Sistem ɻul bancar este an ɻsamblul instit ɻuțiilor, relațiil ɻor financiar ɻ-bancare, norm ɻelor, [624846]

Sistem ɻul bancar este an ɻsamblul instit ɻuțiilor, relațiil ɻor financiar ɻ-bancare, norm ɻelor,
infrastruct ɻurilor, tehnicilor ce int ɻeracționează în mod ɻ complex, cu ɻscopul de a mob ɻiliza sub
f ɻormă de depozite și de a ɻdistribui, sub formă ɻ de credite, fon ɻduri finan ɻciare, precu ɻm și de a oferi
fa ɻcilități, inc ɻlusiv sisteme de ɻplăți, pentru diverș ɻi agenți econ ɻomici, fina ɻnciari sau nefinan ɻciari,
inclusiv pers ɻoane fizice. Sist ɻemul bancar ɻeste o componen ɻtă a sistem ɻului fi ɻnanciar al unei
ɻțări.(Cara ɻcotă, 201 ɻ2)
Prima banc ɻă comercia ɻlă modernă s -a înfi ɻințat în Principatele Româ ɻne în a ɻnul 1865 ș i a
fu ɻncționat sub numele de Banca Româ ɻniei. Ba ɻnca era org anizată ca soc ɻietate co ɻmer ɻcială pe
acțiuni cu un ca ɻpital subsc ɻris în val ɻoare de 25.000 ɻ.000 de fr ɻanci francezi. Banca Ro ɻmâniei a fos ɻt
înființată , i ɻnițial, ca banc ɻă come ɻrcială ș i ban ɻcă de emis ɻiune de că tre in ɻvestitorii en ɻglezi ș i
franc ɻezi care condu ɻceau Banqu ɻ Imperial O ɻttomane.
Du ɻpă 4 ani, gu ɻvernul româ n a revoca ɻt mon ɻopolul de em ɻisiune al B ɻăncii Române, î n ɻ acest
fel, insti ɻtuția con ɻtinuând să func ɻționeze ca ba ɻncă come ɻrcială priva ɻtă până la lichi ɻdarea aceste ɻia
de către regimul com u ɻnist î n anul 19 ɻ48.
Banc ɻa Naț ɻională a Româ ɻniei a int ɻrat ceva mai tâ r ɻziu în ist ɻorie, dar exact la mom ɻentul
potrivit. Țara pășise î n cel de -al doil ɻea an al ind ɻepende ɻnței sale de stat, câș t ɻigată pe câ m ɻpurile de
luptă în Ră zbo ɻiul din 18 ɻ77-1878 ș i recu ɻnoscută de puterile ɻ europene prin Cong ɻresul de pace d ɻe
la Berlin . Indepe ɻndenț a inst ɻalase î n societat ɻea româ neas ɻcă cl ɻimatul potrivit pent ɻru ca guvern ɻul
să inițieze un a ɻmplu prog ɻram de accele ɻrare a mod ɻernizării țării. Î n prim ɻele două lun ɻi ale anului
18 ɻ80, Parla ɻmentul a ado ɻptat trei legi de m ɻaximă importanță: ră scum ɻpărarea că ilor fe ɻrate,
organiz ɻarea Dobrogei, reven ɻită patria m ɻumă, și î ɻnființ area Băncii Naționale ɻa României.
(Pă ɻunescu, 2009)
Progresul econ ɻomic care a ɻînsoț it consoli ɻdarea statului ɻ român ș i ajutorul ɻ acordat de că tre
BNR ɻau accelerat ɻprocesul de î nfiin ɻțare al bă ncilo ɻr comerciale private ɻ. Numărul bă n ɻcilor
come ɻrciale a cr ɻes ɻcut de la 3 î ɻn a ɻnul 1880 la 21 ɻ5 în ɻ anul 1 ɻ914 când inst ɻituț ɻiile bancare ge ɻɻrmane,
austr iece, fr ɻa ɻnceze, belgie ɻɻne ș i engl ɻez ɻe deț ineau 40 ɻ% d ɻin ca ɻpitalul bă ncilor c ɻo ɻmerciale
r ɻom ɻânești.
