Capitolul 12 Adrian D. [624854]

1
CAPITOLUL 1. SISTEMUL DE RATE UTILIZAT ÎN ANALIZA
POZIȚIEI FINANCIARE – ABORDĂRI TEORETICE

Informațiile privind poziția financiară a firmei vizează, conform IAS 1 –
Prezentarea situațiilor financiare , următoarele aspecte (Petrescu, 2010, p.83) :
– resursele economice pe care le controlează întreprinderea, care sunt utile pentru
anticiparea capacității acesteia de a genera fluxuri monetare în viitor;
– structura de finanțare, care este utilă pentru a anticipa nevoile viitoare de credite și
posibilita tea obținerii acestor credite;
– modul de repartizare a profiturilor și fluxurilor viitoare de trezorerie, lichiditatea și
solvabilitatea întreprinderii și capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în
care își desfășoară activitatea.
Principalul document contabil de sinteză care oferă informații privind poziția
financiară a firmei este bilanțul. De aceea, analiza bilanțului, în viziune patrimon ială,
economică sau financiară furnizează diverșilor utilizatori baza științifică a raționament elor
necesare fundamentării deciziilor operaționale și strategice (Niculescu, 2005, p.243) .

1.1. BILANȚUL – IMAGINE A SITUAȚIEI PATRIMONIALE

Potrivit OMFP 1802/2014 bilanțul este „documentul contabil de sinteză prin care se
prezintă elementele de activ, datoriile și capitalul propriu ale entității la sfârșitul
exercițiului financiar, precum și în celelalte situații prevăzute de lege. În bilanț elementele
de activ și datorii sunt grupate după natură și lichiditate, respectiv natură și exigibilitate” .
Un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare și al
cărei cost poate fi evaluat în mod credibil.
O datorie este o obligație actuală a entității ce decurge din evenimente trecute și
prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii
economice viitoare. Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilor în
activele unei entități, după deducerea tuturor datoriilor sale .
Structura bilanțului potrivit concepției patrimoniale, care privește bilanțul drept un
inventar a tot ceea ce posedă și datorează o entitate, conform formatului prevăzut în OMFP
1802/2014 se prezintă astfel:

2
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare și alte
imobilizări necorporale
4. Fond c omercial
5. Avansuri și imobilizări necorporale în curs de execuție
II. Imobilizări corporale
1. Terenuri și construcții
2. Instalații tehnice și mașini
3. Alte instalații,utilaje și mobilier
4. Avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție
III. Imobilizări financiare
1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate
2. Împrumuturi acordate entităților afiliate
3. Interese de participare
4. Împrumuturi acordate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare
5. Investiții deținute ca imobilizări
6. Alte împrumuturi
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime și materiale consumabile
2. Producția în curs de execuție
3. Produse finite și mărfuri
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri
II. Creanțe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an
trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
1. Creanțe comerciale
2. Sume de încasat de la entitățile afiliate
3. Sume de încasat de la entitățile de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare
4. Alte creanțe

3
5. Capital subscris și nevărsat
III. Investiții pe termen scurt
1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate
2. Alte investiții pe termen scurt
IV. Casa și conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într -o perioadă de până la un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându -se separat împrumuturile din
emisiunea de obligațiuni convertibile
2. Sume datorate instituțiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Dator ii comerciale -furnizori
5. Efecte de comerț de plătit
6. Sume datorate entităților afiliate
7. Sume datorate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind as igurările sociale
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându -se separat împrumutu rile din
emisiunea de obligațiuni convertibile
2. Sume datorate instituțiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale –furnizorii
5. Efecte de comerț de plătit
6. Sume datorate entităților afiliate
7. Sume datorate entităț ilor de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale
H. Provizioane
1. Provizioane pentru pensii și obligații similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane

4
I. Venituri în avans
1. Subvenții pentru investiții
2. Venituri înregistrate în avans – total, din care:
– sume de reluat într -o perioadă de până la un an;
– sume de reluat într -o perioadă mai mare de un an;
– fond comercial negativ;
J. Capital și rezerve
I. Capital
1. Capital subscris vărsat
2. Capital subscris nevărsat
3. Patrimoniul regiei
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Rezerve reprezentând su rplusul realizat din rezerve din reevaluare
4. Alte rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar
Structura bilanțului potrivit concepției patrimoniale poate fi prezentată succint ca în
tabelul de mai jos:
Tabel nr. 1.1. Structura bilanțului contabil
Imobilizări Capitaluri proprii
Stocuri Provizioane
Creanțe Datorii
Disponibilități
Investiții pe termen scurt
Cheltuieli înregistrate în avans Venituri înregistrate în avans
TOTAL ACTIV TOTAL CAPITALURI
PROPRII ȘI DATORII
Sursă – Iacovoiu V . B., Analiză economico -financiară, Editura Pro Universitaria, București, 2015, p.229
Informațiile din bilanțul contabil se completează cu informațiile referitoare la
modificarea valorii și stru cturii capitalurilor proprii, activelor și datoriilor pe parcursul
anului financiar, prezentate în următoarele situații financiare:

