ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC 3 Cuprins ARGUMENT ………………………….. …………………………….. [624938]

1

2

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU ACCIDENT
VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC

3 Cuprins
ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
I. NOȚIUNI GENERALE de ANATOMIE si FIZIOLOGIE ………………………….. ……………………. 8
1.1.NOȚIUNI DE ANATOMIE ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
1.2.NOȚIUNI DE FIZIOLOGIE ………………………….. ………………………….. ……………………. 15
II. ACCIDENTUL CEREBRAL VASCULAR ISCHEMIC ………………………….. …………………… 22
2.1.DEFINIȚIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 22
2.2.CLASIFICAREA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE …………………….. 22
2.3. ETIOLOGIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 24
2.4.SIMPTOMATOLOGIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 26
2.5.DIAGNOSTIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 28
2.6.EVOLUȚIE și PROGNOSTIC ………………………….. ………………………….. …………………. 33
2.7.TRATAMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 33
2.8.COMPLICAȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 41
III. ROLUL AUTONOM ȘI DELEGAT AL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU AVC ISCHEMIC ………………………….. ………………………….. …………………… 42
3.1.ROLUL AUTONOM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 42
3.2.ROLUL DELEGAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 42
3.3.DESCRIEREA UNEI T EHNICI ………………………….. ………………………….. ………………. 45
3.3.1.Recoltarea lichidului cefalorahidian ………………………….. ………………………….. ……….. 45
3.1.2.Recoltarea de sânge pentru efectuarea analizelor de laborator ………………………….. .. 48
3.3.3.Instilația ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 51
IV. PROCESUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU AVC ISCHEMIC ………………………. 53
4.1.Cazul clinic nr.1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 53
4.2.Cazul clinic nr. 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 63
4.3.Cazul clinic nr. 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 80
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 91
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 92

4
ARGUMENT

Accidentul cerebral vascular cerebral este o urgență medicală , o problemă la nivel
global. Este una din princi palele cauze ale infirmității cronice și a morții.
De-a lungul deceniilor problema accidentului vascular cerbral a fost mereu în centrul
atenției multor cercetători din mai multe motive. O problemă ar fi că Stroke -ul este a treia cauză
de deces și invalidi zare în țările înalt industrializate. Conform Jurnalului American al Asociației
Cardiologilor “Circulation” din 2019 sunt prezentate următoarele date statistice referitor la
incidența Stroke -ului și anume cca. 795 000 persoane dezvoltă un Accidentul Vascul ar Cerebral
anual, dintre care 610 000 cazuri se manifestă pentru prima data, iar 185 000 prezintă accidente
vasculare cerebrale repetate. O altă problemă ce vizează acidentul vascular cerebral tardiv este că
nu s-a descoperit nici medicamentul nici metode efective de tratament, care ar trata pacienții de
consecințele acestuia precum ar fi: dificite motorii grave, tulburări cognitive, dereglari de
vorbire, tulburări vizuale, epilepsii secundare, depresii și alte sechele invalidizante ale ictusului.
Până în prezent tromboliza rămîne a fi metoda de elecție în tratamentul ictusului ischemic din
perioada acută, având avantajele și dezavantajele sale.
În ultimul timp a luat amploare cercetarea mecanismelor endogene neuroprotective
precum ar fi pre – și postcondiț ionarea ischemică, care conduc la declanșarea unei toleranțe
ischemice celulare ulterioare.
Pentru prima data fenomenul precondiționării ischemice a fost observat întâmplător, la
nivel de cord de către Murry et. all în 1986, ulterior precondiționarea isch emică a fost testată și la
nivel de encefal de către Schurr et. al în 1986 și Kitigawa et. all în 1991.
Conform datelor din literatură și în contradicție ipotezei sus menționate, s -a stabilit că o
treime din persoanele care suferă un accident ischemic tran zitor (AIT), vor suferi și de un
accident vascular cerebral, de obicei în decursul aceluiași an. Conform AHA/ASA American
Heart Association/American Stroke Association) 12% din pacienți cu AIT vor suferi un ictus
veritabil în decursul următoarelor 90 de zi le, iar ignorarea unui accident ischemic tranzitor poate
avea consecințe grave asupra sănătații. Astfel accidentul vascular tranzitor poate fi atât un
semnal de alarmă, întrucât anunță un ictus imminent, cât și o ocazie de a lua măsuri pentru a
preveni acc identul vascular cerebral.
Accidentul vascular cerebral ischemic din bazinul posterior are o frecvență de 20% din
totalul de AVC ischemice. De asemenea s -a constatat că accidentul ischemic tranzitor din
sistemul vertebro -bazilar se întâlnește în 30 % cazu ri, prezintă un risc mai mic de dezvoltare

5
ulterioară a unui Stroke propriu -zis (Dennis et al., 1989; Hankey et al., 1991, 1992; Dutch TIA
Trial Study Group, 1993; Streier et al., 1995; Benavente et al., 2001) și instalarea unui ictus în
bazinul posterior are un prognostic mai favorabil. Cauza principală a ictusulu este boala
aterosclerotică cu stenozarea ulterioară a vaselor magistrale din sistemul vertebro -bazilar.
Migrena este cea mai frecventă cefalee la adulții tineri, cu o prevalență estimată la 4%
înainte de pubertate și tocmai 25% la femei după 30 de ani. În Republica Moldova, conform
datelor epidemiologice recente, prevalența migrenei în mediul rural este de 22%, în mediul urban
– 18%, iar migrena cronică în general a constituit 4.01 %.
Interacțiun ea dintre migrenă și ictus ischemic este o problemă actuală, căreia i se acordă
din ce în ce tot mai multă atenție. Recentele studii vin cu argumente convingătoare, unde este
demonstrată relația între ictus și migrena. Studiile contemporane au arătat incid ența ictusului
migrenos, care din numărul total de accidente cerebrovasculare (AVC) poate constitui cca 0,8 %
în toate categoriile de vărstă și peste 4% a accidentelor ischemice cerebrale la pacienții sub 50
ani . Interacțiunea migrena – ictusul ischemic p rezintă o corelație semnificativă, care
demonstrează majorarea riscului de ictus ischemic cerebral la pacienți cu migrenă.
Mutilând cu cruzime, accidentul cerebral vascular poate afecta grav planul emoțional,
poate schimba personalitatea și facultățile de percepție și poate arunca omul într -o luptă aparent
nesfârșită de a -și recăpăta viața normală pe care o ducea înainte .
Respectul de sine poate scădea foarte mult când cineva nu este în stare să vorbească , să
se deplaseze pentru a -și satisface nevoile fun damentale sau când nu poate fi înțeles. De aceea
legat de tratamentul recuperator, trebuie să se înțeleagă că pe lângă recuperarea medicală,
sprijinul moral acordat de familie și prieteni este foarte important.
Numărul de accidente vasculare cerebrale poat e fi redus prin conștientizarea fiecăruia
dintre noi: a medicilor, a asistenților medicali, a pacienților, a celor care le stă în putere să
finanțeze crearea unor clinici speciale de tratare și reabilitare, dar și a acelora care pot oferi
informații cu pri vire la riscurile pe care le implică un astfel de accident, la metodele de prevenire
și pașii pe care trebuie să -i urmeze în vederea reabilitării.
Mi-am ales această afecțiune pentru că este foarte frecventă în zilele noastre și mai ales
pentru că vreau s ă pot informa la randul meu si pe ceilalți ce înseamna un accident vascular
cerebral ischemic, în ce constă profilaxia acestuia și cât de importantă este conduita de urgență și
tratamentul corespunzăto

6
INTRODUCERE

Definit ca „un episod scurt al unei disf uncții neurologice urmare a unei ischemii focale
sau retiniene, ale cărei simptome clinice au o durată de timp sub o oră, fără proba unui infarct
cerebral acut“, accidentul vascular ischemic tranzitoriu constituie o serioasă problemă medicală,
riscul de ap ariție a unui accident vascular cerebral fiind foarte ridicat (20%) în primele 48 de ore.
Un atac ischemic tranzitoriu (AIT) precede, cel mai adesea cu 48 de ore, apariția unui
accident vascular cerebral (AVC) în 20% din cazuri. El reprezintă deci o urgen ță diagnostică și
terapeutică, oferind o șansă unică de a aplica tratamentele adecvate care permit reducerea
riscului de apariție a unui AVC constituit. AIT rămâne totuși o manifestare patologică
neurovasculară dificil de identificat, având o aparență beni gnă, ce rămâne puțin cunoscută
publicului și medicilor.
AIT este definit astăzi ca „un episod scurt al unei disfuncții neurologice urmare a unei
ischemii focale cerebrale sau retiniene, ale cărei simptome clinice au o durată de timp sub o oră,
fără proba unui infarct cerebral acut“ . Datele noi se referă la durata simptomelor, care a fost
apreciată la mai puțin de o oră și o imagerie cerebrală obligatorie pentru eliminarea unui infarct
cerebral constituit, recent.
Frecvența AIT este dificil de evaluat, avân d în vedere obligativitatea utilizării criteriilor
clinice (modificate în timpul anilor), modalitățile de explorare radiologică, caracteristicile
populației, calitatea investigatorilor etc. În Franța, de exemplu, se estimează o incidență a AIT de
0,5 până la 1/1.000 de locuitori/an, sau 30 până la 60.000 de cazuri în fiecare an, la 3/4 din
subiecții de peste 75 de ani. Populația cea mai atinsă este cea masculină.
Prin definiție, examenul neurologic este normal, doar interogatoriul pacientului și/sau
anturaj ul pot oferi informații. Tabloul clinic cuprinde simptome evocatoare ale unui AVC în
teritoriul carotidian , în care principalele manifestări sunt cecitatea monoculară, tulburările de
limbaj (afazie), tulburări motorii și/sau senzitive unilaterale atingând fața și/sau membrele și
simptome evocatoare pentru un AVC în teritoriul vertebro -bazilar , în care principalele
manifestări sunt pierderea de vedere într -un hemicâmp vizual homonim sau bilateral (cecitate
corticală), tulburări motorii/senzitive bilaterale s au în basculă atingând fața/membrele.
Alte simptome sunt compatibile cu un AIT, în special când se asociază între ele (vertij,
diplopie, disartrie, tulburări de deglutiție, pierderi de echilibru, tulburări senzitive care nu ating
decât o parte a unui memb ru. Câteva caracteristici orientează către un veritabil AIT: instalarea
bruscă (sub un minut); absența antecedentelor similare; absența semnelor aspecifice (lipotimie,

7
confuzie sau stare de rău) . În realitate, diagnosticul este încă subiectiv și dependent de operator.
Astfel, la pacienții care prezintă semne focale tranzitorii, considerați drept AIT în medicina
generală sau în urgență, neurologul nu va reține un mecanism vascular decât la mai puțin de un
caz din două și chiar în cazul neurologilor antrenați, concordanța diagnostică rămâne mediocră.

8
I. NOȚIUNI GENERALE de ANATOMIE si FIZIOLOGIE

1.1.NOȚIUNI DE ANATOMIE
ANATOMIA ENCEFALULUI
Sistemul nervos central se poate imparți din punct de vedere anatomic în doua elemente:
– Măduva spinarii ce este co nectata cu trunchiul cerebral și este localizată la nivelul
canalului vertebral si
– Encefalul. (fig. 1)
Encefalul este situat in cutia craniana și in alcatuirea lui intra:
– trunchiul cerebral;
– cerebelul;
– diencefalul alcatuit din: talamus,hipotalamus, epitalamus, subtalamus, metatalamus;
– emisferele cerebrale;

Fig.1 Encefalul

9
ANATOMIA TRUNCHIULUI CEREBRAL
Trunchiul cerebral este alcătuit din mai multe segmente si anume :
– Bulbul;
– Puntea;
– Mezencefalul alcătuit din pedunculii cerebrali si coliculii cvadrigemeni.
Este delimitat astfel:
– inferior se continua cu măduva spinării la nivelul planului ce trece prin marginea superioară a
arcului posterior al atlasului și mijlocul arcului anterior al atlasului;
– superior se continuă cu diencefalul;
o Prezintă pat ru fețe reprezentate de:
– O față anterioară (etajul bulbar,etajul pontin,etajul mezencefalic);
– O față posterioară (etajul bulbar, etajul pontin, etajul mezencefalic);
– Două fețe laterale.
Trunchiul cerebral este vascularizat prin intermediul a trei grupuri a rteriale:
– Arterele paramediene ce pătrund la nivelul acestuia, lateral de linia mediana anterioară;
– Arterele circumferențiale lungi ce pătrund la nivelul trunchiului prin regiunea postero –
laterală;
– Arterele circumferențiale scurte, ramificare din arterele circumferențiale lungi, ce pătrund la
nivelul truncgiului cerebral prin regiunea anterolaterală.
TALAMUSUL
Talamusul este localizat la nivelul ventricului III, pe peretele lateral al acestuia și are
forma unui ovoid ce prezintă patru fețe (o fața superioar a, o față medială, o față laterală) și doi
poli (unul anterior și unul posterior). Dimensiunea sa este de aproximativ 4 cm si are axul lung
orientat înainte,medial și sus.
Talamulsul este alcătuit atăt din substanță albă cât și din substanță cenușie ce est e
împărțit in patru grupe nucleare:
– Un grup nuclear anterior;
– Un grup nuclear medial;
– Un grup nuclear lateral;
– Un grup nuclear reticulat;
Talamusul este vascularizat prin interemediul a șase pediculi arteriali:
– Pediculul antero -inferior (tubero -talamic);
– Pediculul mijlociu inferior (talamo -perforat);
– Pediculul postero -inferior (talamo -geniculat);

10
– Pediculul posterior (pulvinarian);
– Pediculul superior (choroidian);
– Pediculul lateral.
EPITALAMUSUL
Epitalamusul este alcătuit din trei componente: glanda epifiză, trigonul habelunar și
comisura albă posterioară
GLANDA EPIFIZĂ SAU PINEALĂ
Este o glanda endocrină, principalul hormon secretat fiind melatonina. Este alcătuită din
două lame, una superioară și una inferioară și prezintă: o față superioară, o față inferio ară, un
vârf și o bază.
Fața superioară este in raport direct cu corpul calos, delimitând cu aceasta fanta mediană
a lui Bichat sau fisura cerebrală transversă.
Fața inferioară este localizată la nivelul celor doi coliculi cvadrigemeni superiori.
Vârful es te în raport cu marginea anterioară a tentorium cerebelli.
HIPOTALAMUSUL
Hipotalamusul este delimitat astfel:
– Anterior se găsește lamina terminală și comisura albă anterioară;
– Posterior – un plan dus posterior de corpii mamilari;
– Superior – se găsețte șanț ul lui Monro;
– Inferior – planșeul ventriculului III;
– Lateral este continuat de capsula internă și regiunea subtalamică.
Prezintă mai multe fețe: o față ventrală, o față dorsală, o față anterioară sau supraoptică, o
fața mijlocie sau infundilo –tuberală, o f ață posterioară sau mamilară și două fețe laterale.
CEREBELUL
Cerebelul este localizat posterior de trunchiul cerebral, fiind separat de acesta prin
intermediul ventriculului IV. Conexiunile sale cu trunchiul cerebral se realiyeaya prin
interemediul celor trei perechi de pedunculi cerebeloși: superiori, mijlocii și inferiori. Superior
de aceste se gasește tentorium cerebelli și lobii occipitali ai emisfereleor cerebrale.
În alcatuirea cerebelului intră trei părți: cele doua emisfere cerebeloase și vermisul.
Emisferele cerebeloase prezintă trei fețe:
– Anterioara;
– Superioară;
– inferioară și o circumferință.

11
Pe suprafața cerebelului se pot identifica șanțuri ce poartă denumirea de fisuri, unele ce
pătrund pâna în profunzime, împărțind cerebelul în lobi și altele mai superficiale, împărțind
cerebelul în lobuli.
Lobii cerebelului sunt reprezentați de lobul anterior, cel posterior si cel floculonodular.
În ceea ce privește structura internă, în alcătuirea cerebelului intră atât substanță cenușie
cât si substanță alb ă.
Substanța cenusie este dispusă atât la exterior, cât și la interior. Cea dispusă la exterior
alcătuiește scoarța cerebeloasă. Iar cea dispusă la interior alcătuiește nucleii centrali ai
cerebelului.
Substanța alba a cerebelului este alcătuita din fibre mielinizate scurte sau lungi, fibre
aferente si eferente.
Vascularizația cerebelului se realizează prin intermediul:
– Arterei cerebrale postero -inferioare (ramura din artera vertebrală);
– Arterei cerebrale superioare (ramura din artera bazilară);
– Areterei ce rebrale antero -inferioare (ramura din artera bazilară).
EMISFERELE CEREBRALE
Emisferele cerebrale sunt porțiunea cea mai voluminoasa a encefalului și provin din
vezicula telencefalică. Sunt localizate la nivelul lojei supratentoriale, superior față de trun chiul
cerebral si tentorium cerebelli.
Prezintă doua emisfere ce sunt despărțite prin intermediul fisurii interemisferice (la
nivelul ei pătrunde coasa creierului), iar porțiunea în inferioară sunt unite prin corpul calos,
fornix si comisura albă anterioar ă.
Emsiferele cerebrale au o lungime de 17 cm, o lățime de 14 cm și o înălțime de 13 cm,
având o greitate medie de 1.380g la bărbați și 1.350 la femei.
La nivelul fiecărui emisfer se pot identifica șase lobi: frontal, parietal, temporal, insula
Reil, occip ital și limbic. În componenta emisferelor intră substanță cenușie, dar și substanță albă.
Substanța cenușie este distribuită superficial, alcătuid cortexul cerebral sau scoarța
cerebrală, dar și în profunzime sub formă de nuclei bazali.
Substanța albă este distribuită între cortex și nucleii bazali, dar și între talamus și nucleii
bazali.
Nucleii bazali sunt reprezentați de: corpul striat, corpul amigdalian, antezidul.
La nivelul fiecărui emisfer cerebral se pot identifica:
– Trei fețe: laterală, medială, inf erioară;
– Trei margini: superioară, laterală, medială;

12
– Trei poli: anterior sau frontal, mijlociu sau temporal, posterior sau occipital.
La nivelul emisferelor cerebrale se pot identifica numereoase fusuri:
– Fisuri de ordin I (scizuri și șanțuti interlobare);
– Fisuri de ordin II (girusuri și circumvoluțiuni);
– Fisuri de ordin III (se pot identifica la nivelul unui girus).

Fig 2. Emisferele cerebrale
Substanța cenușie a emisferelor cerebrale
Scoarța cerebrală este reprezentată de substanța cenusie și înveleșt e suprafața externă a
emisferelor cerebrale, pătrunzând totodata în șanțurile ți fisurile existente, având o grosime de
1,5-4 mm.
Este alcatuită din celule și fibre nervoase amielinice, prezentând doua zone: alocortexul
(acoperă girusurile de la nivelul fe ței infero -mediale, intrând în alcătuirea sistemului limbic) și
izocortexul (mezocortex și ectocortex).
Substanța albă a emisferelor cerebrale
Capsula internă este alcătuita din cinci segmente: un braț anterior, un genunchi, un braț
posterior, o porțiune retrolenticulară ți o poțiune sublenticulară.
Centrul oval este alcătuit din fibre de protecție, fibre de asociație intraemisferice scurte și
lungi și fibre de asociație intermeisferice.
Corpul calos are forma unui patrulater, care pe secțiune frontala are formă de curbă, cu
concavitatea în jos. Este alcătuit din mai multe părți: splenium, trunchi, genunchi, rostrum. I -se
pot descrie două fețe, una superioară și una inferioară, margini laterale și doua extremitați, una
anterioară și una posterioară.

13
Fornix ul sau trigonul cerebral este alcătuit din două coloane de substanță albă, ce se
unesc central formând corpul fornixului. Anterior și posterior față de corp, aceste coloane sutn
despărțite, realizănd pilierii anterior, respectiv, posteriori. Corpul fonixul ui are forma unui
triunghi așezat cu baza posterior,prezintă două fețe, una superioară și una inferioară, trei margini
și trei unghiuri.

