Utilizarea managementului de [624898]

ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar nr.
Facultatea de securitate și apărare
Departamentul Management Militar și de Pregă tire
a Personalului Didactic

OANȚĂ RADU -MIHAI

Programul de studii universitare de master
Managementul programelor și proiectelor

Conducător de disertație
Cpt. Lector universitar doctor Adrian MUSTAȚĂ

-Bucure ști, 2017 –

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 2 din total pagini 119, inclusiv anexe ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar nr.

Facultatea de securitate și apărare
Departamentul Management Militar și de P regătire
a Personalului Didactic

OANȚĂ RADU -MIHAI

Programul de studii universitare de master
Managementul programelor și proiectelor

Tema: Utilizarea managementului de
proiect în dezvoltarea afacerilor din
domeniul multi media.

Conducător de disertație
Cpt. Lector universitar doctor Adrian MUSTAȚĂ

-București, 2017 –

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 3 din total pagini 119, inclusiv anexe Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
Facultatea de securitate și apărare
Departamentul Management Militar și de Pregătire a Personalului Did actic

REFERAT

Cu privire la lucrarea de disertație elaborată de ________________________________,
absolvent: [anonimizat] „Managementul programelor și
proiectelor”, promoția 2015 -2017.
Tema lucrării de disertație es te: _____________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
________________________________________________________ ___________________
___________________________________________________________________________.
Data selectării temei și a conducătorului științific: ____________.2014.
Absolvent: [anonimizat] ___ întâlniri cu conducătorul științific în perioada de elaborare a
lucrării.
Lucrarea este structurată pe ___ capitole, iar tematica aleasă spre analiză este _______
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______ _____________________________________________________________________.
Conținutul lucrării ______________________________________________________
___________________________________________________________________________
________________________________ ___________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________ ______________.
Stilul lucrării este ______________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________,
corespunzâ nd/necorespunzând exigențelor pentru o lucrare științifică.
Concluziile și propunerile autorului pe marginea problemelor analizate sunt:
___________________________________________________________________________
___________________________________________ ________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________.
În ansamblu, lucrarea ÎNDEPLINEȘTE / NU îndeplinește condițiile de a fi acceptată
și susținută public în sesiunea de examen de masterat din iulie 2017.
Acord lucrării nota: _____(_____________%)..
Data: ________.2017 Conducător științific
_______________
________________________________

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 4 din total pagini 119, inclusiv anexe CUPRINS

CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
CAPITOLUL I: PERSPECTIVE ASUPRA CERCETĂRII ÎN DOMENIUL
MANAGEME NTULUI DE PROIECT ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
1.1. Managementul de proiect ca un domeniu recognoscibil de studiu ………………………….. …..9
1.2. Școlile de gândire în domeniul manag ementului de proiect ………………………….. …………. 10
1.3. Interacțiuni între școlile de gândire ale managementului de proiect ………………………….. .22
CAPITOLUL II: UTILIZAREA TEHNO LOGIILOR MULTIMEDIA ÎN
IMORTALIZAREA UNOR EVENIMENTE ………………………….. ………………………….. …….. 25
2.1. Introducere în tehnologia multimedia ………………………….. ………………………….. …………… 25
2.2 Funcțiile tehnologiei mul timedia: ………………………….. ………………………….. …………………. 26
2.3 Principalele produse realizate și servicii prestate în domeniul multimedia ………………….. 27
2.4. Fotografia de eveniment ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….27
2.5. Videografia de eveniment ………………………….. ………………………….. ………………………….. .32
CAPITOLUL III: SERVICIILE OFERITE ȘI TEHNOLOGIILE UTILIZATE ÎN
IMORTALIZAREA UNOR EVENIMENTE – STUDIU PILOT ………………………….. ………. 38
3.1. Studiu de piață ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 38
3.2. Descrierea cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 40
3.3. Elemente de metodologie a cercetării ………………………….. ………………………….. …………… 43
3.4. Colectarea și analiza datelor ………………………….. ………………………….. ………………………… 46
3.5. Analiza datelor, prelucrarea statistică și in terpretarea rezultatelor ………………………….. …48
4. În loc de concluzii: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 61
Limitele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 61
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 63
Autori străini: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 63
Autori români: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 65
Bibliografie internet: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 65
STUDIU DE PIAȚĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 116

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 5 din total pagini 119, inclusiv anexe INTRODUCERE

Societatea bazată pe cunoaștere, în care cunoștințele sunt tot mai ușor de dobândit
grație accesulu i rapid la informații și a ritmului alert de dezvoltare al tehnologiei informatice,
are nevoie de servicii și produse multimedia. Având în vedere creșterea progresivă a pieței
românești în domeniul media, și a concurenței acerbe în acest domeniu, m -am gând it să aduc
în atenție câteva aspecte legate de activitatea organizațiilor subordonate sectorului de
producție a materialelor multimedia și anume: teasers, clipuri advertoriale, documentare și
prezentări informativ -culturale, existând o cerere foarte mare î n acest domeniu.
Prezenta lucrare intitulată “Utilizarea managementului de proiect în dezvoltarea
afacerilor din domeniul multimedia” își propune să ofere o viziune clară și concisă asupra
fenomenului de imortalizare foto -video a diferitelor evenimente . Mo tivul alegerii acestei teme
derivă din dorința de documentare în legătură cu acest subiect , fiind de profesie inginer
electronist, specialist în domeniul foto -video, pasionat de fotografie și videografie, și totodată
încadrat pe o funcție de resortul audio -video -foto.
Curiozitatea intelectuală s -a format și dezvoltat în cadrul cursurilor programului
universitar de master “Managementul programelor și proiectelor” organizat de Universitatea
Națională de Apărare – “Carol I”, București . Încă din primul an de s tudiu când am luat contact
cu materia “Metodologia cercetării ștințifice ” am intenționat să realizez un studi u pilot în care
să îmbin cunoștințele acumulate în cadrul programului universitar cu experiența personală din
domeniul multimedia. Rezultatele cerc etării și noțiunile dobândite în domeniul
managementului de proiect intenționez să le utilizez în elaborarea unui proiect de afaceri , în
funcție de d eschiderea axelor de finanț are prin programe de tip start -up de către diverse bănci
comerciale sau universi tăți de profil.
În materialul care urmează voi prezenta câteva perspective asupra cercetării în domeniul
managementului de proiect și anume școlile de gândire în acest domeniu , aspecte introductive ale
tehnologiei multimedia privind realizarea fotografii lor și montaje lor video pentru evenimente,
prezentând evoluția istorică a acestor tehnologii de la apariție și până în prezent, urmate de o
scurtă cercetare a unui studiu de piață în care am propus determinarea modului cum este
percepută prestarea serviciilo r multimedia, în special cele din ramura foto -video. În acest sens
am realizat o investigare a percepției asupra tehnologiilor și serviciilor multimedia cu ajutorul
unui chestionar on -line, acest fapt permițând și determinarea nivelului de cunoaștere a
terminologiei în domeniu. Instrumentul utilizat în cercetare a permis determinări de natura
cantitativă și calitativă asupra elementelor legate de tehnologiile și serviciile multimedia la
diferite evenimente. Trebuie menționat faptul că cercetarea prezentată este destinată
cunoașterii în ramura foto -video a domeniului multimedia cu aplicabilitate preponderentă în
planificarea și organizarea diverselor evenimente și are rolul de a formula concluzii ce vor
permite creșterea eficienței în dezvoltarea afacerilor d in domeniul multimedia.
Primul capitol al lucrării este dedicat perspectivelor asupra cercetării în domeniul
managementului de proiect. În acest capitol am arătat faptul că managementul modern al
proiectului este o disciplină academică relativ tânără cu r ădăcinile în Cercetarea Operațiilor.
După împrumutarea uneltelor din acea disciplină și a graficelor Gantt din Managementul
Operațiilor, cercetarea managementul de proiect a fost în principal introspectiva pentru 30 -40
ani. Am ilustrat diversitatea și bogă ția managementului de proiect sa așa cum e evidențiată de

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 6 din total pagini 119, inclusiv anexe școlile de gândire , sublin iind zone promițătoare ale cercetării productive în fiecare dintre ele,
și am arătat faptul că ele vor continua să se bazeze pe alte zone.
În cadrul celui de al doilea ca pitol sunt prezentate utilizările tehnologiilor multimedia
în imortalizarea dif eritelor e venimente și este structurat pe trei părți. Prima parte este dedicată
tehnologiilor multimedia , fiind alcătuită dintr -o secțiune introductivă în care sunt descrise
succint tehnologiile multimedia și principalele lor funcții . Mai mult, sunt trecute în revistă
principalele produse realizate și servicii prestate în domeniul multimedia. În a doua și a treia
parte sunt expuse considerente importante despre fotografia, respec tiv videografia de
eveniment, retrospectiv, pornind de la cele mai vechi timpuri și până în prezent. Dintre
multitudinea de evenimente care fac obiectul activității prestatorilor de servicii multimedia,
am ales să detaliez aspecte legate de cel mai importa nt moment din viața cuplurilor, și anume
nunta. Pe lângă secțiunile istorice ale conceptelor fotografiei și videografiei de nuntă, mai sunt
prezentate în detaliu și tehnologii în domeniul realizării fotografiilor de nuntă urmate de
componentele esențiale a le echipamentelor video împreună cu accesoriile principale utilizate
de videografii de evenimente
Am realizat o cercetare concretă cu privire la serviciile oferite și tehnologiile utilizate
în imortalizarea unor evenimente în cadrul celui de al patrulea ca pitol. Analiza datelor,
prelucrarea statistică și interpretarea rezultatelor cercetării , prezentate în acest capitol,
validează teoriile prezentate în capitolul anterior. Acest capitol este unul special, care prezintă
rezultatele unui studiu pilot realizat cu ajutorul unui chestionar on -line aplicat pe un eșantion
format din subiecți de sexe, vârste, studii și din domenii de activitate diferite. Pe lângă
investigarea gradului de cunoaștere a tehnologiilor și serviciilor multimedia de eveniment,
interpretare a rezultatelor a permis și ierarhizarea preferințelor subiecților chestionați referitor
la tehnicile moderne de fotografie și videografie .
Ultimul capitol al lucrării este dedicat prezentării concluziilor finale, acestea
desprinzându -se din aspectele teore tice și practice ale cercetării efectuate , sintetizând
contribuțiile personale aduse la această lucrare. De asemenea , sunt trecute în revistă câteva
considerente care ar putea sta la baza implementării unor strategii utile, pentru companiile de
profil . În final sunt prezentate perspectivele viitoare de cercetare.

În lucrarea de față se folosește ca metodă de cercetare metoda de cerc etare cantitativă,
utilizând chestionarul, care permi te evaluarea cu precizie a răspândirii anumitor produse și
servicii existente atât pe piața autohtonă, cât și pe piața internațională.
Având în vedere studiul cunoașterii, cercetarea elaborată în cadrul lucrării poate fi
utilizată ca bază pentru c ercetări ulterioare, constituind un model pentru efectuarea de
cercetări în domenii conexe.

Pe această cale doresc să mulțumesc domnului lector universitar doctor Adr ian
MUSTAȚĂ, persoana care m -a inițiat în tainele metodologiei cercetării ștințifice , o materie
extraordinar de importantă, pe care la început am privit -o cu reticență, dar în cele din urmă
aceasta s -a dovedit a -mi fi foarte utilă, atât la elaborarea preze ntei lucrări, cât și în vederea
materializ ării ambițiilor mele viitoare.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 7 din total pagini 119, inclusiv anexe
CAPITOLUL I : PERSPECTIVE ASUPRA CERCETĂRII ÎN DOMENIUL
MANAGEMENTUL UI DE PROIECT

În prezentarea evoluției școlilor de gândire din domeniul managementului de proiect,
urmăresc dir ecțiile trasate de către J. Rodney Turner, Frank Anbari și Christophe Bredillet în
anul 2013, astfel se demonstrează faptul că managementul de proiect este un domeniu aflat în
plină dezvoltare care pote aduce o contribuție valoroasă la dezvoltarea cunoaște rii
managementului, având și o importanță economică considerabilă. În cele ce urmează voi
revizui progresul substanțial și tendințele cercetării subiectului, care a fost grupat în nouă școli
majore de gândire: optimizare, modelare, guvernanță, comportament , succes, decizie, proces,
contingență și marketing.
În ultimii 60 de ani, organizațiile au folosit în număr mare proiecte și programe pentru
a-și atinge obiectivele sale strategice1, în timp ce se preocupau de complexitatea crescută, de
incertitudinea ș i de ambiguitatea care afectează organizațiile și mediul socio -economic în
cadrul căruia ele operează2. Prin proiecte, sunt mobilizate resurse și competente pentru a
determina o schimbare strategică, pentru a crea avantaj competitiv și alte surse de valoar e.
Până la mijlocul anilor 1980, interesul în managementul de proiect s -a limitat la
inginerie, construcție, apărare și tehnologia informației. În prezent, mai mult de 20% din
activitatea economică globală are loc sub formă de proiecte, și în unele econom ii apărute
depășește 30%. Datele Băncii Mondiale (2008) indică faptul că 22% din produsul intern brut
(GDP) de 55 miliarde de dolari este formarea de capital brut, care e aproape în întregime bazat
pe proiect. În India este 39 % și în China este 43 %. Form area de capital brut se definește ca
fiind "cheltuieli la completări ale activelor fixe ale economiei plus schimbările nete la nivelul
inventariilor. Activele fixe includ îmbunătățiri asupra pământului (garduri, șanțuri, drenări, și
așa mai departe): fabri ca, utilaje și achiziționare de echipament; și construcția șoselelor, căilor
ferate, și a altora, inclusiv școli, birouri, spitale, case rezidențiale private, și clădiri comerciale
și industriale. Inventarele sunt stocuri de bunuri deținute de firme pentru a face față
fluctuațiilor temporare sau neașteptate în producție sau vânzării și muncii în progres.
Achizițiile nete ale valorilor sunt de asemenea considerate formare de capital"3. În multe
organizații publice și private unele cheltuieli de operare sunt de asemenea bazate pe proiect.
Managementul de proiect aduce o contribuție importantă și semnificativă la crearea valorii în
mod global.
Dezvoltarea competenței relevante la toate nivelurile, individual, de echipă,
organizațional și de societate este chei a pentru o performanță mai bună4. Grabher5 discută
procesele de creare și sedimentare a cunoașterii la interfețele dintre proiecte, organizații, rețele

1 Morris, P. W. G., & Jamieson, H. A. (2004). Translating corporate strategy into project strategy: Achieving corporate strategy through
project management. Newtown Square: Project Management Insti tute.
2 Gareis, R. (2005). Happy projects!. Vienna: Manz.
3 World Bank. (2008). Little Data Book. Washington, DC: International Bank for Reconstruction and Development/The World Bank,
Development Data Group.
4 Gareis, R., & Huemann, M. (2007). Maturity mod els for the project oriented company. In J. R. Turner (Ed.), The Gower Handbook of
Project Management (4th ed., pp. 183 –208). Aldershot: Gower.
5 Grabher, G. (2004). Temporary architectures of learning: Knowledge governance in project ecologies. Organizati on Studies, 25(9), 1491 –
1514.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 8 din total pagini 119, inclusiv anexe și mediu socio -economic în cadrul căruia proiectele operează. Se propune noțiunea de ecologii
de proiect e și de straturi constitutive ale echipei de bază, firmei, comunității epistemice, și
rețele personale. El pune în contrast doua logici o ale învățării bazate pe proiect prin învățare
prin juxta pozare care este acționată pornind de la soluții "one -off" pa nă la cele repetabile cu
învățarea discontinuă care e condusă de originalitate și creativitate. El propune o diferențiere a
logicii sociale și comunicative, în timp ce "comunitatea semnifică legături de durată și intense,
socialitatea semnifica relații int ense și încă efemere și conectivitatea indică rețele temporare și
slabe"6.
Programele educaționale din managementul de proiect au crescut rapid în timpul
ultimelor trei decade pentru a sprijini nevoia de competență7. Numărul programelor
academice corespun zătoare managementului de proiect au crescut mult după 1990. Această
creștere e evidențiată în SUA, Europa, Australia, Japonia și în alte părți ale lumii. Dintre
instituțiile Educației Superioare (IHEs) cu programe în managementul de proiect din SUA
enumer ăm: Universitatea Boston – Metropolitan Colege, Universitatea Tehnică Colorado,
Universitatea De Vry, Universitatea Drexel, Universitatea de Est Michigan, Universitatea de
Nord -Est, Institutul de Tehnologie Stevens, Universitatea George Washington, Univers itatea
Alaska, Universitatea de Management și Tehnologie, Universitatea din Maryland – Școala de
Inginerie A. J. Clark, Universitatea din Maryland University College, Universitatea din Texas
de la Dallas, Universitatea Wisconsin – Platteville, Universitate a Carolina de Vest și multe
altele. Programele managementului de proiect sunt oferite internațional de mai multe IHEs –
uri, inclusiv Universitatea din Quebec de la Montreal, Universitatea de Tehnologie din
Sydney, Institutul Regal de Tehnologie de la Melbou rne, Universitatea din Limerick – Școala
de Afaceri Kemmy, Școala de Cunoștințe de Economie și Management – SKEMA (care a
rezultat din îmbinarea a doua școli de afaceri franceze, Școala de Afaceri CERAM și ESC
Lille), și multe alte. În ultimii trei ani Min istrul Chinez al educației a susținut crearea a 120 de
programe de master în managementul de proiect pentru a susține dezvoltarea lor economică
rapidă. Pentru a susține aceasta dezvoltare globală e necesar ca managementul de proiect să se
dezvolte ca un do meniu academic riguros de studiu în cadrul managementului. Acesta e
esențial astfel încât dezvoltarea economică rapidă care depinde atât de mult de managementul
de proiect să poată fi susținută de o teorie solidă și nu doar supoziții și opinii de caz ale r igorii
îndoielnice.
Managementul modern al proiectului a început ca o ramificație a Cercetării
Operațiilor, cu adoptarea uneltelor de optimizare dezvoltate în acest domeniu. Totuși doresc
să demonstreze în continuare faptul că managementul de proiect s -a transformat acum într -o
disciplină academică a unei anumite diversități și complexități. Cel puțin nouă școli de
gândire în managementul de proiect pot fi identificate, și managementul de proiect se
desenează continuu, aducând contribuții la cercetarea din domeniile de management. Astfel,
managementul de proiect devine substanțial diferit de Managementul Operațiilor, care
continuă să accentueze aplicarea uneltelor de optimizare până la analiza proceselor de
producție.
În elaborarea acestui material mă baze z pe o revizuire extinsă a literaturii cercetării
academice în managementul de proiect. Literatura e organizată în nouă școli majore de

6 Grabher, G. (2004). Learning in projects, remembering in networks? European Urban and Regional Studies, 11(2), 103 –123.
7 Atkinson, R. (2006). Guest editorial: Excellence in teaching and learning for project management. Inte rnational Journal of Project
Management, 24, 185 –186.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 9 din total pagini 119, inclusiv anexe gândire pe baza premisei cheie care o conduce pe fiecare. Intenția de separare a acestor școli
de gândire este de a câșt iga informații în cercetarea curentă și potențială, în cadrul unui număr
administrabil de teme de cercetare fără supra simplificarea bogăției gândirii. Totuși,
suprapunerea și interacțiunile dintre școlile de management al proiectului sunt de asemenea
discutate.

1.1. Managementul de proiect ca un domeniu recognoscibil de studiu

Domeniul de cunoaștere se definește ca: spațiul ocupat de toată lumea care pretinde că
produce cunoaștere în acest domeniu, și acest spațiu este de asemenea un sistem de relații
între acești oameni care concurează pentru a câștiga controlul asupra definiției condițiilor și
regulilor producției de cunoaștere8.
Folosim această definiție pentru a structura discuția noastră despre managementul de
proiect ca un domeniu de cunoaștere, în timp ce recunoașterea că alte elemente pot fi folosite
pentru a crește și intensifică această definiție bazată pe alte perspective despre cum se câștiga
cunoașterea în alte domenii, și alte abordări despre clasificarea unui domeniu de cunoaștere,
inclu siv metode empirice, raționale, istorice și pragmatice.
Managementul de proiect, aduce o atât de semnificativă contribuție la economia
globală, la dezvoltarea competenței relevante la toate nivelurile, individual, în echipă,
organizațională și de societa te, este văzut că o cheie pentru o mai bună performanță9.
Cunoașterea trebuie să dezvolte competența și acea cunoaștere ar trebui să se bazeze
pe o cercetare academic riguroasă.
În primele zile ale managementul de proiect modern din anii 1950, dezvoltare a
cunoașterii a fost condusă de utilizatori. Armata SUA a adus contribuții semnificative la nouă
disciplină, dezvoltând concepte precum Structura de lucru detaliată (WBS), Criteriile
Sistemelor de Control al Costurilor și al Programului (C/SCSC) (care s -a transformat în
Managementul Valorii Câștigate, EVM) și Evaluarea Programului și Tehnica Revizuirii
(PERȚ)10. Companiile de construcție și clienții lor au adus de asemenea contribuții
semnificative, de exemplu, DuPont a dezvoltat Metoda Caii Critice (CPM) di ntr-o tehnică
concepută în domeniul Cercetării Operațiilor. Ștafeta a fost preluată de creșterea indust riei
computerelor din anii 1960.11
În anii 1980, conducerea dezvoltării cunoașterii a fost preluată de asociații
profesioniste: Institutul de Management al Proiectului (PMI), din afara Philadelphiei,
Asociația Marii Britanii pentru Managementul de proiect (APM), Institutul Australian de
Managementul de proiect (AIPM), și Asociația Internațională a Managementul de proiect
(IPMA). Trebuia ca acestea să dezvo lte corpuri de cunoaștere pentru a susține programele lor
de certificare.
Doar în ultimii 15 până la 20 de ani universitățile și alte instituții academice de
cercetare au început să ofere poziția de lider. Prima conferință academică de cercetare în

8 Audet, M. (1986). Le proce`s des connaissances de l‟administration. In M. Audet & J. L. Malouin (Eds.), La production des con naissances
de l‟administration (pp. 23 –56). Que´bec: Les Presses de l‟Unive rsite´ Laval.
9 Gareis, R., & Huemann, M. (2007). Maturity models for the project oriented company. In J. R. Turner (Ed.), The Gower Handbook of
Project Management (4th ed., pp. 183 –208). Aldershot: Gower.
10 Morris, P. W. G. (1997). The management of proje cts (2nd ed.). London: Thomas Telford.
11 Brooks, F. P. (1995). The mythical man -month (20th anniversary ed.). Boston, MA: Addison Wesley.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 10 din total pagini 119, inclusiv anexe domen iul managementului de proiect, conferința bianuală IRNOP (Rețeaua Internațională de
Cercetare pentru Organizarea prin Proiecte) a fost inițiată în 1994. PMI a început ținerea
conferinței sale bianuale de cercetare în anul 2000.
Astfel observăm faptul că m anagementul de proiect este un domeniu relativ tânăr de
studiu în calitate de disciplină academică. Inițial studiul avansat în managementul de proiect
din universități a fost localizat în școli de inginerie sau construcție, și apoi în școli de
calculatoare , și astfel a fost văzut că un obiect tehnic. Mai recent managementul de proiect a
fost de asemenea încorporat în școli de afaceri sau de management, și astfel câștigă acum
recunoașterea că o ramură a managementului. Conform cunoștințelor noastre, primele
doctorate în domeniu au fost făcute în inginerie și în construcție la sfârșitul anilor 1960 la
Universitatea din Manchester, Facultatea de tehnologie (titluri conferite în 1971 și 1972), și
primele doctorate în domeniu au fost făcute în școlile de afaceri din Marea Britanie, la
Colegiul de Management Henley și la Școala de Management Cranfield în anii 1980. Europa a
deschis drumul în dezvoltarea managementului de proiect ca obiect academic în management.
Primul doctorat în domeniu într -o scoală de afaceri d in SUA a fost făcut în 1980 la
Universitatea Drexel, Departamentul de științe ale deciziei (titlu conferit în 1993). La o
întâlnire recentă a unei rețele de cercetare sponsorizată de guvern în Marea Britanie (2006),
erau mai mulți cercetători de la școli d e afaceri decât de la școli de inginerie, construcții și
calculatoare combinat.
Comunitatea academică, furnizând acum funcția de lider dezvoltării cunoașterii în
domeniu, aplică rigoarea academică mai mare, însemnând că managementul de proiect merită
acum o recunoaștere ca materie academică, și admiterea Jurnalului Internațional al
Managementului de Proiect la Indicele de Citare a Științelor Sociale (SSCI) este un pas
important în acest proces. Managementul de proiect se bazează pe alte discipline de
manag ement și le aduce contribuții12, și noi credem că toate domeniile managementului vor fi
mai bogate datorită acestui inter schimb în dezvoltare. Pe acest fundal, mai multe școli de
gândire ale managementului de proiect au dezvoltat tendințe diferite de refle ctare, și influența
altor discipline de management. Noi acum subliniem aceste școli majore de gândire și
progresul revizuit, tendințele și posibila cercetare din fiecare din ele.

1.2. Școlile de gândire în domeniul managementul ui de proiect

Managementu l de proiect este o disciplină relativ tânără, însă cu ajutorul altor domenii
de management, s -a dezvoltat repede într -un domeniu de diversitate și bogăție. A fost normal
să presupunem faptul că proiectele și managementul de proiect sunt omogene (Institutu l de
Management al Proiectului 2008; Asociația pentru Managementul de Proiect 2006; Asociația
Internațională a Managementului de Proiect 2006). Totuși, există o credință în dezvoltare că
proiectele sunt diferite, succesul lor poate fi judecat în diferite m oduri, și pot necesita diferite
profiluri de competențe pentru managementul de succes13. Bazându -ne pe lucrarea anterioară,

12 Kwak, Y. H., & Anbari, F. T. (2008). Impact on project management of allied disciplines: Trends and future of projec t management
practices and research. Newtown Square: Project Management Institute.
13 Crawford, L. H., Hobbs, J. B., & Turner, J. R. (2005). Project categorization systems: Aligning capability with strategy for better results.
Newtown Square: Project Manage ment Institute.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 11 din total pagini 119, inclusiv anexe putem recunoaște mai multe perspective de management de proiectului. Anbari14 a identificat
cinci școli de gândire. Soderlund printr -o cercetare de literatură și Bredillet15 printr -o analiză
co-cuvant, fiecare a identificat șapte școli similare. Putem acum identifica cel puțin nouă
școli, și majoritatea cercetării în managementul de proiect poate fi spus că face parte dintr -una
dintre ele . Tabelul 1 arată nouă școli de gândire, și cum se compară ele cu cele cinci școli ale
lui Anbari, și cele șapte ale lui Soderlund și Bredillet. De fapt toate cele nouă școli au fost
identificate anterior de alți trei autori. În comparație cu Soderlund și Bredillet am adăugat
Școala Procesului și am împărțit Școala de Optimizare în Școlile de Optimizare și Modelare
pentru a reflecta modelarea parametrilor multipli și folosirea modelării sistemelor de soft.
Anbari a numit Școala Procesului Școala Sistemelor, și Școala lui de Știință a
Managementului a acoperit Școlile de Optimizare, Modelare și Decizie. El nu a identificat
Școlile de Succes și de Marketing. Tabelul 1 compară de asemenea cele nouă școli cu
domeniile convenționale ale studiului managementului ș i cu disciplinele de management
identificate de Kwak și Anbari în studiul lor legat de cercetarea managementului de proiect
publicat în ziarele de top de afaceri și de management. Tabelul 2 arată ideea cheie asociată cu
fiecare scoală și metafora pe care a m adoptat -o pentru a o reflecta.
Dicționarul englez Oxford dă următoarea definiție cuvântului "școală" printre altele:
Școala: un grup de oameni care împărtășesc idei comune sau metode; un stil, o
abordare sau o metodă specifică; imitatori, discipoli sa u adepți ai unui filosof, artist, etc.
Acesta este ceea ce înțelegem noi prin cuvântul școală. Un grup de cercetători care
investighează sau dezvoltă metode, unelte și tehnici comune (pentru a fi folosite de
practicanți), adesea cu unul sau mai mulți lide ri cercetători care oferă viziunea în acea zonă.
Credem cu tărie faptul că cuvântul "școala" reflectă ceea ce înțelegem aici.
Managementul modern de proiect își are rădăcinile în domeniul Cercetării Operațiilor
din anii 1940 și 1950. În timpul și imediat după cel de -al doilea Război Mondial, a fost o
explozie în dezvoltarea teoriei optimizării, în special în SUA și în Marea Britanie16. Uneltele
de optimizare cum ar fi tehnicile de programare a rețelei inclusiv Metodele Căii Critice
(CPM) și Evaluarea Progra mului și tehnica Revizuirii (PERȚ) reflectă geneza
managementului modern de proiect din domeniul științei managementului/științelor de
decizie. Tabelele Bar (Grantt), dezvoltate la începutul anilor 1900 de către Henry Gantt pentru
tehnicile de programare a producției, și programare a rețelei au fost adoptate în timpul anilor
1950. Dezvoltările ulterioare au inclus alocarea resurselor și euristica de nivelare, prăbușirea
proiectului, programarea constrânsă a resurselor, Evaluarea Grafică și Tehnica Revizuiri i
(GERT), Lanțul Critic, Teoria Constrângerilor, Simularea Monte Carlo a rețelelor proiectului
și estimărilor de cost, și variații ale acestor metode.