5
1) Situația modificării capitalurilor proprii evidențiază creșterile și reducerile surselor
proprii de finanțare înregistrate c a urmare a acțiunii proprietarilor (prin aporturi ale
acestora sau retrageri), activității firmei (profit/pierdere, reevaluare) și conversiei
datoriilor ( anex e);
2) Notele explicative la bilanț , după cum urmează:
– Nota 1 cuprinde „Situația activelor imobiliza te” – evidențiază intrările (creșteri
prin investiții realizate, reevaluare etc.) și ieșirile (reduceri datorate casărilor,
vânzărilor etc.) de imobilizări și „Situația amortizării activelor imobilizate” care
reflectă modificarea valorii imobilizărilor ca urmare a amortizării calculate în
timpul anului;
– Nota 2 intitulată „Provizioane pentru riscuri și cheltuieli” – evidențiază creșterea
(transferuri în cont) și diminuarea (transferuri din cont) valorii provizioanelor;
– Nota 3 denumită „Repartizarea profitul ui” cuprinde sumele aferente profitului net
repartizat și nerepartizat;
– Nota 5 , „Situația creanțelor și datoriilor” , evidențiază termenele de lichiditate
(sub 1 an; peste 1 an) a creanțelor și termenele de exigibilitate (sub 1 an; între 1 -5
ani; peste 5 a ni ) a datoriilor.
În analiza poziției financiare a firmei cea mai utilizată metodă este metoda ratelor
care permite realizarea unor studii comparative în timp și spațiu, precum și aprecierea
obiectivă a poziției și performanțelor întreprinderi i. Ratele sunt utile în analiză datorită, în
principal, următoarelor considerente ( Lezeu, 2004, p.152) :
– permit aprecierea stării de sănătate financiară a întreprinderii și performanțelor
managementului, constituind o informație sintetică atât pentru con ducerea entității,
cât și pentru acționari, instituții financiar -bancare, analiști financiari etc.;
– permit vizualizarea unei evoluții, cu condiția ca perioada luată în considerare să fie
de cel puțin trei ani, precum și realizarea de comparații cu alte înt reprinderi cu
același domeniu de activitate sau cu date statistice (valori medii pe sectoare
economice)
Deși contribuie semnificativ la adoptarea deciziilor, specialiștii recomandă
utilizarea cu prudență a ratelor, fără a se lansa aprecieri exc esive pe baza unei singure rate.
Analiza structurii patrimoniale, ca parte componentă a analizei poziției financiare,
urmărește analiza ponderii diferitelor elemente patrimoniale în totalul bilanțului, precum și
raportul între diferite componente de activ, respectiv pasiv.

6
1.2. ANALIZA RATELOR STRUCTURII ACTIVULUI
Principalele rate ale structurii activului sunt rata activelor imobilizate ( ) și rate
specifice complementare și rata activelor circulante ( ) împreună cu rate complement are
iar relația existentă între cele două rate este următoarea:

I. Rata activelor imobilizate ( ) reflectă gradul de investire a capitalului firmei
analizate, evidențiind ponderea elementelor patrimoniale utili zate permanent în total activ.

În practică nivelul normal al acestei rate variază de la o firmă la alta, cel mai adesea
situându -se în jurul valorii de 40 -60%. În ceea ce privește evoluția acestei rate, se pot
întâlni următoarele situații:
– > – reflectă creșterea ponderii imobilizărilor ca urmare a modificării într -o
proporție mai mare a valorii activelor imobilizate în raport cu valoarea acti vului total;
– < – arată scăderea ponderii imobilizărilor ca urmare a modificării într -o mai
mare măsură a valorii activului total în raport cu valoarea activelor imobilizate.
Alături de rata activelor imobilizate se utilizează o serie de rate complementare,
după cum urmează:
a) Rata imobilizărilor necorporale ( ) exprimă ponderea valorii activelor
intangibile (brevete, licențe, mărci comerciale, fond comercial etc.) în total activ.

O rată înaltă a imobilizărilor necorporale reflectă fie o activitate de cercetare –
dezvoltare semnificativă, fie interesul pentru achiziția de active intangibile în vederea
exploatării lor.
b) Rata imobilizărilor corporale ( ) evidențiază ponderea capitalurilor fixe
corporale (terenuri, clădiri, linii tehnologice etc.) în totalul activelor întreprinderii,
reflectând, în același timp, în mod indirect, flexib ilitatea firmei la schimbările cerințelor
pieței și a tehnologiei.

Rata imobilizărilor corporale depinde semnificativ de profilul de activitate al
întreprinderii, astfel încât, ea este mai ridicată în cazul firmelor cu un proces tehnologic

7
complex, care necesită o infrastructură dezvoltată și/sau echipamente costisitoare, și mai
scăzută la unitățile de comerț și prestări servicii.( Iacovoiu, 2015, p.231)
De asemenea, nivelul ratei imobilizărilor corporale este influențat semnificativ de
politica de investiții a firmei, precum și de politica de amortizare. (Robu, Anghel & Șerban,
2014, p.430)
c) Rata imobilizărilor financiare ( ) reflectă politica de investiții financiare a
firmei prin prisma ponderii valorii activelor financiare în totalul activelor entității.

Această rată înregistrează valo ri ridicate în cazul firmelor care au o politică activă
de investiții financiare, ca de exemplu holdinguri al căror obiect de activitate îl reprezintă
gestionarea unui portofoliu de participații, și valori mai reduse la întreprinderile mici și
mijlocii. (Vâlceanu, Robu & Georgescu, 2005, p.349)
Prin însumarea celor trei rate complementare se obține rata activelor imobilizate,
astfel:

II. Rata activelor circulante ( ) reflectă importanța relativă a activelor ușor de
transformat în bani, fiind o măsură a flexibilității financiare a firmei. Această rată se
calculează ca pondere a activelor circulante în total activ.