VASCULARIZAȚIA CEREBRALĂ
În cele ce urmeză prezint pe scurt aspectul morfologic al arterelor extra și intra craniene,
precum și al cercului vascular bazat, care se prezintă ca un "sistem distribuitor" al circulației
cerebrale. De un interes deosebit este prezentarea legăturilor colaterale dintre cele două sisteme:
teritoriul anterior – carotidian și teritoriul posterior -vertebro -bazilar, care asigură în mod
fiziologic dar și patologic circulatia de supleantă. Deci vascularizația creierului este împărțită în
două teritorii arteriale:teritoriul anterior – carotidian sau arterele cerebrale extra craniene și
teritorul posterio l-vertebro -bazilar sau arterele cerebrale intra craniene.
Din arterele cerebrale extracraniene fac parte: arcul aortic până la originea arterei
subclaviare din stânga, trunchiul brahio -cefalic, artera subclaviară proximală până la originea
arterelor verteb rale precum și arterele carotide comune internă și arterele vertebrale până la
intrarea în baza craniului.
Vascularizația cerebrală este puternică, comparabilă cu cea a cordului. Creierul folosește
1/3 din sângele organismului și 20% din cantitatea de oxig en, iar la copil cantitatea de oxigen
folosită este de 50%.Vascularizația cerebrală prezintă o marjă de siguranță redusă, fiind cunoscut
faptul că suprimarea vascularizației cerebrale pentru 4 -5 secunde conduce la pierderea
cunoștinței (lipotimie), iar dac ă este întreruptă pentru 4 minute, se produc leziuni cerebrale
ireversibile. Reglarea vascularizației cerebrale este strict umorală, astfel, scăderea concentrației
oxigenului, scăderea concentrației dioxidului de carbon sau scăderea tensiunii arteriale con duc la
vasodilatație cerebrala. Neuronii au capacitatea de autoadaptare, în sensul că, la scăderea
concentrației de glucoză în sânge, acestora le crește capacitatea de absorbție a glucozei. Țesutul
cerebral este izolat de mediul sanguin prin bariera hemato encefalică.
Artera carotidă comună ia naștere la dreapata din trunchiul brahio cefalic în dreptul
articulației sternoclaviculare iar la stânga din porțiunea cea mai de sus a arcului aortic în
imediata apropiere a originii trunchiului brahio cefalic.
Arter a carotidă internă se situează de obicei lateral sau latero -dorsal față de artera
carotidă externă, bifurcația carotidiană fiind un raport cu vârsta și elongația vaselor având
deseori forma de candelabru.

14
Artera carotidă externă are ca ramuri principale a rtere tiroidee superioară, linguală,
facială faringeală ascendentă,occipitală și temporală superficială cu artera maxilară.
Artera vertebrală , ca prima ramură a subclaviei poate naște excepțional din arcul
aortic(4% pentru cea stangă și foarte rar pentru c ea dreaptă).
Artera carotidă internă intră în craniu prin “foramen caroticus”stituată ventru medial de
“foramen jugularis”.

Fig 3. Vascularizația cr eierului ( https://reader008.dokumen.tips/reader008/.jpg

Artera oftalmică ia naștere de obicei din circumferința retromedială a sifonului
carotidian cu curbură convexă către față (C3,C2),m erge apoi câteva milimetri medial față de

15
artera carotidă internă,fiind acoperită de această,pătrunde în circumferința medială inferioară a
nervului optic,în canalul optic.Dimensiunile sale în lărgime sunt în jurul lui 1mm.
Artera celebrală medie (sylvian a) ia naștere din partea laterală a segmentului final al
arterei carotide interne (segmentul C1). Are o lungime medie de aproximativ 16,2mm (5 -24mm)
și o lărgime de 2,7mm (1,5 -3,5mm).
Artera cerebrală anterioară ia naștere din artera carotidă internă pe p orțiunea
medială,urmând apoi un traiect medial către anterior de obicei sinuos până la artera comunicantă
anterioară(segmentul precomunicantis A1).
Artera comunicantă posterioară este o arteră de legatură între sistemul carotidian si
vertebro -bazilar(arte ra cerebrală posterioară)cu amplasare foarte variabilă fiind hipoclazică in
22% din cazuri și aplazică unilateral in 10% din cazuri.
Sistemul arterial cerebral posterior sau vertebro -bazilar este format din două artere
vertebrale care prin unire formează trunchiul bazilar terminat prin arterele cerebrale posterioare.
Artera bazilară are o lungime de aproximativ 30mm(24 -41mm)și o lărgime de 3mm
(2,5-3,5mm).
Artera cerebrală posterioară reprezintă limita dintre sistemul carotidian și vertebro
bazilar fiind considerată ca aparținând arterei carotidei inrerne,este de fapt porțiunea
terminală(de bifurcație a arterei bazilare

1.2.NOȚIUNI DE FIZIOLOGIE
FIZIOLOGIA CREIERULUI
Creierul functioneaza cu ajutorul unor circuite neuronale, sau celule nervoase.
Comunicarera intre neuroni este atat electrica cat si chimica, si calatoreste in totdeauna de la
dendritele unui neuron, prin soma, prin axon, catre dendritele unui alt neuron . Dendritele unui
neuron primesc semnale de la axoni altor neuroni prin chimicalele numite neurotransmitatori.
Neurotransmitatorii produc o incarcare electrochimica in soma. Soma integreaza informatia, care
este apoi transmisa electrochimic mai departe de axon.
Oamenii de stiinta au 2 directii in studiul modalitatii in care functioneaza creierul. O
directie este studierea functiilor creierului dupa ce o parte din creier a fost distrusa. Functiile care
dispar, sau care nu mai sunt normale dupa ranirea anumit or regiuni ale creierului pot fi deseori
asociate cu regiunile lezate. Cea de -a doua directie este studierea raspunsului creierului la
stimulare directa sau stimularea anumitor organe de simt. Neuronii sunt grupati dupa functii in
grupari de celule numite nuclee. Aceste nuclee sunt conectate la senzori motori si alte sisteme.

16
Oamenii de siinta pot studia functiile sometosenzorilor(durerea si atingerea), motor, olfactiv,
vizual, auditiv, . Aceste nuclee scat si a altor sisteme care masoara schimbarile fiziol ogice(fizice
si chimice) care apar in creier cand aceste simturi sunt activate. De exemplu
electroencefalograma (EEG) masoara activitatea electrica a unor anumitor grupuri de neuroni
prin electroizi atasati suprafetei creierului. Electrozii sunt inserati d irect in creier pot citi anumiti
neuroni. Schimbarile in debitul sangui, glucoza, consumul de oxigen in grupul unor celule active
pot fi deasemenea observate.
1. Prin trunchiul cerebral trec toate căile ce leagă măduva spinării de etajele superioare
ale S NC, precum și căi proprii trunchiului cerebral ce conectează diferitele sale etaje( la fiecare
dintre cele trei etaje se afla centrii unor reflexe somatice, vegetative și mixte).
2. La nivelul trunchiului se afla nucleii de releu ai căilor ascendente si de scendente,
precum și nucleii de releu cu cerebelul.
3. În trunchiul cerebral se inchid o serie de reflexe, deoarece conține nuclei senzitivi și
motori care au aceleasi funcții senzitive și motorii penttru regiunile feței și capului, la fel ca și
funcțiile substanței cenușii medulare pentru regiunile corpului dela gât in jos.
4. La nivelul trunchiului cerebral se află formațiunea reticulată, cu rol in reglarea
tonusului muscular, al celui cortical și in controlul reflexelor spinale, al echilibrului și al pos turii.
5. Trunchiul cerebral conține centrii de reglare ai unor funcții vitale, cum sunt activitatea
cardiovasculară, respiratorie și digestivă.
FIZIOLOGIA CEREBELULUI
Deși cerebelul nu are conexiuni directe cu efectorii motorii, prezența sa este
indispens abilă pentru activitatea normală a acestora.Cerebelul participă atât la activitatea motorie
automată (menținerea tonusului, posturii și redresarea corpului), cat și la cea intențională,
voluntară (mers, scris, vorbit).
FIZIOLOGIA DIENCEFALULUI
 TALAMUSUL
Îndeplineste patru funcții: de releu(al tuturor analizatorilor cu exceptia celui olfactiv), de
asociație (comenzi voluntare), funcția motorie (integrarea senzitivo -motorie) și cea de talamus
nespecific (reglarea ritmului somn -veghe și elaborarea unor proce se afectiv -emoționale).
 HIPOTALAMUSUL
Numit si creierul vegetativ al organismului, hipotalamusul este organul nervos cu cele
mai multe funcții pe unitate de volum. Hipotalamul are conexiuni cu toate etajele sistemului
limbic. De asemenea, hipotalamusul si structurile sale învecinate trimit eferențe in trei direcții:
descendent, către etajele superioare ale diencefalului și ale scoarței cerebrale, in special către

17
talamusul anterior și cortexul limbic, și spre infundibul – pentru a controla cea mai mare part e a
funcțiilor secretorii ale hipofiyei anterioare si posterioare.
Hipotalamusul, care reprezintă mai putin de 1% din masa cerebrală, este unul dintre cele
mai importante căi eferente motorii ale sistemului limbic, controlează cea mai mare parte a
funcțiil or endocrine si vegetative ale organismului, ca și multe aspecte ale comportamentului
emoțional. El integrează toate reglarile vegetative din organism. Porțiunea sa anterioară
coordonează activitatea parasimpaticului, iar cea posterioară pe cea a simpaticu lui. De asemenea,
hipotalamusul are rolul de a integra activitatea cardiovasculară cu cea respiratorie, digestivă,
excretorie. Hipotalamusul intervine și in reglarea metabolismelor intermediare lipidic, glucidic,
portidic și a metabolismului energetic.Hipo talamusul anterior favorizează procesele anabolice,
iar cel posterior pe cele catabolice, generatoare de energie.
Hipotalamusul reglează activitatea secretorie a glandei hipofize. Totii hormonii secretați
de hipotalamus se numesc produși de neurosecreție.
Hipotalamusul reglează temperatura corpului, prin mecanismul de feedback (traductorii
sunt termoreceptorii cutanați și neuronii termosensibili, iar efectorii sunt aparatul cardiovascular,
pielea, mușchii scheletici si tiroida).
Hipotalamusul regleaza ech ilibrul hidric al organismului prin doua mecanisme diferite:
produce senzația de sete și controleaza excreția renală a apei. Tot aici se găsesc centrii foamei și
ai sațietății.
Hipotalamusul reglează activitatea de reproducere a organismului, atât prin pa rticiparea
la geneza impulsului sexual, cât si prin reglarea secreției de hormoni gonadotropi hipofizari.
Hipotalamusul este un centru important al vieții afective, alături de sistemul limbic. La
acest nivel se elaborează emoțiile, sentimentele, pasiunile, precum și expresia vegetativă a
acestora: variațiile frecvenței cardiace, ale tensiunii arteriale.
Hipotalamnusul reglează ritmul somn -veghe, participa la reac’ia de trezire, reglează
hepatipoieza, crește capacitatea de luptă antiinfecțioasă a organismulu i etc.
FIZIOLOGIA EMISFERELOR CEREBRALE
Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai voluminoasă a encefalului. Cele două
emisfere sunt despărțite prin fisura interemisferică și legate între ele prin corpul ca los, trigonul
cerebral si comisuri.
SCOARȚA CEREBRALĂ
Este segmentul cel mai evoluat al nevraxului, centrul integrator al senzațiilor, motricității,
conștiinței, voinței, învățarii, memoriei, stărilor emoționale și comportamental.Structural si
functional, scoarta cuprinde doua formatiuni distincte:

18
a) Sistemul limbic
– paleocortexul, creierul olfactiv, are funcții legate se simțul primar al mirosului;
– arhicortexul, creierul de comportament, centrul de reglare al unor reacții vegetative (în
corelație cu hipo talamusul, determină comortamentul emoțional și instinctual, reglarea aportului
alimentar,miscări legate de actul alimentației, reglarea activității sexuale și menținerea atenției).
b) Neocortexul
Din punct de vedere fiziologic, neocortexul cuprin de zone senzitive (neocortexul
receptor), motorii (neo cortexul efector) și de asociație.

Fig 4. Fiziologia emisferelor cerebral e
FIZIOLOGIA SCOARȚEI CEREBRALE
La baza activitatii sistemului nervos stau actele reflexe. Se descriu doua categorii de
reflexe: reflexe neconditionate si reflexe conditionate .
Reflexele neconditionate , innascute si comune tuturor indivizilor, sunt constante si
invariabile. Arcurile lor reflexe existade la nastere si se inchid la nivele inferioare ale nevraxului.
Unele reflexe neconditionate sunt simple (clipit, tuse, stranut, secretie salivara etc), altele sunt
complexe (lanturi de reflexe) si stau la baza formarii instinctelor (alimentar, de reproducere, de
aparare, matern etc).
Reflexele conditionate , dobandite in cursul vietii, sunt temporare si individuale. Arcurile
lor ref lexe se inchid la nivelul cortexului. Reflexele conditionate se fonneaza pe baza celor
neconditionate, prin coinci denta repetata in timp a doi excitanti, unul neconditionat (EN) si unul
conditionat (EC).Mecanismul formarii unui reflex conditionat consta i n stabilirea unei legaturi

19
functionale temporare intre focarele de excitatie corticala ale celor doi excitanti care coincid, EN
si EC.
Excitația este procesul cortical activ, care provoaca, mentine sau intensifica activitatea
nervoasa. Are un efect pozitiv asupra organismului.
Inhibitia este, de asemenea, un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau
incetarea unor acti vitati cor ticale.(internă și externă).
Excitatia se poate transforma in inhibitie si invers, proces de mobilitate denumit
dinamica corticala . In cadrul dinamicii corticale deosebim: iradierea, concentrarea si inductia
reciproca.
Iradierea consta in extinderea excita tiei sau a inhibitiei dintr -o zona corticala in zone
vecine legate functional de prima. Marimea procesului de iradiere depinde de intensitatea
stimulului.
Concentrarea este un proces activ, opus fenome nului de iradiere. El consta in revenirea
excitatiei s au inhibitiei la zona initiala.
Inductia reciproca consta in faptul ca un focar de excitatie provoaca inhibitie in jurul
lui, in timp ce un focar de inhibitie provoaca in jurul lui o zona de exci tatie. Ea tinde sa limiteze
extinderea excitatiei sau a inhi bitiei, iar din aceasta interdependentarezulta un echilibru
functional intre cele doua procese.
Veghea si somnul. In reglarea alternantei dintre veghe si somn, un rol esential il detine
sistemul reticulat activator ascendent (SAA), constituit din formatiu ¬nile reticulate ale
trunchiului cerebral. Intre cortex si formatiunea reticulata exista un permanent circuit cortico –
reticulo -cortical, de tip feed -back, de autoreglare a activitatii corticale.
Veghea reprezinta starea functionala cerebrala determinata de cresterea tonusului SAA,
concomitent cu orientarea constientei spre o anumita activitate. Veghea incepe o data cu
stabinrea contactului constient cumediul inconjurator sau cu gandurile pro¬prii si se termina
cand acest contact inceteaza.
Veghea si somnul . In reglarea alternantei dintre veghe si somn, un rol esential il detine
sistemul reticulat activator ascendent (SAA), constituit din formatiu nile reticulate ale
trunchiului cerebral. Intre cortex si formatiunea reticulata exista un permanent circuit cor tico-
reticulo -cortical , de tip feed -back, de autoreglare a activitatii corticale.
Veghea reprezinta starea functionala cerebrala determinata de cresterea tonusului SAA,
concomitent cu orientarea constientei spre o anumita activitate. Veghea incepe o data c u
stabinrea contactului constient cumediul inconjurator sau cu gandurile pro prii si se termina cand
acest contact inceteaza.

20
Somnul se defineste ca o pierdere naturala, perio dica si reversibila a relatiilor senzitivo –
motorii cu me diul exterior. Alternan ta somn -veghe coincide la om cu ciclul noapte -zi,
constituind ritmul nictemeral . In somn se produc modificari vegetative (scaderea frecventei
respiratorii, a debitului ventilator, a debitului cardiac, a tensiunii arteriale, a activitatilor digestive
si exc retorii), modificari somatice (scaderea tonusului muscular si incetarea activitatii
locomotorii) si modificari bioelectrice (somn lent și somn paradoxal).Somnul este necesar pentru
refacerea unor struc turi nervoase care intretin starea de veghe.
FIZIOLOGIA NEURONULUI ȘI A SINAPSEI

Fig 5. Neuronul

Neuronii sunt o clasă de celule
specifice pentru sistemul nervos . Neuronul
este o celulă adaptată la recepționarea și
transmiterea informației , unitatea
elementa ră (celulară), embriologică,
anatomică, funcțională, trofică și metabolică a sistemului nervos.
Neuronii au mărimi cuprinse între 100 -200 μm și 4 -8 μm. Au un corp celular (soma) și
un număr mare de prelungiri.
Din punct de vedere funcțional neuronul se împarte în trei regiuni:
 regiunea receptoare , receptionează și pr ocesează informația;
 regiunea conductoare leagă regiunea receptoare de cea efectoare;
 regiunea efectoare , informația (potențialul de acțiune) este recodificată aici sub formă
chimică prin neurotransmițători și transmisă prin sinapsa regiunii receptoare a următorului
neuron.
Proprietățile functionale
Excitabilitatea este proprietatea de a intra în activitate sub acțiunea unui stimul.
Membrana joacă un rol esenția l prin canalele sale ionice care se deschid sau se închid în funcție
de modificările de energie din preajma membranei.
Conductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. Această conducere se
realizează diferit în fibrele mielinice și amielinice, cele mielinice fiind mai rapide (60 -120m/s în
cele mai groase, 3 -14m/s în cele mai subțiri; iar în cele amielinice 0.5 -2m/s).

21
Degenerescența se referă la degradarea neuronului în condiții de lezare serioasă a
axonului.
Regenerarea este proprietatea de a s e reface după anumite lezări.
Activitatea sinaptică se referă la codarea chimică a informației și transmiterea acesteia
prin sinapse.
SINAPSA

Sinapsa este regiunea de comunicare dintre doi neuroni , sau un neuron și un organ
efector ( mușchi , glandă etc.). Transmiterea impulsului nervos nu se realizează printr -un salt
electric, deoarece membrana postsinaptică nu este excitabilă electric. Transmiterea se rea lizează
printr -un mecanism chimic .Excepție fac sinapsele electrice, prin care PA (influxul nervos) se
transmite neuronului următor ca atare (mesaj electric), fără mediație chimică, fără recodificare.

A. Componenta presinaptică
1. Mitocondrie
2. Veziculă (cuantă) cu mediator chimic
3. Autoreceptor
4. Fanta sinaptică
5. Receptor pentru mediatorul chimic
6. Canal pentru ionii de calciu
7. Veziculă fuzionată eliberând
mediatorul chimic
8. Pompă captând mediator neutili zat
B. Componenta postsinaptică

Fig.6. Mecanismul transmiterii sinaptice
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/

22
II. ACCIDENTUL CEREBRAL VASCULAR ISCHEMIC

2.1.DEF INIȚIE
Accidentul vascular ischemic (AVC) este un sindrom clinic caracterizat prin instalarea
bruscă a unui deficit neurologic din cauza scăderii fluxului sangvin într -o anumită regiune
cerebrală. Dacă această scădere a fluxului este importantă și durează suficient astfel încât sa
producă necroză a țesutului cerebral, apare un AVC ischemic constituit (infarct cerebral).
Dimpotrivă, dacă scăderea fluxului sangvin este tranzitorie si nu produce necroza țesutului
cerebral, vorbim despre un atac ischemic tranzi tor (AIT).
AVC ischemic trebuie diferențiat de ischemia cerebrală globală , care se întâlnește în
stoăpul cardiac resuscitat tardiv și în colaps. Cât și hipoxia cerebrală globală, care este efectul
asfixiei sau intoxicației cu monoxid de carbon. În ischemie , țesutul cerebral este privat atât de
oxigen, cât și de substanțe nutritive, în timp ce în hipoxie scade numai aportul de oxigen, cele
două cazuri implicând situații fiziopatologice în parte diferite. În ischemia și hipoxia cerebrală
globală se produc lez iuni biemisferice extinse, cele mai sensibile zone fiind substanță albă și
ganglionii bazali.
Hipertensiunea arteriala (HTA) este cel mai important factor de risc modificabil pentru
AVC ischemic. Riscul persoanelor hipertensive de a suferi un AVC este de 4 -6 ori mai mare
decât riscul persoanelor de aceeași rasă, vârstă, sex, cu valori normale ale TA. HTA cronică
induce mecanisme vasculare adaptative ) la nivelul arterelor coronare, cerebrale,renale), cum
sunt hipertrofia mediei și remodelarea vaselor, cu ap ariția arterosclerozei, rigidității parietale și
modificări endoteliale al nivelul intimei. Cele mai afectare însă sunt vasele cerebrale mici –
arterele lenticulostriate din sistemul carotidei interne și cele perforante și cerebeloase din
sistemul vertebro -bazilar, care suferă procesul de lipohialinoză.

