INTRODUSERE………………………………………………………………. …………………. ……. 2 CAPITOLUL 1. ACTIVITĂȚI DE… [624810]

SUPRINS

INTRODUSERE………………………………………………………………. …………………. ……. 2
CAPITOLUL 1. ACTIVITĂȚI DE TRANSPORT DIN SFERA
SERVICIILOR ……………………………………………………………………………………………
3
1.1.TRANSPORT UL RUTIER ………………………………………………………… ………… 6
1.2.TRANSPORTUL FEROVIAR ……………………………………………….. 9
1.3.TRANSPORT NAVAL ………………………………………………………. 12
1.4.TRANSPORTUL AERIAN ………………………………………………….. 14

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERALĂ A S OCIETĂȚII …………………… 19
2.1. ISTORICUL SOCIETĂȚII ……………………………………………………………………. 19
2.2. ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE …………………………………. ………………….. 19
2.3. PIAȚA ȘI MEDIUL CONCURENȚIAL ………………………………………………… 28
2.4. ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE ȘI SEZONALITATEA LA
S.C. ATLASSIB S.R.L. ………………………………………………………………………………
31
2.5. CONSI DERAȚII CU PRIVIRE LA ANALIZA INDICATORILOR
ECONOMICO -FINANCIARI ……………………………………………………………….. …..
33

CAPITOLUL 3. CREȘTEREA EFICIENȚEI ACTIVITĂȚII DE TRANSPORT
TURISTIC PRIN COMERCIALIZAREA SERVICIILOR ………………………………
39
3.1. MĂSURI DE DEZVOLTARE ȘI ÎMBUNĂTĂȚIRE A CALITĂȚII
SERVICIILOR TURISTICE ………………………………………………………………………..
39
3.2. PROMOVAREA SERV ICIILOR DE TRANSPORT TURISTIC LA S.C.
ATLASSIB S.R.L. ………………………………………………………………………………………
40

CONCLUZII ȘI PROPUNERI 44

Bibliogra fie ………………………………………………………………………. 48

2

INTRODUCERE
Din cele mai vechi timpuri transporturile au fost prezente în activitățile cotidiene
ale oamenilor, iar pe măsură, ce societatea a evoluat, importanța lor în sistemul co mplex
al civilizației umane a crescut continuu.
Apariția și dezvoltarea societății omenești a impus, fără îndoială, apariția nevoii
de transport. Omul primitiv trebuia să se deplaseze în căutarea hranei, mergând pe jos
pentru început, iar mai târziu folosi ndu-se de animale (primele mijloace de transport).
În antichitate, transporturile au jucat un rol determinant în dezvoltarea societății
și formarea statelor. Primele orașe au luat naștere la întretăierea căilor de comunicație
naturale (intersecții de drumu ri comerciale, confluențe ale râurilor și porturilor). In
această perioadă, ca dealtfel și în Evul Mediu, transporturile au cunoscut o sensibilă
dezvoltare, dar datorită caracterului limitai al producției și circulației mărfurilor, ele se
desfășurau cu pre ponderență în sfera comercială. Transporturile se rezumau în principal
la cele bazate pe tracțiunea animală, pentru zona continentală, și la mici ambarcațiuni ce
traversau mările, oceanele, fluviile și râurile navigabile.
În ceea ce privește transporturi le pe uscat în Evul Mediu, putem vorbi de
caravane de negustori care, urmând marile drumuri comerciale, transportau mărfuri
dîntr -o zonă în alta. Totuși existau nenumărate dificultăți pe care le avea de învins chiar
în Europa, circulația oamenilor și a mă rfurilor. Obstacole naturale stânjeneau și ele
transporturile terestre. Cel mai obișnuit mod a de a călători pe uscat era călare sau în
cărucioare ușoare, pe două roți, trase de cai.
Căile de transport pe apă erau mai des folosite decât astăzi. O întreagă activitate
de construcție pe malurile râurilor și canalelor a creat diguri, cheiuri, debarcadere. Până
când s -a răspândit folosirea busolei, navigația se practica numai de -a lungul țărmurilor
(cabotaj).
Tonajul corăbiilor era modest. De la începutul seco lului al Xll -lea,
perfecționarea cârmei a permis organizarea convoaielor de vase care erau escortate de
corăbii de război.
În contextual formării societății industrializate, rolul atribuit procesului de
transport s -a adâncit, ajungând să exercite o influen ță orizontală asupr a întregului sistem
productiv. Astfel, transporturile structurează spațiul marilor orașe moderne, influențând
implantarea întreprinderilor și stimulând dezvoltarea schimburilor internaționale.

3
Epoca modernă a determinat perfecționarea m ijloacelor și căilor de transport, în
aceste condiții transporturile ajungând să se delimiteze ca ramură economica de sine
stătătoare.
Un transport eficient reprezintă, în mod cert, un aspect al calității vieții,
maximizarea rezultatelor activității conduc ând la numeroase și permanente tendințe și
evoluții.
Transportul nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de realizare a unei
multitudini de scopuri practice. Societatea modernă de azi oferă nenumărate motivații
cu privire la deplasarea în timp și spaț iu a oamenilor și mărfurilor. De aceea, se poate
afirma că transportul influențează toate laturile vieții economico -sociale, iar dezvoltarea
echilibrată, armonioasă, a acestora, în pas cu cerințele reproducției lărgite, constituie un
obiectiv important a l politicii economice a oricărui stat.
În mod cert evoluția în timp a sistemelor de transport s -a realizat ca răspuns la
cerințele societății nevoilor tot mai accentuate privind mobilitatea bunurilor și
persoanelor, le -au fost oferite mijloace, moduri de transport din ce în ce mai sofisticate,
atât din punct de vedere tehnic, logistic, căi și infrastructural. La proiectarea acestora au
prevalat întotdeauna rațiuni de natură economică, pe un plan ceva mai îndepărtat fiind
luate în calcul și cele de ordin s ocial. Validarea oricărei mișcări în spațiu a bunurilor și
persoanelor depindea exclusiv de scopul urmărit, de efectele economico -sociale ce
urmau a fi obținute. Cu toate acestea, evoluția de ansamblu a societății omenești a
demonstrat, mai ales în ultimii ani, că scoaterea din contextul natural a tuturor
activităților umane, deci și cea specifică transporturilor, nu numai că nu este benefică
societății, analizate în ansamblul ei, dar poate deveni periculoasă, atât față de calitatea
vieții umane cât și a fa ctorilor de mediu.
Am ales societatea S.C. A tlassib S.R.L ca firmă pe care am studiat -o pentru
realizarea acestei lucrări deoarece este o agenție cu experiență pe piața serviciilor
turistice, care și -a câștigat prestigiul prin calitatea și promptitudinea ofertelor, având în
spate o echipă entuziastă, formată din persoane cu pregătire profesională în transporturi.
La baza acestui motiv a stat dorința mea de a observa prin ce metode și cu ce mijloace a
putut face față concurenței și s -a putut afirm a.

4
CAPITOLUL 1. ACTIVITĂȚI DE TRANSPORT DIN SFERA
SERVICIILOR
Transportul reprezintǎ una din componentele de bazǎ ale prestației turistice,
asigurând deplasarea turiștilor de la locul de reședințǎ la locul de petrecere a vacanței
sau pe diferite t rasee turistice . Serviciile de transport sunt esențiale nu numai pentru
economia națională și comerț, dar și pentru viața de zi cu zi a populației. Ele joacă un
rol important în cadrul unei societăți moderne, iar lumea se așteaptă ca ele să fie acolo
cînd este nevoie de aceste servicii și să funcționeze așa cum trebuie .
(www.transport.ngo.ro )
Odată cu dezvoltarea pe plan global a tuturor domeniilor s -a observat și o
dezvoltare impresionantă a transporturilor, fie acest ea rutiere de pasageri sau de mă rfuri,
feroviare, acvatice s au aeriene. Această dezvoltare incl ude în sine așa parametri cum
sunt siguranța sporită a traficului, viteza mai mare de transportare a încărcăturilor,
eficiența mai înaltă a sistemelor de transport, iar în rezultatul acestei dezvoltări s -a
ușurat cu mult procesul de producție în toate ramurile industriale. Dar totodată
dezvoltare înseamnă și creșterea nivelului de complexitate a dirijării sistemelor de
transport, ceea ce impune o calificare mai înaltă a specialiștilor din domeniu, precum și
o responsabili tate sporită a acestora.
Astăzi schimbul de produse și activități este așa de dezvoltat încât, practic, nu
mai există zone și localități care să depindă exclusiv de produs ele obținute pe plan local.
Transportul a făcut posibilă exploatarea mai completă ș i mai eficientă a resurselor
naturale ale planetei, contribuind nemijlocit la progresul economico -social al țărilor
lumii.
Serviciile de transport turistic se încadreazǎ în categoria serviciilor turistice de
bazǎ și ele asigurǎ deplasarea turistului din b azinul cererii în bazinul ofertei, în cazul
turismului de sejur sau pe toatǎ durata cǎlǎtoriei în cazul turismului itinerant.
Transportul turistic reprezintǎ prima formǎ de manifestare a consumului turistic fiind
singura componentǎ din structura produsul ui la care nu se poate renunța.
Existǎ o legaturǎ strânsǎ între turism și transporturi, este de fap t vorba de o
interconditionare. În desfǎșurarea transportului turistic se apeleazǎ la o varietate de
mijloace de transport, alegerea acestora fiin d determinatǎ de o serie de factori. Este
vorba de distanța de parcurs, specificul itinerariilor, motivul deplasǎrii, starea cailor de
comunicații și nivelul tarifelor practicate.

5
Oferta de servicii de transport este alcătuită din ansamblul prestațiilor prin
intermediul cărora se realizează deplasarea mărfurilor ori călătorilor dintr -un lor în altul.
Această ofertă include atît transportul propriu -zis, al mărfurilor și persoanelor avînd
drept suport mijloacele de transport și activități auxiliare (încǎrc area, descǎrcarea,
manipularea, aranjarea, protejarea etc.), câ t și infrastructura corespunzătoare, în lipsa
căreia prestația nu poate avea loc . (Olteanu, 2009, p.123)
Este de la sine înțeles că atunci cînd este vorba de transporturile vacanțelor și
călătoriilor pre tențiile persoanelor cresc.
Căci cum orice activitate de turism presupune deplasarea temporară a turismului
spre locul călătoriei sale și revenirea la reședință după consumarea actului turistic. Drept
urmare circulația turistică realizată prin fluxuri t urisitice – implică derularea unui trafic
turistic, deosebit de complex, realizat atît în plan național cît și în plan internațional.
Acest trafic este realizat cu mijloace de transport (automobile, autocare, calea ferată,
avioane, nave diverse, instalații de transport pe cablu etc.) , iar pentru prestațiile turistice
transportul reprezintǎ una dintre componentele de bază. ( Lanquar, 1989, p.58)
Totuși este bine de precizat că azi, în principal, transporturile turistice se
desfășoară pe calea aerului sau cu mijloace auto (pest e 40% deținînd din ponderea
totală, fiecare dintre aceste forme de transport), cele pe calea ferată și navale realizînd
cote mai mici (în jur de 7 -8 %). Transportul aerian a revoluționat transportul global,
reducând dramatic timpul necesar cǎlǎtoriei pe ma ri distanțe. Cǎlǎtoriile peste oceane,
care ar fi putut dura sǎptǎmâni sau chiar ani, acum pot fi fǎcute în câteva ore.
Mai recent inedita formă de turism spațial pare a deschide o nouă eră a
călătoriilor spre necunoscutele destinații ale universului. Se prea poate ca viitorul
turismului, și din acest punct de vedere, să concerteze călătoria cu descoperirile.
Pe de altǎ parte serviciul de transport din industria vacanțelor și călătoriilor
vizează, pe lîngă o serie de activități de facilitare a realizări celorlalte prestații turistice
ansamblul operațiilor, condițiilor și facilităților legate de organizarea deplasării fizice a
turiștilor, a bagajelor și a mărfurilor destinate consumului acestora. ( Minciu, 2004,
p.233)
Luând în calcul doar elementele precizate, est e evidentǎ interdependența
existentă între turism și transporturi. Această interdependență este evidențiată de o serie
de elemente din rândul cǎrora amintim:

6
– transportul reprezintă prima manifestare a consumului turistic, asigurînd deplasarea
de la reședin ța permanentă la locul de petrecere a vacanței sau pe toată durata
călătoriei;
– de nivelul dezvoltării și organizării transporturilor depinde în mare parte durata și
calitatea vacanței (facem trimitere la rapiditatea, respectiv durata călătoriei, legat ă
de alegerea unei anumite destinații);
– perfecționarea mijloacelor de transport a stimulat evoluția turismului, conducând la
extinderea sa în spațiu, ca și la apariția unor noi forme de manifestare a actului și
consumului turistic.
În concluzie putem afirma cǎ activitatea de transport constituie axa centrală a
întregului sistem turistic dintr -o zonă sau țară .( Niță & Niță, 2010, p.115)

