6 Motive pentru a vizita zona transfrontalier ă Mehedinți – Vidin Cod Proiect 15.2.1.006 Finanțat prin Programul Interreg V -A Romania -Bulgaria… [624964]

6 Motive pentru a vizita zona transfrontalier ă Mehedinți – Vidin
Cod Proiect 15.2.1.006
Finanțat prin Programul Interreg V -A Romania -Bulgaria

STUDIU DE MARKETING TURISTIC
PENTRU
ZONA TRA NSFRONTALIERĂ MEHEDINȚI – VIDIN

Elaborator: AN & AN COMPANY SRL
Str. Calea Bogdăneștilor nr. 139, Timișoara
ROMÂNIA

STUDIU DE MARKETING TURISTIC PENTRU ZONA
TRANSFRONTALIER Ă MEHEDINȚI -VIDIN

Beneficiar: ASOCIAȚIA PRO -MEHEDINȚI
Drobeta Turnu Severin

2016

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
2 CUPRINS

CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………… 2
I. IDENTIFICAREA PATRIMONIULUI COMUN NATURAL ȘI CULTURAL AL ZONEI
MEHEDINȚI – VIDIN ………………………….. ………………………….. ……. 4
I.1 Prezentare generală a zonei turistice Mehedinți ……………………….. 4
I.1.1 Așezare geografică ………………………….. …………………… 4
I.1.2 Relieful ………………………….. ………………………….. …..4
I.1.3 Clima ………………………….. ………………………….. …….. 4
I.1.4 Rețeaua hidrografică ………………………….. ………………… 5
I.1.5 Resursele ………………………….. ………………………….. …6
I.1.6 Mediul înconjurător ………………………….. ………………….. 6
I.1.6.1. Arii protejate și arii de interes comunitar …………………… 6
I.2 Prezentare generală a zonei turistice Vidin ………………………….. …8
I.2.1 Așezare geografică ………………………….. …………………… 8
I.2.2 Relieful ………………………….. ………………………….. …..8
I.2.3 Clima ………………………….. ………………………….. …….. 8
I.2.4 Resursele ………………………….. ………………………….. …8
I.2.5 Mediul înconjurător ………………………….. ………………….. 9
I.2.5.1. Arii protejate și arii de interes comunitar …………………. 10
I.3 Patrimoniul natural și cultural al zonei Mehedinți …………………….. 11
I.3.1 Potențialul turistic morfologic ………………………….. …….. 11
I.3.2 Potențialul turistic al climei ………………………….. ……….. 12
I.3.3 Potențialul tu ristic hidrografic ………………………….. …….. 13
I.3.4 Potențialul turistic biogeografic ………………………….. …… 14
I.3.5. Potențialul turistic antropic ………………………….. ………. 20
I.3.5.1. Obiceiuri, activități și instalații tradiționale …………… 26
I.3.5.2. Calendarul evenimentelor ………………………….. …….. 26
I.4 Patrimoniul natural și cultural al zonei Vidin ………………………….. …. 27
I.4.1 Potențialul turistic morfologic ………………………….. ………………. 27
I.4.2 Potențialul turi stic al climei ………………………….. ………………… 27
I.4.3 Potențialul turistic biogeografic ………………………….. …………….. 27
I.4.4 Potențialul turistic antropic ………………………….. …………………. 28
I.4.4.1. Cultură, obiceiuri și activități ………………………….. ….. 31
I.4.4.2. Calendarul evenimentelor ………………………….. ……… 33
I.5 Forme de turism practicate și practicabile în județul Mehedinți …….. 33
I.6. Forme de turism practicate și practicabile în districtul Vidin ……………. 35
I.7. Resursele turistice naturale și culturale comune destinației turistice
Mehedinți – Vidin ………………………….. ………………………….. … 36
Concluziile capitolului ………………………….. ………………………….. ….. 40
II. ANALIZA MEDIULUI EXTERN ȘI INTERN AL ZONELOR TURISTICE MEHEDINTI ȘI
VIDIN ………………………….. ………………………….. …………………. 42
II.1. Analiza macromediului de marketing . Analiza PEST …………………. 42
II.1.1. Mediul politico -legislativ ………………………….. ………. 42
II.1.2. Mediul economic ………………………….. ………………… 45
Rata inflației ………………………….. ………………………….. … 45
Modelele de consum ale populației ………………………….. …….. 46
Structura economică pe sectoare de activitate …………………….. 48
Fiscalitate ………………………….. ………………………….. …… 50
Gama serviciilor turistice oferite ………………………….. ……….. 51
Circulația turistică ………………………….. ………………………. 52
II.1.3. Mediul social ………………………….. …………………….. 54
II.1.4. Mediul tehnologic ………………………….. ……………….. 58
Infrastructura de transport ………………………….. ……………… 58
Infrastructura de cazare ………………………….. ………………… 59

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
3 II.2. Analiza punctelor forte, punctelor slabe, oportunităților și
amenințărilor destinației turistice ( Analiza SWOT ) ………………….. 64
Concluziile capitolului ………………………….. ………………………….. . 67
III. STABILIREA OBIECTIVULUI GENERAL ȘI A OBIECTIVELOR SPECIFICE DE
MARKETING. RECOMANDĂRI DE VALORIZARE A POTENȚIALULUI TURISTIC COMUN
………………………….. ………………………….. ………………………. 70
III.1 Obiectivul general ………………………….. ………………………….. .. 70
III.2 Obiectivele specifice ………………………….. …………………………. 70
III.3 Strategii de marketing ………………………….. ……………………….. 70
III.4 Recoman darea de atracții turistice și acțiunile de promovare pentru
dezvoltarea și valorificarea într -o manieră unitară a valorilor naturale și
culturale comune destinației turistice Mehedinți -Vidin …………………. 72
Atracții turistice recomandate pentru valorificarea unitară a
destinației turistice Mehedinți -Vidin ………………………….. …… 72
Acțiuni de promovare specifice ………………………….. …………. 73
Concluziile capitolului ………………………….. ………………………….. . 79
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ……………. 81
Anexa 1 ………………………….. ………………………….. ………………….. 83
Anexa 2 ………………………….. ………………………….. ………………….. 85
Anexa 3 ………………………….. ………………………….. ………………….. 89
Anexa 4 ………………………….. ………………………….. ………………….. 90
Anexa 5 ………………………….. ………………………….. ………………….. 91
Anexa 6 ………………………….. ………………………….. ………………….. 92
Anexa 7 ………………………….. ………………………….. ………………….. 94
Anexa 8 ………………………….. ………………………….. ………………….. 96
Anexa 9 ………………………….. ………………………….. ………………….. 97
Anexa 10 ………………………….. ………………………….. ………………… 100
Anexa 11 ………………………….. ………………………….. ………………… 101

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
4 I. IDENTIFICAREA PATRIMONIULUI COMUN NATU RAL ȘI CULTURAL AL ZONEI
MEHEDINȚI – VIDIN

I.1 Prezentare generală a zonei turistice Mehedinți

I.1.1 Așezare geografică
Județul Mehedinți așezat în partea de sud -vest a României, pe malul stâng
al Dunării, se învecinează la sud -est cu județul Dolj, la vest cu județul Caraș –
Severin, la nord cu județul Gorj, iar la sud cu Serbia și Bulgaria. Mehedințiul are o
suprafață de 4900 km², (2,1% din suprafața totală a țării) și o populație de 306 601
locuitori (1,5% din populația țării)1.
Mehedinți apare la sfârș itul secolului al XV -lea și c onform istoricului
Bogdan Petriceicu Hașdeu, în lucrarea sa "Istoria critică a românilor", numele de
Mehedinți vine de la Mehedinski2, un termen slav desemnând „pe cei de la
Mehadia”, oraș aflat pe teritoriul județului Caraș Se verin, la granița cu județul
Mehedinți.

I.1.2 Relieful
Alcătuirea geologică complexă și acțiunea diferențiată a factorilor externi
au contribuit la formarea unei mari varietăți de forme de relief pe întreg
teritoriul județului Mehedinți, grupate zonal în unități de munte, de dealuri și de
câmpie.3
Relieful Mehedințiului format din munți, dealuri, podișuri și câmpie, se
prezintă sub forma unui amfiteatru natural, dispus în trepte, care este orientat
din direcția nord -vest-nord în direcția sud -sud-est. Ordo narea etajată a formelor
de relief pe o diferență de altitudine de 1400 m, între Vârful lui Stan, cu
altitudinea de 1466 m și Balta Ascunsă cu altitudinea de 50 m, definește marea
diversitate a reliefului, diversitate ce caracterizează de altfel relieful î ntregului
teritoriu al țării. Dacă treapta cea mai înaltă a reliefului se află amplasată în
partea de vest și nord -vest a județului, în munții Almajului și în Munții
Mehedințiului, următoarea treaptă mai joasă, are o altitudine de 400 – 500 m,
cunoscută su b numele de Podișul Mehedinți zona geografică ce se continuă spre
sud și sud -est cu dealurile Coșuștei și Motrului, precum și cu Platoul Bâcleșului și
Câmpia Înaltă a Bălăciței. De aici, o denivelare de câteva zeci de metri fac
trecerea spre cea mai joasă treaptă de relief a județului, câmpia, împărțită de
apele curgătoare în Câmpia Blahniței, Câmpia Punghinii și o mică parte din Câmpia
Pleniței (Băileștiului)4.

I.1.3 Clima
Prin poziționarea sa în partea de sud -vest a României, județul Mehedinți
are o cli mă temperat continentală în care se simt pronunțate influențe
mediteraneene. Iarna, în anumite perioade, deasupra județului nostru au loc
invazii de aer cald și umed, de origine mediteraneană și oceanică, iar în unele
veri, avem invazii de valuri de aer ca ld și uscat, de origine sahariană.
Microclimatul mehedințean este influențat și de existența a 830 km² de
lacuri de acumulare formate de cele 2 baraje de acumulare de la sistemele
hidroelectrice de la Porțile de Fier. O influență asupra microclimatului de pe
Valea Cernei o are și formarea lacului de barare pe râul Cerna, la Ivanul.

1 Strategia de dezvoltare a județului Mehedinți 2014 -2020,
http://www.informatiadeseverin.ro/is/wp -content/uploads/2015/06/Strategia -de-dezvoltare -CJ-
Mehedinti -2014-2020.pdf
2 B. P. Hașdeu, Istoria critică a români lor, 1984, 659pp.
3 V. Cucu, Ana Popova Cucu, Județul Mehedinți, Editura Academiei Republicii Socialiste România,
București, 1980, p. 17
4 Strategia de dezvoltare a județului Mehedinți 2014 -2020, idem

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
5 Climatul specific județului Mehedinți permite creșterea și dezvoltarea în
bune condiții, atât în mod natural – accidental, cât și în plantații organizate, a
smochinului și migdal ului, întâlnindu -se frecvent magnolia, laleaua de cazane,
arbuști și plante considerate fosile vii. Pentru protejarea florei și faunei
caracteristice subclimatului mediteranean, zona din amonte de Porțile de Fier I,
cât și zona carstică din Mehedințiul de Nord au fost legiferate ca zone protejate
„Parcul Natural Porțile de Fier” și „Geoparcul Natural Platoul Mehedinți” .
I.1.4 Rețeaua hidrografică
Principalele cursuri de apă ale județului Mehedinți sunt Dunărea, între
Svinița și Salcia, sectorul mehedințean al Dunării cuprinzând 220 km, Cerna, al
cărei curs se desfășoară în extremitatea vestică a județului Mehedinți, Topolnița,
Coșuștea, Motru și Blahnița.
Fluviul Dunărea este cea mai importantă arteră hidrografică de pe
teritoriul județului Mehedinți. Ca urm are a tectonicii și litologiei variate din
această zonă, fluviul își schimbă direcția ducând la apariția marile ostroave ale
Dunării: Ada Kaleh, aflat sub apele lacului Porțile de Fier I, Ostrovul Golu,
Ostrovul Șimian, Ostrovul Corbului și Ostrovu Mare. Î n amonte de localitatea Gura
Văii s -a construit barajul Porțile de Fier I, iar la Ostrovu Mare, Porțile de Fier II5.
Afluenții fluviului Dunărea sunt diferențiați în funcție de formele de relief:
în sectorul de munte Dunărea primește numeroși afluenți cu d ebit redus, cei mai
însemnați fiind pârâurile Mraconia, Eșelnița și râul Cerna. Din podișul Mehedinți,
Dunărea colectează următorii afluenți: Bahna cu afluenții săi, Racovăț și Tarovăț,
pârâul Jidoștița și râul Topolnița. În zona de câmpie a județului își varsă apele în
Dunăre două pârâuri: Blahnița și Drincea, care își au obârșia în Piemontul Getic.
Râul Motru, a doua arteră hidrografică importantă, curge pe la marginea
estică a județului pe o distanță de 90 km și datorită debitului mare este
considerat ce l mai semnificativ afluent al Jiului. Afluenți cei mai importanți ai
Motrului sunt: Motrul Sec, Motrișorul, Brebina, Coșuștea și Hușnița.
Teritoriul județului este scăldat de apele mai multor lacuri, care în funcție
de modul de formare pot fi: lacuri de a cumulare formate în urma construirii
barajelor: Porțile de Fier I, Ostrovul Mare (Porțile de Fier II), lacul Motru; lacuri
formate prin bararea naturală a unei văi: lacul Vintilă pe raza comunei Ilovăț;
lacuri din lunca Dunării: Vadului, Gârla Mare, Fântâ na Banului; lacuri carstice în
podișul Mehedinți: Zaton, Balta – cu caracter permanent, Ponoarele și Gornovița –
cu caracter temporar; lacuri din depresiuni lacustre: Jiana Mare, Rotunda, Bucura.
Toate aceste lacuri au un rol deosebit în cadrul peisagistic și cel al pisciculturii.
Județul Mehedinți are o bogată rețea de peșteri și fenomene carstice,
precum și un adevărat sistem de ape subterane a căror adâncime se situează între
2 și 40 m și a căror puritate se apropie de conținutul în săruri al apei plate.
Rețeaua hidrografică subterană dispune de importante resurse localizate după
forma de relief.
În județul Mehedinți au fost identificate bazine hidrogeologice cu
importante rezerve exploatabile de apă potabilă subterană: bazin Strehaia, Poiana
Gruii, Jian a Mare -Vânju Mare, iar cu apă minerală și termală, bazin Schela
Cladovei -Gura Văii, Bala -Crainici.
De asemenea, pe teritoriul județului Mehedinți se află o bogată rețea de
izvoare minerale amplasate pe Valea Cernei, dar și la Balta, Vârciorova, Schela la
contactul Podișului Mehedinți cu Depresiunea Getică, în zonele Balta, Crainici,
Comănești, și în apropierea Severinului. Izvoare sau iviri cu ape minerale
necercetate au fost identificate în localitățile: Colibași, Lupșa, Baia de Aramă,
Balta, Vârciorova.

5 Strategia de dezvoltare a județului Mehedinți 2014 -2020, op. cit.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
6 I.1.5 Resursele
Județul Mehedinți se caracterizează nu numai prin varietăți de forme de
relief, dar și printr -o mare diversitate a solului. Astfel se întâlnesc soluri brun –
acide și litosoluri în nordul și nord -vestul județului, cernoziomuri tipice și cam bice
în sudul și sud -vestul județului. În cea mai mare parte a județului se găsesc
solurile brune și brun -roșcate constituind un mediu propice pentru cultivarea viței
de vie din soiuri nobile pentru producerea de vinuri superioare. Aceste
caracteristici au dus la dezvoltarea zonelor viticole colinare: Bălăcița, Oprișor,
Vlădaia, Corlățel, Punghina, Vânju Mare, Rogova, Severin, Corcova6.
Dintre resursele naturale ale subsolului județului Mehedinți cele mai
răspândite sunt materialele de construcție7.
Prin po ziția sa în zonele montană, de podiș și de câmpie, județului
Mehedinți îi sunt caracteristice structuri geologice care conduc la existența unor
resurse ale subsolului de importanță economică deosebită. Pentru utilizări ca
piatră decorativă sunt explotate calcarele jurasice din zona Vărănic – Gura Văii
(dealurile Vărănic și Spineanu). Acestea sunt exploatate ca materiale de
construcție.
Mehedinți este caracterizat prin existența depozitelor masive de calcare
(folosite la fabricarea varului), marne și argil e (folosite la fabricarea cimentului).
Depozitele de calcare jurasice din Podișul Mehedinți au fost modelate de ape și au
dat naștere la adevarate complexe de fenomene carstice, cum ar fi Peștera
Topolniței, Peștera Epuran, Zătonul de la Ponoarele, Podul l ui Dumnezeu,
Lapiezurile de la Ponoarele etc.
Depozitele de argile și marne se găsesc în dealurile Coșuștei și Motrului,
dar și în zona Orșovei și a Hinovei. Nisipurile și pietrișurile se găsesc în depozite pe
văile râurilor, dar și pe terasele văilor aces tora.
În subsolul județului au fost identificate: minerale feroase, neferoase,
nemetalifere, cărbuni (huilă și lignit), gaze naturale, ape termale, minerale plate,
roci pentru industria lianților, roci utile pentru construcții, agregate naturale.
Dintre to ate substanțele minerale utile identificate, numai o mică parte au fost
exploatate și se exploatează (cărbune, nemetalifere, neferoase, ape termale, roci
utile, agregate naturale), iar cea mai mare parte au fost exploatate cu rezerve
omologate sau neomolog ate, sau numai prospectate. O parte din exploatările
existente sunt în prezent cu activitate sistată din diferite motive: condiții
geologice grele, zăcăminte inundate de apele lacului Porțile de Fier I, conținut
util sub limitele rentabilității, etc.
Una din marile bogății ale județului Mehedinți o constituie apele minerale.
În ultimii ani au fost puse în evidență izvoare cu valoare terapeutică deosebită
(Bala, Balta, Malovăț și Vârciorova). La Schela Cladovei a fost descoperit un
important zăcământ hidrot ermal cu caracter artezian. Aici a fost amenajat un
ștrand pentru tratamente balneoclimaterice .

I.1.6 Mediul înconjurător
Mediul înconjurător are un rol deosebit de important în viața societății,
datorită interferenței elementelor naturale, sol, aer, apa, climă, biosferă, cu
elementele create prin activitatea umană, având ca rezultat dezvoltarea viitoare
a societății.

I.1.6.1. Arii protejate și arii de interes comunitar
În județul Mehedinți suprafața protejată reprezintă 174.897 ha, cuprinzând
suprafața c elor două parcuri, aferentă județului (67805 ha), respectiv Parcul
Natural Porțile de Fier și Parcul Național Domogled -Valea Cernei, suprafața

6 Strategia de dezvoltare a județului Mehedinți 2014 -2020, op. cit.
7 V. Cucu, Ana Popova Cucu, Județul Mehedinți, Editura Academiei Republicii Socialiste România,
București, 1980, p. 33 -34

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
7 Parcului Natural Geoparcul Platoul Mehedinți (106.000 ha), Aria Naturală
Protejată Blahnița ( 47.764 ha), Dunăre a la Gârla Mare – Maglavit (zona cuprinsă
între Gârla Mare -Salcia)8, precum și 3 rezervații forestiere cu 132,5 ha (Pădurea
Stârmina, Pădurea Lunca Vânjului și Pădurea Bunget). Această suprafață
reprezintă 35,7% din suprafața județului (490.000 ha)9.
Total itatea ariilor naturale protejate de pe raza județului, de interes
național, în funcție de anul declarării, conform Legii nr. 5/2000, H.G. 2151/2004,
H.C.J. 23/1980 nr. 26/1994, H.C.J. nr.13/2000 sunt următoarele:
– 33 arii naturale protejate declarate la ni vel național (conf. Legii nr. 5/2000).
– 2 arii naturale protejate declarate la nivel județean.
– 2 Parcuri Naturale și un Parc Național (zonele aferente județului)
Starea de întreținere a ariilor naturale protejate este bună fiind asigurată
de administrațiile existente, pentru Parcul Natural Porțile de Fier și Parcul
Național Domogled -Valea Cernei, Parcul Natural Geoparcul Platoul Mehedinți, de
ocoalele silvice din zonă și de primăriile localităților.
Situri Natura 2000
Pe raza județului au fost validate 10 si turi Natura 2000, din care 7 se intind
și pe suprafața județelor învecinate Gorj, Caraș Severin și Dolj. O parte din ele se
găsesc în interiorul altor arii protejate astfel:
– Cursul Dunării -Baziaș, Munții Almăjului -Locvei și Porțile de Fier incluse în Parcu l
Natural „Porțile de Fier" ;
– Platoul Mehedinți, sit aprține Parcului Natural „Geoparcul Platoul Mehedinți"
– Domogled -Valea Cernei, face parte din Parcul Național „Domogled -Valea Cernei"
Tabel I.1. Situri Natura 2000
Notă: SPA – Arii de Protecție Spec ială Avifauninstice; SCI – Situri de Importanță
Comunitară
Sursa: Strategia de dezvoltare a județului Mehedinți 2014 -2020

Spațiile verzi din mediul urban au rol de importanță vitală în ameliorarea
mediului înconjurător și aduc multe beneficii asupra calității vieții. Vegetația
îmbogățește atmosfera cu oxigen și reduce bioxidul de carbon din atmosferă,
fiind, în același timp, un filtru foarte eficient pentru aerul poluat și atenuator al
efectelor gazelor toxice.
– Municipiile și orașele din județ dețineau în anul 2013 o suprafață total ă
de 214 hectare de spații verzi, repartizată astfel: Drobeta Turnu Severin: 154
hectare; Orșova: 25 hectare; Strehaia: 16 hectare; Baia de Aramă: 5 hectare;
Vânju Mare: 14 hectare10.

8 http://natura -ocrotita.ro/wp -content/uploads/2014/ 02/Plan -management -ROSCI0299 –
Dun%C4%83rea -la-G%C3%A2rla -Mare-Maglavit.pdf
9 Strategia de dezvoltare a județului Mehedinți 2014 -2020, op. cit.
10 Strategia de dezvoltare a județului Mehedinți 2014 -2020, op.cit. Nr.
Crt. DENUMIREA SITULUI NATURA 2000 TIP JUDEȚE
1. Blahnița ( 47.764 ha) SPA MH
2. Coridorul Jiului SCI GJ, MH, DJ
3. Cursul Dunării – Baziaș – Porțile de Fier SPA CS, MH
4. Domogled – Valea Cernei SPA CS, MH, GJ
5. Domogled – Valea Cernei (8220 ha) SCI CS, MH, GJ
6. Dunărea la Gârla Mare – Maglavit (9422 ha) SCI MH, DJ
7. Munții Almăjului -Locvei SPA CS, MH
8. Pădurea Stârmina (114,9 ha) SCI MH
9. Platoul Mehedinți ( 53.927,6 ha) SCI MH
10. Porțile de Fier SCI CS, MH

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
8 I.2 Prezentare generală a zonei turistice Vidin

I.2.1 Așezare geografic ă
Districtul Vidin se află în partea de nord vest a Bulgariei și cuprinde o
suprafață de 3022 km2, ce reprezintă 2,7% din teritoriul Republicii Bulgaria.
Poziția geografică a districtului a fost secole la rând benefică pentru dezvoltarea
transportului, c omerțului, culturii.
Districtul Vidin este o ușă de intrare și ieșire din Republica Bulgaria pentru
Europa și restul lumii. Granițe: la nord – România, vest – Serbia, sud – Munții
Balcani și est – Districtul Montana. La granița de nord, fluviul Dunărea fac e
posibile legăturile directe cu țările din bazinul Dunării.
Prin districtul Vidin trec două coridoare trans -europene: № 4
Craiova/România – Vidin-Sofia- Kulata și № 7 Rin -Main-Dunăre.
Teritoriul districtului cuprinde 11 municipii: Vidin, Boinitsa, Bregov o,
Belogradchik, Gramada, Dimovo, Kula, Makreș, Novo Selo, Rujinți, Chuprene11.

I.2.2 Relieful
Relieful diversificat al Districtului Vidin include zone mari de câmpie,
dealuri și mici păduri. Din nord -est către nord – vest, alternativ sunt dispuse
următoar ele unități de relief: Dealurile din Câmpia Dunării, Prebalcan și
Principalul lanț de Munți vechi Balcanici, care duc la creșterea treptată a înălțimii
în această direcție. Zonele joase de coastă Vidin -Archar -Orsoika au unul din cele
mai fertile soluri tra nsformate în terenuri agricole pentru creșterea diferitelor
culturi. Raionul Prebalcanului începe din Vrășka Chuca și se continuă până la
parțile joase ale Munților Balcanici. Cele mai cunoscute sunt înălțimile dealurilor
Rabishka (461 m) și crestele Venet sa Belogradchik (1125 m), formate din calcar
dur și sunt tăiate în multe părți de afluenții râului Lom. În această parte a
Prebalcanilor sunt distribuite la suprafață și subteran forme carstice (peșteri – jur
de 30) asociate cu hidrografia carstică subteran ă. Peștera Măgura, una dintre cele
mai frumoase peșteri din țară, este situată la nord -vest de satul Rabișa lângă
dealul Rabișa (mun. Belogradchik). Munții Balcanici sunt o barieră climatică și
influențează regimul de curgere a râurilor12.

I.2.3 Clima
Clima continental temperată, cu ierni destul de reci și veri caniculare cu
ploi insuficiente este determinată de poziția geografică a districtului Vidin.
Temperatura medie anuală este de 11.2 0C, cel mai cald este în luna iulie cu
temperaturi medii de 23.1 0C, iar cel mai rece este în luna ianuarie cu temperaturi
medii de -1.7 0C. Ploile sunt destul de bine distribuite pe anotimpuri, în zonele
mai joase ale districtului sunt în jur de 550 -600 mm/mp, iar în zonele mai înalte
ajung până la 750 mm/mp. De -a lungul anilor au fost și secete grele și prelungite.
În timpul iernii în jur de 50 de zile este zăpadă, este mai durabilă în zonele de
munte, unde clima este mai umedă și favorizează dezvoltarea vegetației
forestiere. Vântul bate cel mai des din vest, iar i arna din est – nord-est13.

I.2.4 Resursele
Soluri : În districtul Vidin distribuția solurilor este determinată de
caracteristicile fizico -geografice. În câmpia Dunării solul este în principal calcaros
și cernoziom tipic. La sud de acesta, în partea nordică a Prebalcanului sunt
dezvoltate soluri gri închis, iar în sud -gri de pădure și sol de pădure de culoare
maro. În zonele carstice sunt soluri humus -carbonat. În văile râurilor sunt soluri

11 http://www.vidin.government.bg/094/60 -16-16/sidebar/oblast_vidin/istoriq.html
12 http://www.vidin.government.bg/094/ 60-16-16/sidebar/oblast_vidin/klimat.html
13 http://www.vidin.government.bg/094/60 -16-16/sidebar/oblast_vidin/klimat.html

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
9 aluviale de luncă. Problemele principale privind calitatea solului ap ar din
poluarea de către populația locală prin construcții și deșeuri din gospodării.
Biodiversitate : În districtul Vidin este o mare biodiversitate. Flora bogată
este datorată condițiilor diferite și de habitat. Pe acest teritoriu mic se întâlnesc
aproxim ativ toate tipurile de habitat. În anumite locuri s -au creat condiții unice
pentru dezvoltarea și adaptarea așa numitului endemism, adică specii locale care
se întâlnesc numai în acest district. Specia endemică care se întâlnește numai în
partea vestică a muntelui vechi și nicăieri altundeva este Eranthis bulgaricus .
Flora : Dintre cele mai interesante forme de endemism din Munții Balcani
sunt: Simphyandra wanery , Melisa altissima și Ramonda serbica , care este un
relict terțiar. În afara faptului că e o sp ecie relictă, Ramonda serbica prezintă un
interesant fenomen biologic. Această plantă, cunoscută sub numele de floarea
Phoenix din Serbia, se poate recupera în totalitate după ce a stat un an și
jumătate fără apă și fără pământ. Probalil capacitatea ei de a intra în anabioză a
conservat această plantă în condițiile de climă continentală cu canicule și secete
în timpul verii și frig în timpul iernii.
Relieful diversificat și condițiile climatice diferite din acest district sunt
cauza apariției diferitelor p lante. Ex: Rezervația Biosferei Chuprene este
constituită cu scopul de a conserva una dintre cele mai mari păduri naturale de
molid ( Picea abies ) din Bulgaria. În această rezervație se află habitatul cel mai
nordic al pinului pitic ( Pinus mugo ) din țară, iar în zona medie (tampon) se pot
vedea păduri de fag ( Fagus sylvatica ).
Caracteristic pentru această zonă este fagul ( Fagus sylvatica ) și vegetația
de stejar -carpen ( Quercus -Carpinus betulus ) care sunt bine reprezentate.
Importantă pentru aceeastă zonă es te vegetația forestieră.
Fauna : este reprezentată de 179 de specii de păsări, 53 de specii de
mamifere din care 14 specii de liliac, 11 specii de amfibieni și 15 specii de reptile.
Cele mai bine reprezentate sunt păsările. Aici sunt se întâlnesc specii ca re sunt
amenințate la nivel global. Dintre acestea se numără vânturelul mic (Falco
naumanni ) și cristeiul de câmp ( Crex crex ). O mare parte din păsări au importanță
mare la nivel European – barza neagră ( Ciconia nigra ), gaia roșie (Milvus milvus),
eretele v ânăt (Circus cyaneus ), șoimul dunărean ( Falco cherrug ), potârnichea de
stâncă (Alectoris graeca ), etc. Printre aceste speciii se numără și unele dintre cele
mai atractive păsări din Bulgaria – pescărușul albastru ( Alcedo atthis ),
dumbrăveanca (Coracias garr ulus) și mierla ( Monticola solitarius ). Diversitatea
păsărilor se datorează faptului că, pe aici trec rutele de migrație ale păsărilor –
Via aristotelis , precum și habitatul diversificat14.

I.2.5 Mediul înconjurător
Vidinul este caracterizat de potențialul natural păstrat, deoarece lipsesc
marile întreprinderi de producție.
Aer: Poluarea aerului este provocată de industrie, instalații de combustibil
și transportul rutier. Principalele surse de poluare sunt concentrate în Vidin, iar în
restul municipiilor po luarea este datorată în principal gospodăriilor, prin folosirea
combustibilor pentru încălzire, precum și transportul rutier în municipiile prin
care trec drumuri naționale. Acestea au influența locală și nu au un impact
semnificativ asupra calității aerul ui.
Ape: Resursele de apă pe teritoriul districtului sunt formate din ape
subterane și de suprafață. Dintre acestea, Timokul și Dunărea sunt granițe
naturale cu Republica Serbia și România. Districtul este străbătut de apele râurilor
Topolovets, Arciar, Vi dbol, Lom, Cicilska, Komatitsa, Gramadska, Statevska și
Skomplea, caracterizate cu nivel crescut de apă primavara și nivel scăzut, dar
stabil toamna și iarna.

14 http://www.vidin.government.bg/094/60 -16-16/sidebar/oblast_vidin/okolna_sreda2.html

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
10 Resursele de apele subterane au origine carstică. Lacul Rabișa cu cel mai
mare bazin se află lâng ă peștera Mugura având o suprafață de 3250 ha. Acesta
este alimentat de un izvor frumos subteran, precum și de râurile Arciar și Vidbol.
Apele subterane sunt formate de un orizont pietros și nisipos, sunt în legătură
directă cu apele Dunării și nivelul lor este influențat de nivelul apei din fluviu.
Fluviu Dunărea este principala sursă de alimentare a apelor subterane în
lunile mai și iunie, iar din septembrie până în decembrie le drenează.
Pe teritoriul districtului Vidin în zona Vidin -Slanotran -Koșava s -au găsit ape
termale foarte mineralizate. S -au găsit valori mari de componente minerale: iod,
brom etc., în compoziția apei din această zonă și reprezintă o resursă naturală
prețioasă.
În zona districtului Vidin calitatea apei fluviului Dunărea corespunde
categoriei a treia, adică apele sunt foarte poluate și se pot folosi numai pentru
agricultură. Defileele râurilor Topolovets, Voinișka, Vidbol, Arciar, Skomlea, Lom
sunt de prima categorie până la prima localitate și categoria a doua până la
confluența cu Dunărea, adică poluare medie. Problema principală pentru condiția
apelor în districtul Vidin este lipsa instalațiilor de epurare a apelor reziduale în
marile localități și lipsa sistemelor de canalizare în localitățile mici.
Deșeuri : Cea mai mare problemă a mediului înconjurător în districtul Vidin
sunt deșeurile. În acest moment sistemele de gestionare ale deșeurilor pe
teritoriul districtului și municipiului, nu corespund cerințelor și standardelor
europene.
Activitatea de strângere a deșeurilor pentru r eciclare este limitată. O mare
parte din deșeurile din gospodării se depozitează în locuri nereglementate pentru
deșeuri, existând un număr mare de depozite ilegale.
În districtul Vidin se derulează proiecul prin programul ISPA (Instrument
pentru politica structurală de aderare/preaderare) pentru ajutor tehnic pentru
construirea unei depozit regional pentru deșeuri dure. Această construcție este
prevăzută să deservească toate cele 11 municipii din district.
Construirea unei depozit regional este o parte di n măsurile care trebuie
realizate în următorii ani pentru a ajunge la rezultate și a putea aplica politica
europeană de gestionare a deșeurilor15.

I.2.5.1. Arii protejate și arii de interes comunitar
Vrâșka Ciuca este declarată arie protejată pentru că ai ci este singurul loc
în lume unde trăiește specia vegetală Eranthis bulgaricus și singurul loc din
Bulgaria în care crește trandafirul roșu de stâncă ( Centaurea calocephala ),
brândușa ( Crocus tommasinianus ) și speciile protejate: pelinul ( Artemisia
pontica ), coada racului ( Potentilla nicici ), bujorul de munte ( Paeonia mascula ),
teiul roșu ( Tilia rubra ) etc. Această arie protejată se află la granița cu Republica
Serbia, în zona satului Izvor Mahala, municipul Kula și are o suprafață de 67,6 ha.
Chuprenski bu chi declarată arie protejată în 2007, până atunci fiind o zonă
neutră lângă rezervația Chupreni. Și aici restricțiile sunt neschimbate.
Insula Kutovo cuprinde insula Kutovo din Dunăre și se află la km 801 al
fluviului Dunărea, lângă satul Kutovo din mun. V idin. Este declarată arie protejată
cu scopul de a proteja habitatulul unor specii rare de plante și păsări acvatice:
stârc de noapte ( Nycticorax nycticorax ), stârc cenușiu ( Ardea cinerea ), egreta
mică ( Egretta garzetta ), pelican comun (Pelecanus onocrota lus) și pelican creț
(Pelecanus crispus ), lopătar ( Platalea leucorodia ), cormoran mare (Phalacrocorax
carbo ) și cormoranul mic ( Microcarbo pygmeus ), etc .

15 http://www .vidin.government.bg/094/60 -16-16/sidebar/oblast_vidin/okolna_sreda2.html

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
11 NATURA 2000
Districtul Vidin cuprinde 18 zone aprobate pentru protejarea habitatelor
conform Dire ctivei pentru conservarea habitatului natural al florei și faunei
sălbatice și 2 zone aprobate pentru conservarea habitatului conform Directivei
pentru conservarea habitatului păsărilor sălbatice.
În regiunea Vidin cea mai mare suprafață și cea mai mare im portantă din
punct de vedere al biodiversității este zona protejată „ Munții Balcani de Vest și
Munții PreBalcani ”, stabilită potrivit Directivei pentru habitate. Zona are o
suprafață de 219 715 ha și cuprinde părți din teritoriile districtelor Vidin,
Monta na, Sofia. În cadrul districtului Vidin ariile protejate cuprind zone din
municipiile Belogradchik, Dimovo, Kakresh, Ruzhintsi și Ciuprene.
Râurile din „ Munții Balcani de Vest și Munții PreBalcani ” sunt conservate în
condițiile lor naturale sau aproape nat urale. În mare parte ele urmăresc cursurile
lor naturale, iar zonele teraselor lor sunt ușor fragmentate. Prioritare pentru UE
sunt pădurile de arin negru și salcie crescute de -a lungul râurilor.
Râurile au o ihtiofaună foarte bogată (ce reprezintă hrana de bază pentru
populația de vidre). Aici se întâlnesc 9 specii de pește, dintre care 5 sunt
încadrate în Aplicația II în cadrul directivei 92/43/EEC. Din această cauză, aria
protejată „ Munții Balcani de Vest și Munții PreBalcani ” este foarte importantă
pentru cunoașterea ihtiofaunei.
Pe teritoriul Munților Balcani de Vest, cea mai mare suprafață în districtul
Vidin este zona protejată „ Munți Balcani de Vest ” conform Directive pentru
protejarea păsărilor. În această suprafață protejată de 146820 ha se întâln esc
peste 60 de specii de păsări, dintre care 31 sunt încluse în Cartea Roșie (pentru
specii protejate), 22 de specii de păsări fiind de importanță europeană. Aici se pot
observa barza albă și neagră, vântureul roșu ( Falco tinnuculus ), ierunca, păsări de
noapte, câteva specii de vultur, șoimi, ciocănitoare etc16.

