CAPITOLUL 3. INT EGRAREA ȘCOLARĂ P ENTRU MIN ORITATEA [624829]

29
CAPITOLUL 3. INT EGRAREA ȘCOLARĂ P ENTRU MIN ORITATEA
RROMĂ
Școala reprezintă o sursă imp ortantă atât pr ofesional-economică, cât și a
modernizării m odului d e viață. Și inv ers, lips a școlii este o piedică imp ortantă în
schimb area modului d e viață, în adaptarea eficace pe termen lung l a condițiil e social-
economice aflate în schimb are rapidă.
Proporția analfabeților (cei care nu au mers deloc la școala sau, pr obabil forțați
mult d e autoritățil e locale, au urm at câteva clase, dar nu au termin at ciclul prim ar) este
foarte ridicată.Există o tendință d e creștere a participării șc olare la copiii c are în 1992
aveau 10-16 ani față de generația matură.
Generația de copii c are a ajuns îns a la vârst a școlara după r evoluție pare să fi
regresat dramatic din acest punct d e vedere, gradul d e școlaritate al noii generații, acum în
formare, părând a fi mai mult scăzut d ecât cel al generației mature.
Astfel, la 7-8 ani când s e presupun e că toti copiii tr ebuie să fie la școală, 34,2% nu
au fost nici odata la școală, iar 7,5% au întrerupt d eja școala, ceea ce practic îns eamnă
același lucru.D acă luăm în c onsiderare, pe lânga cei care nu au mers deloc la școală, pe cei
care au într erupt șc oala înainte de a termin a ciclul prim ar de 4 clase, situ ația pare a fi mai
îngrij oratoare. Această tendință d e scădere a participării șc olare este confirm ată și indir ect
de proporția pe vârst e a copiilor care frecventează șc oala „regulat”.
Particip area școlară variază semnific ativ în r aport cu dif eritele caracteristici ale
familiil or de rrromi. Niv elul șc olar al mamei aduce o contribuți e importantă la explic area
variației niv elului șc olar al copiilor. Este foarte clar că mulți c opii rrromi au probleme
deosebite din acest punct d e vedere:
– lipsa de îmbrăcămint e este o problemă a multora dintr e copii rrromi;
– lipsa sprijinului părințil or în p articip area școlară;
– lipsa condițiil or necesare învățării: cărți, c aiete, lips a unei atmosfere acasă care să
favorizeze studiul: l ocuinț e supraaglomerate.
– atitudin ea colegilor și pr ofesorilor poate fi un f actor cruci al în împing erea copiilor
rrromi în afara școlii. Rămân erile în urmă d atorită absențelor și a lipsei de sprijin d e acasă
se acumul ează rapid, făcând l a un m oment dat imp osibilă m enținerea ritmului d e învăț are.
Aceasta produce o alienare progresivă a copilului f ață de școală, o antagonizare a relațiilor
sale cu șc oala, o marginalizare față de colegi.

30
Exclud erea școlară a rrromilor nu are loc pri ntr-un act discrimin atoriu explicit și
intenționat, ci m ai degrabă r ezultatul unui pr oces pr ogresiv d e marginalizare/
automarginalizare.
Această sup oziție este confirm ată și d e percepția părințil or rrromi asupra atitudinii
școlii față de copiii lor.
În general, deci, părinții nu c onsideră că șc oala tratează in acceptabil p e copiii l or.
Asta nu îns eamnă că în șc oală nu p ot fi id entific ate o serie de procese mai puțin vizibil e cu
ochiul lib er, care îl înd epartează pe copil d e școală. M ai mult, p arinții își asumă în m are
măsură r esponsabilitatea pentru n eparticip area școlară a copiilor și c onsideră că nu există
manifestări d e discrimin are accentuate.
În 1999, au fost aleși 20 d e inspectori rrromi și 18 d e alte etnii p entru a se ocupa de
educația rrromilor, dar acest pr ogram reformator nu-și pr opusese să rezolve problema
dreptului d e a învăț a în limb a maternă ( români, în acest caz). Sc opul său era de a dezvolta
programe de recuperare a elevilor proliferând acele „materii sp eciale” care nu faceau decât
să descurajeze studi erea în limb a maternă, p e de altă parte, insp ectorii rromă au înr egistrat
dificultăți în int roducerea limbii r omani chi ar și c a obiect opțional.(Ionescu,V -Adnotari la
raportul p e anul 2000 al Minist erului Afacerilor Externe”Informații despre legislație și alte
măsuri c are s-au luat în v ederea modificării principiil or enunțate de Convenția pentru
Protecția Minoritățil or din R omâni a”).
Îndrum area copiilor rrromi spre educația religioasă și v ocațională a fost făcut a, la
fel ca și readucerea la școală a unor tineri rrromi care își abandonaseră studiil e, prin
emiterea unor ordine ale Minist erului Educației Naționale în anii 1999 și 2000.
Într-un raport al Minist erului Afacerilor Externe Vasile Ionescu n eagă acest fapt, el
susținând că educația religioasă și pr ofesională sunt pri oritare.Un aspect demn d e notat din
cadrul sist emului educațional (cu priv ire la minorități) este faptul că, din div erse motive,
mulți c opii rrromi din R omâni a nu m erg deloc la școală.
Sistemul însuși pr actică discrimin area pe o arie largă. Există mult e cazuri în c are
copiii r rromi nu au voie sa mearga la școală deoarece nu au permis d e rezidență, d ocument
pe care legea îl pretinde pentru a putea înscri e un copil la școala. După cum am menționat
mai devreme, violența comunit ară de la începutul anilor 1990 a distrus mult e case ale
etnicil or rrromi și a dus l a expulz area unor comunități într egi.
Acești oameni s-au mut at în orașe mai mari și l ocuiesc acum în c ase impr ovizate
pentru c are nu pot obține permis d e rezidență. C ertific atele de naștere sunt o altă povară

31
care trebuie depășită, multi c opii rrromi neavând astfel de certific ate pentru că m ajoritatea
mamelor nu înr egistrează nașterile.
Copiii r rromi care merg la școală au de înfrunt at alte tipuri d e discrimin are: de la
separarea în cadrul șc olii până l a refuzul d e a fi acceptați în șc oală. În un ele școli clasele se
formează în așa fel încât elevii rrromi sunt pr edominanți sau în t otalitate. Adeseori, atât
profesorii cât și c eilalti copii au un c omportament discrimin ator față de aceștia, fiind
deseori ign orați de profesori și insult ați de elevi. C omunic area dintr e profesori și părinții
de etnie rromă este una adeseori deficitară sau inexistentă, c eea ce îi determin a pe părinții
care sunt int eresați de educația copiilor lor să-și piardă rabdarea cu sist emul. Unii pr ofesori
consideră băt aia ca o „metodă” d e educare astfel, este de înțeles de ce în aceste condiții,
copiii nu d oresc sa mearga la școală.
Barierele rasiale cu care trebuiau să s e confrunt e copiii r rromi din orașul Timiș oara,
i-a determin at pe mai mulși părinți să c onvingă o educatoare de etnie rroma Letitia Mark,
să înființ eze un pr ogram educațional la ea acasă.
Cu fonduri din p artea Fund ației pentru o Societate Deschisă, Asociația Țigăncil or
„Pentru c opiii n oștri” a inaugurat acest program în iuni e 1997. Activit atea princip ală este
predarea în particul ar pentru c opiii rrromi ai căror parinți sunt analfabeți și d eci inc apabili
să-i ajute la temele de acasă. D acă acest program n-ar fi existat, mulți c opii ar fi renunș at la
școală datorită tr atamentului r asist d e care aveau parte din p artea profesorilor și a colegilor.
Programul cuprind e și un m odul c e se adreseaza copiilor mai mari și c are au renunțat la
școală cu m ai mulți ani în urmă fiind pr actic analfabeți.
Unii dintr e acești adolescenți se pregătesc să susțină examene de echivalență c are le
vor permite obținerea unei dipl ome. Situ at în pr oximit atea graniței de vest a Români ei,
orașul Timiș oara găzdui ește un număr m are de familii d e etnie rromă c are au emigr at în
străinăt ate, mai ales în țăril e occidentale și care au fost trimis e înapoi, forțat de către țările
în care au emigr at. În mult e cazuri, părinții c are au înc ercat, la întoarcere, să-și reînscri e
copiii la școlile de stat au întâmpin at rezistență.
Proiectul a primit aproximativ 12.000 USD în fi ecare an de la Fund ația pentru o
Societate Deschisă R omâni a – Programul p entru R rromi -, cu sc opul d e a susțin e
activitățil e desășur ate în această șc oală. Minist erul Educației Naționale nu a dat nici un
semn cum ar prelua aceste activități (M oisa.F.2000).
Deoarece au pierdut câtiv a ani de școală în timp c e au fost în str ăinăt ate, dacă li s -ar
fi permis să s e înscri e, acești copii ar fi f ost mai mari decât m ajoritatea colegilor de clasă.
Deși acest aspect nu tr ebuia să împi edice înscri erea lor, mult ora li s-a negat dreptul p e