1.1. TRANSPORT UL RUTIER

Căile rutiere par a fi cele mai la îndemână mijloace de transport din lume, cel
puțin prin gradul lor de a coperire și, implicit, ar trebui să constituie principalul suport al
fluxurilor turistice. Automobilul si autocarul sunt mijloace deja clasice al căror avantaj
rezidă în posibilitatea penetrării în regiuni mai puțin accesibile altor forme de transport,
devenind un factor esențial de difuziune a turismului. Avântul automobilismului a
generat dezvoltarea unor asociatii den Automobil Club care dispun de rețele proprii de
deservire (service, motel, agenții turistice), stând la baza apariției unor ghiduri celebr e
ca și la amenajarea unor zone în interes turistic.
Automobilul oferă suplețe în utilizare, fiind considerat ca factorul esențial în
democratizarea turismului. De altfel, 80% din fluxurile Europei sunt date de automobil.
Unul dintre atu -urile principale ale utilizării automobilului este accesibilitatea, capitol la
care atât căile ferate, cât și transporturile aeriene nu îl pot înlocui. Succesul rapid pe
care l -a înregistrat automobilul nu a fost în cocordanță directă cu dezvoltarea căilor
rutiere, ajungân du-se la situații în care fluxurile au depășit cu mult capacitatea acestora,
până la apariția unor blocaje periodice.
Dezvoltarea turismului a grăbit construirea multor magistrale rutiere: Autostrada
Soarelui între Nordul și Sudul Franței, Genova -Reggio C alabria și Milano -Pescara în
Italia. Ofensiva fără precedent a campingurilor se datorează tot automobilului de care
depinde și o întreagă industrie care oferă accesorii necesare unei vacanțe agreabile

7
(accesorii pentru transportul bicicletelor, planșelor d e surf, schiurilor, lăzilor frigorifice
etc.).
Transporturile rutiere se pot realiza cu autocare și microbuze pentru
transporturile de grup, autoturisme proprietatea personală pentru transporturile
individuale și familiale, autoturisme închiriate în sist em rent -a-car, cu sau fără șofer,
pentru transport individual, autoturisme închiriate sau comandate în sistem de taximetrie
și transport în comun.
Autoturismele sunt mijloace de transport utilizate în programele turistice ca
urmare a tendinței și preferințelor turiștilor de a cǎlǎtori individual, atât prin
aranjamente turistice stabilite de organizatorii de turism, cât și pe cont propriu, acestea
fiind incluse în diferite combinații cu alte mijloace de transport .(Draica, 2003, p.17)
Aranjamente turisti ce includ:
a) Fly and Drive . Fǎcând parte din categoria aranjamentelor turistice organizate,
acest tip de program utilizeazǎ combinația avion – autoturism, autoturismul fiind pus la
dispoziția turistului de la sosirea în aeroport și pânǎ la îna poierea în aeroportul de
plecare sau în alt loc stabilit în prealabil.
b) Package Tour. Acest tip de aranjament include transport aerian și cu
autoturismul, servicii de cazare, servicii de masǎ, vizite la obiective turistice etc.
În cadrul ara njamentelor organizate sau al cǎlǎtoriilor pe cont propriu,
autoturismele pot intra în combinație și cu alte mijloace de transport, cum ar fi trenurile
autocușetǎ sau navale de tip car -ferry, ambele fiind echipate atât pentru transportul
autovehiculelor, c ât și pentru transportul posesorilor acestora.
Franciza rent a car reprezintǎ un sistem ce cuprinde operațiuni și proceduri
specifice, norme tehnice, modalitǎți de promovare și vânzare, precum și alte metode
proprii de management și operare imp use de francizor pentru închirierea de mașini.
Închirierile de autoturisme pot fi asociate cu programe diverse, atractive pentru turiști,
oferindu -se pachete speciale – programe combinate.
Tendințe în dezvoltarea turismului automobilistic:
– dezv oltarea continuǎ, pe traseele turistice rutiere, a rețelei de unitǎți de cazare dotate
la nivelul actual al cerințelor turiștilor;
– dezvoltarea rețelei de terenuri de campare;
– completarea echipǎrii șoselelor cu stații de benzinǎ, unitǎți de întreținere, com erciale
și de alimentație;
– diversificarea itinerariilor și a produselor “Package -tour”, cu noi destinații;

8
– rezervarea prealabilǎ și a unor servicii complementare, specifice turismului
automobilistic;
– dezvoltarea formulelor combinate: transport rutier cu tr ansportul aerian, cu cel
feroviar (vagoane -platformǎ pentru autoturisme) sau cel maritim (similar,
autoturismul se transportǎ se parat, pe autocamioane -platformă ).
Autocarele sunt mijloace de transport principale în organizarea programului
turistic, fiind utilizate de la simple transferuri de grupuri de turiști (aeroport, gǎri, hotel,
stațiuni turistice etc.) pânǎ la circuite pe itinerare complexe.
Autobuzul sau autocarul reprezintǎ, un mijloc de transport tot mai utilizat și
poate fi considerat corespondentul transportului automobilistic adaptat la turismul de
grup. Astfel principalul sǎu avantaj reprezintǎ costul scǎzut pe pasager, ținând seama și
de cheltuielile variabile, cât și de cele fixe. Succesul transportului cu autocarul se
datoreazǎ n u numai diferenței de preț fațǎ de alte mijloace de transport, dar și
ameliorǎrii substanțial a echipamentului (confort, servicii interioare, climatizare),
creșterii securitǎții și unei adaptǎri optime necesitǎților turismului. De aceea,
coeficientul de ut ilizare a capacitǎții autocarelor depǎșește 75%, fiind superior celor din
transportul feroviar și aerian. Clientela turismului cu autocarul este formatǎ, în special,
din tineri sau din membrii unor asociații, întreprinderi .(Stănciulescu, 2000, p.116)
Transportul cu autocarul are u n aport important în dezvoltarea turismului. El
asigurǎ adesea ocuparea hotelurilor în extrasezon și corespunde unei noi cereri de
cǎlǎtorie și sejururi integrate. „Cariștii" importanți furnizeazǎ, în produsele turistice pe
care le vând, pe lângǎ transport , diferite prestații ce intrǎ în componența produsului
turistic: cazare, restaurant, animație, excursii.
Autocariștii negociazǎ cu grupurile de turiști serviciile pe care le pun la
dispoziția acestora (transport, cazǎri, vizite), atât pe baza programelor regulate, cât și a
celor ocazionale (la cerere). În cazul programelor repetitive acestea nu pot fi asigurate
decât dacǎ numǎrul turiștilor, reuniți într -un grup, depǎșeste o numitǎ limitǎ
minimǎ .(Gherasim & Gherasim, 2012, pp.223 -224)
Transportul cu autocarul sau microbuzul poate fi considera t corespondentul
transportului automobilistic adaptat la turismul de grup, are un preț accesibil și
constituie o contribuție importantă la dezvoltarea turismului. De asemenea, transportul
cu autocarul reprezintă o ameliorare semnificativǎ a echipamentelor și serviciilor
(confort, climatizare, radio, TV, bar, ghizi, asistenți), securitǎții, adaptare la necesitǎțile
turismului.

9
Coeficientul de utilizare a capacității autocarelor depășește 75%, fiind superior
celor din transportul feroviar și aer ian. Clientela turismului cu autocarul este formată, în
special, din tineri sau din membrii unor asociații, întreprinderi, iar tariful se calculeazǎ
în funcție de capacitatea autocarului sau microbuzului, distanța efectiv parcursă,
numărul de ore sau zile efective, taxele rutiere, parcarea, întreținerea autovehiculului.

1.2. TRANSPORTUL FEROVIAR

Transportul feroviar asigură deplasarea în spațiu și timp a bunurilor și
persoanelor cu ajutorul locomotivelor și vagoanelor, care circulă după un program
prestabilit, pe trasee fixate (căile ferate).
Transportul feroviar este asigurat, de regulă, la prețuri mai scăzute decât cele
practicate în transportul auto și aerian, îndeosebi pe distanțe medii și lungi. Procesul de
transport se desfășoară neîntrerup t, ziua și noaptea și în tot cursul săptămânii, în condiții
de regularitate și potrivit unor grafice prestabilite. De asemenea transportul feroviar
prezintă un grad ridicat de siguranță, ca urmare a respectării stricte a normelor de
siguranță a circulației pe căile ferate. Din punct de vedere turistic, transportul feroviar
este aproape exclusiv “european”.
Avantajele transportului feroviar (Stănciulescu, 2000, p.201) :
– regularitatea și certitudinea deplasării, ca urmare a independenței relative a
mijloacelor feroviare față de starea vremii;
– costul relativ mai scăzut al călătoriei față de mijloacele aeriene, asociat cu viteza
mare de deplasare. Pot fi menționate în acest sens trenurile de mare viteză de tipul
ICE (Intercity Express) în Germania, TGV (Train a Grand Vitesse) î n Franța, TAV
(Treno Alla Velocita) în Italia asigură, pe lângă deplasarea foarte rapidă, legături
multiple (sub denumirea Eurostar circulă, prin tunelul de sub Canalul Mânecii, 60
de trenuri de mare viteză care leagă Londra cu Paris și Bruxelles);
– comodit atea oferită prin vagonul de dormit și vagonul -restaurant;
– posibilități mult mai largi de vizionare a peisajului;
– faptul că îmbarcarea și debarcarea se realizează, în general, în interiorul localităților,
pentru ajungerea la hotel nemaifiind necesar transf erul.
În ceea ce privește oferta de programe, întrucât s -a constatat un declin al rutelor
standard, s -au creat trenuri recreative (în Italia, China, Spania, Elveția), au fost

10
revitalizate sau create rute care îmbină deplasarea cu agrementul (Trans -Siberia n
Express, Orient -Express, Veneția Simplon Orient -Expres, American Orient -Expres).
În organizarea transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc atât
cursele regulate, cât și cele speciale (charter). În cazul curselor de linie, agențiile de
turism închiriază o parte a capacității garniturilor; în situația traseelor mai aglomerate se
realizează suplimentarea capacității trenurilor obișnuite. Cursele speciale (charter) sunt
organizate în perioadele de sezon și la sfârșitul săptămânii. Ele pot fi exploatate, integral
sau parțial, de organizatorii de turism.
În concordanță cu evoluțiile în domeniul rezervărilor s -a inițiat și pe calea ferată
un astfel de sistem (SOCRATE – Systeme Offrant a la Cliente la Reservation
D’Affaires et de Tourisme en Eu rope) în conexiune cu Sabre, care asigură serviciile de
călătorie și cazare, s -au introdus tichete automate (ATB – Automated Ticket and
Boarding Pass) în vederea standardizării operațiunilor, se promovează cooperarea între
transportatori diferiți (feroviar i, aerieni, rutieri), între aceștia și agențiile de voiaj etc.
Tarifele internaționale se determină, în principiu, ca o sumă a tarifelor naționale. Fiecare
țară își fixează propriile reduceri tarifare (pe perioade de timp, categori i de trenuri, tarife
de grup).
Aranjamente pe calea feratǎ:
a) Rail Inclusive Tour (RIT) presupune comercializarea de către agenții de voiaj
a unui pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate, la un preț global, folosind
ca mijloc de transport t renul.
În aranjament RIT clasa I sau a II -a, se pot realiza următoarele variante de
călătorii: dus -întors pe un anumit traseu, circuite speciale într -o singură direcție, curse
combinate cu folosirea pe anumite parcursuri a autocarului. Restricț iile, legate de acest
aranjament turistic, prevăd un număr minim de înnoptări hoteliere care variază de la un
aranjament la altul.
Tariful se stabilește în contractul încheiat între agentul de voiaj și calea ferată și
poate fi aplicat în mai m ulte variante tarifare, în funcție de tipul de aranjamente RIT.
Variante ale RIT:
– RIT-I este folosit de turiști individuali și presupune o reducere a tarifului feroviar cu
circa 20%, fără a fi limitat volumul minim al traficului în acest aranj ament.
– RIT-IG este utilizat tot de către călători individuali sau de grupuri mici și presupune
reduceri tarifare de până la 40%. În contractul încheiat între parteneri se prevede un
volum minim de trafic, aliniat celui din anul precedent.