2.2.CLASIFICAREA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE
ATACUL ISCHEMIC TRANZITOR
Deficitele neuologice produse de AIT survin brusc (se instalează de obicei pe parcursul
unui minut) și sunt de obicei de scurtă d urată (durata medie pt AIT carotidiene este de 14 minute
și pentru AIT vertebro -bazilare de 8 minute). Procesul fiziologic care stă la baza AIT este
scăderea sau întreruperea temporară a fluxului sangvin într -o regiune cerebrală precis delimitată
care are ca efect inhibarea reversibilă a activității neuronale, fără a declanșa moarte celulară.

23
Apartiția unui AIT se corelează atțt cu ris major pt AVC ischemic, cât și cu o incidență crescută
a bolii cardiace ischemice, motiv pentru care orice pacient cu AIT tr ebuie evaluat nu numai
neurologic, ci și cardiologic. În urma unui AIT , riscul de AVC ischemic este de 5% în
urmatoarea săptămână și de pâmă la 20% în urmatoarele 3 luni.
Cauza majoră a AIT este aterotromboza arterelor carotide și vertebrale. Alte cauze
posibile, dar mai rare, sunt valvulopatiile, fibrilația atrială și disecția arterială.
AIT repetitive și eventual cu simptome care cresc în intensitate reprezintă o mare
urgență, de cele mai multe ori fiind produse de tromboză în progresie (mai ales în sis temul
vertrebro -bazilar).
INFARCTUL CEREBRAL
Din punct de vedere al simptomatologiei clinice, după instalarea bruscă a deficitelor
neurologice (care se constituie într -un sindrom vascular cerebral, în funcție de topografia
leziunii), infarctele cerebrale p ot evolua: cu deficit staționar pentru următoarele ore/zile (ictus
finit sau accident constituit), cu deficit de instalare progresivă (ictus în progresie), în care
agravarea semnelor neurologice se produce de+a lungul a 24 de ore pentru teritoriul carotidi an și
chiar 48+72 de ore pentru teritoriul vertebro+bazilar sau cu deficit important inițial care
regresează parțial în următoarele ore (ictus în regresie) sau chiar dispare complet (AVC ischemic
remis clinic).
În perioada de evoluție acută , AVC ischemic este rareori fatal. Infarctele cerebrale pot
determina exitus dacă se produc în teritoriul vertebro -bazilar și afectează și partea laterală a
bulbului rahidian, cu rol în reglarea ritmului cardiac și respirator. De asemenea, infacrctele
cerebeloase de mar i dimensiuni, prin edemul asociat leziunii ischemice pot determina
compresiune asupra trunchiului cerebral, cu stop cardio -respirator. AVC ischemice carotidiene
de mari dimensiuni se însoțesc de edem cerbral important, sndrom de hipertensiune intracraniană
sever (mai ales la pacienții tineri), uneori cu herniere secundară a parenchimului cerebral și astfel
se pot solda cu deces. Pacienții cu infarct cerebral pot deceda în primele zile de evoluție și din
cauza complicațiilor (infarct miocardic, pneumonie de aspirație, alte complicații septice).
Mortalitatea cumulativă la o lună după primul AVC ischemic este de 5%, cauza acestor decese
fiind în trei sferturi din cazuri,vasculară.
INFARCTUL LACUNAR
În cadrul microangiopatiilor (bolile de vase cerebrale mici), o bliterarea vaselor
lenticulostriate, perforante, paramediane sau circumferențiale duce la leziuni cerebrale de mici
dimensiuni,izolate, subcorticale, adesea multiple. Acest tip de ocluzie, produsă prin lipohialinoză
sau aterotromboză, afectează arterele cu diamentru între 30 și 300 μ m, producând infarcte

24
cerebrale mici, care au fost denumite lacune, din cauza aspectului de mici cavități evidențiat la
examenul anatomo -patologic. Cele mai frecvente localizări ale infarctelor lacu nare sunt la
nivelul putamenu lui, nucleului caudat, capsulei interne, talamusului, substanței albe profunde și
punții.Cel mai important factor de risc pentru infarctul lacunar este HTA cronică.
Din punct de vedere semiologic, infarctele lacunare determină o simptomatologie
caracterist ică. Cu toate acestea, multe lacune, ale căror localizări nu sunt „strategice”, nu se
manifestă. Cu timpul însă, acumularea leziunilor de tip lacunar și extinderea bilaterală a acestora
duc la deteriorarea progresivă a pacienților, care ajung să prezinte s indrom bipiramidal (fără
deficit motor invalidant), cu reflexe osteotendinoase vii și spasticitate de tip parkinsonian
(rigiditate) la care uneori se asociază și tremor (prin lezarea ganglionilor bazali), disfonie și
tulburări de deglutiție (prin lezarea f ibrelor corticonucleare), râs și plâns facil (prin leziuni ale
fibrelor cortico -pontine). Acest tablou clinic este reprezentativ pentru sindromul pseudobulbar.
Acumularea de infarcte lacunare mai poate duce, asociat sau nu cu sindromul
pseudobulabr, la demență vasculară , condiție în care apar tulburări de atenție , de memorare,
delir, modificarea structurii de personalitate, incontineță sfincteriană.

2.3. ETIOLOGIA
Cea mai frecventa cauza a atacului ischemic tranzitor este reprezentata de cheagurile
sangui ne care blocheaza temporar fluxul de sange catre creier . Cheagurile de sange se pot forma
din d iverse cauze.
Un cheag de sange se poate forma intr -o artera care iriga creierul. In general sunt
susceptibile arterele care prezinta pe pereti placi de aterom datorita procesului de arterioscleroza .
Alte cauze care pot produce leziuni ale peretilor vaselor sanguine mici de la nivelul
creierului sunt hipertensiunea arteriala netratata sau prost tratata si diabetul zaharat.
Un cheag sanguin se poate forma si intr -o alta parte a cor pului (frecvent in cavitatile
inimii) si de acolo prin migrare intravasculara poate ajunge la nivelul unui artere cerebrale pe
care o blocheaza partial sau total. Cheagurile sanguine pot apare:
 dupa un atac cardiac (infarct miocardic acut)
 ca rezultat al altor afecti uni cardiace care perturba fluxul normal de sange la nivelul inimii
cum sunt: tulburarile de ritm cardiac (cel mai frecvent fibrilatia atriala cronica), afectiunile
valvelor cardiace si insuficienta cardiaca.

25
In plus, o artera poate fi partial obstruata de o placa de aterom, care reduce fluxul de
sange catre creier pana la un nivel critic, ce ea ce duce la aparitia simptomelor atacului ischemic
tranzitor.
Cauze mai rare de producere a ataculuii ischemic tranzitor prin formarea unor cheaguri
sanguine sunt:
 agregate de bacterii, celule tumorale sau bule de aer, care patrund in interiorul vaselo r si
perturba fluxul sanguin
 afectiuni ale celulelor sanguine cum sunt policitemia (prezenta in sange, a unui numar mai
mare de globule rosii decat cel normal) sau sicle mia (prezenta in sange a globulelor rosii cu
forme anormale)
 inflamatii ale peretelui vascular care se pot datora unor afectiuni ca sifilis , tuberculoza sau
alte boli inflamatorii cronice.
Un traumatism la nivelul capului sau gatului poate conduce la leziuni ale vaselor
sanguine ceea ce poate duce la aparitia unui accident i schemic tranzitor.
Factorii care cresc riscul de aparitie a unui atac ischemic tranzitor si a unui accident
vascular cerebral sunt identici. Acestia se impart in factori care pot fi modificati prin tratament si
schimbarea modului de viata si factori ce nu pot fi modificati.
Factorii care pot fi modificati sunt:
 hipertensiunea arteriala
 fumatul si fuma tul pasiv (o persoana nefumatoare care inhaleaza fumul) care cresc riscul de
aparitie a atacului ischemic tranzitor, accidentului vascular cerebral si accidentului acut
coronari an
 nivelul sanguin crescut al colesterolului (hipercolesterolemia)
 nivelul sanguin crescut al trigliceridelor (hipertrigliceridemia)
 consumul excesiv de alcool
 utilizarea anticonceptionalelor orale, in special la femeile fumatoare sau care au avut anterior
o afectiune produsa de cheaguri sanguine
 sedentarismul
 utilizarea cocainei.
Factori i de risc care nu pot fi modificati sunt:
 varsta: cele mai multe atacuri ischemice tranzitorii apar dupa 60 ani
 istoricul familial: persoanele care au rude ce au suferit un atac ischemic tranzitor sau un
accident vascular cerebral au un risc crescut

26
 antecedentele personale de accidente ischemice tranzitorii: persoanele care au avut un
accident ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral au un ric crescut de a face iarasi
una dintre aceste boli
 boli care cresc riscul de aparitie a accidentelor i schemice tranzitorii cum sunt: hipertensiunea
arteriala, diabetul zaharat, ateroscleroza in special cea carotidiana (afecteaza arterele carotide
care iriga creierul cu sange ), fibrilatia atriala cronica, boala ischemica coronariana,
insuficienta cardiaca si afectiunile valvelor cardiace (valvulopatii)
 afectiuni care produc agregarea celulelor sanguine si formarea de cheaguri cum sunt
policitemia (prezenta in sange, a unui numar mai mare de globule rosii decat cel normal) sau
siclemia (prezenta in sange a globulelor rosii cu forme anormale).
Unele studii recente sugereaza ca este posibil ca infe ctiile sa declanseze aparitia unei
inflamatii la nivelul peretelui arterial , inflamatie care poate conduce la ateroscleroza si
consecutiv, la cresterea riscului de aparitie a unui accident acut coronarian sau accident vascular
cerebral.

2.4.SIMPTOMATOLOGIE
Simptomele AVC -ului au un debut brus de cateva secunde sau minute, iar în majorotatea
cazurilor nu progresează. Simptomele depind de zona cerebrală afectată. Cu cât zona de creier
implicata este mai extinsă, cu atat se vor pierde mai multe funcții. Unele forme de AVC pot
determina și simptome adiționale.
Au fost propuse diferite sisteme de recunoaștere rapidă a accidentului vascular
cerebral. Diferite semne pot prezice prezența sau absența unui atac in diferite grade. Slăbiciunea
facială bruscă, paralizia bratului și vorbirea anormală sunt elementele cele mai probabile care
duc la identific area corectă a cazurilor de accedent vascular cerebral, probabilitatea crescând cu
5,5 când este prezent cel puțin un astfel de semn. Similar, când toate cele trei semne sunt
absente, probabilitatea unui AVC scade semnificativ. Deși aceste elemente nu sunt perfecte în
diagnosticul AVC -ului, ele pot fi evaluate rapid și ușor, fiind de valoare în cazurile acute.
Sistemul de diagnostic rapid al AVC -ului propus este prescurtat FAST (față, braț,
vorbire, timp) folosit mai ales in Anglia. Pentru persoanele aduse în camera de urgențe,
recunoașterea precoce a accidentului vascular cerebral este importantă și poate evita teste și
tratamente care necesită timp.
Dacă zona creierului afectată conține una dintre cele trei căi nervoase centrale importante
(tractul spinota lamic, tractul corticospinal și lemniscusul medial) simptomele pot cuprinde:

27
– hemiplegia și sșăbiciunea mușchilor feței;
– parestezii , reducerea sensibilitații sau senzației vibratorii;
– flascitate inițială (hipotonie), înlocuită de spasticitate (hiperto nie), hiper -reflexie și
obligatoriu sinergii.
În majoritatea cazurilor simptomele afectează doar o parte a corpului (unilaterale). În
funcție de zona creierului afectată, defectul neurologic este de obicei pe partea opusă a
corpului . Totuși, deoarece acest e căi merg și pe măduva spinării iar orice leziune aici poate
determina aceste simptome, astfel prezența simptomelor nu indică neaparat un AVC.
În plus fată de căile nervoase enumerate mai sus, trunchiul cerebral este și originea
majorității nervilor crani eni. Un AVC care afectează creierul și trunchiul cerebral poate produce
simptome legate de deficitele acetor nervi cranieni:
– alterarea mirosului, a gustului, auzului sau a vederii (totală sau parțială);
– ptoza pleoapei și slăbiciunea mușchilor orbicular i;
– diminuearea reflexelor: deglutiția, tusea, reactivitatea pupilei la lumină;
– diminuearea sensibilității și slăbiciunea mușchilor faciali;
– probleme ale echilibrului și nistagmus;
– frecvența respiratorie și cardiacă anormale;
– slăbiciunea mușchiul ui sternocleidomastoidian și imposibilitatea de a întoarce capul
laterla;
– slăbiciunea limbii.
Dacă este implicat corexul cerebral și tractele sistemului nervos central, dar se pot
produce și simptome precum:
– afazia (dificultatea exprimării verbale, a î nțelegerii auditive, a cititului și a scrisului)
fiind afectate de obicei ariile Brocka si Wernicke;
– dizartria (tulburare motorie a vorbirii secundară leziunilor neurologice) ;
– apraxia (mișcări voluntare alterate) ;
– defecte ale câmpului vizual;
– deficite ale memoriei (afectarea loblui temporal) ;
– gândire dezorganizată, confuzie, gesturi hipersexuale (afectarea lobului frontal).
Dacă este afectat cerebelul, pacientul poate prezenta următoarele:
– tulburări ale echilibrului în mers;
– afectarea coord onării mișcărilor;
– vertigo și/sau dezechilibru.

28
z
Fig 6.Semne si simptome AVC

2.5.DIAGNOSTIC
Timpul este critic in diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Un diagnostic pus
rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigura o recuper are mai bună.
Prima prioritate va fi să se determine dacă accidentul vascular cerebral este ischemic sau
hemoragic . Aceasta distincție este critică deoarece medicamentele administrate pentru un AVC
ischemic (cauzat de un cheag de sange) poate fi amenințăt oare de viață dacă accidentul vascular
cerebral este hemoragic (cauzat de o sangerare).
Medicul va trebui de asemenea să ia in considerare si alte afecțiuni care pot da simptome
asemanatoare unui AVC si sa vadă dacă există complicații.
Primul si cel mai im portant test care trebuie efectuat dupa un accident vascular cerebral
este tomografia computerizata (TC) cerebrală , care repre zintă o succesiune de radiografii ale
creierului; aceasta poate identifica existența unei sangerări. Acest test va pune diagnosticul de
AVC ischemic sau de AVC hemoragic. De asemenea se poate face RMN ( rezonanata magnetica
nucleara ) cu scopul determinării extinderii leziunii cerebrale; el poate ajuta la prezicerea
recuperării.

29
Alte teste care pot fi recomandate initial intr -un accident vascular cerebral ischemic
includ:
– electrocardiograma (ECG, EKG ) pentru a cauta afecăiuni cardiace, precum aritmiile
si fibrilația atrială;
– teste sanguine , cum ar fi hemo leucograma completă (HLG), glicemia (glucoza din
sange), electroliții, testele pentru evaluarea funcției ficatului și rinichilor și timpul de
protrombină (un test care masoara cât timp este nevoie pentru ca sangele să se coaguleze).
Aceste teste îl ajută pe doctor să aleagă conduita terapeutică și să caute alte afecțiuni care pot
cauza simpt ome asemănătoare cu cele ale accidentului vascular cerebral;
– în cazul in care doctorul suspectează, sau alte teste sugerează existența unei îngustări a
unei artere carotide, se poate recomanda efectuarea unei ecografii Doppler pentru evaluarea
fluxului sanguin din arteră; poate fi necesara de asemenea o angiograma cu rezonanta magnetica
(MRA), o angiograma cu tomografie computerizata (CT angiograma) s au o angiogramă
carotidiană;
– în cazul în care se suspectează că accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat de
o afecțiune cardiacă, se poate efectu a o ecocardiogramă sau o monitorizare
electrocardiografică Holter sau un test telemetric ;
Este de asemenea recomandată evaluarea factorilor de risc pentru afecțiunile 29ardiac cu
scopul prevenirii dizabilităților sau decesului datorate unei 29ardiac 29ardiac, care ar putea
apărea in viitor.
Testarea neurodiagnostică
Evaluarea unui pacient cu accident cerebrovascular începe cu colectarea istoricu lui
medical al pacientului și un examen clinic detaliat. Cu aceste informații, se încearcă localizarea
procesului ischemic și identificarea mecanismului. Odată formulat diagnosticul inițial, se
evaluează în continuare pacientul folosind testarea neurodiagn ostică pentru a confirma sau
modifica diagnosticul inițial. În final decizia în urma căreia se stabilește tratamentul este bazată
pe fiziopatologia și localizarea accidentului cerebrovascular.
Când un pacient se prezintă cu accident cerebrovascular, proble mele clinice majore sunt
reprezentate de mecanismul evenimetului ischemic și instituirea terapiei adecvate pentru
prevenirea recurenței și a progresiei deficitelor neurologice. Stenoza carotidiană severă și ocluzia
carotidiană recentă sunt asociate cu un r isc substanțial pe termen scurt, și se indică tratamentul
cu anticoagulante și endarterectomia carotidiană. Datorită senzitivității și specificității mari a
testării carotidiene noninvazive, poate fi un excelent test de screening pentru stenoza carotidiană
importantă. Dacă studiul relevă stenoză mai mult de 70% din diametru și simptomele sunt

30
atribuite circulației carotidiene de pe partea stenozei, endarterectomia este considerată o opțiune
importantă. Pacienții cu stenoză prin testare noninvazivă cuprinsă între 50% și 70% sunt supuși
angiografiei pentru a vedea dacă nu ating pragul de 70% ce necesită endarterectomie.
În ciuda progreselor în depistarea stenozelor foarte strânse cu ajutorul imaginilor color
flow, testarea carotidiană noninvazivă în orice for mă nu poate diferenția cu siguranță o ocluzie
aproape constituită de o ocluzie completă. Din acest motiv când nu se obține semnal Doppler la
nivelul arterei carotide interne majoritatea ultrasonografelor raportează ocluzie aproape
constituită sau o ocluzie completă.
Deși testele noninvazive ale carotidei rămân un screening bun pentru bolile bifurcației
carotidiene, este probabil ca angiografia să fie necesară indiferent de rezultate pentru a exclude
un tandem de boli intracraniene. Deși studii carotidiene p ot oferi indicii pentru rezultatele
angiografiei, uneori aceasta se poate face ca test inițial.
Din cauza riscului finit al angiografiei, în unele centre endarterectomia carotidiană este
făcută pe baza rezultatelor testării noninvazive. Combinația a cel pu țin două teste ca
ultrasunetele și angiografia cu rezonanța magnetică sau angiografia cu computer tomograf
îmbunătățesc acuratețea diagnosticului.
Evaluarea noninvazivã a arterei carotide
La pacienții cu accident cerebrovascular în circulația anterioară ( artera carotida, artera
cerebrala medie, și artera cerebrală anterioară), evaluarea se concentrează pe posibile surse de
ischemie ale arterelor carotide și inimă. Evaluarea pentru afecțiuni ale carotidei începe de obicei
cu o evaluare vasculară noninvazivă . Unii pacienți cu semne oscilante și un aspect de accident
ischemic tranzitor pot necesita angiografie imediată pentru că stenoza carotidiană importantă este
aproape sigură, și diagnosticul rapid poate fi esențial pentru evitarea progresiei accidentului
cerebrovascular. Totuși, cei mai mulți pacienți care au suferit un singur eveniment ischemic sau
simptome neurologice stabile sunt supuși evaluării noninvazive a carotidelor ca test inițial.
Există mai multe metode de evaluare cu ultrasunete a arterelor car otide.
Unde Doppler continue
Evaluarea Doppler a arterelor carotide se bazează pe reflecția ultrasunetelor de către
hematii ce traversează bifurcația arterei carotide. Un emițător de ultrasunete emite un semnal ce
penetrează pielea și se reflectă de la tor entul sanguin înapoi la emițător. Un cristal îl
recepționează și convertește semnalul în impulsuri electrice. Frecvența semnalului reflectat este
puțin modificată față de semnalul emis și aceea modificare este proporțională cu viteza de
deplasare a hematii lor. Undele continue Doppler includ un cristal pentru emitere și unul pentru
recepție. Când o artera devine îngustă, viteza hematiilor crește, permițând aceluiași volum de