I.3 Patrimoniul natural și cultural al zonei Mehedinți
I.3.1 Potențialul turistic morfologic
Relieful este un element fundamental în creionarea potențialului de
atractivitate al județului. Munții M ehedinți reprezintă unul din punctele de
atracție majore. Așezați în partea de sud -vest a Carpaților Meridionali, se întind
pe o lungime de 50 kilometri, de la sud -vest la nord -est.
Au înălțimi medii de 1200 metri, maxima fiind Vârful lui Stan (1466 m) iar
cele mai mari grupându -se în partea lor centrală. Au o alcătuire petrografică
variată. Formațiunile sedimentare sunt reprezentate de calcare, șisturi argiloase,
argile mărnoase, gresii micacee, etc. În sudul lor și pe abruptul estic apar roci
metamorfice: gnaise, micașisturi, roci bazice, serpentine, toate fiind dispuse
peste rocile sedimentare. Calcarele masive, recifale, formează relieful stâncos,
proeminent, din Piatra Cloșanilor și Culmea Domogled – Vârful lui Stan.
Pasionații de turism montan și de st udii geologice pot străbate cu relativă
ușurință masivul, pe poteci marcate, deși unele străbat zone inaccesibile la prima
vedere. Pe unele porțiuni, creasta este umblată și de localnicii ce merg la stânile,
sau la sălașurile de pe creste.
La poalele Munți lor Mehedinți se află Podișul Mehedinți , cu caracteristici
aparte; ca structură și relief este asemănător munților, iar ca altitudine este
asemănător dealurilor. Este o unitate de podiș alcătuită din șisturi cristaline și
calcare, cu altitudini cuprinse în tre 400 și 600 m. Vârfurile de peste 600 m se
numesc Cornete. Prezența calcarelor a favorizat apariția fenomenelor carstice de
suprafață și de adâncime: chei, peșteri,văi, poduri naturale, cursuri subterane,

16 http://www.vidin.government.bg/094/60 -16-16/sidebar/oblast_vidin/zabelejiteln osti.html

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
12 sohodoluri, văi seci, doline, de o mare frumuseț e și admirate de toți cei care le
vizitează. Cele mai cunoscute obiective de acest tip sunt:
Complexul carstic Topolnița , cuprins într -o rezervație de 50 hectare,
unde se întâlnesc numeroase forme carstice de mare originalitate. Cea mai
importantă este Peș tera Topolnița, de interes științific remarcabil, aici putându -se
urmări toate stadiile de evoluție a unei peșteri, de la acțiunea de săpare la cea de
colmatare. Galeriile însumează 12.000 m, dispuse pe 5 etaje, dintre care Galeria
Racoviță de 1.570 m este cea mai impresionantă formațiune speologică din
Carpați. Din complex mai fac parte Peștera Femeilor, Peștera lui Epuran, cu
galerii dispuse pe 2 etaje, dar și Poiana Lunca Cireșului. Din complex fac parte și
cheile Topolniței în lungime de circa 20 km, de osebit de înguste, versanții lor
fiind acoperiți cu o bogata vegetație submediteraneeană.
Fenomenele carstice de la Isverna cuprind : Peștera Isverna, care
adăpostește o bogată faună cavernicolă și izbucul Isverna sub Dealul Cornetu.
Formațiunile carstice d e la Balta : peștera Balta – în lungime de 600 m,
peștera Curecea – în lungime de 2.200 m, cu concrețiuni calcaroase, apa
curgătoare, fauna cavernicolă, Câmpul Peșterii – un platou calcaros întins și neted
cu numeroase doline și sorburi permanente.
Fenomene le carstice de la Bulba: peștera Bulba este o peșteră mixtă
formată dintr -o rețea de galerii dispuse pe trei niveluri: activ, subfosil și fosil.
Galeriile sunt întrerupte de mai multe săli. Galeria activă, străbătută de un pârâu,
are mai multe sifoane. Are o bogată faună și un important zăcământ de guano.
Cheile Bulba reprezintă un interesant canion calcaros cu pereți înalți, peșteri și
izbucuri străbătute de apele Bulbei.
Peștera Gura Ponicovei este opera pârâului Ponicova. Lungimea totală a
peșterii este de 1.666 m. și altitudinea relativă de 60 m. Peștera este formată din
3 galerii înalte de circa 30 m. situate la nivele diferite, ornamentate cu stalactite
și stalagmite. Prezintă și numeroase săli mari cu blocuri de prăbușire, uriașe
anemolite atârnate de tavan și depozite de guano. Peștera este caldă cu
temperaturi ce depășesc 11° C. Fauna este bogată: lilieci, păianjeni, fluturi. Aici
se găsesc resturi scheletice de Ursus spelaeus (ursul de peșteră).

I.3.2 Potențialul turistic al climei
Resursele climat ice și bioclimatice au o tot mai mare importanță în
dezvoltarea turismului la nivelul județului, cunoașterea acestora permițând
valorificarea în promovarea turismului de agrement, de recreere sau de odihnă.
Poziția geografică a județului Mehedinți în colțu l de sud -vest al țării, într -o
depresiune la interiorul arcului Carpato -Balcanic și la poalele acestuia, imprimă
climei unele particularități specifice: cea mai importantă este influența climatului
submediteranean care se suprapune pe fondul climatului tem perat continental
caracteristic întregii țări17.
Circulația generală a atmosferei se caracterizează prin originea
mediteraneană și oceanică, aducând masele de aer mai umede și calde îndeosebi
în perioada rece a anului. În consecință iernile sunt mai calde, cu precipitații
lichide mari sub formă de lapoviță, ninsori și fenomene de îngheț mai puțin
frecvente și intense. Pe versanții estici ai podișului Mehedinți au loc procese de
foenizare a aerului. Acest proces conduce la creșterea temperaturii aerului,
reducerea umezelii, absența precipitațiilor și predominarea timpului senin.
Prezența mai multor trepte de relief, de la câmpie până la munte,
determină de nuanțe de climat montan, de dealuri și de câmpie.
Pe teritoriul județului sunt predominante vânturile de vest, nord -est,
direcții date de orientarea marilor unități de relief. În defileul Dunării este
predominant vântul de vest și nord -est, datorită orientării culoarului, iar în

17 Strategia de dezvoltare a județului Mehedinți 2014 -2020

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
13 regiunea de câmpie sunt predominante vânturile de vest și de est. Viteza medie a
vântului este de 4 -6 m/s, iar maxima nu depășește 20 m/s.
Condițiile climatice trebuie cunoscute de către operatorii din turism pentru
a-și adapata ofertele în funcție de perioadele cele mai propice, astfel încât să
poată fi susținută viabilitatea sectoru lui turistic, generându -se beneficii
economico -sociale comunităților locale și îmbunătățindu -se experiența de viață a
turiștilor.

I.3.3 Potențialul turistic hidrografic
Rețeaua hidrografică de ape curgătoare a județului este dominată de
Dunăre, al doilea fluviu în Europa ca lungime și debit, după Volga. Are 2860 km,
iar suprafață bazinului hidrografic este de 817 mii km2, din care 221,7 mii km2 pe
teritoriul României. Dunărea întră în țară pe la Baziaș, face graniță cu Serbia până
la râul Timok, cu Bulgari a până la Silistra, de unde până la confluența cu Prutul
curge numai pe teritoriul României, iar de aici până la gura brațului Chilia
formează graniță cu Ucraina.
Sectorul inferior al Dunării (cel românesc), în lungime de 1075 km, începe
cu spectaculosul și impresionantul defileu Porțile de Fier, lung de 144 km, care
străbate sud -vestul Carpaților Meridionali, având pe o porțiune de 9 km lungime,
la Cazane, caracter de vale transversală, cu versanți calcaroși, abrupți. Aici a fost
construit Sistemul hidroe nergetic și de navigație Porțile de Fier I, care cuprinde
lacul de acumulare Porțile de Fier I și o mare hidrocentrală cu o putere instalată
de 2100 MW. În cadrul albiei Dunării există mai multe ostroave vechi, neinundabile
(Ostrovu Corbului, Ostrovu Mare, insula Șimian). Între malul de vest al insulei
Ostrovu Mare și al localității Mihailovac (pe malul sârbesc) s -au construit lacul de
acumulare și hidrocentrala Porțile de Fier II, cu o putere instalată 216 MW.
Prezența Dunării pe teritoriul județului aduce un aport deosebit în diversificarea
ofertei turistice a zonei, putând fi abordate numeroase forme de turism18.
Râul Cerna , afluent al Dunării, are o lungime de 84 km și o suprafață a
bazinului de 1433 kmp. Izvorăște din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitu dine,
curge în mare parte pe linia tectonică dintre Munții Godeanu și Cerna (la vest) și
Vâlcan și Mehedinți (la est), iar după ce trece prin Băile Topleț, se varsă în lacul
de acumulare Porțile de Fier I, în amonte de Orșova. În cursul superior, valea
Cernei este însoțită de mici masive calcaroase, cu versanți abrupți și creste
semețe, numite Ciucevele Cernei, care se succed de la nord la sud și sunt deosebit
de pitorești.
Râul Motru este afluent al Jiului pe teritoriul comunei Butoiești (județul
Mehedinți ). Are o lungime de 120 kilometri și o suprafață a bazinului de 1900 kmp.
Izvorăște din SV Munților Vâlcan, de sub vf. Oslea, de la 1230 m altitudine și, după
ce străbate mai întâi o zonă constituită din șisturi cristaline și granite, despărțind
Munții Vâl can de Munții Mehedinți, pătrunde în regiunea calcaroasă a Podișului
Mehedinți, separă apoi Piemontul Coșuștei de Dealurile Jiului, trece prin orașele
Motru și Strehaia și drenează cel mai mare bazin carbonifer al Olteniei. Are un
debit mediu anual de 14,3 mc/s. Afluenții săi principali sunt: Motru Sec, Coșuștea,
Hușnița.
Apele stătătoare din județ, de mare interes mai ales pentru turismul nautic
și pescuit sportiv, se împart în următoarele categorii:
-lacuri naturale, din care fac parte lacurile carstice Z ăton, Ponoare și
Gornovița situate în nordul județului, dar și lacurile din Lunca Dunării: Lacul
Vadului, Gârla Mare;
– lacuri artificiale: lacul Ostrovu Mare (40 000 ha) – primul ca mărime la
nivel național, în zona hidrocentralei Porțile de Fier II; lacu l Porțile de Fier I (10
000 ha) este al doilea ca mărime la nivel național format în spatele barajului cu
același nume.

18 Strategia de dezvoltare a județului Mehedinți 2014 -2020, op.cit.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
14 Un interes aparte pentru turism prezintă zona Clisurii Dunării, în zona
Cazanelor, care și -a primit numele de la succesiunile de lărgiri și îngustări (clisuri)
determinate de altemanța rocilor.
În subsolul județului Mehedinți au fost identificate importante resurse de
ape subterane localizate după forma de relief:
• în zona de munte și podiș resursele de apă se găsesc înmagazinate în
depozit ele de alterare de la suprafața rocilor stâncoase, în rețeaua de
fisuri și crăpături, apărând la zi sub formă de zone umede sau izvoare,
la baza versanților. Prin captarea izvoarelor cât și a zonelor umede,
prin drenuri, se pot constitui surse importante d e apă potabilă pentru
alimentarea cu apă în sistem centralizat a localităților din zonă;
• în zona de deal și de câmpie înaltă, apele subterane sunt cantonate în
straturi acvifere situate la adâncimi de 20 -80 m care se descarcă
limitat la baza versanților și văilor, unde eroziunea a interceptat
aceste straturi. Orizonturile acvifere pot fi interceptate și prin foraje
executate în zona de platou. Atât prin foraje cât și prin captarea
izvoarelor, localitățile din această zonă pot fi alimentate cu apă
potabilă î n sistem centralizat;
• în zona de câmpie din sudul județului apele sunt cantonate în straturi
de nisipuri și pietrișuri la adâncimi diferite, în funcție de altitudine:
Lunca Dunării 0 -2 m, terasa I 2 -8 m, terasa a II -a 8-12 m, trasa a III -a
12-20 m, terasa a IV-a mai mică de 20 m. Tot în zona de câmpie, la
limita dintre două terase, apar izvoare de terasă cu debite mari care
pot fi captate pentru alimentarea cu apă a localităților (sat Gruia,
Gârla Mare, Obârșia de Câmp și altele).
În baza forajelor hidrogeo logice de cercetare și exploatare executate de
societăți specializate, în județul Mehedinți au fost identificate și conturate bazine
hidrogeologice cu importante rezerve exploatabile de apă potabilă subterană:
bazin Strehaia, Poiana Gruii, Jiana Mare -Vânju Mare, iar cu apă minerală și
termală, bazin Schela Cladovei -Gura Văii, Bala -Crainici19.
La nivelul regiunii există izvoare sau iviri cu ape minerale necercetate,
identificate în localitățile: Colibași, Lupșa, Baia de Aramă, Balta, Vârciorova.
Pe raza local ității Bala s -a dezvoltat și statiunea balneară cu același nume,
de interes zonal, cu izvoare de ape minerale sulfuroase, oligominerale, termale
(23,5 – 29,5 0C) și nămol terapeutic, indicate pentru tratarea afecțiunilor
reumatismale, ginecologice și ale a paratului locomotor, precum și a gastritelor,
insuficienței hepatice, sau a bolilor renale. Potențialul de dezvoltare în zonă a
turismului balnear este însemnat, având în vedere bazinul de ape minerale încă
neexploatat la întreaga capacitate.

I.3.4 Potenț ialul turistic biogeografic
Climatul blând, submediteranean al județului permite dezvoltarea pe un
areal întins a unor specii și asociații vegetale specifice zonei sudice, precum și a
unor rarități floristice. În Câmpia Blahniței, de exemplu, se mai pot în tâlni pe
alocuri pâlcuri de stejar pufos în amestec cu stejar brumăriu, cer, ulm și gârniță20.
Specii de plante termofile sunt întâlnite în regiunea defileului Dunării și în
regiunile calcaroase din Munții Mehedinți și din Podișul Mehedinți: liliacul,
mojdr eanul, cărpinița, ghimpele, dârmozul, alunul turcesc, precum și unele specii
rare, printre care: arțarul trilobat, tisa, laleaua.
Pădurile de cer și gârniță, în alternanță cu pajiști și terenuri agricole sunt
prezente în partea central -sudică a județului, iar la poalele Munților Almăj și în
partea sudică a Munților Mehedinți, predomină pădurile de gorun, cer și gârniță.
Partea centrală și de nord a Podișului Mehedinți este populată de păduri de gorun,

19 Strategia de dezvoltare a județului Mehedinți 2014 -2020, op.cit
20 Ibidem

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
15 în alternanță cu fagul, iar pe pantele Munților Mehedinț i se dezvoltă pădurile de
fag.
Fauna județului este determinată de prezența multor specii termofile, ca:
broasca țestoasă de uscat, vipera cu corn, scorpionul carpatic, rădașca, gușterul
vărgat. Fauna forestieră este bogată și variată în specii: mistreț, c ăprior, urs (de
mare interes cinegetic), jder, râs, vulpe, veveriță, pisică sălbatică, ciocănitoare
etc.
Ariile protejate și rezervațiile naturale ocupă o mare parte din suprafața
totală a județului și constituie certe atracții turistice:
Parcul Natural Po rțile de Fier se află situat în partea de sud -vest a
României, la frontiera de stat cu Serbia și Muntenegru, având o suprafață de 115
655 ha, ocupând parțial teritorii aparținând județelor Caraș -Severin și Mehedinți în
partea sudică a Munților Locvei și Al măjului și în sud -vestul Podișului Mehedinți21.
Parcul Natural Porțile de Fier este o arie protejată înființată prin Legea nr.
5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea
a III a – Zone Protejate, ca un teritoriu în ca re remarcabila frumusețe a peisajelor
și diversitatea biologică pot fi valorificate în condițiile păstrării nealterate a
tradițiilor, iar îmbunătățirea calității vieții comunităților, să fie rezultatul unor
activități economice ale locuitorilor, desfășurat e în armonie cu natura.
Pe suprafața Pa rcului Natural Porțile de Fier se află jumătate din numărul
de specii cunoscute în flora țării noastre, ceea ce explică prestigiul floristic pe
care l -a dobândit Defileul Porțile de Fier22. Diversitatea habitatelor a f avorizat o
faună bogată și variată, reprezentată prin numeroase specii de pești, reptile,
păsări și mamifere, rare în restul Europei, ce se dovedesc a fi foarte importante
pentru echilibrul ecologic. Această zonă este cea mai importantă zonă a României
din perspectivă geologică, cu trăsături unice din punct de vedere morfologic,
paleontologic și structural23.
Conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național – Secțiunea a III -a – zone protejate , pe teritoriul Parcului
Natural Porțile de Fier există 14 zone naturale protejate de interes național
declarate prin hotărâri și decizii ale Consiliilor Județene Caraș -Severin și
Mehedinți între anii 1973 și 1994, excepție făcând locul fosilifer Bahna, declarat în
1955 printr -o hotărâre la nivel ministerial. La acestea se adaugă 4 arii naturale
protejate constituite conform Hotararii Guvernului nr. 2151/200424.

Tabel I.2. Arii protejate (rezervații) în Parcul Natural Porțile de Fier
Nr.
Crt. Denumirea ariei protejate Tipul
rezerva ției Încadrare
IUCN Suprafața
(ha)
1 Balta Nera –Dunăre Mixtă IV 10,0
2 Baziaș Mixtă IV 170,9
3 Insula Calinovăț avifaunistică IV 24,0
4 Râpa cu lăstuni Mixtă IV 5,0
5 Divici – Pojejena avifaunistică IV 498,0
6 Valea Mare botanică IV 1179,0
7 Peștera cu Apă din Valea
Polevii Mixtă IV 3,2
8 Ostrovul Moldova Veche avifaunistică IV 1627,0
9 Locul fosilifer Svinița paleontologică III 95,0
10 Cazanele Mari și Cazanele Mici Mixtă IV 215,0

21 http://www.pnportiledefier.ro
22 Matacă Sori na Ștefania, 2005: Parcul Natural Porțile de Fier. Floră, vegetație și protecția naturii ,
Editura Universitaria Craiova, 550 pp., Drobeta Turnu Severin.
23 http://www.pnportiledefier.ro/management.html
24 http://www.pnportiledefier.ro/management.html

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
16 11 Locul fosilifer Bahna paleontologică IV 10,0
12 Dealul Duh ovna forestieră IV 50,0
13 Gura Văii – Vârciorova Mixtă IV 305,0
14 Fața Virului botanică IV 6,0
15 Cracul Crucii botanică IV 2,0
16 Dealul Vărănic Mixtă IV 350,0
17 Valea Oglănicului botanică IV 150,0
18 Cracul Găioara botanică IV 5,0
Sursa: Strategia de dezvoltare a județului Mehedinți 2014 -2020

În conformitate cu H.G. 1284/2007, s -au declarat pe teritoriul Parcului
Natural Porțile de Fier și două arii de protecție specială avifaunistică, ca parte
integrantă a rețelei ecologice europene NATURA 20 00 în România, respectiv:
-ROSPA0026 Cursul Dunării -Baziaș -Porțile de Fier, în suprafață de 10124.4 ha;
-ROSPA0080 Munții Almăjului -Locvei, în suprafață de 118141,6 ha.
De asemenea, potrivit Ordinului Ministrului Mediului și Dezvoltării Durab ile
nr. 1964/2007 s -a declarat ca sit de importanță comunitară, ROSCI0206 Porțile de
Fier, parte integrantă a rețelei ecologice europene NATURA 2000, în suprafață de
124293 ha. Din anul 2011 Parcul Natural Porțile de Fier este declarat și sit
RAMSAR, zonă umedă de importanță internațională.
Relieful Parcului Natural Porțile de Fier apare ca o reflectare a structurii
geologice și a alcătuirii petrografice, constituind elementul polarizant al
interesului turistic. Diversitatea litologică (roci cristaline, ma gmatice și
sedimentare) a dus la individualizarea unui peisaj foarte complex, cu multe
elemente spectaculoase (Cazanele Dunării, creste și abrupturi calcaroase, chei,
peșteri, cascade, forme de relief vulcanice -Trescovăț, depresiuni, etc)25.
Formațiunea d e Glavcina și Munteana este reprezentată prin calcare
oolitice feruginoase și prin gresii marine, amândouă cu un conținut bogat fosilifer
în belemniți, bivalve, brachiopode și echinoderme. Aceste depozite generează în
sudul zonei Munteana o frumoasă cută n umită „cuta suspendată de la
Dumbrăvița”, care se poate admira mai bine de pe malul sârbesc.
Vârful Trescovăț este un remarcabil neck vulcanic (Permian inferior 280 –
240 mil. ani) cu o morfologie deosebită și foarte bine vizibil de pe ambele maluri
ale Dun ării. Între vârfurile Zeliște și Veligan , deasupra comunei Svinița, pe Valea
Țiganului se află un impresionant amfiteatru generat de conglomeratele jurasice
(200-176 mil. ani). Acest amfiteatru este una dintre cele mai spectaculoase
deschideri de -a lungul Defileului Dunării.
Valea Saraorschi , este cunoscută sub numele de rezervația paleontologică
Svinița. Această zonă este conservată pentru conținutul paleontologic foarte
valoros și este una dintre cele mai importante rezervații paleontologice din
Carpații Meridionali. Situl este reprezentat printr -o succesiune de calcare roșii
jurasice foarte bogate în amoniți și brachiopode.
La Tricule , în aval de Svinița, aceeași formațiune de Cioaca Borii,
generează o cuestă groasă, care este rezultatul unei stratigraf ii neconforme. Pe
această cuestă vegetează o populație remarcabilă de pin negru de Banat .
Cazanele Mari împreună cu Cazanele Mici formează cel mai impresionant
peisaj din Defileul Dunării. Zona calcaroasă a Cazanelor se caracterizează printr –
un relief exoc arstic și endocarstic în diferite stadii de evoluție. În masivul calcaros
Ciucaru Mare au fost identificate șapte peșteri, din care cea mai importantă și
vizitabilă este Peștera Ponicova. Toate acestea au oferit importante informații în
ceea ce privește ha bitatele Clisurii în paleoliticul superior și epipaleolitic.

25 Popa M. E., 2003: Geological heritage values in the Iron Gates Natural Park, Romania , Proceeding
of the First International Conference on Environmental Research and Assessment, March 23 -27, p.
742-750, Bucharest.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
17 Rezervația paleontologică Bahna se află pe teritoriul comunei Bahna, între
Ilovița și Bahna. Acest sit conservă fauna Miocenului (Badenian) (16 mil. ani) cu
bivalve, gasteropode și vertebrate. Fauna fosilă este cantonată pe valea
Racovățului, Valea Lespezi și Valea Curchiei. Aici se întâlnesc calcare de tip Leitha
din alge calcaroase roșii bogate în resturi de corali, moluște ( Venus , Turitella ,
Conus , Pecten ), echinide și foraminifere.
În areal ul parcului trăiesc specii de plante și animale cu importanță majoră
atât pentru România cât și pentru Europa. Spre exemplu, laleaua cazanelor este
specie endemică, crescând pe abrupturile din zona Ciucaru Mare (Cazanele
Dunării), fapt pentru care este spe cie strict protejată de lege.
Bogăția florei descoperită de prestigioși botaniști au conferit Defileului
Dunării binemeritatul prestigiu de unicat floristic european26. Diversitatea și
unicitatea floristică a versanților abrupți din zona Cazanelor Dunării atrage
permanent atenția unor specialiști în domeniu, favorizând dezvoltarea turismului
științific. Dintre celelalte specii de plante strict protejate din arealul parcului
remarcăm: ghimpele, stânjenelul de stâncă, colilia Porților de Fier ( de pe Cracul
Găioara, singurul loc din lume în care această plantă crește) , sau clopoțeii
Cazanelor.
Elementele faunistice ale parcului sunt la fel de diversificate, majoritatea
speciilor de reptile, amfibieni și păsări, fiind protejate la nivel național și
internaționa l. Dintre acestea, amintim: scorpionul, salamandra, broasca țestoasă
de uscat, șarpele de sadină, vipera cu corn, specii de lilieci, de păsări, etc.
Situația zonelor umede și a componenței avifaunei parcului sunt urmare a
creării barajului de la Porțile d e Fier I, care a determinat apariția de noi zone
umede, reprezentând habitate pentru păsările acvatice și limicole. Un număr
mare de păsări acvatice pot fi observate în perioada de iarnă -primăvară pe
suprafața lacului și în zonele umede limitrofe acestuia: cormorani, stârci, egrete,
rațe, etc. Dintre insecte, fluturii sunt cele mai atractive ființe întâlnite în parc.
Geoparcul Platoul Mehedinți situat în sud -vestul României, la nord de
Drobeta Turnu Severin având o suprafață de 106.000 ha este o arie protej ată de
interes național din categoria parcurilor naturale27.
Climatul temperat -continental cu influențe submediteraneene și relieful
foarte variat au creat condiții pentru numeroase specii de plante si animale rare.
Structura geologică unică a acestei zone a condus la apariția a numeroase
formațiuni geologice și speologice. O mare parte din aceste valori sunt protejate
în peste 17 arii naturale protejate.
Platoul Mehedinți este reprezentat de două unități de relief așezate între
culmea Munților Mehedinți la vest și Piemontul Getic la est, caracterizate printr -o
evoluție geologică și geografică foarte asemănătoare. Calcarele de vârstă Jurasic –
Cretacică aparțin Autohtonului danubian și sunt dispuse în două fâșii principale,
paralele între ele. Deși ocupă numai 5 % din suprafața totală, stratele de calcar au
generat numeroase și variate fenomene carstice care dau faima Platoului
Mehedinți.
Aproape toate râurile care vin dinspre vest, de pe formațiuni impermeabile,
sunt captate în subteran la intrarea în bara de calcare. Aval de punctul de captare
văile rămân seci, formând în decursul timpului trepte antitetice, cum sunt și cele
ale râurilor Topolnița, Ponorăț, Ponorel etc. Cel mai tipic fenomen de acest gen îl
constituie sistemul hidrocarstic de lângă comuna Pon oarele, care a generat
depresiunile Zăton și Ponoarele. Exceptând depresiunile, celelalte forme
exocarstice sunt slab reprezentate în cuprinsul Platoului Mehedinți. Demne de

26 Matacă Sorina Ștefania, 2005: Parcul Natural P orțile de Fier. Floră, vegetație și protecția naturii ,
Editura Universitaria Craiova, 550 pp., Drobeta Turnu Severin.
27 www.sejmh.ro/sites/…/ geoparc

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
18 remarcat sunt totuși dolinele de la vestul localităților Balta și Marga, precum și
lapiezurile și Podul Natural de la Ponoarele (Podul lui Dumnezeu)28.
Apele subterane au săpat numeroase peșteri , renumite prin dimensiuni și
prin ornamentație, cum ar fi de exemplu peșterile: Topolnița, Epuran, Bulba,
Gramei, Isverna etc.
O mare parte a calcarelor din cadrul Podișului și Munților Mehedinți sunt
despădurite sau acoperite cu păducel, corn, porumbar, scumpie, ienupăr și liliac,
în amestec cu fagi izolați. În multe locuri liliacul sălbatic formează adevărate
păduri, vestite fiind cele de pe cornetele Isverna, Nadanova sau Ponoarele. Aici,
în fiecare an, la începutul lunii mai, când înflorește liliacul, se organizează
„sărbătoarea liliacului”.
Individualitatea geografică a Platoului Mehedinți constă în îmbinarea
caracteristicilor de munte și d e deal. El poate fi asemuit munților, cu care se
aseamănă din punct de vedere litologic (șisturi cristaline și calcare mezozoice), al
aspectelor de relief (văi strâmte, chei), prezenței peșterilor și fragmentării
tectonice și în același timp, poate fi asem uit dealurilor (înălțime joasă, culmi
netede, numeroase așezări omenești).
Unicitatea Platoului Mehedinți se materializează și în răspândirea și
structura vegetației. Prin poziția sa geografică, unitatea se întinde în zona
alternanței pădurilor de fag și d e gorun . Climatul temperat cu influențe
submediteraneene, altitudinea medie de 500 -600m, relieful accidentat,
apropierea de Peninsula Balcanică, constituția litologică (suprafețe calcaroase
extinse) au avut un rol însemnat în configurația actualei structur i floristice și
cenotice a vegetației. Pe rocile calcaroase, se întâlnesc tufărișuri de tip
submediteranean , cunoscute sub numele de șibleacuri , formate dintr -un complex
de elemente submediteraneene carpato -balcanice și sud -europene, termofile.
Compoziția floristică a pajiștilor este, de asemenea, abundentă în elemente
sudice, submediteraneene .29
În cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversității mediilor de viață, se
întâlnește o bogată și heterogenă faună de origini diferite, dar cu preponderență a
elementelor sudice.
Climatul blând, cu influențe submediteraneene, ca și vegetația specifică își
găsește reflectarea în prezența numeroaselor reptile și insecte de felurite
varietăți. Caracteristice sunt cele două varietăți faunistice, vipera cu corn și
broasc a țestoasă ( Testudo hermanni ), specii submediteraneene ocrotite prin lege
și care au o largă răspândire pe calcarele din partea de sud -vest a platoului.
Acestora li se adaugă șerpi veninoși și neveninoși, iar pe suprafețele calcaroase se
găsește o specie d e scorpion mic, dar veninos.
Ca urmare a originalității cadrului său natural, în podișul Mehedinți sunt
semnalate cele mai dense și variate rezervații naturale dintr -o unitate geografică
de asemenea dimensiuni. Astfel, au fost declarate peste 17 arii natu rale
protejate, printre care: Complexul carstic de la Ponoarele, Pădurea de liliac
Ponoarele, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei, Cornetul Bălții, Cheile
Topolniței și Peștera Topolniței, Cornetul Văii și Valea Mănăstirii, Izvorul și
stâncăriil e de la Camăna, Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei și Peștera
Epuran.
Datorită varietăților formelor exocarstice și rețelelor subterane, Geoparcul
Platoul Mehedinți este considerată una din cele mai importante regiunii carstice
din România. În geop arc există peste 200 de peșteri (din care 4 au peste 3 km,
toate fiind declarate rezervații) culminând cu Peștera Topolnița care la cei 25 km
dezvoltare este în topul primelor 10 din România.

28 Meilescu C., Sârbulescu C., Semen Carmen, Stîngă I., Matacă Sorina Ștefania, Popa A., Diaconu
Florina, Meilescu Tania, 2004: Geoparcul Platoul Mehedinți – Prezent și perspective , Drobeta,
Științele Naturii , vol. XIV, Editura MJM, p. 193 -198, Drobeta Turnu Severin.
29 Ibidem.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
19 Situri peisagistice :
– Cornetul Băii și Valea Mănăstirii , rezer vație botanică situată la sud -est de
orașul Baia de Aramă unde se întâlnesc păduri de alun, cu ghimpe și ienupăr.
– Cornetul Bălții , rezervație botanică situată la nord -est de comuna Balta,
având o suprafață de 30 ha, cu tufărișuri submediteraneenee, ce pr ezintă interes
turistic și științific.
– Cheile Coșuștei, rezervație botanică situată la sud -est de comuna Balta și
are o suprafață de 50 ha. Prezintă interes științific și turistic.
– Cornetul Babelor și Cerboanei , rezervație botanică situată la sud de
comuna Isverna, are o suprafață de 40 ha. Pereții calcaroși de la izvorul Coșuștei,
rezervație botanică situată la sud -est de comuna Isverna cu o suprafață de 60 ha.
Ambele situri prezintă interes științific și turistic, datorită ecosistemelor de tip
subme diteranean existente.
– Pădurea Borovăț , rezervație forestieră situată în comuna Godeanu, la 2,5
km nord -vest de satul Balotești, pe versantul stâng al văii Topolnița. Suprafața
este de 30 ha pe care se dezvoltă bine fagul și pinul negru de Banat, care pr ovine
dintr-o regenerare naturală, fapt unic pentru această specie în județul Mehedinți.
– Peștera lui Epuran este una dintre cele mai interesante descoperiri
speologice ale ultimului sfert de secol XX. Se găsește la Jupânești, comuna Cireșu.
– Peștera T opolnița a fost săpată de trei pâraie: Topolnița, Găurinți și
Ponorăț. Topolnița este o peșteră caldă (8,20C-10,80C), prezentând un interes
deosebit pentru varietatea biotopurilor și a elementelor care alcătuiesc
biocenozele respective. Se întâlnesc specii troglobionte, resturi scheletice actuale
de carnivore, insectivore și rumegătoare, precum și fosile de Ursus spelaeus .
– Cheile Topolniței, rezervație botanică, cu o suprafață de 60 ha, este
situată la sud de comuna Godeanu. Se întâlnesc forme carstice p e care sunt păduri
de fag, gorun cu cer, cărpiniță, tufărișuri de scumpie, liliac, dârmox, vișin
turcesc, iar la ieșirea din peșteră cresc exemplare rare de lalea pestriță
(Fritillaria montana ), considerat monument al naturii.
– Peștera Izverna , rezervați e speologică situată în partea de sud a comunei
Izverna. Din această peșteră pornește cel mai mare izvor carstic din județul
Mehedinți.
– Pădurea de pe Muntele Drăghiceanu , rezervație botanică situată la sud –
est de comuna Izverna, cu asociații vegetale alcătuite din alun turcesc, nuc,
mojdrean, liliac.
– Tufărișurile mediteraneene de la Izverna , rezervație botanică situată la
nord-est de comuna Izverna. Prezintă interes științific și peisagistic.
– Cornetul Piatra Încălecată , rezervație botanică situat ă la nord -est de
comuna Izverna, cu ecosisteme de tip submediteranean. Prezintă interes științific,
peisagistic și turistic.
– Izvorul carstic cu stâncăriile de la Camăna , rezervație botanică situată la
nord-est de comuna Podeni. Prezintă interes științif ic și peisagistic.
– Pădurea cu liliac de la Ponoarele reprezintă unica stațiune din țară
conservată, datorită climatului umed și blând al depresiunii care este protejată de
culmile Mehedințiului.
– Complexul carstic de la Ponoarele, rezervație complexă ce se află la 5 km
sud-est de Baia de Aramă. Aici se întâlnesc cele mai diferite și mai originale
fenomene carstice din țara noastră: peșteri, văi oarbe, câmpuri de lapiezuri, o
arcadă naturală ce formează podul natural Ponoarele. Rezervația de la Ponoarel e
are o suprafață de 100 ha și datorită importanței sale științifice a fost declarată
monument al naturii.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
20 Parcul național Domogled -Valea Cernei30 înființat în anul 1990 este situat
în sud -vestul României și se întinde pe suprafața a 3 județe, și anume: Ca raș-
Severin, Mehedinți și Gorj. În județul Mehedinți ocupă o suprafață de 8 220 ha.
Din punct de vedere geografic, Parcul se întinde peste bazinul râului
Cerna, de la obârșie până la confluența cu râul Belareca, peste masivul Munților
Godeanu și al Munțilo r Cernei pe versantul drept și respectiv Munților Vâlcanului și
Munților Mehedinți pe versantul stâng.
Diversitatea tipurilor de peisaje (abrupturi calcaroase cu Pin Negru de
Banat, canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant, vârfuri calcaroase cu
vegetație submediteraneană, păduri întinse de fag de vârste mari, goluri alpine cu
jnepeniș, lacuri de acumulare montane, chei și prăpăstii calcaroase, cătune
izolate în munte, pajiști subalpine cu lapiezuri), peșteri termale unice în România,
izvoare termomi nerale, endemisme și rarități de floră și faună oferă tuturor
iubitorilor de natură experiențe inedite.
Parcul este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă, fiind
inventariate 1110 specii de plante vasculare (superioare). Din acestea, unele
există numai aici, fiind necunoscute în alte părți ale țării: borceag balcanic, barba
caprei balcanică, cornutul bănățean, urzica moarta originara din Bithynia.
Datorită elementelor biogeografice, biologice și climatice, Parcul
găzduiește o faună foarte boga tă și interesantă, întâlnindu -se aici numeroase
specii de animale de mare valoare științifică, unele unice în țară sau chiar în
lume, excelând prin diversitatea insectelor. În această zonă se întâlnește cea mai
ridicata biodiversitate în ceea ce priveste l epidopterele, întalnindu -se aproape
1500 specii de fluturi (1463), 45% din fauna de lepidoptere a țării fiind
concentrată aici.
Aria naturală protejată ROSPA 0011 Blahnița .Suprafața protejată este
alcătuită prin suprapunerea mai multor arii naturale protej ate: ROSPA0011
Blahnița, ROSCI0173 Pădurea Stârmina, ROSCI0306 Jiana, trupul care se suprapune
parțial cu ROSCI0306 Jiana al ROSPA0046 Gruia -Gârla Mare, ariile protejate de
interes național: 2.605. Pădurea Bunget și 2.612. Pădurea Stârmina și zona umedă
Hinova-Ostrovul Corbului cu regim de protecție la nivel județean, declarată prin
Hotărârea nr. 13/10.07.2000 privind completarea Hotărârii nr. 26/1994 a
Consiliului Județean Mehedinți. Din anul 2013 ROSPA0011 Blahnița este desemnat
sit Ramsar31.
Pădurea Bâlvă nești este o zonă împădurită de interes social -recreativ cu
specii de pin negru de Banat, ocrotită de lege.
Pădurea Stârmina , arie protejată de interes național din categoria
rezervațiilor de tip forestier este situată pe teritoriul comunei Hinova.
Rezerv ația naturală Lunca Vânjului pădure de luncă alcătuită din stejar,
frasin, arțar tătăresc. În pătura erbacee vegetează, printre altele, mărgăritarul.
Valorile din ariile protejate Blahnița, Pădurea Stârmina, Jiana, Pădurea
Bunget sunt de o importanță deose bită, menținerea lor garantând resurse
necesare pentru dezvoltarea armonioasă a comunităților locale. Deși zona are un
grad de antropizare ridicat, efortul coordonat al celor ce trăiesc în zonă poate
contribui la menținerea peisajului caracteristic acestui colț de țară, asigurând un
minim de resurse și procese naturale necesare pentru condiții de viață bune și
dezvoltare echilibrată .