În ceea ce privește evoluția acestei rate, se pot întâlni următoarele situații:
– > – reflectă creșterea ponderii activelor circulante ca urmare a modificării
într-o proporție mai mare a valorii activelor circulante dec ât cea a activului total.
Această modificare este considerată favorabilă în situația în care cifra de afaceri are cel
puțin aceeași valoare cu c ea a activelor circulante, în condițiile realizării unei viteze de
rotație situată cel puțin la nivelul perioadei de bază. (Niculescu, 2005, p.249)
– < – exprimă reducerea ponderii activelor circulante ca efect al modificării
valorii activului total într -o proporție mai mare decât cea a activelor circulante. Pentru
o apreciere favorabilă (la nivelul unei limite minime), viteza de rotație a activelor
circulante trebuie să crească, în condițiile realizării cifrei de afaceri ce l puțin la
nivelul anului de bază. (Niculescu, 2005, pp.249 -250)
Similar situației ratelor activelor imobilizate, în vederea fundamentării deciziilor
operaționale se recomandă analiz a complementară a următoarelor rate complementare:

8
a) Rata stocurilor ( ) reflectă ponderea stocurilor (activele circulante cel mai
puțin lichide) în total active.

Această rată înregistrează niveluri ridicate în cazul firmelor cu activitate de
producție și ciclu lung de fabricație, precum și în cazul firmelor de distribuție care prin
specificul activității înregistrează un volum ridicat al stocurilor. Evident, în sfera
serviciilor, acest indicator înregistrează niveluri foarte s căzute.
În ceea ce privește evoluția ratei stocurilor, creșterea acesteia poate fi justificată în
situația în care volumul de activitate crește, respectându -se următoarea corelație:

unde: IS – indicele stocurilor.
Întrucât stocurile sunt formate dintr -o serie de elemente componente (materii
prime, producție neterminată, produse finite, mărfuri etc.) se pot calcula următoarele rate
complementare:

Evoluția acestor rate analitice furnizează informații importante în ved erea
fundamentării politicii comerciale.
b) Rata creanțelor ( ) exprim ă ponderea portofoliului de creanțe comerciale în
total activ.

Mărimea acestei rate este influențată de o serie de factori, ca de exemplu: domeniul
de activitate al întreprinderii, natura relațiilor firmei cu partenerii comerciali aflați în
amonte (clienții), termenele de plată practicate. Acest indicator înregistrează valori foarte
scăzute s au nule în cazul firmelor care au o clientelă numeroasă ce își achită cumpărăturile
în numerar (comerț cu amănuntul, prestări servicii către populație etc.) și valori mai
ridicate în cazul relațiilor dintre întreprinderi. (Niculescu, 2005, p.250)

9
c) Rata disponibilităților ( ) reflectă ponderea disponibilităților în total activ,
fiind o măsură a lichidității interne a firmei.

Un nivel ridicat al acestei rat e arată existența unui echilibru financiar consolidat la
nivelul firmei, dar și resurse financiare insuficient utilizate. Specialiștii recomandă ca rata
disponibilităților să fie apreciată cu multă prudență datorită variabilității existente în mod
natural de la o perioadă la alta. (Iacovoiu, 2015, p.235)
Rata activelor circulante poate fi exprimată ca sumă a celor trei rate
complementare, astfel:

1.3. ANALIZA RAT ELOR STRUCTURII PASIVULUI
Ratele de structură ale pasivului, cunoscute și ca rate ale surselor de finanțare,
permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii, respectiv a modului de structurare a
surselor de finanțare în funcție de prove niență și de gradul de exigibilitate a acestora.
(Robu, Anghel & Șerban, 2014, p.432)
I. Rata stabilității financiare ( ) reflectă ponderea surselor de finanțare pe
termen lung (de care întreprinderea dispune pentru o perioadă mai mare de un an) în total
pasiv.

Creșterea acestei rate reprezintă o situație favorabilă dacă majorarea capitalului
permanent în raport cu totalul pasivului se datorează creșt erii capitalurilor proprii într -un
ritm superior datoriilor pe termen lung. Diminuarea valorii ratei stabilității financiare poate
fi considerată favorabilă în cazul în care este determinată de reducerea datoriilor pe termen
lung, fără ca acestea să scadă sub anumite limite dacă întreprinderea beneficiază de efectul
de levier. (Buglea, 2004, p.89)
O firmă beneficiază de un grad ridicat de siguranță, prin stabilitate în finanțare,
dacă valoarea minimă a acestei rate este de 50%, fiind considerate normale valori care
oscilează în jurul nivelului de 65%.
II. Rata autonomiei financiare ( ) reflectă mărimea relativă a surselor proprii
de finanțare pe termen lung potrivit următoarelor relații:

10
a) Rata autonomiei financia re globale ( ) evidențiază ponderea capitalurilor
proprii în totalul surselor de finanțare, astfel :

Practica a evidențiat următoarele situații în ceea ce priveș te nivelul acestei rate:
– valori mai mari de 50% arată că întreprinderea dispune de o autonomie financiară
ridicată, prezentând garanții aproape certe pentru eventualii creditori;
– valori cuprinse între 30% și 50%, deși sunt considerate normale, evidențiază riscuri mai
ridicate în cazul acordării de credite;
– valori situate sub nivelul de 30% arată că firma nu dispune de autonomie financiară și,
în consecință, nu mai prezintă garanții pentru a beneficia de noi credite.
Nivelul acestei rate depinde atât de specificul firmei, cât și de politica financiară
promovată de management. (Robu, Anghel & Șerban, 2014, p.351)
b) Rata autonomiei financiare la termen ( exprimă gradul de independență
financiară a întreprinderii pe termen lung , informațiile furnizate fiind mai relevante decât
cele anterioare întrucât această rată are în vedere structura capitalurilor permanente.
Formulele de calcul sunt:

sau

În prima situație, firma dispune de autonomie financiară dacă capitalul propriu
reprezintă cel puțin jumătate din capitalul permanent ( ≥ 50% ). În cel de al doilea caz,
autonomia financiară este asigurată dacă capitalul propriu este mai mare sau egal cu
datoriile pe termen lung ( ≥100%).
III. Rata datoriilor pe termen scurt ( ) evidențiază ponderea datoriilor exig ibile
pe termen scurt, sub un an, în totalul pasivelor firmei.

