Conduc ător știin țific: [624990]

UNIVERSITATEA DE MEDICIN Ă ȘI FARMACIE
CAROL DAVILA din BUCURE ȘTI

IMPACTUL PROSTATECTOMIEI RADICALE ASUPRA
CALIT ĂȚII VIE ȚII PACIEN ȚILOR CU CANCER DE
PROSTAT Ă

Conduc ător știin țific:
Prof. Dr. Petru ARMEAN

Doctorand: [anonimizat]. Justin AURELIAN

– 2016 –

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

2

CUPRINS

/square4 INTRODUCERE _ ___________________________________________________ 05

Cap.1. NO ȚIUNI GENERALE DESPRE CANCERUL DE PROSTAT Ă
1.1 Anatomia prostatei ___________________________________________________ _ 08
1.2 Epidemiologia și factorii de risc ai cancerului de prostat ă ____________________ 11
1.3 Histopatologia cancerului de prostat ă_____________________________________ 17
1.4 Diagnosticul și stadializarea cancerului de prostat ă _________________________ 20
1.5 Op țiuni terapeutice în cancerul de prostat ă ________________________________ 28
Cap.2. CALITATEA VIE ȚII LA PACIEN ȚII CU CANCER DE PROSTAT Ă
2.1 Defini ții ale calit ății vie ții _______________________________________________ 36
2.2 Evaluarea calit ății vie ții la pacien ții cu cancer de prostat ă ____________________ 39
2.3 Calitatea vie ții dup ă tratamentul cancerului de prostat ă _____________________ 43

Cap.3. ANALIZA CALIT ĂȚII VIE ȚII PACIEN ȚILOR DIAGNOSTICA ȚI CU
CANCER DE PROSTAT Ă
3.1 Material și metod ă ___________________________________________________ _ 48
3.2 Rezultate ___________________________________________________ _________ 56
3.3 Discu ții __________________________________________________ ___________ 90

Cap.4. EVALUAREA IMPACTULUI STILULUI DE VIA ȚĂ ȘI AL
COMORBIDIT ĂȚILOR ASUPRA COMPLICA ȚIILOR PROSTATECTOMIEI
RADICALE
4.1 Material și metod ă __________________________________________________ __ 94
4.2 Rezultate ___________________________________________________ ________ 101
4.3 Discu ții ___________________________________________________ __________127

/square4 CONCLUZII ȘI RECOMAND ĂRI ____________________________________ 130

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

3
ABREVIERI

3D-CRT – radioterapia conform ă tridimensional ă
AJCC – The American Joint Committee on Cancer
CIC – cardiopatie ischemic ă cronic ă
CP – cancer de prostat ă
DE – disfunc ție erectil ă
DZ – diabet zaharat
EORTC – Organiza ția European ă pentru Cercetarea și Tratamentul Cancerului
FiA – fibrila ție atrial ă
FE – func ția erectil ă
HDR – high dose rate
HTA – hipertensiune arterial ă
IMRT – terapia cu radia ții cu intensitate modulat ă
INSP – Institutul Na țional De S ănătate Public ă
ITU – infec ții de tract urinar
LDR – low dose rate
LH-RH – luteinizing hormone releasing hormone
NCCN – National Comprehensive Cancer Network
nNOS – neuronal nitric oxide synthase
NO – oxid de azot
OMS – Organiza ția Mondial ă a S ănătății
PR – prostatectomie radical ă
QOL – calitatea vie ții
PCOS – Prostate Cancer Outcomes Study
PDE 5 – inhibitor de 5 fosfodiesteraz ă
PSA – antigen specific prostatic
SUA – Statele Unite ale Americii
TNM – Tumour Node Metastasis
TR – tu șeu rectal
TUR-P – rezec ție transuretral ă a prostatei

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

4

“The quality of life is more important than life it self.”
„Calitatea vie ții este mai important ă decât via ța îns ăș i.”
Alexis Carrel (1912), chirurg francez, câ știg ător al premiului Nobel

Men țiune
Aceast ă lucrare este par țial sprijinit ă de c ătre Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane (POSDRU) finan țat din Fondul Social European și de c ătre Guvernul
României prin contractul nr. POSDRU 141531. Titlul proiectului: „ Dezvoltarea resurselor
umane – doctoranzi și postdoctoranzi – pentru cercetare de excelen ță în domeniile
sănătate și biotehnologii “.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

5

INTRODUCERE

De și patologia cancerului de prostat ă este în mare parte studiat ă, intrând în aten ția
medicilor cu mai bine de un secol în urm ă, cu date de diagnostic, terapie, prognostic din ce în
ce mai bine cunoscute și în continu ă cercetare, aten ția actual ă a clinicienilor și cercet ătorilor s-
a îndreptat c ătre un nou concept în acest domeniu. Cercet ări recente acord ă o aten ție sporit ă
estim ării calit ății vie ții pacientului (QOL) dup ă prostatectomia radical ă survenit ă în tratamentul
cancerului de prostat ă.
Tem ă multidimensional ă, calitatea vie ții are origini sociologice, psihologice, economice,
cu caracteristici și defini ție ce au evoluat în timp, reprezentând un indicator al st ării de bun ă
sănătate în societate cu etichete ce includ statusul em otional, fizic, fiziologic, spiritual și social.
Un num ăr din ce în ce mai mare de clinicieni, investigator i, sociologi, psihologi acord ă
o aten ție crescând ă acestui domeniu și sunt implica ți în abordarea conceptului de calitate a vie ții
la pacien ții diagnostica ți cu cancer de prostat ă, al c ăror num ăr cre ște o dat ă cu trecerea timpului,
și cu îmb ătrânirea demografic ă.
Efortul celor interesa ți medical și teoretico-fundamental de a g ăsi noi solu ții privind
aceast ă problematic ă este l ăudabil, mai ales c ă în acest ă direc ție rezultatele sunt înc ă slabe,
pentru c ă încerc ările de a implementa instrumente precise de estimar e a calit ății vie ții, de și
atractive și bogat imaginative, nu și-au dovedit obiectivitatea și precizia în estim ările efectuate.
Rezultatele acestora apar extrem de diferite cu pro centaje mult distan țate de la un investigator
la altul. În acest sens, câteva teste propuse au lu at în considerare vârsta, rasa, factorii
socioeconomici, comorbiditatea.
Pentru prognosticul cancerului de prostat ă s-a propus ca factor de predic ție, scorul
Gleason înc ă din 1966, care a fost cel mai exact apreciat pe pi esa ob ținut ă dup ă prostatectomia
radical ă și nu pe fragmentele ob ținute prin punc ție biopsie prostatic ă, ce determin ă uneori o
substadializare a cancerului de prostat ă.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

6
Dar a șa cum men ționeaz ă și Black (2003), problema major ă pentru practicienii urologi
și oncologi este determinat ă de confuzia terminologiei și a defini ției calit ății vie ții, care face ca
îmbun ătățirea și mai mult perfec ționarea ei s ă fie dificil ă și controversat ă, cu varia ții foarte largi.
Conceptul de calitate a vie ții s-a implementat temeinic în cercetarea medical ă actual ă
fiind caracterizat în prezent ca un complex subiect iv, multidimensional cu aspecte pozitive și
negative.
Calitatea vie ții preocup ă mult pe medicii speciali ști și pe cercet ătorii patologiei maligne
prostatice și în acest sens au fost avansate multe strategii de precizare și definire a acestui
concept dup ă diferitele tipuri de tratament aplicate, rezultate le postoperatorii ob ținute,
complica țiile postprostatectomie, frecvente proceduri ce pot influen ța via ța zilnic ă a pacientului.
Toate acestea, pentru c ă a șa cum bine s-a ar ătat c ă suferin ța fizic ă și psihic ă sunt asociate cu
aceast ă stare patologic ă la sexul masculin, mai accentuat ă la vârst ă mai tân ără, la care
problemele disfunc ției sexuale cu partenera sunt mai pronun țate și pot uneori duce la suicid.
Conceptul de calitatea vie ții și primele rezultate au ap ărut în cercetarea medical ă
oncologic ă, în anul 1960 cu date medicale, nu bazate pe evalu area tratamentelor aplicate și a
urm ăririi bolnavului respectiv, evoluând apoi prin conc eptul "nu ad ăuga ani la via ță ci via ță la
ani".
Implicarea în a standardiza și a cunoa ște mai precis ce înseamn ă calitatea vie ții
preoperator și postoperator, este țelul actual de a pune bazele știin țifice, teoretice și practice
care odat ă definite și unanim acceptate vor intra în practica medical ă, pentru a ridica nivelul de
bun trai al bolnavului operat de cancer de prostat ă.
Prostatectomia radical ă reprezin ă tratamentul de elec ție pentru stadiile localizate ale
cancerului de prostat ă, caracterul radical asigurând vindecarea pacientul ui. Procedura const ă în
extirparea în bloc a prostatei, veziculelor seminal e și a țesutului gr ăsos periprostato-seminal,
urmat ă de anastomoza uretro-vezical ă. Interventia este precedat ă de limfadenectomie loco-
regional ă pentru eviden țierea gradului de invazie ganglionar ă. Postoperator pot apare
complica ții precum incontinen ța urinar ă sau disfunc ția erectil ă.
În ultimii ani s-au propus instrumente și modele de chestionare de m ăsurare a statusului
calit ății vie ții sau al statusului de s ănătate, ce au inclus în primul rând evaluarea efectel or ap ărute

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

7
dup ă tratamentul cancerului de prostat ă, în special la nivel urogenital întâlnite postoper ator cum
ar fi incontinen ța urinar ă, disfunc ția sexual ă sau tulbur ările intestinale. Aceste instrumente nu
au putut fi înc ă utilizate, deoarece prezint ă mari diferen țe de scoruri neconcludente și nu s-a
stabilit clar dac ă declinul calit ății vie ții ap ărut este caracteristic tipului de tratament sau ap are
indiferent de tratamentul aplicat.
Aceste metode aduc în aten ție, în plus fa ță elementele enumerate mai sus și al ți factori
implica ți precum stadiul bolii, vârsta, suportul economic, suportul social, rasa, comorbidit ăți
asociate și obezitatea.
Experien ța acestor studii precum și a altora privind definirea calit ății vie ții au îmbog ățit
substan țial conceptul de calitate a vie ții relatat la s ănătate.
Procentele diferite din fiecare lucrare, rezultatel e contradictorii, necesit ă în continuare
cercetare, precizare, elucidare, cunoa ștere profund ă a conceptului de calitate a vie ții în cazul
pacien ților diagnostica ți cu cancer de prostat ă. Aten ția mereu crescând ă spre rezolvarea acestei
probleme, în care un num ăr mare de clinicieni și investigatori s-au implicat, deschide speran ța
unor concluzii clare, definitorii pentru men ținerea și îmbunat ățire calit ății vie ții, în viitorul
apropiat.
Interesul general pentru acest subiect, a fost un i mbold pentru mine ca autor al tezei de
doctorat, ca prin contribu ția personal ă s ă m ă al ătur efortului știin țific comun de rezolvare atât
teoretic ă fundamental ă dar mai ales practic ă a acestui larg, dezb ătut, concept medical, cu inten ția
intens ă de a contribui la bun ăstarea s ănăta ții pacientului cu cancer de prostat ă.
Lucrarea de fa ță î și propune s ă evalueze impactul prostatectomiei radicale asupra
calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă prin evaluarea calit ății vie ții pacien ților
preoperator și postoperator, precum și prin analiza modific ărilor clinice și a complica țiilor
aferente procedurii chirurgicale. De asemenea, am u rm ărit transform ările ap ărute pacie ților
diagnostica ți cu cancer de prostat ă fa ță de un lot martor de pacien ți f ără afec țiuni oncologice.
Gândindu-mă la aceste aspecte, am considerat oportun ca prin i ntermediul evalu ării impactului
prostatectomiei radicale asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă, s ă exemplific
evolu ția calit ății vie ții la acest segment de pacien ți.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

8

PARTEA GENERAL Ă

CAP.1 NO ȚIUNI GENERALE DESPRE CANCERUL DE
PROSTAT Ă

1.1 Anatomia prostatei
Prostata normal ă cânt ăre ște aproximativ 18 g, m ăsoar ă 3 cm în diametrul vertical, 4 cm
în diametrul transvers, 2 cm în diametrul anteropos terior și este traversat ă de uretra prostatic ă.
Structura prostatei este 70% glandular ă restul de 30 % fiind alc ătuit din stroma fibromuscular ă.
Stroma fibromuscular ă se continu ă cu capsula prostatei, fiind alc ătuit ă din colagen și fibre
musculare netezi, înconjoar ă glanda și se contract ă în timpul ejacul ării pentru a exprima secre ția
prostatic ă la nivelul uretrei.
Prostata prezint ă o suprafa ță anterioar ă, una posterioar ă, dou ă suprafe țe laterale, un vârf
orientat inferior denumit apex și o baz ă lat ă superioar ă care vine în contact cu baza vezicii
urinare. La exterior, prostata este învelit ă de o capsul ă alc ătuita din fibre de colagen, elastin ă și
fibre musculare netezi, cu o grosime în medie de ap roximativ 0,5 mm. La nivelul fe ței
posterioare, fibrele musculare intr ă în contact cu fascia Denonvilliers – o lam ă sub țire de țesut
conjunctiv format ă din dou ă foi țe situate între peretele anterior rectal și prostat ă. În cazul
prostatectomiei radicale, disec ția se face între cele dou ă foi țe.
La nivelul suprafe țelor anterioar ă și laterale, capsula se întrep ătrunde cu prelungirea
visceral ă a fasciei endopelvine, dedublare a foi ței superioare a aponevrozei perineale medii.
Prostata este fixat ă prin intermediul ligamentelor puboprostatice la si mfiza pubian ă. Ramura
superficial ă a venei dorsale se g ăse ște în gr ăsimea retropubic ă îndreptându-se c ătre complexul
venei dorsale. Lateral, fascia endopelvin ă se dep ărteaz ă de prostat ă și acoper ă mu șchiul ridic ător
anal. În timpul prostatectomiei radicale, fascia en dopelvin ă trebuie incizat ă lateral de prostat ă si
anterior de bandeletele neurovasculare fiind apoi d esprins ă de pe fibrele musculare ale
mu șchiului ridic ător anal. Prezervarea intraoperatorie a bandeletelo r neurovasculare care con țin
fibre nervoase din nervii caverno și cu traiect posterolateral fa ță de prostat ă, asigur ă p ăstrarea

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

9
func ției erectile postoperator. Superior se afl ă ligamentele pubovezicale și fascia
intervezicoprostatic ă, prelungire sub țire a aponevrozei pelvine ce separ ă incomplet loja vezical ă
de cea prostatic ă. Astfel este posibil ă fuzarea flegmoanelor periprostatice în spa țiul Retzius,
precum și propagarea abceselor prostatice retrovezical și mai departe, pe calea canalului
deferent sau a ureterului.
Apexul prostatei se continu ă cu sfincterul uretral striat și uretra membranoas ă care este
fixat ă de diafragma urogenital ă. Sfincterul striat este structura anatomic ă ce realizeaz ă
continen ța voluntar ă, în timp ce sfincterul neted prezent la nivelul co lului vezical se opune
pierderii de urin ă din vezica urinar ă, precum și ejacul ării retrograde.
Conform lui McNeal, prostata este alc ătuit ă dintr-o zon ă central ă, o zon ă periferic ă, o
zon ă tranzi țional ă și stroma fibromuscular ă (Fig. 1.1). Cele trei zone sunt alc ătuite din țesut
glandular, zona central ă reprezentând 25% din țesutul glandular, fiind localizat ă în jurul ductelor
ejaculatorii pân ă la baza vezicii urinare. Având alt ă origine embriologic ă fa ță de restul prostatei,
riscul apari ției cancerului de prostat ă la acest nivel este cuprins între 1% și 5%.

Fig. 1.1 . Structura prostatei (modificat dup ă http:// www.slideshare.net)

Zona periferic ă reprezint ă 70% din prostat ă fiind dispus posterior și lateral. Este zona în
care cancerul de prostat ă apare cel mai frecvent (aproximativ 70 % din cazur i), fiind de
asemenea afectat ă în cazul prostatitelor cronice.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

10
Zona tranzi țional ă ocup ă între 5% și 10% din țesutul glandular, fiind dispus ă în jurul
uretrei prostatice, pân ă la nivelul canalelor ejaculatorii. Aceast ă zon ă se dezvolt ă în hiperplazia
benign ă a prostatei, dar poate fi sursa a aprox. 20% din a denocarcinoamele prostatice [1].
Din punct de vedere clinic, prostata prezint ă doi lobi desp ărțiți de un șan ț median care
este palpabil la tu șeul rectal. La b ărba ții vârstnici se poate dezvolta și un lob median care poate
fi dezvoltat intravezical.
Vasculariza ția prostatei
Sursa arterial ă principal ă este reprezentat ă de artera vezical ă inferioar ă care provine din
artera iliac ă intern ă. La nivelul glandei artera vezical ă inferioar ă se ramific ă în arterele uretrale
și arterele capsulare. Arterele uretrale se inser ă la nivelul jonc țiunii vezicoprostatice
posterolateral și se îndreapt ă perpendicular spre uretr ă, ajung ănd la nivelul colului vezical la
orele 1-5 și orele 7-11 [1]. Apoi se îndreapt ă caudal, paralel cu uretra, vascularizând regiunea
periuretral ă și zona tranzi țional ă. Astfel, în adenomectomia transvezical ă sau transuretral ă
principalele surse arteriale sunt dispuse posterior , riscul de sângerare fiind mai mare la orele 4
și 8. Arterele capsulare vascularizeaz ă periferia prostatei, fiind dispuse posterolateral împreun ă
cu nervii caverno și formând bandeletele neurovasculare.
Drenajul venos se realizeaz ă prin plexul periprostatic (Santorini), principalul afluent al
acestui plex fiind vena dorsal ă profund ă a penisului. Acest plex dreneaz ă în venele iliace interne.
Ligaturarea complexului venos dorsal este vital ă în timpul prostatectomiei radicale,
minimalizând pierderile de sânge intraoperator.
Drenajul limfatic primar se face în principal c ătre ganglionii obturatori și ganglionii iliaci
interni. Un drenaj redus limfatic se poate realiza și prin ganglionii presacra ți sau în ganglionii
iliaci externi.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

11
1.2 Epidemiologia și factorii de risc ai cancerului de prostat ă

Epidemiologia cancerului de prostat ă
Cancerul de prostat ă reprezint ă o afec țiune cu prevalen ță crescut ă, fiind a doua cauz ă de
deces prin cancer în SUA, pe primul loc situându-se cancerul pulmonar (Fig. 1.2). Se estimeaz ă
că un barbat de origine american ă prezint ă riscul de a dezvolta cancer de prostat ă în propor ție
de 1:6, în timp ce riscul de deces datorit ă cancerului de prostat ă este de 1:36 [2]. În 2012 s-a
estimat c ă în întreaga lume, existau aproximativ 3,9 milioane de pacien ți suferind de aceast ă
afec țiune, în Uniunea European ă fiind diagnostica ți aproximativ 1,5 milioane de pacien ți [3]. În
Europa de Vest, riscul diagnostic ării cu cancer de prostat ă este de 1:10, fiind similar cu riscul
de deces prin cancer de prostat ă [2]. Decesele înregistrate au fost datorate progre siei bolii și
metastazelor. Inciden ța cancerului de prostat ă este de 238,590 cazuri anual în SUA, fiind cea
mai diagnosticat ă form ă de cancer la b ărbat [4].

Fig. 1.2 . Riscul de deces prin cancer între anii 1930 -2011 în SUA (American Cancer
Society. Cancer facts & figures 2015)

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

12
Inciden ța cancerului de prostat ă variaz ă în func ție de ras ă și etnie. Conform lui Edwards
și colab. (2010), afroamericanii prezint ă inciden ța cea mai mare, urma ți de caucazieni și de
hispanici pe locul trei [5]. De asemenea și supravie țuirea la 5 ani a afroamericanilor diagnostica ți
cu cancer de prostat ă, comparativ cu caucazienii este mai mic ă (96% fa ță de 100%), se pare
datorit ă unei diagnostic ări mai deficitare a bolii în cazul popula ției afroamericane [6].
Pentru România, inciden ța acestei boli o plaseaz ă pe locul trei ca frecven ță (9,7-100.000)
dup ă cancerul pulmonar și cel colorectal, rata estimat ă a inciden ței standardizate pe grupe de
vârst ă fiind de 37, 9/100000 [7].
Inciden ța cancerului de prostat ă a crescut în ultimele decenii în special datorit ă folosirii
PSA ca test screening al bolii precum și datorit ă utiliz ării punc ției biopsie prostatic ă în stabilirea
diagosticului. Aceste condi ții fac ca aceast ă boal ă s ă reprezinte o problem ă major ă de s ănătate
public ă.
Conform Institutului Na țional De S ănătate Public ă (INSP), num ărul deceselor prin
cancer de prostat ă în România în perioada 2010 – 2013, a fost mai mar e în mediul urban fa ță de
mediul rural, probabil printr-o mai bun ă detec ție a bolii în cadru urban (Fig. 1.3 – 1.6).

Fig. 1.3 . Decese prin cancer de prostat ă – România (INSP 2015) 0200 400 600 800 1000 1200
2010 2011 2012 2013 Decese prin cancer de prostată în România
2010 – 2013
URBAN RURAL BUCUREȘTI

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

13

Fig. 1.4 . Decese prin cancer de prostat ă în România pe grupe de vârst ă (INSP 2015)

Fig. 1.5 . Decese prin cancer de prostat ă în mediu urban pe grupe de vârst ă (INSP
2015) 0500 1000 1500 2000 2500
2010 2011 2012 2013 Decese prin cancer de prostată în România pe grupe d e
vârstă 2010 – 2013
TOTAL Sub 65 ani Peste 65 ani
0200 400 600 800 1000 1200
2010 2011 2012 2013 Decese prin cancer de prostată în mediu urban pe gr upe
de vârstă
URBAN Sub 65 ani Peste 65 ani

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

14

Fig. 1.6 . Decese prin cancer de prostat ă în mediu rural pe grupe de vârst ă (INSP 2015)

În perioada 2010 – 2013, mortalitatea în România a oscilat între 20,3/100000 loc. și
22,2/100000 loc., cu o sc ădere în anul 2012, conform INSP (Fig. 1.7).

Fig. 1.7 . Mortalitatea prin cancer de prostat ă în România (INSP 2015) 0200 400 600 800 1000 1200
2010 2011 2012 2013 Decese prin cancer de prostată în
mediu rural pe grupe de vârstă
RURAL Sub 65 ani Peste 65 ani
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
2010 2011 2012 2013 Mortalitatea prin cancer de prostată în România
indici la 100000 loc.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

15
Totu și cancerul de prostat ă prezint ă rate de supravie țuire optimiste, rata deceselor
datorate acestuia sc ăzând în SUA cu aproximativ 3,2% anual din 2007 pân ă in 2011 [8].
Modalitatea de a îmbun ătăți rata mortalit ății prin cancer de prostat ă este dependent ă de
capacitatea de diagnostic a formelor slab și moderat diferen țiate în stadiul localizat, urmat ă de
un tratament radical și efectiv.

Factori de risc
Datele epidemiologice au ar ătat c ă exist ă o puternic ă rela ție între cancerul de prostat ă și
numero și factori de risc concluzia fiind c ă atât modific ările genetice cât și mediul înconjur ător
sunt implicate direct în apari ția și evolu ția cancerului de prostat ă
Factori genetici. Riscul apari ției cancerului de prostat ă este semnificativ crescut la
pacien ții cu rude de gradul I si/sau II diagnostica ți cu aceast ă afec țiune. În situa ția existen ței
unei singure rude de gradul I cu cancer de prostat ă, riscul relativ se dubleaz ă [9].
Cercet ătorii au observat c ă în cazul cancerului de prostat ă apar trei fenotipuri: sporadic,
familial și ereditar. Tipul sporadic apare la b ărba ți f ără istoric familial de cancer de prostat ă.
Tipul familial de cancer apare la indivizii care pr ezint ă cel pu țin o rud ă cu cancer de prostat ă,
iar tipul ereditar apare în familii cu cel pu țin trei rude afectate de cancer al prostatei sau tr ei
genera ții succesive afectate sau doi indivizi diagnostica ți cu cancer de prostat ă cu vârsta sub 55
ani [10]. Aproximativ 85% dintre cancerele de prost at ă se consider ă c ă apar sporadic, în timp
ce 15 % se estimeaz ă ca fiind familiale și/sau ereditare [11].
Evalu ările genetice efectuate pe indivizii unor familii c u istoric de cancer de prostat ă au
identificat dou ă posibile locusuri legate de transmiterea genetic ă a acestei afec țiuni. Unul se
găse ște pe bra țul lung al cromozomului 1, fiind numit HPC 1 (Hered itary Prostate Cancer 1),
iar cel ălalt la nivelul cromozomului X. Prezen ța HPC 1 a fost asociat ă formelor de cancere
familiale, cu debut la vârst ă medie.
Vârsta. Inciden ța cancerului de prostat ă atinge valori semnificative și cre ște exponential
dup ă 50 de ani, 63% dintre pacien ți fiind diagnostica ți dup ă vârsta de 65 de ani [12]. Cre șterea
rapid ă și progresiv ă a inciden ței concomitent cu înaintarea în vârst ă, sugereaz ă c ă țesutul

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

16
prostatic este expus în mod repetat și pe o lung ă perioad ă de timp, ac țiunii unor agen ți
carcinogeni [13].
Factori hormonali. Bărba ții afro-americani prezint ă un risc crescut de dezvoltare a
CP(), apari ția și evolu ția lui fiind influen țate de androgeni [14]. Afroamericanii având un nive l
total al testosteronului cu 15 % mai mare decât cei de ras ă alb ă. Meta-analiza realizat ă de
Wilding G, a eviden țiat c ă și la b ărba ții de ras ă alb ă al c ăror nivel total de testosteron se g ăse ște
la peste 50% din nivelul mediu, riscul de a dezvolt a un cancer de prostat ă este de 2,34 ori mai
mare [15]. Mai nou exist ă ispoteze care sus țin c ă dezvoltarea cancerului de prostat ă s-ar datora
unui dezechilibru al balan ței dintre androgeni și estrogeni sau unor dezechilibre la nivelul
metaboli ților testosteronului.
Factori virali. Noi ipoteze sus țin implicarea virusurilor în geneza cancerului de p rostat ă,
examenul eletromicroscopic al țesutului carcinomatos prostatic prin metoda polymer ase chain
reaction(PCR), reverse transcriptase-PCR (RT-PCR) p unând în eviden ță particule virale (SV40,
HSV-7, CMV, HPV, XMRV) [16].
Factori alimentari. Studiile epidemiologice au ar ătat diferen țe semnificative între ratele
mortalit ății din t ările asiatice și cele din t ările vestice și SUA [17]. Aceast ă diferen ță se explic ă
prin regimul alimentar bogat în vegetale crude care con țin în special vitamina A și vitamina C
cu efect protector. Dieta bogat ă în carne și gr ăsimi altereaz ă metabolismul colesterolic și
steroidic iar prepararea mânc ării poate genera substan țe carcinogene ca nitrozaminele
contribuind la apari ția cancerului de prostat ă [18].
Aportul crescut de calciu se presupune ca ar avea u n rol favorizant în apari ția cancerului
de prostat ă, în timp ce vitamina E și seleniul îi pot diminua apari ția. Datele din 2008 arat ă c ă
aportul de vitamina E a fost asociat cu sc ăderea riscului apari ției cancerului de prostate avansat
[19].
Foarte important este și rolul vitaminei D în apari ția cancerului de prostat ă. Recent a fost
demonstrat c ă activitatea sc ăzut ă a receptorilor pentru vitamina D este asociat ă cu risc crescut
de apari ția a cancerului prostatic, precum și cu recuren ță biochimic ă dup ă prostatectomia
radical ă.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

17
1.3 Histopatologia cancerului de prostat ă
Forma cea mai frecvent ă de cancer de prostat ă este adenocarcinomul comun sau acinar,
care se întâlne ște în aproximativ 97% din cazuri. Comparativ cu ade nocarcinoamele, celelalte
forme histologice de tumori maligne prostatice prec um carcinomul urotelial primitiv prostatic,
adenocarcinomul ductal, tumorile scuamoase, tumoril e neuroendocrine prostatice, tumorile
prostatice stromale sau tumorile mezenchimale malig ne pot determina manifest ări clinice
asem ănătoare, îns ă evolu ția natural ă și tipul de tratament sunt diferite.
Caracteristicile citologice al adenocarcinomului de prostat ă includ m ărirea nucleilor și
nucleolilor, nucleoli proeminen ți reprezentând atributul caracteristic al adenocarc inomului
prostatic.
Cei mai importan ți markeri imunohistochimici în patologia prostatei sunt antigenul
specific prostatic (PSA), fosfataza acid ă de origine prostatic ă (PAP), keratina cu greutate
molecular ă mare (34 βE12), proteina p63 și α-metilacil coenzim A racemaza (AMACR).
Pentru caracterizarea histopatologic ă a adenocarcinomului de prostat ă se folose ște
sistemul de grading Gleason, numit astfel dup ă Donald F. Gleason și care prezint ă o
reproductibilitate mare (peste 80%), este u șor de aplicat, necesitând un timp redus de evaluare .
Sistemul Gleason se bazeaz ă pe arhitectura glandular ă a adenocarcinomului prostatic, care poate
fi divizat în cinci tipare de cre ștere numite grade și numerotate de la 1 la 5 în func ție de gradul
de diferen țiere. În cadrul unei tumori prostatice se pot întâl ni zone cu grade diferite de
diferen țiere. Gradele Gleason iau în considerare urm ătoarele elemente: delimitarea tumorii,
caracteristicile glandei, dimensiunea glandei, dist ribu ția glandelor și invazia stromei (Tabel 1.1).
Gradele Gleason au avantajul de a reuni totalitatea aspectelor arhitecturale realizate de cancerul
de prostat ă precum și modalit ățile de asociere.
Modelul sau gradul primar și secundar, adic ă tipul histologic predominant și tipul
histologic secundar, se însumeaz ă pentru a ob ține scorul Gleason sau suma care urmeaz ă s ă fie
raportat ă. Atipiile nucleare sau caracteristicile citoplasma tice nu sunt evaluate. Scorul Gleason
poate avea valori de la 2 la 10, iar atunci când es te descris un singur grad, scorul se ob ține
adunând cifrele (exemplu: grad 3 – Scor Gleason = 3 +3 = 6). Tumorile cu scor Gleason cuprins
între 8 și 10 sunt considerate foarte agresive.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

18
Tabel 1.1 . Descrierea clasific ării Gleason [18] (Ambert V. Diagnosticul cancerului de prostat ă.
Ed. Univ. "Carol Davila", 2011)
Gradul 1 Proliferare de glande neoplazice regulate, simple, bine conturate a c ăror
mărime seaman ă cu glandele normale. Fiecare gland ă este delimitat ă de un
singur strat de celule clare și apare distinct ă de glanda vecin ă de care este
separat ă printr-o lam ă de strom ă. La obiectiv mic cancerul formeaz ă un nodul
rotund, circumscris. În practic ă gradul 1 este extrem de rar descoperit.
Gradul 2 Glandele au acela și aspect ca și în gradul 1. Contururile sunt când mai rotunjite
când mai pu țin precizate decât ale glandelor normale, având o m ărime ce poate
varia de la 1 la 3 ori fa ță de normal. Glandele sunt bine individualizate, sep arate
de o lam ă de strom ă. Glandele sunt delimitate de un singur strat de ce lule cu
citoplasm ă foarte clar ă sau o slab ă colorabilitate eozinofil ă.
Gradul 3 Glande simple, bine separate unele de altele, de fo rm ă variabil ă, rotunjite,
alungite sau sinuoase ramificându-se și schimbându- și brusc diametrul.
Glandele sunt desp ărțite printr-un spa țiu mai mare decât talia unei glande.
Celulele tumorale au citoplasma eozinifil ă. Se observ ă foarte adesea aspecte
morfologice de tranzi ție.
Gradul 4 Nu mai exist ă diferen țiere glandular ă cu formare de glande bine separate și
individualizate, glandele prezente fiind dezorganiz ate și infiltrante.
Carcinoamele mucinoase și cele “în inel cu pecete” sunt încadrate în aceast ă
categorie.
Gradul 5 5A – masive carcinomatoase compacte centrate de necroz ă. Celulele tumorale
sunt bazofile cu nuclei rotunji ți nucleola ți.
5B – masive anarhice și cuiburi celulare dense, bazofile cu nuclei rotunj i ți și
nucleoli proeminen ți. Uneori persit ă un lumen glandular sau o vacuol ă ce
permite încadrarea tumorii ca adenocarcinom. Tumora poate fi total
nediferen țiat ă evocând o morfologie neuroendocrin ă