32
motiv că erau „pr ea mari”. Așa cum sug erează și aceste exemple, în toate școlile de stat din
Timiș oara exista o discrimin are vis-a-vis d e etnicii rr omă.
Pentru ei era un lucru obișnuit să fi e trimiși să st ea în sp atele clasei und e erau
ignorați de profesori.
Există s esizări fr ecvente în care copiii r rromi se plâng d e colegii lor de altă etnie
spunând că au fost agresași fizic, s au chi ar ca au fost loviți d e către profesori. În urm a unor
astfel de exepriențe, unii elevi rrromi nu au mai dorit să s e întoarca la școală. Fl orin M oisa
argum entează că există mult e cazuri în c are aceste probleme „tehnice” au fost depășit e de
către directorii și pr ofesorii din dif erite școli, care au înț eles imp ortanța educației pentru
copiii r rromi.
Comunit atea rroma este de-a lungul ist oriei, cea mai puțin educată min oritate din
Români a. Mulți dintr e cei care au primit o educație, nu au termin at decât șc oala
prim ară.
Foarte puțini etnici r rromi reusesc să t ermin e liceul și chi ar și m ai puțini ajung l a
universitate.
Numărul analfabeților din c adrul acestei comunități este semnific ativ: 44% din
bărbați și 59% din f emei sunt analfabeți (Zamfir E.si Zamfir C.,p.39). În timpul r egimului
comunist educația era obligatorie pentru t oți copiii până l a vârst a de 15 ani (prim ele opt
clase) o politică c are, daca s-ar fi aplicat și min orității rr omă, nu ar fi lăs at loc
discriminării. În ainte de 1989 au existat mult e rapoarte întocmite de profesori în c are copii
rrromi erau discrimin ați pentru f elul cum erau îmbrăc ați. Sărăci a era vazută c a fiind
sinonim al prostiei și din această cauză, m ulți c opii rrromi au fost așezați în sp atele clasei.
Limb a de predare era româna și, deși teoretic elevii put eau învăț a în limb a lor maternă,
rromani nu a fost intr odusă în șc oli num ai după 1990.
Un aspect imp ortant în pr oblema educației este faptul că, legal copiii c are au lipsit
trei ani din șc olile de stat nu își p ot relua studiil e. Acum s e propune reducerea acestei
perioade la doi ani. Cu t oate acestea, fără o educație de cel puțin opt clase, rrromii nu p ot fi
angajați legal de nici o firma și deci nu pot obține carte de muncă, c are teoretic îi dă
dreptul d eținătorului să aibă p ensie, ajutor de șomaj și asigur are medicală pr ecum și
salariul m ediu st abilit d e Guvern pentru fi ecare tip de angajare.

33
3.1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL PR EȘCOLAR ȘI PRIM AR
Pâna la vârst a de 7 ani, m ajoritatea copiilor din R omâni a merg la gradiniță. În
vreme ce accentul în aceste instituții nu este de factura academică, ele reprezintă un p as
nelipsit în pr ocesul d e pregătire pentru primii ani de școală.
Copiii înv ață cum să s e poarte în societate, cum să st ea în bancă și cum să fi e atenți
fără să distr agă atenția celorlalti colegi și, p oate cel mai imp ortant ei înv ață cum să s e
poarte în prezența altor copii de vârst a lor.
Particip area copiilor rrromi de vârstă pr eșcolară (3 -6 ani) la grădiniță este mult m ai
scăzută d ecât a copiilor de aceeași vârstă p e ansamblul p opulației Români ei.
În m omentul c ercetării ( anul șc olar 2015 -2016 ), dintr e copiii rromi cu vârst e
cuprins e între 3 și 6 ani particip au la învățământul pr eșcolar num ai 17,2%.
În ansamblul p opulației Români ei particip area la grădiniță a copiilor de aceeași
vârstă era de 67% ( Anuarele Statistic e ale Români ei, 2015 -2016 ). Astfel, particip area
preșcolară a populației de rromi este de aproximativ p atru ori mai mică c omparativ cu
particip area preșcolară pe ansamblul p opulației Români ei.
Diferența între rata de particip are a copiilor rromi de vârstă pr eșcolară și c ea a
copiilor de aceeași vârstă din ansamblul p opulației țării are loc în c ontextul un ei scăderi a
participării l a grădiniță p e ansamblul p opulației țării după anul 2008 . Astfel dacă până
atunci rata particip arii la grădiniță p e ansamblul p opulației țării d e vârstă preșcolară era de
82,8%, după 2008 aceasta a oscilat într e 50-60% atingând un n ivel mini m de 50,2% în anul
școlar 2011 -2012 . Această tendință n egativă în p articip area la învățământul pr eșcolar pe
ansamblul p opulației țării a caracterizat și p opulația de rrromi.
Dinc olo de situația economică dificilă care caracterizează populația României în
ansamblul său și, într -o mai mare măsură , populația de rrromi, se consideră că există și
factori cultur ali care explică această neparticip are.
Observația directă asupra comunitățil or de rrromi, deopotrivă în m ediul rur al sau în
marile orașe, discuț iile informale și int erviuril e cu pă rinți rrromi sugerează o serie de
factori explic ativi.
În cadrul c omunitățil or de rrromi socializarea copiilor este în primul rând s arcina
familiei și a comunității din c are provin.
Această c aracteristică este prezentă nu num ai în c omunitățil e de rrromi, ci, în
general, în c omunitățil e care au un gr ad mai ridic at de tradiționalism. În aceste comunități
tradiționale este dominant modelul familiei extins e.