14 Anbari, F. T. (1985). A systems approach to project evaluation. Project Management Journal, 16(3), 21 –26.
15 Bredillet, C. N. (2004b). Understanding the very nature of project management: A praxiological approach. Proceedings of PMI R esear ch
Conference [CD], London. Newtown Square: Project Management Institute.
16 Gass, S. I., & Assad, A. A. (2005). An annotated timeline of operations research: An informal history. New York: Springer/Klu wer
Academic Publishers.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 12 din total pagini 119, inclusiv anexe

Tabelul 1 Cele nouă școli ale cercetării managementului de proiect

Școala
managementului
de proiect Domeniul
studiului de
management Anbari (1985) Soderlund
(2002) Bredillet
(2004) Kwak și
Anbari
(2008)
Școala de
optimizare Cercetarea
operațiilor Școala de știință a
managementului Școala de
optimizare Școala de
optimizare Cercetarea
operațiilor
Școala de
modelare Știința
managementul
ui (Școala de știință
a
managementului) Managemen
tul
performanței
/Manageme
ntul calității
Școala de
guvernanță Guvernanță Școala
funcțională Școala
costurilor
tranzacției Școala
costurilor
tranzacției Inginerie/Co
ntracte/ Lega
l
Școala
comportamentului OB și HRM Școala
comportamentului Școala
comportament
ului Școala
organizațion
ală OB și HRM
Școala procesului Managementul
operațiilor Școala sistemelor Tehnologie/I
novație
Școala
contingenței Școala
contingenței Școala
contingenței Școala
contingenței Școala
contingenței
Școala succesului Managementul
strategiei Școala
factorului
succesului
critic Școala
factorului
succesului
critic Strategia
Școala deciziei Managementul
informației (Școala de știință
a
managementului) Școala deciziei Școala
deciziei IT/ÎS
Școala de
marketing Marketing Școala de
marketing Școala de
marketing

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 13 din total pagini 119, inclusiv anexe

Tabelul 2 Ideea cheie și variabila cheie sau unitatea de analiză a celor nouă școli ale cercetării
managementului de proiect

Școala
managementul
ui de proiect Ideea cheie Sub – școli A devenit
prioritate Variabilă cheie sau
unitatea analizei
Școala de
optimizare Optimizează durata
proiectului prin procese
matematice A doua
jumătate a
anilor
1940 Timpul
Școala de
modelare Foloseșt e teoria sistemelor
hard și soft pentru a modela
proiectul Sisteme hard
Sisteme soft Anii 1950
Mijlocul
anilor
1990 Timp, cost,
performanță, calitate,
risc, etc
Școala de
guvernanță Guvernează proiectul și
relația dintre participanții la
proiect Contracte
Organizare
temporară
Organizarea
bazată pe
proiect Anii 1970
Mijlocul
anilor
1990
A doua
jumătate a
anilor
1990 Proiectul,
participanții săi și
mecanismele de
guvernanță
Școala
comportamentul
ui Administrarea relațiilor
dintre oameni în proiect OB

HRM Mijlocul
anilor
1970
Prima
jumătate a
anilor
2000 Oamenii și echipele
care lucrează la
proiecte
Școala
succesului Definește succesul și eșecul
Identifică cauzele Mijlocul
anilor
1980 Criteriile de succes
și factorii de succes
Școala deciziei Procesarea in formației
printr -un ciclu de viață a
proiectului Selecția
proiectului

Procesarea
informației A doua
jumătate a
anilor
1980
A doua
jumătate a
anilor
1980 Informații conform
cărora deciziile sunt
luate
Școala
procesului Găsește calea adecvată
pentru rezul tatul dorit A doua
jumătate a Proiectul, procesele
și sub -procesele sale

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 14 din total pagini 119, inclusiv anexe anilor
1980
Școala
contingenței Clasificarea tipului
proiectului pentru a selecta
sisteme adecvate Prima
jumătate a
anilor
1990 Factori care
diferențiază
proiectele
Școala de
mark eting Comunică cu toți acționarii
pentru a obține sprijinul lor Acționari

Marketing intern

Valoarea
managementului
de proiect Mijlocul
anilor
1990
Mijlocul
anilor
1990
Mijlocul
anilor
2000 Acționari și
angajamentul lor față
de proiect și de
managementul de
proiect

Cele nouă școli ale cercetării managementul de proiect sunt:
1. Școala de optimizare
2. Școala de modelare
3. Școala de guvernanță
4. Școala comportamentului
5. Școala succesului
6. Școala deciziei
7. Școala procesului
8. Școala contingenței
9. Școala de marketing

Școala de optimizare: proiectul ca o mașină
Prima premisă a acestei școli este de a defini obiectivul/obiectivele proiectului, de a
separa proiectul în componente mai mici, de a asigura planificarea, programarea, estimarea și
executarea cu atenție a sarcinilor proiectului, și de a se strădui pentru eficiența costului și a
timpului de -a lungul proiectului pentru a atinge rezultatul optim. Această Școala este foarte
Tayloriana în abordarea sa. Tratează proiectul ca pe un sistem sau c a pe o mașină, odată ce a
fost matematic definită și analizată va performa în moduri predictibile.
Cartea lui Kerzner17 (prima dată publicată în 1979) poate fi considerată cartea
principală pentru această Școală. Titlul său reflectă la ce se referă Școala: folosirea unei
abordări a sistemelor asupra planificării și controlării proiectului, pentru a modela și optimiza
rezultatul sau. Ghid ul PMBOK este considerat standardul global de facto pentru
managementul de proiect și a fost intitulat Corpul de cunoaște re al managementului de
proiect (PMBOK) al Institutului de Management al Proiectului. Mai multe elemente ale
Ghidului PMBOK derivă din această Școală, în special managementul scopului, timpului și

17 Kerzner, H. (2009). Project management: A systems approach to planning, scheduling, and controlling (10th ed.). New York: Wiley.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 15 din total pagini 119, inclusiv anexe costului.
O zonă curentă, proeminentă de cercetare în Școa la de optimizare este metoda EVM și
extensiile sale. Așteptăm că cercetarea să continue în extensiile EVM precum prezicerea
timpului de încheiere a proiectului, metoda programului câștigat, integrarea planificării și
controlului diferiților parametrii ai p roiectului, în special scopul, timpul, costul, calitatea și
riscul cât și relația managementului de proiect față de ciclul de viață operațional al proiectului
terminat.
Ambele domenii ale Managementului Operațiilor și Managementului de Proiect a
continuat să își dezvolte arsenalurile sale matematice pentru a îmbunătăți luarea de decizii în
operații, proiecte, și să furnizeze managementul în lanț, cât și să încorporeze contribuții de la
alte discipline de management. Domeniul Managementului Operațiilor nu s -a mutat
substanțial dincolo de Școala de Optimizare, insă în domeniul managementului de proiect
acest lucru a fost considerat a fi insuficient. Nevoia de a modela multipli parametri, cerințele
de a include factori organizaționali și comportamentali, și re stricțiile algoritmilor de
optimizare, au dus la adoptarea modelării sistemelor soft pentru a reflecta elementul
semnificativ social în proiecte. Managementul de proiect a avansat acum un număr de căi
diferite, pe care le revizuim.

Școala de modelare: pr oiectul ca oglinda

Gândirea managementului de proiect a progresat de la optimizarea unuia sau a două
obiective (precum timpul sau costul) la modelarea sistemului total al managementului de
proiect și interacțiunile dintre componentele sale18. Astfel, școa la de optimizare, bazată pe
abordarea sistemelor hard a evoluat în școala de modelare, în care managementul de proiect
este împărțit în elementele sale principale pentru studiu și înțelegere, și aceste elemente s -au
integrat pentru a obține o viziune compl etă a sistemului total. Acesta este aplicat pentru
abordarea reducționismului lui Descartes de a divide o problemă complexă în părțile sale,
rezolvând fiecare parte, și apoi integrând pentru a rezolva problema întreagă.
Anbari a discutat elementele sistem ului de management proiectului și interacțiunile
sale, și a menționat obiectivele/constrângerile cvadruple ale managementului de proiect: timp,
cost, obiectiv și calitate. Turner a adăugat în mod independent organizarea proiectului pentru a
da cinci obiect ive ale proiectului. Anbari a sugerat două seturi de constrângeri: constrângerile
primare triple (obiectiv, timp, scop) și constrângerile secundare triple (care întrunesc
așteptările clientului, calitatea finală și atenuarea riscurilor). Williams a afirmat faptul că "se
consideră în general ca complexitatea proiectelor e în creștere" și a sugerat că aceste cauze ale
complexității în proiecte reprezintă complexitatea crescută a produselor care se dezvoltă și se
îngustează pe scara timpului. El a oferit o abo rdare comprehensivă pentru modelele de
dezvoltare pentru a înțelege comportamentul proiectelor complexe. Tehnicile folosite în
modelare se bazează pe abordarea Dinamicii Sistemului dezvoltată de Forrester (1961) și
aplicată pe o varietate largă de situații în timp ce fundamental similar cu simularea discretă a
evenimentului, modelarea Dinamicii Sistemului se concentrează pe înțelegerea relațiilor de
feedback și de feed -forward. Williams și alții au arătat faptul că proiectele pot conține lanțuri
cauzale com plexe ale efectelor soft și hard care pot forma consolidarea buclelor de feedback,

18 Williams, T. (2002). Modelling complex projects. Chichester: Wiley

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 16 din total pagini 119, inclusiv anexe și uneori aplicarea teoriei managementului de proiect poate face aceste bucle mai rele. De
exemplu, adăugarea resursei, pe care CPM prezice că ar accelera proiectul, ar pute a exacerba
problemele care cauzează întârziere și care ar putea rezulta în întârzierile următoare. Acest
lucru necesită aplicarea unor unelte de modelare mai sofisticate.
Școala de modelare a cuprins mai târziu și metodologia sistemelor soft și înțelegere a
cu scopul de a comunica problemele organizaționale, comportamentale, politice și altele care
afectează proiectele și mediile complexe în care operează. În timp ce accentul sistemelor hard
îl reprezintă optimizarea, accentul sistemelor soft cade pe clarif icarea și înțelegerea
proiectului și a mediului său. Metodologia sistemelor soft (SSM) a fost inițial propusă de
Checkland19 pentru a rezolva managementul nestructurat, planificarea și problemele politicii
publice care adesea au multi -obiective neclare sau contradictorii. Astfel, SSM extinde ideile
de optimizare la modelarea problemelor lumii reale. SSM nu își asumă viziunea sistemică a
unor astfel de probleme însă folosește ideile analizei sistemelor pentru a ajuta să facă procesul
de anchetă. Alderman20 s-a bazat pe înțelegerea literaturii pentru a se adresa managementului
proiectelor complexe și de durata de inginerie de servicii și a propus ca o astfel de abordare
care poate ajuta la descurcarea provocărilor managementului de proiect într -un nou mod.
Atkin son a menținut faptul că "practica comună a managementului de proiect nu se adresează
multor surse fundamentale de nesiguranță, în special în proiectele soft unde flexibilitatea și
toleranța ambiguității sunt necesare", și a sugerat că pentru a administra surse de nesiguranță
sunt necesare eforturi mai sofisticate care să cuprindă aspecte ale culturii și învățării
organizaționale. Pollack21 a indicat că există o acceptare crescută a paradigmei soft, și a
sugerat că o extindere paradigmatică pentru a include gândirea sistemelor soft ar putea oferi
oportunități crescute pentru cercetători și practicanți. Integrând în modele interacțiunile dintre
oameni și relațiile lor, comunicarea, și relațiile de putere ar putea adăuga chiar mai multă
putere uneltelor Școlii de Modelare .
Poate fi pus în discuție faptul că sistemele hard includ simularea, care oferă un mod de
a reflecta despre cum un sistem evoluează în conformitate cu influența și nivelul condițiilor
inițiale ale parametrilor săi. Astfel, sistemele hard sunt despre înțelegere de asemenea. Totuși,
modelele sunt administrate și analizate de oameni care trebuie să observe și să judece să
câștige date pentru a popula modelele lor. Modelele pe care le -am discutat în această secțiune
încearcă să încorporeze câteva considerații ale cauzelor atitudinilor și premiselor, și astfel
încep să captureze natura construită social a realității într -un proiect. Astfel, Școala de
Modelare se referă la acțiune și înțelegere, o oglindă care să reflecte proiectul și să ne
contureze înțelegerea despre aceasta. Cercetarea în acest domeniu va continua cu integrarea
metodologiilor sistemelor hard și ale sistemelor soft, pentru modelarea întregului sistem de
management al proiectului, inclusiv optimizarea multiplelor obiective supuse mul tor
constrângeri, și considerarea forțelor diferite în mediile proiectului interne și externe, cât și
formularea și adoptarea lecțiilor învățate din proiectele anterioare și în desfășurare pentru a
întări sistemul întreg și abordările folosite pentru model area lui.

19 Checkland, P. (1972). Towards a systems -based methodology for real -world problem sol ving. Journal of Systems Engineering, 3(2), 87 –
116.
20 Alderman, N., Ivory, C., McLoughlin, I., & Vaughan, R. (2005). Sense -making as a process within complex service -led projects.
International Journal of Project Management, 23, 380 –385.
21 Pollack, J. (200 7). The changing paradigms of project management. International Journal of Project Management, 25, 266 –274.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 17 din total pagini 119, inclusiv anexe
Școala de guvernanță: proiectul ca o entitate legală

Școala de guvernanță a avut mai multe pusee de activitate. Primul a investigat relația
dintre managementul contractului și managementul de proiect, și al doilea a analizat
mecanismele guve rnanței asupra unui proiect și într -o organizație bazată pe proiect. Sub –
Școala de contract preia una din două viziuni ale proiectului:
– Fie vede proiectul ca o entitate legală proprie, și descrie cum ar trebui administrată
relația dintre părti în legătu ră cu acea entitate legală, sau
– Vede proiectul ca o interfață dintre două entități legale, clientul și contractantul, și
descrie cum ar trebui administrata această interfață22.
Cercetătorii studiaseră deja managementul contractului pe contractele de const rucție
de mai multe decenii înainte ca managementul de proiect să se dezvolte ca un domeniu.
Instituția Inginerilor Civili din Marea Britanie a publicat prima condițiile sale ale contractului
în anii 1930 (Instituția Inginerilor Civili 1999). Totuși, cu de zvoltarea managementului
modern al proiectului, cercetătorii au început în mod specific să cerceteze managementul
contractului dintr -o perspectivă a proiectului, și Instituția Inginerilor Civili a dezvoltat Noul
său Contract de Inginerie dintr -o perspectiv ă a managementul de proiect mai specifică.
Conceptul proiectului ca organizație temporară a fost prima dată propusa în Suedia la
mijlocul anilor 1990.

Accentul literaturii guvernantei proiectului acoperă trei zone:
Relația agent comitent dintre client și contractant
Două parți se află într -o relație de agent comitent când o parte, comitentul, este
dependent de celălalt, agentul, să facă treaba în numele său. Comitentul suferă două probleme,
care se afla în interiorul managementul de proiect:
– Ei nu șt iu întotdeauna de ce agentul ia deciziile pe care le iau (problema selecției
inverse)
– Agentul poate acționa în mod oportunist și va acționa pentru a optimiza rezultatele
lor economice din proiect și nu ale clientului (problema riscului moral). Contractan tul va
optimiza doar rezultatele economice ale clientului dacă sunt aliniate cu cele ale
contractantului, plasând managementul contractului în mijlocul acestei școli.
Harrison și Harrell23 au arata că teoria agent comitent poate explica decizia de a
contin ua un proiect în prăbușire atunci când agentul are informații private pentru a lua o astfel
de decizie rațională din perspectiva agentului în ciuda faptului că nu a fost rațional din
perspectiva comitentului.
Costurile de tranzacție asociate cu proiectele
Winch a dorit să identifice costurile de tranzacție asociate proiectelor de construcție.
Turner și Keegan au analizat costurile de tranzacție pe proiecte, și ce a sugerat acest lucru în
legătură cu mecanismele guvernantei, roluri și responsabilități. Tur ner și Simister au arătat
cum poate fi folosită o analiză a costului de tranzacție sau de agenție pentru a determina

22 Barnes, M. (1983). How to allocate risks in construction contracts. International Journal of Project Management, 1, 24 –28.
23 Harrison, P. D., & Ha rrell, A. (1993). Impact of „adverse selection‟ on managers‟ project evaluation decisions. Academy of Management
Journal, 36, 635 –643.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 18 din total pagini 119, inclusiv anexe strategia contractului, și a arătat ca pierderea reziduală este principalul factor determinant.
Gerwin și Ferris au analizat costurile de t ranzacție, potențialul pentru învățare, și dezvoltarea
relațiilor pentru proiectele viitoare, în organizarea alianțelor strategice pentru proiectele noi de
dezvoltare a produsului. Ei determina punctele la care este mai benefic pentru parteneri să
lucreze cu interacțiune mică sau considerabilă, și să confere autoritatea de luare de decizii
unui manager de proiect sau să fie consensual.
Mecanismele guvernantei proiectelor
Mecanismele în organizația parentală bazată pe proiect sunt investigate de un grup
special de interes al APM din Marea Britanie. Rentz24 a evidențiat decalajul de guvernanță
intre operațiile proiectului și corpurile de control, a sugerat ca "să se aplice oricărui proiect de
dezvoltare, indiferent de mărimea, tipul său plasarea să geografică " (p. 222), și a propus un
model de guvernanță a proiectului pentru a susține instituționalizarea responsabilității etice în
organizațiile nonprofit. Garland a descris pașii logici necesari pentru a stabili și implementa
un cadru de guvernanță a proiectulu i pentru un proiect sau într -o organizație pentru a sprijini
luarea efectivă de decizii în proiect, inclusiv îndatoriri și responsabilități ale rolurilor
principale.

Școala comportamentala: proiectul ca sistem social
Școala comportamentală este strâns asociată cu Școala de guvernanță, și preia ca
premisă faptul că proiectul ca organizație temporară este un sistem social, și include mai
multe zone concentrate pe comportamentul organizațional (OB), team building și leadership,
comunicare, și mai recent ma nagementul resurselor umane (HRM).
Lucrarea de pionierat în Această Școală a fost făcuta de Galbraith25 pe desemnarea
organizațiilor complexe, și Youker26 pe alternative organizaționale pentru managementul de
proiect, în care credem că Youker a inventat ter menul de "organizație proiectată" (p.47). Alte
lucrări de pionierat includ studii care extind cercetarea comportamentului organizațional la
mediul proiectului.
În anii 1980, s -a lucrat pe înființarea de proiecte atât dintr -o perspectivă a planificării
proiectului cât și a formării echipei și a mentenanței. Managerii de proiect au o reputație
pentru a fi concentrați pe sarcina decât concentrați pe oameni . În prima jumătate a anilor 1990
cercetătorii au devenit interesați de abilitățile de lider ai manageril or de proiect s-a demonstrat
că diferite profiluri de lideri sunt necesare pentru diferite tipuri de proiecte. Pitsis27 a studiat o
bucată semnificativă din infrastructura Olimpiadei Sydney 2000 și a concluzionat faptul că
proiectul a fost un succes, și ca problemele care au apărut s -au concentrat în mare parte pe
probleme sociale mai degrabă decât pe cele tehnice.
Cercetarea continua cu lucrul echipelor de proiect virtuale, și HRM din organizațiile
orientate pe proiect. Problemele interculturale și posibil ele efecte sinergetice și antagoniste
din echipele de proiect sunt zone importante pentru cercetare, în special în vederea diversității

24 Rentz, P. S. (2007). Project governance: Implementing corporate governance and business ethics in nonprofit organizatio ns. Heidelberg:
Physica -Verlag.
25 Galbraith, J. R. (1973). Designing complex organizations. Boston: Addison -Wesley Longman.
26 Youker, R. (1977). Organization alternatives for project managers. Management Review, 66(11), 46 –53.
27 Pitsis, T. S., Clegg, S. R. , Marosszeky, M., & Rura -Polley, T. (2003). Constructing the Olympic dream: A future perfect strategy of
project management. Organization Science, 14, 574 –590.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 19 din total pagini 119, inclusiv anexe crescute a echipelor de proiect, a globalizării, a aprovizionării globale a lucrului la proiect.
Cercetarea se poate adr esa de asemenea și managementului cunoașterii și problemelor de
cunoaștere având în vedere natura temporară a lucrătorilor la proiect care, la terminarea
proiectului, sunt eliberați și dispersați în organizație sau pot părăsi de tot organizația și să ia cu
ei cunoștințele.

Școala succesului: proiectul ca obiectiv de afaceri
Această Școală se concentrează pe succesul sau eșecul proiectului. Literatura
succesului proiectului descrie două componente majore ale succesului proiectului:
– Factorii de succes ai proiectului: Elementele unui proiect care poate fi influențat
pentru a crește probabilitatea succesului; variabilele independente care fac succesul mai
probabil.
– Criteriile de succes ai proiectului: Măsurile prin care judecam rezultatul de succes al
unui proiect; variabilele dependente care măsoară succesul proiectului.
Acestea sunt obiectivele de afaceri pe care dorim să le atingem în proiect.
Wateridge28 a sugerat ca managerul de proiect să identifice criteriile de succes pentru proiect,
din acest ea să determine factorii de succes adecvați pentru a livra aceste criterii, și apoi să
aleagă o metodologie adecvată a managementului de proiect. A existat un schimb în l iteratura
succesului proiectelor din anii 1970 până în prezent. Devreme când accentul pe criteriile de
succes a dobândit obiective de performanță, timp și cost, s -a simțit ca cea mai mare
contribuție la succes a fost planificarea și controlul proiectului – acest lucru este aliniat la
Școala de optimizare. Acum se accepta ca o mai mare gama de acționari dețin o viziune
asupra succesului proiectului și operațiile au un impact pe succesul sau perceput – acest lucru
e aliniat cu școlile de guvernanță și proces.

Școala de decizie: proiectul ca un computer
Această Școală se concentrează pe fa ctorii relevanți inițierii, aprobării și fondării
acestor proiecte cât și a factorilor relevanți pentru încheierea proiectului, încetarea lui și
concluziile în legătura cu succesul sau eșecul lor. Această abordare se adresează regulilor
economice, politice și culturale care cauzează investiții în proiecte. Include probleme luate în
considerare în aplicarea SSM în managementul proiectelor, și ia în considerare ambiguitatea
care înconjoară luarea deciziilor în mediul pre proiect.
Există două accente ale aces tei școli. Primul este asupra proceselor de luare a
deciziilor în stadiile timpurii ale proiectelor. În special, de ce sunt luate anumite decizii, și
impactul pe care acestea îl au aspiră întregului proiect. Multă cercetare s -a făcut pe dezastrele
majore a le proiectului, ce a condus la acest lucru, și dacă aceste dezastre erau evitabile29.
Flyvbjerg a investigat optimismul și premisele politice în procesele timpurii de luare a
deciziilor pentru a explica subestimarea continua a randamentelor proiectului. Al doilea
accent al acestei școli este accentul asupra procesării informației din proiecte. Winch preia
viziunea ca un proiect este un vehicul pentru procesarea informației și reducerea nesiguranței

28 Wateridge, J. H. (1995). IT projects: A basis for success. International Journal of Project Ma nagement, 13, 169 –172.
29 Morris, P. W. G., & Hough, G. H. (1987). The anatomy of major projects: A study of the reality of project management. Chiches ter:
Wiley.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 20 din total pagini 119, inclusiv anexe procesului. Acest lucru e legat de Școala procesului, proiec tul este un proces pentru
procesarea informației, și de Școala succesului, procesarea informației permite să luăm decizii
mai bune, ceea ce este un factor de succes. Winch leagă aceasta viziune de importanta luării
deciziilor și înțelegerea la sfârșitul st adiului de revizuiri, și reducerea nesiguranței acolo.
Astfel, Această Școală de gândire completează cercetarea managementul de proiect până la
optimizarea să și până la rădăcinile luării deciziilor în timp ce ia în considerare diferite
probleme care afect ează deciziile organizaționale.
Cercetarea actuală se adresează factorilor care afectează valorile estimate inițial ale costului și
timpului necesare pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului până la nivelul calității
preconizate, și metodelor de manipu lare în mod deliberat a valorilor estimative optimiste și
îmbunătățirii unor astfel de valori estimative, relației portofoliului organizației al proiectelor și
programelor cu strategia să, cât și factorilor care afectează includerea proiectelor și
programe lor în portofoliu și dezvoltării continue a unui astfel de portofoliu.

Școala procesului: proiectul ca un algoritm
Această Școală a devenit populară în a doua jumătate a anilor 1980, în special în
Europa. Premisă este de a defini procesele structurate d e la startul conceptual al proiectului
până la atingerea obiectivelor finale. Turner30 sugerează că managementul de proiect este
despre convertirea viziunii în realitate; ai o viziune a unui stadiu viitor pe care vrei să îl atingi,
și managementul de proiec t este un proces structurat, o hartă rutieră, care te duce de la start
până la stadiu final dorit. Winch sugerează că prin acest proces convertim dorința în memorie.
Proiectul este precum un algoritm care te ajuta să rezolvi problema în legătura cu modul c um
să ajungi în acel stadiu dorit. Accentul cartelor lui Turner este asupra definirii procesului de
urmărire să atingă obiectivele proiectului. El definește de asemenea procesele pentru
administrarea scopului, organizației, calității, costului, timpului, r iscului, ciclului de viața al
proiectului, și ciclul de viața al managementului. Gareis susține managementul procesului și
bazele scadentei și modelele de benchmarking pe care le -a dezvoltat, inclusiv compania
orientată pe proiect și modelele de societate orientate pe proiect, pe procesele de definire a
elementelor managementul de proiect. Meredith organizează diferite procese de management
al proiectului din jurul ciclului de viața al proiectului ca ghid organizațional primar. Astfel,
ciclul de viața al pr oiectului și ciclul de viața a managementului aparțin acestei școli. Mai
multe elemente ale Ghidului PMBOK derivă din această Școala, în special conceptele ciclului
de viață a proiectului, procesele de management, managementul de integrare și managementul
calității și riscului. Turner a arătat de asemenea ca guvernanta proiectelor implica ciclurile de
viața a proiectului și a managementului, și procesele pentru administrarea funcțiilor.
O zonă actuală de cercetare este categorizarea proiectului care sugerea ză diferite
procese a fi aplicate diferitelor categorii de proiecte. Cercetarea în această zonă poate continua
cu extinderile sistemelor de clasificare a proiectelor și eficientă și dezvoltările proceselor
folosite pentru a administra diferitele categorii de proiecte în diferite medii, cât și auditori de
proiecte și revizuiri post proiect care țintesc la îmbunătățirea proceselor de management a
proiectului în organizație.