11
– RIT-GP este fol osit de grupuri de turiști care sunt programați pe subperioade de
timp, prevăzându -se pentru fiecare un anumit minim de trafic. Reducerea de tarif
este de până la 45%, generând pentru agențiile de voiaj importante beneficii
suplimentare.
– RIT-Y și RIT-YP sunt aranjamente destinate tinerilor sub 26 de ani, fără programare
sau cu programarea transportului și presupunând reduceri tarifare până la 50%.
– RIT-G reprezintă o variantă de RIT practicat la cele mai scăzute tarife, având scop
promoțional și utilizare conjuncturală.
Indiferent de tipul de aranjament RIT, condițiile de vânzare RIT se face numai
prin agențiile de voiaj care capătă acest drept de comercializare în urma încheierii unui
acord -contract cu administrația căilor ferate din țara de reședință.
Agenția de voiaj trebuie să lanseze și să facă publicitate pentru un aranjament
RIT ce nu poate depăși 12 luni și pentru care precizează tipurile de prestații turistice și
datele programate. De asemenea, prețul minim de vânzare al aranjamentului turistic
trebuie să depășească cu minimum 10% prețul transportului pe ruta respectivă, pentru
călătorii izolați. Tariful transportului nu poate fi publicat separat, ci numai inclus în
prețul IT al aranjamentului, publicitatea realizată prin materiale uzua le (pliant, broșură)
de către agentul de voiaj trebuie să îndeplinească anumite condiții privind conținutul. Ea
trebuie să cuprindă: durata călătoriei, tipul de cazare folosit, clasa calitativă, tipurile de
prestații, prețul de vânzare.
Agenții le de voiaj pot oferi legitimații de cǎlǎtorie în trafic internați onal, cu
tarife reduse, astfel:
a) INTER -RAIL – un aranjament de transport feroviar ce se organizează pentru
posesorii de legitimații cu același nume și implică acordarea unor reduceri
tarifare de 50% la vagoane de clasa a II -a pe tot parcursul feroviar al țărilor ce au
aderat la acest sistem. Sistemul se adresează tinerilor sub 21 de ani și este girat
de căile ferate franceze.
b) EURAIL (-Tariff… -Group… -Pass) – adresat turiștilor din țările ex traeuropene
care pot achiziționa biletele cu același nume de la reprezentanții unor
administrații ale căilor ferate europene sau agenții de voiaj acreditate în America
de Nord și Sud, Africa, Japonia, Australia, pentru destinații europene.
c) B.I.J. – adresat tinerilor sub 26 de ani, cu reduceri între 20 și 50%, în funcție de
destinație (țarǎ europeanǎ).

12
d) BALKAN FLEXIPAS – numǎr nelimitat de cǎlǎtorii în țǎrile balcanice, într -o
lunǎ; tinerii sub 20 de ani au reduceri de 45% din tariful integral.
e) EURO MINI GRUP – pentru cǎlǎtorii în Europa, pentru grupuri de minimum 2
persoane, din care un tânǎr sub 16 ani.

1.3. TRANSPORT NAVAL

Transportul pe apă reprezintă una din formele de deplasare puțin solicitate,
datorită condițiilor mai speciale de realizare, vi tezei pe care o realizează navele și
necesitățile continuării călătoriei, de cele mai multe ori, cu alte tipuri de mijloace.
Drept urmare, transportul naval contează doar cu 2 -3% din traficul turistic
internațional și 1 -2% din circulația turis tică a țării noastre, ponderea sa menținându -se
relativ constantă.
Din categoria mijloacelor de transport naval pot fi menționate navele maritime și
navele fluviale de pasageri care opereazǎ pentru transporturile de turiști. Ambarcațiunile
precum șalupele, iahturile, yolele, hidrobicicletele, bǎrcile sau planșeele pot fi
considerate mijloace de agrement nautic, și ca atare, nu pot fi încadrate în categoria
mijloacelor de transport naval.
Referitor la navele maritime și fluviale de p asageri, trebuie amintit cǎ acestea
pot opera la fel ca și celelalte tipuri de mijloace de transport: fie în sistem de linii
regulate, fie în sistem charter.
a) Navele de linie sunt mijloace de transport care opereazǎ între douǎ sau mai
multe localitǎți, con form unor orare și frecvențe de circulație prestabilite,
utilizǎndu -se nave cu sau fǎrǎ cabine, în funcție de distanța de parcurs.
b) Navele charter de pasageri sunt folosite pentru excursii spre diferite destinații.
Transporturile navale se reali zează în prezent mai mult sub forma croazierelor,
transformându -se de fapt dintr -o modalitate de deplasare într -una de agrement.
Croaziera reprezintă, un produs turistic (pachet de vacanță) constând în
petrecerea sejurului la bordul unei nave special amen ajate, oferindu -se călătorilor nu
numai un voiaj maritim obișnuit, ci și unele tratamente și condiții de agrement
deosebite, precum și vizitarea unor porturi și localități în afara granițelor țării, în
conformitate cu itinerarul stabilit în prealabil.
Croaziera se poate constitui atât într -un produs turistic distinct, cât și într -un
element component al acestuia, sub forma unui circuit complet sau ca deplasare pe un

13
parcurs inițial. În combinație cu transportul turistic aerian, rezultă un aranjament
turistic denumit „fly -cruise” ce permite pasagerilor să atingă puncte de îmbarcare în
vase rapide și să revină, la domiciliu, tot rapid la sfârșitul croazierei, prin continuarea
drumului pe calea aerului.
Piața turismului de croazieră și -a modificat imaginea în ultimii ani, de la o piață de lux
la o piață și o ofertă de masă, destinată unui public mai larg și mai tânăr. Tendințele
recente sunt de scurtare a duratei croazierelor, de combinare a aranjamentelor aer –
mare o dată cu liberalizarea transporturilor a eriene și o diversificare a activităților ce se
desfășoară la bordul navelor.
Prețurile actuale pentru croaziere oscilează în jurul unei medii de ci rca 200
euro/pers./zi, interpretat ca fiind un preț relativ scăzut, în comparație cu costul
serviciilor turistice ce ar trebui achitate zilnic de un client, într -un alt mod de organizare
a deplasării, pentru transport, rezervări la hotel, servirea meselor și agrement.
Navlul este tariful convenit în contractul de transport, încheiat de armator cu
operatorul de turism pe o perioadă determinată. Acesta este stabilit pe zi și este
determinat de totalitatea cheltuielilor de exploatare anuală a navei.
Cu cât această perioadă este mai mare, cu atât navlul este mai mic, putându -se
deci stabili tarife de vânzare pe sezoane și extrasezoane turistice.
Contractele de închiriere pot fi de mai multe tipuri:
a) Trip – călătoria se efectuează spre un anumit port de destinație și retur;
b) Round Trip Charter – călătoria se efectuază î n mai multe porturi, nava revenind în
portul inițial de plecare;
c) Time Charter – nava este pusă la dispoziția celui care o închiriază o perioadă de
timp determinată.
Serviciile oferite clientelei în domeniul transporturilor navale pot fi subdivizate
în: curse de linie; linii de croazieră; deplasări scurte sau minicroaziere; călătorii în
interior pe râuri, lacuri, canale; călătorii individuale cu vase de agrement, proprietate
privată sau închiriate.
În funcție de numărul pasagerilor, mărimea și confortul navelor, calitatea
serviciilor, durata călătoriei, tipologia agrementului, se disting:
– croaziere de vacanță (nave de mare capacitate, 1.000 -2.000 de pasageri,
itinerarii medii de circa șapte zile, clientelă diversă, destinații obișnuite);
– croazi ere de lux (nave de capacitate mai mică, 150 -900 de pasageri, confort
superior, personal de înaltă calificare, itinerarii de 14 -30 zile);

14
– croaziere exotice sau de aventură (nave de capacitate mică, destinații originale,
turiști amatori de explorări, servic ii specifice, personal cu instruire specială etc.).
Acestora le mai pot fi adǎugate deplasǎrile scurte cu ferry -boat-ul sau
minicroaziere între insule de -a lungul coastelor, acolo unde condițiile geografice și
dezvoltarea economicǎ au favoriza t astfel de cǎlǎtorii. De asemenea, un loc distinct în
structura croazierelor îl ocupǎ cǎlǎtoriile pe rǎurile interioare.

1.4. TRANSPORT UL AERIAN

Avionul a însemnat și pentru turism o variabila revoluție, permițând deplasări
rapide dintr -un loc în a ltul, survoltarea regiunilor nepoluate sau inospitaliere,
introducerea în exploatare a unor resurse izolate. Călătoria cu avionul aduce turistului
modern un beneficiu remarcabil, și anume consumul minim de timp liber, ce va fi
utilizat pentru recreere în l ocul de sejur.
Asemănător altor căi și mijloace de transport, cele aeriene au particularitățile
lor, între care enumerăm:
– viteză apreciabilă de deplasare (950 km/oră la avioanele obișnuite, 2000 km/oră
la cele supersonice), asigurând avionului primu l loc în ceea ce privește
rapiditatea;
– capacitatea de transport ajunge la 300 -350 persoane. Asociată cu viteză de
deplasare și posibilitatea efectuării mai multor curse într -o anumită unitate de
timp, capacitatea globală de transport o depășește frecvent pe cea atrenurilor sau
a vapoarelor;
– siguranță călătoriei se apropie de cea a transporturilor feroviate, printre factorii
de perturbare numărându -se condițiile meteorologice, defecțiunile tehnice și de
comandă, terorismul internațional;
– confortul asigura t este mediu, el depinzând de tipul avionului și de condotiile de
zbor; prețul biletului este mare, ceea ce face că avionul să fie preferat de turiștii
cu venituri superioare medie;
– dependența turismului de traseu și mijlocul de transport este maximă. Esc alele
sunt scurte și nu permit desfășurarea unor acțiuni recreative de anvergură.
Prin dotările de care dispun, aeroporturile reprezintă adevărați poli ai turismului,
ele oferind turiștilor o gamă largă de servicii: hoteluri, restaurante, cine matografe, gări
feroviare, centre de recreare diverse etc.

15
Transporturile aeriene se adaptează și ele particularităților de dezvoltare a
fenomenului turistic. Astfel, au intrat în folosință elicopterele, avioanele charter sau cele
personale cu capacit ate limitată, dar cu o fiabilitate sporită.
Utilizarea transporturilor aeriene în scopuri turistice prezintă și unele
neajunsuri, între care: dependența acestora de condițiile naturale, ceea ce pune sub
semnul incertitudinii respectarea rigur oasă a orarului sau chiar realizarea călătoriei, o
anumită insecuritate a voiajelor, investițiile mari pe care le reclamă construirea și
exploatarea unor aeroporturi moderne. De asemenea, trebuie amintit că transporturile
aeriene resimt puternic influența penuriei de conbustibil, a terorismului, a crizelor
economice și politice.
Cu toate acestea, calea aerului continuă să fie cea mai solicitată în
aranjamentele turistice și călătoriile pe cont propriu, mai ales în traficul internațional. În
aceste cond iții, apăr noi probleme cărora trebuie să le rapunda dezvoltarea și
modernizarea transporturilor. Acestea pot fi grupate, în opinia specialiștilor, pe patru
direcții principale și anume:
– producția de echipamente (aeronave și motoare) și caracteristiciile f lorei
(capacitate, vechime);
– aeroporturi (capacitate și servicii oferite);
– sisteme de navigație și control trafic;
– servicii de transport aerian (linii regulate, charter și taxi aerian).
În ce privește producția, se observă, în primul rând, o eviden ța segmentară a
producătorilor în funcție de capacitatea de transport; astfel, în cazul celor de mare
capacitate (150 -500 pasageri), se înregistrează o concentrare foarte puternică. În privință
aeroporturilor, apăr probleme legate de proprietate, administr are (control și operare) și
cheltuieli de funcționare.
Navigația și controlul traficului aerian se referă la asistarea navelor în aer și la
sol (decolare, aterizare etc) și în general, nu privesc direct activitatea turistică. Aceste
servicii au un car acter tehnic și cuprind o serie de norme de circulație sau de altă natură,
stabilite cu acordul Organizației Internaționale a A viației Civile, menite așa garanteze
siguranță zborurilor.
Serviciile furnizate de liniile aeriene reprezintă compon ența cu cea mai mare
incidență asupra activității turistice. Acestea sunt, în mod obișnuit, subdivizate în:
a) servicii regulate sau curse de linie,
b) servicii neprogramate sau charter ,