Valoarea normală a acestei rate se situează în jurul nivelul de 33%, limita maximă
admisibilă a indicatorului fiind de 50%.
IV. Rata datoriilor totale exprimă ponderea datoriilor întreprinderii indiferent de
perioada de exigibilitate în totalul surselor de finanțare.

11
Aprecierea generală este că o valoare situată în jurul a 50 -60% reprezintă o situație
de normalitate.

1.4. ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE
Lichiditatea reflectă capacitatea întreprinderii de a transforma rapid activele
circulante în bani pentru a face față obligațiilor financiare exigibile pe termen scurt. În
accepțiunea generală, o întreprindere este „lichidă" atunci când resursele degajate de
operațiunile curente ale exercițiului îi furnizează suficiente disponibilități pentru a face fa ță
scadențelor pe termen scurt.
Plecând de la s tructura activelor circulante ( stocuri, creanțe, investiții financiare pe
termen sc urt și disponibilități bănești) se pot con strui trei rate de lichiditate patrimonială.
I. Rata lichidi tății generale (R LG) compară ansamblul lichidităților potențiale
(active transformabile în bani pe termen scurt) cu exigibilitățile potențiale (datorii
rambursabile pe termen scurt) pe baza următoarei relații de calcul:

Valoarea subunitară a acestei rate evidențiază faptul că datoriile exigibile pe termen
scurt nu sunt acoperite de activele circulante, astfel încât fondul de rulment financiar are o
valoare negativă. În esență, nu au fost respectate regulile de finanțare întrucât
întreprinderea a imobilizat o parte din fondurile provenite din creditele bancare pe termen
scurt.
Valoarea supraunitară a indicatorului dovedește că, pe termen scurt, întreprinderea
are cap acitatea de a -și onora datoriile exigibile (fondul de rulment este pozitiv) și totodată
poate să facă față eventulalelor disfuncționalități ce pot apărea în mișcarea activelor
circulante.
Deși nivelul ratei lichidității generale variază în func ție de sectorul economic în
care activează firma, aprecierea generală este că un nivel de 1,5 -2,0 este asigurator, în
sensul că pune întreprinderea la adăpost de o insuficiență de trezorerie.
II. Rata lichidității reduse (RLR) exprimă capacita tea întreprinderii de a -și onora
obligațiile curente din active ușor de transformat în bani (creanțe, investiții financiare pe
termen scurt și disponibilități).

12
Motivația analizei valorii acestei rate este aceea că, mijloacele bănești și creanțele
sunt mai ușor disponibile, decât stocurile de orice tip, pentru stingerea datoriilor scadente.
Specialiștii apreciază că un nivel asiguratoriu al ratei l ichidității reduse, care
certifică faptul că întreprinderea este capabilă să -și acopere datoriile exigibile pe termen
scurt, este de 0,8 -1,0.
III. Rata lichidității la vedere (RLV) numită și rata capacității de plată imediată,
reflectă capaci tatea de rambursare instantanee a datoriile curente pe baza următoarei relații
de calcul:

Deși, un nive l ridicat al acestei rate indică o lichiditate ridicată, această situație
poate semnifica și o utilizare neeficientă a resurselor disponibile. În plus, valoarea ridicată
a ratei lichidității imediate nu constituie o garanție a solvabilității, dacă restul a ctivelor
circulante au un grad redus de lichiditate.
Un nivel scăzut al acestei rate arată o valoare redusă a lichidității imediate, caz în
care menținerea echilibrului financiar se poate realiza numai dacă minimizarea valorii
disponibilitățilo r bănești este compensată de existența unor valori de plasament, creanțe
sau stocuri cu un grad mare de lichiditate.
Teoria economică subliniază faptul că nivelul normal al ratei lichidității la vedere
se situează între 0,2 și 0,3.

1.5. ANALIZA RAT ELOR DE SOLVABILITATE
Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față datoriilor totale și
se exprimă cel mai adesea prin intermediul a două rate.
I. Rata solvabilității generale (R SG) arată măsura în care active le totale ale firmei
pot acoperi datoriile totale pe baza următoarei relații:

Nivelul acestei rate evidențiază securitatea (încrederea) de care se bucură firma față
de creditori și a nume:
– o valoare mai mare decât 1,5 a indicatorului semnifică faptul că firma este solvabilă,
respectiv are capacitatea de a -și achita obligațiile bănești față de terți;

13
– o valoare situată sub 1,5 evidențiază insolvabilitatea întreprinderii și, implicit, ris cul pe
care și l -au asumat furnizorii și creditorii acesteia.
II. Rata solvabilității patrimoniale (R SP) se calculează ca raport între capitalul
propriu și suma dintre acesta și creditele bancare totale.

Această rată este utilizată, în general, de către instituțiile financiar -bancare, în
studiile de analiză a bonității clienților care solicită credite.
Finanțatorii con sideră că valoarea acestei rate trebuie să se situeze în intervalul 0,3 –
0,5, apreciind ca riscantă o rată a solvabilității patrimoniale situată sub acest nivel.
Asigurarea solvabilității constituie un obiectiv prioritar al întreprinzătorului c are
dorește să -și păstreze autonomia financiară și flexibilitatea gestiunii. (Petrescu, 2010,
p.239)

14
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SOCIETĂȚII DOINA N S.R.L.

