Metode si tehnici de activare [624986]

Universitatea din Craiova
Facultatea de S tiint e
Departamentul de
Matematic a
Metode si tehnici de activare
a grupurilor sociale.
Discutia in panel
Student: [anonimizat]
2017

Cuprins
1 Introducere 2
2 Grupuri sociale. Metode de activare a grupurilor sociale 3
2.1 Ce este grupul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.2 Relatiile si psihologia de grup . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
2.3 Este posibila activarea grupurilor sociale? . . . . . . . . . . . . 4
3 Discutia in panel 5
4 Opinii si observatii 6
Bibliography 6
1

Capitolul 1
Introducere
2

Capitolul 2
Grupuri sociale. Metode de
activare a grupurilor sociale
2.1 Ce este grupul?
Un grup devine social atunci c^ and participant ii interact ioneaza ^ ntre
ei, interactionarea sociala ind condit ia principal a. Oamenii care c al atoresc
cu mijloacele de transport ^ n comun sau care se duc la cump ar aturi ^ n
supermarket-uri nu alc atuiesc un grup social deoarece lipse ste interact iunea
social a. Grupul social st a la baza culturii  si a societ at ii. Avocatul Adol-
phus W. Green considera c a "Un cerc de oameni care nu se schimb a ^ n
timp, oameni care au cel put in un interes sau activitate ^ n comun  si care este
organizat dup a o anumit a regul a se nume ste grup social". Sociologul Ame-
rican Emory S. Bogardus spunea c a"Un num ar de persoane, dou a sau mai
multe care au obiective ^ n comun, care se stimuleaz a reciproc, se respect a
 si particip a la activit at i ^ mpreun a se nume ste grup social".
In societatea actuala exista o multitudine de exemple de grupuri sociale :
Grupurile primare( familia, prietenii, vecinii), grupurile secundare(prietenii
prietenilor, medicul de familie, diriginta, angajata de la magazinul din fata
blocului), grupurile formale, cele informale etc.
3

2.2 Relatiile si psihologia de grup
In climatul grupurilor sociale functioneaza o varietate de relatii interumane,
ce pot  ierarhizate din multe puncte de vedere, semnicativ ind cel al
continutului psihologic.
Relatiile de tip cognitiv sau cele de cunoastere dintre oamenii care alca-
tuiesc grupul tintesc la adunarea de informatii asupra partenerilor in scopul
cunoasterii acestora. Cu cat cunoasterea reciproca a membrilor unui grup
este mai puternica, cu atat probabilitatea functionarii normale a grupului
este crescuta.
Relatiile comunicationale reprezinta un element-cheie in descrierea rela-
tiilor interumane, a grupurilor sau chiar a societatii. Ele sunt atat de im-
portante deoarece prin comunicare se arma grupul ca o entitate originala
si importanta. Prin comunicare membrii grupului isi pot expune punctul
de vedere, multumirile dar si supararile. Acest lucru face din comunicare o
principala unealta in psihologia grupului.
Relatiile afectiv-simpatice, de predilectie sau respingere, atractie sau anti-
patie dintre alcatuitorii grupurilor sociale, sunt acele legaturi care pot activa
atmosfere calde, apropiate sau, deopotriva, atmosfere tensionate, perturba-
toare starii de spirit.
2.3 Metode de activare a grupurilor sociale
4

Capitolul 3
Discutia in panel
5

Capitolul 4
Opinii si observatii
6

Bibliograe
[1] L. E. J. Brouwer: Uber Abbildungen von Mannigfaltigkeiten, Mathema-
tische Annalen 71(1911), 97-115.
[2] R. F. Brown: A Topological Introduction in Nonlinear Analysis , Birkhu-
ser, 1993.
[3] J. Franklin: Mathematical Methods of Economics , SpringerVerlag, New
York, 1983.
[4] J. Hadamard: Note sur quelques applications de lindice de Kronecker
in Jules Tannery: Introduction  a la th eorie des fonctions dune variable
(Volume 2), 2nd edition, A. Hermann & Fils, Paris 1910, pp. 437-477.
[5] S. R adulescu  si M. R adulescu: Teoreme  si problem de analiz a matema-
tic a, Ed. Didactic a  si pedagogic a, Bucure sti, 1982.
[6] T. Stuckless: Brouwers Fixed Point Theorem: Methods of Proof and
Generalizations , M.Sc. Thesis, Simon Fraser University, 2003.
7