I.3.5. Potențialul turistic antropic
Totalitatea resurselor turistice rezultate ale creației umane pe plan
cultural -istoric și tehnico -economic din cadrul județului, considerate ca având
valoare turistică sau constituind bază de existență pentru turism reprezintă
potențialul antropic.

30 http://www.domogled -cerna.ro
31 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/201 6-03-24_Plan_Management_Blahnita.pdf

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
21 Obiectivele turistice antropice existente în prezent au fost ridicate de
oameni în alte scopu ri, însă au ajuns în ipostaza de „potențial turistic" treptat, pe
măsură ce au devenit reprezentative pentru o anumită regiune sau etapă istorică,
socială, culturală sau tehnică. Îndeplinind această condiție ele au rolul de a
reîmprospăta memoria socială a vizitatorului. Reprezentative fiind sistemele
hidroenergetice și de navigație Porțile de Fier I și II. Hidrocentrala de la Porțile de
Fier I este cea mai mare din România, producând 50% din hidroenergia țării.
Patrimoniul antropic este completat de monume ntele istorice, vestigiile
arheologice, monumente de arhitectură populară de pe tot cuprinsul județului, în
total 569 de obiective de patrimoniu conform Ministerului Culturii.
Drobeta Turnu Severin , municipiul și reședința județului Mehedinți.
Orașul este așezat în sud -vestul județului Mehedinți și în partea cea mai vestică a
Olteniei, pe malul stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu. În amonte,
Dunărea leagă Severinul de Belgrad, de Budapesta și de Viena, iar în aval de Marea
Neagră. Severinul are deschisă fereastra spre toate orizonturile. Orașul este punct
de întâlnire al Culoarului Timiș -Cerna, al Podișului Mehedinți, al depresiunii
subcarpaților oltenești cu Câmpia Olteniei.
Orașul modern Drobeta Tumu Severin are o istorie relativ nouă față de alte
orașe ale României. A apărut pe harta țării și a lumii în urma decretului
generalului Pavel Kiseleff din 22 aprilie 1833. Orașul, și -a primit numele de la
maiestuoasele ruine ale Cetății Severinului ce dominau la vremea aceea Dunărea
și împrejurim ile. Pentru că orașul s -a născut în ziua de 22 aprilie, în preajma
sărbătorii religioase Sfântul Gheorghe (23 aprilie), severinenii l -au ales patron
spiritual al orașului.
Vestigii istorice:
– Cetatea medievală a Severinului era cea mai importantă redută
strategică de pe Dunăre, cucerirea ei însemnând un cap de pod în regiune și
posibilitatea înaintării spre noi cuceriri. La sfârșitul secolului al XIII -lea regele
Ștefan al Ungariei a purtat cinci războaie cu țaratul bulgar pentru apărarea Cetății
Severinu lui.
– Castrul roman de la Drobeta este prima cetate ridicată din piatră în Dacia
romană. O scenă de pe Columna lui Traian ce prezintă momentul inaugurării
podului (primăvara anului 105) ne arată castrul deja construit.
– Podul lui Traian de la Drobeta a fost cel mai mare pod al lumii construit
în antichitate. Măreția și ingeniozitatea tehnică a construcției au uimit și uimesc și
astăzi. A fost construit într -un timp record, în numai trei ani (103 -105) în răgazul
dintre cele două războaie dacice. Cea mai reușită reconstituire a podului lui
Traian de la Drobeta a fost realizată de inginerul francez Edgar Duperrex în anul
1906.
– Thermele Drobetei sunt cele mai complicate instalații termale din Dacia
Inferioară. Pe lângă dotările obișnuite ale unor therme, cum ar fi camera de foc
(praefurnium), camera de aburi (laconicum), sala de baie (caldarium), camera de
apă rece (frigidarium) și altele, în partea de nord se găseau săli de lectură și un
spațiu pentru exerciții și întreceri sportive, palestra.
– Ruinele bisericii Mitropoliei Severinului (sec. XIV) din care se păstrează
numai fundațiile unei biserici de forma unei nave dreptunghiulare, terminată cu o
absidă poligonală cu cinci contraforturi. Pe latura nordică a navei este adăugată
cripta bisericii.
Instituții culturale:
– Muzeul Regiunii Porților de Fier , într -o organizare modernă, ca expoziție
și depozite, a fost inaugurat la 15 mai 1972, când orașul a sărbătorit și 1850 de
ani d e atestare documentară ca municipiu. Deschis inițial cu două secții, Acvariu –
Științele Naturii și Istorie -Arheologie, va fi dezvoltat ulterior prin expozițiile
permanente de Artă populară și etnografie mehedințeană (1982) și cea de
Artă plastică, adăpostit ă într -un edificiu separat, clădire reprezentativă în

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
22 arhitectura severineană (1890). Din anul 2010 Muzeul Regiunii Porților de Fier se
află în implementarea proiectului „ Reabilitarea, modernizarea Muzeului Regiunii
Porțile de Fier și valorificarea lui ca produs turistic” fiind închis pentru vizitare.
– Muzeul de Artă construit pe la 1890, într -un stil eclectic barocizat, secție
a Muzeului Regiunii Porților de Fier, este cel mai reprezentativ monument de
arhitectură al orașului Drobeta Turnu Severin. Clădir ea adăpostește o bogată
colecție de pictură, sculptură și artă decorativă contemporană, valorificate prin
organizarea a numeroase expoziții tematice.
– Palatul Cultural Th. Costescu este un edificiu arhitectonic emblematic al
orașului Drobeta Tunu Severi n, inițiat și construit prin efortul Societății
Cooperative „Teatrul Orașului T. Severin" pentru a găzdui aici, în primul rând, dar nu
exclusiv, o instituție cu acest profil.
– Biblioteca Județeană I.G. Bibicescu a fost fondată în 1921 prin dania lui
I.G. Bibicescu , fiu al Mehedințiului, om de cultură și guvernator al Băncii
Naționale în anii 1914 -1924. Este cea mai bogată colecție de bibliotecă donată de
un român, peste 30.000 de volume (carte și periodice) la care donatorul adăugase
și o rarisimă colecție de numismatică.
– Hala Radu Negru în iunie 1903, primăria orașului Turnu Severin a scos
caietul de sarcini pentru construcția halei din Piața Radu Negru , proiect avizat in
partea Consiliului Tehnic Superior din București, prin persoana lui Anghel Salign y.
– Colegiul Național Traian . În 1862 Consiliul comunal al orașului decidea
înființarea unui gimnaziu. Acesta s -a înființat la 1 septembrie 1883 , când a
început să funcționeze cu 79 de elevi și doi profesori (M.N.Hergot și Ștefan Bodiu).
Monumente de art ă:
– Castelul de apă construit în stil medieval este un monument emblematic
pentru severineni, care dă și astazi identitate orașului prin așezarea sa giratorie în
axul principal al așezării. Castelul de Apă, clădire emblematică a municipiului
Drobeta Turn u Severin, a fost ridicat după proiectul inginerului Elie Radu, cu
scopul alimentării cu apă a orașului. Construcția s -a realizat în conformitate cu
proiectul aprobat de Consiliul comunal, la 10 iunie 1910. Construcția s -a finalizat
în 1913, dar inaugurare a a avut loc în 1914, când s -a pus în funcțiune sistemul
alimentării cu apă a orașului, alimentarea făcându -se direct din Dunăre. Clădirea
cu funcțiuni multiple este concepută ca o succesiune de spații pe verticală, care
să adăpostească un centru de inform are turistică, un spațiu de expoziție și galerie
de artă, un muzeu „Istoria alimentării cu apă a municipiului Drobeta Turnu
Severin, o expoziție de fotografii și sculptură, o cafenea literară și spațiu de
belvedere.
– Monumentul eroilor din primul război m ondial a fost inaugurat la 4 iunie
1933. Plasat în Parcul Rozelor, edificiul a fost realizat în perioada 1928 -1933 și
este un omagiu adus ostașilor români căzuți la datorie în Primul Război Mondial.
– Bustul lui Decebal și Bustul împăratului Traian situate în Parcul Central
din fața Palatului administrativ.
– Rotonda personalităților – au fost amplasate busturile oamenilor de
valoare ai orașului pe strada Crișan, personalități marcante care și -au pus
amprenta asupra dezvoltării localității de pe malul Dună rii.
Lăcașe de Cult: Biserica Grecescu, Biserica Maioreasa, Catedrala Romano –
catolică, Biserica Nouă, Sinagoga.
Parcuri: Parcul Rozelor, Gradina "General Dragalina" (cu Cetatea
Severinului), parcul complexului arheologic Drobeta. Parcurile sunt pline cu a lei
elegante, cu rânduri de castani de -a lungul bulevardului Carol I, pe când parcul
central (stil englezesc) este împodobit cu monumente, cu fântâna arteziană.
Patrimoniul antropic al Parcului Natural Porțile de Fier . Vechimea
populării acestui spațiu, pr ecum și importanța strategică deosebită au permis

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
23 apariția și menținerea unor obiective culturale de importanța națională sau
regională32.
Mănăstirea Vodița a fost construită între 1370 si 1372 la aproximativ 500 m
distanță de Dunăre, în apropierea granițe i dintre Imperiul Austro -Ungar și Țara
Românească. Ruinele vechii biserici se văd și în prezent, lângă acestea fiind
construită în 1995 o biserică de lemn și un popas turistic.
Mănăstirea Sf. Ana este ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic Pamfil
Șeicaru, cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”, fiind așezată în imediata apropiere
a municipiului Orșova pe Dealul Moșului.
Mănăstirea Strehaia: desființată în urma Legii de Secularizare a averilor
mănăstirești din 1863, Mănăstirea Strehaia a rămas ca biseric ă de mir până în 1958
când s -a dat în folosință noua biserică a localității Strehaia.
Ansamblul Mănăstirii Strehaia, format din biserica monument istoric,
beciurile palatului domnesc, fundațiile vechilor chilii și zidul de incintă al vechii
cetăți mediev ale, este nominalizat în Legea 5/2000, sectiunea III, zone protejate,
ca obiectiv istoric de interes național cu valoare excepțională.
Mănăstirea se găsește la câțiva zeci de metri de drumul european E70 ce
leagă Timișoara de București.
Mănăstirea Mraconia . Pe drumul național Orșova -Moldova Nouă, în Valea
Mraconiei, era situată o veche mănăstire, numită "Mrăcuna". Vechiul lăcaș "sta"
ascuns într -un loc pitoresc în fata fostului drum Traian de pe malul sârbesc, unde
se afla "Tabula Traiana". Astăzii a fost r idicată noua mănăstire Mraconia.
Catedrala româno -catolică din Orșova se află în zona centrală a localității
Orșova, în imediata vecinătate a „Pieții 1800”, având o poziție dominantă, care
permite observarea ei din mai multe parți. Este construită între a nii 1972 -1976.
Cetatea Tri Kule a fost ridicată în secolul al XV -lea, ruinele observându -se
și în prezent în apropierea localității Svinița. Cetatea era reprezentată prin trei
turnuri dispuse pe malul Dunării în formă de triunghi. Cetatea Tri Kule a fost
inundată în urma amenajării lacului de acumulare Porțile de Fier I, la suprafață
observându -se doar două turnuri.
Cetatea Ladislau a fost construită pe malul stâng al Dunării, menționată
încă din secolul al XIV -lea, cu rol strategic, era destinată controlul ui traficului
fluvial pe Dunăre. Cetatea pereche de pe malul sârbesc este Cetatea Golubac,
mult mai bine conservată decât cetatea Ladislau.
Chipul lui Decebal săpat în stancă se află situat la gura de vărsare a
Mraconiei în Dunăre, având o înălțime de 40 d e metri si o lațime de 25 de metri.
Inițiativa realizării sale aparține multimiliardarului Iosif Constantin Drăgan,
fondatorul Fundației Europene Drăgan.
Peștera Gaura Chindiei II . În abruptul din strâmtoarea Coronini – Alibeg se
deschide peștera Gaura Ch indiei II, rezervație arheologică, unde au fost
descoperite urme de artă rupestră ce aparțin paleoliticului si neoliticului, dar și
urme din perioada de locuire protodacică si dacică.
Peștera Veterani este cunoscută din timpuri străvechi, fiind consacrată de
daci drept sanctuar al zeului Zamolxis.
Cetatea și așezarea dacică din satul Divici reprezintă o mărturie a locuirii
dacice a acestui spațiu, situl fiind considerat de importantă națională, fiind
recunoscut ca element de patrimoniu național, prin Lege a nr. 5 din 2000 privind
aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea Zone
protejate.
Remarcabile pentru acest spațiu sunt Colecția de icoane și obiecte
religioase Eșelnița, Colecția etnografică Eșelnița, Muzeul etnografic și arheolo gic
Gârnic și Muzeul Hidrocentralei Portile de Fier I.

32 Matacă Ștefania Sorina, Diaconu Florina, Crăciunescu G.. Marinescu Roxana, Florescu Gh., 2008:
Peisaje danubiene transfrontaliere. Ghid turistic , 150pp., Drobeta Turnu Severin.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
24 Muzeul Hidrocentralei Porțile de Fier I deschis în 1976 prezintă
caracteristicile generale ale Dunării, datele hidrologice, mărturii materiale ale
așezărilor umane din zonă. În cadrul expoziției au fos t valorificate o parte din
cercetările Colectivului complex al Academiei Române realizate în zona viitorului
lac de acumulare Porțile de Fier I.
Zona Defileului Porțile de Fier a fost locuită încă din paleolitic. Cercetările
au stabilit că aici s -au dezvol tat două culturi arheologice noi: Schela Cladovei în
epipaleolitic și Insula Banului în prima epocă a fierului. Expoziția ilustrează faptul
că aceste comunități umane au locuit această zonă de acum 30.000 de ani până în
zilele noastre, fapt demonstrat de o bogată ceramică aparținând diferitelor culturi
arheologice. Armele de foc prezente în expoziție sugerează lupta dusă de
populația locală, ajutată de numeroase fortificații împotriva năvălitorilor.
O parte din zona Porțile de Fier a fost disputată de cele două mari imperii
ale vremii: Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman. În acest sens, austriecii au
construit în Insula Ada -Kaleh o fortificație de tip Vauban, dar insula a revenit
Imperiului otoman și aici s -a stabilit ocomunitate turcească. Până la inund area
insulei de lacul de acumulare Porțile de Fier I, populația se ocupa cu turismul,
cele mai căutate produse fiind dulceața de trandafiri și smochine, rahatul turcesc,
țigaretele. În amintirea Insulei Ada -Kaleh s -a amenajat un interior turcesc cu piese
reprezentative populației turcești ale acestei insule aflată într -o zonă de
interferență a Imperiului Habsburgic și Imperiul Otoman.
În muzeu sunt expuse costume populare din zona Porțile de Fier și o moară
de apă, considerată precursoarea turbinei moderne Pelton.
Defileul Porțile de Fier este considerat un muzeu geologic în aer liber.
Remarcabile sunt rocile tipice zonei Porțile de Fier, ca: gresia de Gura Văii,
calcarele urgoniene din Cazanele Dunării, granitul de Ogradena, gabbroul de Iuti,
serpentinite d e Tisovița și Plavișevița. Datorită bogăției avifaunistice, cursul
Dunării din zona Porțile de Fier este declarat Sit Natura 2000. Incursiunea în
Muzeul de la Hidrocentrala Porțile de Fier I se încheie cu coborârea în Sala
turbinelor.
Patrimoniul antropic al Geoparcului Platoul Mehedinți. Pășind în Platoul
Mehedinți avem ocazia de a percepe ritmurile materiale ale timpului. Perenitatea
locuirii acestor meleaguri a fost scoasă la iveală în timpul săpăturilor arheologice
care au dezvăluit urme de civilizați e datând din neolitic și aparținând culturii
Coțofeni (Cireșu, sat Bunoaica, Jupânești). În mai multe zone din Platoul
Mehedinți s -au descoperit urme ale unor așezări dacice datând din secolele IV -I
î.Hr. (Balta, Bala de Sus, Malovăț), mărturii ale unor a șezări romane (Șișești, sat
Crăguiești) și medievale ( Cetatea Grădețului , sec. XIII, la 2 km est de satul
Balotești).
Cea mai veche atestare documentară a unei localități din platoul Mehedinți
este 1581, Baia de Aramă, unde se găsește Monumentul Tudor Vl adimirescu ,
sculptor Constantin Bălăcescu. Peste tot, în fiecare localitate se pot întâlni
monumente de arhitectură populară: biserici, troițe, case tradiționale sau mori.
Numărul mare al bisericilor, majoritatea construite din lemn, atestă nevoia
locuito rilor acestor meleaguri de a fi aproape de Dumnezeu. Cel mai vechi lăcaș
de cult este Schitul Topolniței construit în secolul XVI, pictat în 1673.
Cea mai veche biserică de lemn datează din anul 1757 și se află situată în
satul Brebina din zona Baia de Ar amă ( Biserica din lemn cu hramul Sf. Apostoli ,
ridicată în 1757, refăcută în 1845);. Alte biserici vechi se pot întâlni în: Godeanu –
biserica de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae”(1766), biserica de lemn cu hramul
„Sfinții voievozi” (1783 -1786), Gornovița – biserica de lemn cu hramul „Sfântul
Ștefan” (1796 -1799), Prejna – biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii
Domnului” construită din porunca lui Tudor Vladimirescu (1808), etc.
Satul, ca element de bază al Geoparcului Platoul Mehedinți este un
rezultat specific al evoluției sociale și istorice. Păstrarea peste timp al modului de

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
25 viață tradițional se poate realiza prin conservarea așezărilor rurale. Există la
nivelul Platoului Mehedinți situri etnografice în satele: Balta (sec.XVIII -XIX),
Costești (sec.X IX), Prejna (sec.XIX). De asemenea putem întâlni numeroase case
cu arhitectură tradițională declarate monumente, datând din secolele XIX și XX,
cum ar fi casa Untaru Dumitru (1885) și casa Popescu C.(1940) din Jupânești, casa
Pătru Nicu din Crainici (1898 ), casa Nicolescu Ion din Balta (1898), casa Epuran
Gheorghe (1870), casa Dumitru Andrei (1850), casa Zamfiroiu Gheorghe (1860) –
din Cireșu, sat Bunoaica, casa cu pivniță Brehui Ghiță din Șișești, sat Ciovârnășani
(1880) etc.
De-a lungul Dunării între Și mian și Salcia se întâlnesc numeroase mărturii
arheologice din epoca fierului, perioada romană până în cea medievală.
În dreptul localității Șimian, la 2 km de Drobeta Turnu Severin, pe drumul
spre Craiova se găsește, în mijlocul Dunării, Insula Șimian, un de a fost strămutată
cetatea turcească din secolul al XVII -lea de pe Insula Ada Kaleh, înainte de a fi
inundată de lacul de acumulare de la Porțile de Fier.
Pe malul stâng al Dunării, în perioada de după retragerea aureliană, își
face apariția un ansambl u de fortificații de tip quadriburgium, din care fac parte
și cele din localitățile Hinova (castru roman), Batoți, Tismana, Izvorul Frumos,
Izvoarele. Este important de subliniat faptul că toate aceste cetăți sunt posturi
înaintate ale stăpânirii romane tâ rzii în fosta provincie Dacia.
Villa rustica de la Gârla Mare , fermă agricolă romană întemeiată după
înființarea provinciei Dacia, este situată în partea de sud a satului. În urma
cercetărilor arheologice se presupune că, proprietarul fermei putea fi un ve teran
al războaielor daco -romane. Ferma pare a fi o unitate economică de sine
stătătoare, care își producea cea mai mare parte a necesarului de produse
ceramice, ca și cele din fier și plumb, furnizeaza animale pentru hrană, dar și
pentru activitățile agri cole.
Monumentele de arhitectură din Coridorul Verde al Dunării sunt
concentrate în localitatea Cerneți, fostă capitală a județului până în anul 1833:
Biserica Sf. Treime , Biserica Sf. Nicolae și Sf. Spiridon , Biserica Sf. Ioan
Botezătorul, B iserica Adormirea Maicii Domnului , Cula lui Nistor , Cula Tudor
Vladimirescu. Acesta din urmă este o construcție aproape pătrată (12,50 x 11,50
m) cu două niveluri: parter și etaj, ridicată de Tudor Vladimirescu, care avea
importante proprietăți la Cerneți – vie, livadă de pomi. Cula a jucat un rol
important în evenimentele revoluționare de la 1821, fiind pregătită ca loc de
retragere și continuare a luptei în cazul înfrângerii în confruntarea cu turcii.
– Monumentul lui Tudor Vladimirescu , ridicat la 29 i unie 1914 din inițiativa
„Societății Institutorilor și Institutoarelor din România”. Planurile aparțin lui
Vladimir Miorescu, iar sculptura basoreliefului lui I. Iodănescu. Executarea
elementelor componente ale monumentului sunt făcute în Drobeta Turnu Sev erin,
iar bronzurile sunt turnate la atelierele C.F.R. Turnu Severin. Blocurile
piedestalului, în greutate de 3000 kg fiecare, sunt luate de la Gura Văii.
Tot în această zonă se mai găsesc și: Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel
(Erghevița); Biserica Înăl țarea Domnului (Bistrița ); Biserica Sf. M. M. Gheorghe
(Hinova ); Biserica Sf. Gheorghe (Dunărea Mică); Biserica Pogorârea Sf. Duh (Gârla
Mare); Biserica Sf. Mucenița Ecaterina și Sf. ierarh Calinic (Salcia ).
În partea estică a județului se găsește orașul S trehaia cu ruinele Curții
Princiare (secolul al XVII -lea) și biserica Mănăstirii Strehaia construită în 1645 sub
domnia lui Matei Basarab, pe o fundație mai veche, ale cărei origini sunt
necunocute .

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
26 I.3.5.1. Obiceiuri, activități și instalații tradiți onale
– Obiceiuri tradiționale : pescuitul cu vârșa, plasa, prostovolul – Svinița
– Activități tradiționale specifice : agricultură, creșterea animalelor
(capre, oi, vaci), pescuitul cu vârșa, culesul fructelor (smochine, fragi, căpșuni
sălbatice, mure, măce șe)
– Instalații tradiționale : morile cu ciutură de la Țiganski Ogaș,
Vodenicki Ogaș, Povalina, Stariștea, Valea Iuțului, Elișova au aspect inedit
prin prezența la fiecare moară a mai multor pietre alergătoare de grosimi diferite,
schimbate concomitent cu gălețeaua.
În podișul Mehedinți, meșteșugurile tradiționale sunt încă prezente: țesutul
covoarelor din lână, vopsitul lânii folosind coloranți naturali, olăritul (ceramica de
Șișești, Noapteșa) etc. O serie de localități din zona platoului sunt cunoscute î ncă
din antichitate prin zăcămintele de minereuri neferoase. Exploatările de
minereuri cuprifere din zona Ponoarele – Baia de Aramă sunt atestate de pe
vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. Calcarele jurasice – Cireșu, Baia de
Aramă, Ponoarele, Balta sunt folosite la fabricarea cimentului, obținerea varului,
ca piatră de construcții.

I.3.5.2. Calendarul evenimentelor
În majoritatea localităților din județul Mehedinți se desfășoară anual
manifestări tradiționale legate de diferite evenimente religioase sau laice: Balul
Mărțișorului (Ilovița, 28 februarie); Balul Turcilor (Belobreșca, Svinița, 27
februarie, Sichevița, 2 martie); Balul Izmenelor (Ilovița, 28 februarie); Fii Satului
(Ilovița, ultima duminică din luna iulie); Festivalul Smochinelor (Svinița);
Festivalul Satelor Dunărene (Svinița, 1 -2 mai); Festivalul Sportului (Svinița, 1 -2
mai); Festivalul Muzical al Minorităților (Svinița, august); Ziua Școlii din Liubcova
(Liubcova, septembrie); Festivalul minorităților (Bigăr); Festivalul „Ponoare,
Ponoare”, Festivalul Plaiului Cloșani; Festivalul folcloric "Munte, munte, brad
frumos"; Festivalul – concurs de muzică populară "Constantin Gherghina"; Festivalul
de ceramică oltenească "Oale și sarmale"; Festivalul viei și vinului; Sărbătoarea
salcâmului; Sărbătoa rea peșterii Topolnița ; Concurs de teatru de păpuși pentru
copii (Belobreșca); Nedeile, care au date diferite de organizare pentru fiecare
comunitate și sunt legate de hramul bisericii etc.
Balul Izmenelor este o paradă – concurs a portului popular la care se
acordă premii pentru cel mai frumos costum, cea mai frumoasă pereche și regina
balului. Denumirea vine de la cioarecii oltenești, purtați de toți participanții.
Manifestarea a apărut în 1996, în comuna Ilovița, după ce a fost preluată din
arealul bănă țean, Ilovița fiind amplasată în zona de interferență a Banatului cu
Mehedințiul33.
Datinile și obiceiurile străvechi ale mehedințenilor care trăiesc în Podișul
Mehedinți sunt nenumărate și originale. Acestea sunt legate de diferite momente
ale vieții: naș terea – căsătoria – înmormântarea. În rest datinile sunt legate de
aniversările sfinților ortodocși cărora poporul le acordă semnificații aparte:
„Boboteaza” (6 ianuarie), „Sfinții mucenici din Sevastia” (9 martie), „Sfântul mare
mucenic Gheorghe” (23 apri lie), Sfintele Paști etc. Fiecare manifestare
bisericească este însoțită de manifestări populare specifice, prilejuri trăite pe
deplin de comunitățile rurale ale platoului Mehedinți.
Pe văile Coșuștei și Topolniței apar abundente tufărișuri de liliac ce au
făcut pe localnici să respecte sărbătoarea tradițională anuală a liliacului, din
prima decadă a lunii mai, la Ponoarele, Balta și Nadanova.

33 Chicet I., 1998: Calendarul popular a l Mehedințiului, RĂSTIMP – Revistă de cultură și tradiție
populară, anul I, Nr. 1, ian -feb. 1998, pag. 24

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
27 Cele mai cunoscute manifestări culturale din municipiul Drobeta Turnu
Severin sunt Zilele Severinului organizate î n preajma Sf. Gheorghe -patronul
spiritual al orașului și Toamna severineană, la începutul lunii octombrie.
Alte prilejuri pentru promovarea valorilor și tradițiilor culturale locale sunt
și manifestările de Zilele orașelor organizate, în principal, de căt re autoritățile
locale.
I.4 Patrimoniul natural și cultural al zonei Vidin
I.4.1 Potențialul turistic morfologic
Potențialul turistic al Districtului Vidin este asigurat de diversitatea
reliefului ce cuprinde dealurile din Câmpia Dunării, Prebalcan, Munții vechi
Balcanici și zonele de coastă Vidin -Archar -Orsoika. Dealurile Rabishka și crestele
Belogradchik formate din calcare și brăzdate de afluenții râului Lom sunt cele mai
cunoscute din punct de vedere turistic.
Stâncile din Belogradchik reprezintă unul din cel mai renumite obiective
turistice naturale din Bulgaria. Aici se poate practica turismul sportiv, drumeții,
cicloturim, paintball. Există două eco -trasee turistice care includ vizitarea mai
multor obiective din zonă.
Dintre formele carstice cele m ai atractive din această parte a Prebalcanilor
se remarcă Peștera Magura, unică prin frumusețea formațiunilor stâncoase și a
valorii culturale preistorice. Peștera este unul dintre cele o sută de obiective
turistice importante ale Bulgariei și împreună cu pădurea din zonă reprezintă un
obiectiv turistic remarcabil.

I.4.2 Potențialul turistic al climei
Poziția geografică a districtului Vidin determină o climă continental
temperată, cu ierni destul de reci și veri caniculare cu ploi reduse cantitativ.
În lu na iulie sunt temperaturi maxime și minime în luna ianuarie, iar
temperatura medie anuală este 11.2 0C. În timpul iernii menținerea zăpezii pe o
perioadă mai mare din zonele montane duce la o clima mai umedă ce favorizează
dezvoltarea vegetației forestiere .

I.4.3 Potențialul turistic biogeografic
Rezervația biosferei Chuprene este situată pe teritorul municipalităților
Belogradchik și Chuprene și are o suprafață de 1439.20 ha. Rezervația e
proprietate de stat și este în grija și întreținerea Ministerului Mediului și Apelor.
În anul 1977 Organizația mondială pentru educație, știință și cultură ONU –
UNESCO, o include pe lista sa de suprafețe naționale protejate și este parte
inseparabilă a rețelei internaționale de rezervații ale biosferei, compuse din
teritorii în care se evaluează influența umană asupra mediul înconjurător.
Scopul principal este conservarea singurei păduri compacte de molid în
Munții Balcani de Vest, în condiția ei primară. În rezervație se mai găsesc și fag
(Fagus sylvatica ), brad ( Abies) , bulbuc de munte ( Trollius europaeus ). Animalele
reprezentative în acestă rezervație sunt vipera comună ( Vipera berus ), cocoșul de
munte ( Tetrao urogallus ), forfecuța gălbuie ( Loxia curvirostra ), ierunca ( Tetrastes
bonasia ), cerbul roșu ( Cervus elaphus ), lupul (Canis lupus) etc.
În rezervație sunt interzise orice fel de acțiuni ce încalcă caracterul
distinctiv natural.
Monumentul naturii Stâncile din Belogradchik este declarat o formațiune
geomorfologică unică ce este și habitatul unor specii rare pe ca le de dispariție de
floră și faună. Are o suprafată mare, de aproximativ 30 km lungime și 3 km lățime,
în vestul Munților Balcanici și în jurul Belogradcikului. De-a lungul secolelor au
fost sculptate de natură, multiple formațiunii de rocă (gresie roșie) , având forme
ca din povești, în sincron cu biodiversitatea din jurul lor (peste 23 de specii

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
28 protejate de plante și peste 15 specii de animale protejate), care conferă regiunii
Belogradchik o frumusețe unică.
Monumentul naturii Peștera M аgura – peștera este un monument natural
cu interesante formațiuni și descoperiri preistorice. Peștera este localizată în
satul Rabisha, mun. Belogradchik. Peștera M аgura este una dintre cele mai mari
(peste 30000 mp) și cele mai frumoase peșteri din Bulgaria. Aici pot fi v ăzute
„săli” formate natural, galerii, formațiuni fantastice, stalagmite și stalactite de
dimensiuni foarte mari (20 m înalțime și peste 4 m diametru) ce seamănă cu
oameni, cascade, animale, etc. Este faimoasă pentru desenele preistorice, datând
din epi -paleolitic până la începutul Epocii Bronzului, cu care peștera intră sub
patronajul special UNESCO cu statut internațional de monument cultural. Desene
similare cu cele din peștera M аgura au fost descoperite numai în trei locuri în
lume- Franța, Spania, Si beria.
Plină de o frumusețe misterioasă, a fost adăpost pentru specii de faună
protejate – peste 5 specii de lilieci și specii de nevertebrate de peșteră. În peșteră
se află fosile ce dovedesc că acest loc a fost locuit de animale preistorice: urși,
hiene, cai sălbatici.
Monumentul naturii Borov Kamac – cascada : formațiune din rocă (gresie
roșie), are o suprafață de 1,3 ha și se află în locul cu același nume, în zona satului
Borovitsa și se învecinează cu Stâncile de la Belogradchik. A fost declarată
monume nt pentru a proteja remarcabilele situri geologice și botanice, situri de
interes cultural, științific și turistic.
Monumentul naturii Levi I Desni Suhi peci – peșteră: este localizat în zona
satului Dolni Lom, mun. Chuprene și are o suprafață 0,2 ha. Es te caracterizată
prin multiple formațiuni de calcar, lacuri subterane, colonii de lilieci de peșteră.
Este interzisă vizitarea peșterii pentru a nu fi distrus acest monument natural.
Monumentul naturii Venetsa -peșteră: se află în locul Chiucara, lângă satu l
Orășeț, mun. Dimovo și este o carieră în care nu se lucrează. Formațiunile de rocă
sunt foarte frumoase.
Monumentul naturii Cascada râului Stakevska în locul Byalata voda :
cascada se află într -o pădure de pin în situl Byalata Voda, lângă satul Stakevtsi,
mun. Belogradchik și are o suprafață de 1,6 ha. Ascunsă sus în Munții Balcani,
frumoasa cascadă completează peisajul natural virgin în această zonă.
Monumentul naturii Petkov Tserak cascadă : această cascadă se află în
apropierea satului Boinitsa. Are o î nalțime de peste 6 metri. Cascada este
remarcabilă, o raritate în zonă și se diferențiază prin frumusețea ei naturală34.

I.4.4 Potențialul turistic antropic
Printre cele mai importante obiective istorice – culturale din districtul
Vidin se numără:
Cetatea Baba Vida este una din cele mai bine păstrate cetăți de apărare
medievale din Bulgaria. Fundația castelului medieval este începută spre sfârșitul
sec. X, deasupra ruinelor zidurilor cetății antice Bononia. Construcția principală
este începută undeva în ti mpul celui de -al doilea regat bulgar (sfârșitul sec. XII –
XIV). În perioada dominației Imperiului Otoman cetatea este reconstruită de
câteva ori, inclusiv și la sfârșitul sec. XVII până la începutului sec. XIX.
În cetate se poate intra numai prin nord unde este turnul de intrare, iar în
partea cealaltă este săpat un șanț foarte adânc. Cetatea are o suprafață de 9.5
ari. Castelul este înconjurat de un șanț de apărare, care în trecut era umplut cu
apă din Dunăre. Deasupra șanțului cobora un pod mobil, apărat de paza din turnul
de intrare.
Din anul 1958 castelul este deschis pentru vizitare, în el fiind inlus și un
muzeu. În această cetate se găsește un teatru de vară (350 locuri). Castelul este

34 http://www.vidin.government.bg/094/60 -16-16/sid ebar/oblast_vidin/zabelejitelnosti.html

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
29 decor natural pentru filme (în castel și în jur au fost filmate peste 50 de filme
bulgărești și străine), piese de teatru, precum și alte evenimente culturale.
Cetatea Baba Vida este un monument cultural cu valoare națională și este
între primele 100 obiective turistice naționale ale Republica Bulgaria.
Zidurile de a părare Kaleto – pentru consolidarea suplimentară a orașului
Vidin, care după 1718 este punct de frontieră pentru Imperiul Otoman, pe o
perioadă de 30 de ani (1690 -1720) se construiește așa numitul Kale – ziduri de
întărire, care înconjoară tot orașul. Rep rezintă un semicerc cu diametrul 1600 m
pe lângă Dunăre și un perete dublu de piatră către fluviu.
Către uscat este săpat un șanț cu adâncime de 5 -6m și larg de 18m, zidit cu
piatră și umplut cu apă. Kaleto a avut 9 intrări (kapii). Astăzi sunt păstrate o parte
din porțile cetății, jumătatea de nord din șanț și mici porțiuni de ziduri. Sunt
păstrate porțile principale ale zidului – Florentin, Enichiar, Pazar și Stambol. Ele
reprezintă pasaje arcuite ale căror pereți au camere de gardă. Acestea se
închideau cu porți duble din grinzi de stejar învelite cu fier. Peste șanțuri se
trecea pe poduri mobile de lemn. Spre Dunăre se ieșea prin alte 5 porți: Aralak,
Top, Sarai, Telegraf, Siurgiun (prima și ultima sunt zidite). Zidul de întărire este
păstrat până la po arta Telegraf.
După construirea cetății Kaleto, Vidinul nu a fost cucerit de inamic în timp
de război. Kaleto împreună cu porțile păstrate este monument cultural de
importanță națională.
Cetatea romană Kaleto – Belogradcik – din ruinele rămase se observă ce l
puțin trei perioade de construcție: Roman și Bizantin – din sec. I până în sec.VI,
Bizantin și Bulgăresc – din sec VII până în sec. XIV, Otoman – de la 1805 pănă la
1837.
Când romanii se stabilesc pe malul de sud al Dunării, construiesc ziduri de
întărire care cuprind și stâncile Belogradchik. Aceștia s -au folosit de
inacesibilitatea stâncilor și au ridicat două ziduri în nord -vest și în sud -est. În
celelalte două direcții se găsesc stânci masive cu înalțimi de 80m -100m ce
înconjoară cetatea. Acum predomin ă construcțiile din ultima perioadă de întărire,
realizate de către sultanul Mahmid II. Acestea sunt formate din trei curți cu ziduri
de întărire (fiecare cu posibilitatea de apărare autonomă).
De fapt au fost împărțite în două cetăți: cea mare în formă de dreptunghi
și cea mică până la care se ajunge pe o potecă abruptă. Pe zidurile de întărire (cu
înălțime de 10 m) sunt făcute ambrazuri pentru arme. Cetatea avea la dispoziție
15-16 tunuri. Înăuntru au fost construite cazarme, depozite, arsenale, închisoa re,
mori pentru sare și grâu, 4 rezervoare de apă. Ca unitate militară cetatea este
folosită în razboiul sârbo -bulgar în 1885.
Cetatea romana Kastra Martis – Kula este o cetate romană târzie ale cărei
ruine se găsesc în centrul orașului Kula. Este construi tă la sfârșitul sec III și
începutul sec. IV ca parte din dispozitivul de apărare a graniței la Dunăre a
Imperiului Roman. Cetatea a avut o poziție cheie în cel mai vestic pasaj montan
Vrâșka Ciuca și a păzit importantul drum roman Singhidunum (Belgrad). Are două
porțiuni care nu sunt construite împreună. Astăzi lângă ruinele castelului este un
muzeu cu exponate găsite în timpul săpăturilor arheologice.
Conacul Turcesc Koluka este construit în a doua jumătate a sec. XVIII.
Turcii foloseau clădirea ca secț ie de poliție, iar în jurul anilor 70 din sec. XIX în
clădire s -a stabilit comunitatea bisericească bulgară. După Eliberare este
reconstruită și sunt introduse elemente de arhitectură renascentistă bulgară. Din
1956 clădirea este transformată în muzeu în c are se poate vedea istoria Vidinului
și a districtului Vidin din antichitate până la Eliberare (1878).
Moscheea lui Osman Pazvantoglu se găsește în Parcul Dunării, în fața
Mitropoliilor Vidin. Este construită între anii 1800 -1801. Moscheea este din piatră
masivă cu arhitectură orientală. Pridvorul ei este conceput ca o galerie deschisă.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
30 Salonul de rugăciune e foarte mare și decorat cu un plafon de lemn. Minaretul se
termină cu un vârf stilizat în formă de inima întoarsă.
Este un monument cultural de impo rtanță națională.
Biblioteca lui Osman Pazvantoglu se află lângă Moscheea lui Osman
Pazvantoglu. Construncția ei este terminată între anii 1802 -1803. Reprezintă o
prismă patrulaterală, acoperită cu o cupolă. Este dedicată tatălui lui Osman
Pazvantoglu, car e a fost ucis din ordinele sultanului. Cărțile care se aflau în
bibliotecă erau în număr de 2664, dintre care 2014 au fost predate Turciei, iar
650 se află în Biblioteca Națională Sf. Kiril și Metodi din Sofia.
Cazarma cruciformă este construită în perioa da 1800 -1801 pentru
necesitățile armatei otomane în oraș și a fost conectată printr -un pod de lemn
acoperit cu atelierul de arme. Înainte acolo a fost grădina Saraiului vechi și a fost
conac pentru ieniceri. Este o clădire din piatră masivă cu suprafața co nstruită de
1260 mp. Are formă de cruce cu brațe egale. După Eliberare a fost judecătorie și
cazarmă a armatei bulgare. În 1965 -1967 clădirea este restaurată și adaptată ca
muzeu. Din 1969 se fac expoziții etnografice ce reprezintă cultura tradițională a
poporului din districtul Vidin de la sfârșitul sec.XIX până în anii 20 al sec. XX.
Mausoleul lui Antim I este mausoleul primului patriah bulgar, Antim I și se
află în curtea mitropoliei Vidin. Pereții încăperii sunt decorați și au sculptura de
piatră a pr imului Exarh bulgar. La subsol se află sarcofagul în care se află
rămășițele exarhului Antim I.
Biserica Sf. Panteleimon se află în curtea mitropoliei din Vidin. Biserica
există din prima jumătate a sec. XVII și este pictată în 1644. Biserica Sf.
Panteleim on este monument național de artă.
Biserica Sf. Petka există din prima jumătate a sec. XVII. În temeiul legilor
otomane de frontieră pentru confiscare și adaptare în scopuri militare toate
construcțiile creștine din apropierea obiectivelor militare sunt tr ansformate în
depozite și se folosesc în scopul acesta până la Eliberare.
Catedrală Sf.V.M. Dimitar este construită în sec. XVII predominând lemnul
ca material de construcție. Tempul a existat în jur de 240 de ani. Pe data de 6
decembrie 1868 pentru prima dată, s -a ținut prima slujbă în limba bulgară. După
aceea această biserică se transformă în catedrala mitropolitului din Vidin Antim,
care mai târziu este ales primul exarh bulgar. În anul 1889 templul este demolat
doarece lemnul s -a învechit și începe con strucția noului templu. În 1926 Templul a
fost sfințit în mod solemn de mitropolitul Neofit din Vidin. Catedrala Sf.V.M.
Dimitar este a doua ca mărime după templul monument Sf. Aleksandar Nevski din
Sofia.
Catedrala este un monument de importanță național ă.
Sinagoga se află în apropierea Parcului Dunării. Clădirea este construită
într-un an, în 1894, cu ajutorul tuturor evreilor din toate colțurile Bulgariei. Este a
doua ca mărime după cea din Sofia, iar fațada principală este impresionantă. Din
anul 1950 construcția a pierdut funcția principală și a fost folosită ca depozit,
ceea ce a condus la condiția precară în care se află.
Este monument de importanță națională.
Vechea Poștă turcească este construită în a doua jumătate a sec. XIX,
special pentru ne voile poștale. Probabil este terminată în 1859, când Vidinul este
conectat prin telegraf cu diferite orașe europene. Clădirea este masivă, cu două
etaje și trezorerie la subsol. Este singura poștă veche păstrată în Bulgaria. Se află
în Parcul Dunării, în a propiere de Moschee și de Biblioteca lui Osman Pazvantoglu.
Teatrul Municipal Vidin este o clădire de 2 etaje, construită în 1891 și este
prima clădire în Bulgaria eliberată, proiectată special pentru teatru. Se află la
intrarea Parcului Dunării35.