Scorul Gleason reprezint ă un factor important de prognostic pentru cancerul de prostat ă,
fiind corelat cu rata de supravie țuire dup ă tratamentul radical (Tabel 1.2). Se recomand ă ca
analiza specimenelor de prostatectomie radical ă s ă descrie, acolo unde exist ă, și al treilea pattern
Gleason, ter țiar. Primele studii au ar ătat o corela ție strâns ă între diferitele scoruri histologice și
nivelul mortalit ății prin cancer.
Tabel 1.2 . Scorul Gleason [18]
Scorul Gleason 2-4 Tumori bine diferen țiate, cu evolu ție lent ă și tendin ță redus ă de
progresie și metastazare
Scorul Gleason 5-7 Tumori moderat diferen țiate, cu evolu ție mai agresiv ă, cu progresie
local ă și la distan ță
Scorul Gleason 8-10 Tumori slab diferen țiate, cu evolu ție local ă și la distan ță foarte rapid ă

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

19
Scorul Gleason nu este foarte bine corelat cu nivel ul de PSA seric. Valoarea PSA poate
fi sc ăzut ă în cazul unei tumori agresive: tumoare prostatic ă slab diferen țiat ă de scor Gleason 9
sau 10, adenocarcinom ductal sau tumoare neuroendoc rin ă.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

20
1.4 Diagnosticul și stadializarea cancerului de prostat ă
Cancerul de prostat ă este o afec țiune neoplazic ă cu o evolu ție silen țioas ă în primele
stadii ale bolii la vârste tinere. Apari ția simptomelor sugereaz ă un stadiu local avansat sau
metastazat al bolii. Astfel suspiciunea de cancer d e prostat ă este sugerat ă cel mai frecvent de un
nivel crescut al antigenului specific prostatic (PS A) și/sau de modific ări la efectuarea tu șeului
rectal (TR).
Când boala devine manifest ă, simptomele pot fi urm ătoarele: simptomatologie urinar ă
joas ă, insuficien ță renal ă cauzat ă de obstruc ție ureteral ă, hematospermie sau modific ări ale
ejacul ării și rar disfunc ție erectil ă sau impoten ță . Manifest ările clinice în stadiu metastazat
includ dureri osoase, fracturi pe os patologic, ane mie, sindroame paraneoplazice sau fibroz ă
malign ă retroperitoneal ă. Metastazele ganglionare limfatice extinse întalni te în stadiile avansate
(grupe ganglionare iliace interne și externe, obturatorii, paraaortice) pot determina apari ția
edemelor importante la nivelul membrelor inferioare . Totu și, datorit ă PSA și tu șeului rectal,
majoritatea pacien ților sunt diagnostica ți în stadii localizate ale bolii.
Pân ă la descoperirea și folosirea PSA în diagnosticarea cancerului de pro stat ă, tu șeul
rectal reprezenta cel mai folosit test de screening. Dint re cazurile cu modific ări la tu șeul rectal,
25-50% au fost diagnostica ți cu cancer de prostat ă [20]. Pe m ăsura ce PSA-ul a început sa fie
măsurat la barba ții peste 55 ani, num ărul cazurilor de cancer de prostat ă diagnosticat prin
intermediul tu șeului rectal a început s ă scad ă [21]. Valoarea predictiv ă pozitiv ă a unui tu șeu
rectal modificat variaz ă între 6 și 33% fiind direct asociat ă cu valoarea PSA chiar și în cazul
barba ților cu un PSA ≤ 4 ng/ml [22].
Modific ările sugestive pentru cancerul de prostat ă decelate la tu șeul rectal pot fi:
diferen țe între dimensiunile celor doi lobi prostatici chia r dac ă nu exist ă modific ări legate de
consisten ță , prezen ța în periferia prostatei a unuia sau a mai mul ți nodul duri, existen ța unei
prostate dure, indolore, cu suprafa ță neregulată, nodular ă atunci când tumora afecteaz ă întreaga
gland ă. Prezen ța “pelvisului înghe țat”, corespunde palp ării unei forma țiuni tumorale
voluminoas ă, dur ă, imobil ă care cuprinde pelvisul și care comprim ă lumenul rectal sau chiar îl
invadeaz ă.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

21
Antigenul specific prostatic (PSA) reprezint ă o glicoprotein-serin-proteaz ă secretat ă
exclusiv de celulele epiteliale de la nivelul acini lor și ductelor prostatice, fiind o enzim ă organ
specific ă, descoperit ă la începutul anilor ’70 de c ătre profesorul Richard Ablin. Ulterior a fost
dezvoltat testul pentru determinarea PSA, aprobat d e FDA (Food and Drug Administration) în
1986 pentru urm ărirea post-operatorie a pacien ților cu cancer de prostat ă și în 1994 pentru
diagnosticarea precoce a cancerului de prostat ă.
PSA-ul prezint ă o specificitate de organ dar nu este un marker spe cific cancerului de
prostat ă. PSA seric poate fi crescut în cazul hiperplaziei benigne a prostatei, inflama ției,
manipul ări ale prostatei, reten ție urinar ă, activitate sexual ă, precum și în cazul prezen ței unui
focar nedetectabil clinic de cancer al prostatei. C re șterea PSA în afec țiunile prostatice benigne
sau maligne este explicat ă prin eliberarea în circula ție a unei cantit ăți crescute de antigen de la
nivelul epiteliului glandular. Tratamentul chirurgi cal radical (prostatectomia radical ă),
radioterapia (extern ă sau brahiterapia) și cel hormonal pentru cancerul de prostat ă au ca efect
sc ăderea valorilor PSA, sc ăderea produc ției acestuia datorându-se reducerii volumului
epiteliului prostatic.
PSA-ul seric reprezint ă un factor de predic ție a cancerului de prostat ă mai bun
comparativ cu informatiile ob ținute prin tuseul rectal și ecografia prostatic ă transrectal ă [23].
Ini țial valoarea maxim ă normal ă a fost stabilit ă la 4 ng/ml, îns ă s-a constat c ă și la valori mai
mici inciden ța cancerului de prostat ă este semnificativ ă (pentru valori ale PSA cuprinse între
2,1 și 3 ng/ml – 23,9%, iar pentru intervalul 3,1 – 4 ng /ml – 26,9%) [24]. Aceste valori au
semnifica ție mai ales la pacien ții “tineri”, în intervalul de vârst ă 50-66 ani, întrucât la ace știa,
cand boala este diagnosticat ă în stadii precoce, tratamentul are viz ă curativ ă.
Limita superioara normal ă a valorii PSA –ului seric propus ă actual este 2,5 ng/ml, dar
aceast ă valoare nu este general acceptat ă. Totu și, rata de detec ție a cancerului de prostat ă la
pacien ți cu valori ale PSA cuprinse între 2,5 și 4 ng/ml (27,48%) este comparabil ă cu cea a
intervalulului 4-10 ng/ml (30,08%) [25], ceea ce in seamn ă c ă un num ăr semnficativ de cazuri
de pot sc ăpa diagnostic ării, daca se ia în considerare vechea limit ă superioar ă.
Pentru a îmbun ătăți capacitatea de detectare a cancerului de prostat ă și ținând cont de
lipsa de specificitate și sensibilitate a PSA-ului, o serie de studii s-au concentrat pe PSA velocity
și PSA density, ultimul fiind asociat cu modific ările PSA legate de înaintarea în vârst ă. PSA

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

22
density se ob ține împ ărțind valoarea PSA seric la volumul prostatic. PSA ve locity, se refer ă la
rata de cre ștere a PSA-ului seric m ăsurat ă la interval de un an. Se consider ă c ă o valoare a PSA
velocity mai mare de 0,75 ng/ml/an este sugestiv ă pentru prezen ța unui cancer de prostat ă [26].
PSA-DT (doubling time) reprezint ă perioada în care valoarea PSA se dubleaz ă. La pacientii cu
cancer de prostat ă, nivelul PSA cre ște ini țial liniar, ulterior cre șterea devenind exponen țial ă. O
perioad ă scurt ă de dublare a valorii PSA este sugestiv ă pentru o cre ștere rapid ă a tumorii, în
timp ce o perioad ă de dublare lung ă este specific ă tumorilor prostatice cu agresivitate redus ă.
PCA3 (Prostate Cancer Gene 3) a fost identificat în 1999 fiind o gen ă existent ă în
celulele prostatice și este specific ARN-ului mesager care apare supraex primat în cancerul de
prostat ă [27]. Primul test bazat pe PCA3 a fost încercat în 2002 cu rezultate promi ță toare . Pentru
măsurarea PCA3 este necesar întâi un masaj prostatic prin tuseu rectal, care are ca scop
eliberarea de celule prostatice în uretra prostatic ă urmat ă de colectarea a cel pu țin 20 ml urin ă.
S-a definit scorul PCA3 ca raportul dintre ARNm al PCA3 și ARNm al PSA x 103 [28]. Scorul
PCA-3 cre ște cu volumul tumoral, îns ă nu este confirmat înc ă rolul s ău în monitorizarea
evolu ției bolii. Principalul s ău dezavantaj este reprezentat de costuri, fiind de circa 40 ori mai
scump comparativ cu determinarea PSA.
Diagnosticul de certitudine al cancerului de prost at ă este un diagnostic histologic realizat
pe baza materialului tisular ob ținut prin punc ție biopsie prostatic ă, rezec ție transuretral ă a
prostatei sau adenomectomie transvezical ă.

Puncția biopsie prostatic ă
Puncția biopsie prostatic ă ghidat ă ecografic este indicat ă la b ărba ții care prezint ă
modific ări sugestive pentru cancerul de prostat ă la tu șeul rectal sau la care valoarea PSA este
crescut ă sau în cre ștere. Modul de realizare este cel mai frecvent prin abord transrectal de și
recent abordul perineal a devenit din ce în ce mai preferat datorit ă complica țiilor
postprocedurale reduse și a ratei crescute de detec ție a cancerului de prostat ă localizat in
regiunea anterioar ă a prostatei. De asemenea, exist ă situa ții când calea transrectal ă nu poate fi
abordat ă datorit ă unor circumstan țe speciale cum ar fi rezec ția rectosigmoidian ă sau stenoze de
canal anal.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

23
Ini țial, tehnica a fost dezvoltat ă de Hodge și colab. sub forma punc ției sextante cu
prelevarea a 6 fragmente prostatice, 3 de la nivelu l lobului drept și 3 de la nivelul lobului stâng
[29]. Ulterior, metoda a fost modificat ă prin cre șterea num ărului de fragmente recoltate,
optimizarea alegerii zonelor de prelevare și individualizarea protocolului în func ție de m ărimea
prostatei, pentru a îmbun ătăți randamentul procedurii. Astfel, în prezent, sunt recomandate
minim de 10 fragmente, dar nu mai mult de 18 fragme nte pentru punc ția biopsie ini țial ă,
recoltarea a multor fragmente iind indicat ă în cazul unui volum prostatic peste 50 cm 3 [30].
Locul de prelevare este lateral pentru fiecare lob prostatic, punc ționarea zonei tranzi ționale
nefiind recomandat ă ini țial.
Dac ă rezultatul anatomopatologic nu este concludent dar suspiciunea prezen ței
cancerului de prostat ă se men ține, procedura poate fi repetat ă sub forma unei punc ții prostatice
extinse sau de satura ție cu mimim 24 fragmente. Prezen ța leziunilor de tip ASAP (atypical small
acinar proliferation) asociate cu un risc crescut d e cancer de prostat ă sau prezen ța a multiple
leziuni de tip HGPIN (high grade prostatic intra-ep ithelial neoplasia) necesit ă de asemenea
repetarea punc ției prostatice.
Protocolul standard include antibioterapia pre- și postprocedur ă, ajustarea tratamentului
anticoagulant și antiagregant plachetar, clisma evacuatorie în dim inea ța interven ției. Procedura
se realizeaz ă cu anestezie local ă (de contact sau periprostatic ă) sau, în cazuri selec ționate
(punc ții saturative, pacien ți anxio și, la cerere), se poate efectua anestezie general ă intravenoas ă.
Dup ă punc ția biopsie prostatic ă, hematuria și hematospermia sunt cele mai frecvente
complica ții, dar de obicei sunt u șoare și auto-limitate. Sânger ările rectale severe apar rar. În
ciuda profilaxiei antimicrobiene, complica țiile infec țioase sub forma unor episoade febrile
mergând pân ă la urosepsis sunt în cre ștere constituind cel mai frecvent motiv pentru spit alizare.
Durerea poate ap ărea în timpul procedurii, fiind atenuat ă de c ătre agen ți de anestezie local ă și
tehnici de reducere a anxiet ății. Pân ă la 25% dintre b ărba ți prezint ă simptomatologie urinar ă
joas ă (LUTS) tranzitorie dup ă biopsie, iar sub 2% au reten ție urinar ă, cu rate mai mari raportate
dup ă biopsia transperineal ă [30]. Mortalitatea asociat ă biopsiei este rar ă.
În scopul ob ținerii de material bioptic prostatic se mai poate u tiliza punc ția citologic ă
aspirativ ă cu ac fin, ghidat ă digital.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

24
Stadializare
Pentru stadializarea cancerului de prostat ă se recomand ă clasificarea TNM (Tumour
Node Metastasis), dezvoltat ă de AJCC (The American Joint Committee on Cancer) î n 1997 și
modificat ă periodic [31]. Clasificarea clinic ă (cTNM) este distinct ă de cea patologic ă (pTNM),
bazat ă pe examenul micro și macroscopic al tumorii (pT), ganglionilor loco-re gionali (pN),
respectiv al leziunilor la distan ță (pM) (Tabel 1.3 – Tabel 1.4). Totu și, nu exist ă o categorie pT1
deoarece cantitatea de țesut prelevat ă nu este suficient ă pentru a evalua cea mai mare categorie
a pT.
Tabel 1.3 . Clasificarea TNM (AJCC: Prostate. In: Edge SB, By rd DR, Compton CC, et al., eds.: AJCC
Cancer Staging Manual. 7th ed. New York, NY: Spring er, 2010, pp 457-68)

T
tumora primar ă
Clinic (cT)
Tx – tumora primar ă nu poate fi evaluat ă
To – fără eviden țe de tumor ă primar ă
T1 – tumora clinic inaparent ă, nepalpabil ă sau identificabil ă prin tehnici
imagistice
T1a – f ocar/focare ce reprezint ă mai pu țin de 5% din țesutul ob ținut prin
rezec ție transuretral ă sau enucleere pentru hiperplazie nodular ă
T1b – focar/focare ce reprezint ă mai mult de 5 % din țesutul ob ținut prin
rezec ție transuretral ă sau enucleere pentru hiperplazie nodular ă
T1c – tumor ă identificat ă în unul sau în ambii lobi prostatici prin PBP
efectuat ă pentru PSA crescut
T2 – tumor ă palpabil ă localizat ă la nivelul prostatei 1
T2a – tumora afecteaz ă mai pu țin de ½ dintr-un lob prostatic
T2b – tumora afecteaz ă mai mult de ½ dintr-un lob prostatic
T2c – tumora intereseaz ă ambii lobi prostatici
T3 – tumor ă cu extensie extracapsular ă, dar clinic înc ă localizat ă2
T3a – extensie extracapsular ă uni sau bilateral ă
T3b – tumora invadeaz ă veziculele seminale

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

25
T4 – tumora este fixat ă sau invadeaz ă structuri învecinate, altele decât
veziculele seminale: colul vezical, sfincterul exte rn, rectul, mu șchiul
ridic ător anal și/sau peretele pelvin
1 – tumora detectat ă prin biopsie în unu sau în ambii lobi, dar care nu este
palpabil ă sau invizibil ă prin metode imagistice se clasific ă la T1c.
2 – invazia în apexul prostatic sau în (dar nu mai d eparte) capsula prostatic ă
nu se clasific ă T3, ci T2.

Patologic (pT)
pT2 – tumora localizat ă la nivelul prostatei
pT2a – unilateral ă afectând mai pu țin de ½ dintr-un lob
pT2b – unilateral ă afectând mai mult de ½ dintr-un lob
pT2c – boala bilateral ă
pT3 – extensie extraprostatic ă
pT3a – extensie extraprostatic ă
pT3b – invazia veziculelor seminale
pT4 – invazia vezicii urinare și a rectului

N
limfoganglioni
regionali Clinic (cN)
Nx – limfoganglionii regionali nu au fost evalua ți
N0 – fără metastaze în limfoganglionii regionali
N1 – cu metastaze în limfoganglionii regionali

Patologic (pN)
pNx – limfoganglioni regionali neevalua ți
pN0 – limfoganglioni regionali negativi
pN1 – limfoganglioni regionali pozitivi

M
metastaze la
distan ță Mx – metastazele la distan ță nu pot fi evaluate
M0 – fără metastaze la distan ță
M1 – metastaze la distan ță
M1a – metastaze în limfoganglioni non-regionali
M1b – metastaze osoase

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

26
M1c – alte localiz ări

G
gradingul
histologic Gx – gradul nu poate fi evaluat
G1 – bine diferen țiat (anaplazie u șoar ă cu scor Gleason 2-4)
G2 – moderat diferen țiat (anaplazie moderat ă cu scor Gleason 5-6)
G3-4 – slab diferen țiat/nediferen țiat (anaplazie sever ă cu scor Gleason 7-
10)
Rx Prezen ța tumorii reziduale nu poate fi eviden țiat ă
R0 Fără tumor ă rezidual ă
R1 Tumor ă rezidual ă microscopic ă
R2 Tumor ă rezidual ă macroscopic ă

Tumora restant ă dup ă tratament cu inten ție curativ ă este inclus ă în clasificarea R, iar cea
cu recuren țe locale va fi desemnat ă conform categoriilor TNM utilizând prefixul „r” (e x. rpT2).
Tumora rezidual ă identificat ă pe piesele de rezec ție la pacien ții care au urmat un tratament
preoperator (neoadjuvant) va fi codificat ă utilizând prefixul „y” pentru a indica statusul
postterapeutic al tumorii (ex. ypT2).
Tabel 1.4. Stadializarea bolii
Stadiul I T1a N0 M0 G1

Stadiul II T1a N0 M0 G2, 3-4
T1b,c N0 M0 Orice G
T1, T2 N0 M0 Orice G
Stadiul III T3 N0 M0 Orice G

Stadiul IV T4 N0 M0 Orice G
Orice T N1 M0 Orice G
Orice T Orice N M1 Orice G

Clasificarea pacien țiilor pe grupe de risc se face luând în considerare ca factori de risc:
valoarea PSA, scorul Gleason și stadiul T. Cele mai utilizate sunt clasificarea D ’Amico (Tabel
1.5) [32] și clasificarea National Comprehensive Cancer Networ k (NCCN) (Tabel 1.6) [33].

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

27
Tabel 1.5. Clasificarea D’Amico (2002)
Grupa de risc Stadiul T PSA ng/ml Scor Gleason
Sc ăzut (toate criteriile simultan) T1-T2a ≤ 10 ≤ 6
Intermediar (un criteriu – prezen ța a dou ă
criterii încadreaz ă pacientul în grupa
urm ătoare) T2b 10 – 20 7
Crescut T2c > 20 8 – 10

Tabel 1.6. Clasificarea NCCN (2011)
Risc sc ăzut T1 – T2a, PSA < 10ng/ml, scor Gleason ≤ 6
Risc
intermediar T2b – T2c sau PSA ini țial între 10 – 20 ng/ml sau scor
Gleason 7
Risc crescut ≥ T3a sau PSA > 20ng/ml sau scor Gleason ≥ 8

Nomogramele sunt metode ce folosesc parametri clini ci și patologici pentru a aprecia
evolu ția bolii realizând calcule care folosesc mai multe variabile clinice și sunt bazate pe analiza
matematic ă a acestora precum și pe impactul asupra modelului predictiv. Nomograma Kattan
combin ă date preoperatorii precum valoarea PSA cu aspecte anatomo-patologice precum gradul
de invazie capsular ă, scorul Gleason, existen ța marginilor restante pozitive, invazia veziculelor
seminale și invadarea ganglionilor limfatici [34]. Astazi se poate estima probabilitatea
recuren ței bolii la 7 ani dup ă prostatectomia radical ă. Totu și s-a observat ca nomogramele de
obicei supraestimeaz ă lipsa apari ției recidivei la pacien ții cu risc sc ăzut [35].

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

28
1.5 Opțiuni terapeutice în cancerul de prostat ă
De și de cele mai multe ori, prognosticul cancerului de prostat ă este favorabil,
tratamentul abordat poate genera complica ții la fel de importante ca și afec țiunea în sine.
Variantele de tratament variaz ă de la prostatectomia radical ă clasic ă, laparoscopic ă sau asistat ă
robotic, la radioterapie, hormonoterapie sau suprav eghere activ ă. Studiile actuale au analizat
beneficiile obtinute prin fiecare variant ă terapeutic ă aplicat ă independent și în combina ție sau
prin compararea efectelor metodelor enumerate [36].
Scopul terapiei este fie vindecarea, prelungirea sp eran ței de via ță , sau un tratament
paliativ, în func ție de stadiul bolii la momentul diagnostic ării. Factori implica ți în alegerea
tipului de tratament sunt vârsta, starea general ă, precum și ritmul progresiei tumorale. Indiferent
de metoda terapeutic ă aleas ă, efectele secundare principale sunt similare și constau în disfucn ție
erectil ă și incontinen ță urinar ă.
Op țiunile terapeutice în cancerul de prostat ă pot fi sistematizate astfel:
Tratamentul primar – include supravegherea activ ă, watchfull waiting, prostatectomia
radical ă, radioterapie curativ ă, hormonoterapia, tratamentul combinat.
Tratamentul bolii recurente :
– dup ă prostatectomia radical ă: recidiv ă local ă (precoce postoperator) – radioterapie; sau
recidiv ă la distan ță (tardiv postoperator) – hormonal
– dup ă radioterapia curativ ă: recidiv ă local ă (documentat ă bioptic) – prostatectomie
radical ă de salvare
– dup ă tratamentul hormonal primar: terapie antiandrogeni c ă intermitent ă, tratament
hormonal de linia a doua, chimioterapie paliativ ă.
Tratamentul metastazelor : radioterapie, hormonoterapie.
Supravegherea activ ă (Active surveillance)
Supravegherea activ ă î și propune s ă determine momentul optim pentru ini țierea
tratamentului curativ. Pacien ții r ămân sub o supraveghere strâns ă dup ă ce au fost diagnostica ți
cu cancer de prostat ă, iar tratamentul este ini țializat când se observ ă progresia biochimic ă sau
histologic ă a bolii, ținând cont de speran ța de via ța a pacientului. Acest tip de terapie poate fi

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

29
folosit ă la pacien ții tineri cu tumori prostatice de dimensiuni reduse și scor Gleason mai mic sau
egal cu 7 (3+4). Acest tip de pacien ți, activi profesional, social și sexual, nu doresc s ă î și asume
complica țiile implicate de prostatectomia radical ă sau radioterapie. B ărba ții sunt monitoriza ți la
fiecare trei luni prin m ăsurarea PSA, tu șeu rectal și la intervale regulate punc ții biopsii
prostatice.
Totu și, întârzierea tratamentului curativ, mai ales la p acien ții cu speran ță de via ță
crescut ă, poate reprezenta pentru unii pacien ți pierderea momentului optim pentru terapie,
ace știa progresând spre stadiul în care apar metastazel e și ulterior spre deces.
Totodat ă, de și supravegherea activ ă a fost asocit ă ini țial cu prezervarea calit ății vie ții,
studiile recente au ar ătat o afectare a calit ății vie ții prin apari ția disfunc ției erectile precum și a
unui impact psihologic negativ datorat vie ții cu o form ă de cancer netratat.
Watchfull waiting
Se refer ă la un tratament conservator pân ă cand apar semnele progresiei locale sau
sistemice. Pacien ții sunt apoi trata ți paliativ cu rezec ție transuretral ă a prostatei sau alte
proceduri pentru dezobstruc ția tractului urinar, urmate de terapie hormonal ă sau radioterapie
pentru terapia leziunilor metastatice. Poate fi apl icat la pacien ți cu speran ța de via ță sub 10 ani,
indiferent de stadiul bolii.
Prostatectomia radical ă
Descrierea prostatectomiei radicale retropubice, va rianta cu prezervarea bandeletelor
neurovasculare în 1983 de c ătre Walsh, a contribuit la îmbun ătățirea considerabil ă a metodei.
Astfel rata complica țiilor a sc ăzut și pe m ăsura ce urologii au c ăpătat mai mult ă experien ță
intraoperatorie, tehnica a devenit standardul de au r în tratamentul curativ al cancerului de
prostat ă. Morbiditatea prostatectomiei radicale este influe n țat ă de mai mul ți factori precum:
experien ța operatorului, vârsta și comorbidit ățile asociate ale pacientului, dimensiunile
prostatei, anatomia pelvisului, volumul tumoral și folosirea preoperatorie a terapiei hormonale
sau a radioterapiei. Complica țiile intraoperatorii includ sângerarea, leziuni rec tale, leziuni ale
ramurilor nervoase și foarte rar leziuni ureterale. Complica țiile post-operatorii precoce constau
în fistula urinar ă, infec ții, tromboz ă venoas ă profund ă sau embolism pulmonar și mobilizarea

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

30
sondei uretro-vezicale. Complica țiile post-operatorii tardive au impactul cel mai ma re asupra
calit ății vie ții pacien ților și includ incontinen ța, disfunc ție erectil ă sau impoten ța și strictura
zonei de anastomoz ă uretrovezicale. Mortalitatea perioperatorie este r edus ă (< 1%) și
majoritatea pacien ților revin la activit ățile zilnice în termen de 30 zile [37].
Stabilirea tipului de tratament aplicat pentru canc erul de prostat ă în stadiu localizat, este
multifactorial ă și necesit ă un dialog extensiv între urolog și pacient. A ștept ările pacientului,
preoperator, constituie un element vital al satisfa c ției postoperatorii a acestuia și de aceea
educarea preoperatorie a pacientului impune o parcu rgere atent ă a op țiunilor terapeutice,
precum și a complica țiilor acestora și a beneficiului postoperator.
Aprecierea exact ă a activit ăților zilnice și a profesiei pacientului este util ă în
determinarea impactului incontinen ței asupra vie ții acestuia.
Gradul recuper ării disfunc ției erectile este în strâns ă corela ție cu parametri preoperatori
precum vârsta și func ția sexual ă [38]. Realizarea prezerv ării bandeletelor neurovasculare
bilateral, cre ște semnificativ rata recuper ării postoperatorii, comparativ cu prezervarea
unilateral ă sau cu sacrificarea bandeletelor neurovasculare [3 9, 40, 41]. Printre b ărba ții f ără
afectarea func ției sexuale preoperatorii, poten ța postoperatorie a fost de aproximativ 68 % la
pacien ții la care s-a practicat prezervarea bilateral ă a bandeletelor neurovasculare, în timp ce la
pacien ții cu prezervare unilateral ă, poten ța postoperatorie a atins rate de 47 % [39].
Conform studiului PCOS (Prostate Cancer Outcomes S tudy), doar 41 % dintre pacien ții
cărora li s-a practicat prostatectomie radical ă cu prezervare bilateral ă a bandeletelor
neurovasculare au raportat erec ții suficient de ferme pentru a realiza un contact s exual, la 5 ani
de la diagnosticare [40]. Totu și, când s-a efectuat o stratificare pe grupe de vâr st ă, 71 % dintre
pacien ții peste 55 ani, 56 % dintre b ărba ții între 55 și 59 ani, 46 % dintre b ărba ții între 60 și 64
ani cu prezervare bilateral ă a bandeletelor neurovasculare au raportat erec ții suficient de ferme
pentru a realiza un contact sexual. Doar 18 % din b ărba ții peste 65 ani au raportat erec ții suficient
de ferme pentru a realiza un contact sexual la 5 an i. Folosirea unui inhibitor de fosfodiesteraz ă
5 (PDE 5), precum sildenafil ajut ă la recuperarea func ției erectile, dar la un num ăr redus de
pacien ți [40].

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

31
Indica ția de tratament chirurgical trebuie s ă țin ă cont riscul anestezic precum și de faptul
că majoritatea pacien ților sunt la o vârst ă care prezint ă un risc mediu sau crescut. Tratamentul
chirurgical radical este indicat la pacien ți cu cancer de prostat ă localizat sau local avansat și
poate fi realizat fie prin abord perineal, fie prin abord retropubic (incizie pubo-subombilical ă)
asociat cu limfadenectomie și prezervarea bandeletelor neurovasculare. Abordare a
laparoscopic ă sau asistat ă robotic pot fi realizate pentru a reduce morbidita tea operatorie, o
recuperarea mai rapid ă și o acurate țe crescut ă a procedurii [41]. În cazul formelor de cancer de
prostat ă avansate, sau metastazate, tehnica nu este indicat ă. Poten ța pacien ților care nu
prezentau disfunc ție erectil ă preoperator, a fost men ținut ă la aproximativ 40-65% dintre ace știa
și conform lui Catalona și Basler, factorii majori implica ți în p ăstrarea func ției sexuale au fost
stadiul tumoral și vârsta pacien ților [42].
Principalele efecte secundare ale prostatectomiei r adicale sunt disfunc ția erectil ă și
incontinența urinar ă ce variaz ă în func ție de tehnica folosit ă. Ficarra și colab. au ar ătat c ă la
12 luni postoperator continen ța era recuperat ă la 89-100% dintre pacien ții trata ți cu asistare
robotic ă, în timp ce pentru pacien ții opera ți clasic, continen ța era recuperat ă la 80-97% [43]. Un
studiu similar, a ar ătat recuperarea poten ței la 12 luni postoperator, la 55-81% dintre pacien ții
opera ți robotic, în timp ce la pacien ții opera ți clasic, poten ța s-a recuperat la 26-63% [44].
Vârsta a reprezentat un factor semnificativ al recuper ării erec ției la pacien ții opera ți.
Este important de men ționat faptul c ă pacien ții au fost diagnostica ți la vârste din ce în ce mai
tinere, fiind totodat ă și mai interesa ți de p ăstrarea func ției sexuale. Totu și prezervarea
bandeletelor neurovasculare este contraindicat ă la pacien ții care prezint ă risc crescut de extensie
extracapsular ă a bolii, nomogramele fiind un instrument acceptat de predic ție. De asemenea,
folosirea RMN multiparametric poate stabili la ce p acien ți pot fi men ținute bandeletele
neurovasculare. Înainte de opera ție pacientul trebuie s ă fie informat cu privire la ratele de
poten ță realizate. Pacientul trebuie s ă fie con știent c ă, pentru a asigura un control adecvat al
bolii, exist ă riscul ca structurile neurovasculare s ă fie sacrificate de și preoperator, datele clinice
și paraclinice nu sugerau acest risc.
Incontinen ța urinar ă reprezint ă una din complica țiile prostatectomiei radicale, datorat ă
fie modific ărilor plan șeului pelvin, fie insuficien ței sfincteriene dobândite intraoperator.
Studiile contemporane arat ă rate ale continen ței totale variind între 80% și 95% [45]. Definirea

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

32
termenului de continen ță total ă identific ă pacien ți care nu au nici un fel de pierdere urinar ă și
nu folosesc absorbante sau alte dispozitive pentru colectarea urinii. Reducerea riscului de
incontinen ță se poate realiza prin prezervarea sfincterului str iat extern prin evitarea manevrelor
chirurgicale sub vizibiltate redus ă, a disec ției periuretrale, precum și a manevrelor hemostatice
agresive. De asemenea, disec ția limitat ă a planului anterior și men ținerea intact ă a ligamentelor
puboprostatice, asigur ă o bun ă suspensie a uretrei.
Evaluarea postoperatorie a incontinen ței urinare presupune o anamnez ă detaliat ă pentru
a identifica mecanismul exact al incontinen ței. Existen ța preoperatorie a unei hiperactivit ăți a
detrusorului și o reactivitate sc ăzut ă a peretelui vezical pot contribui la tulbur ările urinare
ap ărute postoperator.
Incontinen ța urinar ă poate s ă persiste pân ă la 5 ani post operator, unii pacien ți
prezentând pierdere de urin ă și în timpul actului sexual, simptom denumit climact urie. Pacien ții
cu climacturie au o prevalen ță mai mare a evit ării activit ăților sexuale din frica de e șec sau
satisfac ție orgasmic ă redus ă, indicând un efect negativ asupra calit ății vie ții. În unele cazuri
climacturia poate fi evitat ă de pacient prin golirea vezicii înaintea activit ății sexuale sau prin
folosirea unui prezervativ, în timp ce al ții au avut succes prin reabilitarea plan șeului pelvin.
Radioterapia
Radioterapia poate fi indicat ă ca procedur ă curativ ă în stadiile localizate sau local
avansate, sau în stadiile avansate sau metastazate drept tratament adjuvat în asociere cu
tratamentul chirurgical sau terapia hormonal ă. Radioterapia extern ă – utilizeaz ă radia ții gamma
direc ționate c ătre prostat ă și țesuturile periprostatice. Tehnicile cele mai utiliz ate și mai moderne
sunt 3D-CRT (Three-dimensional conformal radiothera py – radioterapia conform ă
tridimensional ă) și IMRT (intensity-modulated radiation therapy – ter apia cu radia ții cu
intensitate modulat ă).
Brahiterapia este o metod ă terapeutic ă curativ ă pentru cancerul de prostat ă care
presupune implantarea de surse radioactive în țesutul prostatic, în scopul iradierii acestuia cu
doze înalte. Sursele radioactive pot fi plasate per manent – low dose rate (LDR) sau temporar –
high dose rate (HDR).