34
Socializarea copiilor este delegată în aceste cazuri soției, atunci c and aceasta este
casnică, fr aților sau sur orilor mai mari, bunicil or, altor rud e din int eriorul g ospodăriei sau
chiar vecinilor.
Probabil că acest comportament vis -a-vis d e socializarea copiilor preșcolari se
explică d eopotrivă printr -o neîncredere generică f ață de instituți a gradiniței ca atare, cât și
prin c onstrâng eri fin anciare. Mai mult, v alorile care permit adaptarea la comunit atea de
apartenență sunt c onsiderate de către mulți p arinți r omi ca fiind m ai imp ortante decât c ele
ale societății în s ens larg, în c ondițiil e în care mobilitatea profesională și s ocială a
populației de rromi este scăzută.
În mult e cazuri n ecunoașterea sau cun oașterea defectuoasă a limbii î n care se
vorbește în cadrul grădiniț ei (cel mai adesea limba română sau, în un ele zone, limba
maghiară) constitui e un imp ediment în fr ecventarea grădiniț ei.
Diferențele de statut social dintr e populația de rromi și p opulațiile majoritare din
comunitățil e în care trăiesc rromi sunt privit e de aceștia din urm a ca bariere pentru
trimiterea copiilor la grădiniță. Unii r romi cr ed că aceste diferențe reflectate în
îmbră cămint e, jucării s au în p achetul d e mânc are primit d e acasă împi edică acceptarea
copiilor lor de către copiii p opulației majoritare și i-ar put ea pune pe copiii rromi în tr-o
situație umilit oare.
Izolarea multor comunități d e rromi aflate la marginea satelor sau orașelor face ca
între copiii r romi și c ei de alte etnii să nu existe comunic are, jocuri în c omun s au pri etenii,
vizite reciproce. Acest lucru c onstitui e o piedică serioasă în s ocializarea laolaltă în c adrul
grădiniț ei.
Distanța mare față de grădiniță în c azul un or comunități d e rromi, iz olarea acestora
sau drumuril e impr acticabile în condiții d e vreme nefavorabilă î mpiedică în un ele cazuri
frecventarea grădiniței.
Prejudecățile și atitudin ea diferențiată față de copii a părințil or români și/s au rromi
sau a unor educatori sunt d e asemenea motive importante în reținerea unor părinți r romi de
a-și trimit e copiii la grădiniță.
Vecinătatea influ ențează și ea particip area la grădiniță. M ai exact, există t endinț a
unei particip ari mai ridic ate la grădiniță a copiilor rromi care provin din c omunități cu o
altă m ajoritate etnică s au din c omunități mixt e.
În același timp c opiii r romi care trăiesc în c omunit ăți compacte, izolate, participă
într-o proporție subst anțial mai scăzută l a educația preșcolară.

35
Tabel 3.1. Particip area preșcolară în funcți e de vecinătate

Particip are preșcolară Comunități
Compacte Comunități
Mixt e Rromi
Disp ersați
12,1% 19,1% 29,3%
Sursa: Baza de date www.cd ep.ro

Faptul că p articip area preșcolară a copiilor romi este sensibil m ai scăzută în
comunitățil e compacte de romi (12,1% f ață de 19,1% în c omunitățil e mixte și 29,3% în
cazul rromilor care traiesc dispersați printr e alte etnii) sug erează că în aceste comunități s -a
pastrat într -o mai mare masura un m odel tradițional de socializare a copiilor, în c are un rol
important revine familiei și c omunității. Este probabil că și iz olarea socială este mai mare,
gradul d e săracie este mai ridic at iar dist anțele până la grădiniță m ai mari în c azul acestor
comunități.
Situația economică a familiei condiționează într -o măsură ridicată particip area la
grădiniță a copiilor rromi. P entru a prezenta modul în c are constrângerile economice se
asociază cu n eparticip area preșcolară cel mai relevant este indic atorul starea materială a
gospodăriei.
Particip area la grădiniță , în funcți e de starea materială a gospodăriei, este distribuită
după cum urm ează:
Tabel 3.2. Particip area preșcolară în funcți e de starea materială a gospodăriei

Particip area
preșcolară Gospodării
foarte sărace Gospadării
sărace Gospodării cu
sit.ec.medie Gospodării
bogate
10,9% 18,7% 29,5% 42,5%
Sursa: Baza de date www.cdep.ro

Din t abelul de mai sus r eiese o tendință d escrescătoare a participă rii la grădiniț ă în
funcți e de starea materială a gospodăriei. Astfel în timp c e aproape jumatate din c opiii
rromi pr oveniți din g ospodării apreciate ca bogate participă la grădiniță, pr ocentul acestora
coboară la doar 10,9% în c azul g ospodăriil or foarte sărace.
Una dintr e problemele copiilor rromi care vor să urm eze o școală constă în lips a
unei tradiții în c eea ce privește educația.
Deseori, succ esul unui c opil la școala depinde de mediul f amilial care trebuie să fie
unul p otrivit, în c are membrii f amiliei să fi e dispuși și c apabili sș ajute copilul l a efectuarea
temelor de acasă.

36
În mult e cazuri părinții rr omi nu pr ețuiesc valoarea educației pentru că nici ei nu au
avut p arte de una. În plus, un c opil care fie este la școală, fie își face temele nu poate ajuta
la treburil e casei și nici nu p oate câștig a banii d e care au atâta nevoie. Avantajele unei
educații pe termen lung nu sunt atât de conving atoare când sunt c omparate cu rezultatele
pe termen scurt surv enite în urm a muncii s ezoniere care satisfac nevoile materiale
imediate.
Aceasta este o caracteristică nu num ai a comunitățil or rromă ci și a culturii c are se
dezvoltă în c omunitățil e afectate de sărăci e.
Comunităț ile rroma tradiționaliste interzic băi eților și f etelor să st ea împr eună d aca
nu sunt supr avegheați de un adult. Șc oala modernă cu cl ase mixte inspiră n eîncredere.
Dinc olo de factorii ce țin d e specificul cultur al, costuril e financiare ale participării
preșcolare au o importanță deosebită în explic area unei ponderi atât d e ridicate a
neparticipă rii în c azul c opiilor rromi.
Limb a vorbită d e către copil în f amilie este un alt indic ator care discrimin ează în
cazul p articip arii la grădiniță a copiilor romi.
Astfel, în c azul familiil or în c are nu s e vorbește limba romani, p articip area
preșcolară a copiilor este aproximativ simil ară cu cea pe ansamblul p opulației Români ei
(65,1% în c azul p opulației de rromi comparativ cu 67% p e ansamblul p opulației).
În familii le în care se vorbește limba romani rata participă rii preșcolare este de
aproape două ori mai scăzută d ecât în c azul f amiliil or de rromi în c are această limb a nu
este vorbită (r espectiv 34,9%).
Cultur a romani fiind pr eponderent un a orală, este probabil c a limba să fi e
princip alul mijl oc de păstrare a specificului cultur al al acestei etnii. Astfel familiile în care
se vorbește limba romani este probabil să aibă un gr ad mai ridic at de tradiționalism și în
consecință o permeabilitate mai mică l a influ ența altor culturi.
Relația dintr e neparticip area preșcolară și v orbirea limbii r omani poate indic a faptul
că în f amiliil e care vorbesc romani tradiția socializării comunit are a copiilor este mai
puternică c omparativ cu f amiliil e în care limba s-a pierdut c a urmare a unui pr oces de
asimil are.
Astfel, elevii rrromi tind să rămână din c e în ce mai în urmă, până c e, în fin al
renunță fără a fi înch eiat opt clase, educația minimă n ecesară pentru a se putea angaja în
Români a.