16
c) servicii de taxi aerian.
Cursele regulate operează pe rut e fixe, bine definite (ale căror puncte de
îmbarcare, debarcare, escală sunt programate pe bază unor orare publice), interne și
internaționale, pentru fiecare dintre ele existând licență de zbor garantată
guvernamental. Aceste servicii sunt oferite de comp anii aeriene publice sau private.
Companiile publice, din ce în ce mai puține la număr (mai bine reprezentate în Europa
de Est și țările lumii a treia) sunt recunoscute drept cărăuși/transportatori sub drapel
național (flag carrier).
Călători ile pe curse regulate sunt solicitate de personele care se deplasează
individual, pe cont propriu, al căror traseu coincide cu rutele stabilite de companiile
aeriene și care sunt dispuse/acceptă să plătească mai mult pentru aceste servicii, în
sensul că se achita costul integral al transportului.
Dezvoltarea rapidă a transporturilor aeriene, inregisrata în ultimii ani, o mai
mare flexibilitate și adaptabilitate la cerere, promovarea unor soluții tehnice care au
permis tarife mai accesibile au co ndus la creșterea frecvenței solicitărilor și față de
cursele regulate. În cadrul acestora se practică două tipuri de aranjamente turistice:
„inclusive tours” (IT) și „part -charter”.
Aranjamntul IT (voiajul forfetar) este o călătorie turistică organiz ată de un
touroperator sau o agenție de voiaj și o companie aeriană, prin intermediul unei curse
regulate. Prețul acestei călătorii este o sumă globală, dinainte stabilită, ce acoperă costul
transportului, cazarea și masă, un minim de program de graement ș i cheltuielile
organizatorului (package). În aceste aranjamente, prețul transportului este inferior
tarifului obișnuit pentru clasă economică ( cu până 50%) și este acceptat de companiile
aeriene în scopul asigurării unui grad mai ridicat de ocupare a nave lor. Aceste
aranjamente impun respectarea anumitor condiții referitoare la: certitudinea datelor de
deplasare, călătoria dus -întors, restricții în privință rutelor, durată minima a sejurului,
mărimea grupului. În plus, touroperatorul sau agenția de voiaj c are comercializează
aceste aranjamente trebuie să fie agreate de IATĂ și să asigure o publicitate adecvată
produselor.
Aranjamentele IT se diferențiază în funcție de beneficiar și pot fi individuale
ITX sau de grup GI T, condițiile de realizare fiind r eglementare prin rezoluțiile IATA .
Formula part-charter constă în închirierea parțială de către tour -operator a
cursei de linie și vânzarea locurilor în sistem charter. Această formulă este considerată
mai eficientă – de către compania aeriană, care vinde o parte din locuri în sistem bloc,

17
având astfel mai puține responsabilități, și mai flexibilă, de către touroperator, care
dispune, pe întreg sezonul, de un număr de locuri pe o linie aeriană, repartizare pe mai
multe zboruri, date și ore. Și î n acest caz intervin restricții referitoare la rute, durată
sejurului, gradul de ocupare etc.
Aranjamentele IT și part-charter sunt întâlnite mai ales în cadrul transportului
turistic intraeuropean; ponderea lor este în scădere, că urmare a liberaliză rii curselor
charter.
Cursele Charter (la cerere), în poziție cu cele regulate, nu operează pe bază unor
orare prestabilite și, în general, nu sunt promovate de companiile aeriene, ci de
intermediari – cel mai adesea, de touroperatori. Aceștia închiria ză aeronavele pentru o
sumă fixă și preiau întreagă responsabilitate privind comercializarea locurilor, stabilirea
frecvenței zborurilor și chiar rutele. Avantajul deosebit al curselor charter este prețul
transportului foarte mic în comparație cu alte aran jamente.
Există și în cazul curselor charter mai multe tipuri, dintre care mai importante
(considerate de bază) sunt: charter de grup cu sau fără afinitate, charter inclusive tours,
charter pentru uz propriu (own -use).
Cursele charter de grup cu afinitate se caracterizează prin faptul că turiștii
beneficiază de facilități speciale pentru transport în cazul respectării următoarelor
condiții:
– se constitu ie în grupuri (relativ mari, 20.000 -50.000 persoane sau 5 % din
comunitatea din care fac parte), al căror motiv de creare este altul decât
călătoria;
– constituirea grupului se realizează cu un anumit timp înaintea solicitării
călătoriei;
– între me mbrii grupului există suficientă afinitate care distinge grupul de restul
publicului.
Întruc ât aceste exigențe sunt de multe ori greu de întrunit și nu de puține ori s -a
constatat organizarea unor grupuri fictive, înființate numai în scop turistic, s -au
promovat cursele chatrter de grup fără afinitate. Acest lucru a fost posibil și că urmare a
liberali zării transporturilor aeriene.
Reglementările specifice curselor charter de grup „non affinity” se referă la :
– închirierea întregii capacități a avionului ,
– fiecare organizator de voiaje trebuie să cumpere minimum 40 de locuri,
– pasagerii trebuie să să -și cumpere locul cu 60 de zile înaintea călătoriei.

18
Cursele charter inclusive tours (CI T) se caracterizează prin faptul că turistul
plătește, că și în cazul aranjamentelor IT, o sumă g lobală ce include transportul, cazarea,
masă și alte servicii, numai că deplasarea se face prin intermediul navelor închiriate în
sistem charter. Aceste călătorii au o durată prestabilită și o anumită desti nație. De
asemenea, de la o zi la altă se pot impune și alte restricții.
Cursele charter own-use (singler entity) se întâlnesc în situația în care o
persoană fizică sau juridică închiriază o aeronavă pentru uz propriu, cu scopul de a
deplasa persoane (uneori și bunuri); costul este suportat în totalitate de cel care
închiriază navă, iar capac itatea de zbor nu poate fi recomercializata sau subînchiriere.
Cursele charter speciale (special Event Charter) sunt admise atunci când un
grup nu are posibilitatea respectării condițiilor impuse de formulă rezervării anticipate
(ABC); aeronavele sunt închiriate pentru transportul unuia sau mai multor grupuri
având că obiect participarea la un eveniment: cultural, sportiv, de afaceri. Cursele pot
operă numai spre țara în care are loc evenimentul, iar durată sejurului și perioadă de
desfășurare sunt leg ate de calendarul evenumentului respectiv.
Serviciile de taxi aerian sunt oferite de curse charter private, având capacitate de
4-18 locuri și independența de zbor de 500 -600 km; sunt practicate, cu prioritate, în
călătoriile de afaceri; ele ofe ră avantaje de flexibilitate și confort.

19
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII

2.1. ISTORICUL SOCIETĂȚII
Atlassib este o companie care se ocupă cu transportul internațional de călători,
care face parte din holdingul Atlassib.
Compania a fost înființată pe 22 iulie 1993, de Ilie Carabulea și Corneliu
Tănase. Atlassib este, în prezent este unul dintre cel mai mare transportator internațional
de călători terestru din România.
Compania își desfășoară activitat ea prin intermediul a 160 de oficii deschise în
Europa și a unei flote de 1.150 de autobuze.
Societatea este membră a Atlassib Holding alături de Grupul Financiar Carpatica
din care fac parte:
– Banca Comercială Carpatica;
– Carpatica Asig – prezentă pe p iață asigurărilor din 1996.;
– Carpatica Invest;
– Atlassib Leasing, companie de leasing cu afaceri de 29,7 milioane lei în anul
2005.
În prezent, Atlassib dispune de circa 250 de autocare ultramoderne, cu care
deservește linii internaționale în majoritate a statelor europene (Italia, Spania, Portugalia,
Germania, Franța, Austria, Suedia, Olanda, Belgia, Anglia, Elveția, Cehia, Ungaria,
Grecia, Republica Moldova), și efectuează curse ocazionale cu orice destinație în
Europa. Pe de altă parte, efectuează curs e speciale pentru transport spre orice destinație
din Europa.
2.2. ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE
S.C Atlassib S.R.L este o societate cu capital privat, înființată de Ilie Carabulea
și Corneliu Tănase. Răspunderile și competențele personalului angajat sunt cupr inse în
fișele postului gestionate de Responsabilul Resurselor Umane.

20
S.C Atlassib S.R.L are o structură organizatorică de tip geografic -funcțională.
Exercitarea conducerii se face în mod descentralizat iar sistemul de comunicare
funcționează atât pe ve rticală cât și pe orizontală.
Organigramă reprezintă structură de organizare a societății, respectiv
compartimentele funcționale, legăturile ierarhice și de subordonare.
Nivelurile ierarhice sunt determinate de pozițiile successive pe care le au față d e
directorul general al firmei managerii diferitelor departamente situați pe aceleași linii
ierarhice.
S.C Atlassib S.R.L. este organizată ca o societate cu răspundere limitată,
condusă de Consiliul de Administrație, a cărei componența este hotărâtă de AGA.
Consiliul de Administrație este compus dintr -un președinte, un vicepreședinte și
trei membri, aleși de AGA pe o perioadă de 4 ani.
Structură organizatorică este elaborată de echipa managerială în baza planului
strategic și a obiectivelor societăți i și aprobată de directorul general așa cum prevede
legislația în vigoare.
Structura organizatorică este documentată în Regulamentul de Organizare și
Funcționare (ROF) și organigrama aprobate de directorul general precum și în fișele de
post elaborate.
S.C Atlassib S.R.L este condusă de un administrator și un director general iar în
cadrul acesteia se găsesc următoarele compartimente (departamente):
a) Economic – compus din directorul economic și un economist (contabil);
b) Tehnic – compus din directorul tehnic și doi consultanți tehnici;
c) Service – compus dintr -un inginer care asigură service -ul și cinci tehnicieni
specializați pe domeniul respectiv;
d) Administrativ – compus din gestionar, șoferi și muncitori necalificați
Directorul economic:

21

Directorul tehnic răspunde de preluarea ofertelor de la clienți, optimizarea
acestora, stabilirea costurilor ofertelor, înaintând departamentului economic –
administrativ necesarul de materiale aferent lucrărilor respective.
Director de service asigură serv ice-ul pentru mijloacele de transport. Acesta
semnează împreună cu beneficiarul procesul verbal de recepție la punerea în funcțiune a
autocarelor, eliberând certificate de calitate și garanție.
Departamentul Financiar -Contabil al Atlassib are în compone nță următoarele
resorturi: decontări ( cu și fără numerar ), salarizare, casierie/trezorerie. Aici are loc și
centralizarea salariilor, reținerile din drepturile salariale cum ar fi: impozitul pe salarii,
contribuția salariaților pentru pensia suplimentară , contribuția la asigurările sociale de
sănătate, contribuția salariaților la fondul de șomaj etc.
La biroul salarii se calculează notele de concediu, concediile medicale, se
confruntă concediile cu pozițiile din pontaj, calculează sporurile de vechime și alte
sporuri. Pontajele, statele de plată, centralizatorul cu concediile sunt predate oficiului de
calcul pentru verificare și centralizare.
Trezoreria (caseria) realizează evidența la zi a plăților și încasărilor precum și a
registrului de casă și a re obligația de a păstra de a păstra în siguranță documentele
societății și de a ține legătură cu unitatea bancară la care societatea are deschis cont.
Organigrama societății este prezentată în figura II -1:
analizează și ia măsuri pentru creșterea rentabilitătii atât pe
total, cât și pe fiecare serviciu prestat;
analizează cheltuielile și ia măsuri concrete pentru reducerea
acestora;
urmărește constituirea fondurilor și utilizarea acestora cu
respectarea dispozițiilor legale;
asigură efectuarea inventarierii patrimoniului,
participă la organizarea sistemului informațional,
solicită băncii credite suplimentare și decide asupra
metodologiei de întocmire a lucrărilor contabile și financiare.

22

Fig. II -1 Organigrama S.C.Atlassib S.R.L.
Sursa: date preluate de la societate

Analiza potențialului tehnic
O călătorie poate fi placută doar cu un mijloc de transport confortabil. De aceea
Atlassib oferă, microbuze și autocare spre închiriere ce pot asigura o deplasare la cel
mai înalt standard.
Designul, confortul, siguranța, fiabilitatea se reunesc armonios în autocarele
Mercedes, Neoplan sau Volvo pe care societatea le pune la dispoziția agențiilor de
turism. Tarifele practicate sunt în funcție de tipul mașinii, între: 0,45 – 1,2 Eur/km.
Prețu rile și condițiile de închiriere sunt negociabile funcție de durata și de numărul de
km parcurși.
Pentru formarea unei imagini reale asupra întregii activități și asupra modului de
gestionare a ei, trebuie prezentată situația parcului auto. Această situaț ie se prezintă
astfel:
a) din punct de vedere al vechimii (în ani):
Tabelul nr. II -1 Situația parcului auto Atlassib din punct de vedere al vechimii în ani
Vechime (ani) 2 3 4 5 6 7
Număr autocare 10 45 25 50 13 9
Număr microbuze 25 10 14 9 4 8
Sursa: date preluate de la societate

Se observă că parcul de mașini este reînnoit, vechimea autovehicolelor nedepășind
7 ani.
b) din punct de vedere al rulajului:

DIRECTOR
GENERAL
Cercetare –
dezvoltare
Producție
Comercial
Aprovizionare
desfacere
Vânzări
Financiar –
contabil
Contabilitate
Caserie
Personal

23

Tabelul nr. II -2 Situația parcului auto Atlassib din punct de vedere al rulajului
Rulaj (mii
kilome tri) 150-200 200-300 300-450 450-550 550-650 650-750 750-850
Număr autocare 10 35 42 30 16 14 5
Număr microbuze 25 27 10 4 4 – –
Sursa: date preluate de la societate

Se observă că rulajul autocarelor nu depășește 850.000 kilometri și a
microbuzelor nu depășește 650.000 kilometri.
Parcul auto cuprinde:
– 120 autoturisme de tip VW, BMW, Peugeot, Renault, Skoda și Dacia LOGAN;
– 70 microbuze de tip Iveco, Mercedes, cu capacitǎți de 2 la 19 locuri;
– 52 autocare de tip Mercedes, Volvo cu capacitǎți de 32 la 75 de locuri.
Autocarele de care dispune societatea analizată sunt:
1) Mercedes Tourismo , an fabricație 2014 cu 50+1+1 locuri, clasificat la standarde
europene. Autocarul are un grad ridicat de siguranță și confort (5*****) și prezintă
următoarele caracteristici : aer condiționat, grup sanitar, bar, frigider, ABS, ASR,
scaune rabatabile, instalație audio -video, stație radio -amplificare.