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

33
Hormonoterapia
Evolu ția și progresia cancerului de prostat ă sunt dependente de hormonii androgeni, iar
decesul prin aceast ă boal ă se produce secundar apari ției leziunilor metastatice. Între 90-95 %
din testosteronul circulant este produs la nivelul testiculului, restul fiind datorat glandelor
suprarenale [46]. Testosteronul liber (aproximativ 2% din testosteronul total) este cel care la
nivelul celulelor prostatice normale sau neoplazice este transformat în principal sub influen ța
5α reductazei în dihidrotestosteron (forma activ ă) sub influen ța c ăruia se produce multiplicare
celular ă. Tratamentul hormonal are ca scop reducerea dihidr otestosteronului intraprostatic
precum și legarea sa de receptorii specifici. Reglarea prod uc ției de hormoni androgeni se
produce prin mecanisme complexe la nivelul axului h ipotalamo-hipofizar, hormonoterapicele
interferând cu aceste mecanisme.
Castrarea chirurgical ă – orhiectomia bilateral ă, reprezint ă standard-ul de aur în terapia
hormonal ă, medica ția hormonoterapic ă fiind comparat ă din punct de vedere al efectelor asupra
reducerii valorii testosteronului cu procedura chir urgical ă [47]. Actual majoritatea autorilor
considera c ă aceast ă valoare “de castrare” trebuie s ă fie sub 20 ng/dl. Orhiectomia bilateral ă,
total ă sau subcapsular ă, cu p ăstrarea albugineei și a epididimului, asigur ă cea mai rapid ă sc ădere
a nivelului testosteronului circulant pân ă la nivelul de castrare, în 12 ore [47]. Este îns ă o
procedur ă utilizat ă limitat, pentru pacien ți diagnostica ți în stadii tardive, cu multiple metastaze
la nivel osos și cu risc de fracturi pe os patologic sau compresie medular ă. Deoarece este o
procedur ă cu efecte psihologice semnificative, trebuie expli cat clar pacientului atât procedura
cât și efectul acesteia.
Analogii de LH-RH. Analogii sintetici de LH-RH au e ficacitate asem ănătoare cu DES
(dietilstilbestrol), îns ă f ără efectele secundare grave ale acestora, asigurând o rat ă de
supravie țuire asem ănătoare cu cea a pacien ților castra ți chirurgical. Ca modalitate de ac țiune,
ace știa interfer ă cu mecanismul de feedback la nivelul axului hipota lamo-hipofizar care
controleaz ă produc ția de testosteron. Dup ă prima administrare se produce fenomenul de flare-
up, care se caracterizeaz ă prin cre șterea temporar ă a secre ției de testosteron, secundar cre șterii
nivelurilor LH și FSH, ulterior nivelul de testosteron ajungând la valori de castrare ( 20 ng/dl)
dup ă 2-4 s ăpt ămâni.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

34
Uzual sunt utiliza ți leuprorelina, goserelina și buserelina, sub form ă de preparate depozit
ce pot fi administrate în func ție de concentra ție la 1, 3, 6 luni. Antagoni știi de LH-RH au efect
imediat prin faptul c ă se leag ă competitiv și rapid de receptorii LH-RH de la nivel hipofizar,
determinând sc ăderea nivelurilor de LH, FSH și testosteron pân ă la nivel de castrare, f ără
fenomenul de flare-up. Efectul asupra PSA este imed iat, determinând sc ăderea acestuia.
Abarelix a fost primul medicament din aceast ă clas ă, acceptat spre utilizare de FDA, pentru
pacien ții f ără alte op țiuni de tratament disponibile. Studiile au ar ătat ca determin ă dup ă utilizare
îndelungat ă reac țiile alergice cu risc vital [47]. Degarelix este un antagonist de LH-RH
administrat subcutanat, lunar. Comparativ cu leupro relina, se pare c ă ar determina o rat ă mai
bun ă de supravietuire f ără progresie a bolii [48].
Antiandrogenii ac ționeaz ă prin blocarea receptorilor androgeni. Sunt clasifi ca ți, dup ă
structura chimic ă în steriodieni (cyproteron acetat) sau non-steroid ieni (nilutamida, flutamida,
bicalutamida). Cei steroidieni au ac țiune la nivel central hipofizar, cu efect progester onic,
determinând sc ăderea valorilor testosteronului prin inhibare centr al ă. La pacien ții trata ți cu
antiandrogeni nesteroidieni nivelul de testosteron r ămâne normal sau chiar cre ște.
Utilizarea antiandrogenilor ca terapie unic ă, de prim ă linie, este recomandat ă la pacien ți
tineri, afla ți în stadiu local avansat sau metastatic al bolii, pentru care calitatea vie ții și activitatea
sexual ă sunt importante [47]. Nu exist ă diferen țe între cele 2 tipuri de antiandrogeni din punct
de vedere al supravie țuirii cancer specifice [49]. Asocierea dintre analo gii LH-RH și
antiandrogenii nesteroidieni – blocada androgenic ă total ă nu și-a dovedit superioritatea fa ță de
castrare ca monoterapie [47].
Pentru cancerul de prostat ă hormonorezistent exist ă, în acest moment, dou ă noi direc ții
de tratament. Prima este utilizarea unui nou antian drogen, enzalutamida, cu afinitate de 5 ori
mai mare pentru receptorii androgenici comparativ c u bicalutamida și care are proprietatea de a
bloca translocarea acestora la nivelul nucleului, p roces care apare la ceilal ți antiandrogeni, la
cancere hormono-rezistente [47].
A doua direc ție const ă în inhibarea enzimei CYP 17, cu rol cheie în biosi nteza de
hormoni androgeni. Efectul de inhibare al CYP 17 a fost observat ini țial la ketoconazol, ulterior
fiind dezvoltat abirateronul acetat, un inhibitor i reversibil și de 20 de ori mai potent decât

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

35
ketoconazolul. Efectul principal este de sc ădere a testosteronului intracelular (inclusiv în
celulele neoplazice) [50].
La momentul actual, prostatectomia radical ă r ămâne tratament de elec ție pentru cancerul
de prostat ă localizat sau local avansat. Au fost f ăcute inova ții în tehnica prostatectomiei radicale
cum ar fi prostatectomia radical ă asistat ă robotic, laparoscopic, sau tehnici de prezervarea
bandeletelor neurovasculare; totu și r ămân preocup ări în rândul medicilor și pacien ților în
leg ătur ă cu rezultatul func țional al interven ției, în mod special pentru disfunc ția erectil ă și
incontinen ța urinar ă, care sunt în strâns ă rela ție cu calitatea vie ții.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

36

CAP. 2. CALITATEA VIE ȚII LA PACIEN ȚII CU
CANCER DE PROSTAT Ă

Calitatea vie ții nu reprezint ă un concept nou, ci unul al carei în țelegere și terminologie
au evoluat de-a lungul timpului. Primele cercet ări legate de calitatea vie ții î și au originea în
sociologie, psihologie si economie. În timpul secol ului XX, calitatea vie ții a fost un indicator de
bun ăstare social ă, fiind analizat cantitativ.
În 1947, Organiza ția Mondial ă a S ănătății (OMS) a introdus termenul de „calitatea
vie ții”, dup ă definirea s ănătății drept „o stare pe deplin favorabil ă atât fizic, mintal cât și social,
și nu doar absen ța bolilor sau a infirmit ăților”. Mai târziu a fost inclus ă în aceast ă defini ție
și „capacitatea de a duce o via ță productiv ă social și economic”. Calitatea vie ții a fost
considerat ă drept un rezultat al unei afec țiuni cronice sau al progresiei bolii.

2.1 Defini ții ale calit ății vie ții
Calitatea vie ții a fost definit ă de Ware (1978) sub trei aspecte privat, filosofic și știin țific,
fiind m ăsurabil ă atât obiectiv cât și subiectiv. Aprecierea obiectiv ă poate fi mai u șor realizat ă
prin analizarea parametrilor lega ți de s ănătate, handicap, controlul simptomelor, familie, rel a ții,
și stare economic ă. Analiza subiectiv ă reprezint ă percep ția proprie a individului asupra
diverselor situa ții în care este surprins [51].
Ferrans și a colab. (2005) defineau calitatea vie ții ca func ționarea normal ă, utilitatea
social ă, bun ăstarea general ă, capacitatea de a îndeplini obiectivele vie ții și ob ținerea fericirii,
precum și satisfac ția asupra vie ții [52].
Conform lui Revicki și Kaplan (1993), calitatea vie ții reflect ă preferin țele pentru
anumite st ări ale s ănătății ce permit amelior ări ale morbidit ății și mortalit ății și care se exprim ă
printr-un singur indice ponderat – ani de via ță standardiza ți, în func ție de calitatea vie ții [53].
Carr și colab. afirm ă c ă exist ă o rela ție direct ă între calitatea vie ții și gradul în care
speran țele și ambi țiile proprii se realizeaz ă în via ța cotidian ă, percep ția pozi ției în via ță a

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

37
persoanei, în contextul cultural și axiologic în care tr ăie ște și în raport cu scopurile, aspira țiile,
standardele și preocup ările proprii, evaluarea st ării proprii de s ănătate și lucrurile ce sunt
considerate importante în via ța persoanelor [54].
Calitatea vie ții implic ă multe dimensiuni ale percep ției pacientului legate de via ța
acestuia în timpul tratamentului și dup ă aplicarea terapiei.
Conform lui Zanc și Lupu (2004), dimensiunile calit ății vie ții se împart în urm ătoarele
[55]:
1. Bun ăstarea emo țional ă sau psihic ă, reprezentat ă prin parametri precum: fericirea,
mul țumirea de sine, sentimentul identit ății personale, evitarea stresului excesiv,
stima de sine (self-esteem), bog ăția vie ții spirituale, sentimentul de siguran ță .
2. Bun ăstarea material ă, reprezentat ă prin indicatori precum: proprietate, siguran ța
locului de munc ă, venituri adecvate, hran ă potrivit ă, loc de munc ă, posesie de bunuri
(mobile – imobile), locuin țe, status social.
3. Bun ăstarea fizic ă, concretizat ă în s ănătate, mobilitate fizic ă, alimenta ție adecvat ă,
disponibilitatea timpului liber, asigurarea asisten ței medicale de bun ă calitate,
asigur ări de s ănătate, activit ăți preferate interesante în timpul liber (hobbyuri și
satisfacerea lor), form ă fizic ă optim ă sau fitness,
4. Rela țiile interpersonale , precum: a te bucura de intimitate, afec țiune, prieteni și
prietenii, contacte sociale, suport social (dimensi unile suportului social).
5. Afirmarea personal ă, care însemn ă: competen ță profesional ă, promovare
profesional ă, activit ăți intelectuale captivante, abilit ăți/deprinderi profesionale
solide, împlinire profesional ă, niveluri de educa ție adecvat profesiei.
6. Independen ța, care însemn ă autonomie în via ță , posibilitatea de a face alegeri
personale, capacitatea de a lua decizii, autocontro lul, prezen ța unor valori și scopuri
clar definite, auto-conducerea în via ță .
7. Integrarea social ă, care se refer ă la prezen ța unui status și rol social, acceptarea în
diferite grupuri sociale, accesibilitatea suportulu i social, climat de munc ă stimulativ,
participarea la activit ăți comunitare, activitatea în organiza ții neguvernamentale,
apartenen ța la o comunitatea spiritual-religioas ă.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

38
8. Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului , cum sunt: dreptul la vot, dreptul la
proprietate, la intimitate, accesul la înv ăță tur ă și cultur ă, dreptul la un proces rapid
și echitabil etc.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

39
2.2 Evaluarea calit ății vie ții la pacien ții cu cancer de prostat ă
Calitatea vie ții trebuie m ăsurat ă deoarece luarea unei decizii de tratament este o s arcin ă
dificil ă și cu implica ții emo ționale. Decizia poate afecta permanent calitatea vi e ții dup ă
tratament, fiind necesar a se lua în considerare pa tru domenii: stadiul bolii, rezultatul a șteptat și
eficacitatea tratamentului, stilul de via ță și toleran ța pentru efectele adverse secundare poten țiale
ale terapiei.
Conform PubMed, interesul pentru calitatea vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă a
crescut, primele articole citate fiind în num ăr de trei, publicate în 1975. Pentru anul 2014 apar
aproximativ 457 articole care con țin cuvinte cheie cancerul de prostat ă și calitatea vie ții (Fig.
2.1).

Fig. 2.1 . Articole publicate între 1975 și 2014 care con țin cuvinte cheie cancerul de prostat ă și
calitatea vie ții citate pe PubMed.

Calitatea vie ții poate fi analizat ă folosind un chestionar standardizat, specific boli i,
multidimensional, validat statistic și interna țional. În literatur ă au fost descrise mai multe tipuri
de chestionare valabile pentru pacien ții diagnostica ți cu cancer de prostat ă (Tabel 2.1).

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

40
Tabel. 2.1. Chestionare validate folosite la pacien ții cu cancer de prostat ă
Abreviere Nr. de studii în
care a fost folosit Nr. de pacien ți
inclu și Denumire complet ă chestionar Articol publicat
CARES-SF 5 3,590 Cancer Rehabilitation Evaluation System–short
form Schag et al. [56]
Cleary 5 3,751 Cleary et al. [57]
EPIC 309 94,164 Expanded Prostate Index Composite Wei et al. [58]
FACT-G 64 11,581 Functional Assessment of Cancer Therapy–
General Cella et al. [59]
FACT-P 118 26,389 Functional Assessmentof Cancer Therapy–
Prostate Esper et al. [60]
FLIC 8 1,253 Functional Living Index–Cancer Schipper et al. [61]
MOS-20 3 419 20-Item short form health survey Stewart et al. [62]
Pc-QoL 2 448 Prostate Cancer Quality of Life scale Giesler et al. [63]
PORPUS-P 9 1,189 Patient-Oriented Prostate Utility Scale–
Psychometric Ritvo et al. [64]
QLI Ferrans and
Powers 6 666 Quality of Life Index Ferrans and Powers
[65]
QLI Padilla 4 587 Quality of Life Index Padilla et al. [66]
QLQ-C30 246 51,755 European Organization for Research and
Treatment of Cancer, Quality of Life
Questionnaire Core 30 Aaronson et al. [67]
QLQ-PR25 101 20,615 European Organization for Research and
Treatment of Cancer, Quality of Life
Questionnaire for prostate cancer patients van Andel et al. [68]
QUFW94 11 1,973 Borghede and
Sullivan [69]
Selby 5 544 Fransson et al. [70]
SF-12 50 15,267 12-Item short form health survey Ware et al. [71]
SF-36 239 104,674 36-Item short form health survey McHorney et al.
[72]
SWLS 3 182 Satisfaction With Life Scale Diener et al. [7 3]
UCLA-PCI 268 135,366 University of California—Los Angeles
Prostate Cancer Index Bergman et al. [74]
WHOQOL 4 183 World Health Organization Quality of Life Bon omi et al. [75]
Evalu ările complica țiilor dup ă tratamentul cancerului de prostat ă se bazeaz ă în mare
parte pe datele clinice din fi șele medicale și pe identificarea și tratarea efectelor secundare.
Organiza ția European ă pentru Cercetarea și Tratamentul Cancerului (EORTC, fondat ă
în 1962) a dezvoltat un chestionar, QLQ-C30, pentru aplicarea general ă pe pacien ții cu cancer
și pentru a fi utilizat în studiile clinice. Obiectivul EORTC a fost dezvoltarea unui chestionar
specific cancerului, u șor de administrat, multidimensional și relativ scurt. Primul nucleu QLQ-

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

41
C36 a fost creat în 1987 și con ținea 36 de întreb ări cu aplicabilitate pentru toate tipurile de
cancer. Acesta a fost dezvoltat ulterior și în prezent se folose ște chestionarul QLQ-C30
(versiunea 3) care con ține 30 de întreb ări dispuse în 5 scale func ționale (func ționalitate fizic ă,
îndeplinirea rolurilor sociale, func ționalitate emo țional ă, func ționalitate cognitiv ă,
func ționalitate social ă), 3 scale simptomatice (oboseal ă, durere, grea ță /v ărs ături), o scal ă legat ă
de starea general ă a s ănătății și șase repere individuale (dispnee, sc ăderea apetitului, insomnie,
constipa ție, diaree și dificult ăți financiare) (Tabel 2.2).
Tabel 2.2. Scale chestionar QLQ-C30 (EORTC)
Scal ă Num ăr de
întreb ări Interval Num ărul
întreb ării
(versiunea 3) Scale
func ționale
Starea general ă a
sănătății/ Calitatea vie ții
Starea general ă a s ănătății QL2 2 6 29, 30
Scale func ționale
Func ționalitate fizic ă RF2 5 3 1 – 5 F
Îndeplinirea rolurilor sociale RF2 2 3 6, 7 F
Func ționalitate emo țional ă EF 4 3 21 – 24 F
Func ționalitate cognitiv ă CF 2 3 20, 25 F
Func ționalitate social ă SF 2 3 26, 27 F
Scale simptomatice
Oboseal ă FA 3 3 10, 12, 18
Grea ță /V ărs ături NV 2 3 14, 15
Durere PA 2 3 9, 19
Dispnee DY 1 3 8
Insomnie SL 1 3 11
Sc ăderea apetitului AP 1 3 13
Constipa ție CO 1 3 16
Diaree DI 1 3 17
Dificult ăți financiare FI 1 3 28

Calculul scorurilor pe scalele respective s-a f ăcut conform manualului EORTC [76].
Toate scorurile au fost transformate liniar pe o scal ă de la 1 la 100. Scoruri mai mari la nivelul
scalelor func ționale reprezint ă o func ționalitate mai bun ă, în timp ce scoruri mai mari ale
scalelor simptomatice reprezint ă simptomatologie mai sever ă. Un scor general de func ționalitate
a fost calculat prin media scorurilor tuturor scalelor func ționale și de asemenea în acela și mod

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

42
a fost calculat un scor general al simptomelor. Conform lui Osoba [77], diferen țe de 5-10 puncte
sunt considerate a fi semnificative clinic, indicând o modificare minor ă, în timp ce diferen țele
de 10-20 puncte indic ă o modificare moderat ă.
Al ături de chestionarul QLQ-C30 a fost dezvoltat ulterior și un chestionar destinat
pacien ților cu cancer de prostat ă afla ți în stadii localizate sau metastazate. Acest chestionar
intitulat QLQ-PR25 este alc ătuit din 25 întreb ări grupate pe o scal ă simptomatic ă urinar ă (9
întreb ări), o scal ă simptomatic ă digestiv ă (4 întreb ări), o scal ă legat ă de r ăspunsul la tratament
(6 întreb ări) și o scal ă a func ționalit ății sexuale (6 întreb ări).

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

43
2.3 Calitatea vie ții dup ă tratamentul cancerului de prostat ă

Diferitele forme de tratament pentru cancerul de pr ostat ă localizat, pot avea diferite
avantaje și dezavantaje pentru pacientul respectiv. Unele sun t legate de efectul direct al terapiei,
precum leziunile tisulare sau alte efecte adverse, în timp ce altele sunt legate de efectele asupra
activit ății zilnice pe termen lung.
Disfunc ția erectil ă
Etiologia disfunc ției erectile post prostatectomie radical ă poate fi împ ărțit ă pe mai multe
domenii: neurogenic, vascular și din punctul de vedere al modific ărilor structurale. Mult timp a
fost recunoscut faptul c ă nervii caverno și au o importan ță decisiv ă în func ția erectil ă normal ă și
că traumatizarea acestor nervi în timpul opera ției contribuie la apari ția disfunc ției erectile
postoperator.
În mod normal, stimularea nervilor caverno și genereaz ă nNOS (neuronal nitric oxide
synthase) și elibereaz ă oxid nitric (NO). NO stimuleaz ă niveluri ridicate de cGMP, care re ține
calciul intracelular și altereaz ă sensibilitatea celular ă la calciu. Aceasta permite relaxarea
musculaturii netede și erec ția, care este sus ținut ă de NOS endotelial (eNOS) ce produce NO.
Traumatismul nervilor caverno și în timpul prostatectomiei radicale, cauzat de înt indere, c ăldura
de la electrocauter, t ăiere, determin ă nonfunc ționalitatea nervilor fie temporar sau permanent,
rezultând o reducere a produc ției de NOS care este critic ă pentru FE. Dovezile din studiile pe
animale au ar ătat c ă regenerarea acestor nervi poate avea loc, întârzie rea în redobândirea func ției
erectile reprezentând perioada de vindecare neurona l ă. Aceast ă traum ă neuronal ă induce
modificari biochimice în țesutul cavernos.
În stare flasc ă exist ă o stare de relativ ă hipoxie la nivel cavernos care contribuie
deasemenea la schimb ările biochimice prin depunere de colagen. Depunerea de colagen duce la
fibroz ă, atrofia mu șchilor netezi caverno și și la apari ția unor modific ări morfologice endoteliale,
ce reduc func ționalitatea țesutului erectil. Hipoxia induce apoptoza alterând suplimentar
structura țesutului cavernos. În timpul erec ției normale, nivelurile de oxigen cavernos sunt
ridicate, fibroza fiind inhibat ă.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

44
Alter ările structurale au fost confirmate prin biopsii co rporale la 2 și 12 luni dup ă
prostatectomie radical ă și au demonstrat o reducere a musculaturii netede și a fibrelor elastice
trabeculare precum și depuneri de colagen în cantitate mare, înlocuirea musculaturii netede cu
țesut fibrotic, proces progresiv în timp. Aceste sch imb ări structurale diminu ă distensibilitatea
penisului și cauzeaza disfunc ție venoocluziv ă. Hiperactivitatea simpatic ă face ca penisul s ă fie
mai pu țin distensibil și de aceeea scad șansele de a avea erec ție normal ă.
Factorii vasculari contribuie la dezvoltarea disfun c ției erectile post prostatectomie
radical ă prin apari ția unei insuficien țe arteriale postoperator. Artera pudendal ă poate fi singura
surs ă arterial ă cavernoas ă, caz în care prezervarea ei este critic ă în prevenirea disfunc ției erectile
arteriogenice. Insuficien ța arterial ă, ca și furtul venos, a condus la hipoxie cavernoas ă care a
indus modific ări structurale ce au contribuit la disfunc ția erectil ă post chirurgical ă, poten țând
fenomenul de furt venos. Ca rezultat al fibrozei mu sculaturii netede exist ă o sc ădere a abilit ății
țesutului cavernos de a se relaxa reducând cantitate a normal ă de sînge re ținut ă prin mecanismul
venoocluziv. Aceste schimb ări postoperatorii au dus la modificarea tehnicilor chirurgicale și
ținta este reprezentat ă de reabilitarea penian ă pentru a preveni disfunc ția erectila post
chirurgical ă.
Sc ăderea libidoului
Consecin țele psihologice ale prostatectomiei radicale atrag pu țin ă aten ție în compara ție
cu disfunc ția erectil ă. Confruntarea cu diagnosticul de cancer și recuperarea dup ă opera ție au
impact negativ asupra calit ății vietii, dorin ței sexuale și func ției erectile.
Impactul disfunc ției erectile asupra calit ății vie ții este semnificativ și mul ți pacien ți
prezint ă disconfort sexual ca rezultat al disfunc ției erectile post prostatectomie radical ă; totu și
este variabil și individualizat gradul în care lipsa erec ției se coreleaz ă cu disconfortul sexual.
Multiple studii au demonstrat c ă satisfac ția sexual ă și calitatea vietii se îmbun ătățesc prin
tratamentul disfunc ției erectile. Cu siguran ța factorii psihologici joac ă un rol important în
abilitatea barbatului de a ob ține o erec ție. Importanta consilierii pacientului atât înainte cât și
dup ă opera ție a fost stabilit ă cu privire la disfunc ția sexual ă.
Disfunc ția orgasmic ă
Disfunc ția orgasmic ă este o alt ă consecin ță mai pu țin recunoscut ă a prostatectomiei
radicale și are un impact semnificativ asupra calit ății vie ții. Deoarece prostata este scoas ă

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

45
împreun ă cu veziculele seminale și ductele deferente, aceast ă procedur ă rezult ă în pierderea
ejacul ării. Cei mai mul ți b ărba ți nu sunt foarte deranja ți de absen ța ejacul ării, dar a fost notat c ă
aceasta poate sc ădea satisfac ția sexual ă. Orgasmul este rezultatul combina ției dintre elementele
fizice și psihologice, iar mecanismul nu este bine cunoscut ; totu și pare legat de ejaculare. În
timpul orgasmului musculatura neted ă a veziculelor seminale și a prostatei se contract ă, cre ște
presiunea uretral ă posterioar ă, colul vezical se închide, plan șeul pelvin se contract ă ritmic și
apare senza ția de ejaculare. Toate sunt traduse de creier ca un semnal de pl ăcere. Modific ările
orgasmului dup ă prostatectomia radical ă sunt recunoscute din ce în ce mai mult în literatu ra de
specialitate.
Reabilitarea penian ă dup ă prostatectomia radical ă
Reabilitarea penian ă este un concept pentru care indica țiile optime nu au fost clar
stabilite. Rolul reabilit ării peniene este important dup ă prostatectomia radical ă, cu un numar de
studii evaluând eficien ța diverselor tratamente posibile, inclusiv inhibito ri PDE5 (5-
fosfodiesteraz ă) orali, injec ții intracavernoase, dispozitive de vacuum, alprosta dil intrauretral,
sau orice combina ție din cele de mai sus, proteza de penis fiind cons iderat ă ca ultim ă op țiune.
Unul dintre cele mai importante elemente ale reabil itarii peniene este conceptul de oxigenare
precoce a mu șchilor netezi penieni. Inhibitorii PDE5 au jucat un rol important în reabilitarea
penian ă și se presupune c ă produc un mediu protector pentru mu șchii netezi.
Dispozitivele de vacuum sunt o alt ă op țiune pentru managementul disfunc ției erectile
dup ă prostatectomia radical ă.
Protezele peniene sunt rezervate pacien ților la care terapiile precedente e șueaz ă.
Introducerea unei proteze peniene simultan cu prost atectomia radical ă a permis reluarea func ției
erectile precoce f ără cre șterea morbidit ății, pierderii de sânge, a duratei de spitalizare sa u a
durerii postoperatorii comparativ cu pacien ții la care s-a realizat doar prostatectomie radical ă.
La pacien ții cu prostatectomie radical ă și inser ție de protez ă penian ă simultan, s-a raportat o mai
bun ă calitate a vie ții, func ție erectil ă și o frecven ța mai mare a contactelor sexuale comparativ
cu pacien ții la care s-a realizat doar prostatectomie radical ă [78].

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

46
Scurtarea penian ă
Schimb ările morfologice peniene care se produc dup ă prostatectomia radical ă pot
conduce la scurtare penian ă și/sau boala Peyronie. Aceste modific ări sunt în rela ție cu hipoxia
cavernoas ă care induce un status profibrotic și depuneri de colagen, ducând la schimb ări
structurale ale mu șchilor netezi și ale endoteliului.
Scurtarea penian ă post prostatectomie radical ă este o problem ă mai pu țin recunoscut ă.
Au existat dezbateri cu privire la metodele de dete rminare a lungimii penisului.
Gontero și colab. (2007) au realizat un studiu prospectiv pe 126 pacien ți cu
prostatectomie radical ă în care s-au m ăsurat schimb ările lungimii penisului (flasc și erect)
preoperator comparat cu lungimea la momentul extrag erii cateterului precum și la 3, 6 și 12 luni
[79]. Cea mai semnificativ ă sc ădere a lungimii penisului s-a m ăsurat la extragerea cateterului
uretral (0,67cm flasc și 0,84cm erect) și a fost asociat ă cu hiperinerva ția simpatic ă ce determin ă
o hipertonie penian ă iar sc ăderea lungimii pe termen lung s-a datorat statusulu i fibrogenic. În
plus, s-au observat scurt ări suplimentare la fiecare m ăsurare ulterioar ă și s-a notat că prezervarea
bandeletelor nu a modificat scurtarea precoce a pen isului. Exista unele indicii c ă reabilitarea
penian ă precoce prin folosirea unui dispozitiv de vacuum p oate reduce scurtarea penian ă.
Exerci ții ale musculaturi pelvine
Exerci ții ale musculaturi pelvine sunt folosite pentru a î mbun ătăți continen ța dup ă
prostatectomia radical ă. Un studiu prospectiv randomizat, controlat, care a inclus 102 barba ți
raportat de Van Kampen și colab. a demonstrat un beneficiu semnificativ dat de exerci ții ale
musculaturi pelvine comparativ cu electroterapia pl acebo la 3 luni dup ă prostatectomia radical ă,
cu 88% fa ță de 56% pacien ți continen ți [80].
Într-un studiu prospectiv, randomizat, Burgio și colab. a comparat preoperator un lot de
pacien ți care au efectuat exerci ții ale musculaturii pelvine prin biofeedback asista t, cu un grup
care avut preg ătire normal ă preoperatorie [81]. S-a raportat o sc ădere semnificativ ă a timpului
pân ă la ob ținerea continen ței postoperator (p = 0,03) și o sc ădere a ratei de incontinen ță sever ă
la 6 luni (p = 0.04).
De și au rezultate promi ță toare, înc ă nu s-a definit cel mai bun moment pentru ini țierea
acestor exerci ții, sau rezultatele lor f ără folosirea biofeedbackului și cum s ă fie intregat ă în

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

47
preg ătirea preoperatorie. Filocamo și colab. a raportat rezultatele unui studiu randomi zat pe 300
de pacien ți împ ărțiți în 2 grupuri, primul care a primit instruc țiuni pentru a realiza exerci ții ale
musculaturi pelvine iar al doilea care nu a primit [82]. Pentru a evalua obiectiv starea de
continen ța s-au folosit testul cu absorbante la o or ă și la 24 de ore precum și chestionarul ICS-
Male (International Continence Society-Male). Ratel e de continen ță pentru grupul tratat au fost
de 19% și 94.6% la 1 respectiv 6 luni. Aceasta a fost semni ficativ mai mare decât 8% și 65% la
1 și 6 luni, raportat pentru grupul de control (p <0.0 01).
Multiple studii (nivel 1 de eviden ță ) sugereaz ă c ă exerci țiile musculaturi pelvine au un
beneficiu în reluarea continen ței postoperatorii.
Tratamentul cancerului de prostat ă poate avea nu doar implica ții fizice, ci și psihologice.
De multe ori chiar diagnosticul în sine poate s ă reprezinte o problem ă astfel încât în special
pacien ții tineri pot dezvolta anxietate și simptome post traumatice la aflarea acestuia.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

48

PARTEA SPECIAL Ă
– contribu ții proprii –

CAP.3. ANALIZA CALIT ĂȚII VIE ȚII PACIEN ȚILOR
DIAGNOSTICA ȚI CU CANCER DE PROSTAT Ă
Scopul studiului a fost s ă compar ăm datele ob ținute de la pacien ți diagnostica ți cu cancer
de prostate, chestiona ți preoperator și postoperator, prin intermediul chestionarului EOR TC
QLQ-C30 și QLQ-PR25, cu cele ob ținute din popula ția general. De asemenea ne-am propus s ă
analiz ăm impactul cancerului de prostat ă și beneficiile tratamentului chirurgical asupra cali t ății
vie ții pacien ților.
3.1 Material și metod ă
Primul studiul a fost prospectiv și s-a desf ășurat pe durata unui an, începând cu
octombrie 2014, în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele”. Au
fost folosite 3 loturi de pacien ți: un lot martor de pacien ți f ără afec țiuni oncologice, un lot de
pacien ți diagnostica ți cu cancer de prostat ă (stadiu localizat și local avansat) propu și pentru
prostatectomie radical ă (lot preoperator), un lot de pacien ți diagnostica ți cu cancer de prostat ă
carora li s-a efectuat prostatectomie radical ă (lot postoperator) (Fig. 3.1). Pacien ții inclu și în
lotul martor au completat chestionarul EORTC QLQ-C3 0. Pacien ții din lotul preoperator au
completat chestionarele EORTC QLQ-C30 și QLQ-PR25 cu o zi înainte de realizarea
prostatectomiei radicale. Pacien ții din lotul postoperator au completat chestionarel e EORTC
QLQ-C30 și QLQ-PR25 la 6 luni de la interven ție.
Diagnosticul de cancer de prostat ă s-a stabilit prin punc ție biopsie prostatic ă conform
recomand ărilor Asocia ției Europene de Urologie.
Criterii de includere:
• Internare în Spitalul Clinic „Prof. Dr. Th. Burgh ele” – Clinica de Urologie în
perioada 2014 – 2015

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

49
• Pacien ți diagnostica ți cu adenocarcinom de prostat ă în stadiu localizat sau local
avansat
• Acceptul pacientului de a participa la acest stud iu
• Acceptul medicului curant de a folosi datele pent ru aceast ă lucrare
Criterii de excludere:
• Refuzul pacientului de a participa la acest studi u

Fig. 3.1. Diagrama studiului I
Chestionarul QLQ-C30 (versiunea 3) care con ține 30 de întreb ări dispuse în 5 scale
func ționale (func ționalitate fizic ă, îndeplinirea rolurilor sociale, func ționalitate emo țional ă,
func ționalitate cognitiv ă, func ționalitate social ă), 3 scale simptomatice (oboseal ă, durere,
grea ță /v ărs ături), o scal ă legată de starea general ă a s ănătății și șase repere individuale (dispnee,
sc ăderea apetitului, insomnie, constipa ție, diaree și dificult ăți financiare) (Fig. 3.2 – 3.3): Studiul I
192 pacien ți
Grup martor
58 pacien ți f ără
afec țiuni oncologice
Chestionar QLQ-C30 Grup preoperator
85 pacien ți
cu cancer de prostat ă
Chestionar QLQ-C30
aplicat preoperator
Chestionar QLQ-PR25
aplicat preoperator Grup postoperator
49 pacien ți cu cancer de
prostat ă
Chestionar QLQ-C30
aplicat postoperator
Chestionar QLQ-
PR25
aplicat postoperator

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

50

Fig. 3.2. Chestionar QLQ-C30 – pag.1 (EORTC)

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

51

Fig. 3.3. Chestionar QLQ-C30 – pag.2 (EORTC)

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

52
1. Func ționalitatea fizic ă – cu 5 itemi (ex.: Depune ți efort în activit ățile mai dificile, cum
ar fi c ăratul unei saco șe grele de cump ărături, sau al unei valize?; Depune ți efort în a face o
plimbare lung ă?; Depune ți efort în a face o scurt ă plimbare în afara casei?; Sunte ți nevoit( ă) s ă
sta ți în pat sau pe scaun în timpul zilei?; Ave ți nevoie s ă fi ți ajutat( ă) când mânca ți, v ă îmbr ăca ți,
vă sp ăla ți, sau folosi ți toaleta?);
2. Îndeplinirea rolurilor sociale – cu 2 itemi (ex. : Pute ți s ă v ă îndeplini ți obliga țiile de
serviciu zilnice obi șnuite?; Sunte ți capabil s ă v ă desf ăș ura ți hobby-urile și activit ățile preferate
din timpul liber?);
3. Func ționalitatea psihic ă, emo țional ă – cu 4 itemi (ex.: V-a ți sim țit încordat( ă)?; V-ați
sim țit deprimat, trist, melancolic?);
4. Func ționalitatea cognitiv ă- cu 2 itemi, (ex.: A ți avut dificult ăți în a v ă concentra asupra
unor lucruri (citirea unui ziar, c ărți, urm ărirea emisiunilor TV etc.)?; A ți avut dificult ăți în a v ă
aminti anumite lucruri?);
5. Func ționalitatea social ă – cu 2 itemi, (ex.: Starea sau tratamentul medical v-au afectat
via ța de familie?; Starea fizic ă sau tratamentul medical v-au afectat activit ățile sociale (s ă face ți
vizite la prieteni, s ă merge ți la biseric ă, la cinema etc.)?);
6. Starea general ă a s ănătății pacientului – cu 2 itemi (ex.: Cum v ă aprecia ți, în general,
starea dumneavoastr ă de s ănătate din ultima s ăpt ămân ă?; Cum aprecia ți în ansamblu calitatea
vie ții dumneavoastr ă din ultima s ăpt ămân ă?).
7. Oboseala – cu 3 itemi (ex.: A ți sim țit nevoia s ă v ă odihni ți în timpul zilei?; V-a ți sim țit
obosit?);
8. Grea ța și voma- cu 2 itemi (ex.: A ți vomat?; A ți avut senza ția de grea ță ?);
9. Durerea – cu 2 itemi (ex.: A ți avut dureri, v-a ți sim țit r ău?; Durerile v-au tulburat
activitatea zilnic ă?);
Restul de 6 scale au un singur item: dispneea, inso mnia, sc ăderea apetitului, constipa ția,
diareea și dificult ățile financiare. Cele 15 scale se grupeaz ă pe trei categorii: scale func ționale
(1–5), scale ale simptomelor (7–9) și scale cu un singur item (10–15). Se adaug ă scala st ării
generale a s ănătății (6).