37
3.2. CICLUL GIMN AZIAL ȘI LIC EUL
Educația secund ară în R omâni a cuprind e clasele V–XII, prim ele patru fiind vit ale
pentru c a un copil să aibă o șansă d e a se angaja. Din păc ate, datorită m otivelor menționate
mai sus puțini c opii r rromi ajung să -și înc eapă școala secund ară, d ar și m ai puțini o
termină.
Pentru mulți dintr e ei, saltul d e la clasa a IV-a la clasa a V-a este prea mare. Prim a
implică instituți a menționată mai sus, cu un singur pr ofesor la clasă, cea de-a doua un salt
la opt materii dif erite, fiecare cu un pr ofesor diferit, astfel fiind f oarte greu pentru elevi să
stabilească o relație personală cu aceștia.
Ajutorul primit din p artea familiei este și mai imp ortant în p erioada acestor ani
deoarece atenția pe care o prim ește fiecare elev la clasă este foarte mică. D eși cu pr oblema
aceasta se confruntă și c eilalti elevi, copiii r rromi se bucură d e foarte puțină atenție, ceea
ce face ca rata absenteismului și a abandonului să fi e foarte ridicată.
Înainte de a prezenta dinamica participării șc olare a populației de rromi în p erioada
2015 -2016 , trebuie menționate care sunt dif erențele între particip area școlară a populației
de rromi și p articip area școlară pe ansamblul p opulației de vârstă șc olară a Români ei, pe
grupe de vârstă.
În cazul grup ei de vârstă d e 7-10 ani, particip area școlară pe ansamblul R omâni ei
era în anul acolar 2015 -2016 de 94,4%, în timp c e în cazul p opulației de rromi particip area
școlară era de 82,7.
Pentru grup a de vârstă d e 11-14 ani, p articip area școlară pe ansamblul R omâni ei
era în anul șc olar 2015 -2016 de 98%, în timp c e pentru p opulația de rromi gr adul d e
cuprind ere în învățământ era de doar 72,4%.
În cazul p opulației cu vârst a între 15 și 18 ani, gr adul d e cuprind ere în învățământ
pe ansamblul R omâni ei era în același an școlar de 61,6%, i ar pentru p opulația de rromi de
aceeași vârstă era de 47,1%.
Tabloul sint etic al situ ației școlare a copiilor rromi ne indică princip alele probleme
legate de educația școlară a acestora.
Tabel 3.3. Situ atia școlară a copiilor rromi în p erioada 2015 -2016

Copii de vârstă
școlară (7-16 ani ) Înscriși l a
școală Au într erupt
școală Nu au fost înscriși
niciodată
61,4% 11,6% 17,3%
Sursa: Baza de date www.cd ep.ro

38

Proporția mare a copiilor neșcolarizați (17,3%) în t otalul copiilor de vârstă șc olară
indică f aptul că sist emul d e învățământ în f orma sa actuală nu raspund e adecvat nevoilor
de educație ale populației de rromi. Instituțiil e sunt c ele care trebuie să se schimb e în
sensul adaptării l a nevoile oamenilor și nu inv ers. Șc oala este o instituți e care nu ar trebui
să facă excepție de la acest principiu.
Una dintr e problemele cu care se confruntă sist emul d e învățământ din R omâni a
este aceea de a-i motiva pe copiii r romi în a urma școala odată intr ați în sist em, deoarece
există o proporție ridicată de întreruperi ale școlarizării (11,6%).
În m ediul rur al în sp ecial, într eruperea școlarizării este datorată și f aptului că unii
copii romi munc esc în g ospodărie sau în afara acesteia de la vârst e foarte mici (11, 12 ani).
Comparația cu populația aflată la vârst a școlară (7 -16 ani) în 2014 (anchetă), arată
că în d ecurs d e 5 ani au surv enit m odificări imp ortante în particip area școlară a copiilor
rromi.
Tabel 3.4. Situ ația participării ș colare la ancheta din 2014

Copii de vârstă
Școlară (7-16 ani )
(ancheta din 19 92) Înscriși l a
școală Au într erupt
școala Nu au fost
înscriși nici odată Ns/Nr
50,6% 22,7% 26,3% 0,4%
Sursa: Baza de date www.cd ep.ro

Particip area școlară a copiilor rromi s-a îmbunătățit. S -a diminu at într -o proporție
semnific ativă ponderea copiilor neșcolarizați, iar cazurile de întrerupere a școlarizării au
scăzut aproape la jumă tate. Cauza acestei îmbunătățiri a participă rii șc olare ar trebui
căutată în c ondiționarea alocației pentru c opii d e prezența școlară, p olitică educațională
introdusă încă din anul 1994.
Condiționarea alocației pentru c opii de prezența școlară asigură p articiparea școlară
într-o mai mare măsură în ciclul prim ar și î ntr-o oarecare măsura în cel secund ar, und e
efortul pă rintelui de a susțin e financiar copilul l a școală este mai mic c omparativ cu lic eul.
Chiar și în aceste cazuri alocația pentru c opii este insufici entă p entru a asigur a o
particip are școlară adecvată a copiilor. În aceste condiții, o mare parte a copiilor romi,
proveniți din f amiliile sărace, num eroase, au o particip are formală doar în sc opul înc asării
alocației necesare pentru tr aiul cotidian.
Particip area școlară a acestora nu este una deplină d eoarece le lipsesc resursele:
rechizit ele școlare, o încălțămint e și o îmbră cămint e corespun zătoare, o alimentație
adecvată.

39
CAPITOLUL 4. STUDIU D E CAZ – PROIECT “ ȘCOALA PENTRU
RROMI – EDUC AȚIA FACE DIFERENȚA”
FINANȚATOR:
Consiliul Jud ețean Brașov
INIȚIATORI: Asociația Romilor Zona Ardeal Brașov
Minoritate: romă
Denumir e în limb a română: Asociația Romilor Zona Ardeal Brașov
Sediul organizației: Localitatea Brașov
Județ: Brașov
Adresa sediului: Str. P arcul Mic , Nr.14, Bl. 13, Sc.B, Et.2 Ap.11
Num ele liderului organizației: Constantin Eftimi e
COLABORATORI SI PARTENERI:
Primă ria Orașului Br așov
Școala Populară de Arte și Meserii ,,Tib eriu Br ediceanu”
Direcția Generală de Asistență S ocială și Pr otectia Copilului Br așov D.G. A.S.P.C.B .
Asociația Neguvernamentală IBO Italia, Ferrara, Italia

A. DATE GENERALE :
1.TITLU L PROIECTULUI: Școala pentru r romi – Educația face diferența
2.TIPUL PR OIECTULUI : S ocial
3.MĂSUR A PRIORITARĂ p entru anul 20 17- 2018: Educația non formală
4.DUR ATA PROIECTULUI: 16 luni: M ai 2017 – Septembri e 2018
5.LOC DE DESFĂȘUR ARE: comuna Beclean, jud eț Brașov

B. R EZUM ATUL PR OIECTULUI
Proiectul “ Școala pentru rr omi – Educația face diferența” dorește să d ezvolte
abilitățil e de viață ale copiilor cu vârst e cuprins e între 6 și 15 ani din c omunit atea Beclean,
județul Brașov cu o atenție specifică c opiilor rromi, implicând d e asemenea și familiil e
acestora și comunit atea locală.

