor în viitor.
47
BIBLIOGRAFIE
1. Axinte M., Gh.V. Roman, I. Borcean, L.S. Muntean, Fitotehnie, Editur a “Ion Ionescu de la
Brad” Iași, 2006.
2. Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, Fitotehnie . Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1991.
3. Bîlteanu Gh., V. Bîrnaure, Fitotehnie , Editura “Ceres”, București, 1989
4. Ceapoiu N. și colab., Grâul . Editura “Academiei RSR”, București, 1984.
5. Documente ale societății din perioada 2015 -2019
6. Giosan N., I. Nicolae, Gh. Sin, Soia, Editura “Academiei RSR”, București, 1986.
7. Mureșan T., Gh. Sip oș, Fl. Paulian, I. Moga, Cultura porumbului , Editura Ceres, Bu curești,1973
8. Petcu Gh., Elena Petcu, Ghid tehnologic pentru grâu, porumb, floarea -soarelui . Editura
Domino, 2008.
9. Stația Meteorologică a Municipiului Călărași
10. Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Cuza Vodă 2014 -2020
11. Ștefan V., Fitotehnia plantelor tehnice , AMC – USAMV București, 2003.
12. Ștefan V., V. Ion, Nicoleta Ion, M. Dumbravă, V, Vlad, Floarea -soarelui . Editura ALPHA
MDN Buzău, 2008.
13. Vrânceanu A.V., Floarea -soarelui hibridă , Editura Ceres, București,2000.
14. www. agrointel.ro (site agricol, 19.03.2020)
15. www. agrotex.ro (site distribuitor agricol, 04.04.2020)
16. www.corteva.ro (site agricol, 19.03.2020)
17. www.deere.com (site producător utilaje agricole, 28.02.2020)
18. www.gazetadeagricultura.info (site agricol, 19.03.2020)
19. www.incda -fundulea.ro (site-ul Institutului National de Cercetare -Dezvoltare Agricolă, 19.03.2020)
20. www. lemken.com (site producător utilaje agricole, 28.02.2020)
21. www.madr.ro (site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltarii Rurale, 24.02.2020)
22. www.monsantoglobal.com (si te producător materii prime pentru agricultură , 19.03.2020 )
23. www.saaten -union.ro (site producător materii prime pentru agricultură , 19.03.2020 )
24. www.steyr -romania.ro (site producător utilaje agricole , 28.02.2020 )
25. www.syngenta.ro (site producăto r materii prime pentru agric ultură, 28.02.2020 )
26. www.verdon.ro (site producător materii prime pentru agricultură , 19.03.2020 )
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Program de studiu : INGINERIE ECONOMICĂ ȊN AGRICULTURĂ (ÎF) PROIECT DE DIPLOMĂ Coordonator științific: Șef Lucr. Dr. Oltenacu Nicoleta Absolvent,… [625031] (ID: 625031)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.