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

53
Calculul scorurilor pe scalele respective s-a f ăcut conform manualului EORTC [76]
(ANEXA I). Toate scorurile au fost transformate lin iar pe o scal ă de la 1 la 100. Scoruri mai
mari la nivelul scalelor func ționale reprezint ă o func ționalitate mai bun ă, în timp ce scoruri mai
mari ale scalelor simptomatice reprezint ă simptomatologie mai sever ă. Un scor general de
func ționalitate a fost calculat prin media scorurilor tu turor scalelor func ționale și de asemenea
în acela și mod a fost calculat un scor general al simptomelo r.
Conform lui Osoba [77], diferen țe de 5-10 puncte sunt considerate a fi semnificativ e
clinic, indicând o modificare minor ă, în timp ce diferen țele de 10-20 puncte indic ă o modificare
moderat ă.
Modulul QLQ-PR25 este un chestionar de 25 de itemi conceput pentru utilizarea în
rândul pacien ților cu cancer de prostat ă localizat și metastatic (Fig. 3.4 – 3.5).
Acesta include 4 subscale de evaluare: ale simptome lor urinare (9 întreb ări: 31-39), ale
simptomelor intestinale (4 întreb ări: 40-43), ale simptomelor legate de tratament (6 întreb ări:
44-49) și a func ției sexuale (6 întreb ări: 50-55). Răspunsul la întreb ări este notat de la 1 la 4,
corespunz ător pentru „deloc”, „pu țin”, „destul de mult” și „foarte mult”:
1. Simptome urinare – 9 itemi (ex.: A ți sim țit frecvent nevoia de a urina în timpul
zilei?; Ați sim țit frecvent nevoia de a urina în timpul nop ții?; Când a ți sim țit nevoia de a urina,
a trebuit s ă v ă gr ăbi ți s ă ajunge ți la toalet ă?; V-a fost greu s ă v ă odihni ți, din cauz ă c ă a trebuit
să v ă scula ți des ca s ă urina ți?; V-a fost greu s ă iesi ți din cas ă, din cauz ă c ă trebuia s ă fi ți în
preajma unei toalete?; A ți avut pierderi (sc ăpări) involuntare de urin ă?; A ți avut dureri la
urinare?; V-au fost limitate activit ățile zilnice din cauza problemelor urinare?);
2. Simptome intestinale – 4 itemi (ex.: V-au fost lim itate activit ățile zilnice din
cauza problemelor intestinale?; A ți suferit pierderi (sc ăpări) involuntare de materii fecale?; A ți
avut scaun cu sânge?; A ți avut senza ția de balonare a abdomenului?);
3. Simptomelor legate de tratament – 6 itemi (ex.: A ți avut bufeuri de c ăldur ă?; V-
au durut s-au vi s-au m ărit mameloanele sau sânii?; Vi s-au umflat picioare le sau gleznele?; A ți
avut probleme cu pierderea de greutate?; A ți avut probleme cu cresterea de greutate?; V-a ți
sim țit mai pu țin viril ca urmare a bolii sau a tratamentului?);

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

54

Fig. 3.4. Chestionar QLQ-PR25 – pag.1 (EORTC)

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

55

Fig. 3.5. Chestionar QLQ-PR25 – pag.2 (EORTC)

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

56
4. Func ționalitatea sexual ă – 6 itemi (ex.: Cât de interesat a ți fost de activitatea Sexual ă?;
Cât de activ a ți fost din punct de vedere Sexual ă? (cu sau f ără raport Sexual ă)?; Cât de
pl ăcut a fost pentru dumneavoastr ă actul Sexual ă?; Ați întâmpinat probleme la ob ținerea
si men ținerea erec ției?; Ați avut probleme cu ejacularea (de exemplu, ejacular e uscat ă)?;
V-ați sim țit incomodat de ideea între ținerii unui raport Sexual ă?).
Studiul a respectat toate normele de etic ă în vigoare. Comisia de Etic ă a Universit ății de
Medicin ă și Farmacie „Carol Davila” a avizat favorabil desf ăș urarea cercet ării. Consim ță mântul
scris a fost ob ținut de la fiecare participant la studiu.
Analiza statistic ă
Caracteristicile lotului de pacien ți au fost înregistrate și prelucrate într-o baz ă de date
SPSS (veriunea 22, Chicago IL, USA). Variabilele co ntinue au fost testate pentru normalitate
(testul Smirnov-Kolmogorov), ulterior folosindu-se ca indicator al tendin ței centrale media ±
abaterea standard (SD). Diferen țele semnificative ale subgrupurilor de pacien ți, create și
analizate dup ă diferite criterii de interes, au fost puse în evid en ță prin folosirea testelor statistice
pentru medii (Student t-test și Anova) în cazul variabilelor continue și prin teste nonparametrice
(Chi square test) pentru variabilele ordinale sau n ominale. Corela țiile dintre diferite variabile au
fost eviden țiate prin calcularea coeficien ților de corela ție specifici tipurilor de variabile analizate
(Pearson r pentru variabile continue și respectiv Spearman rho pentru cele neparametrice) .
Diferen țele semnificative statistic au fost considerate pen tru un interval de încredere de
95% (p<0.05) iar în anumite cazuri, specificate, pe ntru un interval de încredere de 90% (p<0.1).
Reprezentarea grafic ă a datelor descriptive a fost realizat ă cu ajutorul graficelor tip PIE,
COLUMN, BAR, BOXPLOTS, SCATTER PLOTS.

3.2 Rezultate
Loturile de studiu sunt formate din grupul martor a lc ătuit din 58 de pacien ți (f ără cancer
de prostat ă sau alt ă boal ă oncologic ă), din grupul preoperator ce a inclus 85 de pacien ți
diagnostica ți cu cancer de prostat ă și un grup postoperator alc ătuit din 49 de pacien ți c ărora li
s-a practicat prostatectomie radical ă în scop curativ.
Pacien ții au fost selecta ți din cazuistica Clinicii de Urologie a Spitalului Clinic
“Prof.Dr.Theodor Burghele”, în func ție de criteriile de includere și excludere men ționate.
Includerea în lot a început la 01.10.2014 și s-a încheiat pe 31.10.2015. Indiferent de momentu l

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

57
înrol ării în studiu, fiecare pacient a beneficiat de acel a și plan postoperator. Perioada integral ă a
studiului a fost de 12 luni. Pentru încadrarea subi ec ților în diferitele categorii de vârst ă am
utilizat criteriile Organiza ției Mondiale a S ănătății (OMS).
Vârsta și comorbidit ăți
Distribu ția de vârst ă a participan ților a fost între 53 și 93 de ani (media = 68,14 ani,
deviatia standard = 9,11). Distributia pentru fieca re lot a fost: lotul martor (media = 72,48 ani,
deviatia standard = 11,64), lotul preoperator (medi a = 64,86 ani, media = 5,89) și lotul
postoperator (media = 68,76 ani, devia ția standard = 8,17) (Tabel 3.1). Distribu ția mediei de
vârst ă în cele trei loturi comparate nu a fost uniform re partizat ă ceea ce determin ă limit ări în
compara ția desf ăș urat ă prin analiza statistic ă.
Tabel 3.1. Distribu ția lotului în func ție de vârst ă
Grup martor
N = 58 Grup preoperator
N = 85 Grup postoperator
N = 49
Vârsta
< 65 ani
> 65 ani
13
45
43
42
17
32
Pacien ții din grupul preoperator au prezentat urm ătoarele comorbidit ăți: HTA (32),
anemie (20), CIC (13), DZ (12), precum și altele (FIA, dislipidemie, etc.). Precum se obser v ă
în tabelul de mai jos, cea mai frecvent ă comorbiditate în rândul pacien ților diagnostica ți cu
cancer de prostat ă a fost hipertensiunea arterial ă (37,5%), urmat ă de anemie (23,5%) și boal ă
cardiac ă ischemic ă (15,3%) (Tabel 3.2).
Tabel 3.2. Distribu ția comorbidit ăților în lotul preoperator
Frecven ță Procent Procent valid Procent cumulat
Anemie 20 23.5 23.5 23.5
CIC 13 15.3 15.3 38.8
Dislipidemie 2 2.4 2.4 41.2
DZ tip 2 12 14.1 14.1 55.3
FiA 3 3.5 3.5 58.8
Hormonoterapie 1 1.2 1.2 60.0
HTA 32 37.6 37.6 97.6
Proteza valvulara 1 1.2 1.2 98.8
TV 1 1.2 1.2 100.0

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

58
Grupul Preoperator a prezentat diferite stadii ale bolii, cel mai frecvent fiind T1 (46)
urmat de T2 (30) și T3 (3). Din punct de vedere al stadializ ării TNM, în grupul Preoperator s-
a observat c ă mai mult de jum ătate din pacien ți au fost diagnostica ți în stadiul T1. De remarcat
totu și un procent ridicat, de mai mult de o treime (35,3 %) care au fost diagnostica ți în stadiul
T2 de boal ă (Tabel 3.3).
Scorurile chestionarului QLQ-C30 pentru fiecare su bscal ă au fost calculate pe
subgrupuri de pacienti și sunt prezentate în tabelele urm ătoare (Tabel 3.4 – 3.6).
Tabel 3.3. Frecven ța în grupul Preoperator al stadializ ării TNM
Stadializare TNM Frecven ță Procent
T1 46 54.1
T1c 2 2.4
T2 30 35.3
T2c 1 1.2
T3 6 7.1
Tabel 3.4. Caracteristici ale grupului martor
N Minimum Maximum Media Devia ția
standard
Starea general ă a s ănătății 58 .00 100.00 64.3678 23.19472
Func ționalitate fizic ă 58 6.67 100.00 62.8736 22.09715
Îndeplinirea rolurilor sociale 58 .00 100.00 58.046 0 26.53501
Func ționalitate emo țional ă 58 8.33 100.00 64.7989 22.83741
Func ționalitate cognitiv ă 58 .00 100.00 68.3908 24.52068
Func ționalitate social ă 58 16.67 100.00 66.9540 26.21165
Oboseal ă 58 .00 77.78 35.0575 18.82419
Grea ță /v ărs ături 58 .00 100.00 25.5747 26.53026
Durere 58 .00 83.33 40.5172 20.73505
Dispnee 58 .00 100.00 32.1839 29.92226
Insomnie 58 .00 100.00 35.6322 26.38896
Sc ăderea apetitului 58 .00 100.00 30.4598 30.12934
Constipa ție 58 .00 66.67 29.8851 26.26129
Diaree 58 .00 66.67 23.5632 21.63729
Dificult ăți financiare 58 .00 100.00 33.3333 28.61317

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

59
Tabel 3.5. Caracteristici ale grupului preoperator
N Minimum Maximum Media Devia ția
standard
Starea general ă a s ănătății 85 8.33 100.00 64.0196 22.57453
Func ționalitate fizic ă 85 33.33 100.00 79.2157 14.34318
Îndeplinirea rolurilor sociale 85 .00 100.00 85.098 0 21.52019
Func ționalitate emo țional ă 85 16.67 100.00 74.7059 20.51128
Func ționalitate cognitiv ă 85 50.00 100.00 88.0392 14.68626
Func ționalitate social ă 85 .00 100.00 85.6863 20.91697
Oboseal ă 85 .00 100.00 21.5686 20.52750
Grea ță /v ărs ături 85 .00 33.33 2.3529 7.78045
Durere 85 .00 83.33 13.3333 17.96528
Dispnee 85 .00 66.67 6.2745 14.08038
Insomnie 85 .00 100.00 25.4902 27.04448
Sc ăderea apetitului 85 .00 100.00 10.5882 21.94978
Constipa ție 85 .00 100.00 16.0784 23.91108
Diaree 85 .00 33.33 5.0980 12.06890
Dificult ăți financiare 85 .00 100.00 22.7451 28.27106
Simptomatologie urinar ă 85 33.33 100.00 76.8137 17.11267
Simptomatologie digestiv ă 85 58.33 100.00 92.6471 8.76008
Tratament 85 50.00 100.00 86.9281 10.86723
Func ționalitate sexual ă 85 22.22 100.00 67.5817 16.88236
Tabel 3.6. Scorurile pentru grupul postoperator
N Minimum Maximum Media Devia ția
standard
Starea general ă a s ănătății 49 8.33 100.00 55.7823 18.49394
Func ționalitate fizic ă 49 26.67 100.00 79.1837 19.51413
Îndeplinirea rolurilor sociale 49 .00 100.00 68.707 5 28.38897
Func ționalitate emo țional ă 49 .00 100.00 59.5238 28.20847
Func ționalitate cognitiv ă 49 33.33 100.00 85.3741 19.72985
Func ționalitate social ă 49 33.33 100.00 76.1905 24.05626
Oboseal ă 49 .00 100.00 43.3107 25.98323
Grea ță /v ărs ături 49 .00 66.67 9.8639 17.31996
Durere 49 .00 66.67 19.7279 19.44647
Dispnee 48 .00 66.67 19.4444 22.63215
Insomnie 49 .00 133.33 46.2585 31.04382

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

60
Sc ăderea apetitului 49 .00 100.00 24.4898 33.17707
Constipa ție 49 .00 100.00 33.3333 33.33333
Diaree 49 .00 100.00 6.8027 21.49461
Dificult ăți financiare 49 .00 100.00 17.6871 23.67023
Simptomatologie urinar ă 49 12.50 100.00 65.0510 23.30505
Simptomatologie digestiv ă 49 58.33 100.00 91.1565 9.97801
Tratament 49 50.00 100.00 79.9320 10.62697
Func ționalitate sexual ă 49 27.78 100.00 68.8209 24.37006

Determinarea particularit ăților calit ății vie ții la pacientul f ără cancer de prostat ă
versus pacientul cu cancer de prostat ă
Lotul pacien ților f ără cancer de prostat ă se define ște ca și grup martor și se va compara
prin diferite teste statistice cu lotul pacien ților cu cancer de prostat ă dar f ără interven ție
chirurgical ă denumit în continuare grup preoperator.
Ca un prim pas, s-a folosit testul t Student pentru a compara cele dou ă loturi în ceea ce
prive ște scorurile pentru subscalele Quality of Life Ques tionnaire – C30.
Rezultatele au indicat faptul c ă au existat diferen țe semnificative între cele dou ă
subgrupe în ceea ce prive ște toate subscalele de simptom cât și toate subscalele func ționale.
Doar scorurile la scala Starea general ă a s ănătății (Quality of Life) nu au fost semnificativ
diferite între cele dou ă grupuri.
Rezultatele au fost urm ătoarele:
– scala Starea general ă a s ănătății: diferen țe nesemificative statistic;
– scala Func ționalitate fizic ă: t(141) = -5,36, p < 0,001; cei din lotul martor a u avut un
scor mai scazut (diferen ța medie = – 16,34);
– scala Îndeplinirea rolurilor socialee: t(141) = -6. 70, p < 0,001; cei din lotul martor au
avut un scor mai scazut (diferen ța medie = – 27.05);
– scala Func ționalitate emo țional ă: t(141) = -2.70, p < 0,001; cei din lotul martor a u avut
un scor mai scazut (diferen ța medie = – 9.90);
– scala Cognitiv: t(141) = -5.98, p < 0,001; cei din lotul martor au avut un scor mai scazut
(diferen ța medie = -19.64);

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

61
– scala Func ționalitate social ă: t(141) = -4.70, p < 0,001; cei din lotul martor a u avut un
scor mai scazut (diferen ța medie = – 18.73);
– scala Oboseal ă: t(141) = 3.98, p < 0,001; cei din lotul martor au avut un scor mai crescut
(diferen ța medie = 13.48);
– scala Grea ță /V ărs ături: t(141) = 7.61, p < 0,001; cei din lotul marto r au avut un scor mai
crescut (diferen ța medie = 23.22);
– scala Durere: t(141) = 8.34, p < 0,001; cei din lot ul martor au avut un scor mai crescut
(diferen ța medie = 27.18);
– scala Dispneea: t(141) = 6.94, p < 0,001; cei din l otul martor au avut un scor mai crescut
(diferen ța medie = 25.90);
– scala Insomnie: t(141) = 2.22, p < 0,001; cei din l otul martor au avut un scor mai crescut
(diferen ța medie = 10.14);
– scala Sc ăderea apetitului: t(141) = 4.56, p < 0,001; cei din lotul martor au avut un scor
mai crescut (diferen ța medie = 19.87);
– scala Constipa ție: t(141) = 3.25, p < 0,001; cei din lotul martor au avut un scor mai
crescut (diferen ța medie = 13.80);
– scala Diaree: t(141) = 6.52, p < 0,001; cei din lot ul martor au avut un scor mai crescut
(diferen ța medie = 18.46);
– scala Dificult ăți financiare: t(141) = 2.18, p < 0,001; cei din lot ul martor au avut un scor
mai crescut (diferen ța medie = 10.58).
Dup ă cum se observ ă în tabelul al ăturat, mediile scorurilor scalelor func ționale au
prezentat scoruri mai sc ăzute în randul grupului martor; iar mediile scalelo r simptomatice au
fost mai crescute în rândul grupului martor (Tabel 3.7). Acest fapt înseamn ă o func ționalitate
mai sc ăzut ă și o frecven ță mai mare a simptomatologiei în rândul grupului mar tor care are o
medie a vârstei ridicat ă.
Din punct de vedere al dificult ăților financiare, grupul martor este mult mai stabil , cu un
scor crescut fa ță de grupul preoperator.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

62
Tabel 3.7. Corela ția mediei scorurilor scalelor între grupul martor și preoperator
t df Sig. (2-
tailed) Media
Difference Std. Error
Difference
Starea general ă a s ănătății .090 141 .929 .34821 3.88775
Func ționalitate fizic ă -5.364 141 .000 -16.34212 3.04640
Îndeplinirea rolurilor sociale -6.709 141 .000 -27.05206 4.03225
Func ționalitate emo țional ă -2.708 141 .008 -9.90703 3.65863
Func ționalitate cognitiv ă -5.985 141 .000 -19.64841 3.28290
Func ționalitate social ă -4.740 141 .000 -18.73225 3.95180
Oboseal ă 3.989 141 .000 13.48884 3.38180
Grea ță /v ărs ături 7.615 141 .000 23.22177 3.04949
Durere 8.342 141 .000 27.18391 3.25863
Dispnee 6.943 141 .000 25.90940 3.73157
Insomnie 2.224 141 .028 10.14199 4.56119
Sc ăderea apetitului 4.562 141 .000 19.87153 4.35545
Constipa ție 3.257 141 .001 13.80663 4.23870
Diaree 6.526 141 .000 18.46518 2.82962
Dificult ăți financiare 2.188 141 .030 10.58824 4.83853
* Media difference (diferen ța medie) este calculat ă ca diferen ța medie de scoruri pentru grupul
martor – preoperator

Determinarea impactului prostatectomiei radicale as upra calit ății vie ții la pacientul
cu cancer de prostat ă
Scopul studiului a fost s ă compar ăm datele ob ținute de la pacien ți cu cancer de prostat ă
preoperator, prin intermediul chestionarului QLQ 30 și PR 25, cu cele ob ținute post operator
prin completarea acelora și chestionare și s ă analiz ăm impactul prostatectomiei radicale asupra
calit ății vie ții.
Lotul pacien ților suferind de cancer de prostat ă înainte de opera ție se define ște ca și grup
preoperator și se va compara prin diferite teste statistice cu l otul pacien ților cu cancer de prostat ă
cărora li s-a realizat prostatectomie radical ă denumit în continuare grup postoperator.
Rezultate semnificative au fost ob ținute pentru:
– scala Starea general ă a s ănătății: t(132) = -2.16, p < 0,05; cei din lotul postope rator au
avut un scor mai sc ăzut (diferen ța medie = – 8,23);
– scala Func ționalitate fizic ă: diferen țe nesemnificative statistic;

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

63
– scala Îndeplinirea rolurilor sociale: t(132) = -3.7 6, p < 0,001; cei din lotul postoperator
au avut un scor mai sc ăzut (diferen ța medie = – 16,39);
– scala Func ționalitate emo țional ă: t(132) = -3,58, p < 0,001; cei din lotul postoper ator au
avut un scor mai sc ăzut (diferen ța medie = – 15,18);
– scala Func ționalitate cognitiv ă: nesemnificativ statistic;
– scala Func ționalitate social ă: t(132) = -2.39, p < 0,05; cei din lotul postopera tor au avut
un scor mai sc ăzut (diferen ța medie = – 9,49);
– scala Oboseal ă: t(132) = 5,34, p < 0,0001; cei din lotul postoper ator au avut un scor mai
crescut (diferen ța medie = 4,06);
– scala Grea ță /V ărs ături: t(132) = 3,44, p < 0,0001; cei din lotul post operator au avut un
scor mai crescut (diferen ța medie = 7,51);
– scala Durere: diferen țe nesemnificative statistic dar totusi se poate obs era tendin ța ca cei
din lotul de postoperator s ă aib ă un scor mai crescut;
– scala Dispnee: t(132) = 4,13, p < 0,0001; cei din l otul postoperator au avut un scor mai
crescut (diferen ța medie = 13,16);
– scala Insomnie: t(132) = 4,05, p < 0,0001; cei din lotul postoperator au avut un scor mai
crescut (diferen ța medie = 2,76);
– scala Sc ăderea apetitului: t(132) = 2,91, p < 0,05; cei din lotul postoperator au avut un
scor mai crescut (diferen ța medie = 13,90);
– scala Constipa ție: t(132) = 3,47, p < 0,001; cei din lotul postope rator au avut un scor mai
crescut (diferen ța medie = 17,25);
– scala Diaree: diferen țe nesemnificative statistic;
– scala Dificult ăți financiare: diferen țe nesemnificative statistic;
– scala Simptomatologie Urinar ă: t(132) = -3,34, p < 0,001; cei din lotul postoper ator au
avut un scor mai sc ăzut (diferen ța medie = -11,76);
– scala Simptomatologie Digestiv ă: diferen țe nesemnificative statistic;
– scala Tratament: t(132) = -3,61, p < 0,001; cei din lotul postoperator au avut un scor mai
sc ăzut (diferen ța medie = -6,99);
– scala Sexual ă: diferen țe nesemnificative statistic.
Dac ă din punct de vedere al simptomatologiei se remarc ă o accentuare a acestora în
grupul postoperator, durerea este singurul simptom care se prezint ă la aceea și intensitate, deci

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

64
tratamentul instituit este eficace (Fig. 3.6).
În mod subiectiv și starea general ă a s ănătății este diminuat ă în mod semnificativ la
pacien ții din lotul postoperator, probabil și datorit ă perioadei scurte de recuperare (Fig. 3.7).

Fig. 3.6. Media scorurilor simptomului durere în grupurile s tudiate

Fig. 3.7. Media scorurilor scalei Starea general ă a s ănătății

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

65
Așa cum se observ ă în figura de mai jos (Fig. 3.8) simptomul de Insom nie este mai
accentuat la cei postoperator probabil datorit ă con știentiz ării patologiei suferinde sau
accentu ării complica țiilor (Tabel 3.8).
Tabel 3.8. Corela ția mediei scorurilor scalelor între grupul Preopera tor și Postoperator

t df Sig.
(2-
tailed) Media
Difference Std. Error
Difference
Starea general ă a s ănătății -2.168 132 .032 -8.23729 3.79934
Func ționalitate fizic ă -.011 132 .991 -.03201 2.94399
Îndeplinirea rolurilor sociale -3.769 132 .000 -16.39056 4.34862
Func ționalitate emo țional ă -3.586 132 .000 -15.18207 4.23353
Func ționalitate cognitiv ă -.890 132 .375 -2.66507 2.99500
Func ționalitate social ă -2.394 132 .018 -9.49580 3.96585
Oboseal ă 5.348 132 .000 21.74203 4.06517
Grea ță /v ărs ături 3.447 132 .001 7.51100 2.17920
Durere 1.925 132 .056 6.39456 3.32147
Dispnee 4.137 131 .000 13.16993 3.18350
Insomnie 4.054 132 .000 20.76831 5.12340
Sc ăderea apetitului 2.915 132 .004 13.90156 4.76882
Constipa ție 3.472 132 . 001 17.25490 4.97039
Diaree .589 132 .557 1.70468 2.89610
Dificult ăți financiare -1.057 132 .293 -5.05802 4.78732
Simptomatologie urinar ă -3.347 132 .001 -11.76271 3.51422
Simptomatologie digestiv ă -.901 132 .369 -1.49060 1.65406
Tratament -3.618 132 .000 -6.99613 1.93367
Func ționalitate sexual ă .347 132 .729 1.23916 3.57539
* Media difference (diferen ța medie) este calculat ă ca diferen ța medie de scoruri pentru grupul
postoperator – preoperator

Din punct de vedere al sc ăderii apetitului și prezen ței constipa ției, grupul martor prezint ă
o simptomatologie mai accentuat ă a șa cum se poate observa din figurile de mai jos (Fig . 3.9 –
3.10).

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

66

Fig. 3.8. Media scorurilor scalei de Insomie

Fig. 3.9. Media scorurilor scalei de Sc ăderea apetitului

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

67

Fig. 3.10. Media scorurilor scalei Constipa ție

Luând în considerare c ă unul din factorii de risc importan ți în apari ția cancerului de
prostat ă îl reprezint ă vârsta și c ă previziunile demografice sunt gr ăitoare în acest sens, vom
studia rezultatele ob ținute prin scorurile chestionarelor în func ție de vârst ă.
Pentru a testa diferen țe între cele trei grupuri (martor, preoperator, și postoperator) și în
func ție de vârst ă (sub 65 ani și peste 65 ani) în ceea ce prive ște posibile diferen țe de scoruri la
subscalele chestionarul QLQ-C30 s-au folosit urm ătoarele analize: (a) ini țial o analiz ă
multivariate (MANOVA) care permite identificarea de ansamblu a unor diferen țe semnificative
între sub-grupuri (f ără a identifica îns ă exact ce scoruri sunt diferite), cu men țiunea că se poate
identifica existen ța unor diferen țe în func ție de lot, vârsta, sau lot și vârsta; (b) analize univariate
(ANOVA) care permit identificarea acelor scoruri Q LQ care variaz ă în asocia ție cu anumite
subgrupuri; și apoi (c) teste Tukey post-hoc care se bazeaz ă pe diferen țe de scor mediu și
furnizeaz ă inclusiv informa ții în legatur ă cu direc ția scorurilor (atunci când se cunoa ște c ă dou ă
subgrupuri au scoruri semnificativ diferite, acest test ne permite s ă afl ăm care grup are un scor
în medie semnificativ mai crescut/ sc ăzut decât alt subgrup cu care a fost comparat) (Tab el 3.9).
MANOVA a relevat diferen țe semnificative între grupuri în func ție de subgrup [F(20,352) =
8,19, p < .001] și vârst ă [F(10,176) = 2,75, p < .005]; nu au existat difere n țe semnificative în
func ție de interac țiunea subgrup X – vârst ă.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

68
Tabel 3.9. Corela ții între vârst ă și loturile studiate
Effect F Hypothesis
df Error df Sig.
Vârsta_65 Pillai's Trace 2.750 10.000 176.000 .004
Wilks' Lambda 2.750 10.000 176.000 .004
Hotelling's Trace 2.750 10.000 176.000 .004
Roy's Largest Root 2.750 10.000 176.000 .004
LOT Pillai's Trace 7.968 20.000 354.000 .000
Wilks' Lambda 8.198 20.000 352.000 .000
Hotelling's Trace 8.428 20.000 350.000 .000
Roy's Largest Root 12.340 10.000 177.000 .000
varsta_65 *
LOT Pillai's Trace 1.071 20.000 354.000 .378
Wilks' Lambda 1.068 20.000 352.000 .382
Hotelling's Trace 1.064 20.000 350.000 .386
Roy's Largest Root 1.377 10.000 177.000 .194

Analizele univariate au relevant diferen țe în ceea ce prive ște subgrupul, grupul de vârst ă
(sub sau peste 65 de ani), precum și diferen țe privind interac țiunea dintre aceste variabile (care
vor fi raportate de și rezultatele multivariate pentru efectul combinat al vârstei și subgrupului nu
a fost semnificativ statistic, deci prin urmare tre buie interpretat ca o tendin ță ).
Din punct de vedere al St ării generale a s ănătății, scorurile nu au fost semnificativ
statistic diferite dar se observ ă din graficul de mai jos (Fig. 3.11) c ă pacien ții peste 65 de ani
postoperator au fost cei mai afecta ți având un scor foarte sc ăzut.
Din punct de vedere al Func ționalit ății fizice (Fig. 3.12) s-au înregistrat diferen țe
semnificative [F(2,185) = 8,17, p < .0001].
Simptomul oboseal ă este semnificativ crescut în rândul grupului posto perator peste 65
de ani (Fig. 3.13) cu diferen ță semnificativ ă [F(2,185) = 12,87, p < .0001].