40
Obiectivul v a fi atins prin d ezvoltarea unor deprind eri c omunic ative și
comportamentale în vederea dobândirii un or abilități fund amentale: scris, citit, s ocotit,
activități cr eative și sportive.
În a doua parte proiectul s e va adresa familiil or comunitățil or de rromi, printr -o
campanie informativă p entru cr eșterea influ enței familiil or în v ederea înțelegerii
importanței educației formale și non formale.
În a treia parte toată comunit atea din Brașov va fi implic ată și s ensibiliz ată pentru
a-i obține sprijinul în încur ajarea copiilor în d ezvoltarea abilitățil or creative.
Proiectul v a dură 16 luni și v a fi derulat de Asociația Romilor Zona Ardeal Brașov
în colaborare cu autoritățil e locale (primări a, școlile).
Acțiunil e se vor baza pe educația non-formală, c a un mijl oc de a dezvolta
personalitatea unei persoane, urmând o formă d e educație liberă, nestructur ată.
Informalitatea va fi folosită p entru s ensibiliz area familiil or de rromi asupra
importanței educației și implic area comunității din Beclean în activitățil e organizate de
Asociația Romilor Zona Ardeal Brașov pentru d ezvoltarea expresiei și c alitățil or personale
ale copiilor.

C. JUSTIFIC AREA PROIECTULUI
Proiectul s e dorește a fi un c adru adecvat de manifestare a copiilor cuprinși s au nu
într-o formă d e învățământ și s e dorește a contribui prin activități div erse la acumul area de
cunoștințe necesare vieții cum sunt scrisul, cititul, s ocotitul, n oțiuni d e protecție civilă și d e
igiena proprie și colectivă. T oate aceste activități s e vor desfășur a prin activit atie creative
de educație non-formală.
În mod specific una dintr e problemele de actualitate ale populației rrome, este
aceea de anafalbetism, d ezinteresul acestora pentru d ezvoltarea talentelor și deprind erilor
propriilor copii, d easemenea și prin f aptul că f amiliil e de rromi își l asă copiii p e stradă
aceștia devenind agresivi și un eori chi ar violenți, de unde vine și resping erea de către
majoritari, prin m arginalizarea lor.
Prin d erularea acestor activități se dorește sensibiliz area comunității l ocale din
Beclean prin înț elegerea și valorizarea acestui tip d e educație, printr -o particip are activă a
princip alilor actori (instituțiil e locale, școală, bis erică) în pr ocesul d e pregătire și
dezvoltare a actvităț ilor.

41
D. B ENEFICI ARI
Direct: C opii, f amilii din c omunit atea rromă din Beclean – 500 p ersoane
Indir ect: C omunit atea locală din B eclean – 4000 p ersoane

E. IST ORICUL PR OIECTULUI
Asociația Romilor Zona Ardeal Brașov s-a înființ at la data de 29 noiembri e 2001 î n
orasul Brașov, jud ețul Br așov.. Este constituită c a persoană juridică d e drept priv at, în
temeiul O.G. nr 26/2000.
Scopul ș i obiectul de activit ate al asociației:
Asociația Romilor Zona Ardeal Brașov este o asociatie non-profit și are ca scop
princip al al activităț ii sale contribuir ea la promovarea și dezvoltarea rromilor în t oate
dimensiunil e posibile și dezvoltarea ideii de voluntariat, ca expresie a solidarității sociale,
pentru sprijinir ea tineretului, în g eneral.
Obiectul d e activit ate al asociației este:
– să îmbunătăț ească situ ația rromilor, din punct d e vedere social,economic și cultur al;
– să influ ențeze pozitiv s ocietatea romanescă, pentru a diminu a prejudecățile legate de
comunit atea de rromi;
– să pr omoveze și să sprijin e orice inițiativă, v enită din p artea oricărei persoane fizice
sau juridic e, legată de îmbunătățir ea condiției sociale, educaționale, cultur ale și
artistice a rromilor;
– să pr omoveze și să răspând ească expresia “identitatea rromilor”;
– să îmbunătăț ească relațiile dintre comunitățil e de rromi și dintr e acestea și autorități;
– să pr omoveze ideea de voluntariat, pentru sprijinir ea tineretului, în g eneral.
Activitățil e Asociației Romilor Zona Ardeal Brașov au înc eput în anul 2001 cu
reconstruir ea caselor celor mai sărace familii d e romi din Beclean.
Comunit atea rromă este partea cea mai discrimin ată de societatea română i ar
situația națională încă oferă exemple de violențe public e și resping eri etnice asupra
romilor, fiind chi ar excluși din c adrul s ocial și educațional.
Cu ajutorul asociației IBO Italia s-a cumpăr at o casă care are că sc op găzduir ea și
ajutorarea tinerilor veniți din C asa de Copii ca apoi să s e reușească in tegrarea acestora în
societate găsindu -le un loc de muncă.
În anul 2003 Asociația Romilor Zonă Ardeal Brașov a obținut acreditare de la
Comunit atea Europeană și Agenția Națională pentru Tin eret să p articip e la programul
Serviciul d e Voluntariat European (SV E) în Europa.

42
Prin pr ogramul SV E asociația promovează id eea de voluntariat și s olidaritate între
comunitățil e de rrom și n on-rromi din Beclean.
În anul 2004 în p arteneriat cu primări a din Beclean s-a derulat proiectul “Ș i ei
merită c ondiții m ai bun e de viață”, care a avut că obiectiv princip al și sp ecific r eabilitarea
și extind erea rețelei de alimentare cu apă p e o lungim e de 2,3 km, în z ona comunei
Beclean, zonă cu p opulație majoritară de etnie rromă, pr oiect fin anțat de PNUD.
La începutul anului 2008 în p arteneriat cu C onsiliul Jud ețean Brașov asociația
derulează pr oiectul „Identitatea ta o șansa pentru dr epturi egale”, care are ca obiectiv
general soluționarea lipsei actelor de identitate și de stare civilă a mai mult or comunități d e
rromi din jud ețul Brașov.
Activități d e educație non-formală și cultur ală:
În anul 2005 asociația a deschis un c entrul educativ “Pin ochio” care are că sc op
princip al instruir ea tinerilor dezavantajați din Beclean prin oferirea de cursuri privind
informatică și tâmplări a.
De asemenea pe lângă aceste activități asociația oferă și activități d e agregare și
divertism ent pentru t oți copiii d ezavantajați din comună , und e a fost înch eiat și un
partenariat cu Dir ecția de Protecție a Copilului din Brașov.
Ideea este permiterea și int egrarea tinerilor veniți din dif erite realități s ociale prin
sport și activități cr eative. Centrul d orește de asemenea să devină și un punct d e referință
pentru t oată comunit atea din Beclean și prin c ararcteristicil e caleidoscopice va da tinerilor
șansa să-și găs ească un sp ațiu expresiv.
În aprilie 2005 asociația a început impl ementarea unui pr oiect d e instruir e
neformală “Di alog într e Teritorii” în c eea ce privește înființ area unui atelier de tâmplări e și
a unui l aborator de informatică p entru țin erii din Beclean și min orii dezavantajați din
instituțiil e din Brașov. Scopul acestui pr oiect este acela de a oferi tin eretului cun oștiințe
profesionale conectate la ateliere de tâmplări e și inf ormatică.
În anul 2006 s -au realizat proiecte de animații pentru c opiii r rom și n on-rrom din
comună cu pr ezența animatorilor teatrali de stradă, și a voluntarilor europeni. Acest proiect
a avut o mare particip are nu num ai pentru c opii dar și p entru f amiliil e lor.
Asociația Romilor Zona Ardeal Brașov a derulat un pr ogram de activități d e
agregare și educație non-formală pentru tin eretul local în d omeniul sp ortiv și artistic. O
echipă d e fotbal compusă din c etățeni rromi și n on-rromi au particip at la turnee locale
câștigând pr emiul de Fair Play.