35 http://www.vidin.government.bg/094/60 -16-16/sidebar/oblast_vidin/zabelejitelnosti.html

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
31 Mănăsti rea Dobridolski fondată în secolul XI a ars în secolul al XV -lea. A
fost restaurată în anul 1860. Biserica mănăstirii este o imagine interesantă de
clădire în stil renascentist. Are corp în formă de cruce. Biserica nu are picturi.
Mănăstirea din stâncă în locația "Albutin" situată la 21 km de Vidin, iar
numele provine de la satul dispărut cu același nume. Mănăstirea și părțile ce o
compun sunt în lanț.
Mănăstirea Izvorski este situată la 2 km sud de satul Izvor, municipiul
Dimovo. Se crede că a fost fond ată în sec. XІІ de către prințul rus Izvor Tavorski.
Este o mănăstire activă.
Mănăstirea Rakovishki – fostul centru al comitetelor în timpul Renașterii.
Este conservată vechea biserică unde conspiratorii din anul 1850 decid cu privire
la revolta din nord -vestul Bulgariei36.

I.4.4.1. Cultură, obiceiuri și activități
Povestea Vidinului începe cu mileniul întâi. Triburile tracice Mizi și Tribali
au trăit aici, au fost cuceriți și încorporați în Imperiul Roman în secolul I din era
noastră. O mulțime de fragmen te arhitectonice, sculpturi, lucrări de turnate de
bronz și ceramică depun mărturie astăzi despre ridicarea vechii Ratsiaria (sat
Archar) Bononia (Vidin) în epoca dominației romane.
Bononia își continuă existența în Evul Mediu sub numele de Bdin. Violent și
nedrept este destinul istoric al Bdinului în a doua Țară Bulgărească. În anii 90 ai
secolului XIII, zona Bdin exista ca un principat feudal independent condus de
despotul Șișman, ales în anul 1323 ca rege bulgar. Din anul 1371 Bdinul a devenit
din nou c entrul unui principat feudal independent condus de Regele Ivan Srațimir.
Între sec. XIII – XIV Bdinul nu este doar centru politic, ci și un important
centru economic al teritoriului bulgar de nord -vest cu meșteșuguri și artă foarte
dezvoltate, un mare pr oducător de cereale și mai mult decât atât este centrul
unei activități literare pline de viață.
Bastion din Bdin cade ultimul sub dominația turcilor. Lupta altruistă și
eroică a poporului bulgar face ca în februarie 1878 Vidinul să fie eliberat de sub
dominația otomană.
Timp de două milenii zona a fost un centru militar, cultural, de transport și
comercial important.
Case de cultură
Activitatea caselor de cultură are rădăcini adânci în regiunea Vidin. Astăzi,
zona are un total de 76 de case de cultură, î n acestea lucrând mai mult de 150 de
persoane.
Prima Casă de cultură din zonă a fost fondată în anul 1870. Acesta este
Casa de cultura "Tsviat" din Orașul Vidin, care se asociază în mod invariabil și
consecvent cu dezvoltarea culturală și a tradițiilor ca re a devenit un centru de
exprimare și de păstrare a bogăției spirituale și culturale ale regiunii. În cadrul
casei de cultură sunt implicați peste 320 de copii și tineri. Activitățile în structura
"Tsviat" sunt:
– Ansamblul Folcloric "Tviat", câștigător a n umeroase premii naționale și
internaționale din Italia, Serbia, Turcia, Polonia, Ungaria, Macedonia,
etc.;
– Școala de dansuri pentru copii;
– Grupa vocală pentru copii "Șturce";
– Școala de balet pentru copii "Amadeus" – 1960;
– Școala de jazz "Fame" – 1991;
– Școala de limbi străine pentru copii – 1940;
– Școala de Arte Plastice "Rainbow" – 2001;
– Școala de muzică (clase pentru instrumente populare și instrumente
clasice) – 1955.

36 Strategia de dezvoltare a districtului Vidin 2014 -2020, pg.106 -110

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
32 – Corul mixt Vidin.
Distribuția caselor de cultură pe municipii:
– Mun. Belogradchik – pe teritoriul municipiulul sunt 6 case de cultură.
– Mun. Boinitsa – pe teritoriul municipiului Boinitsa au rămas 4 case de
cultură care funcționează.
– Mun. Bregovo – în municipiul Bregovo mai există și funcționează câte o
casă de cultură în fiecare loca litate – în total 9.
– Mun.Vidin – sunt 20 de case de cultură. În anul 2012 sunt inaugurate 2 noi
case de cultură.
– Mun. Gramada – sunt decât 2 case de cultură .
– Mun. Dimovo – are un număr de 7 case de cultură
– Mun. Kula – are 5 case de cultură funcțion ale
– Mun. Makresh – 4 case de cultură.
– Mun. Ruzhintsi – pe teritoriul municipiul sunt 6 case de cultură
– Mun. Chiuprene – 5 case de cultură.

Programa culturală : districtul Vidin se caracterizează printr -un program
cultural bogat. În fiecare an, zona g ăzduiește expoziții de pictură, sculptură,
sculptură în lemn, festivaluri regionale și festivaluri internaționale de cântece și
dansuri populare și multe altele.
Festival Internațional folcloric "Dansuri De -a lungul Dunării" a avut loc
pentru prima dată în 1997, în orașul Vidin. Acesta include ansambluri din diferite
țări ce prezintă patrimoniul lor național și tradiția populară.
Festivalul de folclor autentic "Ritmurile Dunării" a avut loc pentru prima
dată în anul 1998. Acesta include grupuri de canto și dans popular, tradiții
populare, artiști povestitori din casele de cultură din district. Scopul este de a
conserva, de a promova și de tranfera din generație în generație patrimoniul
folcloric al regiunii Vidin.
Festivalul internațional de cântec și dans a l romilor “Pentru Pace”. A avut
loc pentru prima dată în anul 2000. Acest festival este susținut de artiști romi din
țară și străinătate.
În fiecare an are loc Festivalul internațional al folclorului bulgaro –
românesc „Festivalul de cântece și dansuri val ahice” .
Alte festivaluri populare, care sunt organizate în zonă sunt:
– Festivalul de art ă popular ă "De la Timok la Midzhur"
– Târgul Internațional din Salash – Novo Korito;
– Bâlciul anual Vidin;
– Sf. Dumitru – Ziua Vidinului;
– Organizarea de bâlciuri anual e, în fiecare dintre municipalități;
– Atelier internațional de desen (plener) ”Dunav art”;
– Masterclas pentru dirijori
– Sărbătoarea zilei de naștere a lui Jules Pascin (în orașul Vidin);
– Duminica Floriilor;
– Sărbătorile “Primăvara Dunării” – includ comem orări și sărbători cu
caracter național și local;
– Sărbătorirea Zilei Internaționale ale Copiilor;
– Bal Vienez
– Întocmirea Calendarului cultural anual al distr. Vidin pentru promovarea
evenimentelor internaționale, naționale, regionale și locale în domeniu l cultural37.
În centrul districtului se găsește orașul Vidin unde se găsesc cele mai
importante instituții culturale.
o Teatru municipal de dramaturgie;
o Teatrul cultural de stat;

37 Strategia de dezvoltare a districtului 2014 -2020, pg.106 -110

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
33 o Simfonia -Vidin;
o Galeria de arta;
o Biblioteca regională ”Mihalaki Georgiev”;
o Ansamblul pentru cântece și densuri populare ”Dunav”;
o Casa de cultura ”Țviat”;
o Fanfara orașului.
I.4.4.2. Calendarul evenimentelor
Calendarul evenimentelor culturale din districtul Vidin este strâns legat de
tradițiile, obiceiurile și sărbătorile naționale și locale bulgărești (vezi anexa 1 si
2).

I.5 Forme de turism practicate și practicabile în județ ul Mehedinți
Diversitatea și bogăția patrimoniului natural și etno -cultural al județul
Mehedinți oferă condiții favorabile pentru practicarea tuturor formelor de turism,
începând cu odihna, recreerea, tratament până la speoturism și turismul de
cunoaștere38.
Turismul științific , o alternativă viabilă de dezvoltare a turismului, a
apărut ca rezultat al descoperirii a numeroase situri geologice sau paleontologice,
a elementelor de floră și faună endemică sau rară, a siturilor arheologice și a
monumentelor de arhitectură populară ce au trezit interesul și au atras în județ
cercetători și specialiști în domeniu. Astfel, un interes aparte îl reprezintă situl
paleontol ogic Svinița, numită arie de interes științific internațional, situl
paleontologic Bahna consiterat una dintre cele mai interesante și bogate zone
fosilifere din țară, Peștera Ponicova sau Peștera Topolnița, declarată monument al
naturii, rezervația comple xă Cazanele Dunării, rezervația floristică Gura Văii –
Vârciorova, Complexul Carstic de la Ponoarele cu Podul Natural și Pădurea de
liliac unice în țară, siturile etnografice din Podișul Mehedinți, etc.
Turismul cultural este generat de obiectivele turist ice aparținând
patrimoniului cultural și se adresează unui public avizat. Astfel pot fi vizitate
obiectivele arheologice din perioada antică (cetățile dacice de la Divici și Stânca
Liubcova, Castrul roman și piciorul Podului lui Apolodor, Termele romane), evul
mediu (ruinele cetăților Sf. Ladislau, Drencova, Tricule, Grădeț), dar și istoria
modernă (Peștera Veterani, Complexul Hidroenergetic și de Navigație Porțile de
Fier I), inclusiv monumente importante pentru identitatea națională a românilor
(tabula Tr aiana, bustul regelui Decebal).
Turismul ecumenic sau monastic a apărut încă din evul mediu și s -a
dezvoltat foarte puternic în timpurile moderne. După 1989, odată cu redobândirea
libertății de credință, în județ s -a manifestat o creștere a interesului pen tru
spiritualitatea religioasă materializată prin vizitarea unor așezăminte ca
Mănăstirea Sfînta Ana, Mănăstirea Vodița, Catedrala Catolică din Orșova,
Mănăstirea Mraconia șa.
Turismul de odihnă și recreere , de refacere a psihicului și tonusului pierdut
pe perioada anului, pe fondul agitației urbane este practicat intens deoarece
cadrul natural al județului oferă condiții propice pentru dezvoltarea acestei forme
de turism. În plus, este și cea mai puțin costisitoare, adresându -se, practic tuturor
categoriil or de turiști, indiferent de preocupări, pregătire, vârstă, religie sau
resurse financiare. Cazanele Mari și Mici sunt cel mai spectaculos și atractiv peisaj
de pe intreg cursul Dunării, iar în podișul Mehedinți este Podul Natural de la
Ponoarele.
Turismu l rural este o formă de turism motivată de dorința de întoarcere la
natură, la viața și obiceiurile tradiționale și presupune șederea în gospodăria
țărănească (fermă sau pensiune agroturistică) sau într -o pensiune. Pentru a fi

38 http://www.pnportiledefier.ro/forme_turism.html

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
34 favorabile agroturismului, lo calitățile rurale trebuie să fie situate într -un mediu
fără factori poluanți, deținătoare a unor valori etnofolclorice, culturale și tradiții
sătești, cu un bogat trecut istoric sau a altor resurse turistice care permit
realizarea unor oferte diversificate și personalizate. Podișul Mehedinți reprezintă
una din zonele țării în care acest tip de turism se poate dezvolta. Astfel, există
numeroase sate în care încă se mai păstrează vii tradițiile, cultura și sărbătorile
populare (situl etnografic din satul Balt a, Prejna, Dâlbocița, Ansamblul de mori de
apă de la Ponoarele etc.).
Ecoturismul este o formă de turism în care motivația principală a turistului
este obsevarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură.
Aceasta se poate practica prin vizitarea zonelor relativ neafectate de activitățile
umane, cu un impact redus asupra mediului natural și socio -cultural. Astfel de
zone le întâlnim în Podișul Mehedinți unde turiștii se pot bucura de produse
ecologice și pot beneficia de o cazare în cas e tradiționale, putând lua parte, dacă
doresc, la activitățile gospodăriei (în localitățile Ponoarele, Isverna, Ilovița,
Balotești, Godeanu).
Birdwatchingul este o formă de turism care se adresează celor pasionați de
fotografierea și urmărirea comportament ului, hrănirii, cuibăririi și zborului
speciilor de păsări. Acesta formă de turism poate fi practicată fie din amenajări
speciale cum ar fi turnurile sau observatoarele de păsări, fie direct, în habitatele
caracteristice, fără amenajări speciale, în zonele umede de pe malul Dunării,
declarate arii naturale avifaunistice.
Silvoturismul este un alt fel de turism decât cel cu care ne -am obișnuit
până acum. Acesta se bazează pe resurse naturale, care exista deja și care trebuie
doar valorificate. Este forma de turism care pune în valoare frumusețea peisajelor
pădurilor, cu binecunoscuta varietate a structurilor, formelor și coloritului.
Silvoturismul se poate deșfășura în siguranță sub îndrumarea personalului de teren
al ocoalelor silvice sau a agenților de ter en de la parcurile naturale și naționale.
Silvoturismul are ca forme înrudite turismul cinegetic și pescuitul sportiv39.
Turismul speologic este una dintre formele de turism care poate valorifica
potențialul geologic, speofaunistic, speopeisagistic al județ ului. Cele mai
cunoscute și vizitate peșteri sunt: Topolnița, Isverna, Ponoarele, Ponicova, Gaura
cu Muscă, Peștera cu Apă din Valea Polevii, Zamonița, Veterani, fiecare dintre
acestea având propriile legende și povești.
Cicloturismul , turismul practicat c u bicicleta, este o formă tot mai
răspândită de turism activ și care poate aduce mari beneficii cu minime eforturi
de investiții, fiind totodată o activitate cu impact redus asupra mediului
înconjurător.
Mountaine -bike este o formă de turism sportiv înrud it cu cicloturismul dar
care este aplicată pe trasee speciale, de munte, cu biciclete echipate
corespunzător. În parcurile de pe malurile Dunării această formă de turism sportiv
poate fi practicată deja pe mai multe trasee.
Turismul nautic este una dintre formele de turism cu cel mai mare impact,
datorită existenței lacului de acumulare Porțile de Fier I, lac care permite
desfășurarea tuturor formelor de turism sportiv și de agreement.
Turismul de croazieră în zonele turistice Porțile de Fier și Cazanele Du nării
este indisolubil legat de Dunăre, iar potențialul său este cu atât mai mare cu cât
promovarea produsului turistic respectiv nu este suficient dezvoltată. Zona de
clisură are toate atuurile pentru promovarea acestui tip de turism, iar croazierele
organizate de alte țări europene pe Dunăre pot constitui un punct de plecare în
acest domeniu.
Turismul balnear reprezintă una dintre formele de circulație turistică cele
mai constante, cu o clientelă relativ stabilă. În zonă este determinat de climatul
sedat iv de dealuri și de prezența unor resurse hidrologice cu caracteristici

39 http://www.pnportiledefier.ro/forme_turism.html

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
35 minerale care au determinat dezvoltarea și localizarea unei stațiuni balneare
precum cea de la Bala, ce dispune de rezerve apreciabile de apă minerală și
nămol terapeutic, fiind profil ată pe cura internă și externă. Stațiunea Bala este o
stațiune recunoscută prin izvoare de ape minerale sulfuroase, oligominerale
(hipotone), termale (23.5 – 29.5 0C) și nămol terapeutic, indicate pentru tratarea
afecțiunilor reumatismale, ginecologice și ale aparatului locomotor, precum și a
gastritelor, colecistelor, insuficiențelor hepatice și bolilor renale. Complexului
balnear de la Bala i se mai adaugă și câteva localități (Balta, Negoiești), care
alături de climatul blând dispun și de un potențial ba lnear, dar care datorită lipsei
unei infrastructuri adecvate, nu sunt valorificate din punct de vedere turistic.
Turismul pentru cumpărături (shopping ) se practică, în special, în regiunile
transfrontaliere și cele turistice renumite, în magazine mici, ren umite pentru
produsele tradiționale. Produse obținute din smochine (dulceață și țuică) pot fi
găsite de turiști cu ocazia Festivalului Smochinului organizat în Svinița și din cireșe
în localitatea Cireșu, Podișul Mehedinți.
Toate cele prezentate mai sus s e constituie într -o invitație de practicare a
acelei forme de turism care se potrivește cel mai mult personalității fiecăruia,
turismul reprezentând cea mai eficace metodă de menținere a unui tonus fizic și
mental capabil să asigure derularea în bune condi ții a activităților omului40.

I.6. Forme de turism practicate și practicabile în districtul Vidin
Formele de turism practicate în districtul Vidin sunt: ecoturismul, turismul
de vânătoare și pescuit41.
Rezervția Biosferei – Chuprene are o suprafață de 1439 de hectare. Aceasta
este încorporată pe lista UNESCO a Organizației Națiunilor Unite. În districtul Vidin
sunt o serie de arii, specii și monumente natural protejate. Printre acestea se
numără renumitele formațiuni de rocă – Belogradchik, Borov Kamak, Chut urite și
Peștera Magura și Venetsa.
Vânătoare – Fondul de vânătoare "Midzhur" – situat în apropierea orașului
Belogradchik, oferă condiții excelente pentru vânătoare de specii rare, fiind o
destinație atractivă pentru turiștii străini.
Lacul Rabisha – este cel mai mare din nord -vestul Bulgariei, cu o suprafață
de 3.250 ari. La 100 m de coasta de sud este situat un camping.
Barajul – sat Poletkovtsi este potrivit pent ru dezvoltarea pescuitului sportiv
și de vânătoare și unul dintre cele mai curate lacuri din regiune.
Zona de agrement "Bozhuritsa" este situată la 18 km sud -vest de orașul
Vidin. Zona de agrement are peste 600 de locuri, întreprinderi, organizații public e
și facilități private. Sunt condiții bune pentru vacanțe scurte și lungi în mediul
parcurilor forestiere și zone de apă – înot, plimbare cu barca și pescuit.
Oportunități mari pentru picnic și plimbări în natură. Se întâlnesc ciuperci, fructe
de pădure ș i ierburi. Prezența animalelor sălbatice mari și mici oferă posibilitatea
practicării partidelor de vânătoare. Accesul la zonă este foarte bine asigurat.
Zona de agrement "Belogradchik" – Acoperă orașul cu fenomenul său
natural unic Stâncile Belogradchik și cetatea Belogradchik. O lume de basm a
oamenilor, animalelor, păduri pietrificate și cetăți sculptate de natură de
milioane de ani. Zona de agrement este vizitată de mulți turiști bulgari și străini,
datorită frumuseții sale unice și numărului de site -uri turistice. Sunt condiții
foarte bune pentru drumeții și turism educațional. Zona are hoteluri confortabile,
cabane turistice, legături de transport convenabile.

40 http://www.pnportiledefier.ro/forme_turism.htm l
41 Strategia de dezvoltare a districtului Vidin 2014 -2020,
http://www.raris.org/bazaznanja/download/bug arska/opstadokumenta/Regional%20development%2
0strategy%20of%20region%20Vidin%202014 -2020.pdf

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
36 Zona de agrement "Ratsiaria" este situată la 17 km sud de Vidin pe Dunăre.
Plină de salcâ m, stejar și frasin, dezvăluiește o vedere panoramică spre fluviu. În
zonă există condiții bune pentru odihnă scurtă în apropiere de apă, pescuit,
drumeții și turism educațional. În apropiere se află situl arheologic Ratsiaria rămas
din timpul dominației r omane.
Acvaturism. Dunărea oferă condiții pentru dezvoltarea turismului de apă.
În fiecare an, în luna august Vidinul găzduiește regatta internațională care, în
2005 a avut aniversarea de 50 de ani.
Râul Falkovet s oferă condiții excelente pentru practicarea raftingului și a
sporturilor extreme.
Turismul cultural se dezvoltă în centrele cultural -istorice. Castelul „Baba
Vida” din Vidin este un moment de cultură de importanță națională și este unul
dintre cele o sut ă obiective turistice bulgare. În interiorul cetății este amenajat
un mic muzeu. „Kale” împreună cu porțile sale reprezintă monumente culturale
de importanță națională.
Speoturism. Peștera "Magura" din dealul Rabishka este de o frumusețe rară
cu o varietat e de monumente ale naturii în Bulgaria. Peștera este electrificată.
Labirinturile sale subterane au o lungime de 2.5 km, cu ”săli” spectaculoase,
stalactite și stalagmite, picturi rare păstrate foarte bine ce datează de IX -VIII
înainte de Hristos. Există ș i o serie de picturi rupestre unicat de artă preistorică.
Este și o sală specială pentru degustarea vinului unicat de Magura.
Turismul balnear. Pe teritoriul Vidinului în apropierea satului Slanotran
există un izvor cu apă termală puternic mineralizată, cu un conținut ridicat de
iod, brom și altele. Potrivit pentru producerea de compuși chimici pentru industria
farmaceutică, energie geotermală și utilizarea acestor ape pentru tratament
medical. Sursa de apă are un debit de sunt 5.00 l/sec sau 158 680 m3/an, la o
temperatură a apei de 41 °C.
Turism rural. Zona are o varietate de resurse naturale și atracții pentru
dezvoltarea turism ului, dar cu toate aceste condiții prealabile pentru turismului
rural, acesta este foarte slab dezvoltat.

I.7. Resurse le turistice naturale și culturale comune destinației
turistice Mehedinți – Vidin

Tabel I. 3 Obiective turistice comune ale zonei turis tice Mehedinți – Vidin

Tipul
obiectivului
turistic Obiective turistice în
Mehedinți Obiective turistice în
Vidin Forme de
turism
I. NATURAL
Arii
protejate Parcul Natural Porțile de
Fier
Parcului Natural
Geoparcul Platoul
Mehedinți
Parcul Național Do mogled
-Valea Cernei
Hinova – Ostrovul Corbului
și Gârla Mare –Salcia
incluse în Sit Natura 2000
Blahnița
Pădurea Stârmina,
Pădurea Lunca Vânjului și
Pădurea Bunget Vrâșka Chuka
Chuprenski buchi
Insula Kutovo
2 Arii de Protecție
Specială Avifaunistică
(SPA) științific
ecoturism
Situri Natura Blahnița, Coridorul Jiului, „Munții Balcani de Vest științific

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
37 2000 Cursul Dunării – Baziaș –
Porțile d e Fier, Domogled
-Valea Cernei,
Munții Almăjului -Locvei,
Pădurea Stârmina, Platoul
Mehedinți, Porțile de Fier și Munții PreBa lcani”
”Munți Balcani de Vest”
19 situri din Rețeaua
Natura 2000, 17 Situri de
Importanță Comunitară
(SCI)
ecoturism
rezervații Cazanele Mari și Cazanele
Mici, Locul fosilifer
Svinița, Locul fosilifer
Bahna, Dealul Duhovna,
Gura Văii – Vârcio rova
Fața Virului, Cracul Crucii,
Dealul Vărănic, Valea
Oglănicului, Cracul
Găioara
Cornetul Băii și Valea
Mănăstirii, Cornetul Bălții,
Cheile Coșuștei, Cornetul
Babelor Pădurea Borovăț și
Cerboanei, Peștera lui
Epuran, Peștera Topolnița
Cheile Topolniței, Peștera
Izverna, Pădurea de pe
Muntele Drăghiceanu,
Tufărișurile
mediteraneene de la
Izverna, Cornetul Piatra
Încălecată, Izvorul carstic
cu stâncăriile de la
Camăna, Pădurea cu liliac
de la Ponoarele,
Complexul carstic de la
Ponoarele –Lacul Zăton,
lapiezurile și Podul
Natural de la Ponoarele
(Podul lui Dumnezeu ,
peștera de la Pod ) Rezervația biosferei
Chuprene
Stâncile din Belogradchik
Lacul Rabisha
Peștera M аgura
Monumentul naturii
Borov Kamak – cascada
Monumentul naturii Levi
I Desni Suhi peci –
peșteră
Monumentul naturii
Venetsa -peșteră
Monumentul naturii
Cascada râului Stakevska
în locul Byalata voda
Monumentul naturii
Petkov Tserak cascadă științific
ecoturism
Alte atracții
naturale Fluviul Dunărea
Plaje clisura Dunării Fluviul Dunărea
Plaja Novo Selo
Plaja Koshava
Plaja insulei Golia agrement
II. ANTROPIC
cultural Cetatea medievală a
Severinului
Castrul roman de la
Drobeta
Podul lui Traian de la
Drobeta
Thermele Drobetei
Ruinele bisericii
Mitropoliei Severinului
(sec. XIV)
Muzeul Regiunii Po rților de
Fier Cetatea Baba Vida
Muzeul cetății Baba Vida
Muzeul Cetatea romana
Kastra Martis – Kula
Muzeul Conacul Turcesc
Koluka
Muzeul cazărmii
cruciforme
Zidurile de apă rare
Kaleto
Cetatea romană Kaleto –
Belogradcik științific
ecoturism
cultural
speologic
rural
de
croazieră

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
38 Muzeul de Artă
Palatul Cultural Th.
Costescu
Hala Radu Negru
Colegiul Național Traian
Castelul de apă
Cetatea Tri Kule
Chipul lui Decebal
Peștera Gaura Chindiei II.
Peștera Veterani
Muzeul Hidrocentralei
Porțile de Fier I
Cetatea Grădețulu i
case cu arhitectură
tradițională
Cetatea Ada -kaleh
strămutată pe Insula
Șimian
Castrul Hinova Cetatea romana Kastra
Martis – Kula
Conacul Turcesc Koluka
Biblioteca lui Osman
Pazvantoglu
Sinagoga
Vechea Poștă turcească
Teatrul Municipal Vidin
Teatrul cultural de stat;
Simfonia -Vidin;
Galeria de arta;
Biblioteca regională
”Mihalaki Georgiev”;
Casa de cultura ”Țviat”;
Fanfara orașului.

monumente
de artă Castelul de apă
Monumentul eroilor din
primul război mondial
Bustul lui Decebal
Bustul î mpăratului Traian
Rotonda personalităților
Monumentul Tudor
Vladimirescu
Mausoleul lui Antim I ecoturism
cultural

lăcașe de
cult
Biserica Grecescu, Biserica
Maioreasa, Catedrala
Romano -catolică, Biserica
Nouă, Sinagoga.
Mănăstirea Vodița
Mănăstirea Sf. Ana
Mănăstirea Strehaia
Mănăstirea Mraconia
Catedrala româno -catolică
din Orșova
Schitul Topolniței
Biserica din lemn cu
hramul Sf. Apostoli
biserica de lemn cu
hramul „Sfântul Nicolae”
biserica de lemn cu
hramul „Sfinții voievozi”
biserica de lemn cu
hramul „Sfântul Ștefan”
biserica de lemn cu
hramul „Adormirea Maicii
Domnului” Biserica Sf. Panteleimon
Biserica Sf. Petka
Catedrală Sf.V.M.Dimitar
Mănăstirea Dobridolski
Mănăstirea din stâncă în
locația "Albutin"
Mănăstirea Izvorski
Mănăstirea Rakovishki
Biserica din Novo Selo ecoturism
cultural
ecumenic

monumente
de
arhitectură Biserica Sf. Treime ,
Biserica Sf. Nicolae și Sf.
Spiridon , Biserica Sf. Ioan
Botezătorul, Biserica
Adormirea Maicii Moscheea lui Osman
Pazvantoglu
Cazarma cruciformă cultural
ecumenic

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
39 Domnului, Cula lui Nistor,
Cula Tudor Vladimirescu
Biserica Sf. Apostoli Petru
și Pavel (Erghevița);
Biserica Înălțarea
Domnului (Bistrița );
Biserica Sf. M. M.
Gheorghe (Hinova );
Biserica Sf. Gheorghe
(Dunărea Mică); Biserica
Pogorârea Sf. Duh (Gârla
Mare); Biserica Sf.
Mucenița Ecaterina și Sf.
ierarh Calinic (Salcia ).
parcuri Parcul Rozelor,
Gradina "General
Dragalina" (cu Cetatea
Severinului), parcul
complexului arheologic
Drobeta
parcul central (stil
englezesc) este împodobit
cu monumente, cu f ântâna
arteziană Parcul Dunării de
agrement
și odihnă
Evenimente
culturale
– baluri

– festivaluri

– sărbători

– concursuri

Balul Mărțișorului, Balul
Turcilor, Balul Izmenelor,
Fii Satului

Festivalul Smochinelor ,
Festivalul Satelor
Dunărene Festivalul
Sportului Festivalul
Muzical al Minorităților
Festivalul minorităților,
Festivalul „Ponoare,
Ponoare”, Festivalul
Plaiului Cloșani; Festivalul
folcloric "Munte, munte,
brad frumos"; Festivalul –
concurs de muzică
populară "Constantin
Gherghina"; Festivalul de
ceramică oltenească "Oale
și sarmale"; Festivalul viei
și vinului;

Sărbătoarea tradițională a
liliacului; Sărbătoarea
salcâmului; Sărbătoarea
peșterii Topolnița ;
Zilele orașelor: Zilele
Severinului, Toamna
severineană

Festival Internațional
folcloric "Dansuri De -a
lungul Dunării"
Festivalul de folclor
autentic "Ritmurile
Dunării"
Festivalul internațional
de cântec și dans al
romilor ”Pentru Pace”
Festivalul internațional
al folclorului bulgaro –
românesc
„Festivalul de cântece și
dansuri valahice” .
Festivalul de artă
populară "De la Timok la
Midzhur"

Sărbătoarea zilei de
naștere a lui Jules Pascin
(în orașul Vidin);
Duminica Floriilor;
Sărbătorile "Primăvara
Dunării"
Sărbătorirea Zilei cultural
de
agrement

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
40
– nedei

– târguri

Concurs de teatru de
păpuși pentru copii

Nedeile, care au date
diferite de organizare
pentru fiecare comunitate
și sunt legate de hramul
bisericii etc.