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

69

Fig. 3.11. Scorurilor scalei Starea general ă a s ănăta ții în func ție de vârst ă în grupurile studiate

Fig. 3.12. Corela ția mediei scorurilor scalei Func ționalit ății fizice în raport cu vârsta

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

70

Fig. 3.13. Corela ția scorurilor scalei Oboseal ă în raport cu vârsta în grupurile studiate
Durerea, un simptom important în evaluarea calit ății vie ții la pacien ții oncologici,
prezint ă o diferen ță clar ă, semnificativ ă, cu o valoare crescut ă (Fig 11) [F(2,185) = 29,57, p <
.0001], la pacien ții peste 65 de ani opera ți (Fig. 3.14).

Fig. 3.14. Corela ția durerii între grupurile studiate în func ție de vârst ă

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

71
Coroborând datele din punct de vedere statistic, re prezentarea grafic ă (Fig. 3.15) a
simptomului de Insomnie ne relev ă o cre ștere important ă [F(2,185) = 6,23, p < .005] a celor
peste 65 de ani postoperator.

Fig. 3.15. Rela ția scorurilor scalei Insomnie în func ție de vârst ă
Atât constipa ția [F(2,185) = 4,26, p < .05] cât și diareea [F(2,185) = 10,86, p < .0001]
au avut diferen țe semnificative la persoanele peste 65 de ani în gr upul celor opera ți dar se
remarc ă și un scor important în grupul martor (Fig. 3.16 – 3 .17).

Fig. 3.16. Corela ția constipa ție – vârst ă la grupurile studiate

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

72

Fig. 3.17. Corela ția diaree – vârst ă
În func ție de subgrup au existat diferen țe semnificative în ceea ce prive ște urm ătoarele
subscale:
– Grea ță /V ărs ături [F(2,185) = 20,05, p < .0001],
– Dispnee [F(2,185) = 8,17, p < .0001],
– Sc ăderea apetitului [F(2,185) = 5,79, p < .0001].
Coroborând datele ob ținute statistic se poate observa o importan ță mai accentuat ă a
modific ării calit ății vie ții pe scalele simptomatice Oboseal ă, Durere, Grea ță /V ărs ături, Dispnee
și Sc ăderea apetitului în raport cu vârsta.
Rezultate semnificative au fost ob ținute și în asocia ție cu grupul de vârst ă, cu diferen țe
pentru urm ătoarele subscale (Tabelul 3.10):
– Func ționalitate fizic ă [F(1,185) = 16,17, p < .0001],
– Oboseal ă [F(1,185) = 4,21, p < .05],
– Insomnie [F(1,185) = 4,27, p < .05],
– Sc ăderea apetitului [F(1,185) = 7,57, p < .01],
– Constipa ție [F(1,185) = 7,92, p < .005], si

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

73
– Diaree [F(1,185) = 5,08, p < .05];
– rezultate marginal semnificative au fost de asemene a ob ținute pentru Grea ță /V ărs ături
[F(1,185) = 3,65, p > 0,57].
Tabelul 3.10. Rela ția vârst ă, simptome și grupuri studiate
Dependent Variable df F Sig.
Vârsta
< / > 65 Func ționalitate fizic ă 1 16.176 .000
Oboseal ă 1 4.215 .041
Insomnie 1 4.271 .040
Sc ăderea apetitului 1 7.576 .007
Constipa ție 1 7.927 .005
Diaree 1 5.083 .025
LOT Starea general ă a s ănătății 2 1.353 .261
Func ționalitate fizic ă 2 8.176 .000
Oboseal ă 2 12.871 .000
Grea ță /v ărs ături 2 20.055 .000
Durere 2 29.575 .000
Dispnee 2 19.953 .000
Insomnie 2 6.232 .002
Sc ăderea apetitului 2 5.790 .004
Constipa ție 2 4.262 .015
Diaree 2 10.862 .000
varsta_65
– LOT Stare general ă a s ănătății 2 .642 .528
Dispnee 2 2.886 .058
Insomnie 2 3.130 .046
Diaree 2 4.168 .017
De și combina ții de subgrupuri între lot de studiu și vârst ă nu au fost semnificativ diferite
între ele (pe baza rezultatelor MANOVA), totu și rezultate semnificativ univariate au fost
ob ținute și pentru combina ții între lot de studiu și grupul de vârst ă pentru urm ătoarele subscale:
– Insomnie [F(2,185) = 3,13, p < .05] și
– Diaree [F(2,185) = 4,16, p < .05].
Analizele post-hoc au relevant urm ătoarele diferen țe semnificative:
– pentru scala de Func ționalitate fizic ă lotul martor a avut scoruri mai sc ăzute decât lotul
preoperator (diferen ța medie = – 16,34, p < 0.001) și lotul postoperator (diferen ța medie
= – 15,87, p < 0,001);
– pentru Oboseal ă lotul preoperator a avut scoruri mai sc ăzute decât lotul martor (diferen ța

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

74
medie = – 13,48, p < 0,001) și lotul postoperator (diferen ța medie = – 22,18, p < 0,001);
– pentru Grea ță /V ărs ături lotul martor a avut scoruri mai crescute decât lotul preoperator
(diferen ța medie = 23,22, p < 0,001) si lotul postoperator ( diferen ța medie = 16,54, p <
0,001);
– pentru Durere lotul martor a avut scoruri mai cresc ute decât lotul preoperator (diferen ța
medie = 27,18, p < 0,001) si lotul postoperator (di feren ța medie = 20,72, p < 0,001);
– pentru Dispnee lotul martor a avut scoruri mai cres cute decât lotul preoperator (diferen ța
medie = 25,90, p < 0,001) si lotul postoperator (di feren ța medie = 12,73, p < 0,001);
– pentru Insomnie lotul de postoperator a avut scorur i mai crescute decât lotul preoperator
(diferen ța medie = 21,03, p < 0,001);
– pentru Sc ăderea apetitului lotul preoperator a avut scoruri m ai scazute decât lotul martor
(diferen ța medie = – 19,87, p < 0,001) si lotul postoperator (diferen ța medie = – 13,02, p
< 0,05);

Tabel 3.11. Compara ții ale scalelor între grupurile studiate
Media
Difference (I-J) Std. Error Sig.
Func ționalitate
fizic ă martor postoperator -15.8764 * 3.57055 .000
preoperator -16.3421 * 3.11646 .000
preoperator martor -13.4888 * 3.67522 .001
postoperator -22.1814 * 3.89614 .000
Grea ță /v ărs ături martor postoperator 16.5469 * 3.42611 .000
preoperator 23.2218 * 2.99039 .000
Durere martor postoperator 20.7256 * 3.75875 .000
preoperator 27.1839 * 3.28072 .000
Dispnee martor postoperator 12.7395 * 4.31093 .010
preoperator 25.9094 * 3.76268 .000
postoperator -13.0229 * 4.98353 .026
Constipa ție martor postoperator -3.4483 5.33752 .795
preoperator 13.8066 * 4.65871 .010
preoperator martor -13.8066 * 4.65871 .010
postoperator -17.2549 * 4.93875 .002
Diaree martor postoperator 17.3132 * 3.49691 .000
preoperator 18.4652 * 3.05218 .000

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

75
– pentru Constipa ție lotul preoperator a avut scoruri mai scazute dec ât lotul martor
(diferen ța medie = – 13,80, p < 0,01) si lotul postoperator (diferen ța medie = – 17,25, p
< 0,001);
– pentru Diaree lotul martor a avut scoruri mai cresc ute decât lotul preoperator (diferen ța
medie = 18,46, p < 0,001 si lotul postoperator (dif eren ța medie = 17,31, p < 0,001).
Din analiza statistic ă prezentat ă mai sus se poate deduce c ă vârsta aduce o
simptomatologie mai zgomotoas ă independent de interven ția chirurgical ă de și din punct de
vedere subiectiv, pacien ții raporteaz ă acea și stare general ă (f ără diferen țe semnificativ statistice
între loturi) (Tabel 3.11).
Pentru a se examina diferen țele pe baz ă de vârst ă (sub 65 ani versus peste 65 ani) s-a
folosit testul t de diferen ța a mediilor (pe baza rezultatelor semnificative ob ținute la analiza
univariat ă ANOVA, care a demonstrat varia ții semnificative de scor pentru subscalele
urm ătoare: Func ționalitate fizic ă, Oboseal ă, Insomnie, Sc ăderea apetitului, Constipa ție, Diaree,
și marginal semnificative pentru Grea ță /V ărs ături). Astfel, s-au ob ținut urm ătoarele (Tabel
3.12):
– cei sub 65 de ani au avut scoruri Func ționalitate fizic ă semnificativ mai mari decât cei
peste 65 de ani, t(190) = 4,76, p < 0,001, diferen ța medie = 13,22;
– cei sub 65 de ani au avut scoruri Oboseal ă semnificativ mai sc ăzute decât cei peste 65
de ani, t(190) = -2,50, p < 0,05, diferen ța medie = -8,57;
– cei sub 65 de ani au avut scoruri Grea ță /V ărs ături semificativ mai sc ăzute decât cei peste
65 de ani, t(190) = -2,53, p < 0,05, diferen ța medie = -7,52;
– cei sub 65 de ani au avut scoruri marginal (la un p rag p < 0,05) semnificativ mai sc ăzute
de Insomnie, t(190) = -1,91, p > 0.057, diferen ța medie = -8,20;
– cei sub 65 ani au avut scoruri Sc ăderea apetitului semnificativ mai sc ăzute, t(190) = –
3,17, p < 0,005, diferen ța medie = -13,33;
– cei sub 65 de ani au avut scoruri Constipa ție semnificativ mai sc ăzute, t(190) = -2,85, p
< 0,005, diferen ța medie = -11,78;
– cei sub 65 ani au avut scoruri Diaree semnificativ mai sc ăzute, t(190) = -2,37, p < 0,05,
diferen ța medie = -6,87.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

76
Tabel 3.12. Scorurile scalelor în func ție de vârst ă
Vârsta N Media Devia ția
standard
Func ționalitate fizic ă vârsta sub 65 73 82.4658 12.93416
vârsta peste 65 119 69.2437 21.43811
Oboseal ă vârsta sub 65 73 25.8752 17.95960
vârsta peste 65 119 34.4538 25.60811
Grea ță /v ărs ături vârsta sub 65 73 6.6210 17.06463
vârsta peste 65 119 14.1457 21.54995
Insomnie vârsta sub 65 73 28.7671 26.24379
vârsta peste 65 119 36.9748 30.31222
Sc ăderea apetitului vârsta sub 65 73 11.8721 22.47760
vârsta peste 65 119 25.2101 31.28340
Constipa ție vârsta sub 65 73 17.3516 24.91318
vârsta peste 65 119 29.1317 29.28997
Diaree vârsta sub 65 73 6.8493 13.56159
varsta peste 65 119 13.7255 22.30239

De asemenea, s-au ob ținut rezultate semnificative pentru combina ții de subgrupuri între
lot și grup de vârst ă în ceea ce prive ște subscalele simptomatice de Insomnie și Diaree. Pentru
a putea preciza cu certitudine ce subgrupuri au avu t scoruri mai mici/ mari, s-a calculat un tabel
de medii pentru aceste subgrupuri. Dup ă cum se poate observa, pentru Insomnie scorurile ce le
mai crescute le au pacientii sub 65 de ani post-ope rator și cele mai sc ăzute scoruri cei peste 65
de ani pre-operator precum și cei sub 65 de ani din lotul martor.
În ceea ce prive ște scala simptomatic ă a diareei, cele mai crescute scoruri le-au avut
pacien ții din lotul martor peste 65 de ani și cele mai sc ăzute scoruri pacien ții sub 65 de ani post-
operator (Tabel 3.13).
Dup ă cât se poate observa, efectul interac țiunii lot de studiu – vârsta const ă în faptul c ă
simpla apartenen ță la un lot de studiu sau la un grup de vârst ă nu explic ă în totalitate dinamica
acestor interrela ții complexe.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

77
Tabel 3.13. Corela ția vârstei cu Insomnia și Diareea
Insomnie
(scor mediu) Diaree
(scor mediu)
Lot Martor
< 65 ani
> 65 ani
23,07
39,25
12,82
26,66
Lot Pre-operator
< 65 ani
> 65 ani
27,90
23,01
6,97
3,17
Lot Post-operator
< 65 ani
> 65 ani
35,29
52,08
1,96
9,37
În continuare am realizat compara ții între grupurile martor, pre-operator și post-operator
în ceea ce prive ște: Îndeplinirea rolurilor sociale, Func ționalitatea emo țional ă, Func ționalitatea
cognitiv ă, Func ționalitatea social ă și Dificult ățile financiare.
MANOVA a relevant diferen țe semnificative între grupuri în func ție de lot de studiu
[F(10,364) = 6,49 p < .001] și vârsta [F(5,182) = 4,36, p < .001]. Nu au existat diferen țe
semnificative în func ție de interac țiunea subgrup X – vârsta.
Analizele univariate au relevant diferen țe în ceea ce prive ște lotul de studiu și grupul de
vârst ă (sub sau peste 65 de ani).
În func ție de vârst ă (martor versus preoperator versus postoperator) au existat diferen țe
semnificative în ceea ce prive ște urm ătoarele subscale (Tabel 3.14):
– Func ționalitate cognitiv ă [F(1,186) = 20,54, p < .0001].
În func ție de lotul de studiu au existat diferen țe semnificative în ceea ce prive ște:
– Îndeplinirea rolurilor sociale [F(2,186) = 14,86, p < .0001];
– Func ționalitate emo țional ă [F(2,186) = 5,14, p < .01];
– Func ționalitate cognitiv ă [F(2,186) = 10,27, p < .0001];
– Func ționalitate social ă [F(2,186) = 6,77, p < .01];
– Dificult ăți financiare [F(2,186) = 3,32, p < .05].

Pentru a compara cele trei loturi de studiu în ceea ce prive ște scorurile la subscalele mai sus
men ționate (cele cu rezultate semnificative) s-a folosi t testul Tukey post-hoc care permite s ă se
compare scorurile medii pentru fiecare subgroup (Ta bel 3.15).

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

78

Tabel 3.14. Corela ția vârstei cu scalele de func ționalitate
Dependent Variable Type III
Sum of
Squares df F Sig.
varsta_65 Îndeplinirea rolurilor socialee 1004.396 1 1.614 .2 06
Func ționalitate emo țional ă 748.300 1 1.386 .241
Func ționalitate cognitiv ă 7066.937 1 20.544 .000
Func ționalitate social ă 1294.844 1 2.355 .127
Dificult ăți financiare 2428.502 1 3.293 .071
LOT Îndeplinirea rolurilor sociale 18497.462 2 14.863 . 000
Func ționalitate emo țional ă 5560.038 2 5.149 .007
Func ționalitate cognitiv ă 7069.343 2 10.275 .000
Func ționalitate social ă 7445.014 2 6.771 .001
Dificult ăți financiare 4896.464 2 3.320 .038
varsta_65
* LOT Îndeplinirea rolurilor socialee 1548.867 2 1.245 .2 90
Func ționalitate emo țional ă 2670.702 2 2.473 .087
Func ționalitate cognitiv ă 624.336 2 .907 .405
Func ționalitate social ă 485.794 2 .442 .644
Dificult ăți financiare 2117.692 2 1.436 .241

Tabel 3.15. Corela ția scalelelor de func ționalitate în raport cu vârsta
Dependent Variable (I) grup (J) grup Media
Difference (I-J) Sig.
Îndeplinirea rolurilor
sociale preoperator martor 27.0521 * .000
postoperator 16.3906 * .001
Func ționalitate
emo țional ă preoperator martor 9.9070 * .035
postoperator 15.1821 * .001
Func ționalitate cognitiv ă martor postoperator -16.9833 * .000
preoperator -19.6484 * .000
Func ționalitate social ă martor postoperator -9.2365 .108
preoperator -18.7323 * .000
Dificult ăți financiare martor postoperator 15.6463 * .009
preoperator 10.5882 .060

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

79
Pentru scala Îndeplinirea rolurilor sociale (Fig. 3 .18), lotul preoperator a avut scoruri
mai crescute decât lotul martor (diferen ța medie = 27,05, p < 0,001) si decât lotul postoper ator
(diferen ța medie = 16,39, p < 0,001) iar cei postoperator au avut scoruri mai mici decât
preoperator (diferen ța medie = – 16,39, p < 0,001).

Fig. 3.18. Corela ția între scala Îndeplinirea rolurilor sociale și vârsta
Pentru scala Func ționalitate emo țional ă (Fig. 3.19), lotul preoperator a avut scoruri mai
mari decât lotul martor (diferen ța medie = 9,90, p < 0,05) și lotul post-operator (diferen ța medie
= 15,18, p < 0,001).
Pentru scala Func ționalitate cognitiv ă, lotul martor (Fig. 3.20) a avut scoruri mai sc ăzute
decât lotul preoperator (diferen ța medie = -16,64, p < 0,001) și lotul postoperator (diferen ța
medie = – 16,98, p < 0,001).

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

80

Fig. 3.19. Rela ția Scalei de func ționalitate emo țional ă în raport cu vârsta

Fig. 3.20. Rela ția vârstei cu Scala de func ționalitate cognitiv ă în grupurile studiate
Explica ția unui scor sc ăzut în rândul grupului martor este datorat ă vârstei înaintate care
este de obicei înso țit ă de probleme de memorie.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

81
Pentru scala Func ționalitate social ă (Fig. 3.21), lotul martor a avut scoruri mai sc ăzute
decât lotul preoperator (diferen ța medie = – 18,73, p < 0,001).

Fig. 3.21. Scala func ționalit ății sociale în func ție de vârst ă la grupurile studiate
Pentru scala Dificult ăți financiare (Fig. 3.22), lotul martor a avut scoru ri mai crescute
decât lotul preoperator (diferen ța medie = 15,64, p < 0,05).

Fig. 3.22. Scala dificult ăților financiare în grupurile studiate corelat ă cu vârsta

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

82
Având în vedere cele dou ă întreb ări subiective legate de starea general de s ănătate (nr.
29) și cea legat ă de calitatea vie ții (nr. 30) cu o scal ă numeric ă dar și analog vizual ă exprimat ă
de pacien ți s-a realizat o nou ă împ ărțire în func ție de scorul dat.

Scor 1
Scor 2

Scor 3
Scor 4

Scor 5
Scor 6

Scor 7

Un procent de 8,2% au r ăspuns în mod subiectiv din grupul preoperator c ă prezint ă o
stare de s ănătate foarte proast ă – proast ă, 31,8% au catalogat starea de s ănătate acceptabil ă și
49,5% bun ă – foarte bun ă cu doar 10,6% o stare general ă de s ănătate excelent ă (Tabel 3.16)
(Fig. 3.23).
Tabel 3.16. Starea general ă de s ănătate comparativ în grupul pre- și postoperator
Preoperator Postoperator
C30_29 C30_30 C30_29 C30_30
Frecventa Procent Frecvent
a Procent Frecvent
a Procent Frecvent
a Procent
1 3 3.5 0 0 1 2.0 0 0
2 4 4.7 4 4.7 2 4.1 1 2.0
3 8 9.4 7 8.2 8 16.3 9 18.4
4 19 22.4 21 24.7 17 34.7 19 38.8
5 23 27.1 21 24.7 12 24.5 13 26.5
6 19 22.4 22 25.9 8 16.3 5 10.2
7 9 10.6 10 11.8 1 2.0 2 4.1

Stare general ă de s ănătate/calitate a vie ții foarte
proast ă – proast ă
Stare general ă de s ănătate/calitate a vie ții mediocr ă
– acceptabil ă
Stare general ă de s ănătate/calitate a vie ții bun ă –
foarte bun ă
Stare general ă de s ănătate/calitate a vie ții excelent ă

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

83

Fig. 3.23. Starea general ă de s ănătate în grupul preoperator
Comparativ, postoperator (Fig. 3.24) s-a remarcat o sc ădere a procentului care
considerau c ă starea de s ănătate general ă este foarte proast ă – proast ă 6,1%.

Fig. 3.24. Starea general ă de s ănătate în grupul postoperator

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

84
Procentul celor care prezint ă o stare general ă bun ă a crescut semnificativ la 51% cu o
diferen ță semnificativ statistic de 19,2% și cu p ăstrarea unui procent de 40,8% a celor cu stare
general ă de s ănătate foarte bun ă. Întradev ăr s-a observat o u șoar ă sc ădere a celor care au notat
starea general ă ca excelent ă la 2%.
Din punct de vedere al calit ății vie ții, grupul preoperator are o percep ție proast ă în
propor ție de 4,7%, 8,2% percep calitatea vie ții drept mediocr ă, iar cei cu o calitate a vie ții bun ă
– foarte bun ă sunt în procent de 50,6%. Cei cu o calitate a vie ții excelent ă sunt 11,8% (Tabel
3.16) (Fig. 3.25)

Fig. 3.25. Calitatea vie ții preoperator
Tabel 3.16. Corela ția calit ății vie ții în grupul pre- și postoperator
Frecven ță Procent Frecven ță Procent
1
2
3
4
5
6
7 0 0 0 0
4 4.7 1 2.0
7 8.2 9 18.4
21 24.7 19 38.8
21 24.7 13 26.5
22 25.9 5 10.2
10 11.8 2 4.1
GRUP = preoperator GRUP=postoperator

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

85
Nu au existat pacien ți a c ăror percep ție despre calitatea vie ții s ă fie foarte proast ă nici
pre-, nici postoperator.
La grupul postoperator s-a observat c ă cei care au o calitate a vie ții proast ă sunt 2%, iar
cei cu o calitate a vie ții bun ă – foarte bun ă sunt în propor ție de 36,7%. Procentul celor care au
apreciat o calitate a vie ții excelent ă a sc ăzut la un procent de 4,1% (Fig. 3.26).

Fig. 3.26. Calitatea vie ții postoperator
În partea a doua a studiului am analizat grupul pre operator și cel postoperator în func ție
de chestionarul PR25, specific pacien ților diagnostica ți cu cancer de prostat ă.
Ca un prim pas am folosit testul t pentru a compara numai mediile grupului preoperator
și post-operator, f ără a include vârsta. Diferen țe semnificative între cele dou ă grupuri au fost
ob ținute în ceea ce prive ște scala Simptome urinare, t(132) = – 3,34, p < 0,0 01, grupul
postoperator a avut scoruri mai mici în medie cu 1 1,76 comparativ cu grupul postoperator
(Tabel 3.17). Diferen țe semnificative au fost de asemenea ob ținute pentru scala Tratament,
t(132) = -3,61, p < 0,001, grupul postoperator a av ut în medie scoruri mai sc ăzute cu 6,99 unit ăți.
Când lotul de studiu și vârsta sunt incluse într-o analiz ă multivariat ă, ambele sunt
asociate semnificativ cu scalele PR25; pentru lot de studiu, F(4,127) = 3,68, p < 0,05 și pentru

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

86
vârsta, F(4,127) = 4,06, p < 0,05. Totu și, interac țiunea lot de studiu – grup de vârst ă nu a fost
semnificativ ă.
Tabel 3.17. Corela ția simptomelor urinare și sexuale
t df Sig.
(2-tailed) Media
Difference
Simptomatologie urinar ă -3.347 132 .001 -11.76271
Simptomatologie digestiv ă -.901 132 .369 -1.49060
Tratament -3.618 132 .000 -6.99613
Func ționalitate sexual ă .347 132 .729 1.23916

În func ție de lotul de studiu au fost diferen țe asociate cu scala Simptome urinare F(1,130)
= 6,99, p < 0,05, (postoperator a avut scoruri mai mici în medie cu 11,76) (Fig. 3.27) și în
asocia ție cu scala Tratament F(1,130) = 11,01, p < 0,01, p ostoperator a avut scoruri mai mici în
medie cu 6,99 (Fig. 3.28).

Fig. 3.27. Simptomele urinare în rela ție cu vârsta
În asocia ție cu vârsta au fost diferen țe în ceea ce prive ște scala Simptome urinare
F(1,130) = 8,96, p < 0,005, cei peste 65 de ani au avut scoruri mai sc ăzute în medie cu 10,54.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

87

Fig. 3.28. Corela ția tratamentului cu vârsta
Din punctul de vedere al scalei sexual ă F(1,130) = 8,36, p < 0,005 cei sub 65 de ani au
avut scoruri mai sc ăzute în medie cu 10,35 unit ăți (Fig. 3.29).

Fig. 3.29. Func ționalitatea Sexual ă comparativ în grupurile studiate în func ție de vârst ă

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

88
Disfunc ția erectil ă apare în propor ție de 67,1 % sub diferite grade, în timp ce 32,9 %
dintre pacien ți nu prezint ă afectarea erec ției (Tabel 3.18) (Fig. 3.30).
Tabel 3.18. Disfunc ția erectil ă postoperator
Frecven ță Procent Procent valid Procent cumulat
Valid Deloc 28 32.9 33.7 33.7
Pu țin 35 41.2 42.2 75.9
Destul de mult 17 20.0 20.5 96.4
Foarte mult 3 3.5 3.6 100.0

Fig. 3.30. Disfunc ția erectil ă postoperator
Din punctul de vedere al prezen ței incontinen ței urinare în lotul post operator se observ ă
o frecven ță de 30,6% din care cea u șoar ă este într-o propor ție de 25,9% iar cea medie și sever ă
cumulate în propor ție de 4,7% (Tabel 3.19) (Fig. 3.31).

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

89
Tabel 3.18. Incontinen ța urinar ă în lotul postoperator
Frecven ță Procent Procent valid Procent cumulat
Deloc 59 69.4 69.4 69.4
Pu țin 22 25.9 25.9 95.3
Destul de mult 3 3.5 3.5 98.8
Foarte mult 1 1.2 1.2 100.0

Fig. 3.31. Incontinen ța urinar ă în lotul postoperator
Postoperator, frecven ța incontinen ței urinare a fost mai mare la pacien ții peste 65 de ani
(38,1%), fa ță de pacien ții sub 65 ani (23,2%) (Tabel 3.19).
Tabel 3.19. Incontinen ța urinar ă în grupul postoperator în func ție de vârst ă
> 65 de ani ≤ 65 de ani
Frecven ță Procent Frecven ță Procent
Deloc 26 61.9 33 76.7
Pu țin 14 33.3 8 18.6
Destul de mult 2 4.8 1 2.3
Foarte mult 0 0 1 2.3

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

90
3.3 Discu ții
Stabilirea tipului de tratament este vital ă pentru succesul terapiei oncologice a cancerului
de prostat ă. Totu și complica țiile ap ărute dup ă prostatectomia radical ă influen țeaz ă calitatea
vie ții pacien ților, conducând la o afectare a satisfac ției acestora. Evaluarea critic ă a tipurilor de
tratament este esen țial ă pentru dezvoltarea unor strategii terapeutice efic iente.
Primele studii pentru evaluarea calit ății vie ții folosind chestionarul EORTC QLQ-C30,
inclusiv modulul QLQ-PR25 specific cancerului de pr ostat ă au fost publicate în 2008. Modulul
PR25 a fost validat în octombrie 2008 de c ătre Aaronson și colab. [83]. Doar câteva studii con țin
date pe baza modulului PR25 și de aceea informa țiile privind statutul preoperator și rezultatele
postoperatorii sunt pu ține ca num ăr [84, 85].
Investigarea calit ății vie ții postoperator la pacien ții cu cancer de prostat ă este foarte
important ă, deoarece studiile prospective randomizate evaluân d diferite c ăi de terapie nu sunt
în num ăr mare. Studiul nostru investigheaz ă o popula ție de pacien ți înainte și dup ă
prostatectomia radical ă retropubic ă. În plus, am comparat pacien ții cu cancer de prostat ă cu un
lot mator de pacien ți f ără afec țiuni oncologice.
Rezultatele trebuie s ă fie interpretate cu pruden ță , deoarece acestea sunt numai pe baza
opiniilor pacien ților și a situa ției lor la un moment dat.
Scorurile scalei Starea general ă a s ănătății din chestionarul QLQ-C30 a înregistrat
sc ăderi postoperator. Scorul mediu preoperator a fost de 64.0196 (± 22.57453), în timp ce
postoperator am înregistrat un scor de 55.7823 (± 1 8.49394). Cei din lotul postoperator au avut
un scor mai sc ăzut (diferen ța medie = – 8,23). Într-un studiu similar, Bach și Goepel au raportat
un scor mediu preoperator de 73,8, care a sc ăzut postoperator la 69.4 puncte [86]. Un scor
mediu postoperator de 74,1 a fost publicat de Arre dondo și colab. în sc ădere de la 76,3, dar
trebuie men ționat c ă evaluarea postoperatorie s-a f ăcut la 24 luni și pacien ții urm ări ți au
reprezentat o popula ție mai tân ără decât pacien ții din studiul nostru [87].
În studiul realizat, am observat c ă preoperator un procent de 8,2% au r ăspuns în mod
subiectiv c ă prezint ă o stare de s ănătate proast ă, 31,8% au catalogat starea de s ănătate bun ă și
49,5% foarte bun ă cu doar 10,6% o stare general ă de s ănătate excelent ă. Postoperator, procentul
al celor care prezint ă o stare general ă bun ă a crescut semnificativ la 51% cu o diferen ță

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

91
semnificativ statistic de 19,2% și cu p ăstrarea unui procent de 40,8% a celor cu stare gene ral ă
de s ănătate foarte bun ă. A șadar de și scorurile globale au fost mai sc ăzute postoperator,
reprezentând o diminuare a st ării generale de s ănătate, procentual postoperator a crescut
num ărul pacien ților care au perceput starea de s ănătate drept bun ă sau foarte bun ă.
Din punctul de vedere al St ării generale a s ănătății, scorurile nu au fost semnificativ
statistic diferite între lotul martor și cel preoperator, dar am observat c ă pacien ții peste 65 de ani
postoperator au fost cei mai afecta ți având un scor foarte sc ăzut. Acest lucru a fost observat și
în studiul lui Bach și Goepel [86]. A șadar, varianta prostatectomiei radicale ar trebui s ă fie
discutat ă cu aten ție la pacientii peste 65 ani, men ționând posibilitatea c ă impactul asupra calit ății
vie ții este peste medie.
Calitatea vie ții a fost influen țat ă de prostatectomia radical ă în percep ția pacien ților
urm ări ți. În studiul realizat, nu au existat pacien ți a c ăror percep ție despre calitatea vie ții s ă fie
foarte proast ă nici pre-, nici postoperator. Din punct de vedere al calit ății vie ții, grupul
preoperator are o percep ție proast ă în propor ție de 4,7%, 8,2% percep calitatea vie ții drept
mediocr ă, iar cei cu o calitate a vie ții bun ă – foarte bun ă sunt în procent de 50,6%. Pacien ții care
au apreciat calitatea vie ții drept excelent ă au fost aprox. 11,8%. Postoperator, 40,8% dintre
pacien ți au declarat o calitate a vie ții de la bun ă la excelent ă. Bach a raportat rezultate similare,
48,1% dintre pacien ți fiind cota ți preoperator cu o calitate a vie ții de la bun ă la excelent ă, iar
postoperator procentul sc ăzând la 32.5% [86].
Scoruri mai mici la nivelul scalelor func ționale înseamn ă o func ționalitate mai sc ăzut ă
în timp ce scoruri crescute la nivelul scalelor sim ptomatice reprezint ă simptomatologie
accentuat ă. Conform lui Osoba [77], diferen țe de 5-10 puncte sunt considerate a fi semnificative
clinic, indicând o modificare minor ă, în timp ce diferen țele de 10-20 puncte indic ă o modificare
moderat ă.
La nivelul scalelor func ționale, în lotul postoperator, am observat sc ăderi semnificative
ale scorurilor la nivelul scalelor: Îndeplinirea ro lurilor sociale (diferen ța medie = – 16,39),
Func ționalitate emo țional ă (diferen ța medie = – 15,18), Func ționalitate social ă (diferen ța medie
= – 9,49). Aceste rezultate sunt diferite de cele r aportate de Loeb și colab., care au ar ătat într-un
studiu c ă scalele func ționale au înregistrat scoruri similare preoperator și postoperator cu
excep ția Func ționalit ății emo ționale care a prezentat scoruri reduse preoperator [88]. Am

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

92
atribuit aceste rezultate pe seama vârstei mai cres cute a pacien ților din lotul postoperator (media
= 68,76 ani, devia ția standard = 8,17).
La nivelul scalelor simptomatice am înregistrat cre șteri semnificative ale scorurilor
pentru lotul postoperator în cazul urm ătoarelor scale: scala Grea ță /V ărs ături (diferen ța medie =
7,51); scala Dispnee (diferen ța medie = 13,16); scala Sc ăderea apetitului (diferen ța medie =
13,90); scala Constipa ție (diferen ța medie = 17,25); scala Simptomatologie Urinar ă (diferen ța
medie = -11,76); scala Tratament (diferen ța medie = -6,99). Studiile publicate de Lips [89],
Arredondo [87] și Jayadevappa [90] arat ă rezultate similare pentru scalele Dispnee,
Simptomatologie Urinar ă, scala Sc ăderea apetitului, scala Tratament.
Cre șterea simptomatologiei postoperatorii pentru scala Dispnee este justificat ă de stress-
ul chirurgical. Deoarece dispneea influen țeaz ă calitatea vie ții pacien ților cu cancer, pacien ții
care prezint ă comorbidit ăți pulmonare trebuie informa ți preoperator de acest aspect.
Datele ob ținute statistic ara ță o modificare accentuat ă a modific ării calit ății vie ții pe
scalele simptomatice Oboseal ă, Durere, Grea ță /V ărs ături, Dispnee și Sc ăderea apetitului în
raport cu vârsta, fapt observat și de Bach și Goepel în studiul lor postoperator, pentru pacien ții
peste 70 ani [86].
Dac ă din punct de vedere al simptomatologiei se remarc ă o accentuare a scorurilor în
grupul Postoperator, durerea este singurul simptom care se prezint ă la aceea și intensitate, deci
tratamentul instituit este eficace
Mediile scorurilor scalelor func ționale au prezentat scoruri mai sc ăzute în rândul
grupului Martor; iar mediile scalelor simptomatice au fost mai crescute în rândul grupului
Martor. Acest fapt înseamn ă o func ționalitate mai sc ăzut ă și o frecven ță mai mare a
simptomatologiei în rândul grupului Martor care are o medie a vârstei ridicat ă. Din punct de
vedere al dificult ăților financiare, grupul Martor este mult mai stabil , cu un scor crescut fa ță de
Grupul Preoperator (2,18, p < 0,001).
Pentru chestionarul PR25, în studiul nostru, în lot ul postoperator, s-a observat o
frecven ță a incontinen ței urinare de 30,6% din care cea u șoar ă este într-o propor ție de 25,9% iar
cea medie și sever ă cumulate în propor ție de 4,7%.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

93
Braslis și colab. au evaluat 51 de pacien ți la cel pu țin 12 luni dup ă prostatectomia
radical ă. Dintre pacien ții studia ți, 61% au declarat c ă nu au avut nici o problem ă cu incontinen ța
urinar ă, dar 39% au considerat c ă incontinen ța este o problem ă. Șase pacien ți (12%) au fost
semnificativ irita ți de aceast ă problem ă [91].
Conform lui Litwin, b ărba ții în vârst ă de 75-79 ani au o inciden ță semnificativ mai mare
a incontinen ței urinare decât b ărba ții mai tineri, postoperator. Cu toate acestea, doar 78% dintre
pacien ți au fost complet continen ți înainte de tratament. Trebuie subliniat faptul c ă recuperarea
postoperatorie a func ției urinare sau sexual ă este slab ă [92].
De remarcat c ă în studiul elaborat de noi 83% dintre pacien ți au fost complet continen ți
înainte de tratamentul chirurgical și c ă postoperator cei sub 65 de ani au avut o inciden ță mai
sc ăzut ă a incontinen ței urinare 23,2% versus cei peste 65 de ani cu o in ciden ță a incontinen ței
urinare de 38,1%.
Evaluarea calit ății vie ții la pacien ții trata ți pentru cancer prevede informa ții importante,
care vor fi baza pentru deciziile terapeutice, de r espingere a metodelor ineficiente și o analiz ă
corect ă a beneficiilor împotriva riscurilor.