43
În iuni e 2009 au fost create două echipe de fotbal pentru tin eretul local cu vârst e
cuprins e între 12 și 16 ani.
În M ai 2010 asociația a organizat concertul d e muzică int ercultur ala Români a-
Italia la Casa de Cultură din Beclean.
În Septembri e 2011 asociația împr eună cu v oluntarii din Serviciul Civil care au
realizat o piesă de teatru “Pin ochio” la Casa de Cultură din Beclean.
În c olaborare cu elevii d e la Școala Populară d e Arte și M eserii Tib eriu
Brediceanu din Brașov asociația a organizat un schimb d e tineret prin pr ogramul „Tin eret
în Acțiune” proiect fin anțat de Uniun ea Europeană având că princip ală temă Protecția
Mediului , elevii lic eului m ergând în It alia.

F.DESFĂȘUR AREA PROIECTULUI
Prin d erularea mai mult or activități Asociația Romilor Zona Ardeal Brașov a
observat că, c opii care frecventează centrul m ai ales copiii r omi nu stăpân esc princip alele
noțiuni d e bază cum sunt: scrisul, cititul și număr atul. S -a observat de asemenea că mulți
dintr e ei nu fr ecventează șc oală în m od regulat.
Prin întâlniril e cu m embrii c omunității s -a luat în evidența și faptul că părinții
acestora nu își ajută c opiii d atorită f aptului că l a rândul l or nu știu să scri e și să cit ească.
Atitudini agresive ale copiilor au fost observate când aceștia sunt p e stradă. Atunci
când fr ecventează centrul sunt m ai cuminți d ar în m omentul când s e află p e stradă devin
foarte violenți ceea ce face să fie discrimin ați de populația majoritară.
De asemena centrul este deschis și p entru c opiii r romi și p entru c ei non-rromi și
toți sunt bin eveniți p entru că s ă poată să-și dezvolte unele abilități pr actice.
Printr e toate acestea asociația este un punct d e întâlnir e pentru g enerația tânără din
Beclean, rar comunit atea locală arătându -și int eresul p entru activitățil e pe care asociația le
derulează.
Prin acest proiect asociația dorește să particip e la dezvoltarea abilitățil or personale
ale copiilor din Beclean cu o atenție specială copiilor care au nevoi mai mari cum sunt c ele
de analfabetism.
Mai mult pr oiectul d orește să întăr ească r olul familiil or de romi la promovarea
importanței școlii și să cr esca particip area directă și indir ectă a întregii c omunități în
activitățil e asociației.

44
Obiectiv g eneral:
Dezvotarea abilitățil or de viață a copiilor cu vârst e cuprins e între 6 și 15 ani care
locuiesc în c omuitatea din B eclean cu o specifică atenție copiilor rromi incluzând d e
asemenea și familiil e acestora.
Obiective specifice
I. Dezvotarea unor deprind eri comunic ative și comportamentale în v ederea
dobândirii un or abilități fund amentale: scris, citit, s ocotit, activități cr eative și sportive.
II. Creșterea influ enței familiei în v ederea înțelegerii imp ortanței educației formale
și non formale.
III. Sensibiliz area și implic area comunității l ocale în încur ajarea copiilor pentru
dezvoltarea abilitățil or creative.

I. Dezvoltare unor deprind eri comunic ative și comportamentale (abilități d e viață)
în vederea dobândiri i unor abilități fund amentale: scris, citit, s ocotit, activități cr eative și
sportive. Orice persoană are nevoie de anumit e abilități p entru a putea duce o viață la un
nivel de calitate acceptabil, p entru a se dezvolta și a menține relații normale cu ceilalți,
pentru a-și realiza scopuril e propuse într-o anume perioadă de viață și p entru a face față
diferitelor dificultăți.
Abilitățil e de viață pot fi d efinite drept abilitățil e care ajută o persoană să f acă față
eficient atât în vi ață de zi cu zi cât și în situ ațiile dificil e și care contribui e la o calitate a
vieții mai ridic ată.
În g eneral, prin abilități s e înțelege comportamentul c ontrolat care duce la
atingerea unor țeluri, înd eplinir ea unor obligații sau abordarea unei situ ații.
Sunt tr ei mari categorii de abilități d e viață util e copiilor în funcți e de nivelul d e
interacțiun e socială:
– abilități d e viață intr apersonale: relaționarea a unei persoane cu șin e (auto-reflecție,
gestionare proprii emoții, pr ocesele de gândir e…)
abilități de viață int erpersonale: interacțiunii într e persoane, comunic are ( lucru în echipă,
cooperare, exprim are emoțiilor, ascult are activă…)
abilități d e viață în c omunit ate: interacțiunii cu c omunit ate și societate ( comportament pr o
– social, obligații și lib ertăți cetățenești, gândir e ecologică…).
Prin acest pr oiect, asociația își pr opune să ajute copiii în d ezvoltarea abilitățil or
proprii d e viață, dezvoltând d e asemenea și abilitățil e creative.
Mai specific aceasta va lucra în următ oarele domenii:

45
a) Caracteristici p ersonale, sociale și emoționale: activită țile vor fi c entrate pe
atitudinil e și disp ozițiile copiilor, pe sprijinul și r espectul l or. Copiii v or fi d e asemenea
sprijiniți l a construir ea relațiilor și l a interacțiunea cu alți copii și oameni – li se vor
dezvoltă simțul civic și c el de cetățean al comunită ții din c are face parte.
b) Comunic are și limb aj: activitățil e au fost gândit e în așa fel încât să l e permită
copiilor avantajul de a învața să scri e, să cit ească și să num ere.
Aceste activități v or fi stru cturate de exemplu p e importanța conexiunii sun etelor
cu semne grafice și pe abilitatea de a reproduce manual acel semn. M ai târziu c opiii v or fi
ajutați să lucr eze cu m ai mult e semne împr eună, d e exemplu să pr oducă o întreagă
propoziție, să num ere și să opereze cu num ere.
c) Mediul înc onjurăt or: prin acest capitol se dorește dezvoltarea copiilor în ideea
de spațiu și timp. Activități le vor fi focalizate asupra explorării și inv estigării m ediului c e îi
înconjoară, așa cum este educația rutieră și ecologică.
d) Dezvoltare fizică: c opiii v or dobândi cun oștiințe în ceea ce privește dezvoltarea
armonică a corpului prin educație și activități d e igiena personală, activități fizic e.
e) Creativitate: prin această activit ate copiii au șansa să-și descopere talentele,
abilitățil e, deprind erile practice , imaginația, comunic area, expunerea ideilor.

II.Creșterea influ enței familiei în v ederea înțelegerei imp ortanței educației formale
și non-formale
Copiii r romi și n on-rromi își p etrec m ajoritatea timpului cu părinții ,
analfabetismul fiind un f enomen comun m ai ales în c omunitățil e de romi. Pentru aceasta
este important ca aceste fenomene să nu s e mai repete în viit or cu n ouă generație. Proiectul
dorește să implic e familiil e că pr omotori activi a beneficiil or educației formale și non
formale.
Obiectivul v a fi atins prin c ampanii d e informare pentru a sensibiliz a familiil e pe
rolul educației de bază pe importantă d ezvoltării c alităților personale ale copiilor.
Campania va dura pe tot parcusul d erulării pr oiectului și v a fi structur at în tr ei
faze:
a. Campania informală: primul p as al campaniei va fi derulat folosind t ehnici
informale datorită r elațiilor personale construit e de asociație cu familiil e de romi din
Beclean, va fi ușor pentru aceasta să cr eeze momente informale unde subiectul educației
formale și inf ormale va fi atins (m ersul din ușă în ușă, vizită f amiliil or).