Internaționale ale
Copiilor;
Bal Vienez

Târgul Internațional din
Salash – Novo Korito

Ansambluri
folclorice,
școli de dans
și muzică Ansamblul Folcloric
Danubius (Drobeta Turnu
Severin)
Ansamblul folcloric “Liliac
de la Ponoare” (Comuna
Ponoarele)
Ansamblul Folcloric Dunav
(Svinița)
Ansamblul folcloric
“Liliacul” (Baia de Aramă)

Ansamblul Folcloric
"Tviat",
Școala de dansuri pentru
copii;
Grupa vocală pentru
copii "Șturce";
Școala de balet pentru
copii "Amadeus" –
Școala de jazz "Fame" –
Școala de limbi străine
pentru copii
Școala de Arte Plastice
"Rainbow" – 2001;
Școala de muzică
Corul mixt Vidin. cultural
de
agrement
Case de
cultură 76 case cultură în
regiunea Vidin

Concluziile capitolului
Prin poziția sa “strategică”, județul Mehedinți, situat la îngemănarea
Carpaților cu Balcanii și cu acces direct la principalele d rumuri europene, rutiere,
feroviare și navigabile, cu un peisaj geografic de invidiat, străbătut de cursul
Dunării în periplul său românesc, oferă un deosebit potențial de dezvoltare
turistică.
Pentru valorificarea cât mai eficientă a bogatului patrimoniu turistic al
acestei zone unice în țară prin diversificarea resurselor naturale și culturale,
dezvoltarea activității turistice trebuie să respecte principiile dezvoltării durabile,
având în vedere armonizarea activităților turistice în contextul dezvoltăr ii
economice regionale și locale coroborate cu cerințele legislației privind protecția
mediului. Există trei posibilități durabile pe care țara noastră le poate avea în
vedere: turismul ecologic, turismul durabil și ecoturismul. Factorii care
influențeză d ezvoltarea turismului ecologic sunt: potențialul natural, populația
rurală, tradițiile bogate și poziționarea geografică atractivă.
Județul Mehedinți deține un impresionant patrimoniu natural și cultural,
concentrat în ariile naturale protejate aflate în apropierea orașului Drobeta Turnu
Severin, unde există centre de informare turistică și pentru alte obiective turistice
din județul Mehedinți.
Parcul Natural Porțile de Fier este o arie naturală protejată care abundă în
resurse ce pot constitui puncte de a tracție turistică, prin complexitatea geologică,
diversitatea floristică și faunistică, condițiile climatice submediteraneene, la care
se adaugă un bogat patrimoniu etno -cultural și religios -istoric.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
41 Climatul temperat -continental cu influențe submediterane și relieful foarte
variat din Geoparcul Platoul Mehedinți au creat condiții pentru numeroase specii
de plante și animale rare. Acest parc natural este bogat în numeroase obiective
culturale și istorice, iar tradițiile și meșteșugurile populare sunt încă p racticabile.
În zona de sud -est a județului Mehedinți locuită din cele mai vechi timpuri,
în care se întâlnesc numeroase dovezi arheologice, dar și paleontologice care
conservă „mărturiile trecutului”, arii naturale protejate avifaunistice și
monumente d e arhitectură tradițională.
Patrimoniul natural și cultural al județului Mehedinți oferă posibilitatea
dezvoltării tuturor formelor principale de turism: științific, cultural, ecumenic,
itinerat, ecoturism, etc. Parcurgând traseele turistice din parcurile naturale
mehedințene și din ariile naturale protejate, situri Natura 2000, rezervații și alte
atracții naturale, turistul întâlnește obiective naturale și culturale, unele dintre
ele unice chiar în Europa.
În districtul Vidin există trei din cele mai impor tante obiective turistice
naționale din Bulgaria (din 100 obiective naționale). R esursele turistice naturale
ale regiunii Vidin sunt diversificate și bogate. Există o parte din Rezervația
Biosferei Chuprene, mai multe zone protejate, 19 situri din Rețeaua Natura 2000,
17 Situri de Importanță Comunitară (SCI) și 2 Arii de Protecție Specială
Avifaunistică (SPA).
Districtul Vidin este caracterizat printr -un patrimoniu istoric deosebit de
important. Pe teritoriul districtului există un număr de 56 monumente de cultură
(obiecte de arheologie din antichitate și Evul mediu, biserici, moschei și mănăstiri
din sec. XV -XIX, clădiri din 1880 până în 1925).
Regiunea Vidin are un potențial mare de dezvoltare a mai multor tipuri de
turism. Deși districtul are potențial at ractiv, turismul nu este foarte dezvoltat.
Formele principale de turism , turismul cultural – istoric, științific, ecumenic,
itinerat ecoturism, etc. au oportunități reale de dezvoltare. Odată cu deschiderea
podului Vidin – Calafat se preconizează dezvoltar ea turismului de agrement.
Resursele naturale și cele cultural -istorice, lacurile, pădurile, peșterile,
peisajele deosebite oferite și de Dunăre ca și clima moderată oferă condiții
potrivite pentru dezvoltarea turismului de aventură. În centrele urbane se poate
dezvolta turismul cultural -istoric ; în zonele rurale, agroturismul, turismul tematic
(tradiții locale, gastronomie, etc.) și ecoturismul.
Instituțiile culturale, care sunt situate în regiune nu oferă suficiente
atracții și programe de divertisment. L ipsa de fonduri este un obstacol pentru
Casele de cultură pentru a participa la evenimente naționale și internaționale.
Pentru cea mai mare parte din orașele mici, Casele de cultură reprezintă o sursă
majoră de evenimente culturale și păstrarea tradiții lor locale.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
42 II. ANALIZA MEDIULUI EXTERN ȘI INTERN AL ZONELOR TURISTICE MEHEDINTI ȘI
VIDIN

II.1. Analiza macromediului de marketing . Analiza PEST
Această analiză cuprinde forțele externe care acționează din partea
macromediului și a micromediului stimul ând sau frânând activitatea turistică în
zonă. Acești factori exercită în permanență o influență mai mică sau mai mare
asupra destinației turistice, aflându -se într -o permanentă schimbare. Elementele
macromediului , care constituie obiectul analizei PEST, cuprind : mediul politico –
legislativ, mediul economic, mediul social și cultural, mediul tehnologic, mediul
demografic, mediul natural. Pe lângă aceste elemente, se mai pot studia factorii
demografici ( structura populației pe vârstă, etnie, grad de mobilitat e, totalul
populației etc.) și factorii naturali și ecologici.

II.1.1. Mediul politico -legislativ
Mediul politic este format de structurile sociale, forțele politice ce
acționează și de raporturile stabilite între acestea. Toate acestea determină un
clima t politic stabil sau mai puțin stabil cu influențe directe asupra mediului de
afaceri dintr -o regiune, ca și gradul de intervenție a statului în economie și
atitudinea generală a administrației față de viața economică a societății
Mediul legislativ cuprind e ansamblul normelor juridice și actelor normative
care reglementează desfășurarea activităților comerciale ale întreprinderilor și
afectează direct activitatea turistică. Mediul juridic și instituțional nu cuprinde
doar legislația comercială internă, ci ș i reglementările stabilite de organismele
internaționale abilitate.
În ceea ce privește activitatea în turism, aceasta este reglementată prin
acte normative cu caracter de lege având în vedere caracterul special al
activităților din turism, domeniu cu o im portanță deosebită în ceea ce privește
dezvoltarea economiei țării.
Județul Mehedinți
Actele normative care reglementează desfășurarea activităților în turism,
în România, sunt reprezentate de:
– Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și des fășurarea
activității de turism în România;
– Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998
privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România;
– Ordonanța Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din
Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității
de turism în România.
– Legea nr. 229/2003 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2003
pentru modificarea art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind
organizarea ș i desfășurarea activității de turism în România
– Hotărârea Guvernului nr. 238 /2001 privind condițiile de acordare a
licenței și brevetului de turism
– Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind criteriile și m etodologia pentru eliberarea licențelor și
brevetelor de turism
– Ordinul ministrului turismului nr. 691/2002 pentru modificarea și
completa rea Normelor metodologice privind criteriile și metodologia pentru
eliberarea licențelor și brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului
turismului nr. 170/2001
– Ordinul m inistrului turismului nr. 910/2002 pentru modificarea Normelor
metodologice privind criteriile și metodologia pentru eliberarea licențelor și
brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
43 – H.G. 1328/2001 privind clasificare a structurilor de primire turistice
– H.G. 1412/2002 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1.328/2001
privind clasificarea structurilor de primire turistice
– Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clas ificarea structurilor de primire turistice
– Ordinul ministrului turismului nr. 911/2002 privind modificarea și comple –
tarea Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea structurilor de primire tu ristice
– Ordinul ministrului turismului nr. 188/2003 privind modificarea și
completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire
turistice
– Hotărârea Guv . nr. 305/2001 privind atestarea și utilizarea ghizilor de
turism
– Hotărârea Guvernului nr. 631/2003 pentru modificarea și completarea
Hotărârii Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea și utilizarea ghizilor de turism
– Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr.
637/2004 pentru aprobarea Normelor metodol ogice privind condițiile și criteriile
pentru selecționarea, școlarizarea, atestarea și utilizarea ghizilor de turism
– Hotărârea Guvernului nr. 511/2001 privind unele măsuri de organizare a
activității de agrement în stațiunile turistice
– Hotărârea Guvernulu i nr. 452/2003 privind desfășurarea activității de
agrement nautic
– Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr.
292/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfășurarea activității
de agrement nautic
– Ordona nță de urgență a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea și
funcționarea societăților comerciale de turism balnear și de recuperare
– Legea nr. 143/2003 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 152/2002 privind organizarea și funcționarea societăților comerciale de turism
balnear și de recuperare
– Hotărârea Guvernului nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru
prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de salvare in munți
– Hotărârea Guvernului nr. 559/2001 privind un ele măsuri de
comercializare a produselor alimentare și nealimentare in stațiunile turistice
– Hotărârea Guvernului m. 237/2001 pentru aprobarea Normelor cu privire
la accesul, evidența și protecția turiștilor in structuri de primire turistice
– Hotărârea Guve rnului nr. 306/2001 privind practicarea de către agenții
economici din turism și de către instituțiile de cultură de tarife și taxe
nediscriminatorii pentru turiștii și vizitatorii români și străini
– Hotărârea Guvernului nr. 805/2001 privind unele măsuri d e informare
asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire
turistice cu funcțiuni de cazare turistică la turismul neorganizat
– Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2001 privind majorarea limitelor
amenzilor contravenționale prevă zute în unele acte normative din domeniul
turismului
– Ordin comun al ministrului turismului, ministrului sănătății și familiei,
ministrului administrației publice și ministrului apelor și protecției mediului nr.
330/262/109/327/2002 privind dezinsecția și deratizarea structurilor de
primire turistice în stațiunile de pe litoral
– Ordonanța Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare
a pachetelor de servicii turistice
– Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 107/1999
privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
44 – Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 516/
2005 pentru aprobarea contractului -cadru de comercializare a pachetelor de
servicii turistice
– Ordinul ministrul ui turismului nr. 235/2001 privind asigurarea turiștilor in
cazul insolvabilității sau falimentului agenției de turism
– Hotărârea Guvernului nr. 867/2006 pentru aprobarea normelor și
criteriilor de atestare a stațiunilor turistice

Districtul Vidin
Actele n ormative care reglementează desfășurarea activităților în turism,
în Bulgaria, sunt reprezentate de:
– Legea Turismului, în vigoare din 1 Octombrie 20002 Prom. SG 56 2002;
Legea a fost adoptată de către a 39 -a Adunare Națională din 23 Mai 2002.
– Regulile Mini sterului Turismului aprobate prin Decret guvernamental nr.
447 din 23.12.2014, actualizat în Monitorul Oficial nr. 108 din data de 30.12.2014,
în vigoare din 01.01.2015
– Ordonanța pentru acordarea licențelor de funcționare pentru agențiile
de turism și a touroperatorilor, aprobată prin Decretul guvernamental nr. 223 din
27.09.2002
– Ordonanța nr. 1 din 5 ianuarie 2016 pentru educație, pregătire practică
și calificare profesională, necesară pentru dobândirea dreptului de a exercita
profesia de Ghid Turistic.
– Ordonanța privind clasificarea locurilor de cazare, mijloacelor de
adăpostire și a locațiilor pentru alimentație publică și divertisment, în vigoare din
07.01.2005 aprobat prin Decretul guvernamental nr.357 din 27.12.2004.
– Tariful pentru taxe, care se st râng potrivit legii turismului în vigoare
din 01.10.2002, aprobat prin Decretul guvernamental nr. 220 din 25.09.2002,
actualizat în Monitorul Oficial nr.93 din data de 1 octombrie 2002, modificat în
Monitorul Oficial nr. 9 din 25 ianuarie 2005, modificat în Monitorul Oficial nr. 29
din 5 aprilie 2005, modificat în Monitorul Oficial nr. 98 din 27.11.2007.
– Decretul nr. 217 din 17 august 2015 pentru acceptarea Ordonanței
privind cerințele pentru locurile de cazare, locațiile pentru alimentație publică și
divertisment și ordinul pentru determinarea categoriei, refuzul, retrogradarea,
oprirea din activitate și suspendarea categoriei.
– Ordonanța privind sistemul unic de informare turistică, aprobată cu
Decretul guvernamental nr. 23 din 09.02.2015.
– Ordonanța nr . 3 din 7 martie 2016 privind educația, pregătirea practică
și calificarea profesională, necesară pentru dobândirea dreptului de a exercita
profesia de Ghid Montan.
– Ordonanța nr.2 din 29 ianuarie 2016 privind condiții și reglementările
pentru certificarea centrelor de balneotratament (SPA medical), centre SPA,
centre wellness și talasoterapie, actualizată in Monitorul Oficial nr.11 din 9
februarie 2016.
– Legea privind activitatea de prestări servicii publicată în Monitorul
Oficial nr.15 din 23.02.2010, în vigoare din 23.02.2010, modificată și completată,
în nr.83 din 24.09.2013.
– Legea pentru protecția consumatorului în vigoare din 26.03.2013.
– Legea cu privire la accesul la informații publice în vigoare din
13.07.2007, modificată și completată în Monitorul Oficial nr. 104 din 05.12.2008,
modificată în nr. 77 din 01.10.2010, nr. 39 din 20.05.2011
– Ordonanța nr. 22 din 26 octombrie 2015 privind standardul unic și
organizarea activității în centrele informaționale turistice și rețele naționale ale
centrelor tur istice în vigoare din 04.05.2016
– Ordonanța privind termenii și condițiile contractului de asigurare
obligatorie "Răspunderea operatorului de turism" aprobată cu Decretul

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
45 guvernamental nr. 306 din 21.12.2013, actualizat în Monitorul Oficial nr. 2 din
02.01 .2014.
– Ordonanta nr. 16 -1399 din 11.10.2013 privind cerințele pentru
localizarea, adaptarea spațiului pentru activitatea de operator de turism și / sau
activitatea de agent de turism și educație, competențe lingvistice și experiența
personalului care va fi implicat în punerea în aplicare a activității de turism.
Eliberat de către ministrul economiei și energiei actualizat în monitorul official
nr.97 din 8.11.2013.
– Ordonanța nr. 261 din 13.07.2006 privind normele comune în materie de
compensare și de asiste nță a pasagerilor în caz de refuz al unui operator de
transport aerian pentru a le permite acestora accesul la bordul aeronavei și în
cazul anulării sau întârzierii zborului. Eliberat de către ministrul Transporturilor,
actualizat în Monitorul oficial nr. 62 din 01.08.2006.

II.1.2. Mediul economic
Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influențează capacitatea
destinației turistice de a concura în domeniul turistic, dar și posibilitatea și
disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra diverse ser vicii și bunuri. Între
factorii care influențează puterea de cumpărare se numără rata inflației , evoluția
prețurilor , modelele de consum ale populație i etc. Alți factori de analiză a stării
și tendinței economice a zonei turistice utilizați sunt: structura rea economiei pe
sectoare de activitate, facilitățile de cazare existente, circulația turistică, durata
medie a sejurului, sezonalitatea turistică . Aceste aspecte legate de situația
economică a zonei se reflectă, direct sau indirect, și determină volumul ș i
structura ofertei de servicii, nivelul veniturilor la nivelul zonei turistice , mărimea
cererii, mișcarea prețurilor și nivelul concurenței.
Rata inflației
Rata inflației are un impact important asupra eforturilor de marketing
pentru promovarea zonei turistice deoarece o rată înaltă înseamnă o economie în
dificultate și, prin urmare, un potențial de marketing scăzut. De asemenea, când
veniturile nominale depășesc rata inflației are loc o creștere a veniturilor reale și
consumatorii își pot procura cantit ăți sporite de bunuri și servicii turistice .

Tabel II.1. Rata inflației în România în perioada 2010 -2015
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Inflație (%) 6,1 5,8 3,3 4,0 1,1 -0,6
Sursa: INSSE, (http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc -serii-de-date)

Tabel II.2. Rata inflației în Bulgaria în perioada 2010 -2015
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Inflație (%) 2,4 4,2 3,0 0,9 -1,4 -0,1
Sursa: Republic of Bulgaria – National Statistical Institute,
(http://www.nsi.bg/en/content/6063/annual -average -cpi-previous -year-
100)
Evoluția ratei inflației este instabilă , cu un trend descendent . În mediul
economic, este de dorit stabilizarea ratei inflației, deoarece instabilitatea
acesteia generează variații ale tarifelor serviciilor turistice ( de cazare, auxiliare )
și ale p rețurilor produselor turistice oferite , iar aceste modificări frecvente în
nivelul tarifelor produselor turistice p ot avea un efect negativ asupra cererii
turistice și implicit asupra activităților turistice în zonă .
Cu toate acestea însă, trendul descend ent al acestui indicator economic
are efecte pozitive asupra puterii de cumpărare a populației putând genera
creșterea cererii de servicii și produse turistice.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
46 Modelele de consum ale populației
Pentru evidențierea tendinței de consum a populației, s -a utilizat indicele
preturilor de consum (IPC) care măsoară evoluția de ansamblu a preturilor
mărfurilor cumpărate si a tarifelor serviciilor utilizate de către populație într -o
anumită perioadă (perioada curentă), față de o perioadă anterioară (perioada de
bază sau de referință), fiind excluse din calcul: consumul din resurse proprii,
cheltuielile cu caracter de investiții si acumulare, dobânzile plătite la credite,
ratele de asigurare, amenzile, impozitele etc., precum si cheltuielile aferente
plății muncii p entru producția agricolă a gospodăriilor individuale.
Județul Mehedinți
Se poate observa din Tabelul II.3 că în tendința de consum a populației,
atât mărfurile alimentare cât și serviciile turistice au o importanță comparabilă,
iar tendința de consum este influențată de sezonalitatea turistică (în preajma
sărbătorilor de iarnă consumul de mărfuri și servicii, respectiv turistice, crește).

Tabel II.3. Indicii preturilor de consum pe principalele mărfuri și servicii
Categorii de m ărfuri si
servicii cump ărate Luni
Ianuari
e 2001 August
2015 Noiembrie
2015 Decembrie
2015 Ianuarie
2016 Februa
rie
2016
(%) (%) (%) (%) (%) (%)
Total mărfuri
alimentare 103,8 99,21 100,06 100,24 100,47 100,34
Total mărfuri
nealimentare 102,2 99,46 100,5 99,89 98,44 99,73
Total servicii 107 100,02 100,31 100,4 98,88 98,86
– Plata cazării în
unități hoteliere 102,1 99,94 100,07 100,17 100,13 100,09
Sursa: Institutul National de Statistica – Indicii preturilor de consum pe
principalele mărfuri și servicii

În ceea ce privește ten dința de consum a serviciilor turistice (Tabelul II.4),
și aceasta a suferit schimbări odată cu trecerea timpului datorită schimbării
conjuncturii economice (criza economică) și schimbarea valorilor culturale ale
populației (structura tradițională de cazar e –hotelul – cedează locul structurilor
mai puțin co nvenționale , mai ieftine și mai ecologice , care răspund vacanțelor
scurte și medii ).

Tabel II.4. Indicii serviciilor comerciale prestate pentru populație pe activit ăți
turistice
Activit ăți ale economi ei naționale
(grupe) Ani
Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012
(%) (%) (%) (%)
Hoteluri si alte facilități de cazare
similare 80,7 101 112 93
Facilități de cazare pentru vacante si
perioade de scurta durata 45,1 84,3 129 106,5
Parcuri pentru rulot e, campinguri, si
tabere 75,1 155,9 97,8 47
Alte servicii de cazare 198,5 112,9 109,8 161,6
Restaurante 95,4 95 104,3 111,4

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
47 Activitati de alimentatie (catering)
pentru evenimente si alte servicii de
alimentatie 64,5 116,2 95,6 96
Activitati ale agentii lor turistice si a tur –
operatorilor 74,1 102,7 111,9 115,4
Alte servicii de rezervare si asistenta
turistica 143,3 72,2 183 118,2
Sursa: Institutul National de Statistica – Indicii serviciilor comerciale
prestate pentru populație pe activități

Districtu l Vidin
Conform datelor furnizate de Tabelul II.5, tendința de consum a populației
se îndreaptă preponderent spre produsele și serviciile turistice , mai mult de
jumătate (aprox. 70%) din produsele consumate fiind turistice , în cadrul acestora
cel mai dorit e fiind alimentația și cazarea , însă evoluția consumului este oscilantă
pe perioada analizată.

Tabelul II.5. Consum intern după produse turistice și tipuri de turism (milioane
Leva)
An 2010 An 2011
Produse Cheltuielile de
consum ale
vizitatorilor
(în nu merar) Total
consu
m
turism
intern Cheltuielile de
consum ale
vizitatorilor
(în numerar) Total
consu
m
turism
intern Consum
din
turismul
receptor Consum din
turismul
intern Consum din
turismul
receptor Consum
din
turismul
intern
Total Consum
produse 5838,30 776,34 6614,6
4 6058,10 1015,65 7073,7
5
Consum produse
turistice 3945,32 703,65 4648,9
7 4148,69 901,45 5050,1
4
Cazare 1182,86 187,97 1370,84 1260,83 211,53 1472,36
Băuturi și
alimentație
turistică 1550,07 166,25 1716,32 1627,47 275,73 1903,20
Transport călători 675,64 264,77 940,41 707,11 318,67 1025,78
Agenții de turism
și alte servicii de
rezervare 0,00 10,34 10,34 0,00 13,87 13,87
Servicii culturale 479,57 63,84 543,41 490,68 67,08 557,76
Sport și recreere 57,17 10,48 67,65 62,60 14,57 77,17
Consum alte
produse 1892,98 72,69 1965,6
7 1909,41 114,20 2023,6
1
Ponderea
consumului turistic
in total consum (%) 67,58 90,64 70,28 68,48 88,76 71,39

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
48 (Milioane
Leva)
An 2012 An 2013
Produse Cheltuielile de
consum ale
vizitato rilor
(în numerar) Total
consum
turism
intern Cheltuielile de
consum ale
vizitatorilor
(în numerar) Total
consum
turism
intern Consum
din
turismul
receptor Consum
din
turismul
intern Consum
din
turismul
receptor Consum
din
turismul
intern
Total Consum
produse 6248,00 1044,50 7292,50 6578,55 1144,20 7722,76
Consum produse
turistice 4278,74 951,03 5229,77 4524,75 1008,68 5533,43
Cazare 1300,36 238,24 1538,60 1345,01 250,75 1595,76
Băuturi și
alimentație
turistică 1678,48 324,26 2002,74 1931,30 322,27 2253,57
Transport călători 729,27 282,90 1012,17 627,67 306,85 934,52
Agenții de turism
și alte servicii de
rezervare 0,00 14,34 14,34 0,00 15,12 15,12
Servicii culturale 506,06 76,80 582,86 544,90 97,27 642,17
Sport și recreere 64,56 14,49 79,06 75,87 16,42 92,29
Consum alte
produse 1969,26 93,46 2062,73 2053,80 135,52 2189,33
Ponderea
consumului
turistic in total
consum (%) 68,48 91,05 71,71 68,78 88,16 71,65
Sursa: Republic of Bulgaria – National Statistical Institute, Tourism Satelli te
Accounts

Structura economică pe sectoare de activitate
Județul Mehedinți
La nivelul anului 2014, cel mai mare număr de agenți economici activi din
Mehedinți (1360 unități) sunt în sectorul "Comerț; repararea autovehiculelor și a
motocicletelor ". Urmă toarele sectoare cu un număr mare de entități active sunt:
"Transport și depozitare " (490 agenți economici), " Industrie prelucrătoare " (302
unități).
Sectorul turistic, inclus în segmentul „Hoteluri și restaurante” prezintă un
număr de 199 unități econ omice active , reprezentând 5,76% din totalul agenților
economici activi din județ. În cadrul acestui segment, 87,44% sunt unități
economice de dimensiuni mici (cu un număr maxim de 9 salariați). Din cele 199
unități economice active ale sectorului, numai u n număr de 45 unități42 desfășoară
activitate de cazare turistică, reprezentând 1,30% din totalul agenților economici
activi, procent care reflectă o concurență scăzută pentru firmele de cazare
turistică.

42 Institutul National de Statistica – Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică
la 31 iulie 2014

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
49 Tabel II.6. Unitățile locale active pe sectoare al e economiei naționale, în 2014
Județul
Activități (secțiuni CAEN, Rev. 2) Total din care: pe clase
de mărime, după număru
l de salariați
0-9 10-
49 50-
249 250
și pe
ste

MEHEDINȚI 3457 3022 369 52 14
Comerț cu ridicata și cu amănun tul; reparar
ea autovehiculelor, motocicletelor 1360 1223 129 8 –
Transport și depozitare 490 456 28 5 1
Industrie prelucrătoare 302 217 61 18 6
Construcții 270 221 44 3 2
Activități profesionale, științifice și tehnic e 228 219 9 – –
Hoteluri și restau rante 199 174 23 2 –
Agriculturră, silvicultură și pescuit 129 109 18 2 –
Activități de servicii administrative și acti-
vități de servicii suport 99 72 19 7 1
Intermedieri financiare și asigurări 74 73 1 – –
Informații și comunicații 65 59 5 1 –
Alte activități de servicii 63 60 2 1 –
Sănătate și asistență socială 1) 46 40 6 – –
Distribuția apei; salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de decontaminare 36 24 8 3 1
Tranzacții imobiliare 32 28 4 – –
Învățământ1) 20 17 3 – –
Activități de spectacole, culturale și recre –
ative 19 12 6 1 –
Industrie extractivă 15 14 – – 1
Producția și furnizarea de energie electrică
și termică,
gaze, apă caldă și aercondiționat 10 4 3 1 2

Sursa: Institutul National de Statistica – Unitățile locale active p e activități
ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2, clase de mărime după
numărul de salariați, în anul 2014

Districtul Vidin
Pe sectoare economice , în perioada 2007 -2011, cel mai mare număr de
agenți economici activi din districtul Vidi n (1513 sau 47,53% din total) sunt în
sectorul "Comerț; repararea autove hiculelor și a motocicletelor ", deoarece acest
sector este lider în toate municipalitățile. Următoarele sectoare cu un număr
mare de entități active sunt: "Activ ități de cazare și restaurante": 261 agenți
economici (8,20%), "Producție" : 223 unități (7,01%), "Agricultură, silvicultură și
pescuit" : 183 unități (5,75%) și "Sănătate și asistență socială" : 176 unități (5,53%).
Cel mai mic număr de obiective sunt în sectoarele: „Educație ”, "Cultură, sport și
divertisment" și „Industri a extractiv ă”.
Această tendință este generată de faptul că aceste activități pot fi
efectuate ca o afacere de familie sub diferite forme de activitate independentă43.

43 Administrația Districtului Vidin, Strategia de dezvoltare a districtului 2014 -2020, pg. 27 -30

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
50
Tabelul II. 7. Întreprinderi în district ul Vidin la 31.12.2011
Întreprinderi (număr) Întreprinderi (%)
Total distr ict Vidin 3.183 100 %
Comerț; repararea
autovehiculelor și a
motocicletelor 1.513 47,53
Activități de cazare și
restaurant 261 8,20
Producție 223 7,01
Agricultură, silvicultură și
pescuit 183 5,75
Sănătate și asistență
socială 176 5,53
Transport, depozitare,
poștă 159 5,00
Activități profesionale și
cerceta re științifică 159 5,00
Operațiuni cu bunuri
imobiliare 127 3,99
Alte activități 110 3,46
Construcții 91 2,86
Creare și difuzare de
informații, produse de
artă, telecomunicații 39 1,67
Activități administrative și
de asistență 35 1,23
Producție și prelucrare de
electricitate, caldură și
gaze 25 0,79
Educație 24 0,75
Cultură, sport,
divertisment 24 0,75
Industria ext ractivă 8 0,25
Distribuție de apă,
canalizare, managamentul
deșeurilor și reciclare 8 0,25
Sursa: Administrația Districtului Vidin, Strategia de dezvoltare a
districtului 2014 -2020, pg.30

Fiscalitate
Piața turistică , atât în România cât și în Bulgaria, este afectată de
fiscalitatea ridicată și de existența unor activități ilegale sau menținute la limita
legalității – în special în ceea ce privește cazarea turiștilor și mai ales în zone
rurale (unde agenți i economici înregistrați sunt mai puțini decât ce i care oferă
efectiv servicii de cazare sau care au afișate adrese disponibile pe internet ).
Pentru îmbunătățirea situației, au fost adoptate mai multe facilități
menite să dezvolte sectorul turistic (exemplu: în România, Ordonanța Guvernului
nr. 63/1997 p rivind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural
a contribuit la dezvoltarea agroturismului deoarece acordă scutirea de plată a
impozitului pe venit, pe o perioadă de 10 ani, a pensiunilor turistice și a
pensiunilor agroturistice cu o capacitate de cazare de până la 10 camere inclusiv;
plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice, a

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
51 gazului metan și a serviciilor de telecomunicații utilizate de pensiunile turistice și
pensiunile agroturistice cu o capaci tate de cazar e de până la 5 camere inclusiv)44.
Gama serviciilor turistice oferite
Infrastructura turistică (baza tehnico -materială) cuprinde:
– capacitățile de cazare și alimentație publică;
– rețeaua de servicii aferente turismului;
– mijloacele de agremen t și tratament;
– căile de comunicație;
– infrastructura tehnică (rețele de energie electrică, termică, apă
potabilă, canalizare);
– serviciile poștale, bancare, medico -sanitare etc45.
De calitatea infrastructurii turistice depinde:
– modul de valorizare (redu s/ridicat) a fondului turistic;
– gradul de satisfacere (complet/incomplet) al cererii turistice în
funcție de diversitatea serviciilor turistice oferite;
– asigurarea unui consum turistic (inferior/superior)46.
Piața turistică a zonei Mehedinți – Vidin este vulnerabilă din punct de
vedere al ofertei de bunuri și servicii turistice deoarece nu corespund calitativ și
ca diversitate cererii de vacanțe și călătorii de afaceri (majoritatea agențiilor de
turism au o activitate restrânsă doar la vânzarea de bilete de tratament sau de
pachete turistice în străinătate, lipsindu -le pachetele turistice care să valorifice
potențialul turistic local).
Ansamblul verigilor canalului de distribuție prin care produsele turistice
sunt puse la dispoziția consumatorul ui final includ agenții de turism, birouri
regionale de turism / centre de informare turistică, centrale de rezervări,
internetul, sau chiar spațiile de cazare propriu -zise. Dintre acestea, cel mai des
folosite sunt agențiile de turism și spațiile de cazare propriu -zise. Cu toate că
internetul constituie preponderent o sursă de informare asupra produsului turistic ,
din păcate rezervările on -line pe malul românesc al Dunării (luând în considerare
doar cele care implică și plata on -line a rezervării) nu depășesc 3 – 5% din valoarea
totală a rezervărilor47. În ceea ce privește situația în Bulgaria, vânzările online a
produselor turistice de cazare, închiriere mașini și a altor mijloace de transport
către rezidenți sunt destul de scăzute deoarece majoritatea agenților economici
din turism , fie nu au implementate sisteme de rezervare online, fie turiștii
naționali preferă să facă rezervarea prin interme diul telefonului sau personal la
fața locului48.
O altă deficiență a serviciilor oferite o reprezintă serviciile de ghidare a
turiștilor de către personal specializat. Deși zona este apreciată datorită varietății
și unicității atracțiilor turistice, numărul ghizilor specializați este redus .
Personalul din turism, în special în zona rurală, deține puține informații cu privire
la modalitatea de administrare a spațiilor de cazare, respectiv de creare de

44 Studiul 7. Activitățile și infrastructura turistică (2014), parte din Strategia Teritorială a României,
beneficiar Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, p. 44 -45
http://sdtr.ro /upload/STUDII/7.%20Raport_Activitatile%20si%20infrastructura%20turistica_.pdf
45 Cocean, P, Geografia turismului , Editura Focul viu, 2004, p. 15.
46 Mazilu Mirela, Geografia turismului , Editura Didactică și Pedagogica, 2007,p.118
47 ADR Oltenia – Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional, p. 177,
http://www.adroltenia.ro/wp -content/uploads/2014/05/STUDIU -TURISM -FINAL.pdf
48 Ministry of Foreign Affairs of Denmark, Sector: Tourism, September 2014, pg.7,
https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKE
witgf –
goc3MAhUMFSwKHRc3AogQFggaMAA&url=http%3A%2F%2 Fbulgarien.um.dk%2Fda%2F~%2Fmedia%2FBul
garien%2FDocuments%2FTourism_2014.pdf&usg=AFQjCNH4i -xMu-XZX34dago –
A8fkzaaxhw&sig2=t1qVRFh_VN_pmz5nDqCr1A&bvm=bv.121421273,d.bGg

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
52 produse turistice noi, majoritatea pensiunilor oferind numai servicii de bază (doar
cazare, în unele cazuri și masă)49.
Agențiile de turism care activ au la sfârșitul anului 2012 la nivelul județului
Mehedinți erau în număr de 12, iar la nivelul lunii aprilie 2016, erau în număr de
18. Analiza distribuției teritoriale a agențiilor de turism, evidențiază că
amplasarea acestora în spațiul geografic românesc este extrem de polarizată și
dezechilibrată: din cele 1 8 agenții active, 1 6 erau situate în municipiul reședință
de județ (vezi Anexa 4) , concentrând doar a proximativ 0,4% din numărul total al
agențiilor de turism care operează pe teritoriul României , explicația rezidând în
faptul că p opulația este predominant vârstnică, rurală și cu venituri foarte mici50.
În ceea ce privește rolul agențiilor de turism în dezvoltarea turistică a
regiunii , poate fi imputată, în general, lipsa de inovare în crearea de produse
turistice interne, precum și specializarea în satisfacerea segmentului „outgoing”,
datorită profitabilității superioare51.

Circulația turistică
În scopul evidentierii nivelului optim al cererii turistice pentru zona
turistică Mehedin ți – Vidin, este analizată a ctivitatea turistic a înregistrat ă în
perioada 20 10 – 2015.
Circulația turistică exprimă cererea reală sub diferite aspecte și trebuie
analizată prin prisma indicatorilor: sosiri turiști și înnoptări în structurile de
cazare. Acești indicatori vor fi prezentați la nivelul zonei s tudiate, pentru
unitățile de cazare, iar evoluția lor va fi analizată pentru perioada 2010 – 2015.

 Sosiri / înnoptări în structurile de cazare

Tabelul II.8. Evoluția numărului de turiști și a numărului de înnoptări în
structurile de primire turistic ă cu funcțiuni de cazare pentru județul Mehedinți și
districtul Vidin
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
SOSIRI MEHEDINȚI Total Țară 6.072.757 7.031.606 7.686.489 7.943.153 8.465.909 9.930.496
Mehedinți 54.942 54.778 53.684 52.32 3 51.818 81.003
%
Mehedinți
în Total
țară 0,90% 0,78% 0,70% 0,66% 0,61% 0,82% VIDIN Total Țară 4.411.899 5.045.332 5.494.014 5.847.289 5.945.908 6.279.036

Vidin
27.025 33.515 30.978 35.212 31.317 30.810

49ADR Oltenia – Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional, p. 177,
http://www.adroltenia.ro/wp -content/uploads/2014/05/STUDIU -TURISM -FINAL.pdf
50 Studiul 7. Activitățile și infrastructura turistică (2014) beneficiar Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice , p. 19
51 Idem, p. 185

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
53 % Vidin în
Total țară 0,61% 0,66% 0,56% 0,60% 0,53% 0,49%
INNOPTARI MEHEDINȚI Total
Țară 16.051.135 17.979.439 19.166.122 19.362.671 20.280.041 23.519.34
0
Mehedinți 135.869 137.129 119.972 117.103 112.185 165.641
%
Mehedinți
în Total
țară 0,85% 0,76% 0,63% 0,60% 0,55% 0,70% VIDIN Total
Țară 16.261.170 18.855.331 20.252.038 21.617.474 21.698.391 21.397.81
6
Vidin 44.344 54.659 52.249 58.229 46.478 46.451
% Vidin în
Total
țară 0,27% 0,29% 0,26% 0,27% 0,21% 0,22%
Sursa: INS, Frecventarea s tructurilor de primire turistică cu funcț iuni de
cazar e 2010-2015, și INS din Republica Bulgaria, Unități de cazare pe zone, regiuni
și județe, actualizat la 24.02.2016, http://www.nsi.bg/en/content/7067/annual –
data

Figura II.1. Evoluția numărului de turiști sosiți și a numărului de înnoptări
în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Mehedinti

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
54

Figura II.2. Evoluția numărului de turiști sosiți și a numărului de înnoptări
în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din districtul Vidin

Analiza circulației turistice înregistrate î n zona turistică Mehedinți -Vidin, în
perioada 2010-2015, este realizat ă cu scopul de a surprinde volumul, dinamica și
structura acest eia, pe principalii indicatori î n ideea de a identifica princip alele
fluxuri turistice din arie . Astfel, analiz ând datele de mai sus se pot trage
urmatoarele concluzii:
– circulatia turistic ă înregistreaz ă în perioada analizată o evoluț ie
oscilant ă (numă rul de turiș ti caza ți pe malul românesc al Dunării, cât ș i numărul
înnoptă rilor acestora a scăzut î n perioada 2010 -2014, fiind urmată de o creștere î n
anul 20 15; pe malul bulgăresc al Dunării, însă, evoluția a fost oscilantă în toată
perioada analizată, cu creșteri și descreșteri de la an la an atât al numărului de
turiști cazați, cât și al numărului înnoptărilor acestora );
– se observ ă, de asemenea, oscilația cu trend descendent al numărului
de înnopt ări în cazul turiș tilor înregistrați pe ambele maluri ale Dunării, ceea ce
poate indica o pierdere a interesului acest ora fa ță de produsele turistice oferite
sau o insatisfac ție generată de calitatea serviciilor .
– pentru a avea o privire de ansamblu, circulația turistic ă din județul
Mehedinți și districtul Vidin a fost comparat ă cu situația existent ă la nivel
național . Se observă că atât județul Mehedinți, cât și districtul Vidin dețin ponderi
sub 1% din numărul total de turiști și din numărul total de înnoptări înregistrate la
nivel național (județul Mehedinți deține o pondere de aproximativ doar 0,80% din
numărul total de turiști și 0,70% din numărul total de înnoptări , iar districtul Vidin
deține o pondere de aproximativ doar 0,49% din numărul total de turiști și 0,22%
din numărul total de înnoptări) .