2) Volvo B10M , an fabricație 2015, aer condiționat, grup sanitar, bar, frigider, scaune
rabatabile, instalație audio -video, stație radio -amplificare, cafetieră.

3) Neoplan an fabricație 2000, cu 65+1+1 locuri, instalație audio -video, minibar,
toaletǎ, telefon, frigider, instalație de climatizare.
Toate autocarele dispun de sistem ABS și ARS (pentru controlul stabilitǎții).
Pentru a le cunoaște în orice moment poziția, pe toate autovehiculele a fost montat

24

sistemul GPS (de urmǎrire prin satelit). În paralel, a fost dezvoltat un sistem de
intervenție rapidǎ, astfel încât orice autocar defect aflat pe traseu poat e fi înlocuit în
maxim 4 ore.

Microbuzele care fac parte din parcul auto Atlassib sunt:
a) Iveco Daily – an fabricație 2003, 19 locuri turistice, aer
condiționat, scaune rabatabile, stație cu microfon, TV,
radio CD, suspensie pneumaticǎ.

b) Mercede s Sprinter 411CDI – minibus cu 16+1 locuri,
ABS, ASR, scaune rabatabile, mochetate, încǎlzire suplimentarǎ Webasto, aer
condiționat, DVD player și ecran rabatabil, microfon.

c) Mercedes Sprinter 413 CDI – minibus deservit pentru
colete, spațiu foarte mare pe ntru bagaje, aer condiționat.

Din punct de vedere al întreținerii autocarelor firma
are urmǎtoarea dotare:
– halǎ modernizatǎ de întreținere și diagnosticare cu stand de probe frâne cu
sistem automat de scoatere a diagramei de frânare;
– aparaturǎ de verifica re a farurilor;
– testere de analizǎ a gazelor de eșapament instalație automatǎ de evacuare a
gazelor de eșapament;
– sistem automat de alarmare pentru cantitatea de gaze de eșapament;
– aparaturǎ pentru verificarea injecției sistem de alimentare pneumatic cu ul ei și
pentru gresare sisteme moderne de colectare a uleiului;
– surse de aer de pânǎ la 20 atm.

25
La acestea se mai adaugǎ diverse mașini pentru nituit, gǎurit, strunjit ferodouri
și tamburi, strunguri, cǎrucioare pentru transport, bancuri mobile de lucru, instalații de
gresare mobile.
Hala este încǎlzitǎ pe baza de aeroterme precum și cu ajutorul unei instalații de
încalzire alimentatǎ de o centralǎ termicǎ proprie, iluminarea este asiguratǎ natural și
electric. De asemenea firma mai deține o spǎlǎtorie acoperitǎ și în aer liber cu instalație
modernǎ de spǎlare, alimentarea cu apǎ fǎcându -se de la puțuri proprii având separator
de apǎ și grǎsimi la evacuare, atelier de vopsitorie modernizat asigurat cu instalație de
ventilație, stație PECO proprie pentru motorinǎ și petrol.
Pentru urmǎrirea autocarelor pe traseu a fost implementat un program propriu de
monitorizare a acestora prin satelit și G.P.R.S.
Condiții de transport
Rezervare pe internet (acolo unde este suficientă o astfel con diție ) și apoi
prezentarea la îmbarcare în ziua și stația planificată. Documente de călătorie – bilete
valabile pe care clienții le pot obține prin mai multe căi:
– cumpărarea biletului de călătorie la una din agențiile Atlassib menționate în
pliante sau p e site www.atlassib.ro .
– cumpărarea biletului de călătorie în stația de îmbarcare în cazul în care în
această stație nu există agenție de vânzare bilete, după o rezervare pe internet în
prealabil (în țările în care se acceptă rezervare pe internet și prezentare în stația
de îmbarcare).
Rezervare și achitarea biletului pe internet cu card bancar presupune tipărirea de
către fiecare client în parte a unui tichet de călătorie cu ajutorul căruia se poate ridica
biletul de la agenția îmbarcatoare sau agentul din stația de îmbarcare în ziua plecării.
Tichetul de călătorie scutește clientul de un drum la agenție și este ușor de
obținut. În acest tichet, toate datele personale sunt obligatoriu de completat corect
întrucât la î mbarcare acestea vor fi atent verificate de personalul de îmbarcare.
La îmbarcare se predă acest tichet angajatului responsabil cu îmbarcarea, și
clientul primește în schimb un Bilet de călătorie format din:
– pentru o călătorie Dus: din Bilet de călătorie -Dus și Bilet de călătorie – Chitanța;
– pentru o călătorie Dus – întors: din Bilet de călătorie -Dus, Bilet de călătorie –
Chitanța și Bilet de călătorie – întors.

26
Pentru mai multă siguranță, agenția recomandă păstrarea documentului Bilet de
călătorie – Chita nța pe întreaga durată a călătoriei, acesta având înregistrate toate
informațiile referitoare la obținerea și achitarea acestuia.
Documente personale
Transportatorul nu își asumă răspunderea cu privire la documentele de trecere a
frontierei, necorespunzăt oare sau incomplete. Călătorul este obligat să se informeze în
legătură cu prevederile legale valabile în țările pe care le parcurge.
În măsura în care dispun de informații, agenții de turism vor oferi date despre
condițiile de trecere a frontierelor.
În cazul în care se refuză accesul într -o țară și nu se mai poate continua călătoria
sub diverse motive, se vor aplica condițiile de restituire menționate mai jos.
Pentru preîntâmpinarea unor astfel de situații la frontiere, agenții sau șoferii sunt
îndrept ățiți să efectueze verificări ale documentelor personale și de călătorie.
Transportatorul nu este obligat să prelungească timpul de staționare în frontieră
pentru îndeplinirea formalităților vamale pentru călătorii găsiți cu documente personale
si de călă torie necorespunzătoare.
În colaborarea societății cu societăți de transport din Europa, nu în toate țările se
acceptă rezervare fără achitarea și obținerea în prealabil a biletului de călătorie.
În cazul mai multor linii internaționale, rezervarea tele fonică nu este posibilă,
pentru ca transportatorul nu acceptă rezervari telefonice de locuri. Numai un bilet
cumpărat cu anticipație oferă garanția unui loc.
Pentru biletele cu întoarcerea deschisă este obligatorie rezervarea din timp a
locului pentru căl ătoria de întoarcere, întrucât transportatorul nu are obligația asigurării
întoarcerii în ziua solicitată de client în cazul în care la data respectivă nu mai sunt
locuri.
Locul pentru călătoria de întoarcere se poate rezerva on line sau telefonic fără
taxe suplimentare.
Pentru biletele cu data de întoarcere fixă, nu mai este obligatorie confirmarea
rezervării locului.
În cazuri de excepție, modificarea datei de plecare este posibilă în principiu cu
până la 24 ore înaintea datei programate pentru plecare, sens în care este posibil să se
perceapă o taxă. În cazul modificării datei de plecare cu mai puțin de 24 de ore înainte
de datei programate pentru plecare, în funcție de transportator, se va percepe un procent
din prețul biletului de călătorie.

27
Restituir ile de sume pentru renunțarea integrală sau parțială la bilet se face
numai dacă pentru orice renunțare la biletul de călătorie anunțată cu cel puțin 24 ore
înainte de ora plecării astfel se va reține 20% din contravaloarea călătoriei rezervate și
neefectu ate.
Pentru orice renunțare la biletul de călătorie, în ziua plecării, anterior orei
programate pentru plecare, se restituie 50% din contravaloarea călătoriei programate și
neefectuate. La biletele cu tarif promoțional nu se acordă reduceri și nu se fac r estituiri,
cu excepția cazurilor în care se renunță integral la călătoria dus – întors. În această
situație se va reține 20% din contravaloarea biletului, dar nu se acordă restituiri, în cazul
în care solicitarea este efectuată după data și ora programată pentru plecare.
Restituirile se fac în principiu numai de către biroul care a emis biletul. Biletele
de călătorie cumpărate la prețuri promoționale, în cadrul unor acțiuni de promovare, nu
pot fi modificate și nu pot face obiectul unor restituiri decât în condițiile menționate mai
sus.
Locul ales și marcat pe ticket sau bilet este orientativ și constituie o preferință a
clientului de a ocupa un anumit loc în autocar. În situația în care la data fixată, autocarul
pe care s -a efectuat rezervar ea nu este disponibil, transportatorul poate modifica locul
înscris în bilet sau tichet.
În caz de neprezentare la data și ora programată pentru plecare, transportatorul
dispune de loc în interesul său. Nici o plecare în cursă nu poate fi amânată (întârzi ată)
din cauza întârzierii călătorilor.
În cazul diferențelor între orele de plecare de pe pliante și broșuri sau site și ora
de plecare menționată în bilet, rămâne valabilă ora plecării menționată pe bilet. Orele
precizate pe bilet sunt cele locale apar ținâd localității de îmbarcare.
Asigurarea medicală nu este inclusă în prețul biletului. În majoritatea agențiilor
Atlassib este posibilă încheierea unei astfel de asigurări.
În mod normal bagajul se limitează la transportul gratuit a două valize și o
geantă de voiaj, greutatea totală diferind în funcție de țara de destinație. Pentru
cantitățile ce depășesc greutatea maximă admisă gratuit la transport, se percepe taxe
suplimentare. Aceste cantități si taxe, sunt diferite de la o linie la alta, astfel ca
transportatorul stabilește limitele gratuite pe care le transportă.
Transportatorul nu își asumă nici o responsabilitate asupra conținutului și
cantității bagajelor, inclusiv răspunderea vamală. Călătorul este obligat să respecte
legislația în vigoare a fie cărei țări cu privire la acest lucru.

28
Din motive de siguranță nu sunt admise la transport materiale explozive,
muniție, artificii, materiale iritante, gaze comprimate (butan, propan, oxigen), lichide
inflamabile (acetonă, benzină, etc.) și toate celelalte articole menționate ca interzise prin
hotărârile în vigoare. Animalele sunt acceptate la transport pe baza unor aprobări
speciale, obținute în prealabil.
La îmbarcare pe bagajele depuse în cala sau remorca autocarului, se aplică o
etichetă autocolantă cu un număr de înregistrare care se înscrie atât pe bilet cât și pe
tabelul de călători. O parte detașabilă de pe etichetă, se înmânează călătorului. Este
necesar de păstrat aceste etichete cu atenție întrucât la destinație bagajele se restituie
numai dacă s e prezintă eticheta cu numărul bagajului.
În cazul deteriorării bagajelor în timpul transportului orice reclamație se va face
direct delegatului firmei în momentul sosirii la destinație și numai în momentul preluării
bagajului; orice reclamație ulterioar ă nu va mai fi luată în considerare.
Călătorii sunt obligați ca în stațiile de coborâre să -și supravegheze bagajele. În
caz de neurmărire a bagajelor firma nu răspunde de acestea.
Siguranța circulației și a muncii
Pentru siguranța turiștilor și a angaja ților, s -au luat o serie de măsuri specifice:
– instruirea lunară a personalului de bord și a celui de întreținere;
– verificarea capacității de muncă a conducătorilor auto înainte de începerea
activității;
– examinarea medico -psihologică periodică a salariațilo r;
– verificarea periodică a cunoștințelor profesionale;
– asigurarea unei stări tehnice corespunzătoare și pregătirea completă a mijlocului de
transport pentru executarea curselor.
2.3. PIAȚA ȘI MEDIUL CONCURENȚIAL
Piața unui bun poate fi definită ca locul de întâlnire, la un moment dat, a
dorințelor consumatorilor (exprimate prin cerere) și dorințelor producătorilor (exprimate
prin ofertă).
În mecanismul de funcționare a unei economii moderne, piața ocupă un loc
esențial determinând într -o proporție însemnată deciziile și comportamentul agenților
economici.
Piața apare pentru agenții participanți la schimb ca o forță arbitrară care le
determină prețul și implică venitul și pe care ei caută să o influențeze sau să o