Limit ări
Studiul s-a desf ășurat într-o singur ă institu ție medical ă din Bucure ști, participan ții la
studiu fiind recruta ți din rândul pacien ților Spitalului Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele”, as tfel
încât rezultatele ob ținute nu pot fi generalizate.
Severitatea comorbidit ățile pacien ților poate afecta în mai mare m ăsur ă calitatea vie ții
acestora decât cancerul de prostat ă în stadiu localizat, fapt ce modific ă r ăspunsul la întreb ările
din chestionare.
Evaluarea calit ății vie ții pacien ților prin chestionare ”self administered” prezint ă un grad
crescut de subiectivitate.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

94

CAP.4. EVALUAREA IMPACTULUI STILULUI DE VIA ȚĂ ȘI AL
COMORBIDIT ĂȚILOR ASUPRA COMPLICA ȚIILOR
PROSTATECTOMIEI RADICALE

Scopul studiului a fost de a evalua din punct de vedere c linic, pacien ții c ărora li s-a
practicat prostatectomie radical ă prin urm ărirea unor parametri intraoperatori și a efectelor
induse de gestul chirurgical pentru a putea avea o stratificare cât mai bun ă a efectelor
prostatectomiei radicale în vederea instituirii pre coce a m ăsurilor curativo-profilactice adecvate
care s ă duc ă la p ăstrarea autonomiei și ameliorarea calit ății vie ții pacien ților cu cancer de
prostat ă

4.1 Material și metod ă
Al doilea studiu a fost retrospectiv realizat pe un lot de pacien ți din cadrul Clinicii de
Urologie a Spitalului Clinic „Prof. Dr. Theodor Bur ghele” și a inclus 125 pacien ți diagnostica ți
cu adenocarcinom de prostat ă trata ți prin prostatectomie radical ă în perioada 2012 – 2014,
urm ări ți pe o perioad ă cuprins ă între 12 și 60 luni postoperator. Acest grup de pacien ți a fost
denumit “lot prostatectomie”.
Criterii de includere:
• Internare în Spitalul Clinic „Prof. Dr. Th. Burgh ele” – Clinica de Urologie în
perioada în perioada 2012 – 2014
• Diagnostic confirmat de cancer de prostat ă în stadiu localizat sau local avansat
• Acceptul medicului curant de a folosi datele pent ru aceast ă lucrare
Criterii de excludere:
• Stadiu tumoral avansat care contraindic ă prostatectomia radical ă

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

95
Studiul a respectat toate normele de etic ă în vigoare. Comisia de Etic ă a Universit ății de
Medicin ă și Farmacie „Carol Davila” a avizat favorabil desf ășurarea cercet ării. Consim ță mântul
scris a fost ob ținut pentru fiecare participant la studiu.
Descrierea tehnicii operatorii
Candidatul ideal pentru prostatectomia radical ă este un pacient cu speran ța de via ță peste
10 ani, cu un stadiu localizat sau local avansat al bolii, f ără comorbidit ăți care s ă creasc ă riscul
operator. Pentru b ărba ții care au a ștept ări crescute legate de func ția erectil ă și continen ța
postoperatorie, prostatectomia radical ă cu prezervarea bandeletelor neurovasculare reprezi nt ă o
op țiune viabil ă care nu compromite rezultatul oncologic. Totu și, în cazurile stadializate ca local
avansate, scopul principal este tratamentul radical . De asemenea, comorbidit ăți prezente care
pot afecta poten ța, precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arter ial ă, afec țiuni neurologice și
psihiatrice sau diverse medicamente, nu justific ă prezervarea bandeletelor neurovasculare. De
aceea, este important de evaluat istoricul pacientu lui precum și func ția erectil ă preoperator.
Dup ă internare, to ți pacien ții au semnat consimt ământul informat, dup ă explicarea
procedurii chirurgicale și prezentarea posibilelor complica ții. Evaluarea preoperatorie a inclus
anamneza, examenul clinic general și tuseu rectal, examene bioumorale (hemoleucogram ă
complet ă, uree, creatinin ă, glicemie, TGO, TGP, coagulogram ă complet ă, ionogram ă, PSA,
sumar de urin ă, urocultur ă, determinarea grupului sanguin), electrocardiogram ă și evaluare
cardiologic ă.
Pacien ții au fost investiga ți imagistic prin: examen ecografic abdominal (inclu siv al
aparatului urinar), radiografie pulmonar ă, examen computer tomograf abdominal și pelvin cu
substan ță de contrast sau rezonan ță magnetic ă nuclear ă abdominal ă și pelvin ă. Consultul
cardiologic și preanestezic a evaluat riscul operator al pacient ului.
Pentru preg ătirea preoperatorie a tractului digestiv fie s-a pr acticat clism ă evacuatorie
cu o sear ă înainte de interven ție, fie s-au administrat per os cu o zi înainte de interven ție, 2
plicuri de Fortrans, dizolvate în 1000 ml de ap ă fiecare.
Profilaxia accidentelor trombembolice a fost efectu at ă prin administrarea de heparin ă cu
molecul ă mic ă, subcutanat, în preziua interven ției chirurgicale, continuat ă postoperator pân ă la
mobilizarea pacientului. În cazul pacien ților afla ți în tratament cronic cu anticoagulant sau

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

96
antiagregant plachetar, acesta a fost întrerupt cu 5 – 7 zile înaintea opera ției, fiind înlocuit cu
heparina cu molecul ă mic ă.
La pacien ții diagnostica ți cu infec ția tractului urinar, s-a administrat antibioterapie
conform antibiogramei, iar la pacien ții cu uroculturi sterile, profilaxia antimicrobian ă a constat
din cefalosporin ă de genera ția a III – a intravenos, începând cu preziua opera ției continuat ă pân ă
la 7 zile postoperator.
Anestezia utilizat ă a fost general ă cu intuba ție orotraheal ă. Pentru interven ție a fost
asigurat ă o rezerv ă de 2-3 unit ăți de sânge, izogrup, izoRh. Au fost montate 2 linii venoase
periferice și cateter venos central. Pacientul a fost pozi ționat în decubit dorsal, cu membrele
inferioare u șor în abduc ție, genunchii u șor flecta ți, perineul pozi ționat la margine mesei, pozi ție
Trendelenburg, aproximativ 20ș.
Preoperator s-a montat sonda uretrovezical ă 20/22 Ch cu 30 ml de ser în balonet, umflat
în vezica urinar ă, care este evacuat ă.
Incizia a fost median ă pubosubombilical ă conform tehnicii descrise de Walsh [45].
Excizia prostatei a fost precedat ă de limfodisec ție la nivelul fosei obturatorii și iliac, bilateral,
cu limite ale disec ției reprezentate de vasele iliace externe lateral, artera hipogastric ă posterior,
ligamentul inghinal distal, bifurca ția arterei iliace comune proximal. Fiecare ganglion sau grup
ganglionar au fost preleva ți în recipiente separate și etichetate. Pentru nici un caz nu s-a efectuat
examen extemporaneu.
Dup ă vizualizarea fasciei endopelvine, s-a practicat in cizia acesteia bilateral cu bisturiul,
anterior spre simfiza pubian ă, incizia fiind apoi m ărit ă spre lateral și medial cu foarfeca. Apoi
s-a practicat, cu ajutorul unui tampon montat, diso cierea fibrelor mu șchiului ridic ător anal de
prostat ă, spa țiul spre apexul prostatei fiind disecat digital. Du p ă expunerea ligamentelor
puboprostatice, acestea au fost sec ționate cu bisturiul. Nu este necesar ă ligatura lor. Local
hemostaza s-a practicat fie cu fir de a ță , fie electric. Ligamentul pubouretral trebuie s ă r ămân ă
intact având rol în continen ță .
Complexul venos dorsal a fost ulterior dublu ligatu rat cu fir lent resorbabil cu ac (de
obicei Vicryl 1) și sec ționat cu foarfeca între ligaturi. Este un moment im portant al interven ției,
hemostaza necorespunz ătoare fiind grevat ă de risc hemoragic major. În cazul apari ției

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

97
sânger ărilor dup ă sec ționare, au fost aplicate ligaturi suplimentare, tra n șa inferioar ă putând fi
ancorat ă la pube cu fire trecute “în 8”, manevra realizând hemostaz ă eficient ă. Trebuie evitat
țesutul posterolateral care con ține bandeletele neurovasculare.
Ulterior au fost separate bandeletele neurovascular e, situate posterolateral fa ță de uretr ă
și de apexul prostatei. La pacien ții unde a existat suspiciune clinic ă sau biochimic ă de invazie a
uneia sau a ambelor bandelete, nu s-a practicat teh nica nerve sparring.
Uretra a fost sec ționat ă anterior cu bisturiul, la nivelul jonc țiunii prostatomembranoase,
apoi fiind sec ționat și cateterul uretrovezical, între 2 pense Kocher. Pr in trac țiunea capetelor
cateterului, s-a putut vizualiza și sec ționa optim fa ța posterioar ă a uretrei.
Prin trac ționarea prostatei pe cateterul uretral s-a vizualiz at și apoi sec ționat cu foarfeca
mu șchiul rectouretral și fascia Denonvilliers pe linia median ă (pentru evitarea lez ării
bandeletelor neurovasculare). Prin disec ție digital ă și instrumental ă a fost separat ă foi ța
posterioar ă a fasciei Denonvillier de peretele anterior rectal , cu eliberarea acestuia și expunerea
canalelor deferente și a veziculelor seminale. Au fost eviden țiate și sec ționate între ligaturi
ramuri vasculare prostatice, cu emergen ță de la nivelul bandeletelor. S-a evitat utilizarea
electrocauterului la acest nivel, hemostaza realizâ ndu-se cu fir. S-a continuat disec ția lateral
pân ă la pediculii laterali, care au fost lega ți în apropierea glandei și sec ționa ți.
Prin trac ționarea balonului cateterului s-a putut eviden ția palpator colul vezical, care a
fost incizat anterior și dup ă vizualizarea orificiilor ureterale, posterior. S-a continuat eliberarea
prostatei de rect, iar apoi s-au disecat și eliberat veziculele seminale. S-au ligaturat și sec ționat
canalele deferente și ulterior pediculii veziculelor seminale, urmate d e abla ția piesei.
Colul vezical a fost apoi preg ătit pentru anastomoz ă. S-a practicat sutura posterioar ă “în
rachet ă de tenis” a acestuia, cu reducerea calibrului colu lui pân ă la aproximativ 1 cm diametru
(dimensiune care permite introducerea vârfului inde xului în vezic ă). O etap ă obligatorie este
reprezentat ă de eversia mucoasei vezicale, care se face utilizâ nd fire de Vicryl 4.0.
Apoi sunt aplicate la nivelul versantului uretral, 6 fire de anastomoz ă (fire resorbabile
3.0 – Vicryl), care au fost ancorate cu pense tip M oschito, în a șteptare. Manevra de trecere a
firelor la nivelul bontului uretral a fost efectuat ă dup ă montarea unui dilatator Benique 30/32
Ch, care a permis o bun ă vizualizare. Apoi au fost trecute firele de anasto moz ă la nivelul colului,

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

98
ini țial cele de pe versantul posterior la orele 5, 6, 7 , orientate dinspre interior spre exterior f ără
a se înnoda, l ăsând capetele anastomozei la distan ță . S-a introdus apoi un nou cateter retrovezical
(20 / 22 Ch, de preferat cu dublu curent, nu standa rd, balonetul fiind umflat în vezic ă cu 20-30
ml de ser. Apoi se trec firele anterioare la nivelu l colului, la orele 3, 9, 12. S-a trac ționat apoi de
sond ă, pentru a se apropia marginile anastomozei și s-a procedat la strângerea nodurilor.
Ulterior s-au introdus pe cateterul uretrovezical a proximativ 150-200 ml de ser, pentru
a se verifica etan șeitatea anastomozei. La sfar șitul interven ției s-a efectuat inspec ția câmpului
operator, pentru depistarea eventualelor surse de s ângerare. S-au montat 1 sau 2 tuburi de dren,
scoase prin contra incizie în flancuri bilateral, p ozi ționate în pelvis latero-anastomotic. S-a
practicat parietorafie anatomic ă și s-a efectuat pansamentul.
Pacien ții au fost monitoriza ți și supraveghea ți minim 24 de ore în departamentul de
Anestezie – Terapie Intensiv ă. A doua zi postoperator au fost repetate analize b ioumorale
(Hemogram ă complet ă, Glicemie, Uree, Creatinin ă, Ionogram ă, PSA).
Mobilizarea pacien ților s-a f ăcut precoce chiar și la 24 ore postoperator. Tuburile de dren
au fost îndep ărtate, în momentul când lichidul drenat a devenit n esemnificativ cantitativ (10- 20
ml). La un interval cuprins între 7 și 15 zile postoperator a fost efectuat ă cistografia retrograd ă,
pentru a se verifica etan șeitatea anastomozei (Fig. 4.1).

Fig. 4.1. Cistografie retrograd ă (f ără extravazare de substan ța de contrast)

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

99
Dac ă nu s-a eviden țiat extravazarea substan ței de contrast perianastomotic, cateterul
uretrovezical a fost scos în ziua urm ătoare. Extravazarea urinei a determinat men ținerea
cateterului câteva zile în plus (Fig. 4.2).

Fig. 4.2. Cistografie retrograd ă (cu extravazare de substan ța de contrast)
Nu s-a inregistrat nici un deces intra- sau periope rator. Pentru a clasifica corect și
reproductibil complica țiile postoperatorii, am folosit scala Clavien-Dindo [93](Tabel 4.1).
Analiza statistic ă
Caracteristicile lotului de pacien ți au fost înregistrate și prelucrate într-o baz ă de date
SPSS (veriunea 22, Chicago IL, USA). Variabilele co ntinue au fost testate pentru normalitate
(testul Smirnov-Kolmogorov), ulterior folosindu-se ca indicator al tendin ței centrale media ±
abaterea standard (SD). Diferen țele semnificative ale subgrupurilor de pacien ți, create și
analizate dup ă diferite criterii de interes, au fost puse în evid en ță prin folosirea testelor statistice
pentru medii ( Student t-test și Anova ) în cazul variabilelor continue și prin teste nonparametrice
(Chi square test ) pentru variabilele ordinale sau nominale. Corela țiile dintre diferite variabile
au fost eviden țiate prin calcularea coeficien ților de corela ție specifici tipurilor de variabile

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

100
analizate ( Pearson r pentru variabile continue și respectiv Spearman rho pentru cele
neparametrice).
Diferen țele semnificative statistic au fost considerate pen tru un interval de încredere de
95% (p<0.05) iar în anumite cazuri, specificate, pe ntru un interval de încredere de 90% (p<0.1).
Reprezentarea grafic ă a datelor descriptive a fost realizat ă cu ajutorul graficelor tip PIE,
COLUMN, BAR, BOXPLOTS, SCATTER PLOTS.

Tabelul 4.1. Clasificarea complica țiilor postoperatorii scala Clavien-Dindo [93]
Grad Defini ție
Grad I Orice deviere de la evolu ția postoperatorie normal ă, f ără a necesita tratament
farmacologic sau chirurgical, endoscopic sau radiol ogic. Tratamente permise:
medicamente ca antiemetice, antipiretice, analgezic e, diuretice, electroli ți și
fizioterapie. Acest grad include și infec țiile pl ăgii operatorii deschise la pat.
Grad II Necesit ă tratament farmacologic cu alte medicamente decât c ele precizate la
gradul I. Transfuzii de sânge și nutri ția parenteral ă total ă.
Grad III Necesit ă interven ție chirurgical ă, endoscopic ă sau radiologic ă
Grad IIIa Interven ție care nu este realizat ă sub anestezie general ă
Grad IIIb Interven ție realizat ă sub anestezie general ă
Grad IV Complica ții amenin ță toare de via ță , necesitând tratament în unit ățile de
terapie intensiv ă: hemoragie cerebral ă, AVC ischemic, hemoragie
subarahnoidian ă, dar f ără atacurile ischemice tranzitorii
Grad Iva Disfunc ția unui singur organ (inclusiv dializa)
Grad Ivb Disfunc ția multipl ă de organe
Grad V Decesul pacientului
Sufixul “d” Dizabilitate – dac ă acea complica ție persist ă și la externare, se adaug ă la
gradul complica ției

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

101
4.2 Rezultate
Descrierea lotului de pacien ți
În acest lot au fost inclu și numai pacien ți la care s-a realizat prostatectomie radical ă, în
total 125 pacien ți, cu vârsta medie 64,3 ani (minim 51, maxim 77, de via ție standard = 5,43).
Dintre ace știa, 114 (87,7%) erau c ăsători ți, 2 (1,5%) nec ăsători ți, 3 (2,3%) v ăduvi și 3 (2,3%)
divor țați (nu au existat date despre starea civil ă a 3 pacien ți).
Pacien ții proveneau din mediu urban (108 pacien ți, reprezentând 83,1%) sau rural (17
pacien ți, reprezentând 13,1%). În ceea ce prive ște nivelul de educa ție al pacien ților, acesta a
fost: școal ă elementar ă (6,2%), liceu f ără bacalaureat (22,3%), liceu cu bacalaureat (12,3%),
scoal ă postliceal ă (20,0%) și facultate (34,6%) (Tabel 4.2).
Domeniile de activitate în care ace știa au lucrat au fost: agricultur ă (1,5%), metalurgie
(4,6%), prelucrarea metalelor (0,8%), agricultura-m a șini (1,5%) și altele (83,1%).

Fig. 4.3. Nivel educa ție pacien ți

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

102
Tabel 4.2 . Nivel educa ție
Frecven ță Procent Procent valid
Valid școal ă elementar ă 8 6.2 6.5
liceu fara bacalaureat/ școal ă de
meserii 29 22.3 23.4
liceu cu bacalaureat 16 12.3 12.9
școal ă postliceal ă 26 20.0 21.0
facultate 45 34.6 36.3
Total 124 95.4 100.0
Missing System 6 4.6
Total 130 100.0
În ceea ce prive ște patologiile asociate, diabetul zaharat a fost pr ezent la 13,8% din
participan ți, hipertensiunea arterial ă a fost prezent ă la 43,8% din pacien ți.
Procentul de pacien ți care au fumat peste 5 pachete toat ă via ța a fost 50,8% și cei care
au fumat cel pu țin un an a fost 52,3% (Tabel 4.3 – 4.4).
Consumul de alcool a fost raportat de 56,2% pacien ți (Tabel 4.5).
Tabel 4.3. Fumat peste 5 pachete toata viata
Frecven ță Procent Procent valid
Valid nu 58 44.6 46.8
da 66 50.8 53.2
Total 124 95.4 100.0
Missing System 6 4.6
Total 130 100.0

Tabel 4.4. Fumat cel pu țin un an
Frecven ță Procent Procent valid
Valid nu 56 43.1 45.2
da 68 52.3 54.8
Total 124 95.4 100.0
Missing System 6 4.6
Total 130 100.0
Tabel 4.5. Consum de alcool
Frecven ță Procent Procent valid
Valid nu 51 39.2 41.1
da 73 56.2 58.9
Total 124 95.4 100.0
Missing System 6 4.6
Total 130 100.0

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

103
Statistici descriptive
În primul rând au fost calculate statistici descrip tive pentru variabilele preoperatorii:
frecven țe pentru metoda de diagnostic, stadializare TNM ini țial ă, scor Gleason ini țial, grad
ini țial de diferen țiere, num ăr de punc ții pozitive.
În ceea ce prive ște metoda de diagnostic, aceasta a fost punc ție biopsie (88,5% cazuri)
sau TUR-P (7,7% cazuri). Stadializarea preoperatori e a fost dup ă cum urmeaz ă: (a) stadializare
T – T1b (3,8%), T1c (76,2%), T2a (10,8%), T2b (3,1 %), și T2c (2,3%); (b) stadializare N – N0
(66,9%) și Nx (29,2%); (c) stadializare M – M0 (66,9%) și Mx (29,2%).
Scorul Gleason preoperator a variat între 5 și 9, cei mai mul ți pacien ți având scoruri
cuprinse între 5 și 8 (4,6% pacien ți au avut scorul 5; 33,8% pacien ți au avut scorul 6; 42,3%
pacien ți au avut scorul 7; 9,2% pacien ți au avut scorul 8).
Gradul de diferen țiere preoperator a fost urm ătorul: bine diferen țiat (1,5% pacien ți),
moderat diferen țiat (38,5% pacien ți), moderat-slab diferen țiat (53,8% pacien ți) și slab
diferen țiat (2,3% pacien ți).
În ceea ce prive ște num ărul de punc ții, acesta a variat între 6 și 18. Cei mai multi pacien ți
au efectuat 12 punc ții (46,9% pacien ți), urma ți de pacien ți care au avut 6 punc ții (24,6%). Cei
mai pu țini pacien ți au fost cei care au avut 9 punc ții (1 pacient). Num ărul de punc ții pozitive a
variat între 1 și 9, cei mai mul ți pacien ți au avut 2 punc ții pozitive (48,5%) și un singur pacient
a avut 9 punc ții pozitive (Tabel 4.6).
Tabel 4.6. Punc ții pozitive
Punc ții pozitive
Frecven ță Procent Procent valid
Valid 1 15 11.5 13.2
2 63 48.5 55.3
3 30 23.1 26.3
4 3 2.3 2.6
6 2 1.5 1.8
9 1 .8 .9
Total 114 87.7 100.0
Missing System 16 12.3
Total 130 100.0

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

104
Scorul Gleason post-operator a variat între 5 – 9, cu cei mai mul ți pacien ți având scoruri
de 6 (18,5%), 7 (61,5%) și 8 (8,5%). Se observ ă comparativ cu scorul Gleason preoperator, o
subdiagnosticare preoperatorie în cazul pacien ților cu scor Gleason 7 și 9 (Fig. 4.4).

Fig. 4.4. Compara ție scor Gleason pre și post operator
În ceea ce prive ște gradul de diferen țiere postoperator, 21,5% pacien ți au avut grad
moderat diferen țiat; 69,2% pacien ți grad moderat-slab diferen țiat, în timp ce 5,4% pacien ți au
prezentat grad slab diferen țiat. Prin compara ție cu situa ția postoperatorie, s-a observat tendin ța
cresc ătoare spre gradul slab diferen țiat (Fig. 4.5).

Fig. 4.5. Compara ția preoperator-postoperator a gradelor de diferen țiere tumoral ă 010 20 30 40 50 60 70 80 90
5 6 7 8 9Compara ție scor Gleason pre și post operator
Preoperator Postoperator
010 20 30 40 50 60 70 80 90 100
bine diferențiat moderat diferențiat moderat-slab
diferențiat slab diferențiat
Preoperator Postoperator

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

105
Stadializarea postoperatorie a fost dup ă cum urmeaz ă: stadializare T – T1c (1,5%), T2a
(46,9%), T2b (18,5%), T2c (14,6%), T3a (9,2%) și T3b (5,4%); stadializare N – N0 la 86,9%
pacien ți și N1 la 9,2% pacien ți; stadializare M – M0 (70,0%) și Mx (26,2%) (Fig. 4.6).

Fig. 4.6. Compara ție pre și postoperator a stadializ ării TNM
În ceea ce prive ște func ția erectil ă postoperatorie, 25,4% pacien ți nu au prezentat
disfunc ție erectil ă; 40,8% pacien ți au prezentat disfunc ție u șoar ă; 19,2% pacien ți au prezentat
disfunc ție u șor-moderat ă; 7,7% pacien ți au avut disfunc ție moderat ă, în timp ce 3,1% pacien ți
au prezentat disfunc ție erectil ă sever ă (Fig. 4.7).

Fig. 4.7. Func ția erectil ă postoperatorie 020 40 60 80 100 120
T1b T1c T2a T2b T2c T3a T3b N0 N1 Nx M0 M1 Mx Stadializare TNM preoperator și postoperator
Preoperator Postoperator
33 53
25
10
4
010 20 30 40 50 60
fără disfuncție disfuncție
ușoară disfuncție ușor-
moderată disfuncție
moderată disfuncție
severă Funcția erectilă postoperatorie

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

106
Am apreciat rezultatele optimiste legate de func ția erectil ă, în contextul realiz ării
prezerv ării bandeletelor neurovasculare unilateral la 15,4% dintre pacien ți, în timp ce la 61,4%
dintre pacien ți s-a realizat prezervarea bilateral ă a bandeletelor neurovasculare (Fig. 4.8).

Fig. 4.8. Prezervarea bandeletelor neurovasculare (nerve spa ring)
Incontinen ța urinar ă postoperatorie la suprimarea cateterului uretral a ap ărut la 21
pacien ți dintre care 16 au prezentat incontinen ță sever ă. La controlul realizat la 6 luni dup ă
interven ție, 15 pacien ți (aprox. 12%) prezentau incontinen ță urinar ă (Fig. 4.9).

Fig. 4.9. Incontinen ța urinar ă evaluat ă la 6 luni postoperator 25
20
80 Prezervarea bandeletelor neurovasculare
nu unilateral bilateral
110 15 Continența postoperatorie (la 6 luni)
fără incontinență urinară cu incontinență urinară

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

107
PSA preoperator a variat între 2,40 și 24,40, cu o medie de 8,70 și o devia ție standard de
4,09. La trei luni, PSA a variat între 0,01 și 2,81, cu o medie de 0,06 și o devia ție standard de
0,28. La 6 luni, PSA a avut valori între 0,01 – 5,6 0, cu o medie de 0,11 și o devia ție standard de
0,60. La un an, PSA a avut valori între 0,01 – 6,64 , cu o medie de 0,11 și o devia ție standard de
0,63 (Tabel 4.7).
Tabel 4.7. Varia ția PSA preoperator și postoperator
Minimum Maximum Media Devia ția
standard
PSA preoperator (initial) 2.40 24.40 8.7032 4.09900
PSA 3 luni .01 2.81 .0682 .28090
PSA 6 luni .01 5.60 .1156 .60477
PSA 12 luni .01 6.64 .1178 .63305
Complica țiile postoperatorii precoce au inclus diaree (2 pac ien ți), disurie și cheaguri la
suprimarea sondei (1 pacient), drenaj limfatic prel ungit (10 pacien ți), fistul ă urinar ă la
anastomoza vezicouretrala (1 pacient), limfocel (4 pacien ți), trombembolism pulmonar (1
pacient), infec ții urinare (2 pacien ți), reten ție acut ă de urin ă la suprimarea cateterului
uretrovezical (1 pacient).
Complica țiile postoperatorii tardive au inclus: eventra ție abdominal ă (2 pacien ți),
strictura anastomozei vezico-uretral ă (10 pacien ți), litiaz ă vezical ă (4 pacien ți), strictur ă uretral ă
(11 pacien ți), ureterohidronefroz ă (3 pacien ți).
Asocia ții între variabile de stil de via ță și condi ții pre-existente cu rezultate post-
operatorii
În primul rând au fost calculate corela ții între variabile demografice și stil de via ță
(vârst ă, stare civil ă, educa ție, activitate, fumat 5 pachete, fumat 1 an, consum de alcool) și
variabile legate de tehnica operatorie (nerve spari ng, durat ă opera ției, durat ă sondaj, zile
complica ții, zile de spitalizare, prezen ța complica țiilor, evolu ția PSA-ului la 3, 6 și 12 luni,
incontinen ța urinar ă și prezen ța disfunc ției erectile la 12 luni postoperator) (Tabel 4.8).
– vârsta – disfunc ție erectil ă la 12 luni: r(125) = 0,27, p < 0,01;
– educa ție – durat ă sondaj: r(124) = 0,22, p < 0,05)
– educa ție – complica ții da/nu: r(124) = – 0,33, p < 0,01;
– educa ție – PSA 3 luni: r(124) = – 0,18, p < 0,01;

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

108
– educa ție – PSA 6 luni: r(124) = – 0,21, p < 0,05.
Tabel 4.8. Variabile de stil de via ță și condi ții pre-existente
Vârsta Stare
civil ă Educa ție Activitate Fumat > 5
pachete
toat ă via ța Fumat
regulat
cel pu țin
1 an Alcool
Nerve
sparing r -.017 .007 -.078 -.030 -.071 -.048 -.016
p .854 .940 .388 .749 .431 .596 .858
N 125 125 124 119 124 124 124
Durat ă
operatiei r -.033 -.023 -.135 .079 -.098 -.058 -.092
p .716 .796 .135 .396 .278 .523 .309
N 125 125 124 119 124 124 124
Durat ă
sondaj r -.036 -.109 -.228 * -.151 .105 .100 .076
p .692 .225 .011 .102 .247 .269 .403
N 125 125 124 119 124 124 124
Zile
complica ții r .032 -.221 .052 -.089 .188 .188 -.110
p .846 .176 .756 .596 .252 .252 .506
N 39 39 39 38 39 39 39
Spitalizare
zile r -.002 -.022 -.089 -.066 -.011 -.044 -.054
p .981 .806 .328 .476 .905 .631 .553
N 125 125 124 119 124 124 124
Complica ții
(da/nu) r .036 .088 -.339 ** -.015 .001 -.017 -.025
p .691 .328 .000 .870 .989 .851 .780
N 125 125 124 119 124 124 124
PSA 3 luni r .048 .031 -.189 * -.071 .067 .082 .072
p .595 .728 .035 .446 .459 .367 .426
N 125 125 124 119 124 124 124
PSA 6 luni r .044 .056 -.212 * -.047 .044 .061 .070
p .629 .534 .018 .609 .626 .498 .438
N 125 125 124 119 124 124 124
PSA 12
luni r .102 .043 -.088 -.074 -.068 -.081 -.021
p .257 .634 .330 .427 .454 .369 .814
N 125 125 124 119 124 124 124
Incontinen ț
a urinar ă r .048 -.026 .045 .077 .050 .038 -.092
p .596 .770 .621 .405 .579 .671 .309
N 125 125 124 119 124 124 124
Disfunc ție
erectil ă la
12 luni r .273 ** -.095 -.019 -.021 .103 .100 .012
p .002 .292 .837 .820 .254 .270 .891
N 125 125 124 119 124 124 124
* r = coeficient de corela ție; p = valoare coeficient alfa de semnfica ție; N = num ăr pacien ți
Pentru a examina mai în am ănunt efectul educa ției, au fost efectuate analize care permit
compararea frecven țelor de distribu ție (chi p ătrat) sau analize de comparare a mediilor unor

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

109
grupuri (ANOVA sau testul t), în func ție de natura variabilelor.
Educa ție – Durat ă sondaj
Pentru a se examina asocia ția între educa ție și durata sondajului (în zile) a fost realizat ă
o regresie (cu num ărul de zile ca variabil ă dependent ă și nivelul de educa ție ca variabil ă
predictor).
Pentru a examina aceast ă asocia ție a fost efectuat ă o regresie simpl ă, cu durata de sondaj
(num ăr de zile) fiind variabil ă dependent ă și nivelul de educa ție predictorul. Ecua ția aceasta de
regresie a fost semnificativ ă statistic, coeficientul R 2 = 0,039, coeficientul β standardizat = –
0,19, p < 0,05. Prin urmare se poate deduce c ă nivelul de educa ție a prezis în mod semnificativ
static durata sondajului, cre șterea num ărului de zile de sondaj fiind asociat ă cu o sc ădere a
nivelului de educa ție (aceasta rela ție invers ă este indicat ă de semnul negativ asociat
coeficientului β) (Tabel 4.9).
Tabel. 4.9. Asocia ția educa ție – durat ă sondaj
Model
Model R R Square Adjusted R Square Std. Error of th e Estimate
1 .199 .039 .032 7.531
ANOVA
Model Sum of Squares df Media Square F Sig.
1 Regression 284.109 1 284.109 5.010 .027
Residual 6919.076 122 56.714
Total 7203.185 123
Model Unstandardized
Coefficients Standardized
Coefficients t Sig.
B Std. Error Beta
1 (Constant) 14.003 1.455 9.627 .000
EDUCA ȚIE -1.120 .501 -.199 -2.238 .027

Asocia ția educa ție – complica ții (da/nu)
Aceast ă asocia ție a fost semnificativ ă statistic, χ2 (4, N =124) = 16,54, p < 0,005. Acest
rezultat indic ă faptul c ă au existat diferen țe semnificative între grupurile de pacien ți cu sau f ără
complica ții în asocia ție cu gradul de educa ție al acestor pacien ți. Dup ă cum se poate observa în
graficul al ăturat, pacien ții cu un mai mul ți ani de educa ție au prezentat complica ții postoperatorii
în procent semnificativ mai sc ăzut fa ță de pacien ții cu mai pu țini ani de educa ție (Fig. 4.10).