II.1.3. Mediul soci al
Județul Mehedinți
Ca organizare teritorială, județul Mehedinți aparține Regiunii de dezvoltare
Sud-Vest Oltenia care mai cuprinde, alături de județul Mehedinți, încă 4 județe:
Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea.
Structurile autorității locale sunt reprezentate de consiliul județean,
consilii locale, municipale , orășenești și comunale.
Județul Mehedinți are o suprafață de 4.933 kmp, teritoriul cuprinzând 5
unități urbane (2 municipii și 3 orașe) și 61 comune și 344 sate.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
55
Tabel II. 9. Structura populației în județul Mehedinți
An R e g i u n e /
J u d e ț u l T o t a l
(p e r s o a n e ) U r b a n R u r a l î n p r o c e n t e
f a ț ă d e t o t a l Loc./
km2
U r b a n R u r a l
2 0 1 1 T O T A L 2 1 . 3 5 4 . 3 9 6 1 1 . 7 2 7 . 1 5 3 9 . 6 2 7 . 2 4 3 5 4 , 9 4 5 , 1 8 9 , 6
S u d –
V e s t
O l t e n i a 2 . 2 2 5 . 1 0 8 1 . 0 6 8 . 2 8 1 1 . 1 5 6 . 8 2 7 4 8 , 0 5 2 , 0 7 6 , 2
Mehedinți 288.775 140.889 147.886 48,8 51,2 58,5
2 0 1 2 T O T A L 20.060.182 10.823.218 9.236.964 53,95 46,05 84,17
S u d –
V e s t
O l t e n i a 2.058.288
946.672 1.111.616 4 5 , 9 9 5 4 , 0 1 7 0 , 4 9
Mehedinți 263.061 121.817 141.244 46,31 53,69 53,33
2 0 1 3 T O T A L 19.985.814 10.770.879 9.214.935 53,89 46,11 83,86
S u d –
V e s t
O l t e n i a 2.041.275
938.112 1.103.163 45,96 54,04 6 9 , 9 1
Mehedinți 260.388 120.062 140.326 46,11 53,89 52,78
2 0 1 4 T O T A L 19.913.193 10.726.149 9.187.044 53,86 46,14 83,55
S u d –
V e s t
O l t e n i a 2.025.070
932.978 1.092.092 4 6 , 0 7 5 3 , 9 3 6 9 , 3 5
Mehedinți 257.679 119.230 138.449 46,27 53,73 52,24
Sursa: INS, Populația rezidentă la 1 iulie 2014

Analiza datelor statistice relevă faptul că județul Mehedinți, cu o populație
de 257.679 locuitori, reprezintă 12,73% din populația regiunii SV Oltenia și
respectiv 1,3% din p opulația țării. Pe parcursul perioadei de analiză, numărul de
locuitori este în descreștere, iar scăderea numărului de locuitori este o tendință
generală, atât la nivel național cât și la nivel regional și județean, însă această
scădere este mai accentuată la nivelul județului, 10,77% în Mehedinți, față de
8,99% în regiune și 6,75% în țară. Trendul descendent al populației a fost
confirmat și de recensământul din 2011 care a arătat că în anul 2011, față de
recensământul din ianuarie 2002, populația județulu i a scăzut cu 41.342 persoane.
Densitatea populației a fost de asemenea în scădere, 53,8 locuitori/ km2 la
recensământul din 2011, față de 62,2 locuitori/ km2 la cel din 2002.
Scăderea a fost determinată, în principal, de manifestarea superioară a
mortalit ății, comparativ cu natalitatea și generarea unui spor natural negativ,
precum și de fenomenul migrator al populației către alte zone.
Distribuția pe medii rezidențiale a populației totale a județului a pus în
evidență preponderența populației rurale cu un număr de 138.449 persoane
(53,73%), față de populația din mediul urban, ce însumează 119.230 persoane
(46,27%).
Din analiza dinamicii populației în perioada 2011 -2014, se evidențiază și
scăderea mai accentuată a numărului de locuitori din mediul urban faț ă de
scăderea în mediul rural. Din aceste considerente se poate concluziona că județul
Mehedinți este un județ predominant rural, acest lucru având ca efect pozitiv
posibilitățile de dezvoltare a turismului în mediul rural, cu implicații directe în
creșter ea nivelului de trai.
Dintr-un total de 257.658 persoane la 01 iulie 2014, femeile din Mehedinți
reprezintă 50,70% (130.638 persoane). Dintre acestea, mai mult de jumătate
trăiesc în mediul rural.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
56 Tabel II. 10. Structura populației în anul 2014, după categ orii de vârstă și
sex
Vârsta Total Bărbați Femei Mediu urban Mediu
rural
Județul Mehedinți
Total 257658 127020 130638 119230 138428
0 – 4 11152 5654 5498 5150 6002
5 – 9 12841 6639 6202 5820 7021
10 – 14 13844 7143 6701 5851 7993
15-19 14785 7649 7136 6668 8117
20-24 13496 7312 6184 6261 7235
25-29 14354 7712 6642 7115 7239
30-34 15526 7908 7618 7952 7574
35-39 19869 10119 9750 10451 9418
40-44 20671 10670 10001 10710 9961
45-49 20054 10429 9625 10903 9151
50-54 16338 8515 7823 8972 7366
55-59 19199 9491 9708 10321 8878
60-64 17553 8205 9348 8074 9479
65-69 14912 6712 8200 5447 9465
70-74 11100 4657 6443 3397 7703
75-79 11099 4291 6808 3096 8003
80-84 6764 2487 4277 1889 4875
85 si peste 4101 1427 2674 1153 2948
Sursa: prelucrare a baze i de date Tempo -online, INS, Populația rezidentă
la 1 iulie pe grupe de vârstă, sexe, medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare și județe

Analizând ponderea grupelor de vârstă relevante (Anexa 6), se identifică
faptul că asistăm, în județul Mehedinți, la o ușoară creștere a ponderii populației
tinere (0 -14 ani) în populația totală. În schimb, în cadrul populației adulte,
fenomenul de scădere a ponderii se manifestă în cadrul grupelor de vârstă 15 – 19
ani, 20 – 24 ani și 25 – 29 ani. În paral el, pe segmentul 30 – 64 ani, se înregistrează
o creștere constantă pe perioada de analiză, populația vârstnică (de 65 ani și
peste) a crescut.
Toate aceste manifestări în structura populației din județul Mehedinți
relevă apariția unui proces lent, dar con stant de îmbătrânire demografică cu
implicații negative pentru economie și societate, fenomen caracteristic de altfel
întregii regiuni SV Oltenia, care atrage după sine schimbări la nivelul diferitelor
subpopulații (populația școlară, populația feminină în vârstă fertilă, populația în
vârstă de muncă ș.a.).
De asemenea, migrația este un alt fenomen din ce în ce mai acut în toate
județele țării și reprezintă unul dintre factorii care influențează scăderea
populației. În mediul urban, numărul de persoane plec ate este superior numărului
de persoane sosite, pe când în mediul rural, fenomenul este invers.
Din acest motiv, se impun măsuri care să permită atragerea de locuitori,
atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Una dintre acțiunile generatoare de

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
57 locur i de muncă o poate reprezenta dezvoltarea turismului în zonă printr -o mai
bună exploatare a resurselor turistice existente și dezvoltarea unor noi forme de
turism52.

Districtul Vidin
Districtul Vidin are o suprafață de 3.033 kmp sau 2,73 % din teritoriul
Bulgariei. Teritoriul se împarte î n 11 municipii (Belogradchik, Boinitsa, Bregovo,
Vidin, Gramada, Dimovo, Kula, Markesh, Novo Selo, Ruzhintsi, Ciuprene) care
cuprind în total 140 de localități, dintre care 7 orașe și 133 de sate.
Datele de la ultimul rec ensământ al Institutului Național de S tatistică,
efectuat în februarie 2011, au arătat că districtul are: 101.018 persoane, dintre
care 63 .907 persoane trăiesc în mediul urban și 37 .111 persoane – la sate.
Distri ctului Vidin are cea mai mică populație din Bulgaria. Populația din
district reprezintă 1,4% din populația totală a țării. Este evident din datele
recensământului din 2001 și 2011 (cuprinse în Anexa 3), că populația a scăzu t în
toate comunele din regiune, numai î n distr ictul Vidin populația scăzân d cu
aproape 24% în perioada dintre cele două recensăminte. Ponderea populației cu
vârstă de peste 65 de ani este de 25,5%. Aceasta definește aria ca o regiune cu
structură demografică slabă.
Populația din district este distribuită neuniform, densitatea p opulației
variind de la 6,4 persoane per kilometrul pătrat, la 126.2 persoane pe km pătrat.
Densitatea medie a populației din regiune este de 25,8 locuitori pe kmp. Aceasta
este cea mai mică din regiunea de Nord -Vest a Bulgariei, unde densitatea medie a
populației de 44,42 pers / kmp.
Populația urbană din district (de 63.907 locuitori) reprezintă 63,3% din
totalul populației și a crescut în 2011 cu 3,4% față de anul 2009, când populația
urbană reprezenta 59,9%. Populația rurală (de 37.111 locuitori) reprez intă 36,7%
din totalul populației.
În ciuda creșterii populației urbane în zonă cu 3,4% la nivelul anului 2011
comparativ cu anul 2009, districtul Vidin are un grad redus de urbanizare. Motivul
este faptul că cinci dintre cele șapte orașe, fac parte din c ategoria celor mai mici
(sub 5000 de persoane ). În orașul Vidin este concentrată aproximativ 77% din
populația urbană totală a regiunii.
Distribuția localităților în întreg districtul este neuniformă, având în
vedere caracteristicile naturale geografice al e zonei – relieful variat, inclusiv
câmpia Dunării, Munții Prebalcani și Vestul Munților Balcani , însă d istanțele dintre
localități nu sunt mari. În funcție de relief , localitățile sunt de câmpie și de
munte, predominant fiind relieful muntos. În princip iu, localitățile montane au
acces la rețeaua de drumuri republicane, dar unele dintre ele sunt dificil de
accesat, din cauza stării proaste a rețelei de drumuri.
Teritoriul districtului Vidin este în cea mai mare parte agricol, înregistrând
o tendință de scădere a suprafeței terenurilor irigate.
Având în vedere starea socio-economică a zonei, sunt necesare a cțiuni
orientate spre crearea unor industrii locale, pentru a crește abilitățile de ocupare
a forței de muncă și a productivității53.
În anul 2004 popu lația pe se sexe a fost astfel împărțită: bărbați 58051,
femei 62141. În anul 2011 erau 48568 bărbați și 50913 femei.

52 Strategia de dezvoltare a județului Mehedinți 2014 -2020, p. 10 -13
53 Administrația Districtului Vidin, Strategia de dezvoltare a districtului 2014 -2020, pg.129 -133

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
58 Tabel II. 11.Împărțirea populației pe categorii de vârstă la data de
31.12.2011
Vârsta Total Barbați Femei Mediu urban Mediu rural
Vidin 99481 48568 50913 63054 36427
0 – 1 682 344 338 495 187
1-4 3077 1572 1505 2218 859
5-9 4044 2115 1929 2906 1138
10-14 4100 2082 2018 3054 1046
15-19 4706 2447 2259 3519 1187
20-24 4191 2232 1959 2962 1229
25-29 4891 2561 2265 3624 1202
30-34 5431 2809 2622 4130 1031
35-39 6609 3490 3119 5034 1575
40-44 6964 3686 3278 5256 1708
45-49 6024 3229 2795 4400 1866
50-54 6346 3350 2996 4480 1866
55-59 7478 3711 3767 4967 2511
60-64 9229 4274 49550 5320 3909
65-69 8003 3591 4412 3915 4088
70-74 5950 2539 3411 2486 3464
75-79 5660 2233 3427 2168 3492
80-84 3766 1466 2300 1325 2441
85-89 1950 680 1270 647 1303
90-94 398 138 260 135 263
95-99 44 17 27 12 32
100+ 3 2 1 1 2
Sursa: Strategia de dezvoltare a districtului Vidin 2014 -2020, pg.7 -13

După recensământul din 2011 a reieșit că cea mai mare parte a populației
are studii medii (45,4% ). Pe locul 2 este populația cu studii de 8 clase ( 27,55% ),
iar 13,86 % din populație are studii superioare.

II.1.4. Mediul tehnologic

Infrastructura de transport
Județul Mehedinți
Județul Mehedinți este traversat de 3 Axe prioritare ale rețelei europene
de transport (TEN -T): Axa prioritară 7 (rutieră) – fostul Coridor Pan -european IV;
Axa prioritară 18 (fluviul Dunărea) – fostul Coridor Pan -european VII; Ax a prioritară
22 (feroviară).
Drumurile europene care traversează județul sunt: E70 (care conectează
județul Mehedinți cu frontiera cu Bulgaria) și E771.
Conform datelor statistice oficiale județul Mehedinți dispunea în anul 2013
de drumuri publice în lung ime totală de 1872 kilometri, din care: drumuri
naționale (449 km), drumuri județene (702 km) și drumuri comunale (721 km ).
Densitatea drumurilor publice raportat la suprafața județului este de 37 km la 100
km2 de teritoriu, puțin sub media regională, de 3 8 km.
Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o necesitate pentru
dezvoltarea economică și turistică a județului.
Lungimea totală a căilor ferate funcționale din județul Mehedinți era în anul 2013
de 124 km de rețea, densitatea liniilor ferate fiind de 25,1 km pe 1000 km2
teritoriu, față de 33,9 km la nivel de regiune. Liniile ferate din județ sunt în
întregime electrificate. Dificultățile privind transportul pe calea ferată vin din

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
59 starea foarte proastă a infrastructurii, degradată constant sau foarte învechită în
raport cu noile standarde, în unele cazuri inexistentă chiar. Situația
infrastructurii , lipsa rețelei feroviare în zone de câmpie, capacitate diminuată a
transportului de pasageri și marfă sunt considerat e principal ele probleme care
provoacă disfuncționalități ale sistemului de transport feroviar .
În ceea ce privește infrastructura de transport aerian, Județul nu dispune
de infrastructură proprie de transport aerian. Cele mai apropiate aeroporturi sunt
la Craiova (la 112 km distanță de Drobeta Turnu Severin) și Timișoara (la 218 km
distanță).
Județul Mehedinți are două porturi fluviale: Portul Orșova situat la km 955
pe malul stâng al Dunării, și Portul DrobetaTurnu Severin (construit pe malul stâng
al Dunării între km 930 și 934 ). Portu rile Drobeta Turnu Severin și Orșova fac parte
în același timp din rețeaua Europeană de transport TEN -T și vor beneficia de
îmbunătățiri ale căilor de acces.
Transport ul public , la nivelul anului 2013, era constituit dintr -o rețea de
străzi orășenești în l ungime de 317 km . Gradul de modernizare al infrastructurii
stradale este destul de ridicat, 83,91% din total sun t modernizate, respectiv 266
km.
Transportul în comun se realizează numai cu autobuze și microbuze, la
nivelul județului nefiind utilizate mijlo ace ecologice de transport în comun
(tramvai, troleibuz). Numărul mijloacelor de transport în comun în proprietatea
regiilor de transport din județ este destul de redus, în anul 2014 numai 26 de
autobuze funcționând în județ, conform statisticilor, în scăd ere față de 2013 cu 29
bucăți.
Privitor la infrastructura de telecomunicații , în anul 2013, în județul
Mehedinți numărul unităților de poștă și telefonie fixă era de 149, cele mai multe
situate în mediul rural și urban mic. Dintr-o perspectivă geografică, se menține
decalajul urban -rural: în condițiile în care utilizatorii rurali de telefonie fixă sunt
deserviți aproape în exclusivitate de un singur furnizor, majoritatea utilizatorilor
din mediul urban pot alege între mai mulți furnizori de servicii de tele fonie fixă.
Districtul Vidin
Districtul Vidin se află la o distanță de 200 km de capitala Bulgariei, orașul
Sofia. Districtul a re granițe cu 2 țări vecine: România și Serbia.
Poziția districtului are o mare importanță în rețeaua de transport națională
și europeană. Sistemul de transport este destul de bine dezvoltat, având rețele de
transport pe uscat, feroviar , auto și pe apă, având potențial pentru transport ul
aerian. Puncte le de trecere a frontier ei în district sunt : Vrashka Ciuka, Bregovo,
gara fluvia lă Vidin, feribot ul Vidin, podul Vidin -Calafat. La 6 km de orașul Vidin
există un aeroport c are poa te primi aeronave cu o capacitate de până la 50 t. În
anul 1999, la ordinul Ministerului Transporturilor, acest aeroport a fost însă închis.
Districtul are o mare densitate de drumuri, însă calitatea acestora este
nesatisfăcătoare. Mare parte din ele sunt drumuri de clasa IV în condiții foarte
precare54.

Infrastructura de cazare
Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare existente în
județul Mehed inți
Desfășurarea activităților turistice este legată atât de prezen ța resurselor
turistice naturale și antropice, cât și de existenta unei baze tehnico materiale
bine puse la punct care să ofere satisfacție și confort turiștilor.
Beneficiind de atracții deosebite, în judetul Mehedinti, în special zona de
sud, de -a lungul fluviului Dunarea, s -au construit de -a lungul timpului o serie de
structuri de primire turistice.

54 Strategia de dezvoltare a dist rictului Vidin 2014 -2020, pg.113 -126

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
60 Analiza evoluției capacității de cazare în perioada 2010 – 2015 este
prezentată în tabel ele de mai jos.

Tabel II. 12. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Județul Mehedinți

2010
2011
2012
2013
2014 2015

Total
27
35
42
42
45 55
Hoteluri, hoteluri pentru tineret,
hosteluri și moteluri 12 15 15 15 16 22
Tabere de elevi și școlari – – – – – –
Pensiuni turistice 5 8 12 12 12 14
Pensiuni agroturistice 9 12 15 15 16 19
Vile turistice 1 – – – – –
Căsuțe turistice – – – – 1 –
Sursa: Institutul National de Statistica – Structurile de primir e turistică cu
funcțiuni de cazare turistică la 31 iulie 2014

Figura II. 3. – Evoluția numărului de structuri de cazare în județul Mehedinți, pe
tipuri de structuri

Tabelul II.13 . Evoluția numărului de locuri de cazare, în județul Mehedinți
Total Hoteluri Hosteluri Moteluri Vile
turistice Cabane
turistice Pensiuni
turistice Pensiuni
agroturistice
2010 1524 836 281 74 34 : 123 176
2011 1587 894 267 74 : : 171 181
2012 1772 928 286 74 : : 247 237
2013 1768 928 286 74 : : 243 237
2014 1804 962 299 : : 18 249 276
2015 2118 1072 334 43 : : 279 390
Sursa: INS, Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de
structuri de primire turistica, judete si localitati

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
61

Figura II.4. – Evolutia numar ului de locuri din unitatile turistice de cazare din
judetul Mehedinti, pe tipuri de unitati

În perioada de a naliză, capacitatea turistic ă de cazare din județ
înregistrează o creștere important ă (de la 27 la 55 unități și de la 1. 524 la 2.118
locuri de ca zare), iar aceast ă creștere se datorează în principal apariției a
numeroase pensiuni turistice și agroturistice. Pe de alt ă parte, se observ ă o
important ă schimbare în structura locurilor de cazare din județ . Dac ă în anul 20 10
hotelurile dețineau 54,86 % din numărul de locuri de cazare, în anul 20 15 doar
50,61% din numărul de locuri de cazare din județ sunt deținute de hoteluri.
Pentru a avea o privire de ansamblu, capacitatea de cazare din județul
Mehedinți a fost compara tă cu situația existent ă la nivel național .

Tabelul II.1 4. Capacitatea turistic ă de cazare din judetul Mehedinti comparativ cu
total ț ară

Indicatori Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
total țară 311.698 278.503 301.109 305.707 311.288 328.313
Județul Mehedinți 1524 1587 1772 1768 1804 2118
% Mh în total ț ară 0,49 0,57 0,59 0,58 0,58 0,65
Sursa: INS, baza de date Tempo -online, Capacitatea de cazare turistica
existenta pe tipuri de structuri de p rimire turistica, judete si localitati

Romania
99%
Mehedinti
1%Număr locuri de cazare

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
62 Figura II.5. – Ponderea locurilor de cazare clasificate din județul Mehedinți
în total țară

Analizând datele prezentate, se observ ă că doar 0, 65 % din numărul de
locuri de cazare existe nte la nivel național se afl ă în județul Mehedinți , județul
fiind devansat de alte județe din țară, precum Constanta, Brasov, Valcea, sau
chiar a judetul Caras Severin.
Pentru o analiză a structurilor turistice de cazare din județul Mehedinți , au
fost anal izate unitățile clasificate, aflate în baza de date a Ministerului Dezvoltării
Regionale si Turismului (Anexa 7).

Figura II.6. – Structura locurilor de cazare clasificate din județul Mehedinți , pe
localit ăți

Astfel, la 31.12.2012 , la nivelul județului Mehedinți , sunt consemnate 54
structuri de primire turistic ă cu funcțiuni de cazare cu un total de 1 985 locuri, î n
mare parte (6 2,87%) concentrate în municip iul Drobeta Turnu Severin, dar ș i în
localit ăți cu potențial turistic precum: Bala (1 0,48%), Eșelnița (10,63%), Orșova
(5,89%) (vezi Anexa 8) .

Structuri de primire turistic ă cu funcțiuni de cazare existente în
Districtul Vidin
Analiza evoluției capacității de cazare în perioada 2010 – 2015 este
prezentată în tabelele de mai jos.

Tabel II. 15. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Districtul Vidin

2010
2011
2012
2013
2014 2015
Total 33 45 33 36 36 32

1 – 2 stele

20
32
22
22
22
18

3 stele

4 – 5 stele 12

1 12

1 10

1 13

1 13

1 13

1

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
63
Sursa: Institutul National de Statistica , Republica Bulgaria , Unități de
cazare pe zone, regiuni și județe, actualizat la 24.02.2016,
http://www.nsi.bg/en/content/7067/annual -data

Figura I I.7. – Evoluția numărului de structuri de cazare în districtul Vidin, pe tipuri
de structuri clasificate

Tabelul II. 16. Evoluția numărului de locuri de cazare, pe tipuri de structuri
clasificate, în districtul Vidin
An Total 1 – 2 stele 3 stele 4 – 5 stele
2010 895 362 446 87
2011 1012 517 408 87
2012 891 435 369 87
2013 955 362 496 97
2014 960 362 507 91
2015 889 298 500 91
Sursa: INS, Republica Bulgaria, Unități de cazare pe zone, regiuni și
județe, actualizat la 24.02.2016, http://www.nsi.bg/en/content/7067/annual –
data

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
64 Figura II.8 – Evolutia numarului de locuri din unitatile turistice de cazare din
districtul Vidin , pe tipuri de unitati clasificate

În perioada de analiză, capacitatea turistică de cazare din județ
înregistrează o evoluție fluctuantă, cu un vârf de creștere în anul 20 11 (de la 33 la
45 unități și de la 895 la 1.012 locuri de cazare), iar această creștere se datorează
în principal creșterii numărului de unități de 1 -2 stele.
Capacitatea de cazare din districtul Vidin a fost comparată cu situația
existentă la nivel națio nal pentru a ilustra privirea de ansamblu .

Tabelul II. 17. Capacitatea turistică de cazare din districtul Vidin comparativ cu
total țară

Indicatori Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
total țară 283.641 283.251 301.140 302.433 314.257 322.465
districtul Vidin 895 1012 891 955 960 889
% Vidin în total
țară 0,32% 0,36% 0,30% 0,32% 0,31% 0,28%
Sursa: INS, Republica Bulgaria, Unități de cazare pe zone, regiuni și județe,
actualizat la 24.02.2016, http://www.nsi.bg/en/content/7067/annual -data

Bulgaria
99%
Vidin
1%Număr locuri de cazare

Figura II.9. – Ponderea locurilor de cazare clasificate din districtul Vidin în
total țară
Analizând datele prezentate, se observă că în anul 201 5, doar 0, 28 % din
numărul de locuri de cazare existente la nivel național se află în districtul Vidin ,
județul fiind devansa t de alte județe din țară , iar unitățile de cazare sunt
concentrate în principal în Belogradchik și Vidin (vezi Anexa 9) .

II.2. Analiza punctelor forte, punctelor slabe, oportunităților și
amenințărilor destinației turistice ( Analiza SWOT )

Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii de dezvoltare a
sectorului turistic în județele Mehedinți și Vidin, stabilirea obiecti velor strategice
și a strategiei necesare atingerii misiunii, aplicarea planului care să materializeze
strategia respectivă, se bazează pe un proces amplu de analiză și evaluare a
mediului în care se află destinația turistică Mehedinți – Vidin, a situației
competitivității în acest mediu.
Metoda de analiză folosită în acest sens, este cea denumită generic SWOT,
ce reprezintă acronimul cuvintelor Strengths (forțe, puncte forte), Weaknesses
(slăbiciuni, puncte slabe), Opportunities (oportunități, șanse) și Th reats

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
65 (amenințări). Primele două privesc destinația turistică și reflectă situația
acesteia, iar ultimele două se referă la mediu și oglindesc impactul acestuia
asupra destinației turistice.
Conform cercetărilor realizate în domeniu, zona turistică Mehedin ți-Vidin
reliefează următoarele aspecte55:

Puncte forte Puncte slabe
o Climă favorabilă dezvoltării
turismului
o Poziția geografică favorabilă cu
relief variat ( munți, podișuri și
câmpie );
o Districtul Vidin reprezintă un punct
strategic în rețeaua națională d e
transport;
o Prezența a 2 drumuri europene ce
traversează județul Mehedinți și
Infrastructura de drumuri naționale
modernizate în creștere
o Podurile peste Fluviul Dunărea la
Drobeta Turnu Severin și Vidin;
o Existența porturilor fluviale atât pe
teritoriul ju dețului Mehedinți, cât și
districtului Vidin
o Obiective turistice naturale și
antropice de mare valoare și
atractivitate;
o Patrimoniu istoric -cultural;
o Etnografie și folclor;
o Relații bune transfrontaliere cu
regiunile învecinate din Serbia;
o Mediul înconjur ător nepoluat și
posibilitatea practicării eco –
turismului ecologic;
o Conservarea tradițiilor și
obiceiurilor;
o Sol favorabil viticulturii și practicării
formei de turism: „drumul vinului”;
o Structură echilibrată pe sexe a
populației din județul Mehedinți, cu
o ușoară creștere a ponderii
populației tinere (0 -14 ani) în
populația totală;
o Sold pozitiv al migrației interne a o La nivelul județelor Mehedinți și
Vidin nu există autostrăzi;
o Densitate scăzută a drumurilor
publice raportată la suprafața
județelor Mehedinți și Vidin;
o Condiția precară a infrastructurii de
transport în districtul Vidin;
o Accesul dinspre drumurile naționale
spre centrul localităților,
municipiilor și orașelor din județul
Mehedinți este necorespunzător;
o Județele Mehedinți și Vidin nu dispun
de infrastructură proprie de
transport aerian;
o Numărul mijloacel or de transport în
comun în județul Mehedinți, în
proprietatea regiilor de transport,
este redus;
o Baza tehnico -materială a turismului
este insuficientă și parțial uzată;
o Investițiile străine sunt scăzute în
turism;
o Dezvoltarea inegală între teritoriile
urbanizate și neurbanizate;
o Structura demografică nefavorabilă;
o Nivelul ridicat al șomajului;
o Veniturile scăzute ale populație cu
un risc ridicat de sărăcie;
o Lipsa experienței și a capacității de
asimilare a fondurilor europene;
o Concentra rea infrastructurii s pecific
turistice în municipii și reședințele
de județ;
o Management al destina ției deficitar;
o Dependen ța de operatorii mari
turistici străini;
o Reprezentare scăzută a ofertei

55 1) Republica Bulgaria, Guvernatorul districtului Vidin, Strategie de dezvoltare a Districtului Vidin
2014-2020, http://www.raris.org/bazaznanja/download/bugarska/opsta –
dokumenta/Regional%20development%20strategy%20of%20region%20Vidin%202014 -2020.pdf
2) Strategia de dezvoltare a județului Mehedinți 2014 -2020,
http://www.informatiadeseverin.ro/is/wp -content/uploads/2015/06/Strategia -de-dezvoltare -CJ-
Mehedinti -2014-2020.pdf
3) Stanislav Ivanov and Miroslava Dimitrova, European Tourism Planning and Organisation Systems,
Vol.II. National case studies, Channel View, 2013, Chapter 4 Bulgaria, C. Costa, E. Panyik & D.
Buhalis (eds.), pg. 5
4) Ministry of Foreign Affairs of Denmark -The trade council , Tourism sector – Bulgaria,
prepared by the Danish embassy in Sofia, september 2014

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
66 populației din județul Mehedinți,
determinate de schimbarea
domiciliului, în mediul rural cu
posibilitatea practicării agro –
turismului;
o Prețu ri competitive ale destinațiilor
turistice în raport cu Uniunea
Europeană;
o Apartenența ca membru la Uniunea
Europeană;
o Activități de dezvoltare a României și
Bulgariei ca brand turistic;
o Fluviul Dunărea, Coridor pan –
european, conferă condițiile
dezvoltării turismului de croazieră
sau a pescuitului sportiv. locale turistice în cadrul agențiilor
de turism naționale și locale;
o Număr scăzut și concentrat în
municipiile reședință de județ a
agențiilor de turism;
o Întreținerea necorespunzătoare a
siturilor turistice;
Oportunități Amenințări
o Modernizarea căilor ferate Vidin
Sofia și a drumului E 79;
o Îmbunătățirea rețelei rutiere;
o Stimularea de zvoltării IMM -urilor și
crearea de locuri de muncă în
turism;
o Dezvoltarea diferitelor forme de
turism ecoturism, turism rural,
turism cultural și biologic;
o Atragerea de investiții străine
directe;
o Disponibilitatea fondurilor europene
pentru dezvoltarea t urismului;
o Dezvoltarea resurselor umane din
turism prin formare și recalificare;
o Numărul mare de locuitori în mediul
rural crește posibilitățile de
dezvoltare a unor afaceri în turism,
de implementare a unor programe de
dezvoltare locală, care să mărească
atractivitatea zonelor rurale;
o Implementarea mai multor proiecte
de infrastructură pentru sectorul
românesc al Dunării, în cadrul
Strategiei Dunării;
o Apariția operatorilor de telefonie
mobilă care favorizează dezvoltarea
infrastructurii de telecomunicații ;
o Cererea în creștere pentru formele
speciale de turism manifestată în
principalele țări emitente de turiști;
o Turismul de afaceri, conferințe și
expoziții reprezintă posibilități de
dezvoltare;
o Interes pentru înființarea
clusterelor ;
o Strategia Uniunii Euro pene pentru o Instabilitatea politică a Peninsulei
Balkanice;
o Continuarea tendinței demografice
negative (populație îmbătrânită,
depop ularea, creșterea negativă a
populației) cu implicații negative
pentru economie și societate;
o Accentuarea gradului de
dependență (raportul dintre
persoanele vârstnice și cele active),
cauzată de procesul de îmbătrânire a
populației;
o Scăderi drastice p rognozate în
județul Mehedinți ale numărului de
locuitori până în 2050, pe toate
segmentele de vârstă;
o Migrații și emigrații ale populației;
o Cadrul politic instabil;
o Politica financiară și fiscală care nu
stimulează IMM -urile;
o Administrație și birocrație g reoaie la
nivel național;
o Concurență internațională și
națională puternică în turism;
o Activitatea antrep renorială scăzută;
o Integrarea dificilă a categoriilor
socio-profesionale care au fost
disponibilizate;
o Reticența agenților economici în
angajarea tinerilor fără experiență și
a persoanelor peste 45 de ani.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
67 Regiunea Dunării oferă oportunitatea
de a avea conexiuni directe mai bune
și mai rapide cu restul țărilor
riverane Dunării .

Concluziile capitolului
Din punct de vedere legislativ , activitatea turistică este bine reglementată
în ambele județe supuse studiului asigurând premisele desfășurării unei activități
turistice sustenabile , însă r epetatele schimbări legislative cât și cele de
organizare a Ministerului Turismului , atât din România cât și din Bulgaria, au
afectat situați a turismului și din zona Mehedinți – Vidin. Cu toate că de câțiva ani ,
la nivel politico -legisl ativ, se simte o ameliorare și o stabilitate în ceea ce privește
turismul în România și Bulgaria , birocrația excesivă încă existentă în sistem
reprezintă o adevărat ă amenințare pentru bunul mers al activităților de turism și,
implicit, și pentru bunul mers al turismului în zona Mehedinți – Vidin.
Din punct de vedere economic , piața turistică a zonei studiate este
influențată de evoluția de ansamblu a economiei naționale manifestată pr in
fluctuații ale ratei inflației , care generează multiple schimbări în st abilirea
tarifelor și a prețurilor serviciilor și produselor turistice oferite , iar instabilitatea
tarifară poate fi un factor de frânare a cererii turistice. Cu toate acestea,
schimbările se produc în sensul scăderii valorii acestui indicator economic cu
efecte pozitive asupra puterii de cumpărare a populației , acest fapt reprezentând
un potențial factor de dezvoltare a activității turistice în zona studiată prin
creșterea cererii de servicii și produse turistice.
În ceea ce privesc preferințele de consum ale populației , segmentul
serviciilor turistice ocupă un loc comparabil cu cel al mărfurilor alimentare, factor
supus totuși, în evoluția sa lunară, influenței sezonalit ății turistice.
Concurența în sectorul turismului este scăzută atât în județul Mehedinț i,
cât și în districtul Vidin, agenții economici care activează în acest sector
reprezentând un procent care nu depășește 2% din totalul agenților economici
activi din fiecare județ în parte.
Din punct de vedere demografic , districtul Vidin reprezintă o regiune cu
structură demografică slabă. Vizualizat pe fondul întregii țări, districtul este un
teritoriu slab populat, cu teritorii depopulate.
Districtul Vidin urmează tendința de creștere a ponderii populației urbane
și reducere a populației rurale (tipic pentru întreaga țară ). În comparație cu
proporția populației rurale din țară (de 27,5%,), districtul Vidin este peste cota
medie (înregistrând 36,7%). Motivele pentru creșterea populației urbane din zonă
sunt legate de căutarea de oportunități de muncă ș i folosirea pieței forței de
muncă.
Gradul de urbanizare al districtului este redus, cinci dintre cele șapte
orașe ale sale fiind mici (sub 5000 de persoane) , iar numai î n orașul Vidin este
concentrată aproximativ 77% din populația urbană totală a regiuni i.
Distribuția localităților în întreg districtul este neuniformă, însă distanțele
dintre localități nu sunt mari. În principiu, localitățile sunt montane și au acces la
rețeaua de drumuri republicane, deși unele drumuri sunt în stare proast ă.
Din analiza dinamicii populației județului Mehedinți în perioada 2011 -2014,
se evidențiază și scăderea mai accentuată a numărului de locuitori din mediul
urban față de scăderea în mediul rural, județul Mehedinți fiind un județ
predominant rural, lucru cu efecte pozit ive asupra posibilităților de dezvoltare a
turismului în mediul rural.
Deși potențialul turistic este diversificat, din păcate marea majoritate a
capacităților de cazare existente se încadrează în categoriile 2 și 3 stele,
capacitatea de cazare de nivel su perior de clasificare (4 și 5 stele) fiind limitată.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
68 De asemenea, se poate remarca, amploarea agroturismului, susținută prin
creșterea numărului de pensiuni agroturistice.
Infrastructura turistică în regiune (inclusiv în ceea ce privește
infrastructura de agrement și calitatea serviciilor de cazare) reflectă un standard
calitativ scăzut comparativ cu standardele concurenței europene.
Cu toate acestea, turismul reprezintă un sector economic cu un valoros
potențial de dezvoltare, neexploatat încă suficient ș i care poate deveni o sursă de
atractivitate atât a investitorilor cât și a turiștilor (români și străini).
Fluviul Dunărea reprezintă o resursă importantă pentru industrie și turism
iar valorificarea potențialului turistic al Dunării poate spori numărul de turiști
străini care vizitează regiunea, în momentul de față numărul acestora fiind redus.
O oportunitate de atragere a turiștilor străini în regiune, o constituie și o
mai bună cooperare între operatorii de transport aerian și agențiile de turism.
Investițiile pentru modernizarea stațiunilor și a infrastructurii turistice pot
revigora cu siguranță turismul în această regiune, iar acesta la rândul său poate
ajuta la ridicarea economică a regiunii56.
Alte aspecte ale zonei turistice Mehedinți – Vidin sunt57:
 Lipsa personalului specializat și a serviciilor la standarde competitive la
nivel european;
 Efecte economice reduse (fiscalitate deficitară și evazionism).
 Obiectivele turistice nu sunt integrate, fiecare obiectiv prezentând
valoare individuală, circuit ele turistice fiind insuficient dezvoltate;
 Accesibilitate mică a punctelor de interes turistic, datorată atât
infrastructurii de transport cât și a celei specific turistice (vezi Anexa 5).
 Distribuția polarizată și centralizată a agențiilor de turism și a punctelor
de informare la nivel național, aspect ce influențează oferta turistică existentă;
 Promovarea României și Bulgariei ca destinații turistice este
insuficientă; promovarea obiectivelor turistice se află în aceeași situație; cultura
orientată în ac est sens lipsește (de pildă, lipsa aproape totală a punctelor de
informare turistică).
 Infrastructura de aeroportur i este insuficient dezvoltată a tât în
România, cât și în Bulgaria: în România, există un singur aeroport de talie
internațională la București ; aeroporturile de la Craiova, respectiv Timișoara sunt
de talie locală, chiar dacă primesc curse low ‐cost care operează și la nivel
internațional. În Bulgaria, există 4 aeroporturi principale: la Sofia, Plovdiv, Varna
și Bourgas. La 6 km de orașul Vidin e xistă un aeroport de talie locală care poate
primi aeronave de până la 50 t, însă acesta a fost închis în anul 1999, din ordinul
Ministerului Transporturilor58.
 În ceea ce privește infrastructura generală – rețeaua de căi de transport
– și concentrarea teri torială a resurselor turistice, se individualizează următoarea
discrepanță: infrastructura de transport este deficitară exact în unitățile
teritorial -administrative care înregistrează o concentrare ridicată a resurselor
turistice, atât naturale, cât și ant ropice; această deficiență se regăsește direct în
gradul destul de redus de accesibilitate al obiectivelor turistice.
 Circuitele turistice obișnuite ale tour ‐operatorilor se reduc la câteva
trasee, care nu includ și zona turistică supusă studiului. Limitar ea traseelor
turistice, în cea mai mare parte a cazurilor, arată suma disfuncțiilor din teritoriu
în termeni de infrastructură rutieră și de cazare: proximitatea localităților în care
se poate înnopta – pentru grupuri mari – exclude diferențierea circuitel or.