Școala de contingență: proiectul ca un cameleon

30 Turner, J. R. (2009). The handbook of project based management (3rd ed.). New York: McGraw -Hill

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 21 din total pagini 119, inclusiv anexe Această Școală recunoaște diferența dintre diferite tipuri de proiecte și organizații de
proiecte, ia în considerare abordările cele mai adecvate pentru stabilirea diferitelor proiecte, și
adaptează procesele de management al proiectului la nevoile proiectului. Subliniază că fiecare
proiect e diferit, și astfel abordarea managementului și stilul de leadership adoptat trebuie să
fie adaptat nevoilor proiectului. Cercetarea semnificativă timpurie a inclus lucrul la tipologia
proiectului31 și mai recent lucrul la sistemele de clasificare a proie ctului pentru a asigura
aliniamentul capacitații cu strategia, și la diferitele competențe și stiluri de leadership necesare
pentru a administra diferitele tipuri de. Crawford32 a arătat ca sistemele de clasificare a
proiectelor au două elemente principale:
1. Scopurile pentru care sunt clasificate proiectele
2. Atributele folosite pentru a clasifica proiecte.
Majoritatea organizațiilor care realizează proiecte au două motive principale pentru
clasificarea proiectelor:
1. Să alinieze proiectele la intenț ia strategică, și astfel să prioritizeze proiectele pentru
desemnarea resurselor, adică să aleagă să facă proiecte corecte
2. Să desemneze și să dezvolte capacitați adecvate pentru a administra acele proiecte
selectate, adică să facă proiectele alese core ct.
Această abordare afirma că o abilitate a organizației de a administra proiecte noi
complexe se află în legătură cu abilitatea sa de a aminti factorii asociați succeselor trecute.
Cercetarea următoare din Această Școală ar trebui să clarifice abordări le
managementul de proiect cele mai adecvate pentru diferite baze și metode ale proiectului
pentru adaptarea abordărilor deja existente ale organizației la diferitele tipuri de proiecte, și
evidențiază interacțiunile dintre factorii și criteriile de succes , abordările managementul de
proiect, și categoriile proiectului.

Școala de marketing: proiectul ca un panou
Această Școală pune accent pe identificarea nevoilor acționarilor și clientului, pe
managementul acționarilor33, pe formarea organizațiilor de p roiect, pe interacțiunile dintre
clienți și contractanți, pe marketingul intern al proiectului asupra o rganizației . Cercetarea se
adresează de asemenea marketingului proiectului către clienții săi și vânzării managementul
de proiect către directorii execut ivi seniori. Această cercetare se adresează disconexiunii
dintre creșterea enormă a managementul de proiect și impactului sau asupra productivității în
creștere și a câștigurilor de la limita de jos, și viziunii managementul de proiect a unor
directori exe cutivi seniori (și a unor academicieni din școlile de afaceri) conform căreia nu
este ceva de valoare pentru ei.
Cercetarea viitoare în această școală poate investiga integrarea componentelor
strategice și tactice a succesului afacerii, se adresează legăt urilor dintre obiectivele strategice
și obiectivele proiectului, și investighează abordările eficiente pentru aliniamentul
managementul de proiect cu perspectiva directorilor executivi seniori care se concentrează pe
problemele strategice și viziunea lor c omună a managementul de proiect ca problema

31 Shenhar, A. J., & Dvir, D. (1996). Toward a typological theory of project management. Research Policy, 25, 607 –632.
32 Crawford, L. H., Hobbs, J. B., & Turner, J. R. (2005). Project categorization systems: Aligning capability with strategy for better results.
Newtown Square: Project Management Institute.
33 McElroy, W., & Mills, C. (2007). Managing stakeholders. In J. R. Turner (Ed.), The Gower Handbook of Project Management (4th ed.,
pp. 757 –778). Aldershot: Gower.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 22 din total pagini 119, inclusiv anexe operațională/tactică. Cercetarea poate evidenția valoarea recunoașterii ca orice face o
organizație este bazat pe proiecte completate anterior, și ceea ce va face pe viitor se bazează
pe proiectele pe care le fac e acum. Cercetarea poate de asemenea să investigheze
managementul relației cu clientul în managementul de proiect, cât și relațiile publice și de
media în contextul organizației proiectului temporară.

1.3. Interacțiuni între școlile de gândire ale manag ementului de proiect

Discuția de mai sus indică faptul că există o cantitate mică de distincție încă suprapusă
în cercetarea din școlile de gândire a managementului de proiect. Scopul nostru în separarea
lor este de a câștiga informații în cercetarea po tențiala și curentă în fiecare zonă, nu ar trebui
să pierdem din vedere interacțiunile inevitabile. În definitiv, toate aceste școli țintesc la
înțelegerea perspectivelor variate ale aceluiași lucru – managementul de proiect:
– Guvernanta definește obiecti vele proiectului, criteriile de succes. Guvernanta
definește punctele de revizuire ale proiectului de -a lungul procesului
– Școala succesului definește ceea ce trebuie comercializat. Proiectul trebuie să fie
comercializat organizației, clienților, și consi liului de guvernanță.
– Succesul oferă viziunea pentru proces. Procesul oferă o cale pentru luarea deciziilor
direct și prin modele adecvate. Procesul este un model al proiectului.
– Succesul oferă obiectivele pentru optimizare și obiectivele pentru luarea deciziilor.
– Guvernata influențează natura comportamentului operațional și a lui HRM în proiect.
Comportamentul echipei de proiect trebuie să fie inclus în modele, și face diferit fiecare
proiect. Natura proiectului influențează de asemenea felul în care succesul va fi judecat.
Natura proiectului influențează ceea ce trebuie să fie optimizat și cum va fi optimizat.
– Modelarea ne ajuta să optimizăm proiectul. Modelarea ne ajuta să luăm decizii mai
bune.
– Școala de decizie oferă ghidare pentru luarea de d ecizii îmbunătățită. De -a lungul
timpului, decizii mai bune la diferite niveluri susține succesul proiectelor, întărește poziția
competitivă a organizațiilor, și în ultimul rând dezvolta bunăstarea societății.

Așa cum ilustrează tabelul 1, dezvoltarea ce rcetării în cele nouă școli a făcut că
comunitatea de cercetare a managementul de proiect să interacționeze puternic cu alte zone
ale managementului. Managementul de proiect beneficiat din progresul din cercetare în multe
zone ale managementului, și a adop tat idei dezvoltate în alte discipline de management, pentru
a le aplica managementului proiectelor complexe conduse într -un mediu dinamic.
Managementul de proiect a crescut astfel peste originile lor în Cercetarea Operațiilor și știința
managementului. Ma nagementul de proiect a contribuit de asemenea la alte domenii de
management. El este folosit în managementul strategiei marketingului, inovației, schimbării,
informației și tehnologiei, printre altele. Exista un interes semnificativ în managementul de
proiect în domeniul managementului tehnologiei informației, explorând factori diferiți care
afectează succesul sau eșecul proiectelor de dezvoltare a sistemelor.
Am rezumat în Tabelul 2 ideea cheie și variabila cheie sau unitatea analizei în fiecare

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 23 din total pagini 119, inclusiv anexe din cele nouă școli de cercetare a managementul de proiect. Am discutat zonele care promit
ale cercetării productive în fiecare Școala, de -a lungul lucrării. Aceste idei includ:
1. EVM și extensiile sale pentru prevederea timpului de încheiere a proiectului,
meto da programului câștigat, integrarea planificarea și controlul diferiților parametri ai
proiectului, în particular scop, timp, cost, calitate și risc, și relația managementul de proiect cu
ciclul de viața operațional al proiectului completat.
2. Integrarea metodologiilor sistemelor hard și ale sistemelor soft pentru modelarea
sistemului total al managementul de proiect, inclusiv optimizarea obiectivelor multiple supuse
constrângerilor multiple, considerarea diferitelor forțe în mediile proiectului externe ș i interne,
cât și formularea și adoptarea lecțiilor invitate din proiectele anterioare și în desfășurare
pentru a dezvolta sistemul total și abordările folosite pentru modelarea să.
3. Guvernanta eficientă a proiectelor, programelor și portofoliilor, sele cția proiectului
și a programului, dezvoltarea și managementului portofoliului, organizarea eficientă și
funcțiile biroului managementul de proiect (PMO), biroul de sprijin al proiectului (P SO), și
centrul de excelentă a managementul de proiect (PMCE), guv ernanta coalițiilor proiectului,
rolul conformității reglementare în managementul de proiect și responsabilitatea etică.
4. Lucrările echipelor proiectului virtual, HRM din organizațiile orientate către proiect,
problemele interculturale și efectele sale potențiale sinergetice și antagonice asupra echipele
proiectului, managementul cunoașterii și problemelor de împărtășire a cunoașterii în viziunea
naturii temporare a lucrătorilor la proiect.
5. Dezvoltările ulterioare ale înțelegerii noastre a factorilo r de succes, a criteriilor de
succes, satisfacerea acționarilor cu rezultatele proiectului, cauzele eșecului proiectelor și
programelor, și abordări pentru a asigura sustenabilitatea valorii managementul de proiect.
6. Factorii care afectează valori estim ative inițiale ale costului și al timpului necesare
pentru a atinge obiectivele proiectului până la nivelul calității preconizate, și metodele de
manipulare și îmbunătățire în mod deliberat a valorilor optimiste, relația portofoliului
organizației al proie ctului și programelor cu strategia să, cât și factori care afectează deciziile
legate de includerea proiectelor și programelor în portofoliul organizației.
7. Extinderile sistemelor de clasificare a proiectelor, și eficientă și dezvoltarea
proceselor folo site pentru a administra diferite categorii de proiecte în medii diferite, cât și
auditul proiectului și revizuirile post proiect care țintesc către îmbunătățirea proceselor
managementul de proiect din organizație.
8. Clarificarea abordărilor managementul de proiect cele mai adecvate pentru diferite
baze de proiect și metode pentru adaptarea abordărilor existente ale organizației la diferitele
tipuri de proiecte, cât și interacțiunile dintre factorii de succes și criteriile de succes,
abordările management ul de proiect, și categoriile proiectului.
9. Integrarea componentelor strategice și tactice ale succesului afacerii, legăturile
dintre obiectivele strategice și obiectivele proiectului, și abordările eficiente pentru
aliniamentul managementul de proiect la perspectiva directorilor executivi seniori care se
axează pe problemele strategice, cât și managementul relației cu clientul din managementul de
proiect, și relațiile publice și cu media în contextul organizației temporare de proiect.
10. Clarificarea interacțiunilor dintre cele nouă școli ale cercetării managementul de
proiect și cu alte discipline de management.
Managementul de proiect este un domeniu identificabil de studiu. Am ilustrat
diversitatea și bogăția sa așa cum e evidențiata de cele nouă șc oli de gândire. Managementul

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 24 din total pagini 119, inclusiv anexe de proiect continu ă să aducă contribuții altor domenii de management. Am evidențiat
tendințele în cercetare în cele nouă școli ale gândirii din domeniul managementului de proiect,
am subliniat zone promițătoare ale cercetării p roductive în fiecare dintre ele, și am arătat că
ele vor continua să se bazeze pe alte zone.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 25 din total pagini 119, inclusiv anexe

CAPITOLUL II : UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR MULTIMEDIA ÎN
IMORTALIZAREA UNOR EVENIMENTE

Societatea bazată pe cunoaștere, în care cunoștințele sunt tot mai ușor de dobândit
grație accesului rapid la informații și a ritmului alert de dezvoltare al tehnologiei informatice,
are nevoie de servicii și produse multimedia. Având în vedere creșterea progresivă a pieței
românești în domeniul media, și a concurenței acerbe în acest domeniu, m -am gândit să aduc
în atenție câteva aspecte legate de activitatea organizațiilor subordonate sectorului de
producție a materialelor multimedia și anume: teasers, clipuri advertoriale, documentare și
prezentări informativ -culturale, existâ nd o cerere foarte mare în acest domeniu.
În capitolul care urmează voi prezenta câteva aspecte introductive ale tehnologiei
multimedia urmate de un scurt istoric al tehnicilor de fotografie și videografie la evenimente.

2.1. Introducere în tehnologia mu ltimedia
Multimedia este un domeniu de graniță ce reunește aspecte comerciale de integrare a
diferitelor ramuri economice: telecomunicații (videoconferințe în timp real), electronică de
consum (CD, DVD, HD -DVD, Blue -Ray Disc și jocuri video), divertisment (TV, radio),
publicații, educație, streaming pe Internet: YouTube, Vimeo, iTunes Store și aspecte legate de
cercetarea în domeniul computerelor despre: inteligență artificială, rețelede bandă largă,
protocoale de comunicație, sisteme de baze de date, inter fața om -computer, sisteme de
operare34.
Multimedia poate fi definit ca suportul care utilizează mai multe forme de conținut și
de procesare a informației: text, muzică, voce, audio, imagini, grafică, animație și video,
interactivitate pentru a informa sau a întreține utilizatorii.
Multimedia este de fapt combinația mai multor medii, iar mediul este o modalitate de
transmitere și prezentare a informației. Mediile sistemelor informatice utilizate de tehnologia
multimedia sunt: text, imagine, sunet și clip vide o.
În funcție de reprezentarea în timp și spațiu, mediile sunt împărțite în două tipuri:
1. Medii independente de timp (distincte): Informațiile sunt exprimate doar în valoarea
lor individuală. De exemplu: text, imagine etc.
2. Medii dependente de timp ( continue): Informațiile sunt exprimate nu numai în
funcție de valoarea lor individuală, ci și de timpul de evenimente. De exemplu: sunet și video.
Sistemul multimedia este definit ca o producție integrată, controlată de computer.

34 Preda Radu. (2011). Comunicatii Mul timedia. Preluat pe 04 01, 2017, de pe
http://www.comm.pub.ro/master/cm/

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 26 din total pagini 119, inclusiv anexe

2.2 Funcțiile tehnolo giei multimedia:

Principalele funcții ale tehnologiei multimedia sunt următoarele:
1. Percepția multimedia: percepția umană de informații din mediul computerului prin
simțul văzului pentru percepția de texte, imagine, video și al auzului pentru percepția de
zgomote și muzică.
2. Reprezentarea multimedia: diverse formate sunt utilizate pentru a reprezenta
informațiile multimedia în computer. De exemplu: textul este codificat în cod ASCII,
imaginile codificate în format JPEG, secvențele audio -video pot fi codate în formate TV
standard diferite (PAL, SECAM, NTSC) și memorate pe suporți magnetooptici în format
MPEG.
3. Prezentarea multimedia se referă la instrumentele și dispozitive de intrare (tastatura,
mouse -ul, camera, microfonul) și de ieșire (ecranul ș i difuzorul) prin care informația este
introdusă în computer și transmisă de computer.
4. Mediile de stocare: suportul de date care permite stocarea de informații (hard disk,
CD-ROM, DVD -ROM, Blue -RAY, memory -flash)
5. Mediile de transmisie: medii de tr ansport care permit transmiterea continuă a datelor
și informațiilor (cablul coaxial, fibra optică, eter)
6. Schimbul de informații multimedia: include toate informațiile de transportator
pentru transmisie (informații de stocare și de medii de transmisie ).
În cazul în care datele sunt stocate în format digital, avem de a face cu conceptul
Digital Media35. Aceasta se poate referi la aspectul tehnic de stocare și transmisie de
informații (de exemplu unități hard disk sau rețea de calculatoare) sau "produse multimedia",
cum ar fi materialele video digitale, realitate artificială și materialele audio digitale.
Digital Media poate fi definit ca o îmbinare a tehnicilor digitale cu resursele mediilor
stiințific, tehnologic și de afaceri pentru a îmbunatați modul de exprimare al oamenilor,
comunicarea, interacțiunea socială și educația36.
Câteva exemple de tipuri de suporți de tip Digital Media: Windows Media Audio
(WMA), Windows Media Video (WMV), MP3, JPEG, și AVI.
Informații despre tipurile de Digital Media a cceptate de Windows Media Player, se
găsesc în anexa nr. 1, "Informații despre tipurile de fișiere multimedia”.

35 Mediul digital
36 University of Calicut/opencourses/Introduction to Multimedia open V semester. (2011). Preluat pe 04 01,
2017, de pe University of Calicut Malappuram Kerala, India 6 73 635:
http://www.universityofcalicut.info/SDE/opencourses/introduction_to_multimedia_open_Vsem.pdf

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 27 din total pagini 119, inclusiv anexe Standardul de compresie video H.264/MPEG -4 AVC (Advanced Video Coding) este
unul dintre cele mai folosite formate pentru înregistrare, compresie și distribuție video de
înaltă definiție.
Acest codec este folosit pentru:
• stocare pe Blue -Ray Disc și HD -DVD;
• streaming pe Internet: YouTube, Vimeo, iTunes Store;
• playere software ca Adobe Flash Player, Microsoft Silverlight, Quick time, Nero;
• transmisiune TV digitală: DVB -S2, DVB -C2, DVB -T2;
• înregistrare video HD la camere foto/video: AVCHD;
• videoconferințe în timp real.

2.3 Principalele produse realizate și servicii prestate în domeniul multimedia

Dintre produsele realizate și serviciile p restate în domeniul multimedia amintim37:
1. producție video: corporate (conferințe de presă), explicatorii („cum se face…”
sau „cum funcționează”), pentru training -uri, on -line;
2. producție film documentar: travel, social, new media;
3. marketing video: prezenta re de produse, servicii, promoții,
4. realizare de g hiduri multimedia interactive;
5. realizarea celor mai atractive modalități de publicitate;
6. realizarea celor mai spectaculoase fotografii pentru evenimente și a celor mai
autentice montaje video.
2.4. Fotogra fia de eveniment

În materialul care urmează vom detalia aspecte privind ultimul punct mai sus
menționat, și anume, "realizarea celor mai spectaculoase fotografii pentru evenimente și a
celor mai autentice montaje video ".
Plecând de la definiția evenimen tului38: o întâmplare importantă, de mare însemnătate,
în viața socială ori particulară, vom enumera câteva tipuri de evenimente la care protagoniștii
pot beneficia de servicii multimedia: onomastici, spectacole, concerte, botezuri și cel mai
important even iment tratat în exclusivitate în acest material, nunțile, de la care sunt nelipsiți
prestatorii serviciilor multimedia de eveniment.

37Blue Film Production. (30.04.2015). Productie Film, Video și TV ., de la adresa: http://www.femei -in-
afaceri.ro/ro/articol/blue_film_productie_film_video_si_tv , accesat în data de 01 .04. 2017
38 https://dexonline.ro/definitie/eveniment

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 28 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 29 din total pagini 119, inclusiv anexe Scurt istoric al fotografiilor de nuntă
Conceptul fotografiei de nuntă apare la începutul anilor 1840. În timpul acestei
perioade, fotografiile aveau o foarte mică utilizare comercială, dar ideea de a crea amintiri de
nuntă a fost de un real succes. Datorită dimensiunilor foarte mari ale echipamentelor
fotografice, fotografiile de nuntă s -au limitat în primă fază la fotogra fiile realizate în
studiourile fotografice pentru mai mult de un secol. În anii 1800 nu exista hârtie fotografică,
implicit nici albumele foto nu puteau fi realizate. Înaintea apariției hârtiei fotografice,
fotografii utilizau plăci de sticlă, fișe de cosi tor și foi de cupru39.
Prima fotografie de nuntă devenită celebră a fost realizată în anul 1840 la nunta
Reginei Victoria cu Prințul Albert40. Începând cu anii 1870, au apărut, în Statele Unite ale
Americii, primele fotografii de nuntă și odată cu ele a apăr ut și obiceiul de a se arăta
bunăstarea indivizilor prin intermediul fotografiilor.
La începutul secolului al XX -lea a apărut fotografia color, dar era încă nesigură și
costisitoare, culoarea era deplasată și dispărea după o perioadă scurtă de timp, astfel încât
fotografi au continuat sa lucreze cu film alb -negru.
Fotografierea nunților a luat amploare începând cu anii 1930. În conformitate cu cele
menționate de către Charles Lewis referitor la fotografia de nuntă în articolul său
"Manufacturing the norm. The origin and Developement od Candid Wedding Photography
(1998) ", oamenii de rând nu își permiteau să facă acest tip de fotografii, ele efectuându -se
doar în studio, iar timpul acordat unei ședințe foto dura aproximativ o oră, aceasta fiind și
foarte cos tisitoare. Aproximativ în aceeași perioadă apare electricitatea, tehnologia avansând
și în materie de echipamente fotografice.
Ideea de a surprinde evenimentul în sine a survenit după cel de -al doilea război
mondial. Folosind tehnologia rolei de film și te hnicile de iluminare îmbunătățite, disponibile
odată cu invenția becului compact, fotografii erau prezenți pe tot parcursul desfășurării
evenimentului. În ciuda fotografiilor inițiale de calitate scăzută, concurența i -a forțat pe
fotografii profesioniști s ă înceapă să părăsească vestitele studiouri fotografice și lucreze în
locațiile unde se desfășurau evenimentele. Pe lângă fotografii profesioniști, instruiți în acest
domeniu, au apărut o sumedenie de fotografi amatori, care au profitat de noile dimensiuni ale
echipamentelor fotografice.
În anul 1960 se schimbă anumite proceduri în tehnica fotografiei de nuntă, apar
diverse efecte speciale, precum colajele de fotografii. Datorită creșterii veniturilor fotografilor
profesioniști din acea vreme, au început s ă apară foarte mulți fotografi amatori, iar principala
problemă pentru beneficiarii de servicii foto de eveniment nu era dacă să angajeze un fotograf,
ci pe cel care, avea cele mai bune recomandări.
Fotografia de nunt ă formală, reprezentând mirii singuri s au împreună cu grupuri de
persoane, creată în studio sau pe locația evenimentului cu ajutorul echipamentelor de

39 IQphoto . (2017). (San Francisco, CA) Preluat pe 01.04.2017, de pe IQphoto:
https://www.iqphoto.com/history.htm
40 Baatz & Willfried. (1997). Photography: An Illustrated Historical Overview. New York: Barron‟s.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 30 din total pagini 119, inclusiv anexe iluminare la calitate de studio a fost practicată pentru mai mult de o sută de ani, mai exact
până la începutul anilor 1970, fiind singurul stil fotografic de nuntă. O schimbare dinamică în
industria fotografiilor de nuntă a fost evoluția de la schimbarea stilului fotografic tradițional
cu un nou stil numit fotojurnalism de nuntă sau stil de documentare. Acest stil în alte cuvinte
capturează eveni mentul nuntă pe toată durata derulării lui. Acest stil a fost interpretat ca o
serie de instantanee luate cu orice tip de aparat foto, deschizând o poartă largă pentru o
multitudine de fotografi amator. Cel mai răspândit aparat foto la adepții stilului fot ojurnalistic
a fost aparatul foto analogic cu film de 35 mm.
În timp ce ambele stiluri au avantaje și dezavantaje, pentru majoritatea fotografilor
profesioniști de astăzi stilul abordat este pliat pe cerințele beneficiarilor de servicii, de cele
mai multe ori folosindu -se un amestec între cele două stiluri.

Tehnologii în domeniul realizării fotografiilor de nuntă
Un accent foarte mare s -a pus pe curentul candid photography41. Existau, conform
lui Lewis, momente comune fiecărei nunți, aceste momente trebui au să fie similar la toate
evenimentele de acest gen. Acestea erau următoarele: obiceiurile corespunzătoare pregătirii
mirelui și miresei, semnatul actelor oficiale, logodna, cununia religioasă, ieșitul din biserică
și, de asemenea, poze cu mireasa și domn ișoarele de onoare, mirele și cavalerii, tăiatul
tortului. Fotografia este privită ca o parte centrală a ceremoniei42.
Evoluția tehnologiei a contribuit la transformarea tradiționalelor fotografii de nuntă din
simple mărturii ale mirelui și miresei în mater iale multimedia de înaltă calitate. Alăturarea
unei povești siropoase de dragoste împreună cu mimarea unor cadre artificiale pentru nuntă,
au dus la crearea unor noi idei despre fotografiile de nuntă. La început fotografia de nuntă
permitea numai imortaliz area momentelor importante din cadrul evenimentului, acum se pot
crea povești adiacente întâmplărilor petrecute, imortalizate atât înainte de eveniment, cât și
după eveniment. Mirii gândesc singuri, sau împreună cu echipa de fotografi planificarea și
organ izarea acestor ședințe foto și le pun în practică fie în studiouri amenajate special, fie în
cadre naturale înconjurați de anumite peisaje. Aceste ședințe foto se fac, de obicei, atât înainte
cât și după nunta ‐propriu zisă. Așadar există, mai multe zile de dicate fotografiilor, ședințele
foto au devenit din ce în ce mult mai complexe decât simplele fotografii din timpul nunții.
Momentele principale ale unei nunți variază în funcție de tradiții și obiceiuri , societatea
din care fac parte mirii, mediul în car e locuiesc sau de unde provin (urban, rural). Tradițiile și
obiceiurile variază de la o regiune la alta, fiecare regiune având ritualurile sale, dintre ele, cele
mai comune ar fi: bărbieritul mirelui, gătitul miresei, mersul la udat, ruperea turtei miresei ,
mersul în alai, valsul mirilor, furatul miresei, scoaterea voalului, aruncatul buchetului și după
caz al jartelei. (cununia civilă, tradițiile și obiceiurile pregătirii mirilor și religioasă și implicit
seara propriu zisă de petrecere). Pe lângă tradițio nalele fotografii de la cununia civilă,
ritualurile pregătirii mirilor, cununia religioasă, petrecere, mai există și fotografii cu mașina

41 fotografia care surprinde realul
42 Lewis C. (1998). Manufacturing the norm. The origin and Developement od Candid Weddi ng Photography.
Journal of Visual Literacy, 15 ‐46.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 31 din total pagini 119, inclusiv anexe oficială, limuzina sau trăsura după caz, și, în plus, fotografii de la o mică escapadă într ‐un
peisaj real sau imagina r (ajutându -ne de tehnologia cromakey) de la o ședință foto cu un
anume specific și cu o temă.
Performing ‐ul celor doi în serii de fotografii romantice, în diferite cadre este popular
în rândul nunților moderne. Acesta a devenit idealul social acceptat de către ceilalți în ceea ce
privește fotografiile de nuntă, atât în Vest, cât și în Est43.
Una dintre cele mai râvnite sesiuni foto din zilele noaste, unde se imortalizează cadre
demne de invidiat este sesiunea “Trash the dress”44, acceptată în mod oficial de către
Asociația Fotojurnaliștilor de Nuntă45 în anul 2008 și definită ca procedeul prin care se
distruge sau se avariază rochia de mireasă în timpul unei sesiuni foto în scopul obținerii de
fotografii neobișnuite. Fotografiile sunt realizare în locuri ined ite, neconvenționale cum ar fi
la malul mării, la munte, în clădiri dezafectate, pe câmpuri, iar rochiile au de suferit modificări
de ordin estetic din cauza acestor peisaje în care sunt expuse46. Din punct de vedere al
tehnologiilor și echipamentelor hardw are cu care sunt realizate fotografiile la astfel de sesiuni
foto, un rol important îl au fotografiile realizate cu drona, acest echipament oferind unghiuri
foto de neimaginat pentru cei aflați la sol, aceste fotografii având un farmec aparte.
Societatea c ontemporană aflându -se într -o rapidă evoluție, o dată cu ea și pretențiile
beneficiarilor principali de servicii multimedia la astfel de evenimente au crescut, așadar au
apărut și soluțiile de back -up în cazul unor condiții meteo nefavorabile desfășurării ședinței
foto din cadrul natural în ziua nunții. Din multitudinea de soluții de back -up o amintim pe cea
mai importantă, mirii fiind protagoniștii unei sesiuni foto folosind o tehnică de suprapunere a
imaginilor chroma key, unde cu ajutorul unui fundal de culoare verde, o porțiune cromatică a
fotografiei este îndepărtată și înlocuită cu un background, astfel mirii putând avea poze cu
cele mai interesante peisaje pe fundal.
Amintirile sunt adunate de peste tot și stocate fie pe suport optic sau magnetic, fie în
mediul virtual (cloud) sau printate pe hârtie fotografică, realizându -se mult râvnitele foto –
cărți47 personalizate. Acestea relevă mai multe ipostaze ale celor doi, momente importante sau
imaginate din care se formează întreaga poveste a nunții lor.
Trăim într -un secol digitalizat cu zeci de mii de poze, care se pierd printre folderele
hard-disk urilor, ale tabletelor sau ale smartphone -lor. Foto -cartea vine în ajutor, pentru a
păstra în cel mai sigur și practic mod amintirile. Foto -cărțile rezumă povest ea nunții, adunând
emoțiile, culorile și amintirile unice cu scopul de a fi revăzute cu mare drag de beneficiarii
serviciilor prestatorilor de profil, trezindu -le în suflet o vie amintire a plăcutului eveniment la
care au fost protagoniști.