29
controleze. Situația lor economică și nu numa i aceasta depinde de piață șî în primul rând
de ceea ce se petrece pe piață.
Dezvoltarea ascendentă a turismului ca urmare a amplificării călătoriilor, al
cristalizării produsului turistic, al definirii determinanților și mecanismelor specifice
acestui se ctor de activitate a dus la constituirea și extinderea continuă a unei piețe
caracteristice – piața turistică.
Serviciile și produsele turistice trebuie în permanență adaptate la interesele,
gusturile și preferințele clienților ce trebuie informați perfec t pentru ca aceștia să devină
turiști reali și consecvenți.
În vederea conceperii graficelor de circulație, agenția de turism S.C. Atlassib
S.R.L. trebuie să cunoască solicitările turiștilor, ponderea pe care trebuie să o aibă
serviciile componente, carac teristicile calitative minim necesare a fi întrunite de aceste
produse pentru a fi acceptate, volumul și nivelul cererii probabile pentru, produsele
respective, tendințele prețurilor și tarifelor practicate de firmele competitoare pentru
produsele turistic e cu un conținut similar.
Pe piața turistică, pe care acționează și Atlassib, este impetuos necesară o
analiză amănunțită a competitorilor prin care să se asigure o imagine de ansamblu
asupra pieței turistice internaționale, deoarece mijloacele informați onale moderne
(internet, e -mail), apariția firmelor de transport ce practică prețuri destul de ieftine, a
redus foarte mult distanțele, iar concurența trebuie luată în seamă funcție de specificul
țării primitoare de turiști.
Având în vedere numărul mare d e agenții de transporturi care acționează pe
piața românească, putem afirma că S.C. Atlassib S.R.L își desfășoară activitatea în
cadrul unei piețe cu concurență acerbă, unde numai cei buni și bine pregătiți pot reuși.
Piața românească de transport persoane este dominată de Atlassib, principalul
său concurent fiind Eurolines.
Eurolines România reprezintă un grup puternic ce include un număr mare de
companii importante. Din cauza prețurilor ridicate practicate de transportul aerian,
autocarul rămâne principa lul mijloc de transport al românilor spre și dinspre străinătate.
Autocarele Eurolines au transportat, în anul 2016, 121.000 de pasageri, în timp
ce Atlassib – aproximativ 600.000.
Pentru a face o analiză a pieței agenției se poate analiza:

30
– aria pieței – confruntarea dintre oferta firmei și cererea pentru serviciile oferite de
aceasta se realizează atât la sediul central al agenției și la sediile filialelor acesteia,
cât și în cadrul agențiilor partenere;
– structura pieței – are în vedere segmentele de piaț ă cărora li se adresează serviciile
oferite.
Dat fiind faptul că oferta agenției este foarte diversificată, Atlassib oferind
curse regulate atât în țară cât și în străinătate care satisfac cele mai exigente gusturi,
principalele segmente de cli enți sunt:
– străinii care vor să viziteze principalele obiective turistice din țară;
– sportivii – pentru care se organizează participarea la diferite concursuri sportive;
– elevii și studenții – pentru care se organizează tabere sau care participă la
serviciil e oferite la capetele de sezon;
– persoanele care vor să își petreacă concediul în străinătate;
– oamenii de afaceri – cei care călătoresc în scop de afaceri, pentru pregătire
profesională prin participare la traininguri profesionale, seminarii, ședințe;
– firme le specializate în organizarea de conferințe, traininguri, seminarii.
În ceea ce privește modul de abordare al pieței (abordare diferențiată), agenția de
transport, a optat pentru strategia de specializare, în funcție de următoarele elemente:
a) tema – firma propune curse regulate cu autocarele Atlassib oriunde în străinătate.
La solicitarea pietei, societatea a dezvoltat poșta curier rapid . Firma oferă
posibilitatea transportului coletelor în aproape toate colțurile Europei. De
asemenea a fost dezvoltat serv iciul de expedieri urgente, denumit Express , care
face posibilă transmiterea unor colete sau plicuri spre Austria, Germania, Franta,
Italia în maxim 48 de ore, iar spre Spania sau Suedia, în 72 de ore. În ultima
perioadă a fost dezvoltat un serviciu de cur ierat rapid intern – ATLAS Pak – prin
care societatea propune transport de colete și plicuri în sistem door to door ,
oriunde în România.
b) clientela – oferta este destinată mai multor segmente de consumatori (în funcție
de venituri și vârstă).
Societatea col aborează cu agenții de turism atât în Iași cât și în toată țara.
Agențiile de turism din Iași care au contracte cu Atlassib sunt: Smart Travel, Stef
Tourism, Travel 4 you, Net Tourism, Giramondo, Royal Tourism și multe altele.

31
2.4. A NALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE ȘI SEZONALITATEA LA
S.C. ATLASSIB S.R.L.
Posibilitatea românilor de a călători peste hotare, datorită liberalizării circulației,
a făcut ca numărul plecărilor acestora să crească semnificativ în ultimii 6 ani.
Între principalele destinații ale vizita torilor romăni se numără țările din Europa
(Grecia, Italia, Spania, Turcia, Bulgaria etc.), urmând Asia (Israel, China, Thailanda,
etc.), SUA., Africa (Egipt, Tunisia).
Liberalizarea transporturilor, dezvoltarea de noi tehnologii și instrumente de
informa re, ca și ameliorarea condițiilor sociale permit mobilitatea persoanelor, fapt care
contribuie la dezvoltarea rapidă a sectorului turistic.
De asemenea, diversitatea și valoarea potențialului turistic precum și
dezvoltarea continuă a structurilor specifi ce, au impus România ca o destinație turistică
importantă în rândul țărilor europene, fapt confirmat de fluxurile turistice ce se dirijează
spre țară. În cadrul acestei firme se observă o creștere a numărului turiștilor străini care
vizitează România, însă ponderea acestui segment în totalul clienților firmei nu
depășește 18%.
În cadrul societății se constată o creștere semnificativă a numărului de turiști
români și străini în ultimii ani:
Tabelul nr. II -3 Evoluția numărului de turițti străini și români
Anul Total turiști Ritm
(%)
2014 171.984 –
2015 279.516 62,52
2016 484.170 73,22
2017 750.070 54,92
Sursa: date preluate de la societate

Din figura II -2 reiese o tendință de creștere de la an la an a traficului de pasageri,
trecându -se de la 172.000 pasageri în anul 2014 la 750.000 în anul 2017, ceea ce
reprezintă o creștere de 336%, o cifră foarte mare într -o perioadă de timp relativ scurtă.

32
Fig. II -2 Evoluția numărului de turiști în perioada 2014 -2017

Sursa : date preluate de la societate

Sezon alitatea în turism este chestiunea deosebit de acută și dificilă atât pe plan
economic cât și social. De fapt, în circulația turistică internațională predomină formele
sezoniere de turism.
Acestea determină, printre alte efecte, ocuparea incompletă a capa cităților
aparținând bazelor materiale cu specific turistic și măresc durata de recuperare a
investiției în obiectivele turistice.
Sezonalitatea în acest domeniu prezintă o serie de particularități față de alte
domenii ale economiei. Astfel variațiile sezo niere ale activității turistice sunt mai
accentuate decât cele ale altor ramuri economice.
Principalii factori ce pot provoca schimbări sezoniere în turism sunt:

În cadrul activității sale firma Atlassib înregistrează înclinare spre un caracter
sezonier de lucru. Volumul de lucru fiind în proporții mai mari în timpul de vară, atunci
171984 279516 484170 750070
0100000200000300000400000500000600000700000800000
2014 2015 2016 2017
durata și structura timpului liber pentru recreere;
veniturile populației;
factori subiectivi (tradiții, obiceiuri, etc);
necesitățile crescânde de recreere;
resursele și valorile naturale.

33
cînd are loc mișcarea sezonieră a călătorilor. Volumul de lucru micșorîndu -se în timpul
de iarnă.
S.C. Atlassib S.R.L încearcă o atenuare a sezonalității prin reducerea intens ității
cererii din perioadele de vârf, prelungirea sezonului, reducerea parțială sau totală a
extrasezonului și creșterea solicitării în această perioadă. Acest lucru se poate realiza
prin acțiuni asupra ofertei și cererii, iar măsurile preconizate vizează atragerea
segmentelor de populație care pot călători în afara sezonului estival, cum sunt elevii și
studenții, pensionarii, tinerii fără familii etc. Pentru realizarea acestui obiectiv, firma
folosește diferite mijloace: practicarea unor prețuri diferenți ate în funcție de etapele
sezonului, realizarea unor campanii publicitare diferențiate în sezon și extrasezon și
dezvoltarea și diversificarea ofertei de servicii.
Astfel, prin practicarea unor prețuri sensibil diferențiate pe sezoane și prin
acordarea un or facilități, se favorizează prelungirea perioadelor de maximă intensitate
prin captarea anumitor categorii de turiști, cum ar fi cei cu venituri reduse, cei ce dau
vacanței un conținut preponderent de odihnă, elevi, studenți etc.
Dintre posibilitățile de atenuare a vârfurilor de sezon folosite de firmă, și în
special a celui de vară care ridică mari probleme, putem enumera:
– sporirea gradului de afectivitate al obiectivelor turistice din zonele tradițional
sezoniere în perioadele de extrasezon prin oferte atractive și campanii
publicitare;
– extinderea sezonului de vârf prin oferirea unor facilități de prețuri atractive
pentru serviciile turistice în perioadele de presezon și postsezon, pentru care se
preconizează sporirea intensității – circulației turistice ;
– realizarea unor campanii publicitare de către agențiile de turism pentru
promovarea turismului în extrasezon prin prezentarea avantajelor turismului în
această perioadă.
2.5. CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA ANALIZA INDICATORILOR
ECONOMICO -FINANCIARI
În tabel ele de la II -4 până la II -8 se regăsesc principalii indicatori economico –
financiari ai societății, în perioada 2013 -2017:

34
Tabelul nr. II -4 Date financiare Atlassib
Indicatori din
Bilant 2013 2014 2015 2016 2017
Total active
imobilizate 83.767.267 164.30 2.923 191.754.760 191.758.604 245.456.173
Total active
circulante 176.696.337 116.588.337 111.760.662 130.188.100 137.100.839
Stocuri 8.762.387 7.704.333 9.562.573 8.247.230 7.296.348
Casa si conturi 3.357.805 2.629.274 4.291.407 3.726.699 1.909.418
Creante 164.576.145 106.254.730 97.906.682 118.214.171 127.895.073
Capitaluri total 117.663.232 143.192.686 147.114.938 164.530.319 225.818.743
Capital social 694.800 3.194.800 3.194.800 3.194.800 3.194.800
Provizioane N/A N/A N/A N/A 5.974.137
Datorii t otal 142.800.372 135.727.776 153.274.760 155.325.315 150.582.111
Sursa: date preluate de la societate

Tabelul nr. II -5 Indicatori din contul de profit și pierdere, 2013 -2017
Indicatori din
contul de
profit și
pierdere 2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de
afaceri 280.620.799 284.855.775 267.978.251 276.442.659 276.344.037
Total venituri 291.304.670 305.326.320 292.866.446 321.461.975 306.486.224
Total
cheltuieli 284.770.166 285.139.946 263.140.740 286.448.209 283.416.104
Profit brut 6.534.504 20.186.374 29.725.706 35.013.766 23.070.120
Profit net 4.902.638 16.903.033 25.109.464 30.547.435 17.304.682
Numar
salariati 1.163 1.251 1.189 1.208 1.249
Sursa: date preluate de la societate

Tabelul nr. II -6 Indicatori derivați din Bilanț, 2013 -2017
Indicator i derivați
din bilanț 2013 2014 2015 2016 2017
Total datorii /
capitaluri proprii 1,2136 0,9479 1,0419 0,9441 0,6668
Total datorii / total
active 1,7047 0,8261 0,7993 0,8100 0,6135
Capitaluri proprii /
total active 1,4046 0,8715 0,7672 0,8580 0,9200
Sursa: date preluate de la societate

35
Tabelul nr. II -7 Indicatori de Profitabilitate, 2013 -2017
Indicatori de
Profitabilitate 2013 2014 2015 2016 2017
Marja de profit brut
(%) 2,3286 7,0865 11,0926 12,6658 8,3483
Marja de profit net
(%) 1,7471 5,9339 9,3700 11,0502 6,2620
Rentabilitatea
capitalului propriu
inainte de
impozitare 5,5536 13,9060 19,7854 21,0140 9,9451
Rentabilitatea
capitalului propriu
dupa impozitare 4,1667 11,6441 16,7128 18,3334 7,4597
Sursa: date preluate de la societate

Tabelul nr. II -8 Indicatori de Eficiență ai Activității Operaționale, 2013 -2017
Indicatori de Eficiență 2013 2014 2015 2016 2017
Viteza rotatie stocuri (zile) 11,3971 9,8719 13,0247 10,8892 9,6371
Viteza incasari creante (zile;
corectat cu TVA – 19%) 179,8842 114,4114 112,0621 131,1627 141,9546
Viteza de rotatie total active (nr de
ori) 1,7047 0,8261 0,7993 0,8100 0,6135
Sursa: date preluate de la societate

Evolutie Cifra de Afaceri
Graficul prezinta evoluția cifrei de afaceri pentru compania Atlassib SRL în
perioada 2013 – 2017 :

Fig. II -3 Evoluția cifrei de afaceri Atlassib (2013 -2017)

Sursă – prelucrare proprie
280.62 284.86
267.98 276.44 276.34
2013 2014 2015 2016 2017CA (mii ron)

36
Evoluție Total Active
Graficul prezintă evoluția activelor totale (calculate ca sumă între activele
imobilizate și activele circulante) pentr u Atlassib SRL în perioada 2013 – 2017.