56 Planul de dezvoltare regională Sud – Vest Oltenia 2014 -2020, iunie 2014,
http://www.adroltenia.ro/wp -content/uploads/2014/07/PDR -SV-Oltenia -2014-2020-1.pdf
57 Studiul 7. Activitățile și infrastructura turistică (2014), parte din Strategia Teritorială a României,
beneficiar Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, p. 55 -56
58 Strategia de dezvoltare a districtului Vidin 2014 -2020,pg.113 -126

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
69 Având în vedere starea socio -economică a zonei, sunt necesare strategii și
acțiuni orientate spre crearea unor industrii locale și exploatarea potențialului
neutilizat al localităților în domeniul turismului neconvențional, pentru a crește
abilitățile de ocupare a forței de muncă și a productivității .

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
70 III. STABILIREA OBIECTIVULUI GENERAL ȘI A OBIECTIVELOR SPECIFICE DE
MARKETING. RECOMANDĂRI DE VALORIZARE A POTENȚIALULUI TURISTIC COMUN

Analizând mediul intern și extern al zonei turistice Mehedinți – Vidin, se
poate concluziona că potențialul turistic al zonei este ridicat dar, pentru
dezvoltarea și valorificarea într -o manieră unitară a valorilor naturale și culturale
comune destinației turistice amintite, este necesar un program promoțional.
Obiecti vele de marketing se stabilesc în funcție de rezultatele analizei SWOT și
PEST.

III.1 Obiectivul general
Obiectivul general al acestui program de marketing îl constituie
promovarea unitară a zonei turistice Mehedinți – Vidin ca destinație pentru
vacanțe și călătorii pe piața turistică internă și externă.

III.2 Obiectivele specifice
Obiectivele specifice ale acestui program de marketing pot fi sintetizate
în:
1. Contribuirea la dezvoltarea durabilă economică, socială și culturală a
zonei turistice Mehedi nți-Vidin;
2. Creșterea numărului de înnoptări în zona Mehedinți –Vidin
3. Creșterea conștientizării comunităților locale asupra patrimoniului zonei
turistice Mehedinți -Vidin;
4. Crearea unui parteneriat solid și durabil între județul Mehedinți și
districtul Vidin ca instrument al cooperării transfrontaliere durabile Româno –
Bulgare cu scopul de a depăși barierele fizice și socio -culturale și de a valorifica
mai bine oportunitățile generate în mod intrinsec.

III.3 Strategii de marketing
Strategia de mark eting stabilește calea prin care se ating obiectivele de
marketing59:
Tabel III.. Obiective și strategii de marketing
Obiective de marketing Strategii de marketing
1. Dezvoltarea durabilă economică,
socială și culturală a zonei turistice
Mehedinți -Vidin Acțiuni comune care vizează crearea
de produse și servicii turistice
cheie/specifice care au la bază
patrimoniul natural și cultural,
revigorarea tradițiilor cu scopul de a
promova turismul local și de a crea
oportunități de dezvoltare economică
2. Creșter ea numărului de înnoptări în
zona Mehedinți –Vidin Acțiuni comune care vizează
îmbunătățirea vizibilității destinației
turistice Mehedinți -Vidin, a imaginii
pozitive a acesteia în rândul
potențialilor turiști prin îmbunătățirea
publicității, prin crearea d e rute
specifice de mare atractivitate
turistică, prin cooperare
transfrontalieră Româno -Bulgară între
organismele din domeniul turismului
3. Creșterea conștientizării
comunităților locale asupra Organizarea de evenimente de
informare

59 după Stănc ioiu A. F. – Strategii de marketing în turism , Ed. Economică, 2000, p.177 -181

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
71 Obiective de marketing Strategii de marketing
patrimoniului zonei turistice Mehedinți –
Vidin Organizarea de evenimente de
promovare a meșteșugurilor și
tradițiilor comune
Realizare și diseminare materiale
promoționale
Prezentare pe Internet
Publicitate în mass -media
4. Conștientizarea zonei Mehedinți -Vidin
ca destinaț ie turistică pentru turiștii
naționali (rezidenții României și
Bulgariei) Realizare și diseminare de materiale
promoționale
Publicitate în mass – media
Participări la târguri regionale,
naționale și internaționale de turism
Prezentare pe Internet
5. Conș tientizarea zonei Mehedinți -Vidin
ca destinație turistică pentru turiștii
străini (din exteriorul României și
Bulgariei) Realizare și diseminare materiale
promoționale
Publicitate în mass – media
Participări la târguri de turism
Prezentare pe Internet
6. Informare despre posibilitatea
accesării unor trasee tematice
transfrontaliere bazate pe patrimoniul
transfrontalier natural și cultural unic :
– ruta turistică „verde – albastru”
– ruta turistică „cultură și
istorie”
– ruta turistică „natură” Crearea de r ute specifice de mare
atractivitate turistică în zona
Mehedinți – Vidin
Realizare și diseminare materiale
promoționale
Participări la târguri de turism
Prezentare pe Internet
7. Revigorarea și îmbunătățirea
vizibilității destinației turistice
Mehedinți -Vidin Realizare și diseminare materiale
promoționale
Participări la târguri naționale și
internaționale de turism
Prezentare pe Internet
Publicitate în mass -media
8. Dotarea canalelor de distribuție cu
materiale promoționale Realizare și diseminare mater iale
promoționale către verigile
componente ale canalelor de
distribuție
Prezentare pe Internet
9. Înlăturarea imaginii negative despre
zona turistică formată în rândul
potențialilor turiști Realizare și diseminare materiale
promoționale
Participări la târguri de turism
Prezentare pe Internet
10. Revigorarea și îmbunătățirea
publicității Realizare și diseminare materiale
promoționale
Participări la târguri de turism
Prezentare pe Internet
Publicitate în mass -media
11. Crearea unui parteneriat solid și
durabil între județul Mehedinți și
districtul Vidin Cooperare transfrontalieră Româno –
Bulgară între organisme din domeniul
turismului
Depășirea barierelor fizice și socio –
culturale
Valorificarea optimă a oportunităților
generate în mod intrinsec

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
72
III.4 Recomandarea de atracții turistice și acțiunile de promovare
pentru dezvoltarea și valorificarea într -o manieră unitară a valorilor
naturale și culturale comune destinației turistice Mehedinți -Vidin

Atracții turistice recomandate pentru valorificarea u nitară a destinației
turistice Mehedinți -Vidin
Efortul în promovarea destinației turistice Mehedinți – Vidin constă în primă
etapă în „conceptualizarea” acestei destinații turistice. Identitatea zonei turistice
Mehedinți -Vidin trebuie să poziționeze în mod unic arealul vizat, prin prisma
potențialului turistic, a resurselor naturale, istorie și civilizație existente.
Din analiza datelor culese în urma cercetării realizate prin aplicarea
chestionarului60 la structurile turistice de cazare din județul Mehedin ți și districtul
Vidin, s -au reliefat obiectivele turistice cele mai cunoscute și îndrăgite de către
turiști și pentru care județele supuse studiului înregistrează cel mai mare număr
de vizitatori.
Din analiza răspunsurilor primite la întrebarea: „ Indica ți obiectivele
turistice (naturale, antropice, culturale, folclor și festivaluri) pe care turiștii dvs.
doresc să le viziteze în Mehedinți / Vidin”, obiectivele turistice desemnate au
fost:
– în județul Mehedinți: Palatul Cultural Theodor Costescu (Drobeta Turnu –
Severin); Castelul de Apă (Drobeta Turnu -Severin) , Cetatea Medievală a
Severinului (Drobeta Turnu -Severin); muzee; Mănăstirea Sf. Ana (Orșova);
Mănăstirea Strehaia (Strehaia); croazieră pe Dunăre (zona Cazane); Cetatea
Tricule, Peștera Veterani, „ca zanele” Dunării, defileul Dunării, statuia lui Decebal
(zona Cazane); Complexul Carstic de la Ponoarele (Podul Natural de la Ponoarele –
supranumit Podul lui Dumnezeu, Peștera de la Pod, Lapiezuri, lacul Zăton), zona
Isverna – peștera Isverna; Ariile Natur ale Protejate Gârla Mare – Maglavit și
Blahnița;
– în districtul Vidin: orașul Vidin (Cetatea Baba Vida, Moscheea lui Osman
Pazvantoglu, Conacul Turcesc Koluka, Cazarma cruciformă, Sinagoga, Vechea
Poștă turcească, Teatrul Municipal Vidin ), Kula Castra M artis, biserica Novo Selo',
cetatea Belogradchik; caiac -canoe pe Dunăre; plaja Novo Selo; Plaja Koshava;
plaja insulei Golia; formațiunile muntoase de la Belogradchik; Rezervația Biosferei
Chuprene; lacul Rabisha; peștera Măgura.
Sintetizând, obiectivele t uristice desemnate ca fiind principalul motiv al
călătoriilor în zonă sunt: Fluviul Dunărea cu ape liniștite sau care parcă „fierb” în
„cazane” calcaroase de un pitoresc unic, dar și cu plaje însorite și ademenitoare;
orașele încărcate de istorie și cultur ă atât de pe malul Bulgăresc, cât și Românesc
al Dunării precum Vidin, Belogradchik, Drobeta Turnu -Severin; peisajele naturale
care taie răsuflarea de la Belogradchik, Ponoarele sau Isverna; Rezervația
Biosferei Chuprene și Aria Naturală Protejată Gârla Ma re – Maglavit și Aria
Naturală Protejată Blahnița, lacurile Rabisha și Zăton sau peșterile Măgura și
Isverna.

Prin urmare, deoarece obiectivele turistice desemnate de către
respondenții studiului ca fiind cele cu cea mai mare notorietate în rândul
turiștilor, au și cel mai ridicat grad de atractivitate ( gradul de atractivitate ia în
calcul resursele turistice, baza tehnico -materială și infrastructura generală), sunt
recomandate a fi promovate prin acțiuni specifice următoarele zone ale județului
Mehedinț i, respectiv Vidin:
I. Fluviul Dunărea cu ape liniștite sau care parcă „fierb” în „cazane”
calcaroase de un pitoresc unic, dar și cu plaje însorite și
ademenitoare. Acestei zone i se propune:

60 Vezi Anexa 10

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
73 1. Ruta turistică „verde – albastru” în județul Mehedinți cu
următoar ele obiective turistice: croazieră pe Dunăre,
vizitând Cetatea Tricule, „cazanele” Dunării, Defileul
Dunării, statuia lui Decebal, Peștera Veterani;
2. Ruta turistică „verde – albastru” în districtul Vidin cu
următoarele obiective turistice: caiac -canoe pe Dunăre,
vizitând plaja Novo Selo; Plaja Koshava, plaja insulei Golia;
II. orașele încărcate de istorie și cultură. În aceste zone se practică
turismul cultural și, prin urmare, se propune ruta:
1. Ruta turistică „Cultură și istorie în județul Mehedinți” cu
următoarele obiective turistice: orașul Drobeta Turnu
Severin (vizitarea Castelului de Apă, a Cetății medievale a
Severinului și a Palatului cultural Theodor Costescu);
Mănăstirea Sf. Ana; Mănăstirea Strehaia; muzee.
2. Ruta turistică „Cultură și istorie în districtul Vidin” cu
următoarele obiective turistice: orașul Vidin (Cetatea Baba
Vida, Moscheea lui Osman Pazvantoglu, Conacul Turcesc
Koluka, Cazarma cruciformă, Sinagoga, Vechea Poștă
turcească, Teatrul Municipal Vidin ), Kula Castra Martis,
biserica Nov o Selo', cetatea Belogradchik; muzee.
III. peisajele naturale care taie răsuflarea. Pentru valorificarea acestor
obiective, se propun:
1. „Rută în natura județului Mehedinți” cu vizitarea
următoarelor obiective: Complexul Carstic de la Ponoarele
(Podul Natural de la Ponoarele – supranumit Podul lui
Dumnezeu, Peștera de la Pod, Lapiezuri, lacul Zăton); zona
Isverna – peștera Isverna; Ariile Naturale Protejate Gârla
Mare – Maglavit și Blahnița.
2. „Rută în natura districtului Vidin” cu vizitarea următoarelor
obiective: formațiunile muntoase de la Belogradchik;
rezervația biosferei Chuprene; lacul Rabisha; peștera
Măgura.

Acțiuni de promovare specifice
Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s -a făcut până în
prezent diferențiat, în funcție de apropier ea și posibilitățile de acces față de
principalele centre de interes turistic .
În vederea ocupării unei poziții mai bune pe piața turistică, se impune
depunerea unui efort publicitar considerabil pentru promovarea obiectivelor
turistice comune zonei Mehed inți – Vidin. În acest sens, trebuiesc considerate cele
mai eficiente acțiuni de promovare, acțiuni care să conducă la: creșterea
numărului turiștilor români și străini la obiectivele promovate; asigurarea unei
dezvoltări durabile a turismului într -o manie ră în care bogățiile de mediu,
culturale și de patrimoniu aparținând zonei Mehedinți – Vidin să fie în egală
măsură apreciate în prezent și păstrate pentru generațiile viitoare; recunoașterea
explicită a zonei și a specificului acesteia, cu crearea respons abilității sociale
pentru destinul comunității; dezvoltarea unei atitudini favorabile în fața
produsului turistic; conștientizarea populației din România și Bulgaria cu privire la
bogățiile turistice naționale și dorința de a le împărtăși oaspeților.
Acțiunile de promovare în domeniul turismului vizează atât atragerea de
noi clienți cât și menținerea celor existenți, adresându -se publicului larg, în
general, dar și grupurilor țintă. Problema esențială este considerată a fi eficiența
actului de promovare, a dică alegerea metodei cu cel mai semnificativ impact
asupra publicului. Mesajul transmis trebuie să urmărească trei obiective

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
74 principale: atragerea atenției, menținerea atenției și convingerea publicului61.
Publicitatea este foarte importantă în promovarea turistică deoarece ea se ocupă
cu crearea unei imagini favorabile a obiectivului/destinației turistice și cu
atragerea potențialilor turiști. Publicitatea turistică este constituită din activități
de transmitere a mesajelor cu obiective precise: conștienti zarea potențialului
turistic al zonei, informarea asupra obiectivelor importante de vizitat, crearea și
îmbunătățirea imaginii destinației turistice, atragerea de noi turiști.
Din analiza datelor culese prin intermediul chestionarului62, reies câteva
aspect e cu importanță deosebită pentru destinația turistică Mehedinți – Vidin:
motivația alegerii zonei ca destinație turistică, durata medie a sejurului în zonă ,
notorietatea destinației turistice Mehedinți – Vidin, importanța activităților de
promovare pentru vitalizarea turismului în regiune și căile de promovare preferate
de către structurile turistice de cazare pentru informarea turiștilor și promovarea
zonei turistice.
Din analiza răspunsurilor primite la aplicarea chestionarului, reiese
importanța potenția lului natural și antropic în motivarea turiștilor de desemnare a
zonei Mehedinți -Vidin ca destinație turistică, aproximativ 80 % din respondenți
desemnând potențialul turistic ca fiind principalul criteriu de alegere a destinației
turistice, următoarea cat egorie de turiști (8%) vizitând zona datorită specificului
acesteia. Motivul călătoriei turiștilor (predominant de vizitare și cunoaștere a
patrimoniului natural și cultural, înregistrând aprox. 84% din răspunsuri),
generează implicit și o durată medie a s ejurului de 2-3 zile (84% din turiști
petrecând în unitățile de cazare din zona Mehedinți – Vidin nu mai mult de un
week -end), iar cei ce vin să se recreeze (10% dintre turiști) petrec, îndeosebi pe
timpul verii, până la 7 zile în unitățile de cazare din z onă (în special în cele
situate în zonele de lângă Dunăre sau cu formațiuni muntoase), sejurul de 1 zi
(preponderent corespunzător întâlnirilor de afaceri) ocupând un loc penultim cu
un procent de 5%.
Activitățile de promovare cu rol direct în vitalizarea turismului în regiune
sunt deosebit de importante pentru toate structurile turistice din zona Mehedinți –
Vidin.
Din analiza răspunsurilor primite privind principalele canale media
preferate de către structurile turistice de cazare pentru informarea turiștil or și
promovarea propriei afaceri și a zonei turistice, mijlocul de promovare cel mai
apreciat de către structurile turistice din Mehedinți -Vidin este internetul
(obținând nota 8), apreciate surse de informare fiind și materialele promoționale
(ghiduri, hă rți, souveniruri etc., care au obținut, în medie, nota 7) și agențiile de
turism (obținând, în medie, nota 5) și evenimentele de profil (târgurile/expozițiile
de turism obținând, în medie, nota 6).

Prin urmare, ca direcții de promovare, se recomandă să se insiste, în
promovarea destinației turistice Mehedinți -Vidin, în special pe următoarele
direcții:
 canale media de informare: internet, mass -media, publicitate outdoor
 distribuția gratuită a materialelor de promovare turistică (ghiduri, hărți,
filme, broșuri) în principal turiștilor cu ocazia participărilor la târguri,
festivaluri și, de asemenea, organismelor ce activează pe piața (ex:
administrații publice locale, centre de informare turistică, etc.) pentru
o bună promovare și atragerea unui număr cât mai mare de turiști spre
destinația turistică promovată.
 Filme de informare

61 Chartered Institute of Marketing, Business Comunications , BPP Publishing Ltd, UK, 1997, pg. 147
62 Vezi Anexa 10

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
75  organizare de evenimente de informare și conștientizare a comunităților
locale cu privire la patrimoniul natural și cultural și promovarea acestuia pentru
dezvoltarre economică sus tenabilă
 promovarea meșteșugurilor și tradițiilor comune

Din punct de vedere al conținutului mesajului și al aspectului grafic al
materialelor publicitare, acesta trebuie să îndeplinească cerințe de:
 memorabilitate – mesaj comprehensibil și persuasiv,
 abordare emoțională,
 originalitate, creativitate și armonizarea culorilor,
 accesibilitate,
 impact general – folosirea de elemente simbolice reprezentative pentru
zona promovată.

A). Internet
Datorită caracteristicilor intrinseci de transmitere rapidă a informațiilor,
internetul este utilizat ca mediu de comunicare în masă. Principalul canal de
comunicare utilizat în cadrul acestui mediu este site -ul web (website -ul), definit
ca un ansamblu de pagini web vizibile în browser, având un conținut distinct și
uniform, generator de audiență și identificat printr -un nume de domeniu unic.
Pagina web este un document (de obicei HTML) specific internetului, care
poate fi vizualizat de către un utilizator prin intermediul unui browser și care
poate fi afișat pe calc ulator.
Dezvoltarea tehnologiilor, apariția marketingului online și a exploziei de
informații pe Internet au revoluționat intermedierea turistică, astăzi din ce în ce
mai mulți turiști procurându -și informațiile direct prin Internet, într -un mod mult
mai eficient.
Creșterea accesului la internet, creșterea comerțului online, mediul relativ
ieftin de promovare și accesibilitatea Internetului sunt doar câteva dintre
motivele pentru care recomandăm acest tip de promovare. În această direcție
este recomandabi l a se construi un portal de prezentare al destinației turistice
Mehedinți -Vidin.
Site-ul de prezentare este foarte important deoarece, odată lansat, el
devine „fața” destinației turistice Mehedinți -Vidin și reprezintă unitar imaginea
acesteia din punct de vedere al ofertei turistice . În aceeași direcție, se recomandă
a se include și materiale audio -video cu prezentarea destinației turistice și a
obiectivelor turistice promovate. În general, trebuie să se opteze pentru o
interfață ușor de folosit și atracti vă care să ofere vizitatorului cât mai multe
informații referitoare la obiectivele promovate. Este recomandat ca portalul
turistic al destinației turistice Mehedinți -Vidin să fie la rândul lui promovat prin
includerea adresei pe materialele publicitare tip ărite. În cazul de față, pentru a
avea un impact major asupra publicului, se poate opta pentru unul dintre
următoarele domenii: turism -mehedinti -vidin.ro, mehedinti -vidin-turism.ro,
portal -turistic -mehedinti -vidin.ro, turism -in-mehedinti -vidin.ro, turism -vacante –
mehedinti -vidin.ro, destinatie -turism -mehedinti -vidin.ro, destinatie -vacanta –
mehedinti -vidin.ro, mehedinti -vidin-turism -destinatii.ro, descopera -mehedinti –
vidin.ro, vizitati -mehedinti -vidin.ro, descoperiti -mehedinti -vidin.ro

Mass -media
Publicitat ea prin intermediul canalelor mass -media (presă scrisă, radio și
TV) este un mod eficient de promovare a zonei turistice Mehedinți – Vidin. Pentru
a avea impactul scontat, este recomandabil a se publica, comunicate de presă, în
ziare la nivel local/ regio nal, precum și trasmiterea unor știri la posturi

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
76 locale/regionale de radio și TV. Prin intermediul acestora se face publicitate
proiectului, programului de finanțare, se promovează zona turistică Mehedinți –
Vidin (obiective turistice, trasee turistice, et c.).

Publicitate Outdoor
Publicitatea outdoor este acea formă de publicitate care poate fi văzută de
public „în afara casei”. Publicitatea outdoor cuprinde multiple forme și formate
prin care se poate expune mesajul publicitar. Cele mai des folosite mater iale de
publicitate outdoor sunt materiale publicitare utilizate în interiorul/exteriorul
clădirilor, locuri publice: afișe, panouri, bannere, mash -uri, indicatoare. Acestea
reprezintă un mod eficient de a transmite mesajul publicitar. În demersul de
promo vare al potențialului turistic al zonei Mehedinți – Vidin se recomandă:
amplasarea/lipirea/expunerea afișelor în principalele localități din aria de
acoperire a proiectului, respectiv zona Mehedinți – Vidin, în locuri cu vizibilitate și
flux ridicat de po pulație.

B). Materialele publicitare tipărite
Natura serviciilor turistice conferă o importanță deosebită materialelor
publicitare tipărite. Practic, în nici o industrie din sfera bunurilor fizice nu se
folosește un așa volum de tipărituri (ghiduri, hărți, broșuri) ca în industria
turistică, crearea, distribuirea și utilizarea pe scară largă a materialelor tipărite
fiind una din trăsăturile distinctive ale turismului.
Publicitatea prin tipărituri este o metodă folosită de majoritatea firmelor
de turism deoarece reprezintă cel mai practic mod de a promova o destinație
turistică prin editarea și distribuirea de ghiduri, hărți, broșuri etc, cu informații și
poze care să atragă atenția potențialilor turiști.
Putem identifica șapte funcțiuni principale înde plinite de tipărituri (după
Victor Middleton):
 creează notorietate (cei mai mulți clienții potențiali capătă primele
informații privitoare la o ofertă turistică prin intermediul unei broșuri văzute la
hotel, la o agenție turistică sau la aeroport; promove ază produsul sau serviciul
turistic, utilizând mesaje și simboluri promoționale cu rolul de a stimula
cumpărarea);
 facilitează cumpărarea (permit clientului să contacteze prestatorul sau
producătorul imediat ce a luat decizia de cumpărare);
 înlocuiesc pro dusul turistic ( se poate spune că, la punctul de
cumpărare, broșura este produsul turistic însuși, în special pentru clienții novici);
 constituie o dovada a cumpărării și element de referință pentru
satisfacția viitoare (ghidul, harta , broșura sunt un sub stitut al produsului și pe
perioada dintre cumpărare și consum, și pot fi recitite în tot acest timp pentru a
stimula așteptările și speranțele turistului care le va arătată rudelor și prietenilor
crescând astfel notorietatea destinației turistice);
 facilitează utilizarea produsului (este firesc ca în momentul în care
clientul sosește la destinație să fie dotat cu o întreagă gamă de materiale tipărite
care îl vor informa cu privire la diversele servicii disponibile și la modalitățile și
condițiile de utili zare a lor, îi vor arăta cum să profite cât mai mult de perioada
șederii, îi vor semnala ofertele speciale, precum și tot ceea ce i -ar putea fi util
sau i-ar putea procura satisfacție pe durata sejurului). Distribuirea materialelor
publicitare tipărite cu ocazia participării la târguri, festivaluri și expoziții de profil
va avea rolul de a atrage turistul spre această destinație despre care, în unele
cazuri, s -ar putea să nu fi auzit niciodată.
 educă clientul (funcția educativă a materialelor tipărite este foarte
importantă atunci când este vorba de o serie de atracții precum muzee, expoziții,
rezervații naturale, festivaluri folclorice etc.).

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
77 Lipsa unor materiale de informare și promovare de calitate, slaba
promovare la nivel național și internațional a ofe rtei turistice a făcut, până în
prezent, ca destinația turistică Mehedinți – Vidin să nu se bucure de o prea mare
popularitate în rândul turiștilor.
Prima condiție a acestor materiale este aceea de a atrage atenția
cititorului, printr -o grafică deosebită, selecția imaginilor, unghiurile inedite de
prezentare, calitatea și acuratețea fotografiilor care însoțesc textul, calitatea
hârtiei utilizate fiind doar câteva aspecte de care ar trebui să se țină cont la
realizarea materialelor publicitare pentru a -l determina pe utilizator să le
citească.
În realizarea materialelor publicitare tipărite (de exemplu: ghiduri, hărți,
broșuri etc, cu informații și poze) se va ține cont de anumite recomandări.
Acestea corelează detaliile cererii de finațare cu cocuziile cerc etărilor efectuate
în elaborarea Studiului de Marketing.

 Ghidul turistic familiarizează cititorul cu potențialul turistic al
destinației turistice Mehedinți – Vidin. Acesta trebuie să ofere informații
captivante care să întrunească condiții de memorabili tate (mesaj comprehensibil
și persuasiv); abordare emoțională, originalitate, creativitate, armonizarea
culorilor și accesibilitate . Albumul foto va completa ghidul turistic cu fotografii de
excepție pornind de la ideea conform căreia „o imagine face cât o mie de
cuvinte”.
 Un element important care nu trebuie să lipsească din nici un ghid
turistic este o hartă a obiectivelor turistice. Harta va trebui să semnalizeze vizual
obiectivele turistice.
 Broșură care promovează turismul local, meșteșugurile și art izanatul
local. Aceasta trebuie realizată cât mai atractiv din punct de vedere vizual, cu
fotografii care să stârneacsă interesul turiștilor pentru acest sector.
 Filme de promovare turistică sunt o metodă eficientă de a face
publicitate/promova zona tran sfrontalieră Mehedinți – Vidin cu scopul de a atrage
cât mai mulți turiști și de a -i informa cu privire la oportunitățile turistice oferite
de zona Mehedinți – Vidin.Se recomandă realizarea unor filme într -un mod cât mai
dinamic, cu un puternic impact vizu al astfel încât să stimuleze interesul turiștilor
de a vizita zona.

Distribuirea materialelor tipărite de promovare realizate în cadrul
proiectului se recomandă a fi gratuită către cât mai multe segmente de public, în
principal turiștilor cu ocazia partic ipărilor la târguri, festivaluri, de asemenea,
organismelor ce activează pe piața (ex: administrații publice locale, centre de
informare turistică, etc.) pentru o bună promovare și atragerea unui număr cât
mai mare de turiști spre destinația turistică prom ovată.

C) Organizarea de evenimente de informare și conștientizare:
Organizarea de evenimente de informare și conștientizare este parte
integrantă a demersului de promovare turistică a zonei Mehedinți – Vidin. Se
recomandă organizarea unor astfel de even imente în aria de implementare a
proiectului cu scopul de a informa și conștientiza cetățenii, factorii de decizie din
cele 2 zone, respectiv Mehedinți și Vidin, cu privire la potențialul turistic al zonei,
dezvoltarea și valorificarea într -o manieră unita ră a valorilor naturale și culturale
comune ale zonei, asupra bogățiilor naturale și culturale ale zonei turistice
Mehedinți -Vidin pentru aprecierea acestora la justa lor valoare și conservarea
acestora pentru viitor.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
78 D) Promovarea meșteșugurilor și tr adițiilor comune
Dezvoltarea turismului ca activitate economică este strâns legată de
suvenirurile care reușesc să redea experiența emoțională corelată cu locul vizitat.
Promovarea zonei turistice Mehedinți – Vidin este recomandată a se realiza și prin
crearea/realizarea de suveniruri turistice. Turiștii vor să aibă un obiect care să le
reamintească de istoria locurilor vizitate, peisajele care i -au impresionat.
Dezvoltarea unor suveniruri autentice pot avea un rol important în evidențierea
destinațiilor tu ristice. Dezvoltarea unei piețe de suveniruri lucrate manual va
genera venituri pentru producătorii locali, iar originalitatea acestor produse poate
deveni unul dintre motivele de atracție pentru a vizita zona turistică. Datorită
condițiilor speciale carac terizate de unicitatea peisajului, bogăția faunei și o vastă
moștenire de simboluri istorice, zona poate deveni o destinație turistică unică,
plină de autenticitate. Toate acestea stau la baza construirii unor suveniruri
autentice ce sunt asociate cu moște nirea istorică, tradiția și identitatea culturală.
Plecând de la rutele turistice propuse în prezentul studiu dar, și de la preferințele
turiștilor de a vizita anumite obiective turistice în zona Mehedinți – Vidin,
propunem spre a fi valorificate sub forma unor suveniruri turistice următoarele:
– Castelul de Apă (Drobeta Turnu Severin – județul Mehedinți) – obiectiv
turistic istoric reprezentativ pentru orașul reședință de județ, Drobeta
Turnu Severin
– Podul Natural de la Ponoarele (Ponoarele – județul Mehedin ți) – obiectiv
turistic natural, cel mai mare pod natural al țării și al doilea din Europa
– Chipul lui Decebal (Dubova – județul Mehedinți) – obiectiv turistic
natural reprezentativ pentru România, fiind cea mai înaltă sculptură în
piatră din Europa
– Cetatea Baba Vida (Vidin – Districtul Vidin) – obiectiv turistic istoric
reprezentativ pentru orașul Vidin
– Stâncile de la Belogradchik (Belogradchik – Districtul Vidin) – obiectiv
turistic natural reprezentativ pentru Bulgaria
– Peștera Măgura (Măgura – Districtul Vidin) – obiectiv turistic important
al Bulgariei, unic prin valoarea culturală preistorică

E) Participări la târguri și expoziții de profil
Prezența la manifestări de profil este parte integrantă a demersurilor de
promovare turistică a zonei Mehedinți – Vidin. Ținând cont de faptul că târgurile,
expozițiile, festivalurile au loc în diferite regiuni din România și din Bulgaria, și că
au un impact local, regional și național, putem deduce o creștere a popularității
obiectivelor turistice promovate.
Pe lâ ngă caracterul local, regional sau național al acestor manifestări, mai
trebuie să amintim popularitatea de care se bucură, pentru că sunt intens
mediatizate și înregistrează un număr mare de vizitatori, iar nivelul ridicat de
mediatizare, în demersul de p romovare a destinației turistice Mehedinți – Vidin,
ocupă un loc primordial.
Un avantaj considerabil al participării la târguri de turism locale /
regionale / naționale este faptul că expozanții au oportunitatea de a stabili noi
contacte de afaceri, de a p ătrunde pe noi piețe și de a explora noi sectoare din
domeniu, beneficiind, în același timp, de o expunere în fața vizitatorilor.
Manifestarea expozițională vine în întâmpinarea nevoilor prestatorilor de servicii
turistice și conexe și ale clienților, mijl ocind contactul direct dintre aceștia.
Expozanții pot fi instituții, asociații și companii ce activează în domeniul
turismului și afacerilor, reprezentând asociații de promovare a turismului,
touroperatori, companii aeriene, agenții de turism, hotelieri, s tațiuni balneare,
pensiuni agroturistice, organizații specializate în turismul rural, cultural, ecologic,

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
79 ecumenic, turism de vânătoare și pescuit, turism de afaceri, furnizori de servicii și
produse din domenii conexe.
Pentru creșterea numărului de turișt i în destinația turistică Mehedinți –
Vidin, se recomandă, cu ocazia participării la manifestările de profil la nivel local
și/sau regional și/sau național, să se pună la dispoziția vizitatorului materiale de
promovare și informare: ghiduri, hărți, filme d e informare, Cartea Artizanilor .
Cu ocazia participărilor la târguri turistice, pentru o cât mai bună
promovare, pe lângă materialele tradiționale de promovare se recomandă și
promovarea unor tradițiilor comune Româno – Bulgare. Aceste tradiții pot fi u n
mod eficient de promovare turistică a zonei, iar promovarea lor poate duce la
creșterea gradului de atractivitate a zonei, implicit a numărului de turiști în zona
Mehedinți – Vidin.

Concluziile capitolului
Creșterea numărului turiștilor români și stră ini ce vizitează zona Mehedinți
– Vidin se poate realiza, în momentul de față, doar prin promovarea potențialului
turistic și a obiectivelor turistice din zonă.
Fluviul Dunărea cu ape liniștite sau care parcă „fierb” în „Cazane”
calcaroase de un pitoresc u nic, dar și cu plaje însorite și ademenitoare; orașele
încărcate de istorie și cultură atât de pe malul Bulgăresc, cât și Românesc al
Dunării precum Vidin, Belogradchik, Drobeta Turnu -Severin; peisajele naturale
care taie răsuflarea de la Belogradchik, Pon oarele sau Isverna; Rezervația
Biosferei Chuprene și Aria Naturală Protejată Gârla Mare – Maglavit și Aria
Naturală Protejată Blahnița, lacurile Rabisha și Zăton sau peșterile Măgura și
Isverna sunt principalele motive de vizitare a zonei Mehedinți – Vidin.
Prin urmare, sunt recomandate a fi promovate prin acțiuni specifice
următoarele destinații turistice:
1. Ruta turistică „verde – albastru” în județul Mehedinți cu următoarele
obiective turistice: croazieră pe Dunăre, vizitând Cetatea Tricule, „cazanel e”
Dunării, Defileul Dunării, statuia lui Decebal, Peștera Veterani;
2. Ruta turistică „verde – albastru” în districtul Vidin cu următoarele
obiective turistice: caiac -canoe pe Dunăre, vizitând plaja Novo Selo; Plaja
Koshava, plaja insulei Gol ia;
3. „Cultură și istorie în județul Mehedinți” cu următoarele obiective
turistice: orașul Drobeta Turnu Severin (vizitarea Castelului de Apă, a Cetății
medievale a Severinului și a Palatului cultural Theodor Costescu); Mănăstirea Sf.
Ana; Mănăstirea Stre haia; muzee.
4. „Cultură și istorie în districtul Vidin” cu următoarele obiective turistice:
orașul Vidin (Cetatea Baba Vida, Moscheea lui Osman Pazvantoglu, Conacul
Turcesc Koluka, Cazarma cruciformă, Sinagoga, Vechea Poștă turcească, Teatrul
Municipal Vi din), Kula Castra Martis, biserica Novo Selo', cetatea Belogradchik;
muzee.
5. „Ruta în natura județului Mehedinți” cu vizitarea următoarelor
obiective: Complexul Carstic de la Ponoarele (Podul Natural de la Ponoarele –
supranumit Podul lui Dumnezeu, Pește ra de la Pod, Lapiezuri, lacul Zăton); zona
Isverna – peștera Isverna; Ariile Naturale Protejate Gârla Mare – Maglavit și
Blahnița.
6. „Ruta în natura districtului Vidin” cu vizitarea următoarelor obiective:
formațiunile muntoase de la Belogradchik; rezer vația biosferei Chuprene; lacul
Rabisha; peștera Măgura.
Pentru un impact deosebit, acțiunile de promovare trebuie să fie la nivel
local, regional cât și național atât în România, cât și în Bulgaria. În acest sens,
trebuiesc folosite cele mai cunoscute și accesibile surse de informare și

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
80 promovare: materiale publicitare, internet, mass -media, participări la târguri de
turism locale și/sau regionale și/sau naționale în România și Bulgaria.
Târgurile, expozi țiile și festivalurile reprezint ă un instrument al
comunic ării de marketing foarte eficient datorit ă avantajelor pe care le ofer ă:
posibilitatea de a veni în contact cu purt ătorii cererii de servicii turistice și de a le
studia comportamentul, studierea ofertelor concurente, contactarea diferi ților
furnizo ri sau prestatori de servicii turistice, promovarea și chiar vânzarea
propriilor produse în cadrul manifest ării (mai ales la târgurile de profil) etc.
Promovarea destinației turistice Mehedinți – Vidin prin acțiunile specifice
amintite, în România și Bulga ria, are ca scop dezvoltarea durabilă a turismului în
această zonă și ar putea constitui forța motrice care să ducă la creșterea
progresivă a interesului față de obiectivele promovate.