43 Ching Chan, S. (2007, December). Wedding photographs and the bridal gaze in Singapore. Journal of Asian
Studies, 87 ‐103. , p.102
44 Rupe Rochia
45 The Wedding Photojournalist Association
46 Bejgăneanu Camel ia. (2013). Dezvoltare comunitară și regională. Preluat pe 04 01, 2017, de pe Noi forme de
rudenie:
https://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:yLQUoss0w6oJ:https://masterantropologie.files.wordp
ress.com/2013/06/bejgacc86neanu_dona_camelia -d-oc.pdf+&cd=2&hl=ro&ct=clnk&gl=ro
47 Fotobook

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 32 din total pagini 119, inclusiv anexe Din punct de ve dere tehnic, foto -cartea se definește ca un album foto cu mai multe
pagini, o pagină conținând un colaj de fotografii într -o elegantă combinație de design clasic și
modern. Avantajul pe care îl are un album realizat prin fotomontaj este acela de a avea cop erți
deosebite, coperțile albumelor putând fi realizate din materiale diferite, în funcție de opțiunea
dorită: piele naturală, imitație piele, textură bumbac waterproof, fotografie lucioasă complet,
foto plus piele, coperta creată manual. Paginile din inte riorul foto -cărții pot fi printate pe
hârtie fotografică lucioasă, mată sau metalică.
Un pas important în evoluția fotografiilor de nuntă este realizarea fotografiilor pe
suport magnetic, acestea fiind printate pe hârtie foto autoadezivă și aplicate unei f olii
magnetice sau mai practic putând fi printate direct pe hârtie magnetică, personalizate cu
grafică, text și logo, și postate pe un flip chart astfel încât fiecare participat la eveniment să -și
poată alege fotografia dorită. Aceste fotografii magnetice sunt cel mai bun mod de a oferi
tuturor participanților la eveniment o amintire vie, așa -zisă mărturie de la evenimentul la care
au luat parte, ele putând fi asimilate cu celebri magneți de frigider, pe care marea majoritate în
achiziționează dintr -o călăt orie.
Din punct de vedere al echipamentelor utilizate de fotografii de eveniment o lungă
perioadă au fost folosite camerelor foto cu film (analogice), având dimensiunea senzorului de
3.6cm x 2.4cm. În zilele noastre cele mai utilizate sunt camerele foto di gitale DSLR48 – full
frame, cu mărimea identică a senzorului alăturată de cea a filmului, urmată de variantele
DSRL – cropped frame (cca jumătate).
O dată cu apariția fotografiei digitale, oportunități creative noi au ieșit la iveală.
Camere foto digitale permit o acoperire mai profundă a tuturor momentelor evenimentelor, un
număr practic nelimitat de cadre fotografice captate și un design ergonomic. Aceste
echipamentele digitale sunt folosite pe scară largă, în detrimentul vechilor echipamente
analogice, d e unde tragem concluzia că viitorul aparț ine fotografiei digitale.
2.5. Videografia de eveniment

Se spune adesea că „o imagine este mai valoroasă decât o mie de cuvinte“. Datorită
experiențelor trăite de -a lungul timpului am învățat faptul că, acest lu cru este foarte adevărat,
nu numai în cazul fotografiilor, dar și al videoclipurilor ca atare, ele fiind alcătuite dintr -o
multitudine de imagini (frame -uri) aflate în mișcare și însoțite de sunet. Sectorul de bază al
tehnologiei multimedia o reprezintă pr oducția video, sau cum este denumită în zilele noastre:
videografia.
Producția video ca termen se referă la captura unor cadre statice sau dinamice (aflate
în mișcare) pe un suport de stocare (bandă magnetică, hard disk, cârd de memorie, suport
optic sau memorie flash) urmate de regizarea, prelucrarea și postprocesarea lor.

Elemente istorice ale videografiei de nuntă
Videografia de nuntă este o formă de artă care necesită aptitudini și o mai mare

48 Digital Single -Lens Reflex Camera

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 33 din total pagini 119, inclusiv anexe experiență decât o filmare obișnuită. Ca tip de producție, imortalizarea unei ceremonii de
nuntă este adesea numită filmul nunții, compus din teaser, videoclipul nunții și filmul
propriuzis. Teaeser -ul este clipul ce oferă primul impact audio -vizual de la eveniment, mai
exact, teaser -ul este o prezentare a întreg ului material video de nuntă, echivalentul trailer -ui
din cinematografie având durata de aproximativ un minut în scopul prezentării esențialului ce
urmează a fi prelucrat pentru filmul nunții. Conceptul videografiei de nuntă a apărut cu mult
timp înainte d e apariția camerelor video moderne, imaginile fiind preluate de camere cu film
de 8mm.
Primele secvențe video își fac simțite prezența în secolul al XIX -lea, odată cu
descoperirea fotografiei, apar primele proiecții de imagini fotografice succesive, la î nceput
statice, apoi cu în mișcare, captate suficient de aproape în timp una de cealaltă, la o cadență de
redare de 12 cadre pe secundă49.
Pelicula fotografică complet color este produsă în anul 1929 de către compania
Technicolor care revoluționează indust ria cinematografică.
Dimensiunea peliculei folosită în cinematografie era de 35mm iar echipamentele
necesare înregistrării ei erau de dimensiuni mari, nefiind portabile. Această peliculă a fost
împărțită în două cadre în anul 1923, obținându -se practic pel icula de 16mm, iar în anul 1932
în patru cadre, obținându -se pelicula de 8mm, extrem de utilă amatorilor sau celor care
realizau filmări în diferite locații, fiindu -le necesare echipamente portabile.
Imortalizarea nunților pe peliculă de 8mm avea dezavanta jul timpului redus de
filmare, aproximativ după patru minute de filmare trebuia schimbată rola.
În anul 1956, apare primul dispozitiv de înregistrare pe suport magnetic, realizat de
către compania Ampex, iar în anul 1965, Sony lansează prima cameră cu band a magnetică de
13mm, destinată uzului casnic .
O revoluție a echipamentelor de captare a imaginilor s -a produs în anii 1970 odată cu
introducerea pe piață a casetei VHS50, de către compania Sony. Standardul VHS s -a bucurat
de popularitate peste 30 de ani, fi ind foarte răspândit în domeniul videografiei de eveniment51.
Pe parte de post -producție, clipurile video nu erau editate, beneficiarului livrându -se
materialul brut. Acest inconvenient a fost înlăturat la mijlocul anilor 1990, mai precis în anul
1995 atunc i când compania Sony a introdus pe piața de larg consum formatul DV52, camera
video, devenind de acum o periferică a computerului. Camerele video în format DV erau
conectate la PC prin intermediul interfeței IEEE 139453, astfel montajul video a devenit o
aplicație PC cu o dezvoltare explozivă. Transferul materialelor captate de camerele video pe
hard-disk-urile computerelor personale sau ale stațiilor grafice se făcea de acum fără nici o

49 The History of Wedding Videography. (2013, 07 17). Preluat pe 04 01, 2017, de pe Slideshare.net/Inception
video: https://www.slideshare.net/inceptionvideo/the -history -of-wedding -videography
50 Video Home System
51 blog.f64.ro/camera video si drumul imaginilor in miscare. (2014, 12 29). (f64, Producător) Preluat pe 04 01,
217, de pe f64: http://blog.f64.ro/2014/12/29/camera -video -si-drumul -imaginilor -miscare/
52 Digital Video
53 Fire W ire

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 34 din total pagini 119, inclusiv anexe pierdere de calitate, nemaifiind necesare plăci de captură dotate cu con vertor analog -digital,
interfața IEEE 1394 fiind adoptată de toți producătorii de componente PC, ea integrându -se în
placa de bază a computerelor54.
Această tehnologie le permitea videografilor să producă imagini în format digital la un
nivel care depășea pe departe nivelul formatelor analogice. Imaginile digitale erau prelucrate,
editate și exportate în format digital la început pe suporturi optice de tip CD (Video CD) și
DVD, iar în zilele noastre pe discuri Blu -ray.
În contextul dezvoltării actualei socie tăți, industria cinematografică este un domeniu
foarte dinamic și în continuă schimbare. Echipamentele necesare producției video, considerate
moderne în prezent, peste aproximativ un an pot fi considerate depășite, tehnologia evoluând
într-un ritm alert. Î n ciuda acestui fapt și a complexităților asociate cu imaginea în mișcare,
este poate aria artistică și de documentare care prezintă cel mai mare potențial, oferind în
același timp posibilitatea de a transmite o mulțime de informații (atât prin imagine cât și prin
sunet).
În mod ideal, viziunea și imaginația legată de o secvență ce urmează a fi captată
trebuie să se suprapună cu imaginile captate ulterior.
Din punct de vedere al calității imaginilor captate, în ultima perioadă de timp a existat
o tranziție rapidă de la definiția standard (SD – standard definition 720x576px) spre rezoluții
ultra high definition (4K – 4096 x 2160px) trecând prin rezoluții high definition (HD –
1280x720px) și full high definition (fullHD 1920x1080px).
Aproape în întregime, tele vizoarele, monitoarele, proiectoarele, terminalele telefonice
de tip smartphone sunt fullHD, materialele și canalele de video sharing (youtube, vimeo, etc.)
permit încărcare materialelor fullHD iar canalele de televiziune digital sunt în majoritate
fullHD, urmând ca în viitorul apropiat să predomine 4K.
Rezoluția 4K este rezoluția care mai devreme sau mai târziu va înlocui cel mai popular
format video prezent pe piață, în momentul de față, și anume formatul Full HD prin
cvatruplarea numărului de pixeli de p e ecran. Tehnologia 4K este deja disponibilă pe mai
multe tipuri de dispozitive de la televizoare și monitoare PC până la camere video și
videoproiectoare.
Rezoluțiile 4K de filmare sunt de două tipuri: UHD 4K (Ultra High -Definition), 3840
x 2160 pixeli, r eprezentând o dublare pe verticală și pe orizontală a rezoluției FullHD, 1920 x
1080 pixeli, obținându -se un format 16:9 a imaginii; și DCI 4K (Digital Cinema Initiatives)
4096 x 2160 pixeli, cu imaginea puțin mai mare pe laterale, obținându -se un format 1 9:1055.
Avantajele și beneficiile 4K sunt: imagine mai clară, datorită numărului foarte mare de
puncte (pixeli) prezente în imagine față de fullHD (2.07 mil. pixeli) sau SD (0.40 mil pixeli)
și mai bogată în detaliu.

54 Easy -Learning/Laboratoare/L3 -Camere digitale. (2017). Preluat de pe Easy -Learning: http://easy –
learning.neuro.pub.ro:8888/Laboratoare/L3 -Camere%20digitale/Camere%20video%20digitale.htm
55 Filmarea la rezolutie 4k. (2016, 03 27). Preluat pe 04 01, 2017 , de pe evolio.ro/blog:
http://www.evolio.ro/blog/2016/03/27/filmarea -la-rezolutie -4k/

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 35 din total pagini 119, inclusiv anexe O altă diferență majoră este dată de ra portul de aspect (rația) care în cazul rezoluției
SD este de 4:3, dând astfel o imagine aproape pătrățoasă, și care a fost înlocuit de noul raport
de 16:9 utilizat de echipamentele fullHD, care oferă o imagine mult mai apropiată ecranelor
de cinema, unele televizoare din zilele noastre având ecranul curbat.

Componentele esențiale ale echipamentelor video și accesoriile principale utilizate
de videografii de evenimente
În segmentul de piață a camerelor video, similar cu alte segmente, există o ofertă
foart e variată și o concurență puternică.
Unul dintre elementele componente ale unei camera video este obiectivul, definit ca
setul de elemente optice care focalizează lumina (imaginea) pe senzorul camerei. Pe lângă
calitatea elementelor componente din care est e fabricat și precizia acordată în realizare, câteva
din elementele cheie la această componentă este zoom -ul (diferența între distanța focală cea
mai scurtă și cea mai lungă). Zoom -ul poate fi de două tipuri, optic și digital. Pe scurt, prin
zoomul optic s e mărește imaginea prin mișcarea lentilelor din obiectiv, astfel calitatea
imaginii rămâne neschimbată, opus acestui mod de mărire, zoomul digital funcționează prin
decuparea repetată a unor zone din imaginea deja realizată, procedeu prin care rămân
dispon ibile din ce în ce mai puține puncte (pixeli), rezultând astfel într -o imagine de o calitate
inferioară.
Senzorul de imagine este componenta care transformă imaginea (fotonii) în semnal
electronic. În marea majoritate a cazurilor sunt folosite două tipuri de senzori: CCD56 și
CMOS57. Ambele tipuri prezintă avantaje, însă CMOS -ul prezintă o imagine mai puțin
zgomotoasă, sensibilitate mărită pentru condiții de lumină slabă, consum mai redus.
Cel mai important aspect în cazul senzorului, este mărimea sau dimens iunea
senzorului.
Mărimea maximă a senzorului utilizată este full frame -ul, mărime identică cu cea a
filmului din camerelor foto cu film (analogice), adică 3.6cm x 2.4cm, urmată de variantele
cropped frame (cca jumătate). Acești senzori sunt folosiți în pr eponderență în cazul camerelor
foto DSLR.
Cu cât un senzor este mai mare, cu atât efectul de profunzime de câmp pe care îl oferă
este mai mare (focalizează ușor obiectele din imagine), motiv pentru care, pentru o calitate
superioară a filmării se folosesc aparate foto DSLR, în detrimentul camerelor video
convenționale58.
Având în vedere cele detaliate mai sus, în viitorul apropiat camerele video clasice vor
fi înlocuite cu camerele foto DSLR full frame, unele având și funcția de a filma 4K.

56 Charged Coupled Device
57 Complementary Metal -Oxide Semiconductor
58 Suport curs Foto Video. (2016, 09 22). Preluat pe 04 01, 2017, de pe ct -asachi.ro/productie media: w ww.ct –
asachi.ro/request.php?75

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 36 din total pagini 119, inclusiv anexe La capitolul me dii de stocare observăm o evoluție majoră, plecând de la peliculă,
bandă magnetică și ajungând la memorii flash. Caseta cu bandă magnetică ca și mediu de
stocare a fost utilizată zeci de ani în industria filmărilor. Dintre cele mai utilizate casete video
amintim următoarele, în ordinea evoluției lor: VHS, VHS -C, Betacam, Digital Betacam Hi8
analog, Hi8 digital, DVCAM, MiniDV, HDCAM. Cele din urmă mai sunt utilizate și în zilele
noastre, însă sunt înlocuite într -un procentaj din ce în ce mai mare de alte med ii digitale de
stocare cum ar fi: suporți optici, hard disk-uri, carduri de memorie cu viteze de scriere/citire
din ce în ce mai ridicate. Cele mai utilizate casete la ora actuală, casetele miniDV folosesc
formatul de înregistrare HDV, transferabil sub for ma codecului MPEG -2 pe când mediile de
stocare tip card de memorie și hard disk folosesc codecul MPEG -4 AVC/H.264, net superior
din punct de vedere al calității imaginii și a vitezei de transfer.
Calitatea imaginilor captate crește direct proporțional cu r esursele sistemelor de
achiziție și prelucrare a materialelor rezultate în urma filmării, ele necesitând o putere de
procesare superioară față de cele standard. O evoluție majoră se poate observa și în modul de
transfer al imaginilor captate, plecând de la sistemul de transfer IEEE1394, captarea făcându –
se în timp real și ajungând la USB 3.0, direct din aparat, sau cu ajutorul cititorul de carduri,
vitezele crescând simțitor.
Dintre cele mai utilizate accesorii necesare unei creării unui climat de stabilita te a
filmării amintim: trepiedul, monopiedul, steadycam -ul și sliderul. Având în vedere faptul că
toate persoanele sunt familiarizate cu primele două accesorii, ne vom opri puțin asupra celor
din urmă.
Steadycam -ul este un sistem de stabilizarea a camerel or video/foto montat pe operator
dar care izolează mișcările persoanei de echipamentul de captare, astfel permițând
înregistrarea imaginilor foarte stabile. Datorită eficacității sale, steadycamul, introdus în anii
70, a fost un subiect supus cercetării, a stfel suferind multe îmbunătățiri, în prezent existând
foarte multe variante și tipuri controlate de dispozitive electronice.
Sliderul este un dispozitiv care permite camerei montate alunecarea acesteia în două
direcții (stânga -dreapta sau față -spate) de s ine stătător și în combinație cu un trepied sus -jos,.
Sliderele permit mișcări foarte specifice întâlnite în mare parte în producții cinematografice
profesionale59.
Plecând de la una dintre multiplele definiții ale materialelor multimedia: combinația
mai mu ltor medii, dintre cele mai importante amintim: imaginea și sunetul. O componentă
importantă a producției multimedia, capitolul audio este însă de multe ori neglijat, și
observăm problemele abia în momentul în care calitatea semnalului audio lasă de dorit.
Microfoanele încorporate în camerele video dau de regulă o calitate audio decentă, însă în
cazul în care dorim să redăm sunet audio la nivel profesional trebuiesc utilizate microfoane
externe. Dacă camera video sau foto folosită pentru realizarea material elor multimedia are cel
puțin un conector de intrare audio (jack 3,5mm sau XLR) este de preferat a fi instalat un
modul adaptor pentru microfoane asigurând controlul funcțiilor precum: nivel, gain, low cut
filter și comutarea pe fiecare intrare în parte, a stfel putându -se mixa intrări de la microfoane
wireless, lavaliere, microfoane shotgun precum și intrarea directă de la un panou de mixare (în
cazul unui eveniment).

59 Idem 58

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 37 din total pagini 119, inclusiv anexe Astăzi, majoritatea videografilor de eveniment profesioniști folosesc filmări cu camere
de înaltă definiție montate pe drone, camere saubacvatice60 (ex. în cristelniță la botez, sesiune
tresh the dress la mare/ piscină, etc.) și accesorii foarte stabile (ex. steady, slider, macara, etc.)
. În industria videografică de nuntă, pe lângă apariția no ilor tehnologii de vârf și a
componentelor echipamentelor video, au apărut și noi tehnici de filmare a unui eveniment
cum ar fi: filmarea multicam, folosind un număr de mai multe camere video sau aparate
DSRL fixe și mobile, și transmiterea evenimentului " web live" prin intermediul internetului
pentru apropiații care nu au putut să ajungă la eveniment Toate aceste echipamente și
accesorii fac meseria videografilor de eveniment plăcută, provocatoare și în același timp
profitabilă.

60 Camere Gopro cu carcasă waterproof subacvatică

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 38 din total pagini 119, inclusiv anexe CAPITOLUL III : SERVICIIL E OFERITE ȘI TEHNOLOGIILE
UTILIZATE ÎN IMORTALIZAREA UNOR EVENIMENTE – STUDIU
PILOT

Capitolul constituie rezultatul cercetării unui studiu de piață în care am propus
determinarea modului cum este percepută activitatea de prestare a serviciilor multimedia, în
special cele din ramura foto -video,cum au fost descrise și în capitolul anterior "realizarea
celor mai spectaculoase fotografii pentru evenimente și a celor mai autentice montaje video"
la diverse evenimente cu un impact major și de o mare importanță d in viața grupului țintă care
face obiectul proiectului anexat lucrării de disertație (anexa nr. 4 – “Schița unui proiect de
start-up”), cu vârste și domenii de activitate diferite. În acest sens am realizat o investigare a
percepției asupra tehnologiilor ș i serviciilor multimedia cu ajutorul chestionarului, acest fapt
permițând și determinarea nivelului de cunoaștere a terminologiei în domeniu, precum și
stabilirea gradului de apreciere asupra domeniului.
Instrumentul utilizat în cercetare a permis determin ări de natura cantitativă și calitativă
asupra elementelor legate de tehnologiile și serviciile multimedia la diferite evenimente.
Trebuie menționat faptul că cercetarea prezentată este destinată cunoașterii în ramura
foto-video a domeniului multimedia cu aplicabilitate în preponderență în planificarea și
organizarea diverselor evenimente, de a formula concluzii ce vor permite creșterea eficienței
în dezvoltarea afacerilor din domeniul multimedia.
Descrierea cercetării este fundamentată pe considerentele c are caracterizează domeniul
multimedia și garantează eficiența dezvoltării afacerilor în acest domeniu, dar și pe
terminologii valabile la nivel internațional.
Chestionarul a fost proiectat și adaptat special pentru această cercetare și determină
opiniile, argumentele și nivelul de cunoaștere a tehnologiilor și serviciilor multimedia la
diverse evenimente.
Prin formularea obiectivelor s -a urmărit identificarea aspectelor relevante în acest
domeniu, iar prin formularea concluziilor și generalizarea acestora, elaborarea unor
considerente menite să crească eficiența activității în prestarea de servicii multimedia.

3.1. Studiu de piață

Identificarea nevoilor consumatorilor, determinarea strategiei produsului, stabilirea
prețului, asigurarea plasării, informare a asupra produsului, asigurarea de servicii de întreținere
după achiziționare sunt, în genere, accepțiuni atașate termenului de marketing.61
În practica modernă, a face marketing62 înseamnă a acționa pe piața, dezvoltând idei,
promovând mărfuri și servicii, plasându -le acolo unde sunt cerute de către cei care le așteaptă
și care sunt dispuși să plătească.

61 etimologic m arketing semnifică: a desfășura tranzacții de piață , a cumpara și a vinde și are ca origine verbul
anglo -saxon to market ( la forma de participiu preze nt).
62 Marketing News , martie 1985, pag 1 – Asociația Americană de Marketing definește marketingul ca fiind un
proces de planificare și punere in practică a conceptelor de produs, pret, promovare și plasare de idei, produse și
servicii, prin acțiuni care s ă satisfacă nevoi individuale și organizaționale.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 39 din total pagini 119, inclusiv anexe Cercetarea de marketing63 sau de piață reprezintă, în esență, transpunerea în practică a
marketingului, respectiv cercetarea cu privire la acțiunile posibil e asupra pieței sau asupra
alternativelor organizaționale și raționale de adaptare a producției la consum. Mai precis,
transformă datele de marketing în informații ce pot sprijini rezolvarea unei probleme de
marketing recent apărută și care este definită, oferind deciziei de marketing, argumente
calitative și cantitative.
Astfel, cercetarea de marketing anticipează schimbările în concepțiile și atitudinile
consumatorilor, în aspirații și preferințe, utilizând metode, tehnici si procedee de culegere și
înreg istrare a datelor, prelucrare, analiză si interpretare a informațiilor, prezentare si
reprezentare, prognozare a modificărilor pieței și mediului extern organizațional, dar si de
promovare a unei decizii juste si profitabile fundamentate prin intermediul u nui sistem de
indicatori.64
Studiul de piață (prospectarea pieței sau studiul de marketing) reprezintă observarea,
colectarea, analiza și sinteza permanentă sau ocazională (din punct de vedere cantitativ și
calitativ) a elementelor constitutive ale pieței, pentru a permite managerilor să definească
obiectivele, să stabilească strategiile și să evalueze acțiunile deja întreprinse .
Studiul de piață este:
 un instrument indispensabil în materializarea diferitelor proiecte organizaționale.
Cunoașterea nevoilor co nsumatorului și a caracteristicilor pieței sunt obiective principalele
ale oricărui studiu de piață;
 cale prin care pot fi estimate cunoștințele, nevoile, dorințele, preocupările, planurile și
comportamentul consumatorului;
 element indispensabil în luarea deciziilor, indiferent de domeniu de activitate, contribuind
la reducerea incertitudinii.
Studiul pieței se definește printr -un demers strategic, având următoarele componente:
politice, sociale, instituționale, economice, tehnologice culturale, incluzând următoarele
elemente : analiza pieței, analiza concurentei; analiza mediului.
Astfel, s tudiul de piața reprezintă colectarea informațiilor pe o piață. În funcție de
necesități, organizația poate reflectă și își poate pune diverse întrebări cu privire la:
 ofertă: Care sunt concurenții pe piață și care este politica acestora?, Care sunt
distribuitorii produsului? ;
 cerere: Cine sunt clienții, care este profilul consumatorului, care -i sunt nevoile?, Care
este motivul achiziționării produsului, limitele, perioa da de achiziționare sau imaginea
pe care o are față de producător?;
 mediul extern: Care sunt reglementările care trebuie aplicate ?, Care este influența
situației economice generale sau a factorilor sociali? Existența noilor tehnologii pentru
respectivul produsul, cercetările actuale în domeniu sau oportunitățile în străinătate ?
Un s tudiu de piața bine realizat permite obținerea de informații indispensabile și
precise în sprijinul deciziilor de marketing, permite colectarea și prelucrarea informațiilor
pentru o mai bună cunoaștere a unei piețe sau al unui sector de piață, reducându -se
incertitudinea deciziilor viitoare. Altfel spus, studiul facilitează diagnosticul de marketing
si/sau orientează deciziile managerilor.

63 Kotler Philip definește cercetarea de marketing drept colectarea sistematică de date, analizarea și prezentarea
rezultatelor relevante pentru o anumita problema de marketing, cu care se confruntă organiza ția.
64 Prentice Hall International, Marketing Management , SUA, 1991,pag 4

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 40 din total pagini 119, inclusiv anexe Particularizând cele spuse anterior, pe zona de interes a lucrării de față, s egmentul de
piață foto -video este într -o continuă creștere, având în vedere interesul manifestat de
consumatori, care sunt tot mai interesați în ași diversifica aparatele foto personale și a
acumula cunoștințe despr e tehnica de fotografiat.