31
sânge să treacă prin stenoză în unitatea de timp. Astfel, creșterea vitezei, reflect ă o modificare
crescută a frecvenței înregistrate, indicând stenoza.
Ultrasunete în mod -B
Imagistica cu ultrasunete folosește frecvențe similare cu cele de la undele Doppler
continue dar depinde de semnale reflectate la interfața dintre două structuri cu i mpedanța
acustică diferită.
Duplex Doppler
Combinația dintre imagistică cu ultrasunete în mod -B și Doppler se numește duplex
Doppler.
Doppler transcranian
Doppler transcranian se folosește în zone de subțiere relativă ale craniului sau ferestre
naturale c e permit penetrarea lor de către ultrasunete. Un transductor este poziționat în aceste
ferestre și îndreptat spre arterele de la baza craniului. Artera cerebrală medie, artera cerebrală
anterioară, artera cerebrală posterioară și ramul terminal al arterei carotide interne sunt insonate
dintr -o fereastra cu localizare temporală deasupra arcului zigomatic. Arterele vertebrale și
bazilare sunt insonate dintr -o fereastră occipitală de -a lungul unei linii orizontale prin
protuberanța occipitală. Fereastra orbita lă este accesată plasând transductorul pe ochi și îndreptat
spre posterior se insonează sifonul arterei carotide interne și artera oftalmică.
Stenoza intracraniană
Boala aterosclerotică intracraniană este detectată în procent de 5% până la 10% la toți
pacienții ce necesită îngrijire medicală și au accident cerebrovascular este mai frecventă la
africani -americani și la asiatici. Totuși, riscul de recurență a accidentului cerebrovascular după
un eveniment ischemic asociat cu stenoza sifonului arterei carotid e interne sau arterei cerebrale
medii, este substanțial, și detectarea leziunilor facilitează tratamentul și poate preveni leziuni
ischemice viitoare
O creștere a vitezei peste limita normală într -un segment al arterei intracraniene cu o
scădere bruscă a v itezei după stenoză este semnul caracteristic al stenozei. Gradul de creștere a
vitezei este corelat cu gradul stenozei arterei cerebrale medii, dar aceasta corelație este mai puțin
precisă pentru artera bazilară, arterele vertebrale, și artera comunicantă anterioară. Sensibilitatea
și specificitatea dopplerului transcranian de a detecta stenoza este de 80% -90%.
Evaluarea doppler transcranian este utilă pentru teste screening pentru boli intracraniene
la pacienți cu accident cerebrovascular și sau accident ischemic tranzitor. În circulația anterioară,
stenoza intracraniană poate fi detectată fără a utiliza angiografia. Evenimente ischemice multiple

32
sau accidente ischemice tranzitorii repetate cu teste ale carotidelor în porțiunea extracraniană
normale neces ită testarea pentru stenoza intracraniană.
Angiografia cu rezonanța magnetică și angiografia cu tomografie computerizată în
combinație cu doppler transcranian oferă mai multe informații decât oricare alt test asupra
circulației intracraniene.
DIAGNOSTIC P OZITIV
Accidentul cerebral vascular ischemic apare ca o zona de hipodensitate pe CT. Forma și
localizarea regiunii de hipodensitate poate ajuta la delimitarea teritoriului vascular implicat și
ajută la formularea fiziopatologiei.
O anomalie în formă de p ană ce afectează cortexul este caracteristică unui mecanism
embolic. Edemul apare tot ca o regiune de hipodensitate; astfel, devreme, zona infarctului poate
părea mai mare decât teritoriul afectat în realitate. Totuși, CT este excelent pentru detectarea
schimbărilor cauzate de procesele înlocuitoare de spațiu, cu compresia ventriculilor și a cisternei
perimezencefalice, și deplasarea structurilor liniei mediene.
CT în accidentul cerebral vascular ischemic acut este frecvent normal, și detectarea
țesutului i schemic poate dura cel puțin 48 de ore până acesta devine vizibil.
Accidentul cerebral vascular ischemic se va evidenția după injectarea intravenoasă a
substanței de contrast de la câteva zile până la săptămâni de la infarct. În cele mai multe
circumstanțe , efectuarea CT cu substanță de contrast în cazul accidentului cerebrovascular
ischemic este fără utilitate pentru ca predispune la confuzii; accidentul cerebrovascular ischemic
se poate intensifica pe CT neregulat și la margini dând aparența unui abces sa u a unei tumori.
Aspectul vaselor la CT normală și la CT cu contrast poate fi util în determinarea
fiziopatologiei accidentului cerebral vascular. Ocluzia acută embolică se evidențiază ca
hiperdensități cilindrice în cisternele bazale și spațiile subarahno idiene. Acest semn a fost
prezent mai ales la nivelul arterei cerebrale medii și a fost denumit semnul hiperdensității arterei
cerebrale medii. Uneori un punct mic de hiperdensitate poate fi observat la nivelul fisurii
sylviene distale reprezentând un chea g la nivelul unei ramuri a arterei cerebrale medii.
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
În cazul oricărui pacient cu un deficit neurologic focal brusc, trebuie suspicionat un
AVC .

33
2.6.EVOLUȚIE și PROGNOSTIC
Persoanele care sunt in stare de inconstienta imediat dupa u n accident vascular cerebral
au cea mai mica sansa de vindecare completa. Unele persoane pot avea o recuperare proasta din
cauza localizarii si a extinderii leziunii creierului. Totusi, multi oameni se recupereaza foarte
bine.
Nu se poate prezice cu exact itate cat de mult se va recastiga din abilitatile fizice
anterioare. Cu cat se pastreaza mai multe abilitati imediat dupa un accident vascular cerebral, cu
atat sunt mai multe sanse ca persoana respectiva sa fie independenta dupa externarea din spital.
Dupa un accident vascular cerebral:
– pacientii de regula au cel mai mare progres in capacitatea de a merge in primele 6
saptamani;cea mai mare parte din recuperare are loc in primele 3 luni ;
– vorbirea, echilibrul si abilitatile necesare pentru activitatea de zi cu zi se recastiga mai
lent si pot continua sa se imbunatateasca in primul an ;
– circa jumatate din persoanele care au avut un accident vascular cerebral au probleme
legate de coordonare, de comunicare, de rationare sau de comportament care le afect eaza munca
si relatiile interpersonale .
– dupa ce o persoana a avut un accident vascular cerebral, membrii familiei pot invata
moduri de a -i asigura acesteia suport in vederea reabilitarii si de a -i oferi incurajare.

2.7.TRATAMENT
Dupa ce s -a administrat tratamentul de urgenta si dupa ce starea generala a pacientului s –
a stabilizat, tratamentul are ca scop recuperarea si prevenirea aparitiei unui alt accident vascular
cerebral. Este importanta controlarea factorilor de risc pentru AVC precum tensiunea arte riala
crescuta, fibrilatia atriala , nivelul crescut al colesterolului sau diabetul .
Se poate recomanda administrarea de aspirina sau alt medicament antiagregant plachetar.
In cazul unui accident vascular cerebral ischemic (cauzat de un cheag sanguin), poate fi nevoie
de anticoagulante pentru a se preveni u n alt AVC. Poate fi nevoie de asemenea de medicamente
precum statine, pentru scaderea colesterolului sau de medicamente pentru controlarea tensiunii
arteriale.
Medicamentele care scad tensiunea arteriala includ:
– inhibitori ai enzimei de conversie ai ang iotensinei (IEC)
– blocanti ai receptorilor angiotensinei II
– betablocante

34
– diuretice
– blocanti ai canalelor de calciu.
De asemenea se poate recomanda o endarterectomie chirurgi cala carotidiana cu scopul
indepartarii placii de aterom formate in arterele carotidiene.
O procedura relativ noua care consta in motarea de stenturi in artera carotida este o alta
optiune pentru persoanele care au un risc crescut de AVC. Aceasta procedura seamana mult cu
angioplastia , care este folosita frecvent pentru deschiderea arterelor inimii (coronarele) care sunt
blocate. In timpul ace stei proceduri, un chirurg de chirurgie vasculara insera un tub de metal
numit "stent" in interiorul arterei carotide, cu scopul cresterii fluxului sanguin in ariile blocate de
placa de aterom. Chirurgul poate folosi un stent in asociere cu medicamente, pe ntru a preveni
blocarea ulterioara a carotidei.
Reabilitarea agresiva precoce poate permite recuperarea partiala a functionarii normale.
Reabilitarea se va centra pe abilitatile fizice care au fost pierdute, bazandu -se pe starea generala
de sanatate de din ainte de accidentul vascular cerebral si pe capacitatea pacientului de a indeplini
sarcinile. Reabilitarea incepe cu planificarea activitatii cotidiene, precum mesele, dusurile si
imbracarea.
Modificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte impor tanta a tratamentului de
intretinere, avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui nou accident vascular cerebral.
Este importanta efectuarea de exercitii fizice atat cat este posibil, respectarea unei diete
echilibrate, renuntarea la fumat . Se poate recomanda o dieta speciala care sa ajute la scaderea
tensiunii arteriale sau la scaderea colesterolului. Aceste diete recomanda consumarea alimentelor
cu continut scazut in grasimi (ma i ales grasimi saturate) si contin mai multe cereale, fructe,
legume si produse lactate sarace in grasimi.
TRATAMENTUL PROFILACTIC
Pentru unele persoane, prevenirea accidentului vascular cerebral poate incepe dupa ce au
avut un accident ischemic tranzitor (AIT) – care este un semnal de alarma ca un AVC ar putea sa
apara in curand. Consultarea cu promptitudine a unui doctor ar putea ajuta la prevenirea unui
accident vascular cerebral.
Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgenta in cazul in care apar
simptome de AIT, care sunt asemanatoare celor ale unui accident vascular cerebral si care
cuprind probleme de vedere, de vorbire, de comportament si a procesului de gandire. Un AIT
poate provoca o pierdere de cunostinta, convulsii, ameteala (vertij), o slabiciune sau amorteala
intr-o parte a corpului. Simptomele unui AIT, totusi, sunt temporare si de o bicei dispar dupa 10
pana la 20 de minute, desi uneori ele pot persista pana la 24 ore.

35
Multe AVC -uri pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc si prin tratarea altor
conditii medicale care pot duce la aparitia unui accident vascular cerebral.
Daca la pacientul respectiv s -a spus ca are o rigidizare/ingrosare a arterelor
(ateroscleroza ), poate fi nevoie sa ia o aspirina pe zi si/sau medicamente care sa scada
colesterolul. Administrarea unei tablete de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui
accident vascular cerebral la o persoana c are a mai avut deja un AVC ischemic.
Daca se aude un sunet ca un fosnet la auscultarea fluxului sanguin din vasele sanguine
mari de la nivelul gatului (arterele carotide), se recomanda continuarea examinarii, de obicei cu
efectuarea unei ecografii carotidi ene. Poate fi folositoare administrarea de aspirina sau o
interventie chirurgicala pentru redeschiderea arterei carotide blocate.
La unele persoane cu un risc crescut de accident vascular cerebral poate fi necesara
inserarea unui stent (un tub de metal) in interiorul arterei carotide cu scopul cresterii fluxului de
sange in zonele blocate de placa de aterom. Acest lucru il face un chirurg de chrurgie vasculara.
Alte metode de control a factorilor de risc includ:
– controale medicale regulate. Tinerea sub control a tensiunii arteriale crescute . Acest
lucru este important mai ales la persoanele care au diabet zaharat
– viata mai activa.
Noile studii, ample, arata ca activitatea fizica scade semnificativ riscul de accident
vascular cerebral, in parte datorita reducerii a doi dintre cei mai mari factori de risc pentru AVC:
tensiunea arteriala crescuta si afectiunile cardiace. Cu cat o persoana e mai activa din punct de
vedere fizic, cu atat se reduce mai mult riscul de AVC. Persoanele cu activitate moderata au un
risc cu 20 de procen te mai mic decat cele inactive. Persoanele cu activitate crescuta au un risc cu
34 de procente mai mic. Exercitiile fizice pot ajuta de asemenea la cresterea nivelului de HDL
colesterol (colesterolului prote ctor) din organism, care duce si ea la randul ei la scaderea riscului
de AVC.
– controlul nivelului crescut de colesterol , a afectiunilor cardiace (in special fibrilatia
atriala ), a diabetului si a afectiunilor care afecteaza vasele de sange, cum ar fi boala arterelor
coronare ;
– fara fumat/ renuntarea la fumat (consumul zilnic de tigari creste riscul de AVC de doua
ori si jumatate) ;
– administrarea de medicamente pentru scaderea colesterolului, numite statine, la
persoan ele cu niveluri mari de colesterol sau la cele care au avut un infarct miocar dic, un AIT
sau un accident vascular cerebral.
Alte modalitati de reducere a riscului de AVC includ:

36
– administrarea de aspirina daca a existat un infarct miocardic;
– administrarea de anticoagulante la indicatia doctorului, daca persoana are fibrilatie
atriala sau a avut un infarct miocardic cu alte complicatii ;
– mentinerea unei greutati optime (supraponderalii au un risc mare de dezvoltare a
tensiunii arteriale crescute, a unor probleme cardiace si a diabetului, care sunt factori de risc
pentru AIT si AVC);
– consumarea unei diete sanatoase, echilibrate, care are un continut scazut in colesterol, in
grasimi saturate si sare. Alimentele bogate in grasimi saturate si in colesterol pot inrautati
ingrosarea si rigidizarea arterelor. Cresterea consumului de fructe si de vegetale duce la marirea
aportului de potasiu si de vitamine din grupul B, C, E si riboflavina. Adaugarea de cereale cat
mai putin prelucrate scade riscul de AVC ischemic. Consumul de peste cel putin o data pe luna
de asemenea reduce riscul d e AVC
– limitarea consumului de alcool. Consumul de alcool scazut pana la moderat (la un pahar
pe sapatamana) poate scadea riscul de AVC ischemic. Consumul excesiv (mai mult de 2 pahare
pe zi) creste acest risc.
– evitarea consumului de cocaina si de alt e droguri ilegale. Cocaina poate creste tensiunea
arteriala si poate creste ritmul batailor inimii si astfel creste riscul de accident vascul ar cerebral
– evitarea administrarii de pilule anticonceptionale daca exista si alti factori de risc. Daca
persoana respectiva fumeaz a sau are un nivel crescut de colesterol sau a avut in trecut episoade
de formare de cheguri de sange, administrarea de pilule anticonceptionale creste riscul de
aparitie a unui AVC
– evitarea terapiei de substitutie hormonala (la femeile care sunt la menopa uza, s-a
demonstrat ca aceasta terapie creste usor riscul de AVC).
TRATAMENT IGIENO -DIETETIC
Este indicata o dieta echilibrata: saraca in colesterol , grasimi saturate si sare, scaderea
consumului de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care aduc un aport
crescut de potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina .
Exercitiile fizice efect uate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular
cerebral. Cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos.
Consumul de alcool in cantitati scazute sau moderat e (1/saptamana – 2/zi) scade riscul de
aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin blocare unei artere
cerebrale). Consumul excesiv de alcool creste riscul de accident vascular cerebral.
Trebuie evitat tratamentul cu anticonceptionale orale la pacientele care mai au si alti
factori de risc pentru accidentul ischemic tranzitor sau accidentul vascular cerebral; acestia sunt

37
fumatul, hiperco lesterolemia sau o alta afectiune produsa de un cheag sanguin. In cazul acestor
paciente medicul va prescrie o alta metoda contraceptiva, care nu creste riscul de aparitie a unui
accident ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral.
Deoarece fibrilatia atriala, care creste semnificativ riscul de aparitie a unui accident
vascular cerebral este, adesea, asimptomatica (nu produce nici un fel de manifestari) si astfel
pacientul nu stie de existenta sa, este recomandat ca toate persoanele peste 55 ani sa isi verifice
pulsul o data pe luna. Daca pulsul nu are un ritm regulat trebuie cerut sfatul medicului.
Rezultatele studiului clinic ONTARGET au demonstrata ca medicamentul cu denumirea
comuna internationala telmisartan, comparativ cu celelalte medicamente, protejeaza in reducerea
riscului de deces cardiovascular, de infarct de miocard, de accide nte vasculare cerebrale si de
spitalizare in caz de insuficienta congestiva cardiaca, in situatia uni numar mare de pacienti cu
risc crescut cardiovascular asigurand o tolerabilitate superioara, a declarat intr -o conferinta de
presa, luni, specialistul neu rolog Dan Ionescu, manager pentru Romania al Companiei
Boehringer Ingelheim.
Bolile cardiovasculare sunt cauza principala a deceselor in intreaga lume, cauzand peste
17,5 milioane de decese pe an. In fiecare an , 7,6 milioane de oameni mor din cauza atacu rilor de
cord si alte 5,7 milioane din cauza unui accident vascular cerebral. Potrivit estimarilor, numarul
deceselor cauzate de bolile cardiovasculare la nivel global va atinge aproximativ 25 de milioane
in 2020.
In prezent, bolile cardiovasculare sunt, de asemenea, una din principalele cauze ale
handicapurilor si se preconizeaza ca vor fi cauza principala de handicap in intreaga lume, pana in
2020. Un accident vascular cerebral major este privit de peste jumatate dintre cei aflati in pericol
ca fiind mai rau decat decesul.
In Romania, bolile cardiovasculare ocupa un loc fruntas.
Dr.Dan Ionescu a facut referire si la medicamente care administrate in primele ore de la
producerea unui accident vascular cerebral sau in primele sase ore dupa un infarct mioca rdic pot
salva vieti. Este vorba de Actylise, care folosit in primele trei ore de la un accident vascular
cerebral poate dizolva cheagul de singe, si de un alt medicament, Metalyse, care utilizat in
infarctul de miocard in primele sase ore, fara sa fie nec esar un Computer Tomograf, ci numai o
electrocardiograma, salveaza viata pacientului.
b) Alimente permise in hipertensiune arteriala
 condimente: piper, plante aromatice
 otet balsamic

38
 supe sau ciorbe preparate acasa, fara pasta de tomate
 unt de arahide na tural
 chips -uri fara sare
 branza nesarata, lapte, iaurt, smantana
 carne si peste, congelat sau proaspat
 legume proaspete
 suc de legume cu continut mic de sodium
 prajituri preparate acasa
apa minerala (cu mai putin de 23 mg sodiu pe litru)
c) Alimente inte rzise in HTA
 sare de masa
 mustar, ketchup, sos de soia, chili, maioneza din comert
 masline
 supe la plic, concentrat de supa (cuburi)
 chips -uri, arahide sau biscuiti cu sare
 branzeturi sarate: telemea, branza de burduf, branza feta,
mozzarella
 mezeluri
 fructe de mare
 peste sarat sau afumat, unele tipuri de peste congelat
 conservele de carne, legume; sucul de rosii
 prajiturile din comert care contin sare sau bicarbonat de sodium
 apa minerala care contine mai mult de 23 mg sodiu pe litru

Factorii care influenteaza tensiunea arteriala
Potasiul. Un aport crescut de potasiu antreneaza o scadere a tensiunii arteriale prin
favorizarea excretiei urinare de sodiu. Potasiul se gaseste in cantitati mari in lapte si carne, dar si
in legume, fructe, nuci, cereale integrale. De fapt, cele mai bune surse sunt fructele si legumele.
Calciul. Mai multe studii au pus in evidenta asocierea dintre aportul crescut de calciu
alimentar si scaderea tensiunii arteriale. Se pare ca un supliment de calciu (de 1,5 g pe zi) are un
efect benefic asupra presiunii sangvine.
Magneziul. Magneziul este un vasodilator natural. In conditiile unei deficiente de
magneziu, se observa o crestere a nivelului de calciu in celulele peretilor vasculari, ceea ce creste