46
Acest proces va ajuta de asemenea la înțelegerea punct elor de vedere a familiil or și
relațiile lor cu educația formală și n on formală, pentru a sublini a motivul d e ce așa de mulți
copii din c omunit atea de romi nu fr ecventează șc oală în m od regulat.
b. Pr egătirea campaniilor formale: campania formală va fi pregătită d e copii însuși,
pe bazele rezultatelor prim ei campanii. În timpul activitățil or la asociație, copiii își v or
folosi cun oștințele acumul ate pentru a-și pregăti m aterialele informative cum sunt pli antele
și expozițiile teatrale. Princip ală caracterstica a acestei campanii v a fi stilul gr afic și
referințele practice: vom înc erca să sublini em situ ații pr agmatice care pot fi c auzate de
analfabetism și lipsă educației.
c. Difuz area informațiilor: după pr egătirea fazei de difuz are a informațiilor vor fi
distribuite pliante și se vor prezenta piese de teatru. Aceste acțiuni v or avea loc în asociație
pentru a determină f amiliil e să se apropie mai mult d e locul und e copiii munc esc (p entru a
le arată ce au făcut c opiii l or, și p entru a crește credibilit atea părințil or), sau înăuntrul
comunității p entru a implică un număr m ai mare de oameni și să n e apropiem mai mult unii
de alții.

III. S ensibiliz area și implic area comunității l ocale în încur ajarea copiilor pentru
dezvoltarea abilitățil or creative.
Comunit atea locală tr ebuie să fi e considerată un actor ch eie în d ezvoltarea
atitudinii p ozitive a tineretului, și să c ontribui e la conștientizarea posibili atilor dezvoltării
personale pe care aceștia le au prin p articip area la o educația non formală.
În acest sens activitățil e vor avea că sc op și implic area cât m ai posibilă a actorior
locali: instituțiil e public e, populația, firm ele commerciale, școlile. O atenție aparte va fi
acordată sp ațiilor public e cum sunt străzil e , piețele, casa de cultu ră, teren de sport pentru a
crea o vizibilit ate publi că acțiunii p e care o desfășură asociația.
Arătând c omunității r ezultate vizuale a educației non-formale aceasta speră să
prim ească pas cu p as înțelegere și sprijinul material pentru viit or. Aceasta va da tinertului
încredere în ei însuși, sprijinul c omunității și îi v a încur aja să aibă o atitudin e activă și
pozitivă.

G. ACTIVITĂ ȚI
I. Dezvoltarea unor deprind eri comunic ative și comportamentale (abilitățil e de
viață) în v ederea dobândirii un or abilități fund amentale: scris, citit, s ocotit, activități
creative și sportive

47
Activitățil e care vor fi organizate pentru a atinge acest gol se bazează pe domeniul
educației non formale.
Reamintind d efiniți a pe care a dat-o Consiliul Europei, educației non formale – este
o parte integrală a conceptului d e învăț are pe tot parcursul vi eții care se asigură că tinerii și
adulții prim esc și își m ențin abilitățil e și înclin ațiile necesare pentru a se adapta la o
schimb are de mediu c ontinuă. P oate fi dobândită prin iniți ativă p ersonală a fiecărui individ
prin activități dif erite de învăț are, având l oc în afară sist emului d e educație formală. O
parte inportantă a educației non-formale se organizează d e către organizațiile non
guvernamentale implic ate în comunități și în lucrul cu tin eretul.
Activitățil e care vor fi organizate pentru a atinge acest sc op se bazează p e
domeniul educației non formale.
Educația este un pr oces de învăț are care permite dezvoltarea continuă a
capacitățil or personale că individ și că m embru al societății. Educația non formală este o
activit ate care nu este structur ată și are loc în afară sist emului f ormal. Corespund e unei
colecții d e unelte/instrum ente de învăț are care sunt vă zute că alternative creative și
inovatoare a sistemuluid e învăț are clasic și tr adițional.
Educația non formală este un pr oces de învăț are activ, und e se acordă m ai multă
atenție nevoilor unei persoane și instrum entelor inovative folosite de persoane în pr ocesul
de învăț are.
Asociația are experiență în acest domeniu prin pr ogramele de educație non formală
implementate în anii pr ecedenți cu m ar fi organizarea spectacolelor de teatru și ateliere de
muzică, prin p articip area tineretului l a schimburi d e tineri promovate de programul Tineret
în Acțiun e, și d e asemena prin găzduir ea și trimit erea voluntarilor europeni în afara țării d e
proveniență pentru a desfășur a un st agiu d e serviciu european care îi ajută l a creșterea
personală desfășurând o educație non formală.
În cazul sp ecific al acestui pr oiect activitățil e vor fi structur ate pentru că t otul să
pâră m ai mult un j oc pentru c opii și să -i implicăm că pr otagoniști a ceea ce se întâmplă în
jurul l or.
Princip alele instrum ente pe care le vom folosi în d erularea activitățil or sunt:
– poveștile și desenele animate – vor fi f olosite pentru a le introduce copiilor princip alul
subiect: jocuri cu și d espre litere și num ere, care va permite copiilor să s e identific e cu
protagoniștii din p oveste și să s e simtă pr otagoniștii activitățil or propuse;

48
– activit ăți logice de tip puzzl e – pe baza personajelor în povești, copii v or avea de
reconstituit dif erite jocuri puzzl e;
– cântece și poezii: aceste activități sunt p arte a educației non-formale și au că sc op
dezvoltarea abilitățil or de comunic are și îmb ogățire a vocabularului atât de necesar în
comunic area de zi cu zi;
– desen și pictur ă: aceste activități s e vor lega de cele anteriore, desenând și pictând
copiii își v or dezvolta imaginația și calitățil e creative. O atenție specifică acordându -se
culorilor și formelor;
– activitățil e manuale: dezvoltarea mușchil or mâinil or un exercițiu fund amentală pentru
a-i ajuta pe copii să scri e. Activitățil e manuale vor includ e producerea unor obiecte
folosind dif erite materiale, de la făină p entru pâin e până l a folosirea materialelor
reciclabile de toate tipuril e;
– educația fizică: exercițiil e și gim anstic a vor fi f olosite pentru a-i ajuta pe copii să nu
mai fie stresați și să s e relaxeze. Exercițiil e și jocurile vor fi folositoare pentru a le
focaliza atenția asupra conștientizării c orpului l or și r elația acestuia cu m ediul. V or fi
aduse de asemena și echipe sportive pentru a crește spiritul d e grup al copiilor;
– jongleria: aceste activități v or fi pr opuse unui grup m ai mare de copii și tin eri pentru
coordonarea mișcăril or;
– teatru: c opii vor încerca să joace schimburi d e roluri, v or înv ața noi cuvin te și expresii,
se vor confrunt a cu o nouă realitate care ar put ea să le dea o mai bună viziun e a
realității din c are fac parte;
– petreceri: copiii v or fi încur ajați și v or primi cât e un pr emiu p entru eforturil or depuse
(un exemplu ar fi căut area comorii assuns e când c opiii urmăr esc indicii ascuns e care
conduc l a descoperirea premiului). O dată pe luna se va organiza o petrecere cu sc opul
de a sărbăt ori copiii născuți în lun a respectivă, p etrecere în care asociația intenționează
să-i implic e și pe părinți în c onfecționarea materialelor necesare și oferirea unui c adou
și mânc are pentru s arbatoriti.