3.2. Descrierea cercetării

Metodologia cercetării în științele din domeniul științe socioumane necesită ca termenii
folosiți în descrierea și interpretarea fenomenelor să fie exprimați în modalitate operațională65,
să acopere, î ntr-un anumit grad sensul empiric, să fie în relație de natură logică cu elemente
din același gen66. Detaliem sensul din filozofie al conceptului de gen, acesta reprezentând o
categorie de noțiuni subordonată familiei, categorie în care elementele au trăsăt uri definitorii
comune.
În etapa de operaționalizare a conceptelor este necesar ca fenomenul supus cercetării să
fie analizat din punct de vedere al componenței pentru a putea realiza determinarea
dimensiunilor acestuia, dimensiuni ce urmează a fi descrise cantitativ. Componentele
fenomenului ce cunosc variație în timp, reprezintă variabile – unități de bază pentru modelul
statistic67.

Alegerea problemei
Ideea acestei cercetări își are originea în etapa de documentare, când au fost
aprofundate elementele l egate opțiunea beneficiarilor asupra achiziției de servicii multimedia
în scopul realizării unor materiale foto -video cu impact major asupra grupului țintă constituit
din persoane care vor fi protagoniștii unui eveniment în perioada imediat următoare, ca d e
exemplu cei care intenționează să legalizeze o relație actuală sau doresc să creștineze un
bebeluș.
În acest scop am considerat necesară cunoașterea elementelor legate de definirea
principalelor servicii multimedia de eveniment: fotografia și videografi a, și de produsele
livrate beneficiarilor serviciilor de profi și anume: fotocărți, videoclipuri, filme complete ale
evenimentului cu o regie specifică, teasere, etc.
În alegerea problemei am avut în vedere îndeplinirea următoarelor cerințe:
– cunoașterea z onei de realitate socială și profesională în care se derulează procesul supus
investigării, iar problema selectată să fie relevantă sau definitorie68;
– accesibilitatea de chestionare a populației investigate, cu ajutorul unui chestionar on –
line;

65S. TAMAȘ, H. CULEA ( Coord.) , Teorie și metodă în științele sociale , vol. VIII – “Cunoașterea faptului
social”, Editura Politică, București, 1972, p. 155.
66Conducătorii lucrării, I., Coteanu, Luiza Seche, M., Seche (Coord.), Dicționarul explicativ al limbii române ,
Academia Română -Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan , Editura Univers Enciclopedic, București 1998, p. 417.
67V. BUTA, Statistică socială , Editura Pro Transilvania, Bucure ști, 2000, p. 10.
68Traian ROTARIU, Petru ILUȚ, Ancheta sociologică și sondajul de opinie – teorie și practică , Editura Polirom,
Iași, 2001, p.34.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 41 din total pagini 119, inclusiv anexe – aplicarea ch estionarului asupra unui grup de persoane din diverse medii sociale, de
vârste cât mai diferite, de diferite nivele educaționale și cu diferite domenii de activitate,
conform exigențelor de eșantionare;
– utilitatea cercetării furnizează date și concluzii în scopul relansării activităților unor
societăți comerciale cu domeniul de activitate prestare servicii multimedia de eveniment;
– asigurarea unui nivel științific ridicat al prelucrării datelor obținute și concluziilor
formulate care sunt necesare pentru ela borarea lucrării de disertație.

Prezentarea etapelor
Cercetarea a fost realizată pe un grup format din 38 persoane de sexe, vârste, studii și
din domenii de activitate diferite.
Instrumentul folosit în cercetare, pe lângă investigarea gradului de cunoaște re a
tehnologiilor și serviciilor multimedia de eveniment, a permis și ierarhizarea preferințelor
subiecților chestionați referitor la tehnicile moderne de fotografie și videografie.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 42 din total pagini 119, inclusiv anexe

Fig. 3.2. Etapele cercetării conform metodologiei adoptate (sursa: autorul )

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 43 din total pagini 119, inclusiv anexe
Pentru inte rpretare, prelucrarea datelor și analiza statistică a fost utilizat softul
"Statistical Package for the Social Science” (SPSS).
Testarea s -a făcut în mediul on -line cu ajutorul instrumentului Google Forms
(Formular Google), un component al aplicației Goo gle Drive (Disc cu documente) ce permite
realizarea de sondaje sau crearea unor liste cu un simplu formular online și consultarea
rezultatelor bine organizate într -o foaie de calcul sau rezumat.
După ce au fost primite răspunsurile de la un număr de 38 eșantioane (Anexa nr. 3 –
Răspunsuri chestionar “Studiu de piață”), datele rezultate au fost exportate centralizat,
întocmindu -se fișe de calcul tabelar în programul de Microsoft Excel, aparținând suitei
Microsoft Office, interpretate, prelucrate și analizate statistic în softul “Statistical Package for
the Social Science” (SPSS).
Concluziile de natură cantitativă au fost obținute în urma aplicării algoritmilor pentru
calculul coeficienților de core lație, de varianță și de semnificație.

3.3. Elemente de metodologie a cercetării

Ipoteza reprezintă o explicație formală referitoare la un comportament ce face obiectul
scopurilor unei cercetări, este un demers de identificare a caracteristicilor unui c omportament
legat, dar nu în modalități deterministe de alte aspecte ale comportamentului sau alte
influențe. Ipoteza constituie o explicație plauzibilă, testabilă, necesar a fi verificată prin
cercetare.
Pentru coerența internă a cercetării instrumentul u tilizat urmărește ipotezele formulate
și tehnicile algoritmice care concură la procesul de validare a acesteia.
Obiectivele cercetării
Obiectivele cercetării au fost formulate în mod concret și măsurabil, eliminând
exprimările vagi atât în proiectarea și a daptarea întrebărilor cât și în formularea concluziilor și
rezultatelor cercetării. Obiectivele propuse pentru această cercetare sunt:
1. Furnizarea unor repere empirice privind piața de profil organizațiilor interesate;
2. Identificarea nivelului de familiariza re a personalului chestionat cu elementele
furnizate de tehnologia multimedia;
3. Determinarea nivelului de apreciere a diferitelor servicii multimedia;
4. Identificarea modului cum personalul chestionat valorizează tehnologiile clasice
comparativ cu cele modern e;
5. Formarea unor concluzii necesare deschiderii unor direcții de cercetare

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 44 din total pagini 119, inclusiv anexe Prezentarea instrumentelor și metodologia aplicării
Structura chestionarului, prezentată integral în anexa nr. 2 (“Întrebări chestionar studiu
de piață ”), este construită după următorul model:
Preambulul chestionarului și completarea adresei de e -mail a respondentului în câmpul
obligatoriu – stabilesc contactul cu persoana chestionată care își manifestă interesul pentru
tehnologiile și serviciile multimedia;
 întrebarea 1 este de tip închis trihotomic și permite variante prestabilite de răspuns
în vederea determinării gradului de cunoaștere al serviciilor multimedia
 întrebarea 2 este de tip închis și determină posibilii beneficiari de servicii
multimedia în perioada imediat următo are;
 întrebarea 3 este de tip semideschis , cu trei variante prestabilite de răspuns și una
liberă;
 întrebarea 4 este de tip închis dihotomic și în funcție de răspunsul selectat se va
face trecerea la una din cele două secțiuni. Întrebările 5, 6 și 7 fac pa rte din secțiunea
"Servicii multimedia de care ați beneficiat ", această secțiune (dimensiune) deschizându -se
decât în cazul selectării răspunsului "DA" de către respondenți;
 întrebarea 5 este de tip închis având cinci variante prestabilite cu posibilitate a de
alegere multiplă.
 Întrebarea 6 este deschisă și determină modul de alegere al prestatorilor de servicii
multimedia de către beneficiar
 întrebarea 7 pune în evidență impactul livrabilelor asupra beneficiarilor pe o scară
Likert cu 5 grade de intensita te, în același timp aceasta face trecerea la secțiune;
 întrebarea 8 este un item închis trihotomic prin care se determină cât de des sunt
revăzut materialele multimedia de către beneficiari;
 întrebarea 9 este de tip semideschis, cu cinci variante prestabil ite de răspuns având
posibilitatea de alegere multiplă și una liberă, în același timp aceasta face trecerea la
următorul grup de probleme;
 întrebarea 10 este item închis trihotomic cu răspunsuri prestabilite ce permite
identificarea atitudinii față de foto grafiile editate profesional , cu diferite efecte vizuale;
 întrebarea 11 este închisă și determină impactul fotografiilor realizate cu ajutorul
tehnologiei CromaKey asupra posibililor beneficiari de servicii multimedia pe o scară Likert
cu 5 grade de intens itate, în același timp aceasta face trecerea la următorul grup de
probleme;
 întrebarea 12 este închisă dihotomică și determină interesul pentru fotocărți;
 întrebarea 13 este de tip închis trihotomică cu răspunsuri prestabilite ce permite
identificarea unor aspecte tehnice privind realizare fotocărților;
 întrebarea 14 este închisă dihotomică destinată determinării interesului
potențialilor beneficiari de servicii multimedia în vederea realizării de fotografii magnetice;
 întrebarea 15 este închisă și determin ă impactul fotografiilor magnetice asupra
posibililor beneficiari de servicii multimedia pe o scară Likert cu 5 grade de intensitate,în
același timp aceasta face trecerea la următorul grup de probleme;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 45 din total pagini 119, inclusiv anexe  întrebările 15 și 16 sunt închise dihotomice și determ ină interesul pentru filmarea
cu drona;
 întrebările 17 și 18 sunt închise dihotomice și determină interesul pentru ședințele
foto "TRASH THE DRESS";
 întrebarea20 este de tip deschis și determină preferințele alegerii locului destinat
desfășurării ședinței foto "TRASH THE DRESS";
 întrebarea 21 este închisă și determină impactul surprinderii imaginilor cu camera
video subacvatică așezată pe fundul cristelniței pentru a surprinde întreita afundare a
bebelușului pe o scară Likert cu 5 grade de intensitate, în a celași timp aceasta face trecerea la
următorul grup de probleme;
 întrebarea 22 este închisă dihotomică destinată determinării interesului
potențialilor beneficiari de servicii multimedia în filmării cu aparatul foto DSLR;
 întrebarea 23 este de tip închis ș i permite variante prestabilite de răspuns având
posibilitatea de alegere multiplă în vederea determinării suportului livrabilului serviciilor
multimedia
 întrebarea 24 este de tip închis trihotomic și permite variante prestabilite de
răspuns în vederea det erminării percepției timpului de livrare al materialelor multimedia;
 întrebarea 25 este de tip închis și permite variante prestabilite de răspuns în
vederea determinării pachetului preferat de servicii multimedia;
 întrebarea 26 este de tip închis și permit e variante prestabilite de răspuns în
vederea determinării sumei oferite pentru un pachet complet de servicii multimedia;
 întrebarea 27 este de tip deschis și determină vârsta subiecților chestionați;
 întrebarea 28 este închisă dihotomică destinată determi nării sexului subiecților
respondenți;
 întrebarea 29 este închisă și permite variante prestabilite de răspuns în vederea
determinării nivelului studiilor respondenților;
 întrebarea 30 este închisă și permite variante prestabilite de răspuns în vederea
determinării veniturilor respondenților;
 întrebarea 31 este închisă și permite variante prestabilite de răspuns în vederea
determinării domeniului de activitate al respondenților;
 întrebarea 32 este de tip filtru cu răspunsuri multiple precodificate, iar răspu nsul
este feedback -ul respondenților.

Plasarea ultimelor șase întrebări, care colectează date factuale, la finalul chestionarului
permite o rupere a monotoniei pe care a indus -o activitatea de răspuns.
În construirea chestionarului alternează întrebările deschise cu cele închise, fapt impus
de obiectivele cercetării și de criterii metodologice de creștere a atractivității.
În alegerea tipului de întrebare s -a ținut cont de următoarele elemente necesare la
întocmirea unui chestionar:
– întrebările deschise p ermit :
 libertate în exprimarea individuală;
 variații în forma și lungimea răspunsului;
 cunoașterea particularităților.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 46 din total pagini 119, inclusiv anexe – întrebările închise sunt utile pentru că:
 facilitează analiza statistică;
 sprijină memoria respondentului;
 facilitează angajarea în răsp uns
 permit analize inferențiale (inferențe statistice).
Închiderea itemilor generează o scădere a numărului de nonrăspunsuri până la
înjumătățire și ajută la inducerea unei conduite active respondenților69.
Chestionarul folosit este de tip omnibus, lucru ce realizează o investigare pe mai multe
domenii corespunzător ipotezelor formulate, aceasta asigură investigarea mai multor
fenomene și a legăturilor dintre ele. Forma completă a chestionarului poate fi consultată și pe
contul GoogleDrive servicii.multimedia@gmail.com , utilizând parola: multimedia70 sau
scanând codul QR din figura de mai jos.

Fig. 3.3. Cod QR în vederea accesării chestionarului on -line referitor la testarea
interesului asupra tehnolo giilor utilizate și serviciil or prestate din domeniul multimedia la
diferite eveniment e (sursa: autorul )
3.4. Colectarea și analiza datelor

Metodologia proiectată în această cercetare permite colectarea seriilor de date care vor
fi organizate, prelucrate și interpretate. Lucru care face posibilă formularea unor concluzii
referitoare la variabilele investigate.
Analiza și generalizarea concluziilor permite îmbinarea posibilităților de exprimare
calitativă și a celor de natură cantitativă, care se realizează în mod suplimen tar și evidențiază
nivelul descriptiv al fenomenelor investigate,cu surprinderea manifestării dinamice a
acestora.71

Evaluarea itemilor, pretestarea și aplicarea chestionarului
Verificarea întrebărilor s -a realizat prin metoda apelului la expert,în cazul de față fiind
inginer electronist, în prezent încadrat pe o funcție de resortul audio -video -foto, cu studii de
profil în domeniul "Multimedia și Hi -Fi" și aproximativ 20 ani de experiență în domeniu

69S. Chelcea, I. Mărginean, I. Cauc, Metode și tehnici în cercetarea sociologică , Editura Destin, 1998, Deva, p p.
212-218.
70 https://docs.google.com/forms/u/0/
71Ioan Mărginean, Proiectarea Cercetării Sociologice, Polirom, 2000, p. 75.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 47 din total pagini 119, inclusiv anexe precum și cadre didactice cu specializări în domeniile șt iință, economic (marketing) și
sociouman din structura organizatoare a programului de studiu Managementul Programelor și
Proiectelor.
Evaluarea întrebărilor a dus la unele reformulări, având în vedere terminologia
specifică prestării serviciilor multimedi a. În acest fel a fost crescută accesibilitatea din punct
de vedere al exprimărilor utilizate și al dificultății conținuturilor de specialitate.
Chestionarul a fost pretestat pe un lot de 10subiecți, de sexe, vârste, studii și din
domenii de activitate diferite. În urma pretestării au fost modificate unele formulări care
induceau ambiguități în înțelegerea itemilor.
Chestionarul a fost aplicat unui număr de 38 subiecți, de sexe, vârste, studii și din
domenii de activitate diferite.
Pentru completarea chesti onarelor sunt necesare aproximativ 15 minute.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 48 din total pagini 119, inclusiv anexe
3.5. Analiza datelor, prelucrarea statistică și interpretarea rezultatelor

Analiza datelor, prelucrarea statistică și interpretarea rezultatelor s -a făcut prin testarea
unor ipoteze statistice relevante în c onformitate cu tutorialele prezentate de Adrian Vicențiu
Lăbar în lucrarea “SPSS pentru științele educației”72

Prelucrarea datelor brute colectate în urma aplicării chestionarului
La întrebarea numărul 1. “În ce măsură sunteți familiarizat(ă) cu termenul " servicii
multimedia"? ” 78,9% dintre subiecții au răspuns "Cunosc foarte bine ce presupune acest
termen", față de 21,1% care cunosc într -o mică măsură.
Există diferențe semnificativ statistic între cei care sunt familiarizați cu serviciile
multimedia și ce i care nu sunt familiarizați.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(1) = 12,737 și a pragului p<0.001.

La întrebarea numărul 2. „Aveți un eveniment, în următorul an, pentru care ați dori să
apelați la servicii multimedia profesionale? ”, 60,5% au răspuns DA și 39,5% au răspuns NU.
Coeficientul χ2 furnizat în mod automat de către SPSS nu a pus în evidență existența
diferențelor semnificative din punct de vedere statistic.

La întrebarea numărul 3. „De und e ați prefera să achiziționați serviciile multimedia
pentru un eveniment? ”, 89,5% au răspuns Din recomandări făcute de prieteni și 10,5 % au
răspuns Din site -ul de prezentare al celor care vor asigura serviciile multimedia.
Există diferențe semnificativ st atistic între preferințele respondenților în vederea
achiziției de servicii multimedia.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(1) = 26,947 și a pragului p<0.001.

La întrebarea numărul 4. „Ați folosit serviciile unor prestatori de profil în ultimul
timp? ” jumătate din respondenți au utilizat servicii mul timedia.
Coeficientul χ2 furnizat în mod automat de către SPSS nu a pus în evidență existența
diferențelor semnificative din punct de vedere statistic.

La întrebarea numărul 5. „Care dintre următoarele servicii au fost furnizate de către
prestator? ”, respondenții au ales: au achiziționat următoarele servicii multimedia : 84,2 %
Fotografii, 63,2 % Videoclip, 42,1 % Photobook, 84,2 % Film complet al evenimentului , 36,8
% Generic inițial (teaser). Coeficientul χ2 furnizat în mod automat de către SPSS nu a pus în
evidență existența diferențelor semnificative din punct de vedere statistic.

72 Adrian Vicen țiu Labăr, „SPSS pentru științele educa ției” ,Bucure ști, Editura Polirom, 2008

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 49 din total pagini 119, inclusiv anexe
La întrebarea numărul 6. „Care a fost motivul care v -a determinat să alegeți prestatorii
respectivi? ” 65% dintre respondenți au ales datorită recomandărilor , 15% au ales datorită
calității serviciilor o ferite, 15% au ales datorită profesionalismului și doar 5% au ales în urma
vizionării materialelor prezentate de prestator.
Există diferențe semnificativ statistic între motivele alegerii prestatorilor de servicii
multimedia.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(3) = 17,60 și a pragului p=0.001.

La întrebarea numărul 7. „Daca ar fi să evaluați serviciile multimedia de care ați
beneficiat, în ce măsură acestea v -au satisfăcut? ” 57,9 % dintre respondenți au fost foarte
mulțumiți, 36,8 % mulțumiți și doar 5,3 % au fost aproape mulțumiți
Există diferențe semnificativ statistic între respondenții foarte mulțumiți și cei mai
puțin mulțumiți.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(2) = 8 și a pragului p=0.018.

La întrebarea numărul 8. „În ce măsură obișnuiți să revedeți amintirile din viața
dumneavoastră, surprinse în imagini? ”, 57,9% dintre respondenți obișnuiesc să revadă
amintirile de foarte multe ori și 42,1% rareori.
Coeficientul χ2 furnizat în mod automat de către SPSS nu a pus în evidență existența
diferențelor semnificative din punct de vedere statistic.

La întrebarea numărul 9. „În ce format ați dori să păstrați fotografiile unui eveniment
important din viața dumneavoastră? ” , 71,1% dintre respondenți doresc să păstreze amintirile
pe hârt ie fotografică, 34,2% pe suport optic [CD, DVD, BD(Blu -ray)], 21,1% pe suporți de
memorie flash (stick), 26,3% pe suport magnetic (HDD intern, HDD extern) și doar 15,8 % în
Cloud (Storage Platform).
Coeficientul χ2 furnizat în mod automat de către SPSS nu a pus în evidență existența
diferențelor semnificative din punct de vedere statistic.

La întrebarea numărul 10. „Cât de interesat(ă) sunteți de fotografiile editate
profesional , cu diferite efecte vizuale, inclusiv cele alb -negru? ”, aceste fotografii le plac unui
procent de 55,3% dintre respondenți, 36,8% sunt impresionați de efectele aplicate fotografiilor
și 7,9% nu doresc astfel de fotografii.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(2) = 13 și a pragului p=0.002.

La întrebarea numărul 11. „Ați fi interesați să fiți protagoniștii unei sesiuni foto la
evenimentul dumneavoastră folosind fundal Chroma key (o tehnică de suprapunere a
imaginilor, o porțiune Chromatică a fotografiei este îndepărtată și înlocuită cu un
background), astfel dumneavoastră puteți avea poze cu cele mai interesante peisaje pe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 50 din total pagini 119, inclusiv anexe fundal? ” 39,5 % dintre respondenți au fost foarte interesați, 31,6 % interesați, 10,5 % aproape
interesați, 2,6 % aproape neinteresați și 15,8 % neinte resați.
Există diferențe semnificativ statistic între cei interesați de realizarea fotografiilor de
eveniment utilizând tehnica cromakey și cei mai puțin interesați.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(4) = 17,526 și a pragului p=0.002.

La întrebarea numărul 12. „Ați fi interesat(ă) ca fotografiile evenimentului, printate pe
hârtie fotografică, să fie reunite într -un album fotobook (fotocarte)? ”, 94,7% dintre
respondenți sunt interesați de produsul fotocarte.
Există diferențe semnificativ statistic între cei care doresc fotocărți și cei care nu dore sc.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(1) = 30,421 și a pragului p<0.001.

La întrebarea numărul 13. „Cum ați prefera să arate coperțile unui astfel de album? ”,
47,4% dintre respondenți doresc să fie personalizate coperțile fotocărților, 34,2% să aibă un
stil vechi (vintage) și 18,4% să aibă un stil modern (fashion).
Coeficientul χ2 furnizat în mod automat de către SPSS nu a pus în evidență existența
diferențelor semnificative din punct de vedere statistic.

La întrebarea numărul 14. „Fotografiile magnetice sunt perfecte pentru evenimente și
petreceri corporate, fiind un excelent material promoțional și un cadou pe care puteți să îl
oferiți participanților sau invitaților la evenimente? ”, 92,1 % dintre respondenți consideră
fotografiile magnetice interesante iar restul de 7,9 % neconsiderându -le utile.
Există diferențe semnificativ statistic între cei care sunt interesați de fotografiile
magnetice și cei care nu doresc asemenea fotografii.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(1) = 26,947 și a pragului p<0.001.

La întrebarea numărul 15. „La un eveniment la care protagoniștii sunteți
dumneavoastră sau organizația dumneavoastră ați fi interesați de realizarea unor fotografii
magnetice personalizate cu grafică, text și logo postate pe un fli pchart astfel încât fiecare
participat să poată alege fotografia dorită? ”, 39,5 % dintre respondenți sunt foarte interesați,
31,6 % sunt interesați, 10,5 % sunt aproape interesați, 2,6 % aproape neinteresați și 15,8 %
neinteresați.
Există diferențe semnif icativ statistic între cei care doresc mai mult sau mai puțin
fotografii magnetice.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(4) = 19,368 și a pragului p=0.001.

La întrebarea numărul 16. „Știți ce este o filmare cu drona? ”, 97,4% dintre respondenți
cunosc aspecte ale filmării cu drona.
Există diferențe semnificativ statistic între cei care cunosc aspecte ale filmării cu drona
și cei care nu au auzit de acest echipament foto -video.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 51 din total pagini 119, inclusiv anexe Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(1) = 34,105 și a pragului p<0.001.

La întrebarea numărul 17. „Ați dori să aveți imagini de la un eveniment la care
dumneavoastră sunte ți protagoniștii filmate cu drona? ”. 84,2% dintre respondenți doresc să
beneficieze de filmare cu drona iar 15,8% nu doresc.
Există diferențe semnificativ statistic între cei care doresc imagini cu drona și cei care
nu doresc.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(1) = 17,789 și a pragului p<0.001.

La întrebarea numărul 18. „Știți ce presupune o ședință foto, "TRASH THE DRESS"
(deteriorarea rochiei de mireasă în vederea obținerii unui set neconvențional de fotografii )?”,
76,3% dintre respondenți sunt cunosc ce presupune o astfel de ședință foto, iar 23, 7% nu
cunosc.
Există diferențe semnificativ statistic între cei care sunt familiarizați cu ședințele foto
"TRASH THE DRESS" și cei care nu sunt familiarizați.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(1) = 10,526 și a pragului p=0.001.

La întrebarea numărul 19. „Ați interesat(ă) să fiți protagonistul(a) unei ședințe foto în
stil "TRASH THE DRESS"? ”, 68,4% dintre respondenți doresc o astfel de ședință, iar
diferența de 31,6% nu doresc.
Există diferențe semnificativ statistic între cei care doresc ședințe foto "TRASH THE
DRESS" și cei care nu doresc.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(1) = 5,158 și a pragului p=0.023.

La întrebarea numărul 20: "Aveți o preferință a locației unde ați dori să se desfășoare
ședința foto "TRASH THE DRESS"?" dacă da, o puteți indica?. 35% dintre respondenți au
ales muntele ca loc de desfășurare a ședinței foto "TRASH TH E DRESS", 25% marea, 10%
palatele medievale, 10% clădirile dezafectate, 5% Delta Dunării și 5% doresc ca ședința foto
"TRASH THE DRESS" să se desfășoare pe o câmpie întinsă.
Coeficientul χ2 furnizat în mod automat de către SPSS nu a pus în evidență existența
diferențelor semnificative din punct de vedere statistic.

La întrebarea numărul 21: "Vi se pare interesantă tehnica de filmare a botezului cu
camera video subacvatică așezată pe fundul cristelniței pentru a surprinde întreita afundare a
bebelușului?", 44,7 % dintre respondenți au fost foarte interesați de această tehnică foto –
video, 7,9 % interesați, 21,1 % aproape interesați, 10,5 % aproape neinteresați și 15,8 %
neinteresați.
Există diferențe semnificativ statistic între cei care sunt interesați de tehnica de filmare
a botezului cu camera video subacvatică așezată pe fundul cristelniței pentru a surprinde
întreita afundare a bebelușului și cei mai puțin sau deloc interesați.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 52 din total pagini 119, inclusiv anexe Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(4) = 16,474 și a pragului p=0.002.

La întrebarea numărul 22: "Preferați filmarea cu aparatul foto DSLR în detrimentul
filmărilor cu tehnologie clasică – camera video?", 81,6 % dintre respondenți au preferat
aparatul foto DSLR în vederea realizării unor materiale videografice. față de 18,4 % care au
preferat filmarea cu camera video.
Există diferențe semnificativ statistic între cei care preferă aparatul foto DSLR în
vederea realizării unor materiale videografice față de cei care preferă filmarea cu camera
video.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(1) = 15,158 și a pragului p<0.001.

La întrebarea numărul 23: " Materialul multimedia (filmul evenimentului, teaser,
videoclip, etc.) doriți să fie stocat pe: DVD, BLU -RAY, Memory Flash sau în Cloud", 47,4 %
dintre respondenți doresc ca materialul multimedia să fie stocat pe BLU -RAY, 39,5 % pe
DVD, 26,3 % pe Memory Flash și doar 10,5 % în Cloud.
Coeficientul χ2 furnizat în mod automat de către SPSS nu a pus în evidență existența
diferențelor semnificative din punct de vedere statistic.

La întrebarea numărul 24: "Ce părere aveți despre perioada de livrare a pachetului
achiziționat, respectiv 15 zile lucrătoare?" 68,4% dintre respondenți au considerat această
perioadă ca fiind foarte bună și 31,6% au considerat -o rezonabilă.
Există diferențe semnificativ statistic între cei care consideră perioada de 15 zile
lucrătoare foarte bună pentru livrarea materialelor și cei care o con sideră rezonabilă.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(1) = 5,158 și a pragului p=0.023.