39
contractilitatea si efectul c onstrictor al unor substante. In plus, carenta de magneziu este asociata
cu pierderea de potasiu din celule. Cele mai bune surse de magneziu sunt produsele din cereale
integrale, leguminoasele, branza tofu, fructele de mare, laptele, fructele si legumele, nucile.
Acizii grasi omega 3. Acizii grasi omega 3, care se gasesc aproape exclusiv in pestele
gras, au un efect antihipertensiv, in special la persoanele cu TA marita. Totusi, pentru a obtine
efectele dorite, ar trebui sa se consume cca 10 portii de peste gras pe saptamana, sau sa se ia
suplimente de ulei de peste. Un aport scazut in lipide, dar bogat in acizi grasi omega 3 ar antrena
de asemenea o scadere a presiunii arteriale.
Cafeina. Persoanele care nu consuma in mod normal cafeina pot suferi o usoara crestere
a tensiunii arteriale atunci cand sunt expuse la aceasta substanta. Astfel, consumul a 2 -3 cesti de
cafea poate antrena o crestere temporara a presiunii sangvine (14/10 mmHg) la aceste persoane.
Totusi, toleranta la cafeina se dezvolta cu rapidita te si tensiunea arteriala revine la nivelul
obisnuit.
Activitatea fizica. Activitatea fizica de intensitate moderata, efectuata cu regularitate
favorizeaza diminuarea presiunii sistolice si diastolice. Aerobicul, inotul si ciclismul sunt
sporturi recomanda te.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL
In cazul in care se ia in considerare o interventie chirurgicala dupa un accident vascular
cerebral, factorii majori de decizie sunt varsta, starea de sanatate generala de dinainte de
eveniment si starea de sanatate actuala. Ch irurgia nu este recomandata ca parte a tratamentului
initial sau a celui de urgenta a unui AVC.
Medicul chirurgul poate efectua:
– endarterectomie carotidiana. Aceasta este o interventie chirurgicala care consta in
indepartarea placii de aterom formata pe peretii arterelor carotide la persoanele care au ingustare
moderata sau severa a arterelor carotide. Aceasta interventie poate ajuta la prevenirea altor
accidente vasculare cerebrale
– interventie chirurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din
jurul creierului, sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic)
– interventie chirurgicala (embolizare endovasculara) pentru repararea unui anevrism
cerebral care a cauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Se intr oduce un mic carlig in
interiorul anevrismului ca sa il blocheze. Daca aceasta interventie chirurgicala se poate face sau
nu depinde de localizarea anevrismului, de marimea lui si de starea de sanatate a pacientului
(daca poate suporta aceasta procedura te rapeutica)

40
– interventie chirurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate (adica
malformatiile arteriovenoase) care au cauzat sangerarea in creier. O malformatie arteriovenoasa
este o afectiune congenitala care formeaza o retea anormala a va selor sanguine din creier sau din
maduva spinarii. Peretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si se
pot fisura sau rupe.
Endarterectomia carotidiana are sansele cele mai mari de reusita daca este efectuata de un
chirurg spe cializat in aceasta procedura si intr -un spital care este bine echipat, astfel incat sa
poata fi tratata orice complicatie care ar putea aparea in timpul sau dupa aceasta interventie
chirurgicala. Este bine ca persoana interesata sa intrebe despre rata de aparitie a complicatiilor la
acel doctor si in acel spital in care va dori sa faca aceasta operatie
Endarterectomia carotidiana nu se recomanda urmatoarele situatii:
– ca tratament de urgenta pentru persoanele care au avut un AVC provocat de un cheag
sanguin (AVC ischemic)
– la persoanele la care este improbabila supravietuirea dupa accidentul vascular cerebral
– cand riscurile interventiei chirurgicale depasesc beneficiile ei. Persoana respectiva poate
avea anumite afectiuni medicale care fac ca operat ia sa fie prea riscanta sau nu este nici un
doctor specializat in aceasta procedura
– la persoanele care au un accident ischemic tranzitor (AIT) sau un accident vascular
cerebral in arterele din partea posterioara a creierului (arterele vertebrobazilare)
– la persoanele care au o rigidizare si o ingustare minima a arterelor carotide (o ingustare
mai mica de 50 de procente din sectiunea vasului), chiar daca ei au avut un accident ischemic
tranzitor (AIT). La aceste persoane, riscurile chirurgicale depasesc beneficiile.
– la persoanele care au o rigidizare si o ingustare moderata a arterelor carotide (ingustare
de 5 0% pana la 69%). La aceste persoane, beneficiul interventiei chirurgicale este inca
investigat.
Persoanele cu anevrism cerebral au nevoie de o evaluare completa a tuturor simptomelor
lor pentru a se determina daca este indicata o operatie. Embolizarea end ovasculara este
tratamentul preferat la acesti pacienti. De asemenea, mai este recomandat la cei care au un risc
crescut de a face complicatii dupa o operatie de reparare a anevrismului cerebral. In cazurile la
care embolizarea endovasculara nu este posibi la, se face o craniotomie cu punerea de clipuri la
nivelul anevrismului.

41
2.8.COMPLICAȚII
Aspirația și pneumonia
Pneumonia bacteriană este una dintre cele mai importante complicații la pacienții cu
AVC și este cauzată în principal de aspirație . Aspirația apare frecvent la pacienții cu tulburări
ale stării de conștiență și la cei cu tulburări de deglutiție.
Escarele de decubit
La pacienții cu risc înalt de a dezvolta escare, folosirea suprafețelor speciale de susținere,
repoziționarea frecventă, optimizare a statusului nutrițional și hidratarea pielii din regiunea
sacrată sunt strategii preventive adecvate. Pielea pacientului incontinent trebuie menținută
uscată. Pentru pacienții la risc deosebit de înalt trebuie folosită o saltea cu aer sau fluid.
Convulsii le
Crizele convulsive parțiale sau generalizate pot apărea în faza acută a AVC ischemic.
Agitația
Agitația și confuzia pot fi o consecință a AVC acut, dar se pot datora și complicațiilor
cum ar fi febra, deshidratarea sau infecțiile. Tratamentul adecvat a l cauzei trebuie să preceadă
orice tip de sedare sau tratament antipsihotic.
Căderile
Căderile sunt frecvente (până la 25%) după AVC în faza acută, în timpul recuperării în
spital și pe termen lung.
Infecțiile tractului urinar și incontinența
Majoritatea infecțiilor de tract urinar dobândite în spital sunt asociate cu folosirea
cateterelor à demeure.Odată infecția urinară diagnosticată, trebuie alese antibioticele adecvate;
pentru a evita dezvoltarea rezistenței bacteriene este mai bine să se evite adminis trarea
profilactică a antibioticelor.
Incontinența urinară este frecventă după AVC, mai ales la pacienții mai vârstnici,
cu grad mai ridicat de dizabilitate și cu tulburări cognitive.
Disfagia și alimentarea
Disfagia orofaringiană apare la până la 50% dint re pacienții cu AVC cu hemiplegie.

42
III. ROLUL AUTONOM ȘI DELEGAT AL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU AVC ISCHEMIC

3.1.ROLUL AUTONOM
Rolurile autonome medicale constau în:
– rol de îngrijire;
– promovarea igienei spitalicesti;
– organizarea ș i gestionarea îngrijirilor;
– pregatirea și perfectionare elevelor asistente medicale, asistentelor medicale debutante și
cadrele auxiliare;
– educarea sanitara a pacientilor și persoanelor sanatoase, având ca scop promovarea sanatatii,
prevenirea îmbolnavilor , ajutorul vindecarii și recuperare.
– Efectuarea bilantului ingesta -excreta:limitarea ingerarii in exces a lichidelor, supravegherea
eliminarii
– Prevenirea edemelor
– Identificare factorilor de risc
– Monitorizare: respiratie, puls, TA, culorile tegumentelor si mucoaselor, temperatura
corporala, colesterolului
– Supravegherea diurezei si scaunului.

3.2.ROLUL DELEGAT
Rolul în examinarea clinică
Pregatim pacientul psihic pentru proba la care urmeaza sa fie supus, ii explic în termeni
simpli, pentru ca bolnavul sa nu fie speriat sau stresat.
ELECTROCARDIOGRAMA = înregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor
bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac :
– pregatesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a înlatura factoriiemotionali
– transport bolnavul în sala de înregistrare – asez bolnavul culcat pe patul de consultatii si
îl rog sa -si relaxeze musculature
– dezbrac pacientul în zonele în care se aplica electrozii
– dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se îmbrace
– îl transport înapoi în salon

43
ECOCARDIOGRAMA = metoda de explorare bazata pe înregistrarea ultrasunetelor
strabatute si reflectate la nivelul cordului:
-ii explic bolnavului tehnica
-îl însotesc pâna la camera de examinare
-îl ajut sa se aseze pe pat în pozitia indicata de medic
-îi descopar zona unde se aplica electrozii
-dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se îmbrace
-conduc bolnavul în salon si îl supraveghez

EXAMINAREA FUNDULUI DE OCHI: este utila la bolnavii cerebro -vasculari pentru
ca ofera indirect informatii asupra starii arterelor mici s i a arteriolelor cerebrale si mai putin
asupra starii arterelor cerebrale mari. Conceptul de arterioscleroza retiniana este un aspect
sindromologic oftalmoscopic care acopera 3 entitati nosologice diferite: ateromatoza,
aterioscleroza hipertensiva, arterio scleroza de involutie.

Supravegherea pacientului
1. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Tensiunea arteriala= presiunea cu care sângele apasa asupra peretilor arteriali:
– se masoara ori de câte ori este nevoie în primele zile apoi de doua ori pe zi dimineata si
seara
– valorile obtinute se noteaza în foaia de observatie
Pulsul = expansiunea ritmica a arterelor comprimate pe un plan osos – urmarim :
– frecventa, ritmul, amplitudinea, celeritatea
– se masoara dimineata si seara
– valorile se noteaza în foaia de observatie
Respiratia:
– se masoara dimineata si seara, pacientul stand în pozitie semisezând; urmarim
frecventa, ritmul, amplitudinea, simetria miscarilor, aspectultoracelui. – valorile obtinute se
noteaza în foaia de temperatura
Temperatura: se masoara cu ajutorul termometrului
– locuri de electie = axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect,vagin
– în functie de zona în care se masoara se tine termometrul între trei si zece minute
-dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoat e si se sterge cu o
compresa

44
-se citeste gradatia la care a ajuns termometrul
-se spala termometrul, se scutura
-se introduce în solutie dezinfectanta
-notam valoarea în foaia de temperatura
2. ASPECTUL TEGUMENTELOR – curate, fara leziuni
– normal colorat e
– elastic
– sa nu prezinte transpiratie excesiva
Alimentația pacientului
– o dieta bazata pe cereale, fibre, produse animale sarace in grasimi si produse vegetale
– limitarea consumului de sare, atat prin limitarea adaugarii de sare in mancarurile
prepar ate acasa, cat si prin reducerea consumului alimentelor semi -preparate din comert (care au
o cantitate crescuta de sare): supele la plic, sosurile din comert, branzeturile, alimentele
conservate, arahide sarate
– fructele si legumele sunt bogate in fibre, vitamine si minerale si contin antioxidanti.
Fibrele sunt benefice in hipertensiunea arteriala si reduc nivelul colesterolului din sange
-o alta sursa de fibre sunt cerealele integrale, graul integral, pastele fainoase, care contin
si complexul de vitamine B
– reducerea consumului de alcool
-reducerea consumului de grasimi, mai ales a celor saturate, care se gasesc in: produsele
de origine animala, untura, unt, smantana, lapte, carne rosie, alimente prajite, oua. Grasimile
consumate cresc cantitatea de cole sterol din sange si intretin procesul de ateroscleroza. Se
recomanda utilizarea uleiurilor vegetale de masline, soia
Educația sanitară
Educatia sanitară constituie o parte integrantă a complexului de măsuri de ordin curative
și profilactic fiind menită să contribuie la creșterea eficientei tratamentului, lascurtarea duratei
acestuia, la prevenirea complicatiilor și recid ivelor.
Controale medicale regulate. tinerea sub control a tensiunii arteriale crescute.Acest lucru
este important mai ales la persoanele care au diabet zaharat.
Prin educarea bolnavului se realizează prevenirea complicatiilor și a recidivelor încursul
bolilor, precum și profilaxia incapacitătii de muncă. Prin educarea familiei bolnavului se asigură
îngrijirea completă a acestuia.
Administrarea medicamentoasă
Administrarea medicamentoasa se face conform prescrierii medicului.

45
Pentru evitarea greșelilor la administrarea medicamentelor asistenta medicala va ține
seama de anumite reguli generale ca:
• respectarea întocmai a medicamentului prescris
• identificarea medicamentelor administrate
• verificarea calității medicamentelor administrate
• respectarea cai lor de administrare
• respectarea dozajului prescris
• respectarea orarului d e administrare
• respectarea somnului pacientului
• evitarea incompatibilităților de medicamente
• administrarea imediată a medicamentelor deschise
• respectarea ordinii succesi ve de administrare a medicamentelor
• luarea medicamentelor în prezența asistentei
• servirea pacientului spitalizat cu doze unice de medicamente
• prevenirea infecțiilor intraspitalicești
• lămurirea pacientului asupra medicamentului prescris
• raportare a imediată către medicul secției a greșelilor de administrarea
medicamentelor

3.3.DESCRIEREA UNEI TEHNICI
3.3.1.Recoltarea lichidului cefalorahidian
Se face recoltarea prin punctie lombară .Se poate face din lichidul recoltat examen
macroscopic și examen microscopic. La examenul macroscopic se observă aspect clar în
traumatisme minore, aspect sanguinolent în leziuni medulare, aspect xantocromatic (coloratie
galben ă a L.C.R. –ului datorată transformării hemoglobinei în pigmenti hem atici în cursul unei
hemoragiimeningiene) în compresiuni rahidiene.La examen microscopic se observă proteine =
absent, glucoză = 55 – 70 mg %.
DEFINITIE:
– Punctia lombară reprezintă introducerea unui ac prin spatiul intervertebral până în
canalul subarahno id.
SCOP:

46
– Explorator (recoltare de LICHID CEFALORAHIDIAN , măsurarea presiunii lichidului
cefalorahidian,injectarea de substante radioopace pentru examinarea radiologică a măduvei).
– Terapeutic (introducerea de medicamente, decomprimarea în cazul sindro mului de
hipertensiune intracraniană ).
– Anestezic (introducerea de substante anestezice pentru obtinerea rahianesteziei)
INDICATII:
– boli inflamatorii ale sistemului nervos central, scleroz ă multipl ă , hemoragiicerebrale,
tumori cerebrale, interven ti i chirurgicale (scop anestezic).
LOCUL PUNCTIEI :
Pentru punctia lombară d 12 – l 1 sau l 4 -l 5 . Pentru punctia dorsală d 6 -d 7 , pentru
punctia suboccipitală – între protuberanta occipital ă externă și apofiza axisului, pe linia
mediană .
POZITIA BOL NAVULUI:
Pozitia șezând, transversală mult pe pat, cu spatele la marginea patului, bratele
încrucișate , bărbia mult în piept – asistenta va sta lateral, cu o mână va apăsa capul , iar cealaltă
mână făcută pumn va sta lateral, cu o mână va apăsa capul , iar cealaltă mână făcută pumn va
comprima regiunea epigastrică .
Pozitia decubit lateral cu spatele la marginea patului, cu bratele încrucișate, bărbia mult
în piept, genunchii flectati cât mai mult spre abdomen (pozitia cocoș de pușcă ) -asistenta va sta
în fata bolnavului, cu o mână va comprima regiunea occipital ă , iar cu cealaltă va efectua o
tractiune din regiunea poplitee.
MATERIALE NECESARE:
– Cel putin două ace pentru punctie , sterile.
– Solutie dezinfectantă , alcool, tinctură de iod.
– Mușama cu al eză .
– Tampoane de vată .
– Tăvită renală .
– Seringi sterile.
– Manometru Claude
-Eprubete sterile.
EFECTUAREA PROCEDURII:
– Tehnica se execut ă de către medic ajutat de către două asistente.
– Se dezinfectează locul.
– Se așează bolnavul în pozitie core spunzătoare.

47
– Se delimitează și se badijonează regiunea cu tinctură de iod.
– Se servesc medicului mănuși sterile.
– Se supraveghează semnele vitale – puls, T.A. respiratie.
– Se informează medicul în cazul aparitiei unor manifestări cum ar fi greată ,vă rsături,
cefalee.
– Produsul recoltat este pregătit pentru examinări macroscopice (culoare, aspect) și
examinări citologice, biochimice, bacteriologice.
– Se notează în foaia de observatie examenul efectuat.
Asistenta I :
– Pregătește și dezinfectează locu l punctiei.
– Servește seringa cu anestezic.
– Servește câmpul steril.
– Dezinfectează locul punctiei.
– Servește acul de punctie rahidiană cu mandren.
– Mentine eprubetele pentru recoltarea lichidului.
– Servește manometrul Claude.
– Servește seringa cu s olutii medicamentoase pregătite.
– Dezinfectează locul punctiei.
– Comprimă cu o compresă locul punctiei.
– Aplică un pansament uscat fixat cu leucoplast.
– Așează pacientul în pat in pozitie decubit dorsal, fara pernă
– Protejează patul ș i lenjeria cu mușama si aleză .
Asistenta II:
– Dezbracă pacientul
– Așează bolnavul în pozitie corespunzatoare în functie de starea lui și de locul punctiei.
– Mentine pacientul în pozitia recomandată , sustinându -i ceafa cu o mână , iar cu cealaltă
impingând ușor re giunea epigastrică .
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPA APLICATEA TEHNICII:
– Pacientul este așezat în decubit dorsal , fără pernă , 24 de ore.
– După 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat.
– Se supraveghează semnale vitale – puls , T.A, resiratie.
– Se in formează medicul în cazul aparitiei unor manifestări cum ar fi greată ,vărsături,
cefalee.

48
– Produsul recoltat este pregătit pentru examinari macroscopice (culoare, aspect) si
examinari citologie, biochimice, bacteriologie.
– Se notează în foaia de observa tie examenul efecuat.
ACCIDENTE SI INCIDENTE:
– ameteli
– tulburări vizuale
– greată
– vărsături
– cefalee
– hemoragie prin ac
– sindrom postfunctional datorat hipertensiunii lichidiene
– dureri violente în membrele inferioare prin atingerea ramificatiilo r cozii de cal sau
măduveri spinarii.
OBSERVATII:
– În ischemia cerebrala LICHID CEFALORAHIDIAN -ul este clar, normotensiv.
– În cazul hemoragiilor cerebrale LICHID CEFALORAHIDIAN -ul este hipertensiv,
hematic, sau xantocromatic.
– În tromboflebite cerebrale în majoritatea cazurilor este clar dar poate fi si xantocromatic
sau sanguinolent.
– Violențe în membrele inferioare prin atingerea ramificatiilor cozii de cal sau măduvei
spinarii.
– Examen macroscopic LICHID CEFALORAHIDIAN -ul are aspect de tulbure de ze amă
de varză sau ca zeama de orez.
– Examenul bacteriologic, fronturile colorat gram , culturile pe medii uzuale sau speciale
pun in evidenta germenul cauzal si permit efectuarea antibiogramei.
– Examenul citologic este foarte important. Normal in LICHID C EFALORAHIDIAN se
găsesc numai 2 -3 leucocite/mm3, meningitele pot creste la sute si mii.

3.1.2.Recoltarea de sânge pentru efectuarea analizelor de laborator
CONDIȚII GENERALE DE RECOLTARE: recoltarea probelor se face în general
dimineața, pe nemâncate, cu excepția urgențelor medico -chirurgicale.
Materiale necesare:
– ace de puncție venoasă, cu mandren, steriel;

49
– seringi sterile de diverse capacități sau seringi de unică folosință, în ambalaj original, integru;
– garou, vată și tampoane sterile;
– substanțe dezinf ectante și degresante sterile (alcool sanitar 70°, alcool iodat, eter sau benzină
iodată);
– stativ cu eprubete sterile, uscate, goale sau cu substanță anticoagulantă în funcție de tipul
analizei cerute;
– mușama, aleza, prosop pentru sprijinirea brațului și p rotejarea patului;
– trusă antișoc.
Timpi de execuție:
– se informează bolnavul privind necesitatea recoltării analizelor de laborator pentru stabilirea
diagnosticului;
– pregătirea materialelor pe o măsuță acoperită cu câmp steril și aducerea măsuței Ia patul
bolnavului;,
– spălarea mâinilor nursei cu apă caldă și săpun;
– se poziționează bolnavul în decubit dorsal cu brațul în ușoară abducție și în extensie maximă,
– se fixează acul pe amboul seringii cu ajutorul pensei;
– se fixează garoul pe brațul bolnavului;
– se de zinfectează tegumentele la locul ales pentru puncție venoasă;
– cu mâna stângă se fixează vena, exercitând o compresiune ușoară și o tracțiune în jos, cu
ajutorul policelui, a țesutului vecin, seringa cu acul atașat se ține în mâna dreaptă, bine fixată
între police și restul degetelor;
– acul se introduce în direcția fluxului sanguin, perforarea tegumentului facându -se în direcție
ușor oblică până simțim senzația de gol elastic, după care se schimbă direcția acului în sensul
axului longitudinal al venei și se î naintează în interiorul ei încă 1 -1,5 cm;
– se aspiră pentru verificarea poziției acului în venă;
– se recoltează sângele necesar pentru analizele cerute;
– după recoltare se extrage acul și se scoate garoul, recoltându -se mai întâi analizele care
necesită staz ă;
– se comprimă locul puncției cu un tampon de vată sau tifon steril îmbibat în alcool sanitar
70°;
– se spune bolnavului să nu flecteze brațul după scoaterea acului
– se notează eprubetele cu proba recoltată și se duc la laborator etichetele astfel: numele și
prenumele bonavului, secția și salonul unde este internat, precum și analiza solicitată;
– nursa se spală pe mâini și procedează la reamenajarea locului de muncă.

50

Recoltarea sângelui s -a făcut pentru următoarele analize uzuale:
– hemoleucograma completă: are ca valori normale următoarele: Hb =
11-14 g/dl sânge; Ht – 40-43 %; H = 4,5 – 5,5 mil/mmc; R = 0,5 – 1,8 din valoarea
hematiilor; tr = 150 – 300000/mmc; L = 5 -8000/mmc; Formula leucocitară: NS -60%; NNS=? %;
L = 27 -30%; E – 1-4%; B=0 -l%; M = 5 -15%.
– VSH: se recoltează cu seringa de 2ml în care s -ua aspirat 0,4 ml citrat de sodiu 3.8 % și 1,6
ml sânge. Valori noemale:
– 1 h – bărbați: 5 -8 mm; femei 8 -12 mm;
– 2 h – bărbați: 10/14; femei 12 -20 mm.
– Uree: se recoltează 5 ml sânge fără anticoagulant; valoarea normală: 20-40 mg/dl;
– Glicemie: se recoltează 2 ml sânge pe florură de sodiu, iar valoarea normală variază cu
metoda de determinare; în medie este de 80 -120 mg/dl;
– Fibrinogenul: se recoltează în seringa de 5 ml, recoltând 4,5 ml sânge venos pe 0,5 ml florură
de so diu 3,8 %,valoarea noemală = 200 -400 mg/dl;
– Colesterolul: se recoltează 5 ml sânge venos; valoarea noemală: 160 -220 mg/dl;
– Bilirubinemia: BT = 1 -1,2 mg/dl din care: BD = 0,25 mg/dl; Bl =BT -BD
– Teste de coagulare: se recoltează 4,5 ml sânge pe 0,5 ml oxalat de potasiu 2 %, amestecându –
se rapid; TQ = 10 -18 secunde. Valoarea medie = 14 secunde.
VDRL -ul se recoltează astfel:
Materiale necesare:
– seringă uscată și sterilă;
– ac steril;
– garou;
– eprubete uscate, sterile, acoperite cu dop de vată
Pentru evitarea hemoli zei se vor folosi o seringă și o eprubetă uscată și spălată cu ser –
fiziologic steril. Rezultatele foarte bune se obțin prin recoltarea directă în eprubetă cu acul fără
seringă.
Se recoltează 5 ml sînge, se lasă sângele să coaguleze, după coagulare se despr inde
cheagul cu o baghetă de sticlă de peretele eprubetei și se lasă la temperatura camerei 30 minute
pentru a se produce retracția cheagului: se decantează apoi serul aspirându -1 cu o pipetă Pasteur,
curată, uscată, și sterilizată, având grijă ca în serul decantat să nu ajungă resturi din cheag.
Un ser nehemolizat are o culoare verzuie și este complet transparent, o colorație roz
denotând că serul este hemolizat sau conține eritrocite.

51
Rezultatul se exprimă prin notarea cu + sau -, astfel:
+ + + = intens p ozitiv; + + = pozitiv; + = slab poziție; – = rezultat normal.

3.3.3.Instilația
Reprezintă tehnica de administrare a soluțiilor medicamentoase pe o mucoasă, sau un
organ cavitar (nas, ureche, ochi, vezică urinară). Instilațiile nazală, oculară, în conductu l auditiv
extern, sunt executate de asistentă.
Soluțiile se instilează cu ajutorul pipetei, sticlei picurător sau cu seringa (instilația în
vezica urinară).
MATERIALE
– pipetă, tampoane, comprese sterile
– material de protecție – prosop
– soluție medicam entoasă – tăviță renală
PACIENTUL
– pregătire psihică: – se informează
– este instruit cum să se comporte în timpul și după instilație
– pregătire fizică: – se așează după cum urmează:
– decubit dorsal, sau poziție șezând cu capul în hiperextensie, pentru instilația nazală și
oculară
– decubit lateral (pe partea sănătoasă), pentru instilația în conductul auditiv extern
EXECUTAREA INSTILAȚIEI
asistenta:
– își spală mâinile
– evacuează secrețiile din cavitate (după caz, bolnavu l suflă nasul, curăță cu un tampon de
vată conductul auditiv extern sau șterge secrețiile oculare cu o compresă sterilă)
– aspiră soluția medicamentoasă în pipetă
– pune în evidență cavitatea:
– conjunctivală prin tracțiunea în jos a pleoap ei inferioare, cu policele mâinii
stângi
– nazală – ridică ușor vârful nasului cu policele mâinii stângi
– conductul auditiv extern – tracționând pavilionul urechii în sus și înapoi cu
mâna stângă
– instilează numărul de picăt uri recomandate de medic

52
– șterge cu o compresă sterilă excesul de soluție
ÎNGRIJIREA ULTERIOARĂ A PACIENTULUI
după instilația auriculară se introduce un tampon absorbant în conductul auditiv extern
după instilația nazală , pacientul rămâne nemișcat 30 -40 de secunde ca soluția să ajungă
în faringe
REORGANIZAREA
– pipeta se spală , deșeurile se îndepărtează în tăviță renală
DE ȘTIUT:
– soluția utilizată pentru instilația auriculară trebuie să fie încălzită la baie de apă până la
37°C
– instilația pe muc oasa conjunctivală se face numai cu soluții izotone; după instilație
pacientul mișcă globul ocular.

53
IV. PROCESUL DE ÎNGRIJIRE A L PACIENTULUI CU AVC ISCHEMIC

4.1.Cazul clinic nr.1
NUME SI PRENUME – P.M
VÂRSTA – 74 ani
SEX – F
DOMICILIUL – comuna Marginea, jud. Suceava
STARE CIVILĂ – vaduva , 2 copii
NAȚIONALITATE – romana
RELIGIE – ortodoxa
OCUPAȚIE – casnică
GRUP SANGUIN – A II Rh (+)
ALERGII – nu se știe alergică
DIAGNOSTIC CLINIC – AVC hemoragic, hemiplegie stanga, HTA

DATA INTERNĂRII – 04.03.2019
DATA LUĂRII ÎN EVI DENȚĂ – 04.03.2019
MODALITATEA DE CULEGERE A DATELOR – interviu cu pacienta, consultarea surselor
secundare ( cadrelor medicale , foaia de observație , documentele pacientei)
STABILIREA LEGATURII CU PACIENTUL – la început pacienta a fost reținută , apoi și-a
deschis sufletul povestind prin ce a trecut.
MODUL DE COMUNICARE – pacienta comunică coerent, clar.
CONDIȚII DE VIAȚĂ –Locuieste impreuna cu fiul ( casatorit); într -o casa cu patru camere si
dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice . Munceste in gospodarie si agricultura.
OBISNUINȚE ALIMENTARE – este consumatoare de produse bio , obținute din propria
gradină
– CONSUMATOARE DE CAFEA – 1 cafea pe zi cu lapte
– ALCOOL – ocazional
– TUTUN – nu
– ALTE SUBSTANȚE – nu
– ODIHNA – Pacienta are un somn linistit.
MUNCA – fiind casnică se ocupă de casa și de gradină
VENITURI – medii

54
GRADUL DE PREGATIRE / CULTURĂ SANITARĂ – înainte de -a se îmbolnavi respecta
cu strictete igiena corporală și administrația medicației recomandată de medic.
HOBBY -URI – grădinaritul
ANTECEDENTE – pacienta este cunoscuta cu HTA std II , urmand tratament cu : Tertensiv,
Enalapril , Olicard retard , Preductal , Aspenter.
– FIZIOLOGICE – -menarha -la 13 ani;
-menopauza –la 54 ani;
-sarcini:2; nasteri :1; avort spontan
– PATOLOGICE – bolile infecto contagioase ale copilăriei , 2 avorturi
– HEREDO -COLATERALE – mama cu HTA
– nici un membru al familiei nu suferă de boli contagioase
ISTORICUL BOLII – Pacienta P V , in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de
azi deficit motor total la nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si
tratament de specialitate ).
STARE LA INTERNARE – TA -200/100 mmHg , h – 165 cm ,G – 76 kg , P – 74b/ min , t –
36.9C
SEMNE
– SUBIECTIVE -insomnie ,lipsa poftei de mâncare, scepticism în privința tratamentului, teamă
– OBIECTIVE – anxietate, zgomote cardiace crescute, tegumente normale, mucoase normale.

ANALIZA DATELOR

Nevoi perturbate Diagnostice de nursing
P.E.S
1.Nevoia de a respira si a avea o buna
circulatie. Alterarea circulatiei din cauza alterarii
muschiului cardiac manifestat prin HTA,
fibrilatie atriala.

2.Nevoia de a bea si a manca. Alimentatie necorespunzatoare din cauza
alterarii ce ntrului nervos manifestat prin
dificultate de a inghiti.
3.Nevoia de a elimina. Eliminare inadecvata manifestata prin
incontinenta urinara .

55
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna
postura. Alterarea mobilitatii fizice din cauza
deficitului motor si se nsorial manifestat prin
hemiplegie stanga.
5.Nevoia de a dormi și a se odihni Somn perturbat din cauza disconfortului
manifestat din senzatie de neplacere fizica si
psihica si fizica.
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca Dificultate de a se imbraca si d ezbraca din
cauza alterari centrului nervos manifestat prin
hemiplegie.

7.Nevoia de a fi curat și îngrijit
Carente de igiena din cauza prezentei
edemului cerebral manifestat prin par murder
si gras, in dezordine, miros dezagreabil.

8.Nevoia de a fi pr eocupat în vederea
realizării. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de
control a sfincterului urinar manifestat prin
neliniste.
9.Nevoia de a invata. Deficit de cunostinte legat de ignorant
manifestat prin dorinta de a acumula noi
cunostinte despre boala.

56

57
DATA MANIFESTARI DE
DEPENDENTA DIAGNOSTIC
DE NURSING OBIECTIVE INTERVENTII
AUTONOME INTERVENTII
DELEGATE EVALUARE
04.03.
2019 H.T.A,fibrilatie
atriala. Alterarea circulatiei
din cauza alterarii
muschiului cardiac. Pacienta sa prezinte
funct ii vitale in
limite fiziologice in
termen de aproxim
ativ 3 -4 zile. Masurarea TA, P, R, T si
notarea in foaia de temperatura.
La indicatia
medicului:
-recoltez sange
pentru VSH,
HLG, proteine,
glucide,
urobilogen,
bilirubina,
cholesterol,
triglyceride,
fibrinogen, timp
HOWEL.
-administrez
medicatia
prescrisa T.A – 200/100
mm HG
Glicemie -94mg%
Colestero l-
1,40g%
VSH -1mm/1h
Creatinina –
1.19mg%
Fibrinogen –
241mg%
TGP -19.60 U.I

Obiecti v Realizat
05.03.
2019 Difiultate de
a inghitii Alimentatie
necorespunzatoare
din cauza alterarii
centrului nervos Pacienta:
-sa-si mentina
starea de nutritive
prezenta , sa fie Evaluez in permanenta
capacitatea de deglutitie
Incerc administrarea orala de
lichide (lapte , ceai ), alimente 04/03/2019
-pacie nta nu
prezinta semen de
deshidratare.

58
alimentata si
hidratata
corespunzator
cantitativ si calit ativ
pe toata durata
spitalizarii semisolide (piureuri , legume
pasate ), prin administrarea de
cantitati mici la interval mici
de timp.
Manifest rabdare in
alimentarea pacientei
Institui la indicatia madicului
perfuzii zilnice , supraveghez
perfuzia instituita, ii explic
pacientei ca este necesara avand
in vedereaportul alimentar mic
pe cale orala. 05/03/2019
Pacienta bea din
cana cu cioc si cu
paiul. Se pot
administra pe cale
orala alimente
lichide in cantitate
de 1500 ml pe zi
si semisolide.
07/03/2019
Pacienta este
hidratata
corespunzator.

Obiectiv Realizat
05.03
.2019 Incontinenta urinara Eliminare
inadecvata Pacienta:
– sa prezinte
diminuarea
episoadelor de
incontinent;
– sa redobandeasca Ii explic pacientei care este
cauza incontinentei si ca este o
situatie remediabila.
Ii explic necesitatea sondajului
vezical.
Efectuez
sondajul medical
la indicatia
medicului in
conditii de
asepsie atat a 04/03/2019. –
Pacienta suporta
sonda.
06/03/2019 -Dupa
scoaterea sondei
episoadele de

59
partial continenta
urinara pe durata
spitalizarii pacientei si
instrumentelor
cat si a mainilor
asistentei
medicale.
Dupa scoaterea
sondei stabilesc
cu pacienta un
program de
eliminare din 2
in 2 ore cu
cresteri
progressive a
intervalelor.
Urmaresc
diureza zilnica incontinent sunt
mai rare.
Pacienta respecta
programul stabilit.

Obiecti v Realizat
06.03.
2019 Hempilegie stanga
– lipsa coordonarii
miscarilor;
– diminuarea fortei
de miscare Alterarea
mobilitatii din
cauza deficitului
motor si senzorial
Pacienta :
– sa efectueze
miscari active cu
membrulinferior si
superior stang; Asigur o pozitie fiziologica a
membrelor pacientei cu bratele
pe langa corp dar nu lipite de
corp.
Asez membrele inferioare Efectuez
masajul spatelu i
si membrelor la
fiecare
schimbare de 05/03/2019
A inceput sa miste
membrul stang
nferior.
07/03/2019

60
-sa se deplaseze
cativa pasi cu ajutor
in termen de aprox
3-4 zile apoi pana la
toaleta in decurs de
aprox 6 zile. departe unul de celalat cu colaci
de vata sub calcaie.
Solicit cooperarea pacientei la
schimbara pozitiei.
In decubit lateral sprijin spatele
pacientei cu patura rulata sau cu
o perna, bratul deasupra in
semiflexie pe abdomen iar
celalalt pe langa corp.
pozitie Deficitul motor
ameliorat
semnificativ la
nivelul membrul
superior stang;
pacienta se ridica
in pozitie
semisezand.
09/03/2019
Pacienta (ajutata )
se deplaseaza la
toaleta.
Obiectiv realizat
06.03.
2019 Inconfort fizic si
Psihic. Somn perturbat din
cauza
disconfortului
manifestat din
senzatie de
neplacere fizica si
psihica si fizica. Pacienta sa
beneficieze de
confort fizic si psihic
pe durata sp italizarii Discut cu pacienta cauzele
disconfortului.
Observ si notez
schimbarile. Aplic tehnici de
ingrijire curenta
necesare
obtinerii starii de
satisfactie. Pacienta nu mai
prezinta
discomfort fizic si
psihic,, prezinta
buna dispozitie
Obiectiv realizat
07.03.
2019 Incapacitate de a se Deficit de Pacienta sa fie Particip la efectuarea toaletei Pacienta prezinta

61
Imbraca,de a se
spala,de a se deplasa
la toaleta autoingrijire din
cauza deficitului
motor . capabila sa -si
satisfaca partial
nevoile de
autoingrijire in
decurs de aprox o
saptamana. respectand urmatoarea
succesiune: se incepe cu fata,
gatul si urechile, apoi bratele si
mainile, partea anterioara a
toracelui, abdomen, fata
anterioara a coapselor, se
intoarce pacienta in decubit
lateral si se spala spatele, fese le
si fata posterioara a coapselor,
din nou in decubit dorsal se
spala gambele si picioarele,
organelle genitale externe.
Ingrijirea parului, toaleta
cavitatii bucale in continuare
probleme in a se
autoingriji.
Obiectiv partial
realizat
08.03.
2019 Neliniste,agitatie,
anxietate. Perturbarea stimei
de sine din cauza
lipsei de control a
sfincterului urinar. Pacienta sa -si
accepte modificarea
imaginii corporale
tranzitorie. Explic pacientei ca foarte mult
conteaza vointa ei de a se face
bine, pentru a depasi aceasta
faza grea.
Sfatuiesc fiul sa nu planga in
preajma ei deoarece efectul ar
putea fi negative pt ea. Avand in vedere
evolutia
favorabila,
pacienta este mai
linistita,
optimista,
increzatoare,

62
incearca sa se
adapteze la noua
situat ie.

Obiectiv realizat
09.03.
2019 Deficit de cunostinte. Deficit de
cunostinte legat de
ignorant manifestat
prin dorinta de a
acumula noi
cunostinte despre
boala.
Pacienta sa capete
cunostinte despre
boala, regimul de
viata pentru a
preveni un nou
accid ent vascular. Explorez nivelul de cunostinte
al pacientei privind boala,
modul de manifestare, masurile
preventive si curative,
-identific manifestarile de
dependent, interactiunile lor cu
alte nevoi
-stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acum ularii
de noi cunostinte Pacienta este
cooperanta,
receptiva, prezinta
interes pentru
acumularea de noi
cunostinte despre
boala, tratament,
mod de
recuperare,
prevenirea
recidivelor.

63
EVALUARE FINALA
Data externarii: 09/03/2019
Starea la externare: am eliorata.
– Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea
stanga, pareza faciala stanga, semnul Babinski present, fara tulburari de limbaj, cu tulburari
de deglutitie. Pe parcursul internarii s -au facut investigatii confi rmandu -se diagnosticul de
AVC hemoragic, in urma tomografiei.
I s-au administrat medicamente antiedematoase, diuretice, hipotensoare. Starea
generala s -a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Este externata in
stare ameliorata urmand tratament in ambulator.
Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dupa o luna de la externare;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
-renuntarea la cafea, alcool, cola.
-control periodic la medical de familie.