Fig. II -4 Evoluția activelor totale Atlassib (2013 -2017)

Sursă – prelucrare proprie

Evoluție Total Datorii
Graficul prezintă evoluți a datoriilor tot ale pentru comp ania Atlassib SRL în
perio ada 2013 – 2017:

Fig. II-5 Evoluția datoriilor totale Atlassib (2013 -2017)

Sursă – prelucrare proprie 260.46 280.89 303.52 321.95 382.56
2013 2014 2015 2016 2017TAtal Active (mii Ron)
142.80
135.73 153.27 155.33
150.58
2013 2014 2015 2016 2017Total Datorii (mii Ron)

37
Raport Datorii Totale din Total Active (%)
Graficul prezintă evoluția procentuală a raportului între datoriile totale și
activele totale deținute de către Atlassib SRL în perioada 2013 – 2017.

Fig. II -6 Raport datorii totale din total active (%)

Sursă – prelucrare proprie

Evoluție Profit Brut
Graficul prezintă evoluția profitului brut pentru compania Atlass ib SRL în
perioada 2013 – 2017.
Fig. II -7 Evoluția profitului brut (mii ron)

Sursă – prelucrare proprie

54.83
48.32 50.50 48.25
39.36
2013 2014 2015 2016 2017
6.53 20.19 29.73 35.01
23.07
2013 2014 2015 2016 2017

38
Marjă de Profit Brut (%)
Graficul prezintă evoluția raportului între profitul brut și cifra de afaceri
realizată de către Atlassib SRL în perioada 2013 – 2017.

Fig. II -8 Marja de profit brut (%)

Sursă – prelucrare proprie

2.33 7.09 11.09 12.67
8.35
2013 2014 2015 2016 2017

39
CAPITOLUL 3. CRE ȘTEREA EFICIENȚEI ACTIVITĂȚII DE
TRANSPORT TURISTIC PRIN COMERCIALIZAREA
SERVICIILOR
3.1. M ĂSURI DE DEZVOLTARE ȘI ÎMBUNĂTĂȚIRE A CALITĂȚII
SERVICIILOR TURISTICE
Pentru a crește atractivitatea serviciilor de transport touristic rutier companiile
de transport care asigură acest tip de servicii trebuie să fie motivate să asigure o bună
calitate a serviciilor în cadrul sistemului d e transport turistic , între altele, prin punerea în
aplicare a următoarelor măsuri:
1) Extinderea și simplificarea rețelei de trans port turistic , de exemplu, prin :
– Reproiectarea configurației rețelei,
– Creșterea frecvenței și a numărului de ore de funcțion are
– Introducerea unui transport la cerere (DRT), respectiv, un serviciu de
transport care f uncționează exclusiv la cerere . (de exemplu : turiștii cheamă
autocarul prin telefon ).
2) Modernizarea infrastructurii și creșterea confortului întregii călătorii cu mijloacele
de transport , de exemplu, prin
– Instalarea unor amenajări de așteptare de înaltă calitate (scaune, refugii,
servicii de vânzare a bunurilor de consum)
– Construirea unor standuri securizate pentru biciclete, amenajări de parcare de
tip „park and ride”, sisteme de folosire în codiviziune a autovehiculelor etc.
– Facilitarea accesului la stații (de exemplu, piste pe ntru pietoni și biciclete,
indicatoare, reproiectarea spațiului înconjurător)
– Modernizarea materialului rulant pentru a -l adapta la cerințele potențialilor
clienți prin creșterea accesibilității
– Îmbunătățirea nivelului de pregătire al șof erilor pentr u a conduce fără
probleme și în tr-o manieră eficientă din punct de vedere energetic
3) Creșterea gradului de accesibilitate pentru toate persoa nele, în special pentru
persoa nele cu nevoi speciale, de exemplu prin :
– Punerea în aplicare a unor instrumen te infor maționale diferite adaptate
persoanelor cu handicap (de exemplu, sisteme de asistență vizuală, anunțuri
vocale)

40
– Asigurarea accesibilității fizice în zonele de așteptare și în vehicule (de exemplu,
pentru landouri, cărucioare pentru copii, scaun e cu rotile, cadre de mers)
4) Îmbunătățirea si guranței și securității în sta ții, opriri și în interiorul vehiculelor
pentru călători și ș oferi, precum și pentru echipa mentele de infrastructură, de
exemplu prin :
– Punerea în aplicare a unei strategii d e secu ritate, cum ar fi montarea camerelor
video în stații și în interiorul vehiculelor
– Crearea unor condiții mai sigure în stații și în jurul acestora (de exemplu,
iluminat mai bun)
– Formarea în d omeniul siguranței și securită ții, precum și crește rea gradului de
sensibili zare pentru șoferi și călători .

3.2. PROMOVAREA SERVICIILOR DE TRANSPORT TURISTIC LA S.C.
ATLASSIB S.R.L.
Promovarea serviciilor firmei se referă la căile de informare și de convingere
prin care clientela turistică este determinată să ia decizii de cumpărare și are drept
componente principale: promovarea vânzărilor, relațiile publice și publicitatea.
Combinare a lor eficientă formează conținutul mixului promoțional.
Diferențierea acestuia pe sezoane trebuie realizată pornindu -se, pe de o parte, de
la natura produsului turistic, iar pe de altă parte, de la caracteristicile pieței în ansamblu
și ale segmentelor de populație avute în vedere.
Elementele esențiale prin care mixul promoțional poate fi diferențiat pe sezoane
sunt promovarea vânzărilor și publicitatea.
a) Promovarea vânzărilor
Politica promoțională, are un rol decisiv în procesul realizării produselor ș i
serviciilor turistice. Una din sarcinile cele mai importante asumate de marketingul mix
este aceea de a furniza clientelei toate genurile de informații, sfaturi și îndemnuri prin
intermediul cărora aceasta să fie atenționată de existența unei anumite ofe rte, să i se
trezească interesul în legătură cu utilitatea acesteia, să fie atrasă spre ea, să i se creeze
convingerea că ea este în măsură să o satisfacă mai bine decât altele și să o determine să
ia decizia de cumpărare.
Acțiunile promoționale în domeni ul turismului, la fel ca în toate celelalte
sectoare, vizează atât atragerea unor noi clienți cât și păstrarea celor vechi, adresându –

41
se, direct sau prin rețelele de intermediari, fie întregului public, fie unor categorii bine
identificate de clienți țintă .
Date fiind particularitățile produsului turistic, activitatea de informare turistică
deține o importanță tot mai mare pentru că aceasta contribuie la crearea imaginii
produsului turistic ce urmează a fi consumat, creează vise ce pot fi transformate în
motivații de consum turistic.
Tehnicile cele mai utilizate în promovarea vânzărilor sunt cele prin care se
acordă anumite avantaje, atât populației în ansamblu, cât și unor segmente distincte ale
acesteia. Trăsătura lor comună o constituie acordarea unor înle sniri, care în ultimă
instanță duc la ieftinirea produsului turistic, acesta devenind accesibil unor segmente de
consumatori cu posibilități reduse de cumpărare (elevi și studenți, pensionari, persoane
cu handicap).
Societatea comercială A tlassib promoveaz ă, prin calitatea serviciilor, propria
imagine și renumele firmei.
La S.C. A tlassib S.R.L copiii până la 4 ani au o reducere de 80% din prețul
biletului de călătorie cu loc.
De asemenea copiii între 4 și 12 ani beneficiază de o reducere de 50% din prețul
biletului de călătorie.
Elevii și studenții, cu vârsta de până la 26 ani, beneficiază de 10% reducere.
Pensionarii beneficiază de 10% reducere. Se acordă reducere de 10% din
valoarea asigurării medicale la cumpărarea pachetului bilet+asigurare.
b) Publicit atea
Publicitatea acționează asupra clienților potențiali prin intermediul mesajelor
publicitare, al căror conținut este în măsură să determine un anumit comportament de
cumpărare.
Transmiterea și recepționarea lor necesită alegerea cu mare grijă a unor mijloace
publicitare adecvate. Eficiența maximă se obține atunci când acestea sunt alese din
rândul celor care sunt proprii segmentului de consumatori vizat. Publicitatea va urmări
furnizarea unor informații complete și evidențierea caracteristicilor produ sului. O mare
atenție trebuie acordată punerii într -o lumină cât mai convingătoare a avantajelor de
care beneficiază turiștii prin cumpărarea produsului respectiv.
Cu toate că o campanie promoțională susținută presupune cheltuieli destul de
mari, societate a comercială A tlassib a inițiat acțiuni publicitare. Aceste activități au fost
concretizate în:

42
– editarea și reeditarea de materiale publicitare tipărite: pliante (de vară și iarnă),
calendare, postere, cataloage;
– publicitate audio -vizuală: radio și post uri de televiziune locale;
– participarea la târguri naționale și internaționale din domeniu.
O altă formă de publicitate aplicată de către S.C. A tlassib S.R.L, a cărei eficiență
a fost verificată, o constituie publicitatea exterioară, prin plasarea de a fișe în locuri
publice și în instituții. De asemenea, publicitatea prin presă dă posibilitatea formulării
anunțului publicitar astfel încât acesta să cuprindă cât mai multe informații, care să
determine decizia de cumpărare a turistului potențial.
Radioul oferă posibilitatea promovării imaginii și mărcii firmei, atunci când este
făcută regulat și pe o perioadă lungă. Alegerea postului și a orei de difuzare a spotului
se face în funcție de segmentul de populație căruia i se adresează.
O altă strategie de pr omovare a ofertei turistice o constituie publicitatea directă.
Aceasta se realizează prin trimiterea de oferte turiștilor potențiali prin fax sau prin poștă
sau chiar direct, în zonele intens circulate ale orașului. Aceasta prezintă avantajul că nu
este co stisitoare, iar efectul produs este considerabil, personalul agenției intrând în
contact direct cu turistul potențial, putându -se adapta cerințelor sale.
Concurența fiind foarte puternică pe piața turistică în care își desfășoară
activitatea, agenția a ado ptat o strategie ofensivă de creștere a capacității pieței, chiar
dacă ponderea veniturilor încasate în raport cu numărul de turiști va fi mai mică.
c) Prețuri practicate
Prețul este un element de informare asupra produsul ui atât pentru client cât și
pentru producător. Prețurile și tarifele sunt foarte importante în luarea deciziei de
cumpărare a consumatorilor. Un element important în structurarea pieței turistice îl
reprezintă mărimea veniturilor, pentru că degeaba există o nevoie dacă aceasta nu poate
fi solvabilă.
Politica de preț poate fi definită ca o "decizie sau o serie de decizii" luate de
conducerea firmei, bazate pe analiza prealabilă a costurilor și a situației pe piață
(intensitatea cererii, dimensiunea pieței, nivelul prețurilor, competiția) și având ca scop
realizarea unui anumit obiectiv sau a unui set de obiective (un anumit volum de vânzare,
un anumit profit, o anumită încasare) în cadrul unui plan general de acțiune.
În stabilirea prețului, managerul firmei ține cont de o serie de factori:

43
– Obiective comerciale – acestea se referă la faptul că, datorită dezvoltării sistemului
de distribuție și faptului că un număr mare de firme folosesc intermediari, prețui
final se stabilește și în funcție de costurile impli cate de sistemul de distribuție.
– Obiective interne – pot fi necesare reduceri de prețuri generate de promovare în
rândul clienților; pentru fiecare fază a ciclului de viață sunt necesare prețuri diferite.
– Obiective legate de concurență – în situații de con curență stabilirea prețurilor se face
ținâd cont de prețurile care sunt practicate de concurență.
– Obiective legate de consumator – trebuie să se țină seama în stabilirea prețului că
sunt unii consumatori foarte sensibili la modificările de preț, dar sunt ș i alți
consumatori foarte loiali produsului sau serviciului.
Utilizarea, mai frecventă a mijloacelor de transport auto în raport cu celelalte
forme de transport, este determinată și de avantajul pe care îl prezintă tariful redus
pentru fiecare turist tran sportat.
La stabilirea tarifului pe fiecare turist, se apreciază coeficientul de utilizare a
mijlocului de transport CUC (cu cât CUC e mai mare, cu atât prețul e mai mic).
La comercializarea călătoriilor cu autocarul este necesară respectarea exigentelor
cu privire la confort, dotări, amenajare.
Exemplu: Prețul transportului pentru cursa România (Iași) – Italia (Torino)
Totalul traseului va fi de 2400 km. Ținând cont că autocarul consumă 18
litri/100 km, transportul pentru acest traseu va costa:
24,00 x 18 litri = 432 litri
432 x 4 lei/litru = 1728 lei
La acest preț se mai adaugă:
– costul pe kilometri parcurși
2400 x 3,5 lei/km = 8400 lei
Totalul transportului va fi:
1728+8400 = 10128 lei
Având în vedere faptul că autocarul are 40 de locuri ocupate, fie care turist va
plăti pentru activitatea de transport:
10128:40 = 202,56 lei
De asemenea se vor avea în vedere și taxele de autostradă, taxe traversări poduri,
traversări bacuri etc.