La întrebarea numărul 25: "Daca ați fi interesat să achiziționați servicii multimedia
pentru un eveniment, ce pachet ați alege din cele de mai jos?:
BASIC (1 fotograf , 1 videograf, filmare FULL HD pe DVD în lim ita a 5 ore, 1000
fotografii digitale pe suport optic și un album foto cu coperți din piele, 120 fotografii pe hârtie
formatul 13×18 cu border lucios, 1 rând de materiale personalizate în format optic)
SILVER (2 fotografi , 1 videograf, filmare FULL HD pe DVD în limita a 5 ore, număr
nelimitat de fotografii digitale pe suport optic și un album foto tip fotocarte, dimensiuni
30×30, coperți din piele, 2 rânduri de materiale personalizate în format optic) GOLD (2
fotografi, 2 videografi, 1 asistent, filmare F ULL HD pe BluRay fără limită de timp, număr
nelimitat de fotografii digitale pe suport optic și un album foto tip fotocarte, dimensiuni
30×40, coperți din piele cu blazon personalizat, 2 rânduri de materiale personalizate în format
optic și un memory stick personalizat în cutie cu capacitatea de 128 Gb)
VIP (2 fotografi, 3 videografi, 2 asisten ți, filmare Ultra HD 4k (3840×2160) pe
BluRay fără limită de timp, drona, steady cam, slider, macara, număr nelimitat de fotografii
digitale pe suport optic și două albume foto tip fotocarte, dimensiuni 30×40, 20 pagini, coperți
din piele cu blazon personalizat, 2 rânduri de materiale personalizate în format optic și un

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 53 din total pagini 119, inclusiv anexe memory stick personalizat în cutie cu capacitatea de 128 Gb și un HDD extern cu toate
materialul br ut și prelucrat)"
34,2 % din respondenți au ales pachetul BASIC, 15,8% SILVER, 34,2 % GOLD și
doar 7,9 % VIP.
Coeficientul χ2 furnizat în mod automat de către SPSS nu a pus în evidență existența
diferențelor semnificative din punct de vedere statistic.

La întrebarea numărul 26: "Ce suma ați dispus(ă) să oferiți pentru un pachet complet
de servicii multimedia?" 34,21% dintre respondenți ar fi di spuși să cheltuiască aproximativ
2500 lei pentru achiziția unui pachet complet de servicii multimedia, 21,05% aproximativ
3000 lei, 13, 15% aproximativ 2000 lei, 7,89% aproximativ 4000 lei, 7,89% aproximativ 4500
lei, 5,26% aproximativ 3500 lei, 2,63% apro ximativ 5000 lei, 2,63% aproximativ 6000 lei,
2,63% aproximativ 7000 lei și 2,63% aproximativ 8000 lei.
Există diferențe semnificativ statistic între sumele cheltuite în vederea achiziției de
servicii multimedia.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(9) = 36,737 și a pragului p<0.001.

La întrebarea nu mărul 27: "Vârsta dumneavoastră (în ani împliniți)", respondenții au
avut la momentul completării și trimiterii chestionarului următoarele vârste : 18 ani, 19 ani, 23
ani, 25 ani, 26 ani, 28 ani, 29 ani, 30 ani, 31 ani, 32 ani, 33 ani, 34 ani, 37 ani, 38 an i, 39 ani,
40 ani, 43 ani, 44 ani, 45 ani, 47 ani, 49 ani și 50 ani. Cei mai mulți respondenți au avut vârste
cuprinse între 30 și 32 ani. Coeficientul χ2 furnizat în mod automat de către SPSS nu a pus în
evidență existența diferențelor semnificative din punct de vedere statistic.
Având în vedere grupul țintă al proiectului anexat lucrării de disertație, cu
preponderență persoanele care intenți onează să achiziționeze servicii multimedia pentru
următoarele evenimente: botezuri, cununii civile și religioase se constată faptul că, în
contextul dezvoltării actualei societăți, tinerii cu vârste până la 30 ani sunt mai mult interesați
de dezvoltarea l or personală, atât din punct de vedere educațional cât și din punct de vedere
financiar, decât de legalizarea relațiilor în vederea întemeierii unei noi familii.
Datorită experienței în domeniul organizării evenimentelor, în conformitate cu o
consultare mai atentă a registrelor de stare civilă ale celor 6 sectoare Bucureștene și coroborat
cu o i nterogare a bazei de date statistice INSSE TEMPO a Institutului Național de Statistică
din România pentru grupul țintă al proiectului anexat lucrării de disertație , am putea să
afirmăm ipoteza că "În zilele noastre tinerii își întemeiază o familie după vârsta de 30 ani, mai
precis în intervalul cuprins între 32 și 35 ani". Ca o paranteză am putea să mai adăugăm faptul
că în mediul rural media de vârstă a persoanelor care își întemeiază o familie este mult mai
mică decât a celor din mediul urban, cu toate acestea ea este mult mai mare decât ale
persoanelor de etnie care se căsătoresc de la vârste foarte fragede.

La întrebarea numărul 28:", Sexul dumneavoastră:", 57,9% dintre respondenți au fost
bărbați și 42,1% femei. Coeficientul χ2 furnizat în mod automat de către SPSS nu a pus în
evidență existența diferențelor semnificative din punct de vedere statistic.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 54 din total pagini 119, inclusiv anexe La întrebarea numărul 29:",Studiile dumneavoastră:" 78.94% dintre respondenți au
absolvit studii universitare, 13,15% studii postuniversitare, 5,26% studii medii și doar 2,63%
studii doctorale.
Există diferențe semnificativ statistic între cei care au absolvit studii universitare și cei
care au absolvit alt nivel de studii.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(3) = 59,98 și a pragului p<0.001.
La întrebarea numărul 30:"Veniturile dumneavoastră (date confidențiale):", 35,29%
dintre respondenți au ve nituri cuprinse în intervalul 3001 – 4000 lei, 29,41% în intervalul
2001 – 3000 lei, 20,58% în intervalul 1000 – 2000 lei și 14,70% în intervalul 4001 -5000 lei.
La întrebarea numărul 31: "Domeniul d -voastră de activitate este …", 26, 31% dintre
responden ți activează în domeniul "Apărare, ordine publică și siguranță națională", 15,7% în
domeniul "Marketing", 10,52% în domeniul "Alimentație publică", 7,89% în domeniul
"Consultanță", 7,89% în domeniul "Resurse Umane", 5,26% în domeniul "Educație", 2,63%
în d omeniul "Finanțe -bănci, 2,63% în domeniul "Contabilitate", 2,63% în domeniul
"Cercetare", 2,63% în domeniul "E -business", 2,63% în domeniul "Energie", 2,63% în
domeniul "IT", 2,63% în domeniul " Prestări servicii", 2,63% în domeniul "Sănătate și 2,63%
în domeniul "Televiziunii".
Există diferențe semnificativ statistic între cei care activează în domeniul "Apărare,
ordine publică și siguranță națională" și cei care activează în domeniile de activitate
enumerate mai sus.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(14) =35,421 și a pragului p=0.001.

La întrebar ea numărul 32:"Ce calificativ ați acorda prezentului chestionar în privința
următoarelor dimensiuni:", 52.63% dintre respondenți au considerat chestionarul foarte bun,
36,84% bun și 10,52% mediu.
Există diferențe semnificativ statistic între cei care au apreciat chestionarul anexat ca
fiind foarte bun și cei care l -au apreciat ca bun sau ca mediu.
Diferențele au fost puse în evidență de către softul SPSS prin calcularea coeficientului
χ2(2) =10,316 și a pragului p=0.006.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 55 din total pagini 119, inclusiv anexe
Testarea unor ipoteze statistice relevante
Pentru a stabili dacă bărbații cheltuiesc mai mult decât femeile pe achiziția de servicii
multimedia am aplicat testul t pentru eșantioane independente. Conform răspunsurilor
transmise la întrebarea numărul 26 din chestionar -ul anexat există diferențe semnificative în
ceea ce privește suma de bani cheltuită pe achiziționarea de servicii multim edia de către
bărbați față de femei.
t(35) = 2,390, p=0,023.
Bărbații chestionați ar cheltui în medie sume mai mari (M1=3714,29) în comparație cu
femeile (M2=2764,71).
Conform criteriilor lui Cohen(1988), bărbații cheltuiesc sume mai mari pe achiziția de
servicii multimedia decât femeile, r=0,40. Aceasta presupune faptul că aproximativ 16% (r2=
0,16) din varianța sumei de bani cheltuită pe achiziționarea de servicii multimedia este
explicată de varianța variabilei independente, respectiv de alegerea bărba ților.
Aplicând metoda One-Way ANOVA pentru eșantioane independente am constatat
faptul că există diferențe semnificative în ceea ce privește oferta pachetelor complete de
servicii multimedia și sumele oferite pentru achiziția de servicii multimedia.
Pe baza rezultatelor obținute sa constatat că există diferențe semnificative statistic în
funcție de variabila ”pachete complete de servicii multimedia” în ceea ce privește suma oferită
pentru achiziția de servicii multimedia.
F(3, 37) =6,503, p = 0,001.
Ipote za se verifică iar șansa de a greși prin respingerea ipotezei nule este de 1 ‰.
Cu cât pachetele de servicii multimedia sunt mai complexe, cu atât sumele oferite
pentru achiziția de servicii multimedia sunt mai mari.
Testele post -hoc Games -Howell pentru c are am optat dat fiind inegalitatea dispersiei
sumelor oferite pentru achiziția de servicii multimedia și distribuția inegală a subiecților în
cele patru categorii ale variabilei independente au evidențiat faptul că sumele oferite de
beneficiarii servicii lor multimedia pentru achiziția pachetelor complete de servicii tip BASIC
sunt mai mici într -o măsură semnificativ statistică comparativ cu cele oferite pentru achiziția
de pachete GOLD (t=3,9 și p=0.008) și SILVER (t=3,22 și p=0.025), mărimea efectului fi ind
puternică (r=0.60 și respectiv r=0.57) și. Probabilitatea de a produce eroarea de tip I,
respectiv de a respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este de 8 ‰,
respectiv de 25‰.
Există diferențe semnificativ statistic între variabil a independentă “interes fotocarte” și
variabila dependentă “vârsta”.
F (1, 37) = 2,838, p = 0,04, cum F este semnificativ există diferență semnificativă între
vârstă și interesul reunirii fotografiilor într -o fotocarte. Ipoteza se verifică iar șansa de a greși
prin respingerea ipotezei nule este de 4 %. Cu cât ești mai matur, cu atât ești mai interesat de
reunirea fotografiilor într -o fotocarte.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 56 din total pagini 119, inclusiv anexe

Există o corelație negativă Spearman între familiarizarea cu serviciile multimedia și
utilizarea tehnicii C hromakey în realizarea fotografiilor.
ρ(36) = -0,325, p = 0,04, mărimea efectului este medie . Ipoteza se verifică iar șansa de
a greși prin respingerea ipotezei nule este de 4 %.
Cu cât ești mai familiarizat cu serviciile multimedia, cu atât ești mai nemul țumit de
realizarea fotografiilor cu ajutorul tehnologiei Chromakey.

Există o corelație negativă între fotografiile editate cu efecte speciale și revederea
amintirilor .
ρ(36) = -0,489, p = 0,002, mărimea efectului este medie . Probabilitatea de a produce
eroarea de tip I, respectiv de a respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este
de 2 ‰.
Cu cât dorești mai mult să -ți revezi amintirile, cu atât nu îți place aplicarea efectelor
asupra fotografiilor.
Între utilizarea tehnologiei Chromak ey și aplicarea de efecte în editarea fotografiilor
există o corelație negativă.
ρ(36) = -0,618, p <0,001, mărimea efectului este puternică. Probabilitatea de a produce
eroarea de tip I, respectiv de a respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acc eptată este
mai mică decât 1 ‰.
Subiecții interesați de fotografii pe fundal Chromakey nu prea sunt interesați de efecte
aplicate la editarea fotografiilor.

O corelație negativă se regăsește și între fotografiile magnetice și fotografiile editate
cu efe cte speciale.
ρ(36) = -0,527, p <0,001, mărimea efectului este puternică. Probabilitatea de a produce
eroarea de tip I, respectiv de a respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este
mai mică decât 1 ‰.
Cu cât cunoști mai multe despre fo tografii, cu atât nu ești interesat de efectele aplicate
fotografiilor.

Între interesul surprinderii întreitei afundări a bebelușului la botez și efectele aplicate
în procesul de editare a fotografiilor există o corelație negativă.
ρ(36) = -0,429, p =0,0 07, mărimea efectului este medie . Probabilitatea de a produce
eroarea de tip I, respectiv de a respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este
de 7 ‰.
Cei interesați de filmarea cu camera subacvatică nu sunt interesați de efectele aplica te
fotografiilor.

Există o corelație pozitivă între nivelul studiilor respondenților și efectele aplicate
fotografiilor.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 57 din total pagini 119, inclusiv anexe ρ(36) = 0,381, p=0,018, mărimea efectului este medie . Probabilitatea de a produce
eroarea de tip I, respectiv de a respinge ipoteza n ulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este
de 18 ‰.
Cu cât ești mai învățat, cu atât accepți aplicarea diverselor efecte în procesul de editare
a fotografiilor.

O corelație pozitivă există și între iubitorii de fotografii cu background utilizând
tehnologia Chromakey și evaluarea fotografiilor magnetice.
ρ(36) = 0,387, p=0,016, mărimea efectului este medie . Probabilitatea de a produce
eroarea de tip I, respectiv de a respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este
de 16 ‰.
Cu cât a i cunoștințe mai bune în domeniul fotografiilor cu atât iți plac mai mult
fotografiile realizate cu tehnologia Chromakey.
Există o corelație pozitivă între imaginile captate cu camera subacvatică și fotografiile
realizate cu tehnologia Chromakey.
ρ(36) = 0,371, p=0,022, mărimea efectului este medie . Probabilitatea de a produce
eroarea de tip I, respectiv de a respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este
de 22 ‰.
Celor care sunt interesați de imaginile captate de camera subacvatică le plac și
fotografiile editate cu tehnologia Chromakey.

Între nivelul studiile subiecților respondenți și evaluarea fotografiilor magnetice există
o corelație negativă.
ρ(36) = -0,328, p=0,044, mărimea efectului este medie . Probabilitatea de a produce
eroarea de tip I, respectiv de a respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este
de 44 ‰.
Cu cât ești mai învățat, cu atât ești mai critic.

Există o corelație între variabila cantitativă "Suma oferită pe serviciile multimedia" și
variabila ordinală "Fotografiile editate cu diverse efecte".
ρ(36) = 0,333, p=0,041, mărimea efectului este medie . Probabilitatea de a produce
eroarea de tip I, respectiv de a respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este
de 41 ‰.
Cei care ofer ă mai mult pe servicii multimedia doresc și fotografii cu efecte aplicate.

O corelație negativă este și între variabila cantitativă "Suma oferită pe serviciile
multimedia" și variabila ordinală "Filmare cu camera subacvatică".
ρ(36) = -0,449, p=0,005, mă rimea efectului este medie . Probabilitatea de a produce
eroarea de tip I, respectiv de a respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este
de 5 ‰.
Cei care oferă mai mult pe servicii multimedia nu doresc imagini captate cu camera
subacvati că.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 58 din total pagini 119, inclusiv anexe Am aplicat testele Chi-pătrat în vederea constatării unei asocieri semnificativ statistic
între următoarele variabile:
Cei care au în familie un eveniment în următorul an și interesul achiziționării de
servicii foto grafice .
χ2(1) = 9,886, p=0.002. Indicatorul de evaluare a mărimii efectului Phi = 0.51,
mărimea efectului este puternică. Probabilitatea de a produce eroarea de tip I, respectiv de a
respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este de 2 ‰.

Toți subiecții care au un eve niment în următorul an sunt interesați de serviciile
fotografice.
Am constatat o asociere semnificativ statistic între: c ei care au în familie un eveniment
în următorul an și interesul achiziționării de servicii video tip videoclip.
χ2(1) = 7,118, p=0.008. Indicatorul de evaluare a mărimii efectului Phi = 0.433,
mărimea efectului este moderată. Probabilitatea de a produce eroarea de tip I, respectiv de a
respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este de 8 ‰.
Toți subiecții care au un even iment în următorul an sunt interesați de serviciile
videografice în vederea realizării unui videoclip.

O asociere semnificativ statistic se constată și între c ei care au în familie un eveniment
în următorul an și interesul reunirii fotografiilor într -o fotocarte.
χ2(1) = 6,609, p=0.01. Indicatorul de evaluare a mărimii efectului Phi = 0.417,
mărimea efectului este moderată. Probabilitatea de a produce eroarea de tip I, respectiv de a
respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este de 1 %.
Toți subiecții care au un eveniment în următorul an sunt interesați de achiziționarea
fotocărților.

Se constată o asociere semnificativ statistic între c ei care au în familie un eveniment în
următorul an și interesul realizării unui film complet al even imentului.
χ2(1) = 9,528, p=0.002. Indicatorul de evaluare a mărimii efectului Phi = 0.537,
mărimea efectului este puternică. Probabilitatea de a produce eroarea de tip I, respectiv de a
respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este de 2 ‰.
Dintre subiecții care au un eveniment în următorul an, 86,8% sunt interesați de
realizarea unui film complet al evenimentului.

O asociere semnificativ statistic se constată și între c ei care au în familie un eveniment
în următorul an și interesul rea lizării unui teaser al evenimentului (echivalentul trailer -ului în
cinematografie).
χ2(1) = 7,273, p=0.007. Indicatorul de evaluare a mărimii efectului Phi = 0.492,
mărimea efectului este moderată. Probabilitatea de a produce eroarea de tip I, respectiv de a
respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este de 7 ‰.
Dintre subiecții care au un eveniment în următorul an, 78,9% sunt interesați de
realizarea unui teaser al evenimentului.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 59 din total pagini 119, inclusiv anexe
Am constatat o asociere semnificativ statistic între c ei care au în familie un eveniment
în următorul an și modul de păstrare al fotografiilor pe suporți magnetici ( hard-disk).
χ2(1) = 5,982, p=0.014. Indicatorul de evaluare a mărimii efectului Phi = 0.397,
mărimea efectului este moderată. Probabilitatea de a pr oduce eroarea de tip I, respectiv de a
respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este de 14 ‰.
Toți subiecții care au un eveniment în următorul an doresc să păstreze fotografiile pe
suporți magnetici.

O asociere semnificativ statistic se constată și între c ei care au utilizat servicii
fotografice au utilizat și servicii videografice în vederea creării unui videoclip al
evenimentului.
χ2(1) = 21,665, p<0.001. Indicatorul de evaluare a m ărimii efectului Phi = 0.755,
mărimea efectului este puternică. Probabilitatea de a produce eroarea de tip I, respectiv de a
respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este mai mică decât 1 ‰.
Toți subiecții chestionați care au beneficiat de servicii foto au achiziționat și servicii
video în vederea realizării unui videoclip al evenimentului.

Se constată o asociere semnificativ statistic între c ei care au utilizat servicii fotografice
au utilizat și servicii videografice în vederea creării unui videoclip al evenimentului.
χ2(1) = 21,665, p <0.001. Indicatorul de evaluare a mărimii efectului Phi = 0.755,
mărimea efectului este puternică. Probabilitatea de a produce eroarea de tip I, respectiv de a
respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este mai mică decât 1 ‰.
Toți subie cții chestionați care au beneficiat de servicii foto au achiziționat și servicii
video în vederea realizării unui videoclip al evenimentului.

O asociere semnificativ statistic se constată și între c ei care au utilizat servicii
videografice în vederea real izării unui film complet al evenimentului au dorit și crearea unui
videoclip.
χ2(1) = 22,629, p<0.001. Indicatorul de evaluare a mărimii efectului Phi = 0.828,
mărimea efectului este foarte puternică. Probabilitatea de a produce eroarea de tip I, respecti v
de a respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este mai mică decât 1 ‰.
Toți subiecții chestionați care au beneficiat de servicii videografice în vederea
realizării unui film complet al evenimentului au dorit și crearea unui videoclip.

Se constată o asociere semnificativ statistic între c ei care au utilizat servicii fotografice
au achiziționat și un fotobook.
χ2(1) = 12,518, p<0.001. Indicatorul de evaluare a mărimii efectului Phi = 0.574,
mărimea efectului este puternică. Probabilitat ea de a produce eroarea de tip I, respectiv de a
respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este mai mică decât 1 ‰.
Toți subiecții chestionați care au beneficiat de servicii foto au achiziționat dorit ca
pozele lor să fie reunite într -un fotobook.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 60 din total pagini 119, inclusiv anexe O asociere semnificativ statistic se constată și între c ei care au utilizat servicii
videografice în vederea realizării unui film complet al evenimentului au dorit și achiziționarea
unui teaser.
χ2(1) = 16,364, p<0.001. Indicatorul de evaluare a mărimii efectului Phi = 0.738,
mărimea efectului este puternică. Probabilitatea de a produce eroarea de tip I, respectiv de a
respinge ipoteza nulă atunci când ea ar fi trebuit acceptată este mai mică decât 1 ‰.
Toți subiecții chestionați care au benefic iat de servicii videografice în vederea
realizării unui film complet al evenimentului au dorit și achiziționarea unui teaser.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 61 din total pagini 119, inclusiv anexe
4. În loc de concluzii
(materializarea cunoașterii în urma cercetării efectuate):

În urma efectuării unui studiu atent asupra pieței multimedia din România și a
interpretării rezultatel or cercetării, în loc de concluzii, ar fi mai util să schiț ez câteva
consider ente care ar putea sta la baza implementării unor strategii utile, pentru companiile de
profil:
1. Bărbații cheltuie sc pe achiziția de produse multimedia sume mai mari decât femeile;
2. Toți subiecții care sunt protagoniștii unui eveniment în următorul an sunt interesați de
achiziția pachetelor complete de servicii multimedia;
3. Cei care oferă mai mult pe servicii multimedia nu doresc imagini captate cu camera
subacvatică;
4. Persoanele care au beneficiat de servicii fotografice au dorit ca fotografiile lor să fie
reunite într -un footobook;
5. Cu cât cunoști mai multe despre fotografii, cu atât nu ești interesat de efectele aplicate
fotografiilor;
6. Un impact major asupra beneficiarilor de servicii videografice îl are realizarea de
teasere;
7. Persoanelor care doresc mai mult să -și revadă amintirile nu le plac aplicarea efectelor
asupra fotografiilor, acest lucru am putea spune și despre cei interesați de realizarea
fotografiilor cu ajutorul tehnologie i Chromakey;
8. Obținerea unui feedback permanent prin chestionarea beneficiarilor de servicii
multimedia cu ajutorul postării pe coperțile materialelor livrate a unui cod QR, care prin
scanare să permită accesarea unui chestionar on -line este de un real ajut or în dezvoltarea
afacerilor din domeniul multimedia.

Limitele cercetării
Principalele bariere și limite care au îngreunat atingerea obiectivelor sunt următoarele:
1. Puterea statistică este relativ mică deoarece în cadrul cercetării am avut un eșantion
redus, în acest sens, studiul poate fi considerat unul pilot;
2. Dezavantaje specifice studiului de piață , cercetarea fiind bazată pe declarațiile
respondenților, ce pot denatura în mod inconștient sau deliberat informațiile ce descriu
realitatea;
3. Capacitatea subiecților chestionați de a aprecia obiectiv elementele cercetate și erorile
de memorie care sunt direct proporționale cu timpul scurs de la desfășurarea evenimentelor
care fac obiectul cercetării noastre;
4. Tehnica de eșantionare folosită nu permite aplica rea unui model statistic de calcul a
erorii de eșantionare;
5. Sursele bibliografice aferente domeniului cercetat sunt limitate;
6. Datorită lipsei unor materiale de specialitate în ramura videografiei de eveniment am
constatat insuficiența tratării subiectului în mediul academic.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 62 din total pagini 119, inclusiv anexe

Sintetizând cele expuse deja, se poate afirma faptul că: contextul în care evoluează
piața afacerilor din domeniul multimedia se dezvoltă rapid și este într -o continuă schimbare,
apărând noi tehnici și tehnologii foto -video de evenime nt.
Dezvoltarea spre o societate informațională va impune o creștere a concurenței și a
luptei pentru supremație, în contextul în care companiile de profil vor satura piața cu produse
și servicii multimedia.
În ceea ce privește direcțiile ulterioare ce a r putea fi urmate, p lecând de la rezultatele
acestui studiu pilot îmi propun să continui și să popularizez cercetarea prezentată, atât în
dimensiune longitudinală – aplicând chestionarul prezent din 6 în 6 luni pe o perioadă de cel
puțin 5 ani precum și tr ansversal, prin îmbogățirea și adaptarea acestuia la cerințele pieței și
dezvoltărilor tehnologiilor din domeniu.
În încheiere, îmi exprim speranța că efortul meu și al conducătorului de disertație nu a
fost de prisos , abordarea sistemică a proceselor desfășurate în vederea obținerii unei eficiențe
ridicate în atingerea targheturilor companiilor de profil necesită o investigație minuțioasă a
ipotezelor testate pe parcursul lucrării și a considerentelor elaborate, acestea intenționând a fi
publicate.
Sperăm ca lucrarea de față să contribuie la implementarea unor noi tehnologii în
procesul de realizare a livrabilelor din domeniul multimedia la diferite evenimente.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 63 din total pagini 119, inclusiv anexe Bibliografie

Autori străini:

1. Morris, P. W. G., & Jamieson, H. A. (2004). Translating corpora te strategy into project
strategy: Achieving corporate strategy through project management. Newtown Square: Project
Management Institute.
2. Gareis, R. (2005). Happy projects!. Vienna: Manz.
3. World Bank. (2008). Little Data Book. Washington, DC: International Bank for
Reconstruction and Development/The World Bank, Development Data Group.
4. Gareis, R., & Huemann, M. (2007). Maturity models for the project oriented company. In J.
R. Turner (Ed.), The Gower Handbook of Project Management (4th ed., pp. 183 –208).
Alde rshot: Gower.
5. Grabher, G. (2004). Temporary architectures of learning: Knowledge governance in project
ecologies. Organization Studies, 25(9), 1491 –1514.
6. Grabher, G. (2004). Learning in projects, remembering in networks? European Urban and
Regional Studies , 11(2), 103 –123.
7. Atkinson, R. (2006). Guest editorial: Excellence in teaching and learning for project
management. International Journal of Project Management, 24, 185 –186.
8. Audet, M. (1986). Le proce`s des connaissances de l‟administration. In M. Audet & J. L.
Malouin (Eds.), La production des connaissances de l‟administration (pp. 23 –56). Que´bec:
Les Presses de l‟Universite´ Laval.
9. Gareis, R., & Huemann, M. (2007). Maturity models for the project oriented company. In J.
R. Turner (Ed.), The Gower Handboo k of Project Management (4th ed., pp. 183 –208).
Aldershot: Gower.
10. Morris, P. W. G. (1997). The management of projects (2nd ed.). London: Thomas Telford.
11. Brooks, F. P. (1995). The mythical man -month (20th anniversary ed.). Boston, MA: Addison
Wesley.
12. Kwak, Y. H., & Anbari, F. T. (2008). Impact on project management of allied disciplines:
Trends and future of project management practices and research. Newtown Square: Project
Management Institute.
13. Crawford, L. H., Hobbs, J. B., & Turner, J. R. (2005). Project categorization systems:
Aligning capability with strategy for better results. Newtown Square: Project Management
Institute.
14. Anbari, F. T. (1985). A systems approach to project evaluation. Project Management Journal,
16(3), 21 –26.
15. Bredillet, C. N. (2004b). Understanding the very nature of project management: A
praxiological approach. Proceedings of PMI Research Conference [CD], London. Newtown
Square: Project Management Institute.
16. Gass, S. I., & Assad, A. A. (2005). An annotated timeline of operations resear ch: An informal
history. New York: Springer/Kluwer Academic Publishers.
17. Kerzner, H. (2009). Project management: A systems approach to planning, scheduling, and
controlling (10th ed.). New York: Wiley.
18. Williams, T. (2002). Modelling complex projects. Chiche ster: Wiley