Luân ɻd în con ɻsiderare ori ɻginea cap i ɻtalului, compon ɻența grup ɻului de bă n ɻci rom ɻânești era
urm ɻătoarea:
– 4 băn ɻci cu capital na ɻțional (Ban ɻca Agricolă , Ban ɻca Com ɻerțului de la Cra ɻiova, Banca
Rom ɻână de S ɻcont, Banca Româ n ɻeasca),

– 4 ban ɻci cu capital stră in (Banca Gener ɻală Româ ɻnă, Banca de Cr ɻedit Româ ɻnesc, Banca
Com ɻercială Româ n ɻă, Banca Româ ni ɻei), și o bancă cu ɻ capital străin și au ɻtohton (Banc ɻa
ɻMarmoros ɻch Bla ɻnk&C ɻO).
După prim ɻul ră zboi ɻmondial, ca ur ɻmare a politicilo ɻr naț ionale pro ɻmovate de guvernele
lib ɻerale, ponderea capital ɻului străin î n sis ɻtemul bancar a scă ɻzut. Î n ciuda acestei tend ɻințe
înregistrate de ca ɻpital, bă ncile cu capit ɻal străin ș i-au m ɻe ɻnținut poziț ii im ɻportante î n sistemul
ɻbancar ș i au pu ɻtu ɻt să-și id ɻentifice mai b ɻine profi ɻul investiț i ɻilor decâ t competitor ɻii lor rom â ɻni.
În p ɻerioada 1931 -1 ɻ932, sistemul ba n ɻcar a resimț it r ɻepercursiunile c ɻrizei economice
datorită relaț iilor s ɻtrânse avute c ɻu sectorul in ɻdustrial. Supravegh ɻerea bancară ɻera aproape
inexist ɻentă. Toate ɻacestea au contribu ɻit la colapsu ɻl unor bă ɻnci mari.
În ve ɻder ɻa întăririi sist ɻemu ɻlui bancar, P ɻarlamen ɻtul Româ niei a ɻ aprobat la d ɻata de 8 mai
1934, Legea privind organi ɻzarea ș i reglementare ɻa comerț ului bancar ɻ. În baza ace ɻstei legi, BNR
a f ɻost implicată î n elab ɻorarea unor proie ɻcte de mă sur ɻi care au avut ca scop restr ɻucturarea
sistemul ɻui bancar ɻprin lichidarea unor i ɻnstituț ii de credit ne ɻviabile și fuziunea instituțiilor slă b ɻite
de criza economică ɻ. În ɻ consec ɻință, numărul bă n ɻcilor a scă ɻzut de la 893 î n a ɻnul 1933, la ɻ 523 î n
anul 193 ɻ7 și la 246 î n ɻ anul 1944. ɻ
După anul ɻ 1934, intervenția statului î n reglementa rea sistemului bancar a impus băncilor
străine de pe teritoriul României să se supună noilor cerințe ș i să aplice po litica de interes general
a Româ niei.
În a ɻnii ce a u urmat, sis ɻtemul bancar româ ɻnesc a fost ɻorgan izat ca un s ɻistem bancar
centraliz ɻat cu monopol de stat, ɻ sistem ɻ caracteristic unei economii cen ɻtralizate. T ɻrebuie me ɻnționat
că, în anii ’70, î ntr ɻ-o perioadă de libera ɻlizare economică, î n Rom ɻania, s-a permis deschiderea ɻ
sucursalelor a două bă ɻnci straine: Manu ɻfacturers Hanove ɻr Trust și S ɻociete Gene ɻrale.
Procesul rest ɻructură rii sistemului ɻ bancar din Româ n ɻia a î nceput la ɻdata de 1 decem ɻbrie
1990, o ɻdată cu desprinder ɻea ac ɻtivităț ii com erc ɻiale desfăș u ɻrate până a ɻtunci de B ɻNR, activitate
pr ɻeluată de Ban ɻca Comercială R ɻomână, iar Bă ɻncii Naționale a Româ n ɻiei ră ɻmânâ ndu-i num ɻai
atribuț iile un ɻei bă nci ɻcentrale.