2.1. DATE GENERALE ȘI OBIECT DE ACTIVITATE
S.C. Doina N S.R.L. este o societate comercială cu răspundere limitată înființată cu
respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale cu modificările și
completările ulterioare.
Societatea comercială s-a înființat în anul 1992 , având drept fundament experiența
și portofoliul generos al unei echipe inovatoare și entuziaste, specializată în mobilier la
comandă.
Datele de identificare ale societății DOINA N SRL sunt următoarele:
 Denumire societate: S.C.DOINA N S.R.L .
 Sediul comercial: Județ Prahova, Ploiești , str. Pompelor, nr.6 ;
 Codul unic de înregistrare la Ofi ciul Registrului Comerțului: RO 1356422
 Număr de ordine în Registrul Comerțului : J29/16/1992
 Capital social subscris vărsat : 1000 RON
 Domeniul de activitate este Fabricarea de mobilă .(cod CAEN: 3101 )

Doina N este o societatea cu capital integral privat românesc, cu unic asociat și cu
răspundere limitată, ce -și desfășoară activitatea în str.Pompelor, nr.6, Ploiești, județ
Prahova.
Capitalul social este de 1000 de lei, divizat într -un număr de 100 a cțiuni cu valoare
de 10 lei fiecare. Asociatul societății, Alexandra Cătălina este și administrator, având
puteri depline în ceea ce privește conducerea societății.
Principalul obiect de activitate, conform CAEN este 3101 – fabricarea de mobi lă și
birouri pentru magazine , activitate desfășurată la sediu. Pe lângă această activitate, la sediu
mai sunt desfășurate activități de fabricare de mobilă pentru bucătării (CAEN 3102),
fabricarea de mobilă n.c.a. (CAEN 3109). Activitatea desfășurată la p unctele de lucru este
comerțul cu amănuntul al mobilei, al articolelor de iluminat și al articolelor de uz casnic
n.c.a. în magazine specializate – cod CAEN 4759.
Societatea și -a bazat activitatea, la început, pe producția de mobilier la comand ă iar
ulterior, firma și -a extins activitatea prin producția de mobilier de birouri, mobilier pentru
magazine și unități de alimentație, cazare și livinguri.

15
Experiența, perseverența și dedicarea echipei DOINA N conduce la realizarea
pieselor d e mobilier unicate. Pentru că miciile detalii fac diferența, societatea adaptează
aceste elemente cerințelor fiecărui client, în așa fel încât să îl reprezinte și să se încadreze
perfect în spațiul în care urmează să fie amenajat.
Conducerea societății a căutat, în permanență, să modernizeze tehnologia și
echipamentele folosite în vederea creșterii productivității muncii, a calității produselor
fabricate pecum și reducerea timpului de producție. Toate aceste demersuri au condus la
creșterea competitivității societății pe piața locală. Punctele forte ale societății sunt
calitatea superioară a produselor, prețul atractiv precum și condițiile avantajoase de livrare
și montare.
Societatea dispune de spații de depo zitare, spații de producție, cât și de spații de
expunere. În prezent, sunt șapte puncte de lucru: showroom în București (Elite și Home
Design), Ploiești (Omnia), Constanța, Mangalia, Bușteni, Buzău.
Societatea, de -a lungul existenței a avut puncte de lucru și în Slobozia și în Sinaia,
și are de asemenea și sute de colaboratori fără de care activitatea sa nu ar fi
progresat .
Spațiul destinat producției este compus din două hale de producție însumând 1700
și 600 depozitare materii prime și produse finite.
Atitudinea pozitivă a conducerii firmei privind utilizarea continuă a unei tehnologii
moderne și implementarea unor proiecte de investiții în vederea creșterii productivității
muncii, a calității produselor fa bricate, precum și reducerea timpului de producție, au
condus la creșterea competitivității firmei pe piața națională.
Centrul de producție este dotat cu utilaje destinate prelucrării lemnului, mașini de
rindeluit, ferăstraie cu pânze circulare și mese de lucru, mașini de găurit, banzic, mașini de
frezat, prese, mașini de șlefuit, compresoare și capsatoare pneumatice. Cel mai vechi utilaj
este din 2010 și cel mai nou utilaj este din 2017. Utilajele sunt: motostivuitor de descărcare
a masei lemno ase și pal și patru autoutilitare de 3.5 to prin care este distribuită marfa către
clientul final.
Societatea pune la dispoziție o gamă variată de produse către diverși parteneri din
întreaga țară dar și către persoane fizice, executând canape le, fotolii, taburete și alte
elemente de mobilier în funcție de cererile clientului. Toată mobila tapițată expusă se face
pe comandă, iar clientul are posibilitatea de a își alege materialele, dimensiunile și culorile.
Clienții beneficiază și de consultan ță gratuită, livrare și montaj gratuit.