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 64 din total pagini 119, inclusiv anexe 19. Checkland, P. (1972). Towards a systems -based methodology for real -world problem solving.
Journal of Systems Engineering, 3(2), 87 –116.
20. Alderman, N., Ivory, C., McLoughlin, I., & Vaughan, R. (2005). Sense -making as a process
within complex serv ice-led projects. International Journal of Project Management, 23, 380 –
385.
21. Pollack, J. (2007). The changing paradigms of project management. International Journal of
Project Management, 25, 266 –274.
22. Barnes, M. (1983). How to allocate risks in construction contracts. International Journal of
Project Management, 1, 24 –28.
23. Harrison, P. D., & Harrell, A. (1993). Impact of „adverse selection‟ on managers‟ project
evaluation decisions. Academy of Management Journal, 36, 635 –643.
24. Rentz, P. S. (2007). Project gove rnance: Implementing corporate governance and business
ethics in nonprofit organizations. Heidelberg: Physica -Verlag.
25. Galbraith, J. R. (1973). Designing complex organizations. Boston: Addison -Wesley
Longman.
26. Youker, R. (1977). Organization alternatives for project managers. Management Review,
66(11), 46 –53.
27. Pitsis, T. S., Clegg, S. R., Marosszeky, M., & Rura -Polley, T. (2003). Constructing the
Olympic dream: A future perfect strategy of project management. Organization Science, 14,
574–590.
28. Wateridge, J. H. (1995). IT projects: A basis for success. International Journal of Project
Management, 13, 169 –172.
29. Morris, P. W. G., & Hough, G. H. (1987). The anatomy of major projects: A study of the
reality of project management. Chichester: Wiley.
30. Turner, J. R. (200 9). The handbook of project based management (3rd ed.). New York:
McGraw -Hill
31. Shenhar, A. J., & Dvir, D. (1996). Toward a typological theory of project management.
Research Policy, 25, 607 –632.
32. Crawford, L. H., Hobbs, J. B., & Turner, J. R. (2005). Project categorization systems:
Aligning capability with strategy for better results. Newtown Square: Project Management
Institute.
33. McElroy, W., & Mills, C. (2007). Managing stakeholders. In J. R. Turner (Ed.), The Gower
Handbook of Project Management (4th ed., p p. 757 –778). Aldershot: Gower.
34. Baatz & Willfried. (1997). Photography: An Illustrated Historical Overview. New York:
Barron‟s.
35. Lewis C. (1998). Manufacturing the norm. The origin and Developement od Candid Wedding
Photography. Journal of Visual Literacy, 1 5‐46.
36. Ching Chan, S. (2007, December). Wedding photographs and the bridal gaze in Singapore.
Journal of Asian Studies, 87 ‐103. , p.102
37. Prentice Hall International (1991 ), Marketing Management, SUA, ,pag 4
38. Marketing News, (1985, March) , pag 1

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 65 din total pagini 119, inclusiv anexe Autori român i:

1. S. TAMAȘ, H. CULEA (Coord.), Teorie și metodă în științele sociale , vol. VIII –
“Cunoașterea faptului social”, Editura Politică, București, 1972, p. 155.
2. Conducătorii lucrării, I., Coteanu, Luiza Seche, M., Seche (Coord.), Dicționarul explicativ al
limbii române , Academia Română -Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan , Editura Univers
Enciclopedic, București 1998, p. 417.
3. V. BUTA, Statistică socială , Editura Pro Transilvania, București, 2000, p. 10.
4. Traian ROTARIU, Petru ILUȚ, Ancheta sociologică și sond ajul de opinie – teorie și practică ,
Editura Polirom, Iași, 2001, p.34.
5. S. Chelcea, I. Mărginean, I. Cauc, Metode și tehnici în cercetarea sociologică , Editura Destin,
1998, Deva, pp. 212 -218.
6. Ioan Mărginean, Proiectarea Cercetării Sociologice, Editura Pol irom, Iași , 2000, p. 75 .
7. Adrian Vicențiu Lăbar , SPSS pentru științele educației , Editura Polirom, 2008 București.

Bibliografie internet:

1. Preda Radu. (2011). Comunicatii Multimedia. Preluat pe 04 01, 2017, de pe
http://www.comm.pub.ro/master/cm/
2. University of Calicut/opencourses/Introduction to Multimedia open V semester. (2011).
Preluat pe 04 01, 2017, de pe University of Calicut Malappuram Kerala, India 673 635:
http://www.universityofcalicut.info/SDE/opencourses/introduction_to_multimedia_open_Vse
m.pdf
3. Blue Film Production. (30.04.2015). Productie Film, Video și TV ., de la adresa:
http://www.femei -in-afaceri.ro/ro/articol/blue_film_productie_film_video_si_tv , accesat în
data de 01 .04. 2017
4. IQphoto . (2017). (San Francisco, CA) Preluat pe 01.04.2017, d e pe IQphoto:
https://www.iqphoto.com/history.htm
5. Bejgăneanu Camelia. (2013). Dezvoltare comunitară și regională. Preluat pe 04.01. 2017, de
pe Noi forme de rudenie:
https://webcache.googleusercontent.com /search?q=cache:yLQUoss0w6oJ:https://masterantro
pologie.files.wordpress.com/2013/06/bejgacc86neanu_dona_camelia -d-
oc.pdf+&cd=2&hl=ro&ct=clnk&gl=ro
6. The History of Wedding Videography. (2013, 07 17). Preluat pe 04 01, 2017, de pe
Slideshare.net/Inception vid eo: https://www.slideshare.net/inceptionvideo/the -history -of-
wedding -videography
7. blog.f64.ro/camera video si drumul imaginilor in miscare. (2014. 12. 29). (f64, Pr oducător)
Preluat pe 04 01, 217, de pe f64: http://blog.f64.ro/2014/12/29/camera -video -si-drumul –
imaginilor -miscare/
8. Easy -Learning/Laboratoare/L3 -Camere digitale. (201 7). Preluat de pe Easy -Learning:
http://easy -learning.neuro.pub.ro:8888/Laboratoare/L3 –
Camere%20digitale/Camere%20video%20digitale.htm

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 66 din total pagini 119, inclusiv anexe 9. Filmarea la rezolutie 4k. (2016, 03 27). Preluat pe 04 01, 2017, de pe evolio.ro/blog:
http://www.evolio.ro/blog/2016/03/27/filmarea -la-rezolutie -4k/
10. Suport curs Foto Video. (2016, 09 22). Preluat pe 04 01, 2017, de pe ct -asachi.ro/productie
media: www.ct -asachi.ro/request.php?75
11. http://mcr.doingbusiness.ro/articole/studiu -de-piata -fotografia -si-popularitatea -aparatului –
foto-in-romania/2325

Listă anexe

Anexa nr. 1. – Informații despre tipurile de formate multimedia
Anexa nr. 2. – Întrebări chestionar studiu de piață
Anexa nr. 3. – Răspunsuri chestionar “Studiu de piață”
Anexa nr. 4 – Schița unui proiect de start -up

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 67 din total pagini 119, inclusiv anexe Anexa nr. 1. Informații despre tipurile de formate multimedia

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 68 din total pagini 119, inclusiv anexe Anexa nr. 2. Întrebări chestionar studiu de piață

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 69 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 70 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 71 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 72 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 73 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 74 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 75 din total pagini 119, inclusiv anexe Anexa nr. 3. Răspunsuri chestionar “Studiu de piață”

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 76 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 77 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 78 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 79 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 80 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 81 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 82 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 83 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 84 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 85 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 86 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 87 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 88 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 89 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 90 din total pagini 119, inclusiv anexe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 91 din total pagini 119, inclusiv anexe Anexa nr. 4 Schița unui proiect de start -up

ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar nr.

Facultatea de securitate și apărare
Departamentul Management Militar și de Pregătire
a Personalului Didactic

Programul de studii universitare de master
Managementul prog ramelor și proiectelor

Tema: „Inovarea pieței multimedia în
regiunea București -Ilfov ”

Autor:
OANȚĂ RADU MIHAI

BUCUREȘTI – 2016

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 92 din total pagini 119, inclusiv anexe

Pagină albă

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 93 din total pagini 119, inclusiv anexe Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
Departamentul management militar și de pr egătire a personalului didactic

REFERAT
Cu privire la lucrarea de disertație elaborată de ________________________________,
absolvent al _______________________________________________________________
_____________________________________________________ ______________________
___________________________________________________________________________

Tema lucrării de disertație este: _____________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________.
Data selectării temei și a conducătorului științific: ____________.2016.
Absolventul a avut ___ întâlniri cu conducătorul științific în perioada de elaborare a
lucrării.
Lucrarea este structurată pe ___ capitole, iar tematica aleasă spre analiză este ______
___________________ ________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________.
Conținutul lucrării ___________________________ __________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________ _
_________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________.
Stilul lucrării este ______________________________________________________
____________________________ _______________________________________________
__________________________________________________________________________,
corespunzând/necorespunzând exigențelor pentru o lucrare științifică.
Concluziile și propunerile autorului pe marginea problemelor analizate sunt:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___________ __________________________________________________________________
______________________________________________________________________.
În ansamblu, lucrarea îndeplinește/nu îndeplinește condițiile de a fi acceptată și
susținută public în sesiunea de exa men.
Acord lucrării nota: _____(_____________%).
Data: ________.2016 Conducător științific
Col.conf.univ.dr.ing.
Lucian POPESCU

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 94 din total pagini 119, inclusiv anexe

Pagină albă

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 95 din total pagini 119, inclusiv anexe Cuprinsul

Cuprinsul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 95
1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 97
1.1 Digital marketing ………………………….. ………………………….. ……………………… 97
1.2 Branding ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 97
1.3 Awareness ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 97
2. Scurtă prezentare a organizației ………………………….. ………………………….. .. 98
2.1 Strategia de dezvoltare a societății comerciale ………………………….. ……………… 98
2.2 Produse și servicii oferite ………………………….. ………………………….. ……………… 98
2.2 Obiectivele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 98
2.3 Criterii de eligibilitate ………………………….. ………………………….. …………………… 99
3. Prezentare a cererii de propuneri de proiect ………………………….. ………….. 99
3.1 Gru p țintă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 99
3.2 Beneficiarii (solicitanți și parteneri) ………………………….. ………………………….. .. 99
3.2.1 Beneficiarii direcți ………………………….. ………………………….. …………………….. 99
3.2.2 Beneficiarii indirecți ………………………….. ………………………….. ………………… 100
3.3. Cheltuieli eligibile ………………………….. ………………………….. …………………….. 100
4. Lista de activități și graficul calendar ………………………….. …………………. 101
4.1. Activități eligibile ………………………….. ………………………….. ……………………… 101
4.2 Graficul calendar al activităților eligibile ………………………….. …………………… 101
5. Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ……………………….. 102
6. Componența echipei de proiect și a posturilor specifice. ……………………. 103
6.1 Fișele posturilor ………………………….. ………………………….. …………………………. 103
6.1.1 Manager de proiect ………………………….. ………………………….. …………………. 103
6.1.2 Expert achiziții publice: ………………………….. ………………………….. ……………. 103
6.1.3 Responsab il financiar: ………………………….. ………………………….. ……………… 104
6.1.4 Expert Tehnic / Coordonator tehnic: ………………………….. ………………………. 104
6.2 Componența și atribuțiile echipei de proiect ………………………….. ………………. 105
6.3 Resurse umane ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 106
7. Estimarea costurilor de implementare al proiectului (în LEI) …………… 107
8. Detalierea costului de implementare al proiectului (în LEI) ……………… 107
9. Previziuni financiare ………………………….. ………………………….. ……………….. 108
9.1 Detalii previziuni financi are ………………………….. ………………………….. ………… 108
10. Indicatorii de monitorizare și evaluare ………………………….. ………………. 110
11. Feed -back ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 110
12. Concluzii și Propuneri ………………………….. ………………………….. ………….. 110
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 113
Adrese Internet ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 113
Listă anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 113
Anexa nr. 1 – Buget de investiție ………………………….. ………………………….. ………. 114

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 96 din total pagini 119, inclusiv anexe

Pagină albă

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 97 din total pagini 119, inclusiv anexe
1. Introducere
Având în vedere cre șterea exponen țială a pie ței rom ânești în domeniul media,
cultur ă și a reglement ărilor tot mai exigente în domeniu, activitatea societ ății comerciale
care face obiectul acestui proiect este subordonat ă misiunii de producție a materialelor
multimedia: teasers, clipuri advertoriale, a document arelor și a prezent ărilor informativ –
culturale, exist ând o cerere foarte mare în acest domeniu. Principiile dup ă care
societatea comercială î și dorește s ă se ghideze sunt profesionalismul și punctualitatea
față de clien ți.
Principalele obiective ale firme i sunt cele de digital marketing , branding și
awareness .

1.1 Digital marketing

Digital marketing: oferă servicii care utilizează tehnologiile digitale pentru a
ajunge la consumatori. Obiectivul cheie este de a promova brandurile prin diferite forme
de mass -media digitale. Acesta este reprezentat de o selecție larga de produse si tactici
de marketing, care folosesc in principal internetul ca mediu de promovare de baza.
Printre elementele principale ale marketingului digital sunt:
 Social media;
 Optimizare SEO ;
 Blogging;
 Publicitate mobile;
 Publicitate contextuala.

1.2 Branding

Brandul nu este așadar nici marca înregistrata, nici logo sau slogan, nici
promisiuni de valoare sau mesaje publicitare. Brandul, mai ales, nu este nici produsul
sau serviciul unei compani i. Tot ceea ce face o companie poate face parte din branding.
Orice acțiune a companiei poate avea rol și valoare de branding daca este abordata cu
acest gând si scop. Principiul de baza este ca un brand este rezultatul unei strategii.
Foarte rar se întâmp la ca ceva sau cineva sa devina un brand pur si simplu.

1.3 Awareness
Awareness -ul (conștientizarea) este definita, ca percepție umana si ca reacție
cognitiva la o condiție sau eveniment. Este u n mod de a măsura gradul de conștientizare
a existentei unui b rand si/sau a publicitații sale. Acesta reprezintă totodată asocierea
corecta care se realizează in mintea acestora intre produs si companie. Pe scurt, brand
awareness -ul înseamnă ca brandul tău este vizibil si ușor de recunoscut. Atenție însa,
acest lucru nu înseamnă neapărat ca brandul tău este si cel preferat sau cumpărat de toata
lumea. Înseamnă doar ca poate fi identificat si recunoscut cu ușurința.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 98 din total pagini 119, inclusiv anexe 2. Scurtă prezentare a organizației

Organizația iși propune realizarea de fotografii si clipuri ad vertoriale care sa
creeze o noua perspectiva asupra clienților. Aceștia sunt cu preponderenta persoane
juridice, astfel prin serviciile oferite, dezvolta ideea de creștere si competitivitate ale
companiilor vizate.
Echipa companiei va fi formata din persoa ne cu un bagaj ridicat de cunoștințe
tehnice si cu o creativitate bine dezvoltata, ce vine in sprijinul companiei. Serviciile de
înalta calitate sunt realizate si asigurate cu ajutorul celor mai noi tehnologii. Caracterul
inovator redat de creativitatea pe rsonalului crează o nișă in aceasta piața, asigurându -se
dezvoltarea sustenabila a startup -ului creat.

2.1 Strategia de dezvoltare a societății comerciale

Strategia de dezvoltare a societății comerciale se concentrează pe următoarele
trei domenii:
1) dobândirea de know -how adaptat tehnologiilor performante
2) dotarea cu echipamente si tehnologii performante
3) extinderea către noi piețe

2.2 Produse și servicii oferite
Produsele sau serviciile pe care organizația le oferă:

1. producție film / video corpo rate: comunicare, conferințe de presa;
2. producție film documentar: travel, social, new media;
3. producție video explicatorii: „cum se face…” sau „cum funcționează”;
4. marketing video: prezentare de produse, prezentare de servicii, prezentare de
promoții,
5. producție video pentru online;
6. producție video pentru training -uri: siguranța, leadership;
7. realizare de g hiduri multimedia interactive;
8. realizarea celor mai spectaculoase fotografii pentru evenimente si a celor
mai atractive modalități de publicitate.

2.2 Obiectivele
Obiectivele organizației sunt:

1. Achiziționarea de aparatura performanta, obiectiv care va viza amenajarea
unui studio de producție performant, conceput pentru producerea materialelor audio –
video.
2. Realizarea la timp a materialelor.
3. Încheierea de parteneriate de tip public -privat cu universitățile de profil in
vederea adaptării programei universitare la nevoile pieței, oferirea posibilității
studenților de a-si desfășura stagii de practica.
4. Creșterea numărului de clienți de la an la an prin extinderea producției pentru
clienți din afara regiunii București -Ilfov .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 99 din total pagini 119, inclusiv anexe 5. Creșterea profitului cu peste 80% începând cu anul al treilea.

2.3 Criterii de eligibilitate
Organizația este conformă codurilor CAEN aferente direcțiilor de politică
industrială menționate în Strategia Națională pentru Competitivitate 2014 -2020 și
încadrate în secțiunea industriilor creative:
 5911 ACTIVITATI DE PRODUCTIE CINEMATOGRAFICA, VIDEO
SI DE PROGRAME DE TELEVIZIUNE
 5912 ACTIVITATI DE POST -PRODUCTIE CINEMATOGRAFIC A,
VIDEO SI DE PROGRAME DE TELEVIZIUNE
 7420 ACTIVITATI FOTOGRAFICE
 7311 ACTIVITATI ALE AGENTIILOR DE PUBLICITATE
 7312 SERVICII DE REPREZENTARE MEDIA
 7410 ACTIVITATI DE DESIGN SPECIALIZAT
 5819 ALTE ACTIVITATI DE EDITARE
Astfel eligibilitatea relevă din activitatea principală a organizației.

3. Prezentare a cererii de propuneri de proiect
Proiectul constituit este în conformitate cu Ghidul Solicitantului “Fii
întreprinzător”, PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA
RESURSELOR UMANE 2007 -2013, AXA P RIORITARĂ 3 „Creșterea adaptabilității
lucrătorilor și a întreprinderilor”, DOMENIUL MAJOR DE INTERVENȚIE 3.1
„Promovarea culturii antreprenoriale”

3.1 Grup țintă
Grupul de persoane/ entitatea care va fi direct și pozitiv afectată de serviciile și
produs ele organizației, cu precădere persoanele care doresc să inițieze o activitate
independentă.

3.2 Beneficiarii (solicitanți și parteneri)
3.2.1 Beneficiarii direcți
Beneficiarii eligibili ai proiectului sunt atât persoane juridice cât și fizice, având
ca scop realizarea obiectivelor și atragerea de resurse rambursabile/ nerambursabile:

 Micro -întreprinderi și IMM -uri;
 Centre sau institute de cercetare cu atribuții specifice în domeniul promovării
și dezvoltării antreprenorialului;
 Organizații sindicale și patronate;
 Autorități publice locale;
 ONG -uri (asociații și fundații)
 Camere de comerț și industrie;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 100 din total pagini 119, inclusiv anexe  Persoane fizice care își exprimă interesul asupra produselor și serviciilor
organizației

3.2.2 Beneficiarii indirecți
Persoanele juridice de drept privat cu scop patrimonial care în urma activității de
subcontractare a organizației aduc un plus de imagine de o parte și de alta
Alte companii cu activități similare care vin în sprijinul organizației,
subcontractând servicii și produse.

3.3. Cheltuieli eligib ile
Lista de cheltuieli eligibile pentru această propunere de proiect, pentru
activitățile cu caracter general:

1. Cheltuieli cu personalul implicat în implementarea proiectului;
2. Salarii și asimilate acestora;
3. Onorarii;
4. Contribuții sociale afere nte cheltuielilor salariale și cheltuielilor asimilate
acestora (contribuții angajați și angajatori);
5. Cheltuieli pentru derularea proiectului;
6. Întreținere, actualizare și dezvoltare aplicații informatice;
7. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerc iale, drepturi și active similar;
8. Materiale consumabile;
9. Cheltuieli aferente activităților subcontractate (externalizare);
10.Cheltuieli aferente diverselor achiziții de servicii specializate, pentru care
beneficiarul nu are expertiza necesară, inclu siv managementul proiectului și consultanță
juridică.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 101 din total pagini 119, inclusiv anexe 4. Lista de activități și graficul calendar
4.1. Activități eligibile

1. Dezvoltarea și implementarea campaniilor de informare și conștientizare
privind domeniul de activitate al organizației;
2. P romovarea activităților organizației având ca scop implementarea în
domeniul de activitate;
3. Activități de asistență și post -asistență în sprijinul inițierii produselor și
serviciilor oferite de organizație;
4. Activități de formare profesională a person alului companiei în vederea
dezvoltării și consolidării domeniului de ocupare;
5. Activități inovatoare, interregionale în vederea promovării produselor și
serviciilor oferite. Caracterul inovator este dat de promovarea numelui si serviciilor prin
încheier ea de parteneriate cu diverse persoane juridice.
Alte modalități inovatoare:
• Web -site de prezentare;
• Pagina facebook , cont twitter;
• Promoții/Oferte;
• Campanie online de promovare;
• Campanie door -to-door;

4.2 Graficul calendar al ac tivităților eligibile

Anul 1
Activitatea Semestrul 1 Semestrul 2 Organizația care
implementează
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Activitatea 1 Solicitantul
Activitatea 2 Partener 1
Activitatea 3 Partener 2
Activi tatea 4 Partener 1
Activitatea 5 Solicitantul

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 102 din total pagini 119, inclusiv anexe 5. Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe
– echipă tânără, motivată, cu studii superioare în
domeniu;
– experiența dobândită în ultimul deceniu.
– posibilitatea diversificării și consolidării ga mei
de servicii oferite;
– flexibilitatea ofertelor;
– caracterul inovator al produselor si serviciilor
oferite;
– canale de comunicare mixte: pagina web
pagină facebook, blog, forum
– echipamentele folosite de organizație pentru
dezvoltarea afacerii
– strategie noua de marketing – atragerea și fidelizarea clienților necesită
timp și bani;
– piața diversificată;
– schimbarea nevoilor clienților;
– scăderea volumului de cerințe
– calitatea serviciilor și produselor oferite
impune prețuri ridicate a material elor folosite;
– lipsa capitalului pentru dezvoltare invers
proporțională prin reducere de preț ( scad
prețurile creștem portofoliul clienților )

Oportunități Amenințări
– piața este deschisă la noi servicii;
– avantajul personalizării pachetelor de s ervicii
furnizate clienților;
– participarea la târguri și expoziții de profil;
– fonduri structurale pentru întărirea poziției
online;
– dorința clienților de a stoca fotografii și filmări
editate profesional la unelele din cele mai
importante evenimen te din viața lor;
– crearea materialelor multimedia reprezintă o
noua sursa de inspirație pentru consumator – pe piața offline, existența concurenței marilor
organizații de profil;
– creșterea continua a concurenței;
– reducerea veniturilor populației și renunțarea
la contractarea unei firme în vederea realizării
materialelor multimedia dorite
– uzura echipamentelor utilizate
– schimbări produse in stat, limite ce se pot
impune in mediul online
– lipsa resurselor

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 103 din total pagini 119, inclusiv anexe 6. Componența echip ei de proiect și a posturilor
specifice.

Startup -ul societății va avea doi angajați din care unul se va ocupa de
publicitatea on -line, actualizând și site -ul propriu în permanență, iar celalalt de
evenimente si procesare foto -video. Personalul respecta u n program fix si se implica
activ in toate activitățile societății. Pe lângă cei doi angajați permanenți, pe perioada
derulării proiectului își vor mai desfășura activitatea un manager de proiect care va avea
și rolurile de responsabil juridic și expert te hnic și un responsabil financiar.
Activitățile specifice de achiziții publice, IT și informare și publicitate vor fi
efectuate de cei doi angajați ai societății, după cum urmează: cel care se va ocupa de
publicitatea on -line va aborda partea de achiziții publice și cea de informare și
publicitate iar celălalt de IT.

6.1 Fișele posturilor
6.1.1 Manager de proiect
 Stabilește planul managerial de implementare al proiectului si responsabilitățile membrilor
echipei;
 Monitorizează si coordonează managementul p roiectului, realizarea obiectivelor asumate si
respectarea cerințelor impuse prin contractul de finanțare;
 Asigura conducerea si organizarea activităților proiectului cu eficienta maxima prin
identificarea oportunităților, angajarea resurselor financiare, tehnologice si umane necesare.
Coordonează activitatea membrilor echipei de proiect pe funcțiuni: financiar -contabil,
achiziții publice, operațional, tehnic
 Vizează rapoartele;
 Va urmări si controla modul de realizare a diferitelor faze impuse de proiect, desfășurarea
fiecărei activități si respectarea graficului activităților si va răspunde de buna desfășurare a
acestora;
 Urmărește cheltuielile efectuate si respectarea liniilor din buget;
 Va verifica si va aviza rapoartele narative pentru fiecare activitat e si organizarea ședințelor
de evaluare interna;
 Va reprezenta echipa de implementare in relația cu terții;
 Va superviza metodele de recrutare si de selecție a personalului;
 Va participa la realizarea planului de achiziții;
 Va superviza si verifica recepți a bunurilor care vor fi achiziționate;
 Monitorizează riscurile si analizează eficacitatea masurilor pentru controlul acestora;
 Adopta metode de lucru care sa conducă la motivarea continua a personalului;
 Contribuie la asigurarea unui climat de responsabili tate in cadrul echipei;
 Participa la diferite ședințe, la evenimentele proiectului;
 Coordonează managementul resurselor umane.

6.1.2 Expert achiziții publice:
 Respecta prevederile contractului de finanțare si legislația naționala si UE in vigoare
in domen iul achizițiilor publice (Legea 98 din 19 mai 2016 privind achizițiile publice,

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 104 din total pagini 119, inclusiv anexe cu modificările și completările ulterioare și H.G. nr. 395 din 02 iunie 2016 pentru
aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de
achiziție publică/ acordului cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu
modificările și completările ulterioare) și organizează licitații pentru contractele de
bunuri, lucrări si servicii a căror valoare depășește pragul minim stabilit prin le ge;
 Selecționează riguros contractorii cu care va semna un contract de furnizare sau
servicii;
 Organizează procesul de achiziție publica, supervizând întocmirea cerințelor necesare
caietelor de sarcini;
 Organizează comisiile de evaluare împreuna cu manag erul de proiect si supervizează
rezultatele acestora
 Întocmește contractele si le avizează, înainte de prezentarea spre aprobare managerului
de proiect.