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
81 BIBLIOGRAFIE

1. Chartered Institute of Marketing, Business Comunic ations , BPP Publishing
Ltd, UK, 1997
2. Chicet I., Calendarul popular al Mehedințiului , RĂSTIMP – Revistă de
cultură și tradiție populară , anul I, Nr. 1, ian -feb. 1998
3. Cocean, P, Geografia turismului , Editura Focul viu, 2004
4. Cucu V., Popova Cucu Ana, Județu l Mehedinți , Editura Academiei
Republicii Socia liste România, București, 1980
5. Hașdeu B. P., Istoria critică a românilor , 1984
6. Matacă Sorina Ștefania, Parcul Natural Porțile de Fier. Floră, vegetație și
protecția naturii , Editura Universitaria Craiova, 2005 , Drobeta Turnu
Severin.
7. Matacă Ștefania Sorina, Diaconu Florina, Crăciunescu G.. Marinescu
Roxana, Florescu Gh., Peisaje danubiene transfrontaliere. Ghid turistic ,
2008, Drobeta Turnu Severin.
8. Mazilu Mirela, Geografia turismului , Editur a Didactică și Peda gogica, 2007
9. Meilescu C., Sârbulescu C., Semen Carmen, Stîngă I., Matacă Sorina
Ștefania, Popa A., Diaconu Florina, Meilescu Tania, Geoparcul Platoul
Mehedinți – Prezent și perspective , Drobeta, Științele Naturii , vol. XIV,
Editura MJM, 2004, Drobeta Turn u Severin.
10. Ministry of Foreign Affairs of Denmark, Sector: Tourism, September 2014,
prepared b y the Danish embassy in Sofia ,
https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad
=rja&uact=8&ved=0ahUKEwitgf –
goc3MAhUMFSwKHRc3AogQFggaMAA&url=http%3A%2F%2Fbulgarien.um.dk%2
Fda%2F~%2Fmedia%2FBulgarien%2FDocuments%2FTourism_2014.pdf&usg=AF
QjCNH4i -xMu-XZX34dago –
A8fkzaaxhw&sig2=t1qVRFh_VN_pmz5nDqCr1A&bvm=bv.121421273,d.bGg
11. Planul de dezv oltare regională Sud – Vest Oltenia 2014 -2020, iunie 2014,
http://www.adroltenia.ro/wp -content/uploads/2014/07/PDR -SV-Oltenia –
2014-2020-1.pdf
12. Popa M. E., Geological heritage values in the Iron Gates Natural Park,
Romania , Proceeding of the First Internatio nal Conference on
Environmental Research and Assessment, March 23 -272003, Bucharest.
13. Stanislav Ivanov and Miroslava Dimitrova , European Tourism Planning and
Organisation Systems , Vol.II. National case studies, Channel View, 2013,
Chapter 4 Bulgaria, C. Cos ta, E. Panyik & D. Buhalis (eds.)
14. Stăncioiu A. F. – Strategii de marketing în turism , Ed. Economică, 2000
15. Strategia de dezvoltare a districtului Vidin 2014 -2020, Ad ministrația
Districtului Vidin ,
www.raris.org/bazaznanja/download/bugarska/opstadokumenta/Regional
%20development%20strategy%20of%20region%20Vidin%202014 -2020.pdf
16. Strategia de dezvoltare a județu lui Mehedinți 2014 -2020
www.informatiadeseverin.ro/is/wp -content/uploads/2015/06/Strategia –
de-dezvoltare -CJ-Mehedinti -2014-2020.pdf
17. Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional – ADR Oltenia ,
http://www.adroltenia.ro/wp -content/uploads/2014/05/STUDIU -TURISM –
FINAL.pdf
18. Studiul 7 . Activitățile și infrastructura turistică (2014), parte din Strategia
Teritorială a României, beneficiar Ministerul Dezvoltării Regio nale și
Administrației Publice

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
82 http://sdtr.ro/upload/STUDII/7.%20Raport_Activitatile%20si%20infrastructu
ra%20turistica_.pd f

 www.domogled -cerna.ro
 www.pnportiledefier.ro
 www.pnportiledefier.ro/forme_turism.html
 www.pnportiledefier.ro/management.html
 www.vidin.government.bg/094/60 -16-16/sidebar/oblast_vidin/istoriq.html
 www.vidin.government.bg/094/60 -16-16/sidebar/oblast_vidin/klimat.html
 www.vidin.government.bg/094/60 -16-
16/sidebar/oblast_vidin/okolna_sreda2.html
 www.vidin.government.bg/094/60 -16-
16/sidebar/oblast_vidin/zabelejitelnosti.html
 www.sejmh.ro/sites/…/ geoparc
 www.natura -ocrotita.ro/wp -content/uploads/2014/02/Plan -management –
ROSCI0299 -Dun%C4%83rea -la-G%C3%A2rla -Mare-Maglavit.pdf
 www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016 -03-
24_Plan _Management_Blahnita.pdf
 Institutul National de Statistica, INSSE , www.insse.ro
 Republic of Bulgaria – National Statistical Institute, www.nsi.bg

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
83 Anexa 1

Manifestări Culturale în orașul Vidin, în decursul anului 2016
Tip eveniment Data Locație
Concursul claselor de pian ianuarie Casa de
cultură
Participarea trupei Jazz ”Fame” la concertul de Sf. Valentin februarie
Sărbatoarea națională a R. Bulgaria – concerte 3 martie Piața Bdintsi
Salonul de literatură 8 martie martie Casa de
cultură
Participarea a ADF Tsvyat în concertul din sat Zheglitsa 8 martie Sat Zheglitsa
Concert de Buna Vestire împreună cu Mitropolia Vidin martie Teatru de
dramă
Participarea scolii Daga la concursul național de desen „C u
ochii mei am văzut necazul” aprilie Vidin
Concert – spectacol al trupei jazz Fame, Fame junior și școala
de Jazz -dans /25 de ani de la înființarea școlii de Jazz -dans aprilie Teatrul de
dramă
Spectacol al ADF„Tsvyat” aprilie Teatrul de
dramă
Spectacol al școlii de dansuri populare 15 ani de la înființarea
scolii aprilie
“FLORII” – Concert aprilie Scenă deschisă
Participarea școlii Daga în concursul Vacanța Coca -Cola mai Blagoevgrad
Participarea școlii Daga în concursul „Poveștile” mai CMC Varna
Concert al școlilor și trupelor din casa de cultură de 1 iunie –
ziua internațională a copiilor mai Scenă deschisă
Ziua scrisului slav , educație și cultură bulgărească mai Scenă deschisă
Concert dedicat Zilei Europei mai
Închiderea anului școlar la școlile de engleză mai Casa de
cultură
Expoziția anuală de desen pt copii a Școlii „Daga” Iunie Casa de
cultură
Concertul anul al școlii de pian Iunie Casa de
cultură
Concertul anual al copiilor de la școala de artă Iunie Scenă deschisă
A 9-a adunare pentru folclor autentic „Ritmurile Dunării” iunie Scenă deschisă
Deschidera anului nou de creații culturale la casa de cultură octombrie Casa de
cultură Tsvyat
Sf. Dumitru – sărbătoarea spirituală a orașului Vidin –
participarea ADF ”Tsvyat” în spectacolele organizate de
Primăria Vidin 26
octombrie Scenă deschisă
în fața
Primăriei
Ziua familiei creștine și a tineretului creștin, împreună cu
Mitropolia Vidin
– Discuții cu tineri
– Concert 21
noiembrie Casa de
cultură
Teatrul de
dramă
Grupul de Colindători vizitează Clădirile administrative ale
orașului decembrie
Participarea gupului de Colindători la Bădnik, oganizat de
Primăria Vidin decembrie
Sărbători pentru Craciun și Revelion
– Expoziția de artă pt Crăciun
– Salon de literatură pt Crăciun
– Show de copii pt Crăciun “Stele lângă brad” decembrie Casa de
cultură
Casa de
cultură

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
84 Tip eveniment Data Locație
Sala
filarmonică
Sursa: Casa de cultură Tsvyat 1870, Oraș Vidin – Calendar cultural pentru
anul 2016

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
85 Anexa 2
Manifestări Culturale în o rașul Belogradchik , în decursul anului 2016 :
Luna Data Eveniment Organizator Locație

Ianuarie 01.01.2016 Sărbătorirea sf. Vasile în cartierul
Karlovitsa CC „Razvitie ” Casa
tineretului Casa
Tineretului
06.01.2016 Seară poetică dedicată aniversării
nașterii lui Hr.Botev Muzeul de istorie
Liceu Hr. Botev CC
„Razvitie ”
06.01.2016 Ritualul scoaterii sfintei cruci pentru
Bobotează din apele râului Stakevska Mun. Belogradchik,
CC „Razvitie ” Sat Goren
Chiflik

Februarie

01. 02. 201 6
/14.02.2016
/ Sărbătoarea Ziua Viticultorului
„Vinul adevărat este amar” Mun.Belogradchik,
CC „Razvitie ”
Complexul copiilor
Casa tineretului Piața
Centrală
Februarie
2016 Sărbătoarea oficială a Școlii primare
Vasil Levski Școala primară
Vasil Levski
CC „Razvitie ”
Complexul copiilor
Muzeul de istorie CC
„Razvitie ”
A treia
decadă a
lunii
138 de ani de la eliberarea
Belogradchikului / 25 februarie /
organizarea de conferințe sub titlul:
"Am luat parte la Războiul Sfânt" Muzeul de istorie Casa
tineretului
Hristo
Botev
19.02.2016 Ziua arheologiei bulgărești Muzeul de istorie Muzeul de
istorie
Februarie –
martie 201 6 Explorarea apelor interioare, pentru
catalogarea și numărarea păsărilor
de apă și pentru fotografirea lor. Muzeul de istorie Rezerv oare
le
de apă

Martie

01.03.2016 Sărbătorirea Tradițiilor populare
dedicate Babei Marta Complexul
copiilor , CC
„Razvitie ” Pe străzile
orașului

03.03.201 6 Eliberarea Bulgariei – Sarbatorirea
Zilei naționale a R.Bulgaria – 3
martie Mun. Belog radchik,
Casa
tineretului,Comple
xul copiilor , CC
„Razvitie ”,Muzeul
de istorie
Casa
tineretului
08. 03.201 6 Sărbătorirea Zilei Internaționale a
Femeilor 8 martie, sub motto „Fă –
mă auzită, fă -mă văzută, eu vin” CC „Razvitie ”,
Complexul copiilor
Muzeu l de istorie Casa
tineretului

19.03.2016 Sf. Tudor -organizarea de curse de
cai Mun. Belogradchik
CC „Razvitie ”
Primaria Salash Primăria
satului
Salash
Primăria
Belogradch
ik

Martie –
aprilie
2016
Expoziția de porumbei
Muzeul de istorie
Galeria d e
artă

Începutul
lunii aprilie Săptămâna pădurii Mun. Belogradchik
Muzeul de istorie Casa de
tineret

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
86 Luna Data Eveniment Organizator Locație

Aprilie

08.04. 201 6 Deschiderea noului sezon turistic Mun. Belogradchik,
Casa
tineretului,Complex
ul copiilor , CC
„Razvitie” Piața
Centra lă

22.04.2016 Concert eco -art dedicat zilei
Pământului
Mun. Belogradchik,
Casa
tineretului,Complex
ul copiilor , CC
„Razvitie”
Casa de
tineret
Joia mare
28.04.201 6.
Prezentarea de esee la radioul
municipal cu tema ”Paște, totul este
colorat” Muzeul de istorie Radioul
municipal

Mai

Mai

01.05.2016
Organizarea sărbătorilor de Paște Mun. Belogradchik,
Casa
tineretului,Complex
ul copiilor , CC
„Razvitie”
Piața
Centrală

06.05.2016
Sărbătorirea Sf. Gheorghe Mun. Be logradchik,
CC „Razvitie ” Piața
Centrală
09.05.2016 Sărbătorirea Zilei Europei și Zilei
Victoriei Mun. Belogradchik,
CC „Razvitie ” Piața
Centrală

17.05.2016
Sărbătoarea sportului Mun.
Belogradchik,Școli Piața
Centrală
Casa
tineretul
ui
A doua
decadă a
lunii mai Ziua Internațională a Muzeelor –
vizite ale copiilor de la școala
primară "Vasil Levski", la Muzeul de
Istorie – subiect de discuție, "Îmi
amintesc." Muzeul de istorie Muzeul
de istorie
24.05.2016 Ziua culturii dedicată – Zilei scrisul ui
slav și culturii bulgărești Mun. Belogradchik,
Casa
tineretului,Complex
ul copiilor , CC
„Razvitie”, Școli Piața
Centrală
30.05.2016 Aniversarea a 166 de ani de la
Răscoala de la Belogradchik
1850 Mun. Belogradchik,
CC „Razvitie””
Muzeu de istorie ,
Școli
Cetatea
Belograd
chik

Mai – iunie,
2016 Expoziții ale elevilor din Școala de
artă în cadrul Centrului de muncă cu
copiii

Muzeul de istorie
Complexul copiilor
Galeria
de artă

01.06. 2016 Concert dedicat zilei copilului Mun. Belogradchik,
Complexul copiilor Piața
Centrală

25.06.2016
Expoziție – pictură Țețka Nesheva
Muzeul de istorie Galeria
de artă

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
87 Luna Data Eveniment Organizator Locație

Iunie

25-29.06.
2016 „Sf.Petru” – Ziua orașului
Belogradchik, Bâlc iul tradițional
Belogradchik Mun. Belogradchik,
Casa
tineretului,Complex
ul copiilor , CC
„Razvitie” Locația„
Panairish
te”

25 iuni2016
Festival de folclor ” de la Timok
până la Iskar”
Ministerul culturii,
Administrația
districtului, mun.
Belogradchik, C asa
tineretului,Complex
ul copiilor , CC
„Razvitie”
Intitutul de muzică
Locația„
Panairish
te”

Iulie
01.07.201. Deschiderea sezonului arheologic
2016 Muzeul de istorie
Muzeul
de
istorie
22 – 24.07
2016 Adunarea internațională pentru
trecerea drumului Kadaboaz sat
Salash – Sat Novo korito, penultima
sâmbătă și duminică din luna iulie Mun. Belogradchik,
Primaria
Kneazhevtsi,
Instituții culturale Locația
„Kadabo
az”

August

06.08.2016 Sărbătoarea satului Rabisha
Adunarea tradițională Mun. Belogradchik
CC „Napredak” Sat
Rabisha
August –
septembrie
2016 Expoziția de desen Nikolai Penkov Muzeul de istorie Galeria
de artă
A treia
sâmbătă a
lunii august Sărbătoarea pădurii și turismului în
Stakevski Balkan Mun. Belogradchik,
CC „Kr.Bachvarov”
sat Stakevtsi,
CC „Razvitie ” Locația
„Bela
Voda”

Septembrie

06.09.2016 131 de ani de la Ziua Unirii CC „Razvitie ”
Coplexul copiilor,
Mun. Belogradchik,
Casa tineretului
Muzeul de istorie Piața
centrală
15.09.20 16 Deschiderea anului nou școlar Mun. Belogradchik,
Școli Școli
22.09.2016 Ziua Independenței R.Bulgaria CC „Razvitie”
Coplexul copiilor,
Mun. Belogradchik,
Casa tineretului
Muzeu deistorie
Piața
Centrală

Octombrie

03.10.2016 Observatorul poet ic

Mun, Belogradchik,
CC „Razvitie”
1893,Coplexul
copiilor, Observat
orul de
Astrono
mie

14.10.2016 Prezentarea rezultatelor verii
arheologice 2016 Muzeul de istorie Muzeu

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
88 Luna Data Eveniment Organizator Locație
Octombrie –
noiembrie.
2016 Expoziție de desen Dimitar Vetsin
Muzeul de istorie Galeria
de artă

Noiembrie 01.11.2016 Ziua liderilor naționali CC „Razvitie ”
Coplexul copiilor
Școli, Casa
tineretului, Muzeul
de istorie Casa
tineretului
21.11.2016 Sărbătorirea zilei Familiei Creștine Complexul copiilor
Casa tineretului Casa
tineretului

Decembrie 09 – 31.12.
2016 Sărbătorile pentru Crăciun și
Revelion
Mun. Belogradchik
Instituții culturale Casa
tineretului
,
CC
„Razvitie ”
Piața
Centrală
Sursa: Туристически Информационен Център
Tourist Information Centre
Municipa lity of Belogradchik
1 A, Poruchik Dvorianov Str., BG -3900 Belogradchik
mailto: tourism@belogradchik.bg
http://www.belogradchik.bg

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
89 Anexa 3

Populația districtului Vidin după recensămintele populației pe municipii din
2001 și 2011

Municipiul Populație
2001 % din
populația
districtului
2001 Populație
2011 % din
populația
districtului
2011 Tendințele
populației
Belogradchik 8.217 6,3 6.602 6,5 -1.615
Boinitsa 2.270 1,7 1.341 1,3 -929
Bregovo 7.515 5,8 5.514 5,5 -2.001
Vidin 77.500 59,6 63.257 62,6 -14.243
Gramada 3.196 2,5 2.007 2,0 -1.189
Dimovo 8.783 6,8 6.514 6,4 -2.269
Kula 6.792 5,2 4.717 4,7 -2.075
Makresh 2.550 2,0 1.630 1,6 -920
Ruzhnitsi 6.061 4,7 4.374 4,3 -1.687
Novo Selo 4.206 3,2 2.979 2,9 -1.227
Ciuprene 3.004 2,3 2.083 2,1 -921
Distr. Vidin 130.094 – 101 018 – -29 076
Sursa: Strategia de dezvoltare a districtului Vidin 2014-2020, pg.129 -133

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
90 Anexa 4

Listă agenții de turism licențiate din județul Mehedinți

Denumirea
agentiei Adresa Sediu
Agentie Operator
economic Localitate SITE WEB
A & S
TRAVELLERS BD. T.
VLADIMIRESCU 68B SC A & S
TRAVELLERS SRL DR.TURNU –
SEVERIN
AVA TRAVEL STR.TRAIAN, NR.85,
CORP B, B L.C1 SC AVA TRAVEL
2015 SRL -D DR.TURNU –
SEVERIN www.avatravel.ro
BIROUL DE
TURISM
DROBETA STR. I. G.
BIBICESCU, NR. 4,
ET 1, AP.3 SC BIROUL DE
TURISM
DROBETA SR DR.TURNU –
SEVERIN
CLASS TOUR STR.KISELEFF, NR
68, BL KA6, SC.3, AP
1 SC ERO IMPEX
SRL DR.TURNU –
SEVERIN
CORTINA
TRAVEL STR ORLY, NR 9 SC SENZA PAURA
SRL DR.TURNU –
SEVERIN
DANUBIUS
TOUR P-TA BAZINULUI,
NR.3 SC BUCOVINA
PROD COM SRL DR.TURNU –
SEVERIN www.danubius tour.com
DROBETA BD CAROL I, NR 2 SC SIND
DROBETA SRL DR.TURNU –
SEVERIN
EDUTOUR STR TRAIAN, NR 129 SC EDUTOUR SRL DR
.TURNU –
SEVERIN
FILADELFIA STR CALOMFIRESCU,
NR 283, BL B7, AP 1 SC FILADELFIA
SRL DR.TURNU –
SEVERIN www.filadelfiaturism.ro
HERCULES
TOUR STR HORIA, NR 12,
CENTRUL COM
DECEBAL, PARTER SC HERCULES
GROUP SERVICES
SRL DR.TURNU –
SEVERIN
MAGIROM
TOUR ORAS BAIA DE
ARAMA, NR 287 MAGIC TRAVEL
TOUR SRL MARASESTI
MILLENNIUM
TOUR BD REVOLUTIEI
1989, NR 17, BL F4,
SC A, AP 1 SC EMMA HARTE
SRL DR.TURNU –
SEVERIN www.milleniumtour –
drobeta.ro
PHEONIX
TRAVEL STR CRISAN, NR 17B SC PHEONIX
CLARIMA TRAVEL
SRL-D DR.TURNU –
SEVERIN www.pheonixtravel.ro
ROYAL YON
VACANCY STR CICERO, NR 30 SC ROYAL YON
VACANCY SRL DR.TURNU –
SEVERIN
SAGITARIO
TRAVEL CENTRUL CIVIC, NR.
1 SC SAGITARIO
TRAVEL SRL ORSOVA www.sagitariotra vel.ro
SEVERIN
TOUR STR CRISAN, NR 19 SC MAGIC
MOMENTS SRL DR.TURNU –
SEVERIN www.severintour.ro
TOUR
PARADIS STR GHEORGHE
ANGHEL, NR 78 SC TOUR
PARADIS
CONSULTING SRL DR.TURNU –
SEVERIN
TOURING
EUROPABUS BD.T.V LADIMIRESCU,
NR.78, PARTER SC TOURING
EUROPABUS
ROMANIA SRL DR.TURNU –
SEVERIN www.eurolines.ro

Sursa: Baza de date a Autorității Naționale pentru Turism (actualizată la
14.04.2016), http://turism.gov.ro/informatii -publice/

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
91 Anexa 5

Relația dintre resursele turistice naturale și antropice și infrastructura specific
turistică și tehnică
Sursa: Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Planul de
amenajare a teritoriului national, sectiunea a vi -a – zone turistice ,
http://www.mdrt.ro/studii -de-fundamentare -privind -patn-sectiunea -a-vi-a-zone-
cu-resurse -turistice

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
92 Anexa 6

E v o l u ț i a s t r u c t u r i i p o p u l a ț i e i î n j u d e ț u l M e h e d i n ț i , d u p ă
c a t e g o r i i d e v â r s t ă ș i s e x

Varste si grupe
de varsta Sexe Medii de
rezidenta Ani
Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014
0- 4 ani Masculin Urban 2812 2721 2653
– – Rural 3361 3194 3001
– Feminin Urban 2666 2570 2497
– – Rural 3211 3106 3001
5- 9 ani Masculin Urban 3055 3021 2979
– – Rural 3836 3751 3660
– Feminin Urban 2872 2862 2841
– – Rural 3553 3428 3361
10-14 ani Masculin Urban 3141 3032 2974
– – Rural 4290 4218 4169
– Feminin Urban 3028 2940 2877
– – Rural 3936 3891 3824
15-19 ani Masculin Urban 3610 3554 3436
– – Rural 4203 4233 4213
– Feminin Urban 3315 3294 3232
– – Rural 3854 3900 3904
20-24 ani Masculin Urban 3572 3359 3282
– – Rural 4148 4094 4030
– Feminin Urban 3247 3017 2979
– – Rural
3377 3216 3205
25-29 ani Masculin Urban 3839 3780 3717
– – Rural 3759 3907 3995
– Feminin Urban 3753 3592 3398
– – Rural 3265 3298 3244
30-34 ani Masculin Urban 4533 4196 3928
– – Rural 4327 4186 3980
– Feminin Urban 4706 4344 4024
– – Rural 4078 3844 3594
35-39 ani Masculin Urban 5241 5231 5120
– – Rural 5132 5119 4999
– Feminin Urban 5347 5364 5331
– – Rural 4453 4474 4419
40-44 ani Masculin Urban 6081 5546 5230
– – Rural 5953 5710 5440
– Feminin Urban 6426 5856 5480
– – Rural 4887 4697 4521

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
93 Varste si grupe
de varsta Sexe Medii de
rezidenta Ani
Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014
45-49 ani Masculin Urban 4216 4793 5307
– – Rural 4002 4564 5122
– Feminin Urban 4475 5062 5596
– – Rural 3094 3572 4029
50-54 ani Masculin Urban 4945 4649 4399
– – Rural 4392 4292 4116
– Feminin Urban 5132 4823 4573
– – Rural 3702 3497 3250
55-59 ani Masculin Urban 4982 5026 5005
– – Rural 4453 4546 4486
– Feminin Urban 5207 5292 5316
– – Rural 4689 4616 4392
60-64 ani Masculin Urban 3551 3645 3820
– – Rural 4850 4668 4385
– Feminin Urban 4063 4138 4254
– – Rural 5575 5391 5094
65-69 ani Masculin Urban 2011 2186 2443
– – Rural 3899 4103 4269
– Feminin Urban 2400 2661 3004
– – Rural 4811 5013 5196
70-74 ani Masculin Urban 1552 1440 1434
– – Rural 3600 3379 3223
– Feminin Urban 2148 2044 1963
– – Rural 5181 4761 4480
75-79 ani Mascul in Urban 1195 1217 1212
– – Rural 3105 3116 3079
– Feminin Urban 1844 1845 1884
– – Rural 4892 4943 4924
80-84 ani Masculin Urban 609 621 638
– – Rural 1789 1826 1849
– Feminin Urban 1185 1226 1251
– – Rural 2893 2934 3026
85 ani si peste Masculin Urban 336 349 349
– – Rural 950 1018 1078
– Feminin Urban 722 766 804
– – Rural 1744 1821 1870
Sursa: INS, baza de date Tempo -online, Populația rezidentă la 1 iulie pe grupe de
vârstă, sexe, medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și ju dețe

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
94 Anexa 7

Lista structurilor turistice de cazare clasificate din județul Mehedinți
(31.12. 2012)
Denumire unitate Tip unitate Nr. locuri Categorie
Drobeta Turnu Severin
AAS pensiune turistică 29 2 stele
ADA hostel 16 3 stele
AMBIENT pensiune turist ică 16 3 stele
ANDRA pensiune turistică 37 3 stele
BELVEDERE pensiune turistică 30 3 stele
BULEVARD hotel 48 3 stele
CLIPA hotel 29 3 stele
CLUB G hotel 76 4 stele
CONTINENTAL motel 74 3 stele
CONTINENTAL hotel 230 3 stele
EUROPA pensiune turistică 16 3 stele
FLORA hotel 64 3 stele
HIP hostel 26 1 stea
MIRAJ pensiune turistică 16 3 stele
MIRCEA pensiune turistică 23 3 stele
MON CHERI pensiune turistică 10 3 stele
PETROM hotel 46 3 stele
SEVERIN hotel 36 2 stele
TINERETULUI hostel 45 2 stele
TRAIAN hotel 183 2 stele
TUDOR hotel 52 3 stele
YAKY DROBETA hostel 146 3 stele
TOTAL Drobeta Turnu Severin 1248
Baia de Aramă
IZVORUL RECE hostel 43 3 stele
TOTAL Baia de Aramă 43
Bala
CERES hotel 208 2 stele
TOTAL Bala 208
Dubova
DECEBA L pensiune turistică 30 4 flori
DELFINUL cabana turistică 10 3 stele
DUBOVA camere de închiriat 6 2 stele
HERCULES pensiune turistică 6 2 stele
MELBA pensiune turistică 20 4 stele
TOTAL Dubova 72
Eselnita
ANA SERENA pensiune turistică 4 2 stele
CASA CU SMOCHINI camere de închiriat 16 3 stele
DANUBIA pensiune turistică 15 3 flori
DOINA pensiune turistică 11 3 flori
IOVANOVICI ELISABETA -MYLE pensiune turistică 8 2 flori
IULIA pensiune turistică 8 2 flori
LA PONTON pensiune turistică 24 3 stele
MARIA pensiune turistică 8 3 stele

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
95 MRACONIA pensiune turistică 20 3 flori
SEPTEMBRIE pensiune turistică 20 4 stele
SEPTEMBRIE pensiune turistică 20 4 stele
STEAUA DUNARII pensiune turistică 28 3 flori
TRANSENE pensiune turistică 16 3 stele
YUPPY pensiune turistică 13 3 stele
TOTAL Eselnita 211
Gruia
GRUIA pensiune agroturistica 18 3 flori
TOTAL Gruia 18
Hinova
SAN&GINO pensiune turistică 6 2 stele
TOTAL Hinova 6
Ilovita
MARIA (Ilovița) pensiune turistică 10 2 stele
MARIA (Bahna) pensi une turistică 8 2 flori
TOTAL Ilovita 18
Simian
CAMBERA pensiune turistica 24 3 stele
SMILE pensiune turistica 20 3 stele
TOTAL Simian 44
Orsova
DAMIRO pensiune turistică 23 3 stele
MANEA hostel 14 3 stele
MERIDIAN hotel 44 3 stele
OLIVER pensiune turistică 20 4 stele
TAKA pensiune turistică 16 3 stele
TOTAL Orsova 117
TOTAL GENERAL 1985
Sursa: baza de date M inisterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
(http://www.mdrap.ro/turism/unitati -clasificate , accesat în aprilie 2016 )

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
96
Anexa 8

Distribuția locurilor de cazare în județul Mehedinți

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
97 Anexa 9

Lista structurilor turistice de cazare clasificate din districtul Vidin
(12.12.2011)

MUNICIPIUL FEL DENUMI RE CATEGORIA
(Stele) ADRESA
Belogradchik Саmere RAI 1 Str Tsar Ivan
Sratsimir 3
Belogradchik Саmere PRI NEVENA 1 Str Hr. Botev 16
Belogradchik Vila DJUN 2 Mun Belogradchik
Belogradchik Саmere PRI SASHO 1 Str Poruchik
Dvoryanov 27 B
Belogradchik Casa ALBASITA 1 Langa Observatorul
Astronomic
Belogradchik Casa MADONA 2 Str .Hr.Botev 36
Belogradchik Casa ALECS 2 Mun Belogradchik
Belogradchik Casa POD LIPITE 1 Zona Маrкаshnitsа"
Belogradchik Casa UEST HAUSC 1 Str Poruchik
Dvoryanov 29 А
Belogradchik Casa GENCHEVI 1 Str V.Levski 8
Belogradchik Casa ZORA 2 Str Haidut Belko 2
Belogradchik Casa BEDROK 1 Str Hadji Dimitar 13
Belogradchik Casa PRIMAVERA 1 Str Petko Kazandji 9
Belogradchik Camere KAM ROKS 1 Str Otets Paisi 1
Belogradchik Casa ARTES 1 Str Polkovnik Kantili
6
Belogradchik Casa DO DABA 1 Mun Belogradchik
Belogradchik Casa INI 1 Str Tsar Asen I 6
Belogradchik Casa DRAKITE 1 Str Treti Mart 37
Belogradchik Casa "CASTLE COTTAGE" 2 Str Tsolo Todorov 36
Belogradchik Mijloc de
adapostire КAМ RОКS 1 Piata G. Bеnkovski 3
Belogradchik Camere PRI VANYA 1 Str Hr. Bотеv 3
Belogradchik Camere GERIKA 1 Str Petko Kovacha 2
Belogradchik Casa ЕGO 2 Str Treti mart 14
Belogradchik Hotel DALIA 2 Bld Saedinenie 1
Belogradchik Casa VILA MADJAROVI 1 Vilna zona
Markashnitsa
Belogradchik Casa MARINATA KASHTA 1
Belogradchik Casa "BERCHINATA KASHTA
" 1
Belogradchik Casa "METERIZ" 2 Vilna Zona
Belogradchik Casa "NEZABRAVKA" 1
Belogradchik Casa "MARKASHNITSA" 1 ZONA DE VILE
"Markashnitsa "
Belograd chik Mijloc de
adapostire "MIDZHUR" 1 Str. Stara planina " 8
sc.А еt. 4
Belogradchik Vila " RAZSADNIKA " 1 Razsadnika "Selishta"
Belogradchik Casa "SKALOLAZKA" 2 str. "Poruchik
Cholakov" 13
Belogradchik Camere VIKO 1 Str. "Kneaz
Aleksandar Batenberg

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
98 MUNICIPIUL FEL DENUMI RE CATEGORIA
(Stele) ADRESA
" 21
Belogradchik Camere VIKO HODTEL 2 Str."Tsar Ivan
Sratsimir" 5
Belogradchik Camere BEALATA CERNITSA 1 Str. "Kapitan Krastio "
6
Belogradchik Camere FAMILIA BAKALEEVI 1 Str. Peio Yavorov 15
Belogradchik Camere "TEMENUGA" 1 str "Midzhur" 8
Belogradchik casa DJAEA 2 str. "Peio Yavorov 12
Belogradchik Camere SKALNA LEGENDA 1 Sat Izvos
Belogradchik Camere PRI TEDI 1 Str. Stara Planina 2
sc.А еt.4 аp.12
Belogradchik Camere RABISHA 1 str. "Peta" 24
Belogradchik Camere "GETTO 2 Str."Treti mart" 47
Belog radchik Camere DVATA KIPARISA 1 Str. "Kneaz
Aleksandar Batenberg
" 3
Belogradchik camping "MADONNA" 1 Belogradchik
Belogradchik Camere "DUBRAVIEA 1 mun. Belogradchik
Belogradchik casa "RELAX" 1 mun. Belogradchik
Belogradchik Camere "BEL VIU" 1 str. Vas il Levski 1
sc.B еt.3
Belogradchik casa GORSKI KAT 1 Sat Granitovo
Belogradchik Camere "POLI" 1 str. „Peta” № 8
Belogradchik casa "ANINATA KASHTA" 1 Stakevstsi
Vidin Pensiunea TANGRA 3 Str, Tsar Aleksandar
II, №89А
Vidin casa 2 UPI ХХІІ -123,
kartie r.12
Vidin Hotel DNA 1 Str. Baba Vida 15
Vidin Pensiunea CHOLAKIS 2 Str. G Dimitrov, 1А
Vidin Pensiunea MERKURII 2 COMPLEX
"KR.BACHVAROV",
cartier.5
Vidin Hotel BONONIA 1 Str. Bdin, 2
Vidin HOTEL AVRAMOV 3 Str, Tsar Aleksandar
II, 63
Vidin Pensiunea DILIJANS 3 zona "Malkiq Cheir
СИПЗ
Vidin Pensiunea ZORA 3 str.Naicho Tsanov, 3А
Vidin Pension STARIA GRAD 3 Str.Kneaz Boris I 2
Vidin Hotel DUNAV 1 Str. Edelvais 3
Vidin Pensiunea IOANNA 3 Bld Panonia, 64
Vidin Pensiunea VIDIN 3 0887/942816
Vidin Pensiunea ZORA 2 3 str.Gora zd, 2
Vidin Pensiunea VIVAL 1 Str. Al.H. Spasov, 20
Vidin Pensiunea VIDIN 3 Str Kneaz Dondukov,
15
Vidin Hotel DNA 1 Str. Baba vida, 15
Vidin Pensiunea TANGRA 3 Str, Tsar Aleksandar
II, 89

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
99 MUNICIPIUL FEL DENUMI RE CATEGORIA
(Stele) ADRESA
Vidin Pensiunea MERKURII 2000 2 Comp lex Kr.
Bachvarov, кв.5
Vidin casa PALOMA 1 Str.Ribarska", 8
Vidin casa STARITE BOROVE 1
Vidin Pension STARIA GRAD 3 Str.Kneaz Boris І", 2
Domovo Mijloc de
adapostire COMPLEX DE MOTELE
CU 5 CABANE 1 Zona . Skeleto
Domovo Loc de
cazare Pensiunea „Mad ona” 2 Mahala Falkovets
Domovo Loc de
cazare Camping „Madona” 1 Mahala Falkovets
Domovo Loc de
cazare Casa 1 1
Domovo Loc de
cazare Casa 2 1
Domovo Loc de
cazare Casa 3 1
Sursa: baza de date a portalului oficial de turism din Bulgaria,
http://bulga riatravel.org/en/dynamic_page/125
și Registrul locurilor de cazare, alimentație publică și divertisment,
http://ntr.tourism.government.bg/
Ministerul Turismului, Republica Bulgaria, http://www.tourism.government.bg/

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
100 Anexa 10

Suveniruri turistice – model

Chipul lui Decebal Cetatea Baba Vida
Mehedinți Vidin

Castelul de Apă Peștera Măgura
Mehedinți Vidin

Podul Natural de la Ponoarele Stâncile de la Belogradchik
Mehedinti Vidin

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
101
Anexa 1 1

CHESTIONAR

1. Turiștii care apelează la serviciile dvs. sunt în zona turistică Mehedinți /
Vidin în:
□ sejur (petrec în zon ă o perioadă din vacanță)
□ turism de circulație (se deplas ează succesiv în mai multe centre
turistice/localități)
□ tranzit (travers ează regiunea pentru a ajunge la destinație)

2. Care este motivul vizit ei turiștilor care apelează la serviciile dvs. în zona
turistică Mehedinți / Vidin ?
□ recreere și odihnă
□ agrement
□ științific și ecologic
□ vizită la prieteni și rude în zonă
□ afaceri

3. Turiștii care apelează la serviciile dvs. călătoresc în zona turistică
Mehedinți/Vidin folosind ca principal mijloc de transport :
□ pedestru
□ feroviar
□ rutier
□ ciclism
□ altele: ………………………………………………………………..

4. Turiștii preferă să viziteze zona turistică Mehedinți/Vidin datorită:
□ renumelui zonei
□ potențialului turi stic
□ viața social -economică a zonei
□ specificul zonei

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
102 □ ospitalitatea localnicilor

5. Care este procentul turiștilor dvs. a căror durată medie a vizitei în zona
turistică Mehedinți / Vidin este de:
□ 1 zi:
□ 2 – 3 zile:
□ 4 – 7 zile:
□ peste 7 zile:

6. Indicați obiectivele turistice (naturale, antropice, culturale, folclor și
festivaluri) pe care turiștii dvs. doresc să le viziteze în Mehedinți / Vidin :
□ ………
□ ………
□ …….
□ ……

7. Cât de importantă este pentru afacerea dvs. promovarea z onei turistic e
Mehedinți / Vidin :
□ neimportantă
□ importantă
□ foarte importantă

8. Numerotați de la 1 la 8 sursele de informare turistică necesare pentru
promovarea zonei turistice, în funcție de încrederea acordată (1:
încredere minimă, 8: încredere ma ximă) :
□ presa scrisă
□ agențiile de turism
□ internet
□ radio/tv
□ materiale promoționale
□ târguri / expoziții de turism

S.C.AN & AN COMPANY S.R.L. Studiu de marketing
103 9. Care este procentul turiștilor (care apelează la serviciile dvs.) a căror
situație familială este:
□ căsătorit:
□ necăsătorit:

10. Care este procentul turiștilor (care apelează la serviciile dvs.) a căror
vârstă este:
□ 18 – 25 ani
□ 26 – 40 ani
□ peste 40 ani

11. Care este procentul turiștilor (care apelează la serviciile dvs.) al căror
gen este:
□ feminin:
□ masculine:

12. Dacă sunteți d e acord , vă rog să ne furnizați datele dvs de contact:
□ Tour operator………. ………………………. ………….. .
□ Localitatea ………………………………………. ………
□ Numele dvs. ……………………………………….. …….
□ Telefonul dvs………………….. ………………………….
□ E-mail…………………………. …………………………

Vă mulțumim!

Titlul proiectului : 6 Motive pentru a vizita zona transfrontalieră Mehe dinți – Vidin, Cod proiect 15.2.1.006
Editorul materialului : Asociația Pro -Mehedinți
Data publicării : Mai 2016
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene .