< STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND IMPLEMENTAREA UNEI MICROREȚELE INTR -UN CA RTIER > Autor: Octavian -Radu C. JUGANARU Cadru didactic îndrumător:… [624933]

1

PROIECT DE DIPLOMĂ

< STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND IMPLEMENTAREA
UNEI MICROREȚELE INTR -UN CA RTIER >

Autor: Octavian -Radu C. JUGANARU

Cadru didactic îndrumător: S.L.dr.ing. Cătălina ALEXE

București
<Iulie 2018 >

2

Proiect de diplomă

< STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND IMPLE MENTAREA
UNE I MICRO -REȚELE ÎNTR -UN CARTIER >

prezentat la

Universitatea POLITEHNICA din București
Facultate de Energetică

pentru obținerea titlului de
inginer

Specializarea : < Inginerie Econo mică în domeniul Electric, Electronic și Energetic >

de către
< Octavian -Radu C. JUGANARU >
(absolvent: [anonimizat])

sub îndrumarea
< S.L.dr.ing. Cătălina ALEXE >

Susținut la data de 06.07 .2018, în fa ța comisiei de examinare

Prof. dr. Ing. Virgil DUMBRAVĂ Președinte
Conf. dr. Ing. Ioan Sotir DUMITRESCU Membru
Conf. dr. ing. George Cristian LĂZĂROIU Membru
Ș.l. dr. ing. Ionuț BITIR Membru
S.l. dr. ing. Cătălina ALEXE Membru

As. drd. ing. Mirona Ana Maria POPESCU Secretar

Această lucrare a fost pregătit ă în cadrul Facultății de Energetică a UPB

3

INTRODUCERE Pag. 4
1. Stadiul actual al Sistemului Energetic Pag. 4

CAPITOLUL I DESCRIEREA UNEI MICRO -REȚELE Pag. 6
1.1 Introducerea noțiunii de MICROGRID ( micro -rețea) Pag. 6
1.2 Aplicarea tehnologiilor de generare Pag. 7
1.3 Eficienta totală a sistemului Pag. 9
1.4 Comanda micro -rețelei Pag. 9
1.5 Sisteme dinamice Pag. 17

CAPITOLUL II COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚ IEI Pag. 22
2.1 Calcularea indicilor de performanță financiară Pag. 22
2.1.1 Analiza Cost -Beneficiu
Pag. 22
2.1.2 Calcularea ratei interne de rentabilitate (RIR) Pag. 24

Bibliografie Pag 26

4
INTRODUCERE

1. Stadiul actual al Sistemului Energetic

Sistemul Energetic Național (SEN) un sistem de mare complexitate, alcătuit din toate
subsistemele prin ca re se realizează producerea, transportul, distribuția și nu în ultimul rând
consumul energiei electrice și termice.

Dată fiind complexitatea sa, un sistem energetic este supus unui set de reglementări impuse
de strategia națională de dezvoltare în domen iul energetic. În linii mari, obiectivul general este
acoperirea integrală a consumului intern de energie electrică și termică în condiții de creștere a
siguranței energetice a țării, de dezvoltare durabilă și cu asigurarea unui nivel corespunzător de
comp etitivitate.

Principalele elemente ale unui sistem energetic sunt unitățile de generare a energiei
electrice, transformatoarele, liniile de transmisie, sarcinile și echipamentele de control și protecție.
Acestea sunt interconectate astfel încât să asigu re producția și furnizarea energiei electrice la
parametri optimi și la un preț competitiv.

Calitatea energiei electrice oferită în SEN poate fi măsurată în termeni precum:

– nivel de tensiune constant (fără salturi);
– frecvență constantă;
– factor de putere constant;
– balansarea fazelor;
– forme de undă sinusoidale (fără componente armonice);
– lipsa întreruperilor;
– abilitatea de izolare a defectelor și de reconfigurare.

Generarea este procesul de conversie a resurselor de energie din nat ură în energie electrică.
Pentru descrierea funcționării unităților generatoare de energie electrica, fiecare dintre acestea se
poate privi ca un sistem cu o intrare (combustibilul) și o ieșire (energia electrică). Sistemul respectiv
conține diverse echipa mente de conversie – boilere, motoare, turbine, generatoare electrice. Acestea
convertesc energia combustibilului în energie termică, energia termică în energie mecanică și
energia mecanică în electricitate.

Pentru analiza și planificarea sistemelor gene ratoare este nevoie de date care să reflecte
eficiența și cantitatea de combustibil necesară pentru a produce un kilowatt -oră de electricitate.
Aceste informații, împreună cu costurile combustibililor, sunt folosite pentru planifica distribuția de
sarcină între diferitele gener atoare ale sistemului. Astfel, producătorii
pot elabora strategii de maximizare a profitului obținut în urma vânzării energiei.

5

După natura lor, sursele de energie se clasifică în:

 Surse convenționale:

– Energie termică (b azată pe combustibili fosili) – centralele termoelectrice;
– Energie nucleară (bazată pe procesul de fisiune nucleară) – centralele nuclearoelectrice.

 Surse neconvenționale:
– Energie hidraulică (bazată pe puterea apei) – centralele hidroelectrice;
– Energie eoliană;
– Energie solară;
– Energie de biomasă;
– Energie chimică (bazată pe pile de combustie);
– Energie geotermală.

În funcție de elementul de acționare primara, unitățile generatoare se pot grupa în:

– Unități acționate de turbine pe abur;
– Unități acționate de turbine de combustie;
-Unități acționate de turbine hidraulice;
– Unități acționate de motoare cu pistoane.

6

CAPITOLUL I . DESCRIEREA UNEI MICRO -REȚELE.

1.1 Introducerea noțiunii de MICROGRID

Producerea de energie descentralizata poate rezolva o serie de probleme insa creaza altele
noi.Cea mai buna cale de a realiza po tentialul generarii distributive este privirea generarii si sarcinii
aferente generare distributiva, ca un subsistem sau ca o “microretea”. Pe parcursul unei preturbari in
sistemul de distributie, generarea si sarcina aferenta se poare izola de sistem ,evitandu -se astfel
afectarea microretelei, fara insa a influenta reteaua de transport. Aceasta capabilitate a microrete lei
de a functiona insular, fata de i ntreg sistemul energetic, duce la cresterea fiabilitatii retelei locale.
Acest tip de subsistem trebuie sa fie capabil sa foloseasca pierderile da caldura prin amplasarea
surselor cat mai aproape de consumator.
Motivatiile economice, tehnologice si de mediu schimba fata sistemului de transport si
ditributie a energiei.Facilitatile generarii centralizate sunt preluate de cele descentraliate datorita
pierderilor mari economice.
Pana in prezent in SUA , ge nerarea distributiva nu a atins un nivel ridicat. Insa aceasta situatie
se schimba rapid, necesitand o atentie deosebita in ceea ce priveste gradul de pentrare a
microretelelor in sistemul de distributie national.
Sistemul insular de distributie cuprinde o varietate de noi tehnologii inovatoare, precum: motoare cu
ardere interna, turbine de gaz, microturbine, celule fotovoltaice si turbine e oliene. Majoritatea
acestor tehnologii , folosesc generatoare cu magnet permanent, ce necesita un invertor pentru a
comunica cu sitemul electric de distributie. Unele dintre avantajele acestor inovatii sunt: nivel de
emisii si costuri reduse comparativ cu sistemul central izat. Aceasta aplicatie include suportul pentru
statii, upgrad -urile ulterioare si generare punct uala.
Pe langa avantajele mentionate mai sus, microreteaua prezinta si dezavantaje..Cea mai buna
cale de a realiza potentialul generarii distributive este privirea generarii si sarcinii a ferente generare
distributive, a un subsistem sau ca o “microre tea”. Aceasta solutie permite controlul la nivel local,
ce duce la minimizarea sau chiar elimiarea controlului dispecerului central. Pe parcursul unei
preturbari in sistemul de distributie, generarea si sarcina afe renta se poare izola de
sistem(mentinandu -se astfel un nivel ridicat al alimentarii ), fara insa a influenta reteaua de
tranport. Cu cat dimensiunile echipamentelor generatoare sunt mai reduse, cu atat acestea pot fi
amplasate optim in raport cu cererea de caldura, red ucandu -se astfel pierderil e. Acest tip de
aplicatie poate creste eficienta sistemului cu mai mult de 100%

7
Practic aceste microretele aduna la un loc consumatorii si sursele de generare permitant
insularizarea zonei respective.Aceasta solutie se bazeaza pe un intreg sistem d e com unicare si date
necesare luarii deciziilor.

1.2 Aplicarea tehnologiilor de generare

Acest subsistem favorizeaza tehnologiil e bazate pe gaz dotorita emisiilor reduse te p oluanti in
aer. Ca rezerve si ca solutii pe termen scurt motaorele d iesel inca joaca un rol important, insa
utilizarea echipamentelor cu gaz au un raport pret poluare mediu in ge neral mai bun.
Noile pistoane ale motoarelor sau imbunatatit pentru a creste randamentul arderii
combustibiliror su pentru a reduce emiss ile rezultate in urma arderii. Valoarea emissilor unui motor
cu gaz s -a imbunatatit in mod semnificativ datorita perfectionarii design -ului si a procesului de
ardere. Motoarele cele mai performante emitin aer 50 ppm NOx, ceea ce este o valoare mult
imbunat atita , insa majoritatea aplicatiilor necesitaa si catalizatori. Ef icienta este de 39% pana la
50%.Din nefericire nu se pot obtine simultan un randament ridicat si emisii reduse. Microturbinele
reprezinta o tehnologie de actualitate. Au o constructie simp la, un singur dispozitiv de actionare cu
pneumatic, fara lubrifianti.Ele sunt realizate prin combinarea fiabilitatii rezervei de putere a
avioanelor comerciale cu pretul scazut a bateriei de acumulatori a masinii. Generatorul este de
obicei un motor cu mag netpermanent ce functioneaza la viteze variabile( 50, 000 – 100,000 rpm).
Aceasta proprietate necesita o serie de echipamente electronice ce comunica cu sistemul electric.
Exemplu: sistemele Capstone de 30 kw si 60 kw, echopamentele firmelor Bowman si Tu rbec di
Europa. Sistemele complexe de combustie si raportul de ardere combustibil/ aer duc la mai putin de
10 ppm emisii de NOx si la un nivel redus de CO. Microturbinele functioneaza cu diferite tipuri de
combustibil , inclu siv gaz natural si benzina , cu un randament de 28% -30%doar vapori de apa.
Celulele de combustibil , ce produc electricitate utilizand H2 sau O2, emit in atmosfera doar
vapori de apa. Emisile de NOx si CO2 sunt asociate cu reformarea gazului natural de la alti
combustibili pentru a produce furnizarea hidrogenului de la celulele de combustibil. Acestea sunt
mult mai eficiente decat microturbinele, au un nivel r edus de emisii in aer insa sunt mai pretul
actual este mai ridicat. Celulele ce utilizeaza acid fo sforic sunt comerciale la 200 kW si celulele
carbonate folosind oxigen solid si topit la temperaturi ridicate au demonstrat si au promis
particularitati pentru aplicatiile distributiei. Companiile de aut omobile se axeaza pe realizare de a
cumulatori ce utilizeaza cellule de combus tibil cu hidrogen prin transfer de protoni la temperatura

8
joasa printr -o membrana. Acest lucru va afecta puterea st ationara daca se obtine pretul de
100$/KW.

1.3 Eficienta totala a sistemului

Majoritatea centralelor electrice existente au un rapo rt combustibil /electricitate de 28 -30
%,Aceasta reprezinta o perdere de 70% a energie primare furnizate generatorului. Pentru a reduce
aceste pierderi este necesar fie cresterea eficientei raportului combust ibil/electricitate si/sau
utilizarea caldurii pi erdute.
Utilizarea ciclurilor combinate poate creste eficienta la 60%, aceasta presupunand o crestere
de sute de mii de wati. In cazul in care se utilizeaza schimbator de caldura , echipamente ce absorb
caldura, substantele deumidificante duc la o creste re de pana la 80% a raportului combustibil
utilizat/energie obtinuta. In prezent firma Capstone comercializeaza microturbine de 60kw ce
foloseste pentru incalzirea apei caldura rezid uala.Acest sistem are un raport combustibil/enegie
obtinuta de aproximati v 90%.
Utilizarea caldurii reziduale intr -o centrala de cogenerare presupune un sistem integrat , ce
furnizeaza atat electrcitate cat si caldura utilizand ca sursa primara de exemplu gazul natural. In
comparatie cu energia electrica , caldura obtinu ta sub forma de abur sau apa calda nu este eficienta
pe distante mari d in punct de vedere . economic, din acest motiv centralele ce utilizeaza cogenerarea
alimenteaza cu caldura doar consumatorii apropiati.
Datorita dimensiunilor prezente ale teh nologiilor de generare este posibila amplasarea optima
centralelor fata de consumatorii de caldura. Cererea de caldura a consumatorilor individuali este
redusa , rezultand de aici o mai mare flexibilitate in indeplinirea cererilor de caldura.Un sistem id eal
poate fi construit prin imbinarea generarii de caldura prin utilizarea caldurii reziduale si a generari
de electricitate a.i. procesul de cogenerare sa fie optimizat. Un exemplu extrem este utilizarea
celulelor de combustibil la fiecare etaj al unui s pital, pentru a satisface cer erea de electricitare si
caldura.
Pentru consumatorii constanti necesarul de caldura si elcricitate se poate obtine pe 2 cai: prin
generare separata a caldurii si electricitatii sau prin utilizarea cogenerarii aproape de consumatori.
Pentru a determina eficienta totala de nerfie pentru un sistem cu 2 generari separate(electric si
termic) este necesara cunoasterea rata de incarcare a electrica si termica a centralelor. In cazul
cogenerarii e necesara cunoasterea eficienta electrica si te rmica , precum si gradul maxin de
incarcare .

9

Figura 1:Eficienta totala de energie

Figura1 ilustreaza eficienta totala de energie functie de rata de incarcare a diferitelor si steme.
Doua sisteme sunt cu generare de electricitate si caldura separat, iar a treia este o centrale cu
cogenerare. Eficienta termica a celor doua este de 85%, in timp ce eficienta ele ctrica este de 60%
respectiv 30%. Daca o singura incarcare este falsa efi cientele raportului de proportie a sistemelor
separate sunt de 70% si 44%.

1.4 Comanda microretelei

Invertoarele pot asigura comanda si flexibiliatea necesara stecherelor functionale.
Comenz ile microretelei trebuie sa asigure aceasta ; noi microsur se pot fi adaugate sistemului fara
ca sa modifice echipamentul exi stent, microreteaua se poate conecta sau izola de retea rapid si
dintr -o data, puterile reactive si active putand fi controlate independent si in talnind nevoile
dinamice ale sarcinii .
Tehnicile de control a microsurselor, descrise mai jos, se bazeaza pe interfetele
invertoarelor ce se gasesc in celulele de combustibil, microturbine si in tehnologiile de stocare . Un
element cheie din designul comenzilor este acela ca comunicare a intre microsurse nu este necesara
pentru operatiile de baza a microretelei. Fiecare regulator a sursei trebuie sa fie capabil sa raspunda
efectiv schimbarii sistemului fara a avea nevoie de informatii despre incarcarea sarcinii sau alte
surse.

10

Opera rea microretelei presupune ca comenzile electronice ale puteri i microsurselor de
curent , sunt modificate pentru a f urniza un set de functii cheie , care in momentul de fata nu
exista . Aceste functii de control includ abilitatile de a: regulariza f luxul de puteri la feederi,
reglarea tensiunii la fiecare interfata a microsursei, asigura ca fiecare microsursa va primi rapid
partea sa din sarcina in momentul cand sistemul se izoleaza . In plus fata de aceste functii de
control, posibilitatea sistemul ui de a se insulariza fara probleme si de a se reconecta automat la
sistemul central reprezinta inca o functie operationala importanta. Figura 3 prezinta diagrama bloc a
comenzii microsursei. Componentele critice pentru performanta sistemului sunt tensi unea vs.
scaderea puterii reactive si puterea vs.scaderea frecventei.

Figura 3: Comanda microsursei

Caracteristica tensiune vs scaderea puterii reactive (Q)

Integreare a unui numar mare de microsurse intr -o microrete a nu este posibila cu o unitate de
baza pentru controlul factorul ui puterii. Reglarea tensiuni e ste necesara pentru siguranta si
stabilitatea locala. Fara controlul local al tensiuni i, sis temele cu un numar ridicat de microsurse pot
prezenta oscilatii de tensiuni si/sau de puteri reactive. Controlul tensiunii trebuie sa asigure
deasemenea ca nu exista circulatii de curenti mari reactivi intre surse. Cu erori in variatia stabilita a
tensiuni, circulatia curentului poate depasi evalua rea facuta de catre microsurse. Aceasta situatie
cere un control a tensiuni vs. scaderea puterii reactive , astfel incat cand puterea reactiva generata de
microsurse devine mai capacitiva, tensiunea sa fie redus a. Invers, cand Q devine mai mult
inductiva, tensiunea sa creasca .

11

Caracteristica putere vs. scaderea frecventii

Microretelele pot oferi o calitatea superioara a energiei folosind tehnici de control acolo
unde microretelele pot insulairiz a sau reconecta sistemul, asemanator unui sistem UPS In modul
insular, problemele datorate micilor erori ale frecventei generate la fiecare invertor si nevoii de a
schimba punctul de functionare a puterii pentru a se potrivi cu schimbarile sarcinii ,vor trebui
rezolvate .Functiile putere vs. scaderea frecventii la fiecare microsursa pot rezolva cu succes aceste
probleme fara o retea de comunicatii.Cand microreteaua este conectata la retea, incarcarea
microretelei primeste putere atat din retea cat si de l a microsurse, depinzand de situatia in care se
afla clientul .Daca puterea din retea este pierduta datorita scaderii nivelului de tensiune ,intreruperii
tensiunii, defectelor aparute etc., microreteau se poate transfera fara probleme in modul insular de
operare. Cand microreteaua este separata de retea, unghiurile fazoriale ale tensiunii ale fiecarei
microsurse se schimba, rezultand o sacadere aparenta a frecventii locale. Aceasta scadere a
frecventei cumulata cu o crestere a puterii, permite fiecarei micr osurse sa ofere partea sa
proportionala de putere.

1.5 Exemple de sisteme dinamice

O fabrica industriala cu o sarcina dinamica poate fi folosita drept exemplu pentru pentru a
ilustra dinamismul controlului microretelei prezentat in secti unea anterioara, vezi fig. 2. Aceast site
industrial are o sarcina de aproape 1,2 MWs cu motoare si o retea de alimentare cu tensiunea 120
kV care alimenteaza prin intermediul unui fider de 13,8 kV, alcatuit atat din retea aeriana cat si in
cablu . Fabrica are 4 fideri principali cu tensiunea de 480 V. Sarcinile de pe 3 din cei 4 fideri de 480
V, sunt esentiale si trebuie sa fie alimentate in mod continuu chiar daca sunt deconectate de la
retea.Acesti trei fideri au conectate microsurse in nodurile 8, 11, 16 si 22 si au abilitatea de a se
insulariza prin intermediul unui intrerupator.Al patrulea fider ramane conectat la retea . Sursele din
nodurile 16 si 22 sunt conectate pe fideri radiali separati , in timp ce sursele din nodurile 8 si 11
sunt conectate pe a celasi fider radial separat prin 200 m de cablu . Sarcina A este in apropierea
nodului 11, in timp ce sarcina B este intre nodurile 8 si 11. Graficul din partea stanga a figurii 4
prezinta puterea generata de fiecare sursa penrtu cele 3 evenimente. O reducer e a sarcinii in punctul
A conduce la o scadere a circulatiei de puteri in 8 si 11.Acest lucru determina un nou punct de
functionare a sursei 11 pentru a mentine circulatia de putere constanta de pe fiderul C.Al doilea
eveniment este o crestere a sarcinii i n B.Acest lucru determina o crestere a puterii generate in
punctul 8. In momentul in care se produce insulaizarea cele 4 surse cresc puterea generata pentru a
putea compensa puterea pierduta din retea. Graficile din partea stanga sus din figura 4, prezint a

12

puterile reactive produse de fiecare masina. In absenta tensiunii vs. scaderii puterii reactive aceste
valori ar fi de 10 ori mai mari. Curbele din partea stanga jos sunt tensiunile din punctele 8 si 11 in
momentul cand se face despartirea de retea.

Figura
4.
Testele
dinamice de la microretea

13

CAPITOLUL I I. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI.

2.1 Calcularea indicilor de performanță financiară

Analiza financiară și calcularea indicatorilor de performanță financiară se bazează pe
investiția de 3.689.548 lei, pe cheltuielile de exploatare de 159.8 40 lei (fără amortizări, dar
cuprinzând salarii, taxe și impozite, materiale de întreținere, costul apei, etc), investiția suportată din
fonduri proprii, credite bancare sau fonduri structurale europene nerambursabile, și pe veniturile și
costurile pe o pe rioadă viitoare de timp de 25 de ani (durata recomandată de “ Principiile
metodologice elaborate de MEF “) după punerea în funcțiune a lucră rii. Aceste elemente constituie
baza de calcul pentru stabilirea fluxului financiar care a stat la baza calculării in dicatorilor de
performanță financiară.

2.1.1 Analiza Cost -Beneficiu

Această analiză este cunoscută în general sub numele de analiza Beneficiu –Cost și este
detaliată în cele ce urmează (evident că indicatorul Cost – Beneficiu este inversul indicatorului
Beneficiu – Cost).
Analiza Beneficiu / Cost face parte din analiza economică – financiară a variantei reținute și
presupune calcularea câtorva indicatori, indicatori recunoscuți și pe plan mondial, care reflectă
economicitatea amenajării propuse. Cei mai cunoscuți sunt raportul Beneficiu / Cost (B/C), Rata
internă de revenire (RIR), Valoarea prezentă a beneficiului net (NPV) și Costul unitar actualizat
(CUA). Toți acești indicatori, în cazul studiat, sunt calculați în ipotezele că investiția se suportă din
fonduri proprii, credite bancare sau fonduri structurale europene nerambursabile .
Calcularea indicatorilor menționați iau în considerare factorul timp, în sensul că orice sumă,
venituri sau costuri care apar raportate la un anumit moment se multiplică cu factorul (1+n)^t dacă
sunt efectuate înaintea momentului de raportare și se multiplică cu 1/(1+n)^t dacă se produc după
momentul de raportare, n fiind factorul de actualizare (discount factor) și t timpul față de momentul

14
de raportare. Momentul de actualiz are ales nu modifică valoarea acestor indicatori. De regulă
actualizarea se face la începutul perioadei de analiza. Acești indicatori sunt corelați între ei, pentru
exemplificare menționându -se ca RIR este acel factor de actualizare (discount factor) pentr u care
B/C = 1 și NPV = 0. Se înțelege că în calcul se ia o durată de timp în care obiectivul respectiv se
presupune că funcționează, în acest interval luându -se în considerare toate costurile și beneficiile
care apar. Dacă durata de analiză este mai lungă ca durata de viață a lucrărilor, se iau în considerare
și investiția de reînlocuire a lucrărilor cu durată de viață mai redusă (în cazul de față s -a considerat
că nu este necesară reînlocuirea unor lucrări, acestea fiind efectuate în cadrul reparațiilor a nuale). În
calculele efectuate s -a luat în considerare o durată de analiză de 25 de ani. De menționat că toate
valorile care apar spre sfârșitul duratei de analiză au o pondere mică din cauza ca sunt multiplicate
cu factorul de actualizare.
Din cele expuse rezultă că un proiect de investiții este eficient în condițiile în care NPV este
pozitiv și are o valoare cât mai mare și ca proiectul respectiv este cu atât mai rentabil cu cât RIR
este mai mare. Rata Internă de Rentabilitate (RIR) reprezintă de fapt rat a de actualizare pentru care
investiția se recuperează în perioada analizată. Cei doi indicatori de eficiență sunt complementari,
utilizarea simultană a acestora conducând la o buna decizie de fundamentare a investiției respective.
O problemă deosebit de dificilă este evaluarea veniturilor și a costurilor pe o perioadă
îndelungată de timp de 25 de ani. Acestea sunt funcție de ritmul de creștere al economiei naționale,
productivitatea muncii, creșterea nivelului de trai, etc, la acest nivel putându -se face numai anumite
evaluări pur informative.
În cadrul calculelor privind sensibilitatea rezultatelor în funcție de variația anumitor date de
bază se prezintă mai multe ipoteze (scenarii):
 Ipoteza 1: – tarif valorificare energia de bază = 37 Euro/MWh (133,20
Lei/MWh)
– tarif valorificare certificat verde = 40 Euro/MWh (144 Lei/MWh)
pentru primii 10 ani de la PIF
– 50% din finanțarea investiției asigurată de Beneficiar din surse
proprii
– 50% din finanțarea investiției asigurată din credit bancar obținut în
următoarele condiții : dobandă 8%/an, perioadă de grație 1 an,
perioadă de rambursare 10 ani
 Ipoteza 2: – tarif valorificare energia de bază = 37 Euro/MWh (133,20
Lei/MWh)

15
– tarif valorificare certificat verde = 45 Euro/MWh (162 Lei/MWh)
pentru primii 10 ani de la PIF
– 50% din finanțarea investiției asigurată de Beneficiar din surse
proprii
– 50% din finanțarea investiției asigurată din credit bancar obținut în
următoarele condiții : dobandă 8%/an, perioadă de grație 1 an,
perioadă de rambursare 10 ani
 Ipote za 3 :- tarif valorificare energia de bază = 50 Euro/MWh (180 Lei/MWh)
– tarif valorificare certificat verde = 40 Euro/MWh (144 Lei/MWh)
pentru primii 10 ani de la PIF
– 50% din finanțarea investiției asigurată de Beneficiar din surse
proprii
– 50% din fi nanțarea investiției asigurată din credit bancar obținut în
următoarele condiții : dobandă 8%/an, perioadă de grație 1 an,
perioadă de rambursare 10 ani
 Ipoteza 4 : – tarif valorificare energia de bază = 50 Euro/MWh (180 Lei/MWh)
– tarif valorificare certi ficat verde = 45 Euro/MWh (162 Lei/MWh)
pentru primii 10 ani de la PIF
– 50% din finanțarea investiției asigurată de Beneficiar din surse
proprii
– 50% din finanțarea investiției asigurată din credit bancar obținut în
următoarele condiții : dobandă 8%/an, perioadă de grație 1 an,
perioadă de rambursare 10 ani
 Ipoteza 5 :- tarif valorificare energia de bază = 37 Euro/MWh (133,20 Lei/MWh)
– tarif valorificare certificat verde = 40 Euro/MWh (144 Lei/MWh)
pentru primii 10 ani de la PIF
– 25% din finanțarea inv estiției asigurată de Beneficiar din surse
proprii
– 25% din finanțarea investiției asigurată din fonduri structurale
europene nerambursabile

16
– 50% din finanțarea investiției asigurată din credit bancar obținut în
următoarele condiții : dobandă 8%/an, per ioadă de grație 1 an,
perioadă de rambursare 10 ani
 Ipoteza 6 :- tarif valorificare energia de bază = 37 Euro/MWh (133,20 Lei/MWh)
– tarif valorificare certificat verde = 45 Euro/MWh (162 Lei/MWh)
pentru primii 10 ani de la PIF
– 25% din finanțarea investi ției asigurată de Beneficiar din surse
proprii
– 25% din finanțarea investiției asigurată din fonduri structurale
europene nerambursabile
– 50% din finanțarea investiției asigurată din credit bancar obținut în
următoarele condiții : dobandă 8%/an, perioad ă de grație 1 an,
perioadă de rambursare 10 ani

2.1.2 Calcularea ratei interne de rentabilitate (RIR)

Pentru cele 6 ipoteze s -a calculat rata internă de re ntabilitate (RIR) pe baza fluxului de
venituri și costuri actualizate prezentate in tabelele urm atoare:

17
CALCULUI RATEI INTERNE DE RENTABILITATE (RIR) – IPOTEZA 1
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Venituri cu energie de bază [lei] 0 1052147 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294
Venituri din CV (40 euro/MWh) [ lei] 0 1137456 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912
Venituri totale 0 2189603 4379206 4379206 4379206 4379206 4379206 4379206 4379206 4379206 4379206 4379206
Costuri exploatare [lei] 0 350121 700242 700242 70024 2 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
Costuri investiție din SP [lei] 26932379 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri credit banca [lei] 0 0 2154590 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804
Costuri totale [lei] 26932379 350121 2854832 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046
Discount factor 0,997 0,993 0,990 0,986 0,983 0,979 0,976 0,972 0,969 0,966 0,962 0,959
Venit actualizat [lei] 0 2175006 4335488 4321013 4306586 4292207 4277876 4263593 4249358 4235170 4221029 4206936
Cost actualizat [lei] 26842457 347787 2826332 4305068 4290694 4276368 4262090 4247860 4233677 4219541 4205453 4191412
Venit net actualizat VNA [lei] –
26842457 1827219 1509156 15945 15892 15839 15786 15733 15681 15628 15576 15524
RIR 1,935%

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294
2274912 2274912 2274912 2274912 1137456 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4379206 4379206 4379206 4379206 3241750 2104 294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294
700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
700242 7002 42 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
0,956 0,952 0,949 0,946 0,942 0,939 0,936 0,933 0,929 0,926 0,923 0,920 0,916 0,913 0,910
4192890 4178891 4164938 4151032 3062582 1981355 1974739 1968146 196157 5 1955025 1948498 1941992 1935508 1929046 1922605
670450 668211 665980 663757 661540 659332 657130 654936 652750 650570 648398 646233 644076 641925 639782
3522440 3510679 3498958 3487275 2401042 1322023 1317609 1313210 1308825 1304455 1300100 1295759 1291433 1287121 1282824

28 29 30
2104294 2104294 2104294
0 0 0

18
2104294 2104294 2104294
700242 700242 700242
0 0 0
0 0 0
700242 700242 700242
0,907 0,904 0,900
1916186 1909788 1903412
637646 635517 633395
1278540 1274272 1270017

CALCULUI RATEI INTERNE DE RENTABILITATE (RIR) – IPOTEZA 2
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Venituri cu energie de bază [lei] 0 1052147 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294
Venituri din CV (45 euro/MWh) [lei] 0 1279638 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276
Venituri totale 0 2331785 4663570 4663570 4663570 4663570 4663570 4663570 4663570 4663570 4663570 4663570
Costuri exploatare [lei] 0 350121 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
Costuri investiție din SP [lei] 26932379 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri credit banca [lei] 0 0 2154590 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804
Costuri totale [lei] 26932379 350121 2854832 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046
Discount f actor 0,987 0,975 0,963 0,950 0,938 0,927 0,915 0,903 0,892 0,881 0,869 0,858
Venit actualizat [lei] 0 2316240 4617013 4601598 4586234 4570922 4555660 4540450 4525290 4510181 4495122 4480114
Cost actualizat [lei] 26842457 347787 2826332 4305068 4290694 4276368 4262090 4247860 4233677 4219541 4205453 4191412
Venit net actualizat VNA [lei] -26842457 1968453 1790681 296530 295540 294554 293570 292590 291613 290639 289669 288702
RIR 2,792%

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294
2559276 2559276 2559276 2559276 1279638 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4663570 4663570 4663570 4663570 3383932 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294
700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
0,848 0,837 0,826 0,816 0,806 0,795 0,785 0,775 0,766 0,756 0,746 0,737 0,728 0,718 0,709
4465155 4450247 4435389 4420580 3196906 1981355 1974739 1968146 1961575 1955025 1948498 1941992 1935508 19290 46 1922605
670450 668211 665980 663757 661540 659332 657130 654936 652750 650570 648398 646233 644076 641925 639782
3794706 3782036 3769408 3756823 2535366 1322023 1317609 1313210 1308825 1304455 1300100 1295759 1291433 1287121 1282824

19

28 29 30
210429 4 2104294 2104294
0 0 0
2104294 2104294 2104294
700242 700242 700242
0 0 0
0 0 0
700242 700242 700242
0,700 0,692 0,683
1916186 1909788 1903412
637646 635517 633395
1278540 1274272 1270017

CALCULUI RATEI INTERNE DE RENTABILITATE (RIR) – IPOTEZA 3
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Venituri cu energie de bază [lei] 0 1421820 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640
Venituri din CV (40 euro/MWh) [lei] 0 1137456 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912 227491 2 2274912 2274912 2274912
Venituri totale 0 2559276 5118552 5118552 5118552 5118552 5118552 5118552 5118552 5118552 5118552 5118552
Costuri exploatare [lei] 0 350121 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
Costuri investiți e din SP [lei] 26932379 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri credit banca [lei] 0 0 2154590 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804
Costuri totale [lei] 26932379 350121 2854832 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363 046 4363046 4363046
Discount factor 0,997 0,993 0,990 0,986 0,983 0,979 0,976 0,972 0,969 0,966 0,962 0,959
Venit actualizat [lei] 0 2542215 5067453 5050534 5033671 5016865 5000114 4983420 4966781 4950198 4933670 4917198
Cost actualizat [lei] 26842457 347787 2826332 4305068 4290694 4276368 4262090 4247860 4233677 4219541 4205453 4191412
Venit net actualizat VNA [lei] -26842457 2194428 2241121 745466 742977 740497 738024 735560 733104 730657 728217 725786
RIR 5,206%

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640
2274912 2274912 2274912 2274912 1137456 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5118552 5118552 5118552 5118552 3981096 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640
700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

20
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
700242 700242 7002 42 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
0,956 0,952 0,949 0,946 0,942 0,939 0,936 0,933 0,929 0,926 0,923 0,920 0,916 0,913 0,910
4900780 4884417 4868109 4851855 3761066 2677506 2668566 2659656 2650776 26419 26 2633105 2624313 2615551 2606818 2598115
670450 668211 665980 663757 661540 659332 657130 654936 652750 650570 648398 646233 644076 641925 639782
4230330 4216206 4202129 4188099 3099525 2018174 2011436 2004720 1998027 1991356 1984707 1978080 1971476 1964893 1958333

28 29 30
2843640 2843640 2843640
0 0 0
2843640 2843640 2843640
700242 700242 700242
0 0 0
0 0 0
700242 700242 700242
0,907 0,904 0,900
2589440 2580794 2572178
637646 635517 633395
1951794 1945278 1938783

21
CALCULUI RA TEI INTERNE DE RENTABILITATE (RIR) – IPOTEZA 4
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Venituri cu energie de baz ă [lei] 0 1421820 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640
Venituri din CV (45 euro/MWh) [lei] 0 1279638 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276
Venituri totale 0 2701458 5402 916 5402916 5402916 5402916 5402916 5402916 5402916 5402916 5402916 5402916
Costuri exploatare [lei] 0 350121 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
Costuri investiție din SP [lei] 26932379 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri cr edit banca [lei] 0 0 2154590 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804
Costuri totale [lei] 26932379 350121 2854832 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046
Discount factor 0,997 0,993 0,990 0,986 0,983 0,979 0,976 0,972 0,969 0,966 0,962 0,959
Venit actualizat [lei] 0 2683449 5348978 5331119 5313320 5295579 5277898 5260277 5242713 5225209 5207763 5190375
Cost actualizat [lei] 26842457 347787 2826332 4305068 4290694 4276368 4262090 4247860 4233677 4219541 4205453 4191412
Venit net actualizat VNA [lei] –
26842457 2335662 2522646 1026052 1022626 1019212 1015809 1012417 1009037 1005668 1002310 998963
RIR 6,035%

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640
2559276 2559276 2559276 2559276 1279638 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5402916 5402916 5402916 5402916 4123278 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 2843640 28436 40 2843640 2843640
700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 70024 2 700242 700242 700242 700242 700242
0,956 0,952 0,949 0,946 0,942 0,939 0,936 0,933 0,929 0,926 0,923 0,920 0,916 0,913 0,910
5173046 5155774 5138560 5121403 3895389 2677506 2668566 2659656 2650776 2641926 2633105 2624313 2615551 2606818 2598115
670450 668211 665980 663757 661540 659332 657130 654936 652750 650570 648398 646233 644076 641925 639782
4502596 4487562 4472579 4457646 3233849 2018174 2011436 2004720 1998027 1991356 1984707 1978080 1971476 1964893 1958333

28 29 30
2843640 2843640 2843640
0 0 0

22
2843640 2843640 2843640
700242 700242 700242
0 0 0
0 0 0
700242 700242 700242
0,907 0,904 0,900
2589440 2580794 2572178
637646 635517 633395
1951794 1945278 1938783

CALCULUI RATEI INTERNE DE RENTABILITATE (RIR) – IPOTEZA 5

Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Venituri cu energie de bază [lei] 0 1052147 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294
Venituri din CV (40 euro/MWh) [lei] 0 1137456 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912 2274912
Venituri totale 0 2189603 4379206 4379206 4379206 4379206 4379206 4379206 4379206 4379206 4379206 4379206
Costuri exploatare [lei] 0 350121 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
Costuri investiție din SP [ lei] 13466190 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri credit banca [lei] 0 0 2154590 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804
Costuri totale [lei] 13466190 350121 2854832 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 436304 6 4363046
Discount factor 0,997 0,993 0,990 0,986 0,983 0,979 0,976 0,972 0,969 0,966 0,962 0,959
Venit actualizat [lei] 0 2175006 4335488 4321013 4306586 4292207 4277876 4263593 4249358 4235170 4221029 4206936
Cost actualizat [lei] 13421229 347787 2826 332 4305068 4290694 4276368 4262090 4247860 4233677 4219541 4205453 4191412
Venit net actualizat VNA [lei] -13421229 1827219 1509156 15945 15892 15839 15786 15733 15681 15628 15576 15524
RIR 6,896%

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294
2274912 2274912 2274912 2274912 1137456 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4379206 4379206 4379206 4379206 3241750 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294

23
700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
700242 700242 700242 700242 70024 2 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
0,956 0,952 0,949 0,946 0,942 0,939 0,936 0,933 0,929 0,926 0,923 0,920 0,916 0,913 0,910
4192890 4178891 4164938 4151032 3062582 1981355 1974739 1968146 1961575 1955025 1948498 1941 992 1935508 1929046 1922605
670450 668211 665980 663757 661540 659332 657130 654936 652750 650570 648398 646233 644076 641925 639782
3522440 3510679 3498958 3487275 2401042 1322023 1317609 1313210 1308825 1304455 1300100 1295759 1291433 1287121 1282824

28 29 30
2104294 2104294 2104294
0 0 0
2104294 2104294 2104294
700242 700242 700242
0 0 0
0 0 0
700242 700242 700242
0,907 0,904 0,900
1916186 1909788 1903412
637646 635517 633395
1278540 1274272 1270017

CALCULUI RATEI INTERNE DE RENTABILITATE (RIR) – IPOTEZA 6
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Venituri cu energie de bază [lei] 0 1052147 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294
Venituri din CV (45 euro/MWh) [lei] 0 1279638 2559276 2559276 2559276 25592 76 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276 2559276
Venituri totale 0 2331785 4663570 4663570 4663570 4663570 4663570 4663570 4663570 4663570 4663570 4663570
Costuri exploatare [lei] 0 350121 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
Costuri investiție din SP [lei] 13466190 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri credit banca [lei] 0 0 2154590 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804 3662804

24
Costuri totale [lei] 13466190 350121 2854832 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046 4363046
Discount factor 0,997 0,993 0,990 0,986 0,983 0,979 0,976 0,972 0,969 0,966 0,962 0,959
Venit actualizat [lei] 0 2316240 4617013 4601598 4586234 4570922 4555660 4540450 4525290 4510181 4495122 4480114
Cost actualizat [lei] 13421229 347787 2826332 4305068 4290694 4276368 4262090 4247860 4233677 4219541 4205453 4191412
Venit net actualizat VNA [lei] -13421229 1968453 1790681 296530 295540 294554 293570 292590 291613 290639 289669 288702
RIR 8,415%

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294
2559276 2559276 2559276 2559276 1279638 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4663570 4663570 4663570 4663570 3383932 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294 2104294
700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242 700242
0,956 0,952 0,949 0,946 0,942 0,939 0,936 0,933 0,929 0,926 0,923 0,920 0,916 0,913 0,910
4465155 4450247 4435389 4420580 3196906 1981355 1974739 19681 46 1961575 1955025 1948498 1941992 1935508 1929046 1922605
670450 668211 665980 663757 661540 659332 657130 654936 652750 650570 648398 646233 644076 641925 639782
3794706 3782036 3769408 3756823 2535366 1322023 1317609 1313210 1308825 1304455 1300100 1295759 1291433 1287121 1282824

25
28 29 30
2104294 2104294 2104294
0 0 0
2104294 2104294 2104294
700242 700242 700242
0 0 0
0 0 0
700242 700242 700242
0,907 0,904 0,900
1916186 1909788 1903412
637646 635517 633395
1278540 1274272 1270017

Din calculele anterioare cu privire la venitul net actualizat rezultă că acesta este
pozitiv în fiecare an pentru toate ipotezele prezentate.
Evoluția RIR pentru toate cele șase ipot eze este următoarea:
Ipoteza RIR (%)
Ipoteza 1 1,935
Ipoteza 2 2,792
Ipotez a 3 5,206
Ipoteza 4 6,035
Ipoteza 5 6,896
Ipoteza 6 8,415

26
BIBLIOGRAFIE

[1] Bogdan Ioan, Managementul financiar în afaceri , Editura Universitară, București,
2007
[2] Halpern Paul, Weston J.Fred, Brigham F.Eugene, Finanțe manageriale , Editura
Economică, București, 1998
[3] Anghel Elena, Scripcariu Mircea, C omăanescu Gheorghe, Costinaș Sorina, Prelegeri
de partea electrică a centralelor si stațiilor , Editura Politehnica Press, ISBN 978 -606-
515-073-7, 2010
[4] Chiuță Ion, Selischi Alexandru, Comănescu Gheorghe, Stoica Sorin, Instalațiile
electrice ale centralelor electrice , Editura Electra, 2005
[5] Militaru, Gh., Management Financiar. Aplicații , București, Editura Politehnica Press,
2013.
[6] Ross, S., Westernfield, R., Jaffe, J., Jurdon, B., Modern Financial Management , Mc –
Graw -Hill, 2008.
[7] David, F.R., Strategic Management – concepts and cases , Thirteenth Edition, Prentice
Hall, Upper Saddle River, New Jersey, 2011.
[8] Băcanu, B., Practici de management strategic – Metode și studii de caz , Editura
Polirom, Iași, 2006.
[9] Băcanu, B., Tehnici de analiză în managementul strategic , Editura Polirom, Iași, 2007
[10] Duță, O.A., Harvard Business Review – Strategia , Editura Bizzkit, București, 2011.
[11] Boardman, A., D. Greenberg, A. Vining and D. Weimer , Cost -Benefit Analysis (4th
Edition). Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall , 2011;
[12] Pinto, J. K. & Slevin, D. P. , The critical factors in successful project implementation.
IEEE Transactions on Engineering Managemen t, 34(1), 1987;
[13] *** ANRE – Procedure for the supply of electricity to the places of consumption
belonging to the suppliers, producers or network operators, other than the own
technological use of the electrical networks, Official Gazette, Part I, no. 628 /
18.08.201 5 Available online: http://www.anre.ro ;
[14] *** ANRE. Procedures for Connection during the Test Period and Certification of
Technical Conformity for Wind and Solar Power Generation. Order No. 59/2014.
Available online: http://www.anre.ro ;
[15] *** Directiva 2010/31/EU, Directi va Parlamentului European și a Consiliului din 19
mai 2010 privind performanța energetică. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Parlamentul European;

26
[16] *** EC. Directive of the European Parliament and of the Council on the Promotion of
the Use of Energy from Renewable Source s (Recast) ,
https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/1_en_act_part1_v7_1.pdf ;
[17] *** Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de afaceri, Strategia energetică a
României pentru perioada 2011 -2035, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.
781/19.11.2007.
[18] https://ec.europa.eu/energy/en/topics/energy -strategy -and-energyunion/2030 -energy –
strategy .