O epoca d ɻificilă dar int ɻeresantă , provoc ɻatoare, plină de învăță mi ɻnte și satisfa ɻcții a înce ɻput
cu sfârș i ɻtul an ɻulu ɻi 1991 ɻși s-a desfă ɻșurat până î n pre ɻzent. Este etapa ɻ în care , în ɻ noile condiț ii ɻ
economice, sociale ș i ɻ politice Banca Cen ɻtral ɻă a statului româ n ɻ a redevenit, ɻtreptat, dintr – ɻo anexă

a Minister ɻului de Finanț e, ɻo instituț ie nou ɻă, o bancă ce ɻntrală modernă, cu atribuți i ɻ firești,
inspirat ɻe din economia de ɻpiață de ti ɻp europea ɻn.
U ɻn r ɻol deci ɻsiv în ace ɻst pr ɻoces l -a juca ɻt ɻacademici ɻanul Mug ɻur Isăre ɻscu, cel c ɻare, în
mand ɻa ɻt ɻele sale cons ɻecu ɻti ɻve de Guve ɻrn ɻator și Preș ɻedinte a ɻl Consili ɻului de ɻAd ɻm ɻinistrație al BNR
a ɻ reu ɻșit să re ɻdea au ɻtoritat ɻea și indep ɻen ɻdența necesa ɻră ɻ unei ast f ɻel d ɻe inst ɻituții .
În a ɻnul 1 ɻ990 s ɻe înfiin ɻț ɻează BCR, ca ɻre preia ac ɻtivitate ɻa com ɻercială ɻa BN ɻR. Ar ɻe ɻ loc
debu ɻtul liber ɻalizărilo ɻr de pre ɻț ɻuri.
Legi ɻslația bancară adop ɻtată inițial în ɻ1991 a stimula ɻt rolul băncil ɻor comerciale în
economie, r ɻol strâns lega ɻt de calitatea lor de i ɻntermediar princi ɻpal în rel ɻația economii – investi ɻții,
relație hotăr ɻâtoare în creșterea econ ɻomică.
Avân ɻd în vedere rolul și ɻ important ɻă pe care le a ɻu băncil ɻe la bună fun ɻcționare a agenților
econ ɻomici și a econo ɻmiei în a ɻnsamblu, s -a i ɻmpus că în perioa ɻdă anilor ce au ɻurmat definirii
n ɻoilor reg ɻlementări a sistemulu ɻi bancar române ɻsc și până în ɻprezent să se creez ɻe un sistem
mode ɻrn, capabil să ɻofere o gamă ɻ largă de pro ɻduse și servicii ɻ bancare de un nivel cal ɻitativ
superior care să ɻ satisfacă e ɻxigențele a ɻtât ale tutu ɻror categoriil ɻor de agenți economici (cl ɻienți) din
econ ɻomia de piață, ɻ cât și a persoa ɻnelor fizice (depon ɻenți, benefici ɻari de credite sau alt ɻe
produse/servi ɻcii bancare).
Astfel, a ɻu avut loc o serie d ɻe schimbări imp ɻortante în acti ɻvitatea bancară în perio ɻadă
1991 -2006 ɻ:
Per ɻioadă 1991 – ɻ1996
Prin l ɻegea nr. 33/1991 c ɻe reglementează activit ɻatea băncilor co ɻmerciale, legea nr. 34/9 ɻ1
ce reglemente ɻază statutul B ɻăncii Națio n ɻle a României că ɻ bancă c ɻentrală, cât și prin hotărâr ɻi de
guvern, s -a a ɻjuns la următoa ɻrea organizare ɻ a sistemulu ɻi bancar:
– B ɻNR a fost reorganiz ɻɻată și își realizează ɻ astfel sarcinile s ɻale firești d ɻe Bancă ɻCentrală cu
ur ɻmătoarele funcții: emisi ɻune monetară, ɻ asigurarea stabil ɻității monetare, administ ɻrarea
re ɻzervelor valutare ale ță ɻrii, urmărirea exe ɻcutării balanței de p ɻlăți externe, sup ɻravegherea
activităț ɻilor banc ɻare.
– pentru acti ɻvitățile comercial ɻe ale Băncii ɻNaționale a Rom â ɻniei a fost cre ɻață Bancă
Co ɻmercială Română S.A. ɻPentru menținer ɻea circulației ɻbănești la ɻnivel corespun ɻzător, Bancă
Națion ɻală a României ɻasigur de ɻasemenea legăt ɻură dintre dim ɻensiunile creditulu ɻi și
volumul masei ɻmonetare în ɻcirculați e;