6.1.3 Responsabil financiar:
 urmărește utilizarea finanțării numai in scopul realizării proiectului su pus evaluării
Autoritarii de management, pentru care s -a încheiat contractul de finanțare;
 controlează si monitorizează fluxul de numerar al proiectului;
 supervizează cheltuirea resurselor proiectului:
 supervizează documentele de rambursare a plaților, in funcție de documentele
prezentate de furnizorii de servicii;
 verifica si aproba rapoartele intermediare si raportul si raportul final;

6.1.4 Expert Tehnic / Coordonator tehnic:
 Monitorizează activitățile cu relevanță tehnică / tehnologică ale proiectulu i și
raportarea către Managerul de proiect;
 Asistă Coordonatorul de proiect în toate activitățile cu relevanță tehnică / tehnologică
ale proiectului, la cererea acestuia;
 Întocmește rapoartelor de evaluare și punctele de vedere pentru diversele activități
tehnice / tehnologice in procesul de implementare a proiectului, la cererea
Coordonatorului de proiect.
 Asigura suportul tehnic pentru realizarea achizițiilor publice de echipamente si
tehnologii necesare implementării proiectului, precum si monitorizarea implementării
sistemului.
 Participa la recepția echipamentelor hardware achiziționate.
 Se implica in următoarele activități:
o Achiziții publice (suport tehnic in elaborarea specificațiilor tehnice);
o Livrarea si instalarea echipamentelor hardware;
o Implementa re aplicații (inclusiv analiza, proiectare, implementare, testarea
functionalității aplicației Informatice si a echipamentelor);

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 105 din total pagini 119, inclusiv anexe 6.2 Componența și atribuțiile echipei de proiect

Echipa furnizorului de servicii de management de proiect va fi formata din:

• Manager de proiect – atribuțiile acestuia, in cadrul proiectului, sunt:
– gestionează relația cu solicitantul;
– planifica, urmărește si raportează solicitantului, etapele de implementare ale
proiectului si realizarea lor;
– coordonează implementarea proiectul ui, având in vedere derularea in condiții
optime a proiectului si încadrarea in termenele prestabilite;
– contribuie la întocmirea caietelor de sarcini, pas premergător procedurii de
achiziție publica;
– centralizează raportările membrilor echipei proprii si e laborează raportul de status
al proiectului ce trebuie aprobat de managerul de proiect al echipei solicitantului;
• Responsabil juridic – atribuțiile acestuia, in cadrul proiectului, sunt:
– Întocmește documentele specifice implementării proiectului in confor mitate cu
legislația in vigoare;
– Oferă consultanta solicitantului in vederea respectării procedurilor aplicabile si
legislației in vigoare, pe parcursul implementării proiectului;
• Responsabil financiar – atribuțiile acestuia, in cadrul proiectului, sunt:
– Informează solicitantul si ceilalți membri ai echipei de implementare in legătura
cu procedurile care trebuie respectate pe perioada implementării proiectului;
– Întocmește si validează împreuna cu Managerul de proiect din partea
Solicitantului raportările fi nanciare, aferente activităților desfășurate in cadrul
proiectului;
• Specialist achiziții publice – atribuțiile acestuia, in cadrul proiectului, sunt:
– oferă Solicitantului consultanta specializata cu privire la achizițiile publice;
– întocmește si trimite spr e avizare documentele specifice procedurilor de achiziții
desfășurate;
– participa la evaluarea si selecția ofertelor;
• Specialist IT – atribuțiile acestuia, in cadrul proiectului, sunt:
– oferă soluțiile tehnice, specifice IT, pentru proiectul in cauza;
– avize ază, din punct de vedere tehnic, echipamentele hardware si software livrate
de terți;
• Coordonator informare si publicitate – atribuțiile acestuia, in cadrul proiectului, sunt:
– asigura respectarea cerințelor de informare si publicitate prevăzute in contrac tul de
finanțare si alte documente aplicabile;
– avizează, din punct de al conformității cu documentele relevante, materialele de
informare si publicitate prevăzute in proiect;
– organizează evenimentele de informare si publicitate împreuna cu furnizorul
servi ciilor

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 106 din total pagini 119, inclusiv anexe 6.3 Resurse umane
Cei doi angajați abili vor rezolva fiecare sarcina ceruta. Responsabilitatea
angajaților va aduce un plus companiei, dezvoltând -o intr -un mod firesc.

Strategia de angajare de personal după 6 luni:
 Se va face in baza unui int erviu;
 Se analizează portofoliul/ CV -ul;
 Test de competente;
 Analizarea recomandărilor;
 Anunțuri online pe site -uri de specialitate;
 Crearea pe site a unei secțiuni „oportunitatea de cariera” .

In primele 6 luni de activitate se urmărește ca afacerea sa s e poată susțină prin
veniturile generate de serviciile prestate. Astfel personalul va fi motivat prin oferirea de
bonusuri/ prime pentru realizări. Implicarea angajaților in noi proiecte sustenabile pe
termen lung aduce cu sine profit.
In cazul in care af acerea este intr -o situație de declin, iar câștigurile nu pot
justifica salariile activitățile vor fi orientate spre revenire sau restrângere ,
modificându -se managementul existent, sporindu -se nivelul de motivare si alte masuri
menite sa câștige credibilit atea consumatorului.
Cunoștințele în anteprenoriat sunt relevante, luând in considerare experiența deja
acumulata in domeniu si abilitățile deprinse in companiile la care salariații au mai fost
angajați. Salariații vor avea responsabilități conforme cu bag ajul de cunoștințe.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 107 din total pagini 119, inclusiv anexe 7. Estimarea costurilor de implementare al
proiectului (în LEI)

Cost total al proiectului de investiții, din care: 100 % 43712,45
Contribuție proprie: 5 % 2185,62
Credit: 0 % 0
Finanțare nerambursabilă: 95 % 41526,83

8. Detalierea costului de implementare al
proiectului (în LEI)

DENUMIRE COST Luna 1 Luna 2 Luna 3
cost fără
TVA TVA cost fără
TVA TVA cost fără
TVA TVA Total
General
Echipamente / active fixe
Produs e necesare achiziției 16831,33 4039,52 20870,85

Stație grafica 3629,03 870,97 4500
Laptop 1612,90 387,10 2000

Chirii / Leasing 644,52 154,68 644,52 154,68 644,52 154,68 2397,60
Leasing operațional 1253,23 300,77 1253,23 300,77 1253,23 300,77 4662
Brevete,redevențe,
licențe

Licența Adobe CC 88,71 21,29 88,71 21,29 88,71 21,29 330
Cheltuieli cu salariile
personalului nou -angajat,
Angajat 1 1292 1292 1292 3876
Angajat 2 1292 1292 1292 3876
Cheltuieli aferente acti vităților
subcontractate
Contabil 241,94 58,06 241,94 58,06 241,94 58,06 900
Mentenanța 80,65 19,35 80,65 19,35 80,65 19,35 300
TOTAL GENERAL 26966,31 5851,74 4893,05 554,15 4893,05 554,15 43712,45

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 108 din total pagini 119, inclusiv anexe

9. Previziuni financiare

rIndicator An 1 An 2 An 3
Venituri din vânzări 90576 108691 130429
Cheltuieli operaționale, din care:
Salarii 31008 46512 46512
Chirii 28238,4 28238,4 28238,4
Materii prime 7200 8500 10000
Utilități 17520 17520 19920
Servicii prestate de terți 4800 4800 6000
Rezultat (Profit/Pierdere) 1809,6 3120,8 19758,6
Număr de salariați 2 3 3

9.1 Detalii previziuni financiare

Vânzări prognozate minim:

1. 9 luni pe an evenimente foto (3 luni post/an): aproximativ 4 evenimente intr -o
luna;
1 eveniment: 1332 RON => 5 328 RON/luna;
Într-un an 5328 RON*9 luni= 47952 RON;

2. Contracte publicitate:
aproximativ 4 contracte/luna ;
1 contract=222 RON saptamanal => 888 RON lunar;
4 contracte => 888*4= 3552 RON;
Într-un an 3552*12 luni= 42624 RON.

3. Cheltuieli:

a. Salarii 2 angajați:
1 angajat= 1292 RON/luna;
2 angajați=2584 RON/luna;
Într-un an 2584*12= 31008 RON.

b. Chirii:
Spațiu: 30mp*6e mp=180e/lunar=> 799,20 RON lunar;
Într-un an 799,20* 12= 9590,40 RON.
c. Leasing operațional:
1554 RON lunar;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 109 din total pagini 119, inclusiv anexe Într-un an 1554*12= 18648 RON.
d. Materii prime:
Materiale papetărie 200 RON/luna=> 2400 RON/ an;
Consumabile (toner, suport stocare digital) 400 RON/luna => 4800
RON/an; Într -un an 7200 RON.
e. Utilități:
energie,gaze,canalizare – 300 RON/luna;
telefonie: 20 0 RON/luna;
internet: 50 RON/luna;
licențe: 110 RON/luna;
cheltuieli diverse (deplasări,taxe evenimente, combustibili):800 ron/luna;
Într-un an 17520 RON.
f. Servicii prestate de terți:
Contabilitate: 300 RON/luna; Intr -un an 3600 RON.
Mentenanța: 1 00 RON/luna; Intr -un an 1200 RON.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 110 din total pagini 119, inclusiv anexe 10. Indicatorii de monitorizare și evaluare

Indicatorul nr. 1 Estimat % Realizat %
Grup țintă 100 97
Indicatorul nr. 2 Estimat % Realizat %
Buget -solicitare fonduri 100 95
Indicatorul nr. 3 Planificat % Real izat %
Activități 1 -5 100 98
Indicatorul nr. 4 Planificat % Realizat %
Investiții 100 94

11. Feed -back

Scopul proiectului „Inovarea pieței multimedia în regiunea București -Ilfov ”
a fost realizat.
Obiectivele proiectului în conformitate cu indicat orii de monitorizare și evaluare
au fost realizate în proporție de 97% grupul țintă, 95% solicitarea de fonduri, 98%
activitățile eligibile și 94% investițiile.
Anumite persoane din grupul țintă s -au retras.
Bugetul pentru solicitarea fondurilor de investi ții nu a fost aprobat în totalitate.
Nu toate activitățile eligibile s -au realizat în proporție de 100 %.
Investițiile nu s -au realizat în totalitate.

12. Concluzii și Propuneri

Prin urmare, societatea cunoașterii, pe baza principiilor sale de funcționar e,
reprezintă singura paradigmă socială, care are mijloacele de a se orienta spre varianta
optimistă.
În consecință , singura șansa de a rezista și de a fideliza clienții societății este
îndeplinirea a doua obiective majore: orientarea către client și îmbu nătățirea imaginii
companiei

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 111 din total pagini 119, inclusiv anexe Aceste obiective pot fi atinse prin creșterea satisfacției clientului și în acest sens
trebuie sa fie foarte clare următoarele aspecte:
 Trebuie anticipate, identificate și satisfăcute nevoilor tuturor clienților actuali și
potențiali;
 Trebuie depuse eforturi deosebite pentru îmbunătățirea continuă a calității
serviciilor în scopul creșteri satisfacției clientului și implicit a loialității acestuia;
 Imaginea organizației trebuie construită temeinic, sistematic și profesional

12.1 Previziuni

Piața creației foto -video și de publicitate, în ultimii ani a înregistrat o creștere
constantă ceea ce ne permite dezvoltarea unei afaceri sustenabile pe termen lung. Din
ce în ce mai mulți oameni caută acest gen de servicii ce vin în spri jinul dezvoltării
activităților întreprinse de aceștia. Organizația intenționează să se impună la nivel
regional prin servicii de calitate superioară, care sa le ofere societăților comerciale
aflate în perimetrul regiunii București -Ilfov precum și persoan elor fizice din zonă.
Concurența pe acest segment este medie, ceea ce ne permite intrarea pe piață și
ulterior dezvoltarea la nivel național. Avantajul de care beneficiem este în defavoarea
firmelor de profil, dat fiind faptul că oferim siguranță cliențil or și le putem oferi servicii de
înaltă calitate, dar și cu un grad ridicat de complexitate și diversitate.
Continuarea unei strategii de afaceri care să maximizeze punctele forte ale
organizației noastre în subdomeniul în care concurența nu este dezvolta tă și fructificarea
oportunităților care apar pe piață.
Deschiderea finanțării acestui tip de afaceri prin programele de tip start -up de
către diverse bănci comerciale (B.C.R., O.T.P., etc.) sau de către universitățile de profil
(U.P.B., A.S.E., etc.).
Previziunile financiare: estimarea costurilor de lansare, detalierea costurilor de
implementare, estimarea veniturilor și a cheltuielilor pentru următorii trei ani și
indicatorii de monitorizare și evaluare au fost detaliate în cadrul proiectului.
Fără o pre viziune exactă a acestor costuri se pot întâmpla situații neplăcute cum ar
fi imposibilitatea de a finaliza proiectul. Un alt aspect care trebuie tratat cu seriozitate este
cointeresarea financiară a echipei de proiect, beneficiile materiale ale echipei de proiect
trebuie adaptate în funcție de resursele avute în cadrul proiectului.

12.2 Supoziții:

Supozițiile sunt condițiile externe, asupra cărora proiectul nu exercită și nu
deține controlul, dar de care depind îndeplinirea obiectivelor.
Din punctul meu de vedere cea mai importantă supoziție este principala
problemă cu care se confruntă societatea română contemporană, lipsa resursei umane ca
atare:
– modul de alegere al echipei de proiect, membrii de proiect aleși să fie
persoane cunoscute, la care să putem estima capacitatea de lucru și să le cunoaștem
limitele.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 112 din total pagini 119, inclusiv anexe – menținerea unei atmosfere lucrative prin ședințe menite să sudeze
colectivul și prin activități în grup, inclusiv cu reprezentanții familiilor membrilor
echipei.
Din punct de vedere financiar o altă supoziție, bazată pe derularea anterioară a
altor proiecte o constituie ritmul fluxurilor de mijloace circulante(bani), ca atare:
– o alocare judicioasă a resurselor financiare astfel încât să se tină cont
de suportarea cheltuielilor afacerii, inclusiv de termenul de 60 de zile de la emiterea
primelor facturi.
– estimarea cel puțin lunară a efectelor produse de inflație și de cursul
valutar, aproape toate consumabilele utilizate de societatea noastră provenind din
import.
– neîncadrarea în termenele de realizar e și în prevederile financiare ale
activităților propuse.
– plățile informale către organele de control intitulate flat rate (sumă de
bani fără nici o justificare).
Îndeplinirea angajamentelor asumate depinde în mare parte și de defecțiunile
tehnice care pot apare la echipamentele tehnice repartizate echipei de proiect.
Utilizarea experienței anterioare a angajaților (echipei de proiect) în
organizarea și desfășurarea de sesiuni foto -video.
Modul în care datele statistice sunt rezumate sau prezentate poate co nduce la
concluzii greșite, chiar dacă statisticile sunt corecte. Rezultatele studiului sunt cuprinse,
de obicei, într -o singură cifră, însă aceasta s -ar putea să nu fie tot ce s -a aflat prin studiu.
Experiența arată că abordarea strict tehnică a managemen tului de proiect poate
conduce în cel mai bun caz la realizarea unor produse sau servicii performante, dar care nu
neapărat îndeplinesc strategia de afaceri a organizației.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Pagina 113 din total pagini 119, inclusiv anexe Bibliografie

[1] Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2 007-2013,
numărul de referință al programului (cci): 2007ro051po001, Ghidul solicitantului, Axa
Prioritară 3 „Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”, Domeniul major
de intervenție 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale”

[2] Suport de curs Universitatea Națională de Apărare „Carol I” , Facultatea de
securitate și apărare. Departamentul Management Militar și de Pregătire a Personalului
Didactic, Managementul programelor și proiectelor , Colonel profesor universitar
doctor inginer Toma PLEȘANU, Colonel conferențiar universitar doctor inginer. Lucian
POPESCU.

[3] Adrian Vicențiu Labăr, „SPSS pentru științele educației ” ,București, Editura
Polirom, 2008

[4] Suport de curs Tehnologii multimedia pentru producția de conținut în
domeniul au diovizualului și comunicațiilor, Universitatea Politehnica București,
Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, profesor
universitar doctor inginer Cristian NEGRESCU.

Adrese Internet
http://www.fonduri -structurale.ro/
http:/ /electronica.curs.pub.ro/2007/
Listă anexe
Anexa nr. 1 – Buget de investiții

NECLASIFICAT
Anexa nr. 1 – Buget de investiție

DENUMIRE CHELTUIALA Luna 1 Luna 2 Luna 3 TOTAL GENERAL
cost fara TVA TVA cost total (cu TVA) cost fara TVA TVA cost total (cu TVA) cost fara TVA TVA cost total (cu TVA) cost fara TVA TVA cost total (cu TVA)
1. Taxe pentru înființarea de întreprinderi 585.64 585.64 585.64 0 585.64
2. Subvenții pentru înființarea de întreprinderi 0 0 0
2.1. Cheltuieli cu salariile personalului nou-angajat 0 0 0
2.1.1. Salarii 249 249 1486 1486 2331 2331 4066 0 4066
2.1.2. Contribuții sociale aferente cheltuielilor salariale si cheltuielilor asimilate acestora (contribuții
angajați si angajatori) 121 121 979 979 1538 1538 2638 0 2638
2.2. Cheltuieli cu cazarea, transportul si diurna personalului întreprinderilor nou înființate 0 0 0
2.2.1. Transport persoane 0 0 0
2.2.2. Transport materiale si echipamente 0 0 0
2.2.3. Cazare 0 0 0
2.2.4. Diurnă 0 0 0
2.3. Materiale consumabile și materii prime aferente funcționării întreprinderilor 0 0 0
2.4. Utilități aferente funcționării întreprinderilor 0 0 0
2.5. Servicii de administrare a clădirilor aferente funcționării întreprinderilor 0 0 0
2.6. Servicii de întreținere si reparare echipamente si mijloace de transport aferente funcționării
întreprinderilor 0 0 0
2.7. Arhivare documente aferente funcționării întreprinderilor 0 0 0
2.8. Amortizare active aferente funcționării întreprinderilor 0 0 0
2.9. Cheltuieli financiare si juridice (notariale) aferente funcționării întreprinderilor 0 0 0
2.10. Conectare la rețele informatice aferente funcționării întreprinderilor 0 0 0
2.11. Cheltuieli de informare si publicitate aferente funcționării întreprinderilor 0 0 0
2.12. Cheltuieli de tip FEDR aferente funcționării întreprinderilor 0 0 0
2.12.1. Amenajări de terenuri 0 0 0
2.12.2. Construcții 0 0 0
2.12.3. Instalații tehnice 0 0 0
2.12.4. Mobilier, aparatură, birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale 5079.02 1218.96 6297.99 663 159.12 822.12 5742.02 1378.08 7120.11
2.12.5. Alte cheltuieli pentru investiții 15764.81 3783.55 19548.36 1773.39 425.62 2199 17538.2 4209.17 21747.36
2.13. Cheltuieli pentru derularea proiectului 0 0 0
2.13.1. Prelucrare date 0 0 0
2.13.2. Întreținere, actualizare si dezvoltare aplicații informatice 0 0 0
2.13.3. Achiziționare de publicații, cărți, reviste de specialitate relevante pentru operațiune, în format
tipărit și/sau electronic 0 0 0
2.13.4. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi si active similare 0 0 0
2.14. Cheltuieli aferente activităților subcontractate (externalizate) 0 0 0
2.14.1. Cheltuieli aferente diverselor achiziții de servicii specializate, pentru care Beneficiarul ajutorului
de minimis nu are expertiza necesară; 0 0 0
2.14.2. Cheltuieli aferente contractelor încheiate de întreprindere cu operatori economici (inclusiv PFA)
în vederea furnizării unor servicii: 0 0 0
a) organizarea de evenimente, 0 0 0
b) pachete complete conținând transport, cazarea si/sau hrana personalului 0 0 0
structurilor de economie sociala, 0 0 0
c) editarea si tipărirea de materiale pentru sesiuni de instruire/formare, 0 0 0
d) editarea si tipărirea de materialele publicitare. 0 0 0
2.15. Taxe 0 0 0
2.15.1. Taxe de eliberare a certificatelor de calificare 0 0 0
2.15.2. Taxe pentru participarea la programe de formare / educație 0 0 0
2.16. Cheltuieli pentru închirieri si leasing, necesare derulării activităților proiectului 0 0 0
2.16.1. Închiriere (locații, bunuri). 800 800 800 800 800 800 2400 0 2400
2.16.2. Rate de leasing operațional plătite de utilizatorul de leasing. 1241.95 298.07 1540.08 1241.95 298.07 1540.08 1399.66 335.92 1735.58 3883.56 932.06 4815.74
TOTAL 23841.42 5,300.58 RON 29142.07 4506.95 298.07 4805.08 8505.05 920.7 9425.7 36853.42 6519 43372.85

NECLASIFICAT

Pagină albă

NECLASIFICAT

STUDIU DE PIAȚĂ

Identificarea nevoilor consumatorilor, determinarea strategiei produsului, stabilirea preț ului, asigurarea plasării, informarea asupra
produsului, asigurarea de servicii de intreținere după achiziționare sunt, în genere, accepțiuni atașate termenului de market ing73.
În practica modernă, a face marketing74 înseamna a acționa pe piața, dezvoltând i dei, promovând mărfuri și servicii, plasându -le acolo unde
sunt cerute de către cei care le așteaptă și care sunt dispuși să plătească.
Cercetarea de marketing75 sau de piață reprezintă, în esență, transpunerea în practică a marketingului, respectiv cerceta rea cu privire la
acțiunile posibile asupra pieței sau asupra alternativelor organizaționale și raționale de adaptare a producției la consum. M ai precis, transformă
datele de marketing în informatii ce pot sprijini rezolvarea unei probleme de marketing rec ent aparută și care este definită, oferind deciziei de
marketing, argumente calitative și cantitative.
Astfel, cercetarea de marketing anticipează schimbările în concepțiile și atitudinile consumatorilor, în aspirații și preferi nțe, utilizând
metode, tehni ci si procedee de culegere și inregistrare a datelor, prelucrare, analiză si interpretare a informațiilor, prezentare si repr ezentare,
prognozare a modificarilor pieței și mediului extern organizațional, dar si de promovare a unei decizii juste si profitab ile fundamentate prin
intermediul unui sistem de indicatori76.

73 etimologic m arketing semnific ă: a des fășura tranzacții de piață , a cumpara și a vinde și are ca origine verbul anglo -saxon to market ( la forma de participiu prezent)
74 Marketing News , martie 1985, pag 1 – Asocia ția American ă de Marke ting definește marketingul c a fiind un proces de planifica re și punere in practic ă a conceptelor de
produs, pret, promovare și plasare de idei, produse și servicii, prin acțiuni care s ă satisfac ă nevoi individuale și organizaționale .
75 Kotler Philip define ște cercetarea de marketing drept colectarea sistematic ă de date, analizarea și prezentarea rezultatelor relevante pentru o anumita problema de
marketing, cu care se confrunt ă organizația .
76 Prentice Hall International, Marketing Management , SUA, 1991,pag 4

NECLASIFICAT
Studiul de piață (prospectarea pieței sau studiul de marketing) reprezintă observarea, colectarea, analiza și sinteza permanentă sau
ocazională (din punct de vedere cantitativ și calitativ) a el ementelor constitutive ale pieței, pentru a permite managerilor să definească
obiectivele, să stabilească strategiile și să evalueze acțiunile deja întreprinse .
Studiul de piață este:
 un instrument indispensabil în materializarea diferitelor proiecte organ izaționale. Cunoasterea nevoilor consumatorului și a caracteristicilor
pieței sunt obiective principalele ale oricărui studiu de piață;
 cale prin care pot fi estimate cunostințele, nevoile, dorințele, preocupările, planurile și comportamentul consumatorul ui;
 element indispensabil în luarea deciziilor, îndiferent de domeniu de activitate, contribuind la reducerea incertitudinii.
Studiul pieței se definește printr -un demers strategic, având următoarele componente: politice, sociale, institutionale, economice , tehnologice
culturale, incluzând următoarele elemente : analiza pieței, analiza concurentei; analiza mediului.
Astfel, s tudiul de piata reprezintă colectarea informațiilor pe o piață. În functie de necesități, organizația poate rerflecta și își poate pun e
diferse întrebări cu privire la:
 ofertă: Care sunt concurentii pe piață și care este politica acestora?, Care sunt distribuitorii produsului? ;
 cerere: Cine sunt clienții, care este profilul consumatorului, care -i sunt nevoile?, Care este motivul achiziț ionării produsului, limitele,
perioada de achiziționare sau imaginea pe care o are față de producător?;
 mediul extern: Care sunt reglementarile care trebuie aplicate ?, Care este influența situației economice generale sau a factorilor sociali?
Existența n oilor tehnologii pentru respectivul produsul, cercetarile actuale în domen sau oportunitățile îin străinătate ?
Un s tudiu de piața bine realizat permite obținerea de informații indispensabile și precise în sprijinul deciziilor de marketing, permite
colec tarea și prelucrarea informațiilor pentru o mai bună cunoaștere a unei piețe sau al unui sector de piață, reducându -se incertitudinea deciziilor
viitoare. Altfel spus, studiul faciliteaza diagnosticul de marketing si/sau orienteaza deciziile managerilor.

NECLASIFICAT
Particularizând cele spuse anterior, pe zona de interes a lucrării de față, s egmentul de piață foto -video este într -o continuă creștere, având
în vedere interesul manifestat de consumatori, care sunt tot mai interesați în a -și diversifica aparatele foto per sonale și a acumula cunoștințe
despre tehnica de fotografiat.
În România există cel mai mare magazin de profil din Sud -Estul Europei, F64 Studio, care interesat fiind a urmărit îndeaproape, prin
diverse studii de piață, preferințele cumpărătorilor, indica torii tehnici care fac diferența în decizia de cumpărare dar și ponderea compactelor și
DSLR -urilor între consumatori.
Sunt două categorii de consumatori: profesionistii interesați de aparate sofisticate (DSLR -uri), cu senzori mari sau full -frame, ce oferă
control manual avansat și o imagine bună în orice condiții și amatorii care se mulțumesc cu fotografii realizate rapid, obțin ute cu aparate ușor de
folosit și de transportat, care dețin functii de retușare a imaginii și eventual Wi -Fi integrat.
Pentru su sținerea celor afirmate, prezentăm decluarația Simonei Sambotin, specialist Marketing F64 Studio: " Dinamica este explozivă! In
Romania nivelul de utilizatori ai aparatului foto a crescut considerabil. Este rezultatul nevoii de a memora, aproape zilnic, evenimentele
frumoase din viața fiecăruia. Desigur, lumea tehnicii face ca memorarea cerebrală să poata fi dublată de cea digitală: fotogr afia și stocarea
acesteia într -o arhivă personală sau online. Avem de a face cu un public informat, atent la reguli de compoziție, pentru care parametrii tehnici
contează cel mai mult. Pentru utilizatorii profesioniști fotografia înseamnă creație și un proces continuu de informare și practică fotografică77”.
În urma studiului de piață facut de F64 se arată că aproximativ 76% dintre utilizatori au folosit ca și criterii în achiziționarea unui aparat
foto: prețul cât mai accesibil; meniul ușor de folosit și designul atrăgător, deci un un aparat compact, dar și unul de mici dimensiuni pentru a fi
permanent la îndemână.
Importante sunt și informațiile tehnice deținute de utilizatori, justificate de răspunsurile primite în acest sens: peste 86% susțin că numărul
de megapixeli reprezintă indicele de performanță al aparatului de fotografiat, cam 84% – zoom -ul optic, 81% -rezoluția înr egistrată , 80% –
profunzimea în culoare, 78% – meniul ușor de folosit. Astfel aproximativ 30% dintre utilizatorii de aparate foto din România dețin DSLR -uri,
categorie considerată a fi a profesioniștilor în fotografie. Aceștia sunt. în genere, bărbații cu vârste cuprinse între 25 -35 de ani și venituri ridicate.

77http://mcr.doingbusiness.ro/articole/studiu -de-piata -fotografia -si-popularitatea -aparatului -foto-in-romania/2325

NECLASIFICAT