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

110

Fig. 4.10. Corela ția educa ție – complica ții postoperatorii
Corela ții pentru variabile non-parametrice au fost efectua te și pentru urm ătoarele
variabile: nerve sparing, durat ă opera ției, transfuzie intraoperator, durat ă sondaj, zile
complica ții, spitalizare (zile), complia ții da/nu, PSA 3/6/12 luni, incontinen ță , disfunc ție erectil ă
la 12 luni, cost spitalizare, diabet zaharat, istor ic familial, metod ă de diagnosticare, stadializare
TNM preoperator, PSA ini țial (preoperator), scor Gleason preoperator, grad d e diferen țiere, scor
Gleason postoperator, grad de diferen țiere postoperator, stadializare TNM postoperator, f unc ție
erectil ă. Rezultate semnificative au fost ob ținute pentru:
• nerve sparing ca fiind corelat semnificativ cu: PSA ini țial, PSA la 3 luni, 6 luni și 12
luni, incontinen ța, disfunc ția erectil ă la 12 luni, diabet zaharat, scor Gleason preoperat or
și postoperator, grad de diferen țiere postoperator, stadializare TNM postoperator și
func ția erectil ă;
• durata opera ției a fost semnificativ corelat ă cu: cost spitalizare;
• durata sondaj: semnficativ corelat ă cu spitalizare (zile) și PSA la 3 luni, diabet zaharat,
metoda de diagnostic, stadializare T postoperator;
• zile complica ții: semnificativ corelata cu incontinen ța, scorul Gleason suma pre- și
postoperator, punctii pozitive, func ția erectil ă postoperator;
• complica ții da/nu: corelat cu PSA la 3 luni, stadializarea T preoperator, stadializarea N

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

111
postoperator;
• PSA la 3 luni: corelat cu nerve sparing, durat ă sondaj, zile de spitalizare, prezen ța
complica țiilor, PSA la 6/12 luni, disfunc ția erectil ă la 12 luni;
• PSA la 6 luni: corelat cu nerve sparing, PSA la 3 și 12 luni, disfunc ția erectil ă la 12 luni,
scor Gleason pre- și postoperator, grad diferen țiere pre- și postoperator, stadializare T și
N postoperator;
• PSA la 12 luni: corelat cu nerve sparing, PSA la 3 și 6 luni, disfunc ția erectil ă la 12 luni,
grad diferen țiere pre- și postoperator, stadializare T și N;
• incontinen ța: corelat ă cu nerve sparing, disfunc ția erectil ă la 12 luni și zile complica ții;
• disfunc ția erectil ă la 12 luni: corelat ă cu nerve sparing, PSA ini țial, PSA la 3, 6, și 12
luni, incontinen ța, DZ, scor Gleason preoperator, stadializare TNM p ostoperator;
• durata opera ției: corelat ă cu costul spitaliz ării, stadializare N și M (nu T);
• spitalizare (zile): corelat ă cu durata sondaj, PSA la 3 luni, cost spitalizare, metoda de
diagnostic;
• cost spitalizare: corelat cu durata opera ției, spitalizare zile, stadializare N și M
preoperator.
Pe baza corela țiilor semnificative prezentate anterior, ca un urm ător pas au fost efectuate
teste chi p ătrat pentru a se determina posibile diferen țe semnificative între medii.

Asocia ția scor Gleason postoperator – incontinen ță
Pentru aceasta analiz ă au fost inclu și numai pacien ții cu scor Gleason 5 sau mai mare.
Aceast ă asocia ție nu a fost semnificativ ă statistic, χ2 (3, N =117) = 3,49, p > 0,32. Acest rezultat
indic ă faptul c ă nu au existat diferen țe semnificative între grupurile de pacien ți cu versus f ără
incontinen ță în ceea ce prive ște scorul Gleason postoperator (Tabel 4.10).
Tabel 4.10. Asocia ția scor Gleason postoperator – incontinen ță
Scor GLEASON postoperator Total
5 6 7 8
Incontinen ța nu 1 22 71 9 103
da 1 2 9 2 14
Total 2 24 80 11 117

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

112
Diabet Zaharat
Pentru a se examina variabilele asociate cu diabetu l zaharat, ca un prim pas au fost
folosite corela ții non-parametrice Spearman’s rho (pentru variabile categoriale). Corela ții
semnificative au fost ob ținute între prezen ța/absen ța diabetului zaharat și urm ătoarele variabile
(Tabel 4.11):
– PSA ini țial: r(124) = 0,27, p < 0,005
– durat ă sondaj, r(124) = 0,19, p < 0,05
– zile de complica ții nu a fost semnificativ îns ă aproape de pragul p > 0,05: r(39) = 0,05,
p > 0,051
– incontinen ța de asemenea nu a fost semnificativ la un prag p < 0,05 dar apropiat de
aceast ă valoare cu r(124) = 0,05, p > 0,058
– disfunc ție erectil ă la 12 luni, r(124) = 0,19, p < 0,05.
Tabel. 4.11 . Variabile asociate cu prezen ța/absen ța diabetului zaharat
Diabet
Zaharat
HTA r .114
p .208
N 124
Stadializare T preoperator r -.006
p .944
N 124
Stadializare N preoperator r -.026
p .778
N 124
Stadializare M preoperator r -.026
p .778
N 124
PSA ini țial r .276 **
p .002
N 124
Scor Gleason preoperator r .045
p .623
N 124
Grad diferen țiere preoperator r .019
p .830
N 124
Punc ții pozitive r -.032
p .732

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

113
N 114
Scor Gleason postoperator r .039
p .667
N 124
Grad diferen țiere postoperator r .035
p .697
N 124
Stadializare T postoperator r .127
p .159
N 124
Stadializare N postoperator r .097
p .282
N 124
Stadializare M postoperator r .106
p .242
N 124
N 124
Hemoglobina preoperator r -.115
p .204
N 124
Hemoglobina postoperator r -.082
p .366
N 124
Durat ă opera ție r -.085
p .347
N 124
Durat ă sondaj
r .193 *
p .031
N 124
Zile complica ții
r .051
p .756
N 39
Spitalizare zile r .075
p .407
N 124
Complica ții da/nu r .034
p .704
N 124
PSA 3 luni r .098
p .280
N 124
PSA 6 luni r -.024
p .790
N 124
PSA_12 luni r -.096

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

114
p .291
N 124
Incontinen ța
r .058
p .524
N 124
Disfunc ție erectil ă – 12 luni r .191 *
p .034
N 124
Cost spitalizare r .061
p .541
N 104

Diabet zaharat – PSA ini țial preoperator
Pe baza testului t, au existat diferen țe între cei cu diabet și cei f ără diabet în ceea ce
prive ște valoarea PSA ini țial, t(122) = – 3,48, p > 0,001 (Tabel 4.12). Cei f ără diabet au avut o
medie mai sc ăzut ă (8,21) fa ță de cei cu diabet (11,70).
Tabel 4.12. Asocia ția DZ –PSA preoperator
Diabet zaharat N Media Devia ția standard
PSA ini țial nu 106 8.2161 3.76286
da 18 11.7028 4.87511

t-test for Equality of Medias
t df Sig. (2-tailed) Media
Difference
PSA
ini țial Equal variances
assumed -3.474 122 .001 -3.48665

Hipertensiunea arterial ă
Ca un prim pas, au fost efectuate corela ții non-parametrice Spearman’s rho și au fost
ob ținute urm ătoarele corela ții semnificative între HTA și urm ătoarele (Tabel 4.13):
– PSA ini țial: r(124) = 0,19, p < 0,05;
– Stadializare M postoperator, r(124) = 0,25, p < 0,0 05;
– Func ție erectil ă, r(124) = 0,43, p < 0,001;
– Disfunc ție erectil ă la 12 luni: r(124) = 0,23, p < 0,01

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

115
Tabel 4.13. Corela ții cu hipertensiunea arterial ă
HTA
Stadializare T preoperator r -.036
p .688
N 124
Stadializare N preoperator r .088
p .329
N 124
Stadializare M preoperator r .088
p .329
N 124
PSA ini țial r .191 *
p .033
N 124
Stadializare T postoperator r .058
p .522
N 124
Stadializare N postoperator r -.090
p .322
N 124
Stadializare M postoperator r .250 **
p .005
N 124
Func ția erectil ă r .438 **
p .000
N 124
Durata opera ției r -.044
p .631
N 124
Durata sondaj r .038
p .679
N 124
Zile spitalizare r .038
p .673
N 124
Complicatii_ a/nu r .032
p .725
N 124
PSA 3 luni r .077
p .395
N 124
PSA 6 luni r .028
p .761
N 124

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

116
PSA_12 luni r -.086
p .344
N 124
Incontinen ța r -.004
p .968
N 124
Disfunc ție erectil ă – 12
luni r .235 **
p .009
N 124
Cost spitalizare r .111
p .260
N 104
Pe baza acestor corela ții semnificative au fost efectuate analize chi p ătrat pentru a
examina mai în am ănunt rela țiile între variabile.

Asocia ția HTA – func ție erectil ă postoperator
Acesta asociatie a fost semnificativa statistic, χ2 (8, N =124) = 29,17, p < 0,001. Acest
rezultat indic ă faptul c ă au existat diferen țe semnificative între grupurile de pacien ți cu versus
fără HTA în ceea ce prive ște clasa de func ție erectil ă postoperator. Dup ă cum se poate observa
pe grafic, frecven ța celor f ără disfunc ție erectil ă sau cu disfunc ție u șoar ă a fost semnificativ
crescut ă în rândul celor f ără HTA fa ță de cei cu HTA (Fig. 4.11).

Fig. 4.11. Asocia ția HTA – func ție erectil ă postoperator

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

117
Asociatia HTA – disfunc ție erectil ă postoperator la 12 luni
Acesta asocia ție a fost semnificativ ă statistic, χ2 (8, N =124) = 16,93, p < 0,05, indicând
faptul c ă au existat diferen țe semnificative între grupurile de pacien ți cu versus f ără HTA în
ceea ce prive ște categoria de disfunc ție erectil ă la 12 luni.
Dup ă cum se poate observa pe grafic, frecven ța celor f ără disfunc ție a fost semnificativ
crescut ă în randul celor f ără HTA fa ță de cei cu HTA (Fig. 4.12).

Fig. 4.12. Asocia ția HTA – disfunc ție erectil ă postoperator la 12 luni

Stilul de via ță
Fumat peste 5 pachete toat ă via ța – stadializare M postoperatorie
Au existat diferen țe semnificative, χ2 (1, N =124) = 4,22, p < 0,05. Analiza tabelului de
frecvente și graficul indic ă faptul c ă stadializarea M nul ă a fost mai frecvent ă în rândul celor
care nu au fumat (Fig. 4.13).

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

118

Fig. 4.13. Corela ția între fumat și absen ța metastazelor

Alcool – func ția erectil ă
Au existat diferen țe semnificative între grupuri, χ2 (4, N =124) = 9,69, p < 0,05; se poate
observa c ă exist ă o tendin ță ca cei care au consumat alcool s ă aib ă disfunc ție erectil ă mai
frecvent decât cei care nu au consumat, în timp ce ace știa din urm ă au o repartizare ponderat ă a
gradului de disfunc ție erectil ă (cu o u șoar ă predominan ță a lipsei disfunc ției erectile) (Tabel
4.14) (Fig. 4.14).
Tabel 4.14. Corela ția consum alcool – disfun ția erectil ă
Func ție ERECTIL Ă
FD f ără
disfunc ție DU
disfunc ție
ușoar ă DUM
disfunc ție
ușor-
moderat ă DM
disfunc ție
moderat ă DS
disfunc ție
sever ă
Alcool nu 16 14 14 4 3
da 17 39 11 5 1
Total 33 53 25 9 4

Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-
Square 9.696 4 .046
N of Valid Cases 124

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

119

Fig. 4.14. Corela ția între consumul de alcool și gradul disfunc ției erectile

VARIABILE ASOCIATE
Complica ții da/nu
Numai corela ția complica ții – PSA 3 luni a fost semnificativ ă, r(125) = 0,25, p < 0,005.
S-a folosit testul t pentru a determina dac ă grupurile cu/ f ără complica ții au fost diferite
în ceea ce prive ște valoare PSA la 3 luni (pe baza corela ției care a fost semnificativ ă). De și
rezultatul nu a fost semnificativ la valoarea alfa comun acceptat ă, totu și se poate observa o
tendin ță a scorurilor: t(123) = – 1,92, p > 0,056. Valoare a PSA pentru cei f ără complica ții a fost
în medie 0,04 iar pentru cei cu complica ții 0,15.

Cost spitalizare
Urm ătoarele corela ții au fost semnificative între costul spitaliz ării și alte variabile (Tabel
4.15):
– cost spitalizare – durat ă opera ției, r(105) = – 0,37, p < 0.001;
– cost spitalizare – zile spitalizare, r(105) = 0,69, p < 0,001;

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

120
Tabel 4.15. Corela ții între costul spitaliz ării și alte variabile
Cost
Spitalizare
Durata opera ției r -.372 **
p .000
N 105
Zile spitalizare r .692 **
p .000
N 105
Stadializare T postoperator r .030
p .758
N 105
Stadializare N postoperator r .042
p .672
N 105
Stadializare M postoperator r -.066
p .502
N 105
Vârsta r .114
p .248
N 105

Disfunc ția erectil ă – la 12 luni
Au existat corela ții semnificative între disfunc ția erectil ă la 12 luni și urm ătoarele
variabile (Tabel 4.16):
– PSA la 3 luni, r(125) = 0,31, p < 0,001;
– PSA 6 luni, r(125) = 0,39, p < 0,001;
– PSA 12 luni, r(125) = 0,37, p < 0,001;
– Stadializare T, r(125) = 0,46, p < 0,001;
– Stadializare N, r(125) = 0,34, p < 0,001;
– Stadializare M, r(125) = 0,25, p < 0,001;

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

121

Tabel 4.16. Corela ții disfunc ția erectil ă și alte variabile
Disfunc ția erectil ă
la 12 luni
PSA 3 luni Correlation
Coefficient .311 **
Sig. (2-tailed) .000
N 125
PSA 6 luni Correlation
Coefficient .394 **
Sig. (2-tailed) .000
N 125
PSA 12 luni Correlation
Coefficient .378 **
Sig. (2-tailed) .000
N 125
Stadializare T postoperator Correlation
Coefficient .464 **
Sig. (2-tailed) .000
N 125
Stadializare N postoperator Correlation
Coefficient .342 **
Sig. (2-tailed) .000
N 125
Stadializare M postoperator Correlation
Coefficient .254 **
Sig. (2-tailed) .004
N 125

Grupurile de disfunc ție erectil ă au fost comparate cu ajutorul unei analize multiva riate
MANOVA pentru a se determina dac ă au fost diferite în ceea ce prive ște valorile PSA la 3,6, și
12 luni precum și stadializarea TNM postoperatorie. Primul coeficie nt multivariate F indic ă
diferen țe semnificative, F(24,402) = 2,71, p < 0,05 (pe ba za coeficientului Wilk’s lambda care
este cel mai des folosit).
Rezultatele univariate au indicat faptul c ă diferen țele semnificative au fost asociate mai
specific cu valorile stadializarii TNM: stadializar e T, F(4,120) = 15,66, p < 0,001; stadializare
N, F(4,120) = 6,27, p < 0,001; și stadializare M, F(4,120) = 3,44, p < 0,05. Pentru valorile PSA
rezultatele nu au fost semnificative statistic de și se poate observa un trend.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

122
Testele post-hoc au relevat urm ătoarele diferen țe semnificative între grupuri:
– pentru stadializare T, cei cu disfunc ție sever ă au avut scoruri mai crescute fa ță de cei
fără disfunc ție erectil ă (diferen ța medie = 1,75, p < 0,001), cei cu disfunc ție erectil ă
ușoar ă (diferen ța medie = 1,66, p < 0,001), disfunc ție erectil ă u șor-medie (diferen ța
medie = 1,76, p < 0,001) și disfunc ție medie (diferenta medie = 1,32, p < 0,001) (Fig.
4.15);
– pentru stadializare N, cei cu disfunc ție sever ă au avut scoruri mai crescute fa ță de cei
fără disfunc ție erectil ă (diferen ța medie = 0,29, p < 0,05), cei cu disfunc ție usoara
(diferen ța medie = 0,25, p < 0,05), disfunc ție usor-medie (diferen ța medie = 0,29, p <
0,05) și disfunc ție medie (diferen ța medie = 0,25, p < 0,05)(Fig. 4.16);
– pentru stadializare M, cei cu disfunc ție erectile sever ă au avut scoruri mai crescute fa ță
de cei f ără disfunc ție erectil ă (diferen ța medie = 0,71, p < 0,001) și cei cu disfunc ție
usor-medie (diferen ța medie = 0,67, p < 0,001)(Fig. 4.17).

Fig. 4.15. Corela ția între stadiul T și disfunc ția erectil ă postoperator

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

123

Fig. 4.16. Corela ția între stadiul N și disfunc ția erectil ă postoperator

Fig. 4.17. Corela ția între stadiul M și disfunc ția erectil ă postoperator

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

124
Complica ții – PSA 3, 6, 12 luni
S-a folosit testul t pentru a determina dac ă pacien ții cu sau f ără complica ții au fost diferi ți
în ceea ce prive ște valorile PSA la 3, 6 și 12 luni. Diferen țe semnificative au fost ob ținute pentru
PSA 12 luni, t(123) = – 0,26, p < 0,05. Dup ă cum indic ă și tabelul de statistici descriptive,
pacien ții f ără complica ții au avut valori medii PSA la 12 luni de 0,05 iar cei cu complica ții,
valorile PSA medii au fost de 0,32 (deci mai crescu te) (Tabel 4.17).
Tabel 4.17. Corela ții PSA postoperator – prezen ța complica țiilor
Complica ții
da/nu N Media Devia ția
standard Std. Error
Media
PSA 3 luni nu 95 .0413 .13729 .01409
da 30 .1533 .51615 .09424
PSA 6 luni nu 95 .0961 .57897 .05940
da 30 .1773 .68713 .12545
PSA 12 luni nu 95 .0533 .21477 .02203
da 30 .3220 1.22772 .22415

t df Sig. (2-
tailed) Media
Difference
PSA 3 luni Equal variances
assumed -1.926 123 .056 -.11207
Equal variances not
assumed -1.176 30.306 .249 -.11207
PSA 6 luni Equal variances
assumed -.640 123 .523 -.08123
Equal variances not
assumed -.585 42.798 .561 -.08123
PSA 12 luni Equal variances
assumed -2.053 123 .042 -.26874
Equal variances not
assumed -1.193 29.562 .242 -.26874

Nerve Sparing – Func ția Erectil ă
Testul chi p ătrat a fost semnificativ statistic, χ2 (8, N =125) = 18,66, p < 0,05. Se poate
observa c ă cei f ără disfunc ție sau cu disfunc ție u șoar ă au prezentat cel mai crescut procent de
nerve sparing bilateral în timp ce disfunc ția sever ă a fost în general asociat ă cu absen ța nerve
sparing (Tabel 4.18) (Fig. 4.18).

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

125
Tabel 4.18. Corela ția nerve sparing – func ție erectil ă
Nerve sparing Total
nu unilateral bilateral
Func ția
Erectil ă FD f ără
disfunc ție 6 1 26 33
DU disfunc ție
usoara 11 9 33 53
DUM disfunc ție
usor-moderata 3 6 16 25
DM disfunc ție
moderata 2 4 4 10
DS disfunc ție
severa 3 0 1 4
Total 25 20 80 125
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-
Square 18.664 8 .017
N of Valid
Cases 125

Fig. 4.18. Corela ția nerve sparing – func ția erectil ă

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

126
Incontinen ța – Nerve Sparing
Aceasta asocia ție a fost semnificativ ă, χ2 (2, N =125) = 7,67, p < 0,05. Lipsa
incontinen ței a fost cel mai frecvent asociat ă cu nerve sparing bilateral (Tabel 4.19) (Fig. 4.19 ).
Tabel 4.19. Corela ția nerve sparing – incontinen ță
Nerve sparing Total
nu unilateral bilateral
Incontinen ța nu 18 18 74 110
da 7 2 6 15
Total 25 20 80 125
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-
Square 7.670 2 .022
N of Valid
Cases 125

Fig. 4.19. Corela ția nerve sparing – incontinen ță

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

127
4.3 Discu ții
Disfunc ția erectil ă
Dup ă realizarea prostatectomiei radicale, 25,4% pacien ți nu au prezentat disfunc ție
erectil ă; 40,8% pacien ți au prezentat disfunc ție u șoar ă; 19,2% pacien ți au prezentat disfunc ție
ușor-moderat ă; 7,7% pacien ți au avut disfunc ție moderat ă, în timp ce 3,1% pacien ți au prezentat
disfunc ție erectil ă sever ă. Am apreciat rezultatele optimiste legate de func ția erectil ă, în
contextul realiz ării prezerv ării bandeletelor neurovasculare unilateral la 15,4% dintre pacien ți,
în timp ce la 61,4% dintre pacien ți s-a realizat prezervarea bilateral ă a bandeletelor
neurovasculare, iar la 23,2% nu s-a practicat nerve -sparing.
Ficarra și colab. au ar ătat recuperarea func ției erectile la 12 luni postoperator, la 55-81%
dintre pacien ții opera ți pe cale robotic ă, în timp ce la pacien ții opera ți clasic, poten ța s-a
recuperat în propor ție de 26-63% [44].
Conform lui Kilminster, poten ța dup ă prostatectomia radical ă pentru pacien ți cu vârste
cuprinse între 45 și 75 ani, a fost de 49 – 74 %, la 24 luni postopera tor [94].
Rezultatele au ar ătat c ă cei f ără disfunc ție erectil ă sau cu disfunc ție u șoar ă au prezentat
cel mai crescut procent de nerve sparing bilateral în timp ce disfunc ția sever ă a fost în general
asociat ă cu absen ța nerve sparing.
Au existat diferen țe semnificative între grupurile de pacien ți cu versus f ără HTA în ceea
ce prive ște clasa de func ție erectil ă postoperator. Frecven ța celor f ără disfunc ție erectil ă sau cu
disfunc ție u șoar ă a fost semnificativ crescut ă în rândul celor f ără HTA fa ță de cei cu HTA.
Aceast ă rela ție s-a men țint și la evaluarea la 12 luni postoperator.
Exist ă o tendin ță ca cei care au consumat alcool s ă aib ă disfunc ție erectil ă mai frecvent
decât cei care nu au consumat, în timp ce ace știa din urm ă au o repartizare ponderat ă a gradului
de disfunc ție erectil ă (cu o u șoar ă predominan ță a lipsei disfunc ției erectile).
Incontinen ța urinar ă
În studiul nostru, incontinen ța urinar ă postoperatorie a ap ărut la 21 pacien ți dintre care
16 au prezentat incontinen ță sever ă. La controlul realizat la 6 luni dup ă interven ție, 15 pacien ți
(aprox. 12%) prezentau incontinen ță urinar ă. Lipsa incontinen ței a fost cel mai frecvent asociat ă
cu nerve sparing bilateral.
În largi studii multicentrice se sugereaz ă c ă un procent de 5-11 % din pacien ții supu și
prostatectomiei radicale vor prezenta un grad de in continen ță ce îi va determina s ă cear ă ajutor

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

128
de specialitate în vederea rezolv ării acestei afec țiuni. Într-un studiu recent efectuat de Stanford
și colab., pacien ții au fost evalua ți utilizând chestionare „self-administered”. S-a do vedit c ă doar
32% din pacien ți au recuperat controlul urinar deplin în timp ce a l ți 40% se plângeau de
incontinen ță de grad mic ocazional ă, 7% de incontinen ță frecvent ă și 2% de incontinen ță total ă
la 2 ani postoperator [95].
Karakiewicz și colab. a investigat func ția urinar ă pe termen lung (pân ă la 8.5 ani) pe o
cohort ă mare de pacien ți (aprox. 2415 b ărba ți canadieni) trata ți prin prostatectomie radical ă [96]
prin chestionare completate de c ătre ace știa. Aproximativ 50% dintre ace știa au raportat un grad
de disfunc ție urinar ă. Disfunc ție urinar ă sever ă definit ă prin pierdere de urin ă mai mult decât
echivalentul unei linguri a fost raportat ă în 6.6% din cazuri, cu 4% pacienti sub 60 ani și 10 %
în rândul pacien ților peste 75 ani. Formarea de stricturi la nivelul anastomozei (16.3%) a fost
asociat ă cu o cre ștere de 2 ori mai mare în rândul pacien ților cu disfunc ție sever ă. (p<0.001).
Literatura de specialitate cu privire la vârsta ava nsat ă a pacientului este neclar ă. În
ambele analize univariat ă și multivariat ă, Eastham și colab. a raportat c ă o cre ștere a vârstei
pacien ților a fost semnificativ legat ă de incontinen ța post prostatectomie radical ă. (n = 581, p =
0.001, respectiv p = 0.0001) [97].
Pe un lot de pacien ți nerandomizat prospectiv, Licht și colab. au raportat c ă vârsta peste
65 de ani a fost predictiv ă pentru cre șterea riscului, atât în analiza univariat ă și multivariat ă [98].
Karakiewicz și colab. a observat c ă vârsta pacientului a fost predictiv ă pentru continen ță
în analiza univariat ă și multivariat ă [96]. Cu toate acestea, nu a existat un grup contr ol și nu este
clar dac ă aceast ă asociere ar persista în cazul în care se face comp ara ția cu grupe de control de
aceea și vârst ă. În plus, alte studii nu au raportat o asociere se mnificativ ă. Steiner și colab. au
sortat 593 de pacienti în grupuri clasificate în fu nc ție de decada de vârst ă. Compara ția nu a
relevat diferen țe semnificative statistic în continen ța raportat ă de pacient la nivel de grupuri
[99].
Catalona și colab. a evaluat prospectiv o cohort de 784 pacie n ți, nerandomizat ă, dup ă
prostatectomie radical ă și a raportat o tendin ță de cre ștere a incontinen ței postoperator, cu
cre șterea vârstei. Cu toate acestea, diferen ța nu a fost semnificativ ă statistic [100]. Desi dovezile
nu sunt în mod clar concludente, cre șterea vârstei poate cre ște riscul de incontinen ță
postoperatorie.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

129
Au existat diferen țe semnificative între grupurile de pacien ți cu sau f ără complica ții în
asocia ție cu gradul de educa ție al acestor pacien ți. Aceast ă asocia ție a fost semnificativ ă statistic,
(p < 0,005). Pacien ții cu un mai mul ți ani de educa ție au prezentat complica ții postoperatorii în
procent semnificativ mai sc ăzut fa ță de pacien ții cu mai pu țini ani de educa ție.
Pacien ții cu disfunc ție erectil ă au prezentat o corela ție cu stadializarea TNM
postoperatorie. Rezultatele univariate au indicat f aptul c ă diferen țele semnificative au fost
asociate mai specific cu valorile stadializarii TNM : stadializare T, F(4,120) = 15,66, p < 0,001;
stadializare N, F(4,120) = 6,27, p < 0,001; și stadializare M, F(4,120) = 3,44, p < 0,05. Astfel ,
pacien ții cu încadra ți într-un stadiu mai avansat conform stadializ ării TNM postoperatorie, au
prezentat scoruri mai frecvent disfunc ție erectil ă sever ă.
Am analizat dac ă pacien ții cu sau f ără complica ții au fost diferi ți în ceea ce prive ște
valorile PSA la 3, 6 și 12 luni. Pacien ții f ără complica ții au avut valori medii PSA la 12 luni de
0,05 iar cei cu complica ții, valorile PSA medii au fost de 0,32 (deci mai cr escute).
Costul spitaliz ării a fost corelat semnificativ cu durata opera ției (p < 0.001) și cu num ărul
de zile de spitalizare (p < 0,001).

Limit ări
Studiul s-a desf ășurat într-o singur ă institu ție medical ă din Bucure ști, participan ții la
studiu fiind recruta ți din rândul pacien ților Spitalului Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele”, as tfel
încât rezultatele ob ținute nu pot fi generalizate.
Experien ța operatorului influen țeaz ă durata interven ției precum și rezultatele ob ținute
postoperator.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

130

CONCLUZII ȘI RECOMAND ĂRI

Concluzii
Studiu I

Particularit ățile calit ății vie ții la pacien ții fără cancer de prostat ă versus pacientul cu
cancer de prostat ă
• Media general ă a vârstei este 68,14 ani, iar pentru fiecare lot m ediile vîrstelor au fost:
lotul martor (72,48 ani), lotul preoperator (64,86 ani) și lotul postoperator (68,76 ani).
• Lotul martor are o func ționalitate mai sc ăzut ă și o frecven ță mai mare a
simptomatologiei, exprimate prin media scorurilor s calelor func ționale mai sc ăzute și media
scalelor simptomatice mai crescute, în rândul s ău. Acest fapt se explic ă prin media vârstei
ridicate în rândul grupului martor și a prezen ței comorbidit ăților.