16
Oferta de produse a societății DOINA N . reprezintă cantitatea maximă dintr -un
articol de mobilier pe care societatea este dispusă să o vândă clienților săi.
Gama de produse comercializate la DOINA N S.R.L. este alcătuită din: canapele,
paturi, colțare, holuri, fotolii și scaune. Cea mai variată gamă este cea de canapele
extensibile, în prezent firma producând peste 30 de modele pentru piața internă și pentru
cea externă.
Prețurile variază în funcție de calitate și model. În principal produsele oferite nu se
adresează unui segment de piață bine definit, gama de mobilier fiind foarte variată.
Magazinele DOINA N sunt printre puținele magazine din țara noastră une se pot găsi
modele pentru toate preferi nțele.
Produsele de mobilier oferite de S.C. DOINA N S.R.L prez intă următoarele
caracteristici :
– gama de produse de mobilier este diversificată și prezintă o pondere importantă în
totalul vânzărilor.
– materialul lemnos folosit în principal la realizarea mobilierului este format din esențe
de fag , precum și plăci de pal furniruit cu stejar, fag, rășin oase etc.
– finisajul produselor de mobilier este divers;
– sunt folosite și alte materiale precum: stofă, vată siliconată, poliuretan, plasă de arcuri
etc.
S.C. DOINA N S.R.L. face cunoscută oferta produselor sale pe piața locală prin
intermediul expozițiilor deschise chiar în incinta societății și în magazinele de desfacere de
specialitate.
Produsele oferite de catre societate trebuie să ofere anumite beneficii clientului și
de aceea societatea a realizat un studiu prin care să afle nevoile sau preferințele clienților
și să poată adapta produsele la aceste nevoi.

1.2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Structura organizatorică ierarhică și funcțională este sintetizată în organigrama
societății și totalizează un număr de 61 persoane din care 15 cu studii superioare și 46 cu
studii medii, cu funcții și calificări corespunzătoare, definite în fișa postului.
Condițiile de muncă sunt normale, angajații beneficiază de: apă, cantină, cafea,
echipamente de protecție și loc pentru fumat1.

1 Documente interne DOINA N

17
Instruirea personalului se fac e prin programe interne de training care asigură
fiecărui angajat cel mai bun program de dezvoltare personalizat, antrenarea personalului
realizându -se prin diferite moduri și anume:
– concursurile „Angajatul lunii”,
– o revistă internă pentru angajați
– organizarea frecventă a evenimentelor interne.
Structura organizațională se referă la modul în care este stabilită autoritatea pe linie
verticală. Astfel o activitate poate fi demarată doar cu acordul persoanelor autorizate.
Alături de autorita te este des întâlnit conceptul de delegare de autoritate – organul de
conducere având în subordine diverse activități de importanță diferită, deleagă o anumită
persoană pentru a se ocupa de o anumită problemă.
Deciziile în S.C. Doina N S.R.L. se iau de c ătre directorul societății care este și
administratorul societății conform Statutului societății.
Societatea are următoarele compartimente: producție; marketing; vâ nzări. (anexa 1)
Societatea are o persoană angajată însărcinată cu evidența con tabilă primară.
Lucrările de închiderere a lunilor, de întocmire a declarațiilor fiscale, de închidere a
exercițiului financiar și întocmire situații financiare sunt efectuate de către o firmă de
contabilitate. De asemenea, tot firma de contabilitate se o cupă și de partea de Resurse
Umane, întocmind toate actele necesare pentru dosarele de personal și reprezentând
societatea în rela țiile cu Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Salariații se subordonează directorului de societate, iar muncitorii din producți e se
subordoneaza și șefului de producție.
Drepturile și obligațiile salariațiilor sunt specificate în contractele individuale de
muncă, în Regulamentul de Ordine Interioară și în Contractul Colectiv de Muncă.
La data de 31.12.201 7 societatea a înregistrat un număr mediu de 61 salariați,
înregistrând o creștere c u 10 salariați față de anul 201 6 și cu 21 pers oane salariate față de
anul 201 4.
Tabel 2.1. Număr salariați/ an
An Salariați
2015 40
2016 51
2017 61
Sursă – prelucrare proprie a datelor de la firmă

Pentru perioada 201 5-2017, evoluția numărului de salariați pe categorii de personal
a fost următoarea :

18
Tabel 2.2.Evoluția numărului de salariați pe categorii în intervalul 2014 -2016
Categorie personal 2014 2015 2016
Personal TESA 4 4 4
Departament vânzări: 7 10 14
a) lucrător comercial 1 2 3
b) vânzător 3 4 6
c) șofer 3 4 5
Producție: 29 37 43
a) tâmplar 5 6 6
b) tapițer 10 12 15
c) muncitor necalificat 10 14 17
d) mecanic utilaj 4 5 5
Total salariați 40 51 61

În cadrul s ocietății analizate, lucrează 43 bărbați și 17 femei.
Dimensiunile și dinamica ofertei de pe piață a unui anumit bun sunt rezultatul
comportament ului economic al producătorilor .

1.3. ANALIZA MEDIULUI EXTERN AL SOCIETĂȚ II
Clien ții produselor DOINA N sunt persoane ce pun accentul pe confort și relaxare,
dar în aceeași măsură și pe sănătatea lor și tot ce ea ce îi poate ajuta la întreținerea acesteia.
De asemenea clienții societății mai pot fi și persoane cu un simț estetic bine
dezvoltat ce își doresc în casa lor sau la locul de muncă, o piesă de mobilier de un design
mai deosebit.
Societatea are o gam ă foarte variată de clienți, în funcție de fiecare gamă de
mobilier.
Mobilierul de casă este cumpărat în special de persoanele fizice direct din fabrică,
sau de la distribuitorii autorizați, dar și de marile companii hoteliere.
Mobilierul de birou este p rodus în special pentru export, 40% din acesta fiind
vândut anul trecut în România, Republica Moldova, iar 20% în Olanda și Belgia.
Mobilierul de birou este apreciat și de clienții din interiorul țării cum ar fi prestigioase
societăți bancare și alte firme care intermediază afaceri cu mobilă.
Principalul atuu al DOINA N S.R.L. este rețeaua de distribuție, care face posibilă
prezența mobilierului firmei în principalele orașe din țară .
Nonconsumatorii absoluți se încadrează în categoria persoane lor cu vârsta
cuprinsă între 0 și 18 ani, persoane ce nu au un venit fix și persoanelor neinteresate de
acest produs, cărora li se pare total inutil să faca o asemenea achiziție.

19
DOINA N S.R.L. folosește o varietate de resurse materiale procurate atât de pe
piața internă cât și de pe piața externă. Cele mai importante materii prime directe sunt:
– scheletele din lemn pentru scaune și pal ;
– structuri metalice pentru scaune
– prefabricate pentru canapele;
– alte componente metalice pentru scaune;
– piele pentru canapele și fotolii importate;
– stofă pentru canapele etc.
Furnizorii societății sunt atât din țară – producători de cherestea, burete, poliuretan
cât și din spațiul Uniunii Europene – stofă.
Societatea folosește multe resurse secundare cum ar fi:
– energia electrică furnizată de Electrica SA;
– energia termică furnizată de Distrigaz SA;
– combustibili furnizați de Mol Romania, Petrom, etc;
– apa furnizată de Compania A pa RA etc.
Firma are contracte încheiate cu toți acești furnizori de materii prime și încearcă să
mențină relații cordiale cu aceștia. Cheia relațiilor cu furnizorii o prezintă seriozitatea și
promptitudinea.
Transportul materiilor prime, materialelor, și al produselor finite se face atât cu
ajutorul mijloacelor de transport proprii societății cât și cu ajutorul unor furnizori de
transport internaționali cum ar fi: Eurotrans, Romtrans, Damar Speed etc.
DOINA N a achiziționat un impresionant parc auto form at din 20 de autoutilitare
folosite pentru transportul mărfii de la magazine și depozite către clienți și 4 autotrenuri
care sunt folosite atât pentru transportul mărfii între subunitățile grupului cât și pentru
transportul materiilor prime și materialelor de la furnizori la fabricile firmei.
Montajul – cei mai mulți dintre clienții societății solicită serviciul de montaj
personalului unității. Aceștia oferă firmei încrederea indiferent de statutul pe care îl au,
bazîndu -se pe abilitățile tehnice ale echip ei de asamblare dobândite pe parcursul anilor de
experiență. Serviciul de montaj mobile se execută pentru orice produs de mobilier,
indiferent de destinația acestuia.
Concurenț ii. Pentru analiza poziției concurențiale a S.C. DOINA N S.R.L. s -au
folosit factorii cheie ai succesului, conform tabelului următor :

20
Tabel 2.3. Analiza poziției concurențiale prin intermediul factorilor cheie ai succesului
Nr.crt Factorii cheie ai
succesului Nota
acordata
DOINA N Nota
acordata
Mobexpert Nota
acordata
Casa Rusu Nota
acordata
Elvila
1 Utilizarea la maxim
a capacității de
producție pentru
reducerea costurilor 3 5 3
1
2 Potofoliu
diversificat 4 4 4 2
3 Campanii
publicitare 4 5 3 2
4 Rețea de distibuție
dezvoltată 3 5 3 3
5 Resurse umane 3 4 4 3
6 Management 3 4 4 2
7 Fidelizarea
clienților 3 5 4 2
8 Tehnologia de
fabricație 4 5 3 3
*Valorile sunt orientative pentru ilustrarea calculelor.

În urma calculelor necesare, se obțin e următoarea reprezentare grafică :
Tabel 2.4. Reprezentarea grafică a notelor din grila de evaluare
Nr.crt Notă acordată
1 2 3 4 5
1 x
2 x
3 x
4 x
5 x
6 x
7 x
8 x
Sursă – prelucrare proprie pe baza calculelor notelor din grila de evaluare
Aceste valori susțin faptul că Mobexpert ocupă prima poziție pe piața mobilei,
urmată de Casa Rusu, DOINA N și Elvila.
Ca avantaje concurențiale ale DOINA N S.R.L. trebuie menționate portofoliul
diversificat, campaniile publicitare și tehnologia de fabricație, deși și acestea ar putea fi
îmbunătățite. Firma ar trebui să se concentreze asupra aspectelor precum: utilizarea la
maxim a capacității de producție pentru reducerea costurilor (dependentă de creșterea

21
vânzărilor), dezvoltarea rețelei de distribuție, perfecționarea și motivarea resurselor
umane, îmbunătățirea managementului companiei, fidelizarea clienților prin campanii de
marketing.
Mobexpert este lider de piață, observându -se pozițiile factorilor cheie în diagrama
prezentată. Această companie are ca avantaje concurențiale: utilizarea la maxim a
capacității de producție pentru reducerea costurilor, campanii publicitare, rețea de
distribuție dezvoltată, fidelizarea clienților, tehnologia de fabricație. Îmbunătățiri se pot
realiza în privința portofoliului, resurselor umane și managementului.
Casa Rusu ocupă poziția numărul doi pe piață, are ca avantaje concurențiale
portof oliul, resursele umane, managementul și imaginea firmei și trebuie să își îndrepte
atenția către creșterea vânzărilor pentru a utiliza la maxim capacitatea de producție,
campanii publicitare mai atractive, dezvoltarea rețelei de distribuție și realizarea d e
investiții în tehnlogia de fabricație.
Marketingul modern reprezintă mai mult decât simpla distribuție a bunurilor de la
producător la consumator. El conține toate etapele cuprinse între realizarea produsului și
eventuala sa vânzare. Una d intre aceste etape este promovarea.
În cadrul conceptului de promovare în marketing, promovarea vânzărilor câștigă
tot mai mult teren și ocupă un loc din ce în ce mai important, pe măsura accentuării
concurenței pe piață. În acest sens, obiectivele promovării vânzărilor sunt :
– creșterea cantităților achiziționate la fiecare cumpărare de către client ;
– creșterea frecvenței cumpărărilor;
– creșterea fidelității cumpărătorilor ocazionali;
– câștigarea de noi cumpărători.
Firma ana lizată este o firmă modernă, iar promovarea ocupă un loc important în
departamentul de cercetare – dezvoltare, asigurând prosperitate și renume. Anual societatea
alocă o sumă considerabilă publicității, întrucât reprezintă un proces de informare indirectă
incitativ, nominativ și rentabil.
Ca instrument de marketing, reclama se folosește în cadrul firmei pentru:
– comunicarea unor informații despre produsele noastre și anume despre sortimentele de
mobilă;
– pentru a stimula alegerea pentru un produs de către noi segmente de consumatori
(persoane fizice și juridice);
– creșterea cererii pentru mobilă;
– eliminarea reclamei concurentelor.