44
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Turismul intern și internațional nu se pot dezvolta în zilele noastre fără
transporturi. Ca element creator al turismului, transportul determină volumul traficului
turistic și îi imprimă trăsăturile sale caracteristice. Deasemenea, transportul joacă un rol
activ, ca factor stimulativ al creșterii circulației turistice.
În vederea dezvoltării activității economice, în condițiile de sporire a eficienței
utilizării factorilor de producție, se impune analiza eficienței activității de transport
comparativ cu activitatea de transport a celorlalți operatori de transport. Activitatea de
transport este influențată de fenomenele de piață. Economia de piață comportă
principiul concurențial de funcționare, bazat pe libera alegere a utilizatorilor și libera
inițiativă a transportatorilor.
Trecerea la economia de piață și restructurarea economiei românești trebuie să
se realizeze prin respectarea principiilor de eficiență. Dezvoltarea economiei potrivit
exigențelor ce se manifestă pe plan mondial, depinde de sporirea eficienței în toate
domeniile de activitate și mai ales îmbunătățirea laturilor c alitative ale acestora.
Ipoteza de la care am plecat în elaborarea acestei lucrări se referă la faptul că, în
situația în care graficul de transport este optmizat se obțin rezultate net superioare în
ceea ce privește satisfacția clienților, a regularității transportului pr ecum și rapiditatea
transportului bazat pe punctualitate și pe termene sigure de transport.
Considerentele de la care am pornit sunt următoarele: o firmă de transport
creează valoare pe piață, deoarece ea este preocupată de satisfacerea anumitor nevoi al e
clienților
Consider necesar a se analiza prezentul și viitorul activității de transport rutier și
asta deoarece pr oblemele care apar atât în ceea ce privește prezentul dar mai ales
viitorul, sunt variate, necesită o gândire sănătoasă și rațională și de asemenea implică
aplicarea manageme ntului în cel mai eficient mod.
Diversitatea dorințelor oamenilor de petrecere a timpului liber este punctul de
bază de la care societatea S.C. A tlassib S.R.L a pornit în realizarea produselor sale
turistice. Deoarece pe piață există o cerere atât de diversificată de consum turistic,
aceasta trebuie analizată atent, astfel încât cerere a pentru consumul turistic să
corespundă ofertei.
Parcul auto al S.C. A tlassib S.R.L conține peste 150 autocare Volvo, Mercedes,
Neoplan dotat cu o hală modernă. Am observat că societatea Atlassib prin forme de

45
cooperare între companii direct sau indirect cu transportatorii europeni încearcă să
încurajeze integrarea progresivă a pieții transportului rutier, de asemenea să întărească
siguranța transportului rutier prin intensificarea activităților de cercetare a cauzelor
accidentelor, prin creșterea sensibil izării șoferilor la riscurile de accident, punând în
aplicare reglementările de bază care interzic excesul de viteză și consumul de alcool la
volan, prin introducerea unui control regulat al echipamentelor de securitate a
autovehiculului și prin sporirea i nstruirilor privind securitatea rutieră.
De asemenea, firma încearcă să îmbunătățească relațiile instituționale,
schimburile și cooperarea între transportatori și asociațiile lor dincolo de frontiere
pentru crearea de servicii de transport rutier mai perf ormante și prietenoase față de
mediul înconjurător, care să permită creșterea bogăției națiunilor, stimularea creșterii
economice și crearea de locuri de muncă.
Personalul care efectuează activități în cadrul firmei ce influențează calitatea
serviciilor tr ebuie să fie competent. Competența este apreciată funcție de studii,
instruire, abilități și experiență. Din păcate nu toate agențiile a societății țin cont de acest
lucru. De asemenea lipsa agenților de turism influențează negativ imaginea firmei.
Pentru a îmbunătăți serviciile oferite firma în primul rând trebuie să asigure
instruirea personalului sau să întreprindă alte acțiuni pentru satisfacerea acestor
necesități.
Deși majoritatea angajatorilor consideră și declară că resursele umane sunt
princ ipalul lor activ, nu multe trec de abordările clasice – recrutare, training și
administare de personal.
Cum orice investiție necesită cheltuieli principala activitate pentru care se alocă
resursele financiare ale departamentului de resurse umane este cea de pregătire
profesională, astfel:
– cheltuielile de training pentru participanți sunt în jur de 500 – 1000
€/angajat/an, desigur cu variații între diferite categorii profesionale. Pentru 20 de
agenți de turism din toată țara care fac cursuri de instruire c osturile vor fi:
– cheltuieli training = 2100 x 20 angajați = 42000 lei
Desigur, bugetul de resurse umane variază în funcție de tipul de companie, de
dimensiunea și etapa de dezvoltare a organizației. Într -un proces de extindere, de
expansiune a afacerii, de exemp lu, o mare parte a cheltuielilor vor fi orientate către
procesele de recrutare și de formare a angajaților.

46
De asemenea, pentru realizarea obiectivelor de îmbunătățire a performanței,
firma trebuie să încurajeze implicarea și dezvoltarea personalului pri n definirea
responsabilităților și autorităților personalului, comunicarea sugestiilor și opiniilor,
stabilirea obiectivelor individuale și de echipă, asigurarea lucrului în echipă.
Calitatea mijloacelor de transport are un rol important în realizarea prod uselor,
astfel ea trebuie menținută la cele mai ridicate standarde, prin achiziționarea unor
mijloace noi de transport și modernizarea celor aflate în dotare.
După efectuarea unei anlize a ofertei autocarelor Mercedes Tourismo și Volvo
B10M achiziționarea a 3 autocare Mercedes Tourismo pentru care cererea este mare, la
prețul de 300 mii € în sistem leasing și 2 autocare Volvo la prețul de 250 mii €,
investiția ar putea fi recuperată în 2 ani.
Trebuie să se încerce de asemenea, stabilirea unor prețuri, astfel încât acestea să
fie accesibile tuturor categoriilor de consumatori de turism, încercând astfel să fie
acaparate și segmente de piață neconsumatoare de turism, cum ar fi persoanele mai
înaintate în vârstă, familiile cu venituri mici, persoanele cu diferite handicapuri și alte
categorii. Segmentul de piață asfel câștigat trebuie menținut și mărit prin oferirea în
continuare a unor servicii de calitate, prompte, rapide și eficiente.
În realizarea curselor firma trebuie să țină seama de dorințele consumatoril or,
astfel vor trebui efectuate la anumite intervale de timp, studii de piață prin chestionare
sau alte metode în urma cărora se vor lua deciziile corespunzătoare.
Trebuie avută în vedere și promovarea continuă a produselor turistice, astfel
încât acestea să fie cunoscute de o cantitate cât mai mare de turiști. Trebuie realizată
deasemenea o promovare a produselor turistice în școli și în diferite instituții, astfel
persoanele percep produsul turistic mult mai aproape de ele și mult mai realizabil.
Ca ele ment de noutate propun introducerea unui serviciu de servire în autocar
(băuturi răcoritoare și produse tip fast food: sandwich, hot dog). Acest lucru ar aduce
noi venituri agenției și ar adăuga un plus de valoare produselor turistice realizate cu
autocare . Servirea turiștilor poate fi efectuată de către al doilea șofer sau de către un
agent de turism, iar produsele ar putea fi depozitate într -un spațiu special amenajat,
limitând însă spațiul pentru bagaje. Investiția nu ar depăși suma de 1000 €, aceasta
putând fi recuperată într -o perioadă scurtă de timp.
De asemenea, pentru a răspunde exigențelor turiștilor se impune modernizarea
continuă a mijloacelor de transport, prin dotarea cu capacități noi și cu un nivel superior
de confort și realizarea securități i și regularității în circulație. Îmbunătățirea condițiilor

47
de confort prin mărirea distanței dintre scaune, de asemenea scaunele să fie prevăzute cu
suport pentru cap, toate acestea constituie principala modalitate de ridicare a nivelului
calitativ al pre stațiilor de transport cu efecte de ordin social. Realizarea acestei activități
poate duce la creșterea satisfacției provocate de călătorii, micșorarea oboselii cauzate de
zgomot, vibrații etc., îmbunătățirea atmosferei care caracterizează relațiile dintre
călători și personalul din mijloacele de transport.
Pentru oferirea unui plus de siguranță în mijloacele de transport rutier, firma ar
putea introduce airbag -uri pentru fiecare pasager. Acest lucru s -ar putea realiza treptat
pentru fiecare mijl oc de transport. Pentru început ar trebui folosite aceste echipamente
pentru autocarele Mercedes Tourismo, fiind cel mai modern autocar și este cel mai
solicitat pentru cursele externe, care prezintă de altfel un risc mai mare în ceea ce
privește producere a unor accidente. Astfel, pentru acest autocar ce are o capacitate de
50 locuri, investiția ar ajunge la aproximativ 5000 €/autocar, sumă ce ar putea fi
recuperată într -o perioadă de pănă la un an.
De asemenea ar trebui să întărească calitatea serviciilor de transport și logistică
prin promovarea dezvoltării și armonizării cursurilor de instruire pentru șoferii
profesioniști și cadrele de transport și orice alt personal calificat, angajat în industria
transportului rutier.
Toate aceste propuneri ar putea a juta și mai mult la îmbunătățirea imaginii
firmei S.C. A tlassib S.R.L, la posibilitatea de expansiune a firmei atât în România, cât și
în afara ei.
Industria transportului trebuie să efectueze investiții țintă pentru a garanta
durabilitatea activităților s ale în lumea întreagă. Ea trebuie să facă în așa fel încât să
garanteze viabilitatea operatorilor economici utilizând inovațiile tehnice și tehnologice
cele mai recente pentru a asigura servicii rentabile și performante. În plus, transportul
rutier trebuie să îmbunătățească calitatea serviciilor pentru a răspunde exigențelor
crescânde ale clienților atât din punct de vedere calitativ cât și din punct de vedere
cantitativ. Este singura modalitate de a face față provocărilor și de a minimiza riscurile
pe care le comportă piețele transportului rutier din Europa și Asia.

48
BIBLIOGRAFIE

1. Alexa, C., „Transporturi și expediții internationale”, Editura All, București, 2005
2. Cooper, C., Fletcher, J., Gilbert D., Wanhill, S. „Tourism, Principles and
Practice”, Second Edition, Longman, Harlow, 2008
3. Cristea, I., Ionescu, O.C., Stanciu, V., „Transportul aerian de pasageri și de
marfă”, Editura Tehnică, București, 2010
4. Crișan, I. Gh., „Tehnica operațiunilor de turism international”, Editura Sport –
Turism, București, 2004
5. Draica, C., „Turismul internațional”, Editura All Beck, București, 2003
6. Fistung, D., „Transporturi. Teorie economică, ecologie, legislație”, Editura All
Beck, București, 2009
7. Gherasim, T., Gherasim, D., „Marketing turistic”, Editura Economi că, București,
2009
8. Glăvan, V., „Turismul ȋn România”, E ditura Economică, București, 20 10
9. Minciu, R., Economia turismului, ediția a III -a, Editura Uranus, București, 2004
10. Draica, C.,”Turismul internațional”, Editura ALL Beck, București, 2003,
pag.17 Neacșu, N., Oscar Snak, Petre Baron, Economia turismului , Editura Expert,
București, 20 01
11. Nedelea, Al., „Piața turistică”, Editura Didacti că și Pedagogică, București, 20 13
12. Nistoreanu, P., „Managementul în turism servic ii”, Editura ASE, București, 20 05
13. Niță,I., Niță, C -tin., Piața turistică a României, Editura Ecra n Magazin, Brașov,
2010
14. Olteanu, V., „M arketingul serviciilor”, Editura Uranus, București, 2009
15. Stănciulescu, G., Țigu, G., „Tehnica operațiunilor de turism”, Editura All Beck,
București, 2009
16. www.atlassib.ro
17. www.standard.ro
18. www.wall -street .ro
19. www.financiarul.com