4.2.Cazul clinic nr. 2
NUME ȘI PRENUME – L M
VÂRSTA – 49 ani
SEX – M
DOMICILIUL – mediu rural, com. Bilca, jud. Suceava
STARE CIVILĂ – căsătorit
NAȚIONALITATE – română
RELIGIE – ortodoxă
OCUPAȚIE – șomer
GRUP SANGUIN – BIII Rh (+)
ALERGII –
DIAGNOSTIC CLINIC – AVC ischemic, hemipareză dreapta, HTA.
DATA INTERNĂRII – 05.03.2019
DATA LUĂRII ÎN EVIDENȚĂ – 05.03.2019
MODALITATEA DE CULEGERE A DATELOR – interviu cu aparținătorii, observarea
pacientului, anal iza documentelor medicale, colaborare cu echipa medicală

64
STABILIREA LEGĂTURII CU PACIENTUL – pacientul nu comunică verbal
MODUL DE COMUNICARE – verbal cu aparținătorii
CONDIȚII DE VIAȚĂ – pacientul are condiții de viață decente. Locuiește la casă .
– OBISNUINȚE ALIMENTARE – regim hiposodat
– CONSUMATOR DE CAFEA – da
– ALCOOL – da
– TUTUN – da
– ALTE SUBSTANȚE – nu
– ODIHNA – are un somn odihnitor
– MUNCA – fiind somer se ocupă de casa și de grădină
– VENITURI – ajutor social
– GRADUL DE PREGĂTIRE / CULTURĂ SANITARĂ – pacientul
cunoștea de posibilitatea producerii AVC -ului; cunoștințe reduse
– HOBBY -URI – tâmplăria
ANTECEDENTE –
– FIZIOLOGICE –
– PATOLOGICE – gastrită cronică, HTA, AVC ischemic
– HEREDO -COLATERALE – mama cu HTA
– tatăl cu HTA
ISTORICUL BOLII – bolnav hipertens iv cu repetate internări la cardiologie, AVC în
antecedente se prezintă la serviciul urgențe pe 05.03 2019 pentru următoarele motive:
asimetrie facială dreapta, tulburări de vorbire, vertij, cefalee
STARE LA INTERNARE – TA -170/90 mmHg , h – 177 cm ,G – 79 kg , P – 80b/ min ,
t- 37.5C , respiratii 12/min
SEMNE
– SUBIECTIVE – diminuarea forței musculare, cefalee, vertij, afazie,
mobilitatea redusă a membrelor de pe partea dreaptă și incapacitate de a folosi
diferite obiecte, slăbiciune, oboseală
– OBIECTIVE – dificultate în a se deplasa, comunicare absentă, bradipnee,
hipertensiune, neliniște, risc de cădere și de lovire

65
ANALIZA DATELOR
Nevoi perturbate Diagnostice de nursing
P.E.S
1.Nevoia de a evita pericolele Anxietate cauzată de necunoasterea
prognosticu lui bolii manifestată prin teamă,
neliniște, preocupare.
Probabilitatea atingerii integritătii fizice
datorită pierderii mobilității manifestată prin
risc de accident
2.Nevoia de a respira și a avea o buna
circulație Respirație deficitară datorată acciden tului
vascular și manifestată prin dispnee,
hipersecreția căilor respiratorii
3.Nevoia de a bea și a mânca Dificultate de a se alimenta și de a se hidrata
datorită reducerii mobilității manifestată
prin dificultate de a mesteca și dificultate de
a folosi ustensilele pentru alimentație
4.Nevoia de a comunica Comunicare ineficientă la nivel senzorial
manifestată prin afazie
5 Nevoia de a se mișca și a avea o bună
postură Alterarea mobilitații legată de deficitul
motor și care se manifestă prin incapacitat e
de mișcare voluntară, limitarea amplitudinii
de mișcare, lipsa coordonării mișcărilor,
diminuarea forței musculare.
Alterarea mobilității datorată afecțiunii
cardiace și manifestată prin oboseală
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca Neîndemânare de a se îmbrăca și dezbrăca
datorită diminuării mobilității și slăbiciunii
manifestată prin dificultate în schimbarea
hainelor
7.Nevoia de a fi curat și îngrijit
Dificultate de a face ingrijiri personale de
igienă datorată diminuării motricității
membrului su perior manifestată prin

66
dificultate de a se deplasa la toaletă și de a
se spăla
8.Nevoia de a dormi și a se odihni Dificultatea de a se odihni din cauza
anxietății manifestată prin ore insuficiente
de somn
9. Nevoia de a se recrea Dificultate de a înde plini activități
recreative datorită slăbiciunii și reducerii
mobilității

67
Pacientul L.M Perioada 05.03 – 08.03.2019
Data
06.03 Manifestări Diagnostic de
nursing
P.E Obiective Intervenții autonome Intervenții
delegate Evaluare parțială
Ora
08.00 Durere ,
edem ,
mișcări
limitate ale
brațului. Alterarea
mobilității
membrelor de pe
partea dreaptă din
cauza deficitului
motor – ca pacientul să nu mai
prezinte durere și
disconfort în mișcări
– ca pacientului să i se
diminueze edemul – execut cu pacientul mișcări
ușoare de abducție, flexie,
extensie și rotație
– masez brațul pacientului cu
mișcări circulare începand cu
antebrațul de -a lungul lui până sus
la umăr
– pregătesc materialele necesare
pentru i.v.
– supraveghez faciesul și
comportamen tul pacientului în
timpul și după efectuarea injecției -conform indicatiei
medicale adm iv 2
fiole dexametazonă
2ml diluate cu 6ml
ser fiziologic
( antiinflamator) Dupa 3 ore de la
administrarea iv ,
pacientului i s -a
mai diminuat
edemul.
Forța musculară
este însă scăzută și
mai prezintă durere
ușoară
Obiectiv parțial
atins

Ora
13.00 Inapetența Alimentație
inadecvată prin
deficit datorată
intoleranței față de
anumite – ca pacientul să consume
alimentele in funcție de
toleranța organismului, ș i
să fie echilibrat
hidroelectrolitic – aerisesc salonul
– invăț pacientul să consume
legume, fructe și zarzavaturi
proaspete
– servesc masa pacientului ținând – conform indicației
medicale manitol
20% i.v 1g/kg.corp
pentru combaterea
edemului cereb ral Pacientl a înțeles
rolul alimentației în
recuperare;
pacientul este
echilibrat

68
medicamente cont de preferințele și gusturile
sale
– după servirea mesei aerisesc
salonul și așez pacientul intr-o
poziție comodă
– mă asigur că pacientul este
echilibrat hidroelectrolitic
– mă asigur că pacientul a ințeles
si este de acord pentru începerea
tratamentului
în perfuzie o dată la
6 ore și o fiolă
dexametazonă
(antiinflamator) hidroelectrolitic
Obiectiv atins
Ora
17.00 Toaletizare
inadecvată Deficit în
acordarea
autoîngrijirilor
zilnice datorită
reducerii
amplitudinii
mișcărilor – ca pacientul să își poată
acorda îngrijiri igienice în
2 zile și să atingă un grad
mărit de autonomie.
– ajut pacientul în a -și satisface
nevoile fiziologice prin crearea
intimității cu un paravan în j urul
patului.
– il ajut să își efectueze toaleta pe
regiuni
– îi explic că această situație este
trecătoare și ii creez un mediu de
siguranță.
– sfatuiesc pacientul să evite În urma colaborării
cu pacientul, acesta
arată un interes
crescut pentru
îngrijirea personală.
Are încredere în
forțele sale și
reușește să se
îmbrace cu minim
de ajutor.

69
efortul fizic și să se odihnească
după fiecare efort.
– schimb lenjeria de corp și pat.
– aerisesc salonul. Obiectiv atins

Data
07.03 Manifestări Diagnostic de
nursing
P+E Obiective Intervenții autonome Interventii
delegate Evaluare parțială
Ora
7.00 Oboseala Intoleranța la
activități fizice
datorită afecțiunii
cardiace – evaluarea gradului de
intoleranță la activități
fizice și creșterea
toleranței la efort – observ modificările ce apar dupa
efort
– măsor și notez funcțiile vitale în
foaia de observație înainte și după
activitatea depusă
– încurajez pacientul să efectueze
mișcări pasive
– educ pacientul să renunțe la efort
atunci când apar manifestări
clinice – efectuarea electro –
cardiogramei
– administrez
medicația prescrisă:
oral o capsulă de
extraveral (calmant) Pacientul nu
prezintă creștere
semnificativă a
rezistenței la efort
Obiectiv neatins
Ora
10.00 Posibila
aparitie a
escarelor Risc de alterare a
integ rității
tegumentelor – combaterea apariției
escarelor -masez regiunile predispuse la
escare
– schimb lenjeria de corp și cea de Administrez
subcutanat
fraxiparine 0,3 m1 Pacientul prezintă
tegumente fără
escare

70
datorită
imobilizării la pat pat ori de cate ori este necesar cu seringă
preumplută, c u rol
anticoagulant Obiectiv atins
Ora
16.00 Neputința Dificultatea de a
se implica în
diferite activități
recreative datorită
slăbiciunii și
imobilității – ca pacientul să prezinte
o stare de bună dispoziție
– ca pacientul să -și
recapete încrederea în
forțele proprii – explorez activitățile recreative ce
ii produc plăcere pacientului
-planific cu pacientul activități
recreative având în vedere să nu
solicit și să nu obosesc pacientul ci
să-i creez stare de buna d ispoziție
– amenajez camera de recreere :
vizionare de filme TV, audiții
muzicale
-observ și notez reacțiile și
manifestările pacientului
referitoare la starea de plictiseală
și tristețe Pacientul a
colaborat împreuna
cu ceilalți pacienti
la activitățile
recreative
Obiectiv atins
Ora
18.00 Grija față de
sensul vieții și
al morții Neliniște față de
semnificația
propriei existențe
din cauza bolii – ca pacientul să –și
recapete încrederea în
sine
– ca pacientul să aibă o
stare psihică bună – planific cu pac ientul activități
care să -i dea sentimentul utilității
– încurajez pacientul să -și exprime
sentimentele și nevoile
– asigur pacientul de – administrez 1tb
Diazepam ( sedativ) În urma
intervențiilor
acordate pacientul a
înțeles că trebuie să
se facă util în

71
confidențialitate și de păstrarea
secretelor
– caut modalități de informare cât
mai pe ințelesul pacientului despre
boală ,despre regimul de viața, de
acceptare a situației noi funcție de
posibilitățile sale ,
atât cât îi permite
boala.
Obiectiv atins

72
Data
05.03 Manifestări Diagnostic de
nursing
P.E.S Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare parțială
Ora
7.00 Neliniște Anxietate din cauza
internării – pacientul să capete
încredere în cadrele
medicale;
– pacientul să aibă
condiții optime de
spitalizare
– asigur pacientului un salon
aerisit cu lenjerie curată
– ănlaturarea îmbrăcămintei
incomode și schimbarea cu
pijamale
– evit posibilele situații stresante
-îndepartarea persoanelor straine
– aleg salonul in
funcție de vârsta și
afecțiunea pacientului
– completez FO Pacientul a fost
internat pe secția
Neurologie într -un
salon corespunzător
vârstei și afecțiunii
sale. Familia
pacientului prezintă
încredere în cadrele
medicale
Obiectiv atins
Ora
7.15 Teama , frica Posibile modificăr i
ale constantelor din
cauza afecțiunii
suferite -ca pacientul să
colaboreze în vederea
măsurării funcțiilor
vitale – obțin acordul atât scris cât și
verbal al aparținătorilor pentru
efectuarea tuturor tehnicilor
– asigur familia de utilitatea și
lipsa de pericol a investigațiilor
și a recoltării de sânge – pregătesc pacientul
fizic și psihic în
vederea efectuării
examinărilor in spital:
examenul fundului de
ochi,
oftalmodinamometrie,
puncție lombară în
vederea recoltării de
LICHID
CEFALORAHIDIAN ,
radiogra fie TA= 170/90mmHg
P= 80b/min
T=37.5 0C
G= 79 kg
H= 177cm
După prelucrarea
probelor de sânge s -a
constatat o modificare
a acestora
LEUCOCITE
:2800mmc
TROMBOCITE:

73
craniofacială,
arteriografie cerebrală
pentru analize
– pregatesc
materialele necesare
recoltării de analize
prin puncție venoasă
-după recoltare
pregătesc produsele
biologice și le
transport la laborator –
măsor funcțiile vitale
ale pacientului le
notez și le reprezint
grafic în foaia de
observație
– informez medicul de
rezultatele obținute
:340000mmg
HEMATII: 3520mmc
HEMATOCRIT:
28.8%
CREATININA
;1.02mg
GLICEMIE: 98mg
UREE: 50mg%
VSH: 55/1h
Obiectiv atins
Ora
7.30 Risc de
cădere și de Vulnerabilitate
datorită pierderii – asigurarea unui mediu
de siguranță împotriva – evaluarea abilității de a se
mișca – stabilirea un ei linii
venoase în vederea Pacientul este în afara
pericolului de contact

74
lovire mobilității factorilo r fizici
– pacientul să aibă
condiții optime de
spitalizare
– așezarea pacientului în decubit
lateral, pe partea sanatoasă, cu
capul la 30 de grade
– identificarea și îndepărtarea
altor factori de risc
perfuzării la indicația
medicului
cu eventuale surse
fizice de traumatism
Obiectiv atins
Ora
8.00 Bradipnee Dispnee datorată
prezenței secrețiilor – pacientul să aibă o
respirație normală și să
nu mai prezinte
hipersecreție – pregătesc materialele necesare
și aspir secrețiile naso -faringiene
-administrez
tratamentul prescris:
glucoză 5% 500ml i.v
vitB1 1 f i.m si vitB6
1f in perfuzie
-administrez O2 pe
mască(4l/min) pentru
combate rea dispneei

În urma intervențiilor
pacientul prezintă
respirația ameliorată
Obiectiv atins
Ora
8.00 Hipertensiune
arterială Circulație inadecvată
din cauza afectării
sistemului circulator -menținerea tensiunii
arteriale în limite
normale – asigurar un climat liniștit
– evit posibilele situații stresante
– monitorizez funcțiile vitale -administrez conform
indicației medicului o
fiola 2ml de
algocalmin i.v.
– efectuez EKG TA= 150/90mmHg

Obiectiv atins

75
-informez medicul de
rezultatele obținute
Ora
10.00 Diminuarea
forței
musculare.
Reducerea
amplitudinii
mișcărilor Imobilitate din cauza
deficitului neuro –
motor – pacientul să efectueze
mișcări active cu
membrele afectate și să
se poată deplasa fara
ajutor în termen de
câteva zile – solicit cooperarea paci entului
la schimbările de poziție – conform indicației
administrez ser
glucozat 33% 50 -100
ml i.v., manitol sub
forma de soluție 20%
în perfuzie ,
dexametazonă o fiolă
și o fiolă de
nicergolină tot în
perfuzie pentru
combaterea edemului
cerebral
Pacientu l dă semne
ușoare de înbunătățire
a mobilității
Obiectiv parțial
atins
Ora
12.00 Afazie Comunicare
ineficientă la nivel
senzorial datorită
afecțiunii suferite – pacientul să dea semne
de îmbunătățire a
capacității de întețegere
a cuvintelor și a rostirii
cuvintelor – pe durata conversației întrerup
sursele care i -ar putea distrage
atenția( televizor,alte zgomote)
– încurajez pacientul să
folosească fraze scurte
necomplicate – colaborez cu
logopedul Pacie ntul începe sa
comunice mai
coerent. Pacientul
comunică puțin cu
ceilalți membrii din
salon

76
-nu întrerup pacientul din
vorbire
– încurajez repetarea cuvintelor
– ascult cu rab dare și atenție
vorbele pacientului
– încurajez variante alternative
de comunicare: gesturi, semne ,
desen
– încurajez comunicarea cu alți
pacienți
– sfătuiesc familia să aibe
răbdare și să -l susțina în
procesul de recuperare Obiectiv parțial
atins
Ora
12.00 Dificultate de
a folosi
ustensilele
pentru
alimentație Dificultate de a se
alimenta datorită
reducerii mobilității – pacientul să se poată
alimenta singur în
termen de câteva zile – evaluez gradul de dependență
motorie
– plasarea alimentelor și a apei
pentru a fi disponibile pe partea
sănătoasă;
– servesc alimentele în funcție de
regimul prescris, de numărul de
calorii admise ținând cont și de – conform indicației
medicului regimul
alimentar este
hiposodat
– administrez i.m. 1
fiolă vit.B1 (2 ml) –
vitamină Pacientul servește
masa singur însă cu
dificultăți
Obiectiv parțial
atins

77

Data
08.03 Manifestări Diagnostic de
nursing
P+E Obiective Intervenții autonome Intervenții
delegate Evaluare parțială
Ora
9.00 Risc de
constipație Alimentație
inadecvată – scăderea riscului de
apariție a constipației – reevaluare medicamentației
folosite Pacientul a insușit
măsurile de preferințele pacientului
– ajut pacientul la servirea mesei
și incurajez să -și folosească
membrul afectat
-după servirea mesei aerisesc
salonul
Ora
14.00 Iritabilitate,
Ore
insuficiente
de somn
Dificultatea de -a se
odihni din cauza
anxietății și stării de
oboseală – ca pacientul să poată
dormi după -amiaza
minim 2h, iar noaptea
6h și să aibă un orar de
somn adecvat nevoilor
organismului. -identific cauzele insomniei.
– aerisesc salonul și înlătur
sursele producatoare de zgomot
. – administrez oral 1
tabletă extraveral
pt.tulburări ușoare de
somn (pacientul f iind
și cu HTA) și 1
tabletă de Diazepam
(anxiolitic). În urma intervențiilor
pacientul a reușit să
doarmă 1 ½. h ,
noaptea a dormit 7 h.
Se simte mai bine,
durerea s -a diminuat.
Obiecti atins

78
calitativ – încurajez pacientul să consume
1,5-2,5 l de lichide zilnic
– încurajez pacientul să evite
sedentarismul( în măsura în care -i
permite starea de sănătate) prevenire a
constipației
Obiectiv atins
Ora
10.00 Cunostințe
insuficiente ,
indiferența Deficit în
menținerea
sănătății din
cauza lipsei de
cunoaștere a
surselor
generatoare de
AVC – ca pacientul să își
însușească noțiuni despre
boală și evoluția ei și să
continue tratamentul -informez pacientul asupra
evoluției afecțiunii
-îi exp lic efectele benefice ale
tratamentului medical și ședințelor
de kinetoterapie precum și
necesitatea continuării acestuia.
– il asigur că echipa medicală va fi
alături de el pe tot parcursul
tratamentului.
– il felicit pentru deschiderea și
cooperarea de c are a dat dovadă pe
perioada internării. – la indicația
medicului
completez biletul
de externare,
eliberez rețeta
medicală și
scrisoarea medicală
necesară
pacientului.
– atașez foaia cu
regimul alimentar
pe perioada cât va
sta acasă.
Pacientul și -a
însuși t sfaturile
primite de la medic
și de la echipa
medicală.
A promis că se va
instrui asupra bolii
Părăsește spitalul
într-o formă psihică
mai bună ca la
internare.
Obiectiv atins.

79
EVALUARE FINALĂ

Bolnavul în vârstă de 49 ani cu antecedente cardio -vasculare și AVC cunoscute, se
prezintă pe 03.05.2019 la secția urgențe pentru motivul: deficit de vorbire, cefalee, vertij, deficit
motor al membrelor de partea dreaptă.
CT cranian efectuat evidențiază AVC ischemic.
Pe durata internării pacientul a prezenta t o ameliorare semnificativă a afecțiuni suferite.
Pacientul a beneficiat de investigații și tratament efectuate la timp și conform indicațiilor
medicale prescrise. Pacientul comunică coerent. Mediul asigurat acesteia a fost unul de siguranta
, foarte cur at si lipsit de zgomote. Functiile vitale sint in limite normale Pacientul nu prezinta
escare. Incontinenta urinara este in continuare prezenta insa episoadele acesteia s -au rarit. Orele
de somn sint in limite normale. Starea psihica a pacientului este de asemenea imbunatatita .
Pacientul este mai optimist si are suportul familiei care il va sustine in continuarea
tratamentului si a recuperarii fizice si care il va asista in efectuarea nevoilor de zi cu zi.
Actualmente prezintă: mers antalgic, probleme de coordonare, ROT vii pe dreapta.
Urmează tratament fizical (masaj, US, CDD) și KT insistându -se pe antrenarea
activităților de autoîngrijire, a echilibrului și coordonării în mers.
Se externează în stare ameliorată cu următoarele recomandări:
– regim hipo sodat;
– tratament medicamentos cu: Enap 5mg.1+ 0 +1 ,Metoprolol 50mg.1/2 + 0 + 1/2,
Nootropyl 1.2g.1 + 1 + 0,Sermion 30mg.1+ 0 + 0.
-continuă KT la domiciliu
-revine la control peste 3 luni.

80
4.3.Cazul clinic nr. 3
Prezentare a cazului
Doamna R.I. in varsta de 45 ani, se interneaza in data de 10.03.2019 in Spitalul Clinic
Rădăuți, sectia neurologie cu diagnosticul prezumtiv AVC ischemic dreapta, hemiplegie stanga,
HTA, Diabet zaharat tip II
Conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotul, ambii pensionari, intr -un
aprtament cu trei camere
Motivele internarii
-hemiplegie stanga
-varsaturi alimentare
Antecedente medicale
Fiziologice – menarha – la 15 ani;
– sarcini: 5; nasteri: 2 ; avort 3;
Patologice – bolile infectioase ale copilariei
Antecedente heredo -colaterale -mama hipertensiva, decedata in urma unui stop
cardio -respirator
Istoricul bolii
Pacienta este cunoscuta ca o veche hipertensiva in tratament cu Enap, Nifedipin etc.,
pe care -l urma inconstant si diabet zaharat de tip II, ultima valoare in luna martie a
glicemiei 180mg/dl mentinuta prin: regim alimentar, prescris de cabinetul de nutritie si
hipoglicemiante Maninil 2tb/zi:
De circa 1 saptamana a observat:
 o scadere de forta discreta la membrele de partea stanga
 tulburari de echilibru
– in dimineata internarii este gasita cazuta in casa prezentand:
 varsaturi alimentare in jet
relaxare sfincteriana
Protocol medical
Examen fizic general
Pacienta constienta, orientata temporo -spatial prezinta:
 labilitate psih oemotionala
 fara redoare de ceafa
 pupile egale reactive

81
 pareza faciala stanga de tip central
 hemiplegie stanga
 Romberg nesistematizat
 tulburari de vorbire de tip afazic
 stare generala buna, tesut adipos bine reprezentat
 stare de nutritie bu na
 T.A=235/140mmHg, AV=88/min, T=36,9°C
 Sfinctere incontinente pentru urina
– medicul neurolog decide efectuarea in urgenta a testarii glicemiei cu glicotest valoare de
320 mg/d
Examen neurologic
-Atitudine = absente
-Ortostatiune = mers – imposibil
– Mobilitate = deficit motor stang
– Coordonare M J =4/5 OMS =5/5
-Sensibilitate = normal
-Vorbire = normal
– Psihic GCS =15
Investigatii
Examenul RMN
Examen IRM cerebral cu substanta de contrast
-mica retea de structuri vasculare serpinginoase cu „signal vo id” de reflux rapid in toate
secventele, vizibila superficial parietal posterior pe partea stanga,fara modificari de semnal in
parenchimul adiacent ; secventele angio IRM evidentiaza malformatie vasculara cu ramuri de
hranire din ACM stg si ACP stg si dren aj venos prin vene corticale in sinusul sagital superior si in
sinusul transvers stg aspect ingrosat al mucoasei ce tapeteaza ambele sinusuri maxilare.
Analize de laborator
-HB=16,20g%
-Ht=45,6%
-trombocite=176.000/mm³
-leucocite=8.200/mm³
-formula leucoci tara: Neutrofile segmentate=62% Limfocite=27%
Euzinofile=3% Monocite=6%
Bazofile=2%

82
-VSH=14mm/h
-uree=31mg%
-glicemie=320mg% (la internare)
-colesterol=240mg%
-tymol=20
-TQ=14 sec (la internare)
-TH=100sec (la internare)
-coeficient protrombina=80%
-creati nina=0.90mg%
-urocultura=sterila
-glucozurie /24h=fara albumina, glucoza=130mg%

Tratament medicamentos prescris de medic

14.03.2019 15.03.2019 16.03.2019 17.03.2019
Manitol 20 % 200ml 200ml 200ml 200ml
Solutie Ringer 500ml 500ml 500ml 500ml
Glucoza 10% 1500ml
+ 12u.i
insulina/250ml 1500ml +
12u.i
insulina/250ml 1500ml +
12u.i
insulina/250ml 1500ml +
12u.i
insulina/250ml
Algocalmin 3f 3f 3f 3f
Cerucal 2f 2f 2f 2f
Clexane(40mg) 2f 2f 2f 2f
Furosemid 2f 2f 2f 2f
Piracetam 1f 1f 1f 1f
Cerebrolysin 1f 1f 1f 1f
Maninil 3tb 3tb 3tb 3tb
Vitamina B1 100 2f 2f 2f 2f
Vitamina B6 250 500 ml 500 ml 500 ml 500 ml
Vitamina C 500 4f 4f 4f 4f
KCl 1g 10 ml 10 ml 10 ml 10 ml
Sintrom 4 tb 4 tb 4 tb 4 tb
Enap 2tb 2tb 2tb 2tb

83
Apreciere nursing
Din analiza da telor anamnestice, examenul clinic, paraclinic și observațiile personale, se
apreciază din punct de vedere nursing că pacienta RI prezintă:
– alterarea mobilității fizice;
– deficit de autoingrijire;
– incontinență urinară
– risc de alterare a integrității pielii;
– risc de alterare a nutriției;
– incapacitatea de a comunica;
– alterarea imaginii de sine;
– circulație inadecvată;
– riscul de apariție a sindromului de inutilitate social.

84
PLAN DE INGRIJIRE I (14.03 -17.03.2019
1. Nevoia de a respira a respira reprezinta nevoi a fiintei umane de a capata oxigenul din mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din
organism, si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare
Respir atie zgomotoasa cu
dispnee, senzatie de sufocare
Probleme
-dificultatea in a respira
-senzatie de sufocare
-dispnee
-zgomote respiratorii
Surse de dificulate
-durere
-anxietate
– diminuarea mobilitatii
intoleranta la efortul fizic
-lipsa cunosterii despre boala
sa
Manifestari de dependenta
-senzatie de sufocare – cai respiratorii
permeabile si o
buna respiratie in
perioada spitalizarii
-diminuarea
dispneei
– ritm respirator
regulat pe timpul
spitalizarii -monitorizarea functiilor vitale
R=21/min;T.A=210/120 mmHg;AV=72b/min
-posturi adegvate care sa favorizeze
respiratia(schimbam pozitia din 2 in 2h)
-efectuam tapotaj
-educarea pacientului pentru executarea unor
exercitii respiratorii
-pregatesc bolnavul fizic si psihic pentu recoltarea
de analize in urgenta: grup
sanguin,Rh,TS,TC,TQ,indice de
protrombina,calcemie
-administrarea medicamentelor prescrise de medic 14.03.2019
rezultate analize:
VSH=14mm/h
uree=31mg%
trombocite=176.000/mm³
leucocite=8.200/mm³
TQ=14 sec TH=100sec
HB=16,20g% Ht=45,6%
glicemie=320mg%
colesterol=298mg/dl
15.03.2019
-schimbarea pozitiei pacientei frecvent
ajuta pacienta sa respire mai usor
17.03.2019
-starea bolnavei se imbanatateste progresiv,
respira mai bine.
Obiective realizate

85
2. Nevoia de a se misca si a -si mentine o buna postura : sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare, de a -si mobiliza toate partile corpului
prin miscari coordonate, de a pastra diferitelor parti ale corpului intr -o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare
Alterarea mobilitatii cu reestrictie
in miscare si autonomie
Problemele
-dificultatea in a se misca,
-pacientul nu are voie sa se miste
din cauza hemoragiei
dificultatea de a se ridica, a merge
Sursa de di ficultate
-hemoragia
-oboseala
-slabiciune
-lipsa de cunoastere a tehnicilor
mobilizarii
Manifestari de dependenta
– imobilizare la pat, grad limitat
de miscare -mobilizarea pasiva a
pacientul de 6
ori/12h
-pacientul sa -si
mentina satisfacute
celelalte nev oi
fundamentale pe
timpul spitalizarii -mobilizez pasiv pacientul din 2 in 2h
-maseaz regiunile predispuse la escare
-ajut pacientul in satisfacerea nevoilor sale il servesc
la pat cu cele necesare
-asigur conditiile necesare repausului la pat
-iau legatur a cu serviciul exploarari functionale
pentru a efectua EKG la patul bolnavului
-monitorizarea functiilor vitale T.A=190/105mmHg
R=20resp/min dispneic ; AV=70bat/min
T=38°C;diureza=800ml/24h ; nu a avut scaun
-administrarea medicamentelor prescrise de
medic +Aspatofort 2f/zi I.m 15.03.2019
rezultatul EKG: axa QRS
40C;AV=70bat/min cu
extrasistola supraventriculara,
modificata cu ischemie in V4 -V6
16.03.2019
-fortificarea treptata a musculaturii
-pacientul a inteles ca nu are voie
sa se deplaseze din cauza
hemo ragiei
17.03.2019
-interventia familiei face ca
pacientul sa faca fata nevoilor
fizice
Obiective realizate

86
3. Nevoia de a se alimenta : oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta,
pentr u a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a -si mentine energia indisponibila unei bune functionari.
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare
Alimentatie inadegvata datorata
varsaturilor, greturilor, aportului
insuficient de alimente
Problemele
-alimentatie neadegvata:surplus
-varsaturi
-greturi
-hidratare neadegvata
-aport insuficient de alimente
Sursa de dificultate
-obisnuinta de hidratare deficitara si
alimentare deficitara
-lipsa de cunoastere a v alorilor nutritive
ale alimentelor si nevoilor organismului
Manifestari de dependenta
– grad de deshidratare
– odihna si somn deficitar prin stare de
disconfort – sa fie echilibrat
din punct de vedere
fizic, sa nu mai
prezinte sindrom
digestiv in 48 ore
-sa primeasca
alimentatia care sa
corespunda din
punct de vedere
calitativ si
cantitativ in 72 h
-reechilibrare
hidro -electrolitica – asigur stare de confort pentru prevenirea
varsaturilor si aspirari
-pregatesc tavita renala pentru varsaturi si sustin
capu l bolnavului in timpul efortului de varsatura
-diversificarea alimentelor in functie de regimul
alimentar prescris de medic tinand cont de boala
-rehidratarea dupa varsatura,abordez calea
venoasa pentru perfuzia cu NaCl
500ml+Glucoza 10%+10 U.I de insulina
-ridic capul bolnavului in timp ce acesta
mananca
-monitorizarea functiilor vitale
T.A=180/90mmHg ; AV=72 bat/min T=37,9°C
;R=19 resp/min
-asigur regimul igieno -dietetic prin
administrarea parenterala de glucoza 10% 500ml
-administrarea medicamentelor pre scrise de
medic 14.03.2019
am purtat zilnic conversatie cu
pacientul pentru a -l educa cu
privire la obiectivele dietei
pacientul respectand dieta si
recomandarile medicului
15.03.2019
pacienta este echilibrata hidric
si nutritional
16.03.2019
nu mai prezin ta greata si
varsaturi
17.03.2019
se poate alimenta pe cale
naturala
Obiective realizate

87
4. Nevoia de a dormi si odihni : este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp suficient, astfel incat
sa-i perita organis mului sa obtina randamentul maxim.
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare
Disconfort prin tulburari de odihna si
somn manifestate prin
agitatie,indispozitie
psihomotorie,iritabilitate
Probleme
-incapacitatea de a se od ihni
-epuizare fizica si psihica
-agitatie
Sursa de dificulatate
-anxietate
-pacientul este agitat din cauza
hemoragiei
-stare depresiva din cauza bolii
Manifestari de dependenta
-insomnie
-epuizare – satisfacerea nevoii
de somn a pacientului
in perioada
spitalizarii
– diminuarea starii de
anxietate in 48h -creez un climat de incredere incurajand pacientul si
ii favorizez odihna
-invat pacientul cum sa execute tehnici de relaxare
-educam familia cum sa comunice cu pacientul in
vederea diminuarii anxietatii
-observ si comunic medicului schimbarile survenite
in comportamentul pacientului
-monitorizarea functiilor vitale T.A=175/95mmHg ;
AV=72 bat/min T=36,9°C ;R=19 resp/min
administrarea medicamentelor prescrise de
medic+HALDOL 1f/i.m seara 14.03.2019
-starea de anxietate s -a
diminuat vizibil
15.03.2019
-pacientul si -a recapatat ritmul
veghe -somn
16.03.2019
-pacientul respecta perioadele
de relaxare
17.03.2019
-pacientul doarme 6 -7 h seara
cu somn fara intreruperi
Obiective realizate

88
5. Nevoia de a fii curat s i ingrijit : a fi curat, ingrijit si a -ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a -ti mentine o tinuta
decenta si pielea sanatoasa, asa incat acestea sa -si poata indeplini functiile.
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare
Degradarea autonomiei pentru
ingrijiri personale
Probleme
-imobilizarea
-transpiratii abundente
subfebrilitate
-dezinteres fata de masurile de
igiena
Sursa de dificulatate
-dificultatea de a se misca
-stare depresiva din cauza bolii
-slabiciune
perturbarea imaginii de sine
Manifestari de dependenta
-incontinenta urinara
-hemiplegie -pacientul sa -si pastreze
tegumentele integre
-evitarea riscului de
aparitie al escarelor
-sa-i asiguram
materiale necesare
pentru efectuarea
igienei la pat -asigur lenjerie curata de corp si pat
-asigur microclimatul in salon si repaus la pat absolut
-asigur regimul igieno -dietetic si hidratare
corespunzatoare a bolnavului pe cale parenterala
-explic pacientului consecintele posibile ale imobilizarii
si masu rile de prevenire luate
-schimb pozitia pacientului din 2 in 2h
– monitorizarea functiilor vitale T.A=185/100mmHg ;
AV=71 bat/min T=38°C ;R=20 resp/min
diureza=1000ml/24h
-administrarea medicamentelor prescrise de
medic+Aspatofort 2f/zi I.M
-ii recolteaz a nalize de laborator(HLC, TS,
TQ,IP,glicemie) la indicatia medicului
-explic pacientului acesta manevra 14.03.2019
-absenta alterarii pielii
16.03.2019
-tesutul adipos nu a fost
afectat
17.03.2019
-am mentinut legatura cu
familia pentru educarea
acesteia in ajutarea
bolnavului pentru ai
satisface nevoile
fundamentale la pat
Obiective realizate

89
6. Nevoia de a elimina : eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, rezultate din metabolism.
Diagnostic de ingrij ire Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare
Dezechilibrul in eliminarea
urinara legat de prezenta sondei
Probleme
-mobilizarea obligatorie la pat a
pacientului din cauza AVC
hemoragic
Sursa de dificultate
-sonda urinara
-mobilizarea pacientulu i la pat
Manifestari de dependenta
-disconfort, jena – montarea unei sonde
vezicale
-evacuarea urinii prin
sonda -am monitorizat permanent cantitatea/calitatea emisiei de
urina si fecale
-la indicatia medicului montez o sonda Foley nr.16,
respectand toate regulile de asepsie si antisepsie si ale
tehnicii de lucru stiind ca cele mai multe infectii ale
tractului urinar survin in urma sondajului
– monitorizarea functiilor vitale T.A=180/95mmHg ;
AV=70 bat/min T=37,2°C ;R=20 resp/min
diureza=1100ml/24h
-adminis trarea medicamentelor prescrise de medic 14.03.2019
-eliminarea urinei se face
pe sonda
15.03.2019
-pacientul a prezentat
tranzit intestinal in limitele
fiziologice, un scaun la
una-doua zile
17.03.2019
-ameliorarea disconfortului
Obiective realizate

Nevoi fundamentale la care pacientul prezinta independenta
Nevoia Fundamentala Manifestari de independenta Obiective Interventii autonome
Nevoia de a -si mentine temperatura
corpului in limite normale -pacientul este afebril – sa evite orice infectie care ar
putea determina cresterea
temperaturii – il invat cum sa se protejeze
impotriva infectiilor
-il educ in ceea ce priveste
imbracamintea adecvata
Nevoia de a comunica -pacientul comunica cu personalul -sa prezint e independenta in -incurajez pacientul sa comunice

90
medical dar si cu ceilalti bolnavi din
salon satisfacerea acestei nevoi pe
perioada spitalizarii AM orice problema care apare in
evolutia starii de sanatate
Nevoia de a actiona conform
propriilor convingeri si valori, de a
practica religia -particip a la slujbe religioase ocazional -respectarea convingerilor -determin pacientul sa -si
exprime propriile convingeri
Nevoia de a fii preocupat in vederea
realizarii -integritate psihica
-manifesta ambitie in realizarea
activitatilor specifice varstei sale -sa-si continue activitatile conform
varstei si aptitudinilor sale
-sa-si cunoasca resursele
intelectuale -incurajez pacientul in orice
activitate care il intereseaza
-il stimulez pentru a obtine
performanta dorita
Nevoia de a se recreea -scaderea starii d e incordare
-dezvoltare psihologica si emotionala
optima -planific cu pacientul activitati
recreative -pacientul este multumit
Nevoia de a invata -dorinta si interesul de a invata
-acumularea de cunostinte -pacientul trebuie sa cunoasca
norme de mentinere a sanatatii -ii sustin motivarea fata de
cunostintele pe care dobandeste
Nevoia de a se imbraca si dezbraca -pacientul se poate imbraca singur -sa fie echilibrat fizic si psihic -ajut pacientul in alegerea
lenjeriei corespunzatoare
Nevoia de a evita per icolele -pacientul nu prezinta teama -sa nu prezinte stare de anxietate si
disconfort -asigur conditiile de mediu
adecvate pentru evitarea
pericolelor prin accidentare

91
CONCLUZII

Nu putem supraviețui fără un sistem nervos funcțional.
AVC – ul este o sufe rință gravă a SNC care duce la modificări cerebrale, pierderea
motilitatii unei părți din corp asociată sau nu cu tulburări de echilibru.
Alături de tulburările de motilitate apar și al te tulburări: de sensibilitate, sfincteriene,
trofice, senzoriale, de c omunicare. Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului
vascular, problemele pacienților sunt :
– alterarea mobilității fizice din cauza deficitului motor și senzorial, diminuarea forței
musculare;
– alterarea comunicării verbale;
– lipsa au tonomiei în îngrijirile personale;
– alterarea concepției despre sine;
– alimentație inadecvată prin deficit;
– riscul alterării tegumentelor;
– risc de accidente (căderi, loviri, răniri).
AVC tranzitor reprezintă o urgență neurologică deoarece netrat at la timp și corect se
transformă după mai multe repetări în accident ischemic constituit (infarct cerebral).
În funcție de vasul afectat, deci de nivelul circulator de la care nu mai trece sângele,
simptomatologia este caracteristică:
AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana se datorează sângelui care invadează
spațiul subarahnoidian care în mod normal conține lichid cefalorahidian și circulația acestui
amestec pe căile anatomice de curgere a lichid cefalorahidian până la nivel spinal, evoluț ia fiind
rapidă spre deces.
AVC hemoragic – hemoragie cerebrală are drept cauza HTA și ateromatoză reprezintă
una din cele mai grave suferințe ale creierului, grefată de o mortalitate crescută, iar pentru
supraviețuitori, de sechele neurologice importante: paralizii, tulburări psihice.

92
BIBLIOGRAFIE

1. C. Borundel; Medicina interna pentru cadre medii; Editura medicala 1974
2. Acad. Prof. Dr. – J. Bruckner; Medicina interna; Editura Medicala – Bucuresti 1979
3. I.C Voiculescu, I.C Petricu. Anatomia si fiziologia omului, Editur a Medicala – Bucuresti
1971
4. Lucretia Titirca; Ghid de nursing; Editura Medicala Romaneasca 1995
5. Lucretia Titirca; Tehnici de evaluare sl ingrijire a bolnavilor, Editura 'Viata Medicala
Romaneasca', Bucuresti, 2001.
6. Lucretia Titirca; Urgente medico – chirur gicale pentru cadre medicale, Editura 'Viata
Medicala Romaneasca', Bucuresti, 2000.
7. Lucretia Titirca ; Breviar de explorari -functionale si -ingri jiri speciale, Editura 'Viata
Medicala Romaneasca', Bucuresti, 2001.
8. Eberhard Goetze; Fiziopatologie; Editura Me dicala 1990
9. V. Predescu; Psihiatrie; Editura medicala 1989
10. Kaplan & Sadock; Psihiatrie clinica; Editura medicala 1995