Impactul prostatectomiei radicale asupra calit ății vie ții la pacientul cu cancer de
prostat ă
• Dac ă din punct de vedere al simptomatologiei se remarc ă o accentuare a acestora în
grupul postoperator, durerea este singurul simptom care se prezint ă la aceea și intensitate în
ambele loturi- pre/postoperator, deci tratamentul i nstituit a fost eficace.
• În mod subiectiv și starea general ă a s ănătății este diminuat ă în mod semnificativ la
pacien ții din lotul postoperator, probabil și datorit ă perioadei scurte de recuperare (au r ăspuns
la chestionar la 6 luni dup ă opera ție).
• Cre șterea simptomatologiei postoperatorii pentru scala Dispnee este justificat ă de stress-
ul chirurgical/anestezic la care pacientul a fost s upus. Deoarece dispneea influen țeaz ă calitatea
vie ții pacien ților cu cancer, pacien ții care prezint ă comorbidit ăți pulmonare trebuie informa ți
preoperator de acest aspect.
• Simptomul de Insomnie este mai accentuat la cei pos toperator probabil datorit ă
con știentiz ării patologiei suferinde și a grijilor fa ță de tratamentul pe care îl vor urma.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

131
• Calitatea vie ții a fost influen țat ă de prostatectomia radical ă în percep ția pacien ților
urm ări ți. Din punct de vedere al calit ății vie ții, grupul preoperator are o percep ție proast ă în
propor ție de 4,7%, 8,2% percep calitatea vie ții drept mediocr ă, iar cei cu o calitate a vie ții bun ă
– foarte bun ă sunt în procent de 50,6%. Pacien ții care au apreciat calitatea vie ții drept excelent ă
au fost aprox. 11,8%. Postoperator, 40,8% dintre pa cien ți au declarat o calitate a vie ții de la
bun ă la excelent ă.

Corela ția dintre starea general ă de s ănătate și calitatea vie ții la pacien ții din cele trei
loturi
• Postoperator, procentul celor care prezint ă o stare general ă a s ănătății bun ă a crescut
semnificativ la 51% cu o diferen ță semnificativ statistic de 19,2%
• La grupul postoperator s-a observat c ă cei care au o calitate a vie ții bun ă – foarte bun ă
reprezint ă 36,7% comparativ cu cei din grupul preoperator cu un procent de 50,6%.
• Postoperator s-a remarcat o sc ădere a procentului care considerau c ă starea de s ănătate
general ă este foarte proast ă – proast ă 6,1%.
• Nu au existat pacien ți a c ăror percep ție despre calitatea vie ții s ă fie foarte proast ă nici
pre-, nici postoperator.

Impactul vârstei de sub/peste 65 de ani asupra cali t ății vie ții la pacientul cu cancer de
prostat ă
• Din punct de vedere al st ării generale a s ănătății, scorurile nu au fost semnificativ diferite
statistic dar se observ ă o tendin ță pentru pacien ții peste 65 de ani postoperator, care au fost cei
mai afecta ți având un scor foarte sc ăzut, iar din punct de vedere al Func ționalit ății fizice s-au
înregistrat diferen țe semnificative (p < .0001).
• Scalele Func ționalitate social ă și Dificult ăți financiare au ar ătat impactul acestora fa ță
de pacien ții din lotul martor ale c ăror scoruri( mai sc ăzute/respective mai ridicate) decât lotul
preoperator sunt semnificativ statistice (p < 0,001 ).
• Efectul interac țiunii lot de studiu – vârsta const ă în faptul c ă simpla apartenen ță la un lot
de studiu sau la un grup de vârst ă nu explic ă în totalitate dinamica acestor interrela ții complexe.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

132
Analiza comparativ ă a celor 2 grupuri preoperator/ postoperator în fun c ție de
chestionarul PR25 în rela ție cu vârsta
• Prezen ța Incontinen ței urinare în lotul postoperator se observ ă cu o frecven ță de 30,6%,
iar pentru pacien ții peste 65 de ani din acela și lot, cu o frecven ța de 38,1%. Acest aspect este
relativ având în vedere c ă interogarea chestionarului are loc la doar 6 luni postoperator.
• Din punctul de vedere al scalei de Func ționalitate sexual ă pacien ții sub 65 de ani au fost
mai pu țin afecta ți, având scoruri mai sc ăzute în medie cu 10,35 unit ăți. Disfunc ția erectil ă apare
în propor ție de 67,1 % sub diferite grade, indiferent de vârs t ă.

Studiul II
• Subdiagnosticarea preoperatorie în cazul pacien ților în ceea ce prive ște scorul Gleason
este o problem ă ce necesit ă o îmbun ătățire a metodelor de diagnostic preoperator.
• Tehnica operatorie este important ă astfel încât prezervarea bandeletelor neurovascula re
uni/bilateral mic șoreaz ă rata de apari ție/men ținere a disfunc ției erectile. Dup ă realizarea
prostatectomiei radicale, 25,4% pacien ți nu au prezentat disfunc ție erectil ă; 40,8% pacien ți au
prezentat disfunc ție u șoar ă; 19,2% pacien ți au prezentat disfunc ție u șor-moderat ă; 7,7% pacien ți
au avut disfunc ție moderat ă, în timp ce 3,1% pacien ți au prezentat disfunc ție erectil ă sever ă.
• În studiul nostru, incontinen ța urinar ă postoperatorie a ap ărut la 21 pacien ți dintre care
16 au prezentat incontinen ță sever ă. La controlul realizat la 6 luni dup ă interven ție, 15 pacien ți
(aprox. 12%) prezentau incontinen ță urinar ă. Nerve Sparing bilateral este asociat frecvent cu
lipsa incontinen ței urinare.
• Comorbidit ățile prezente la pacien ții urologici, mai ales cei peste 65 de ani (diabetu l,
HTA) reprezint ă factori de risc pentru men ținerea disfunc ției erectile. Tratamentul corect al
acestor boli cronice poate ameliora statusul urinar . Frecven ța pacien ților f ără disfunc ție erectil ă
sau cu disfunc ție u șoar ă a fost semnificativ crescut ă în rândul celor f ără HTA fa ță de cei cu
HTA. Aceast ă rela ție s-a men țint și la evaluarea la 12 luni postoperator.
• Durata opera ției, num ărul de zile de spitalizare crescut și num ărul de zile de sondaj sau/
și prezen ța complica țiilor influen țeaz ă costul spitaliz ării.
• Pacien ții cu mai mul ți ani de educa ție au prezentat complica ții postoperatorii în procent
semnificativ mai sc ăzut fa ță de pacien ții cu mai pu țini ani de educa ție (p < 0,005).

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

133
• Prostatectomia radicala este optiunea terapeutica f undamentala pentru pacientii afla ți in
stadiu curativ, cu speran ță lung ă de via ță și status biologic bun.
• Complica țiile tardive sunt reprezentate de incontinen ța urinar ă și disfunc ția erectil ă.
• Incontinen ța urinar ă ap ărut ă dup ă prostatectomia radical ă este una dintre cele mai
redutabile complica ții, reprezentând o dezam ăgire atât pentru pacient cât și pentru urolog,
necesitând o aten ție deosebit ă în prevenire, diagnostic și tratament.

Cercetarea realizat ă în aceast ă tez ă a ar ătat c ă:
• Vârsta peste 65 de ani aduce o func ționalitate mai redus ă și o simptomatologie mai
zgomotoas ă, independent ă de interven ția chirurgical ă. Postoperator, procentul celor care
prezint ă o stare general ă a s ănătății bun ă a crescut semnificativ cu o modificare
accentuat ă a calit ății vie ții pe scalele simptomatice Oboseal ă, Durere, Grea ță /V ărs ături,
Dispnee și Sc ăderea apetitului în raport cu vârsta, la pacien ții peste 65 ani.
• Tehnica operatorie este important ă astfel încât prezervarea bandeletelor neurovascula re
uni/bilateral mic șoreaz ă rata de apari ție/men ținere a disfunc ției erectile precum și
frecven ța apari ției incontinen ței urinare.
• Pacien ții cu mai mul ți ani de educa ție au prezentat complica ții postoperatorii în procent
semnificativ mai sc ăzut fa ță de pacien ții cu mai pu țini ani de educa ție.

Recomand ări
Pe m ăsur ă ce calitatea vie ții devine un indicator de calitate în evaluarea ben eficiilor
ob ținute prin prostatectomia radical ă, cercetarea trebuie direc ționat ă prin studii viitoare c ătre
evaluarea calit ății vie ții asociat ă cu tratamentul chirurgical sau alte tipuri de trat ament pentru
cancerul de prostat ă localizat.
Repetarea acestei cercet ări folosind e șantioane mai mari de pacien ți cu vârste sub 65 de
ani poate conduce la validarea rezultatelor ob ținute.
Folosirea unor chestionare care s ă evalueze gradul de satisfac ție al pacientului dup ă
prostatectomia radical ă prin întreb ări legate de gradul de informare în privin ța cancerului de
prostat ă și tipurile de tratament, satisfac ția legat ă de aspectul estetic postoperator, tratamentul
eventualelor complica țiilor ap ărute postoperator și dac ă pacientul ar mai alege acela și tip de

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

134
tratament, va conduce la o evaluare aprofundat ă a efectelor prostatectomiei radicale asupra st ării
de s ănătate a pacien ților.
Consilierea pacientului în privin ța complica țiilor ap ărute în cadrul cancerului de
prostat ă, precum și dup ă prostatectomia radical ă poate constitui o metod ă de îmbun ătățire a
calit ății vie ții acestuia.
Instruirea corespunz ătoare a asistentei medicale din serviciile de urolo gie conduce la
îmbun ătățirea comunic ării cu pacientul și poate cre ște confortul acestuia legat de gradul de
în țelegere al bolii, acceptarea tratamentului și a modific ărilor induse de acesta asupra vie ții de
zi cu zi.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

135
BIBLIOGRAFIE

1. Chung BI, Sommer G, Brooks JD. Anatomy of the Lower Urinary Tract and Male
Genitalia. In: Campbell-Walsh Urology, 10th Edition . Saunders. 2012.
2. American Cancer Society. Cancer facts & figures 201 3. 2013. Retrieved from
http://www.cancer.org/acs/groups/content/@epidemiol ogysurveilance/documents/docu
ment/acspc-036845.pdf.
3. Ferlay J., Soerjomataram I., Dikshit R., Eser S., M athers C., Rebelo M., Parkin D.M.,
Forman D., Bray F. Cancer incidence and mortality w orldwide: sources, methods and
major patterns in GLOBOCAN 2012. International Jour nal of Cancer
doi:10.1002/ijc.29210 PMID:25220842 Published onlin e 9 October 2014.
4. Siegel, R., Naishadham, D., & Jemal, A. (2013). Can cer statistics, 2013. CA: A Cancer
Journal for Clinicians, 63, 1, 11-30. doi:10.3322/c ac.21166.
5. Edwards, B. K., Ward, E., Kohler, B. A., Eheman, C. , Zauber, A. G., Aderson, R. N.,
Ries, L. A. (2010). Annual report to the nation on the status of cancer, 1975-2006,
featuring colorectal cancer trends and impact inter ventions (risk factors, screening, and
treatment) to reduce future rates. Cancer, 116, 544 -573. doi:10.1002/cncr.24760.
6. American Cancer Society. Cancer Facts and Figures 2 008. 2008 American Cancer
Society, Atlanta.
7. Ferlay J., Steliarova-Foucher E., Lortet-Tieulent J ., Rosso S., Coebergh J.W.W., Comber
H., Forman D., Bray F., Cancer incidence and mortal ity patterns in Europe: Estimates
for 40 countries in 2012, European Journal of Cance r 49, 1374– 1403. 2013.
8. American Cancer Society. Cancer facts & figures 201 5. 2015. Retrieved from
http://www.cancer.org/acs/groups/content/@editorial /documents/document/acspc0445
52.pdf.
9. Zeegers MP, Jellema A, Ostrer H. Empiric risk of pr ostate carcinoma for relatives of
patients with prostate carcinoma: a meta-analysis. Cancer. 2003;97:1894–903.
10. Carter BS, Bova GS, Beaty TH, Steinberg GD, Childs B, Isaacs WB, Walsh PC.
Hereditary prostate cancer: epidemiologic and clini cal features. J Urol. 1993. 150:797–
802.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

136
11. Carter BS, Beaty TH, Steinberg GD, Childs B, Walsh PC. Mendelian inheritance of
familial prostate cancer. Proc Natl Acad Sci USA. 1 992. 89:3367–3371.
12. Ries LAG, Melbert D, Krapcho M, et al. SEER cancer statistic review 1975 – 2007.
<www.seer.cancer.gov/csr/1975_2007/index.html>.
13. RF Hoedemaker, BW Rietbergen, R Kranse, TH van der kwast, FH Schroder.
Comparison of pathologic characteristics of Tic and non-Tic cancers detected in a
population-based screening study, the European Rand omized Study of Screening for
Prostate Cancer. World Urol 1998;15:339-45.
14. Ferlay J., Steliarova-Foucher E., Lortet-Tieulent J ., Rosso S., Coebergh J.W.W., Comber
H., Forman D., Bray F., Cancer incidence and mortal ity patterns in Europe: Estimates
for 40 countries in 2012, European Journal of Cance r 2013,49;1374– 1403.
15. Wilding G. Endocrine control of prostate cancer. Ca ncer Surv 1995; 23: 43-62.
16. Rebeca SA, Natalia V et al. XMRV infection in patie nts with prostate cancer: Novel
serologic assay and correlation with PCR and FISh. Urology, 2010, 75(4): 755-761.
17. Whitmore AS, Kolonel LN, Wu AH et al. Prostate canc er in relation to diet, physical
activity, and body size in blacks, whites, and Asia ns in the United States and Canada. J
Natl Cancer Inst 1995;87:652-61.
18. Ambert V. Diagnosticul cancerului de prostat ă. Ed. Univ. "Carol Davila", 2011, 10-14.
19. Stanford JL, Stephenson RA, Coyle LM, Cerhan J, Cor rea R, Eley JW, Gilliland
F,Hankey B, Kolonel LN, Kosary C, Ross R, Severson R, West D. Prostate Cancer
Trends 1973-1995, SEER Program, National Cancer Ins titute. NIH Pub. No. 99-4543.
20. Chodak GW, Keller P, Schoenberg HW. Assessment of s creening for prostate cancer
using the digital rectal examination. J Urol 1989;1 41:1136-8.
21. Lim LS, Sherin K. Screening for prostate cancer in U.S. men ACPM position statement
on preventive practice. Am J Prev Med 2008;34:164-7 0.
22. Bozeman CB, Carver BS, Caldito G, Venable DD, Easth am JA. Prostate cancer in
patients with an abnormal digrtal rectal examinatio n and serum prostate-specific antigen
less than 4.0 ng/ml. Urology 2005;66:803-7.
23. Catalona WJ, Richie JP, Ahmann FR, Hudson MA, Scard ino PT et al. Comparison of
digital rectal examination and serum prostate speci fic antigen in the early detection of

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

137
prostate cancer: results of a multicenter clinical trial of 6,630 men. J Urol. 1994
May;151(5):1283-90.
24. Thompson IM, Pauler DK, Goodman PJ, Tangen CM, Luci a MS, Parnes HL, Minasian
LM, Ford LG, Lippman SM, Crawford ED, Crowley JJ, C oltman CA Jr. Prevalence of
prostate cancer among men with a prostate-specific antigen level < or =4.0 ng per
milliliter. N Engl J Med. 2004 May 27;350(22):2239- 46.
25. Gilbert SM, Cavallo CB, Kahane H, Lowe FC. Evidence suggesting PSA cutpoint of
2.5 ng/mL for prompting prostate biopsy: review of 36,316 biopsies. Urology. 2005;
65(3):549.
26. Carter HB, Pearson JD, Metter EJ, Brant LJ, Chan DW , Andres R, Fozard JL,Walsh PC.
Longitudinal evaluation of prostate-specific antige n levels in men with and without
prostate disease. JAMA. 1992 Apr 22-29;267(16):2215 -20. PubMed PMID: 1372942;
PubMedCentral PMCID: PMC3461837.
27. Bussemakers MJ, van Bokhoven A, et al. DD3: a new p rostate-specific gene, highly
overexpressed in prostate cancer. Cancer Res 59 (19 99) (5975 – 5979)
28. Marks LS, Fradet Y, Deras IL, et al. PCA3 molecular urine assay for prostate cancer in
men undergoing repeat biopsy. Urology 69 (2007) (53 2 – 535) Crossref.
29. K.K. Hodge, J.E. McNeal, M.K. Terris, T.A. Stamey. Random systematic versus
directed ultrasound guided transrectal core biopsie s of the prostate. J Urol. 1989;142:71-
74 discussion 74–5.
30. Chun FK, Epstein JI, Ficarra V, Freedland SJ, Monti roni R, Montorsi F, Shariat SF,
Schröder FH, Scattoni V. Optimizing performance and interpretation of prostate biopsy:
a critical analysis of the literature. Eur Urol. 20 10;58:851–64.
31. Edge SB, Byrd DR, Compton CC, et al., eds.: AJCC Ca ncer Staging Manual. 7th ed.
New York, NY: Springer, 2010, pp 457-68.
32. D'Amico AV, Moul J, Carol PR, Sun L, Lubeck D, Chen MH. Cancer – specific mortality
after surgery or irradiation for patients with clin ically localized prostate cancer managed
during prostate – specific antigen era. J.Clinical Oncology, American Society Cancer
Oncology 21 pag 2163-2172, 2003.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

138
33. NCCN Clinical Practice Guidelines in Oncology. Pros tate Cancer V.3.2010. Available
at: http.//www.nccn.org/professionals.physician_gls /PDF/prostate.pdf. Accessed July
16, 2011.
34. Kattan MW, Wheeler TM, Scardino PT,. Postoperative nomograms for disease
recurrence after radical prostatectomy for prostate cancer. J Clin Oncol 1999; 17: 1499-
507.
35. Greene KL, Meng MV, Elkin EP, et al. Validation of the Kattan preoperative nomogram
for prostate cancer recurrence using a community ba sed cohort: results from cancer of
the prostate strategic urological research endeavor (CaPSURE). J Urol 2004;171:2255-
9.
36. Resnick, M J, Koyama, T, Fan, K H, Albertsen, P C, Goodman, M, Hamilton, A S,
Hoffman, R M, Penson, D F. Long-term functional out comes after treatment for
localized prostate cancer. New England Journal of M edicine, 368, 5, 436-445.
doi:10.1056/NEJMoa1209978.
37. Sultan R, Slova D, Thiel B, et al: Time to return t o work and physical activity following
open radical retropubic prostatectomy. J Urol 2006 ; 176:1420.
38. Hu JC, Elkin EP, Pasta DJ, et al: Predicting qualit y of life after radical prostatectomy:
results from CaPSURE. J Urol 2004; 171:703.
39. Catalona WJ, Carvalhal GF, Mager DE, et al: Potency , continence and complication
rates in 1,870 consecutive radical retropubic prost atectomies. J Urol 1999; 162:433.
40. Penson DF, McLerran D, Feng Z, et al: 5-year urinar y and sexual outcomes after radical
prostatectomy: results from the prostate cancer out comes study. J Urol 2005; 173:1701.
41. Patel, M. I., DeConcini, D. T., Lopez-Corna, E., Oh ori, M., Wheeler, T., & Scardino, P.
T. (2004). An analysis of men with clinically local ized prostate cancer. Lancet
Oncology, 5, 101-106. doi:10.1097/01.ju.0000118224. 54949.78.
42. Catalona, W. J, & Basler, J. W. (1993). Return of e rections and urinary continence
following nerve sparing radical retropubic prostate ctomy. The Journal of Urology,
150(3), 905-907.
43. Ficarra V, Novara G, Ahlering TE, et al. Systematic review and meta-analysis of studies
reporting potency rates after robot-assisted radica l prostatectomy. Eur Urol 2012
Sep;62(3):418-30.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

139
44. Ficarra V, Novara G, Rosen RC, et al. Systematic re view and meta-analysis of studies
reporting urinary continence recovery after robot-a ssisted radical prostatectomy. Eur
Urol 2012 Sep;62(3):405-17.
45. Trock BJ, Han M, Freedland SJ, et al: Prostate canc er-specific survival following
salvage radiotherapy vs observation in men with bio chemical recurrence after radical
prostatectomy. JAMA 2008; 299:2760-2769.
46. Sinescu I, Chibelean C, Cerempei V, Dudu C, Iordach e, A, Voinea S, et al. Cancerul de
prostat ă. In Sinescu I,Gluck G. Tratat de Urologie, 1st edi tion, 3rd volume, Editura
Medicala, Bucuresti. 2008;2376-8.
47. Heidenreich A, Bastian PJ, Bellmunt J, Bolla M et a ll. Prostate Cancer in European
Association of Urology Guidelines. 2013. ISBN/EAN: 978-90-79754-71-7.
48. Farrugia D, Ansell W, Singh M, Philp T, Chinegwundo h F, Oliver RT. Stilboestrol plus
adrenal suppression as salvage treatment for patien ts failing treatment with luteinizing
hormone-releasing hormone analogues and orchidectom y. BJU Int. 2000
Jun;85(9):1069-73.
49. Schröder FH, Whelan P, de Reijke TM, Kurth KH, Pavo ne-Macaluso M, Mattelaer J,
van Velthoven RF, Debois M, Collette L; Members of the EORTC Genito-Urinary
Group. Metastatic prostate cancer treated by flutam ide versus cyproterone acetate. Final
analysis of the "European Organization for Research and Treatment of Cancer"
(EORTC) Protocol 30892. Eur Urol. 2004 Apr;45(4):45 7-64.
50. Reid AH, Attard G, Barrie E, de Bono JS. CYP17 inhi bition as a hormonal strategy for
prostate cancer. Nat Clin Pract Urol. 2008 Nov;5(11 ):610-20. doi: 10.1038/ncpuro1237.
Review. PubMed PMID: 18985049.
51. Ware Jr JE. Standards for validating health measure s: definition and content. J Chronic
Dis 1987;40(6):473-80.
52. Ferrans CE, Zerwic JJ, Wilbur JE, Larson JL. Conce ptual model of health related quality
of life. Journal of Nursing Scholarship. 2005.37(4), 336-342.doi:10.1111/j.1547-
5069.2005.00058.
53. Revicki D. A., Kaplan R. M.. Relationships between psychometric and utility – based
approaches to the measurements of health-related qu ality of life, „Quality of Life
Research”. 1993. 2, 477–487.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

140
54. Carr AJ, Higginson IJ. Measuring quality of life: A re quality of life measures patient
centered? British Medical Journal. 2001.322, 1357–1 360.
55. Lupu I., Zanc I. Sociologia s ănătății. De la teorie la practic ă, Pite ști, Editura Tiparg,
2004.
56. Schag CA, Ganz PA, Heinrich RL. Cancer Rehabilitati on Evaluation System — short
form (CARES-SF). A cancer specific rehabilitation a nd quality of life instrument.
Cancer 1991;68:1406–13.
57. Cleary PD, Morrissey G, Oster G. Health-related qua lity of life in patients with advanced
prostate cancer: a multinational perspective. Qual LifeRes1995;4:207–20.
58. Wei JT, Dunn RL, Litwin MS, Sandler HM, Sanda MG. D evelopment and validation of
the Expanded Prostate Cancer Index Composite (EPIC) for comprehensive assessment
of health-related quality of life in men with prost ate cancer. Urology 2000;56:899–905.
59. Cella DF, TulskyDS, Gray G, Sarafian B, Linn E, Bon omi A, et al. The Functional
Assessment of Cancer Therapy scale: development and validation of the general
measure. J Clin Oncol 1993;11:570–9.
60. Esper P, Mo F, Chodak G, Sinner M, Cella D, Pienta KJ. Measuring quality of life in
men with prostate cancer using the Functional Asses sment of Cancer Therapy-prostate
instrument. Urology 1997;50:920–8.
61. Schipper H, Clinch J, McMurray A, Levitt M. Measuri ng the quality of life of cancer
patients: the Functional Living Index – Cancer: dev elopment and validation. J Clin Oncol
1984;2:472–83.
62. Stewart AL, Hays RD, Ware JE Jr. The MOS short-form general health survey.
Reliability and validity in a patient population. M ed Care 1988;26:724–35.
63. Giesler RB, Miles BJ, Cowen ME, Kattan MW. Assessin g quality of life in men with
clinically localized prostate cancer: development o f a new instrument for use in multiple
settings. Qual Life Res 2000;9:645–65.
64. Ritvo P, Irvine J, Naglie G, Tomlinson G, Bezjak A, Matthew A, et al. Reliability and
validity of the PORPUS, a combined psycho- metric a nd utility-based quality-of-life
instrument for prostate cancer. J Clin Epidemiol 20 05;58:466–74.
65. Ferrans CE, Powers MJ. Quality of life index: devel opment and psychometric properties.
Adv Nurs Sci 1985;8:15–24.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

141
66. Padilla GV, Presant C, Grant MM, Metter G, Lipsett J, Heide F. Quality of life index for
patients with cancer. Res Nurs Health 1983;6:117–26 .
67. Aaronson NK, Ahmedzai S, Bergman B, Bullinger M, Cu ll A, Duez NJ, et al. The
European Organization for Research and Treatment of Cancer QLQ-C30: a quality-of-
life instrument for use in international clinical t rials in oncology. J Natl Cancer Inst
1993;85:365–76.
68. van Andel G, Bottomley A, Fossa SD, Efficace F, Coe ns C, Guerif S, et al. An
international field study of the EORTC QLQ-PR 25: a questionnaire for assessing the
health-related quality of life of patients with pro state cancer. Eur J Cancer
2008;44:2418–24.
69. Borghede G, Sullivan M. Measurement of quality of l ife in localized prostatic cancer
patients treated with radiotherapy. Development of a prostate cancer-specific module
supplementing the EORTC QLQ-C30. Qual Life Res 1996 ;5:212–22.
70. Fransson P, Tavelin B, Widmark A. Reliability and r esponsiveness of a prostate cancer
questionnaire for radiotherapy-induced side effects . Support Care Cancer 2001;9:187–
98.
71. Ware JJr, Kosinski M, Keller SD. A 12-Item Short-Fo rm Health Survey: construction of
scales and preliminary tests of reliability and val idity. Med Care 1996;34:220–33.
72. McHorney CA, Ware JEJr, Lu JF, Sherbourne CD. The M OS 36-item Short-Form
Health Survey (SF-36): III. Tests of data quality, scaling assumptions, and reliability
across diverse patient groups. Med Care 1994;32:40– 66.
73. Diener E, Emmons RA, Larsen RJ, Griffin S. The sati sfaction with life scale. J Pers
Assess 1985;49:71–5.
74. Bergman J, Saigal CS, Kwan L, Litwin MS. Responsive ness of the University of
California – Los Angeles Prostate Cancer Index. Uro logy 2010;75:1418–23.
75. Bonomi AE, Patrick DL, Bushnell DM, Martin M. Valid ation of the United States'
version of the World Health Organization Quality of Life (WHOQOL) instrument. J Clin
Epidemiol 2000;53:1–12.
76. Fayers P, Aaronson N, Bjordal K, Groenvold M, Curra n D, Bottomley A. The EORTC
QLQ-C30 Scoring Manual. 3rd ed. Brussels: European Organisation for Research and
Treatment of Cancer; 2001.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

142
77. Osoba D. What has been learned from measuring healt h-related quality of life in clinical
oncology. Eur J Cancer. 1999;35(11):1565-70. DOI: 1 0.1016/S0959-8049(99)00192-6.
78. Ramsawh H, Morgentaler A, Covino N, Barlow D, DeWol f W. Quality of life following
simultaneous placement of penile prosthesis with ra dical prostatectomy. J Urol.
2005;174:1395–1398.
79. Gontero P, Fontana F, Bagnasacco A, Panella M, Kocj ancic E, Pretti G, Frea B. Is there
an optimal time for intracavernous prostaglandin E1 rehabilitation following nonnerve
sparing radical prostatectomy? Results from a hemod ynamic prospective study. J Urol.
2003;169:2166–2169.
80. Van Kampen M, de Weerdt W, Van Poppel H, De Ridder D, Feys H, Baert L. Effect of
pelvic-floor re-education on duration and degree of incontinence after radical
prostatectomy: a randomised controlled trial. Lance t 2000;355:98–102.
81. Burgio KL, Goode PS, Urban DA, et al. Preoperative biofeedback assisted behavioral
training to decrease postprostatectomy incontinence : a randomized, controlled trial. J
Urol 2006;175:196–201, discussion 201.
82. Filocamo MT, Li Marzi V, Popolo GD, et al. Effectiv eness of early pelvic floor
rehabilitation treatment for post-prostatectomy inc ontinence. Eur Urol 2005;48:734–8.
83. van Andel G, Bottomley A, Fosså SD, Efficace F, Coe ns C, Guerif S, Kynaston H,
Gontero P, Thalmann G, Akdas A, D'Haese S, Aaronson NK. An international field
study of the EORTC QLQ-PR25: a questionnaire for as sessing the health-related quality
of life of patients with prostate cancer. Eur J Can cer 2008,44(16):2418–24.
84. van der Poel HG, de Blok W, Joshi N, van Muilekom E : Preservation of lateral prostatic
fascia is associated with urine continence after ro botic-assisted prostatectomy. Eur Urol
2009,55(4):892–900.
85. Giberti C, Chiono L, Gallo F, Schenone M, Gastaldi E: Radical retropubic prostatectomy
versus brachytherapy for low-risk prostatic cancer: a prospective study. World J Urol
2009,27(5):607–12.
86. Bach P, Döring T, Gesenberg A, Möhring C, Goepel M. Quality of life of patients after
retropubic prostatectomy – pre- and postoperative s cores of the EORTC QLQ-C30 and
QLQ-PR25. Health Qual Life Outcomes. 2011 Nov 2;9:9 3.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

143
87. Arredondo SA, Elkin EP, Marr PL, Latini DM, DuChane J, Litwin MS, Carroll PR,
CaPSURE Investigators: Impact of comorbidity on hea lth-related quality of life in men
undergoing radical prostatectomy: data from CaPSURE . Urology 2006,67(3):559–65.
88. Loeb S, Smith ND, Roehl KA, Catalona WJ: Intermedia te-term potency, continence, and
survival outcomes of radical prostatectomy for clin ically high-risk or locally advanced
prostate cancer. Urology 2007,69(6):1170–5.
89. Lips IM, Dehnad H, van Gils CH, Boeken Kruger AE, v an der Heide UA, van Vulpen
M: High-dose intensity-modulated radiotherapy for p rostate cancer using daily fiducial
marker-based position verification: acute and late toxicity in 331 patients. Radiat Oncol
2008,21(3):15.
90. Jayadevappa R, Chhatre S, Whittington R, Bloom BS, Wein AJ, Malkowicz SB: Health-
related quality of life and satisfaction with care among older men treated for prostate
cancer with either radical prostatectomy or externa l beam radiation therapy. BJU Int
2006,97(5):955–62.
91. Braslis KG, Santa-Cruz C, Brickmann AL, Soloway MS. Quality of life 12 months after
radical prostatectomy. B J Urol 1995;75:48-53.
92. Litwin MS, McGuigan KC. Accuracy of recall in HRQOL assesssment among men
treated for prostate cancer. J Clin Oncol 1999;17:2 882-8).
93. Dindo D, Demartines N, Clavien PA. Ann Surg. 2004; 244: 931-937.
94. Kilminster S, Müller S, Menon M, Joseph JV, Ralph D J, Patel HRH. Predicting erectile
function outcome in men after radical prostatectomy for prostate cancer. BJU Int.
2012;110:422–6.
95. Stanford JL, Feng Z, Hamilton AS, et al. Urinary an d sexual function after radical
prostatectomy for clinically localized prostate can cer. JAMA 2000;283(3):354-60.
96. Karakiewicz PI, Tanguay S, Kattan MW, Elhilali MM, Aprikian AG. Erectile and
urinary dysfunction after radical prostatectomy for prostate cancer in Quebec: a
population-based study of 2415 men. Eur Urol 2004;4 6:188–94.
97. Eastham JA, Kattan MW, Rogers E, et al. Risk factor s for urinary incontinence after
radical prostatectomy. J Urol 1996;156:1707–13.
98. Licht MR, Klein EA, Tuason L, Levin H. Impact of bl adder neck preservation during
radical prostatectomy on continence and cancer cont rol. Urology 1994;44:883–7.

Impactul prostatectomiei radical e asupra calit ății vie ții pacien ților cu cancer de prostat ă

144
99. Steiner MS, Morton RA, Walsh PC. Impact of anatomic al radical prostatectomy on
urinary continence. J Urol 1991;145:512–4, discussi on 514–5.
100. Catalona WJ, Basler JW. Return of erections and uri nary continence following
nerve sparing radical retropubic prostatectomy. J U rol 1993;150:905–7.