22
Ca tehnică de promovare, reclama pentru S.C. DOINA N SRL are anumite
avantaje:
– cost mic, având în vedere c ă mesajul ajunge la milioane de oameni chiar dacă se
cheltuiesc sume mari pentru realizarea și difuzarea lui;
– ușurința repetării necesară pentru a face mai facilă realizarea și difuzarea lui;
– permite un grad mare de flexibilitate și creativitate comparativ cu alte mijloace
promoționale.
Socie tatea își prezintă produsele și în mediul online, beneficiind de o publicitate
sporită. O parte din produsele oferite cât și ofertele promoționale sunt afișate pe pagina de
promovare https://www.facebook.com/mobiladoinan/ .
Piața pe care acționează societatea este cea națională avându -se în vedere o
extindere a activității pe plan internațional. În prezent, tendința de evoluție a pieței de
producție a mobiliei este de extindere.

23
ANEXA 1

PRODUSE DOINA N
Nr.crt. Produs de mobilier
Descriere Pondere
în
vânzările
totale – %
1 Canapea Corina
– din lemn masiv de fag , cu ladă pentru depozitare, întărită și rigidizată, cu
lonjeroane din lemn masiv pentru o ma i mare rezistență . Șezut și spătar cu
structură din lem n masiv de fag , poliuretan de înaltă densit ate, perne bonus
umplute cu vată siliconată .
– Dimensiuni: 2360 x 1000 mm
– Extensie: 2000 x 1500 mm 9,71

2 Colțar Eco
– structură din lemn masiv de fag menită să -i asigure o rezistență
îndelungată în timp, întărituri și lonjeroane din același lemn de calitate
superioară, poliuretan de mare densitate și perne umplute cu vată siliconată.
– Dimensiuni: 2400 x 1600 x 1050 mm
– Extensie : 2000 X 1600 mm 9,62

3 Canapea Maria
Dimensiuni: 1950 x 1400 x 950 mm
Extensie: 1400 x 1900 mm 3,73

4 Canapea Club
Dimensiuni: 1700 x 900 mm 1,58

5 Coltar extensibil Alex II
Canapele de colț modulare, extensibile, extrem de funcționale, realizate din
lemn de fag aburit, cu ladă de depozitare.
Șezutul și spătarul cu structură de lemn de fag, carcasă de arc Bonelli
(saltea relaxa), poliuretan de înaltă densitate, eflex 3638.
Produs nou pe piața europeană în materie de poliuretan, perne dehusabile
umplute cu vată siliconizată.
Dimensiuni: 3400 x 1600 x 1900 mm
7,14

6 Fotoliu Corina II
Fotoliu extensibil extrem de funcțional, realizat din lemn de fag aburit.
Șezutul și spătarul cu structura de lemn de fag, carcasă de arc Bonelli
(saltea relaxa), poliuretan de înalta densitate – eflex 3638.
Perne dehusabile umplute cu vată siliconizată.
Dimensiuni: L x A x H 1050 X 1950 X 1050 1,19

7 Fotoliu King 1,47

8 Pat David Orange 1 persoană
Dimensiuni: 900 x 2000 mm 2,30

24
9 Canapea Karina
Canapele ideale pentru living. Canapeaua Karina este prevăzută cu saltea
relaxa + memory foam.
Dimensiuni: 2300 x 1500 x 950 mm
Extensie: 1500 x 1900 mm 1,41

10 Pat dormitor David II
Dimensiuni: 2000 x 1600 mm
Saltea Relaxa
Cherestea: fag, pal melaminat de 18mm 1,34

11 Canapea Sorina
– Dimensiuni: 2260 mm x 1050 mm
– Extensie: 1900 mm x 1500 mm
Materiale:
– Stofă
– Cherestea: fag, pl ăci MDF, pal
– Plasă de arcuri cu nervură
– Poliuretan 25 -38 și suport feltru
– Vată siliconată la spă tar 1,81

12 Canapea Vision
Dimensiuni: 2300 mm x 1050 mm
Extensie: 1900 mm x 1600 mm
Materiale:
– Stofă: 50% bumbac, 50% polyester
– Cherestea: fag, plci MDF, pal
– Poliuretan eflex cu densitate 36 -38 șezut
– Vată siliconată la spătar 3,28

13 Colțar Robert
Dimensiuni: 4000 mm x 1700 mm x 850 mm
Extensie: 2000 mm x 1500 mm
Materiale:
– Stofă
– Cherestea: fag, plăci MDF, pal
– Plasă de arcuri cu nervură
– Poliuretan 25 -38 și suport feltru
– Vată siliconată la spătar. 3,85

14 Altele 51,57