II.Creșterea influenței familiei în v ederea înțelegerii imp ortanței educației formale
și non formale
Campania de conștientizare despre importanța educației formale și non formale va
cuprind e următ oarele activități:
a. întâln irile informale cu comunit atea rromă: încă d e la începutul pr oiectului n e
vom dedica timpul pentru întâlniri cu f amiliil e rrome cu scopul d e a discut a cu ei și a-i face

49
să conștientizeze motivele pentru c are copiii l or nu fr ecventează șc oala în m od constant.
Cum s -a mai sublini at, aceste întâlniri v or fi spontane și inf ormale;
b. pregătirea campaniei formale: acest p as includ e pregătirea materialelor
informative confecționate de copii b eneficiarii acestui pr oiect. Pli antele vor fi pr egătite
folosind limb ajul gr afic și au că sc op înțelegerea lor de către toți membrii c omunității.
Ba mai mult, pi ese de teatru v or fi organizate având că r ol educativ pr ezentarea
unor scene din vi ață reală și c are vizează pr oblema lipsei educației și a analfabetismului
(de exemplu s e poate prezența o situație în care un copil care știe să cit ească și să scri e își
previne părinții să nu s emnze un d ocument în c are acesta declară că este de acord să -și
vândă c asă). Pr egătind aceaste piese de teatru s e așteaptă că t oată lum ea să d evină
conștientă d e efectele educației formale și non-formale;
c. difuz area informațiilor: distribuir ea pliantelor în comună, prezentarea pieselor
de teatru în c omunit atea de rromi. Acest pas urmăr ește să explic e cât d e importantă este
educația în dezvoltarea personală a copiilor și să implic e familiile în particip area activă l a
această campanie.

III. Sensibiliz area și implic area comunității l ocale în încur ajarea copiilor pentru
dezvoltarea abilitățil or creative.
Activitățil e care vor fi organizate pentru a atinge al treilea obiectiv sunt:
a. evenimente public e și sp ectacole: piesele de teatru v or fi pr ezentate în sp ații
public e, piețe, Casă de Cultură, t erenul d e sport pentru a da vizibilit ate activitățil or copiilor
și se va face publicit ate în presă locală și în instituțiil e public e;
b. turnee de vară, t eatru, j onglerie în pr oiectele sociale din Br așov: aceste
spectacole vor fi pr ezentate altor asociații (C entrul P ersoanelor cu H andicap, C entru
Copiilor cu HIV, etc.); l a sfârșitul fi ecărui sp ectacol prezentat în l ocațiile respective, copiii
și educatorii ver participă l a workshop-uri împr eună cu g azdele;
c. activități în sp ații public e pentru educația ecologică: c olectarea gunoiului în
zonale rurale împr eună cu l ocuitorii zonei interesați de acțiun e, propunerea primări ei și
școlilor să p ermită și să s e alăture la acțiuni ample de înfrumus ețare a comunei care să aibă
atât imp act vizu al cât și estetic (pict area coșurilor de gunoi cu fl ori și animale în funcți e de
imaginația copiilor, într eținerea spațiilor verzi din p arcuril e public e, școli și c omunit atea
Romă);

50
d. activități c are vizează contribuți a instituțiil or priv ate: campanie de informare a
tutur or persoanelor care lucrează cu privir e la donarea celor 2% și cu privir e la colectarea
materialelor refolosibile: materiale textile, sticle din pl astic, hârti e, etc.;
e. implic area comunității l ocale în pr egătirea evenimentelor pub lice cum sunt
promovarea din u șă în ușă cu pli ante și broșuri.

H. REZULT ATE SCONTATE
Prin imp lementarea acestui pr oiect se așteaptă următ oarele rezultate:
Obiectiv I:
Dobândir ea deprind erilor mini me de comunic are, scris, citit și d ezvoltarea
deprind erilor creative ale copiilor și tin erilor din c omunit atea rromă și n on rromă din
Beclean.
Obiectiv ÎI:
Nivelul cr escut d e conștientizare a importanței educației formale și non formale
difuzată de familiil e romi din B eclean și o cooperare mai ridic ată pentru pr omovarea
educației.
Obiectiv III:
O contribuți e mai ridic ată dir ectă și indir ectă a comunității din B eclean prin
particip area la activitățil e asociației, o contribuți e foarte importantă p entru cr eșterea
personală a copiilor și tin erilor din comună .

I. EVALUARE SI INDIC ATORI
Obiectiv I:
Indic atori calitativi: pr ogresul activitățil or în c eea ce privește calitatea învățării și
origin alitatea lucrăril or realizate.
Instrum entul f olosit pentru evaluarea fiecărui copil va consta prin m enținerea unui
dosar personal în c are va arata progresele făcut e de acesta.
Indic atori cantitativi: numărul d e particip anți, numărul lucrăril or realizate.
Obiectiv II:
Indic atori calitativi: atitudin ea comunitățil or de romi cu priv are la recepționarea
informațiilor și p articip area acestora la implementarea campaniei.
Indic atori cantitativi: cr eșterea și descreșterea numărului d e copii care participă l a
pregătirea activitățil or în c entru.

51

Obiectiv III:
Indic atori calitativi: atitudin ea comunității l ocale către activitățil e formale și non
formale, implic area actorilor locali la implementarea acțiunil or, calitatea vizibilit ății în
presă și l a nivel local.
Indic atori cantitativi: numărul oamenilor, instituțiil or și firm elor priv ate care
participă la derularea activitățil or, cantitatea de materiale colectate prin acțiuni d e colectare
a celor 2% p entru sprijin m aterial, cantitatea de rezultate în presă.

J. RESURS E UMANE
Asociația, pentru a derula toate aceste activități s e concentrează pe colaborarea cu o
figură pr ofesională care s-a implic at deja în faza de redactare a proiectului și urm ează să
conducă t oate aceste activități c are au legătură cu câmpul educației non-formale.
Educatorul va fi prezent 3 ore pe săptămân ă rămânând ca restul activitățil or să fi e
continu ate de altă persoană din p ersonalul asociaței împr eună cu c ei trei voluntari care sunt
prezenți în B eclean care au un r ol secund ar datorită pr ovenienței străin e și a misiunii l or.
Educatorul împr eună cu asociația va monitoriza și evalua activitățil e și rezultatele
așteptate prin indic atorii calitativi și c antitativi.
În ceea ce privește relațiile externe cu m edia și institutil e locale vor fi ținut e de
stafful asociației.
Relațiile cu C onsiliul Jud ețean pentru acest proiect și bug etul v a fi ținut d e biroul
de proiecte al asociației.

K. VIZIBILIT ATE
Asociația Romilor Zonă Ardeal Brașov va da vizibilit ate proiectului prin:
-informațiile despre activitățil e și rezultatele vor fi difuz ate prin pr esă locală în
județul Br așov și în It alia;
-site-ul Asociația Romilor Zonă Ardeal Brașov este acum în c onstrucți e; informații
asupra proiectului v or fi public ate pe internet și d e asemenea pe websitul IB O Italia;
-vizibilit atea în comuna Beclean se va face prin activitățil e organizate de
comunit atea locală (pict area coșurilor de gunoi, spectacole de teatru, etc);
-antetul C onsiliului Jud ețean Brașov va fi raportat pe fiecare document și p e
materialele publicit are care vor fi pr oduse pentru pr omovarea proiectului.