În spațiul socio -economic în care își desfășoară activitatea, întreprinderea trebuie să -și [624801]

1

INTRODUCERE
În spațiul socio -economic în care își desfășoară activitatea, întreprinderea trebuie să -și
probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurență și adaptare, performanța
economico -financiară. Toate acestea își găsesc reflectarea în eficiența acti vităților care au la
bază determinarea cantitativ -calitativă a factorilor de producție precum și randamentele
maxime ale utilizării acestora etc.
Identificarea factorilor care determină formarea și modificarea unui fenomen
economic, factori ce acționează, în general, interdependent, reprezintă o etapă importantă a
procesului de analiză economico -financiară.
În studierea fenomenelor economice este necesară analiza tuturor categoriilor de
factori întrucât interdependențele existente între aceștia se reflectă în rezultatele
activității economico -financiare. Acesta a fost și motivul pentru care am ales să elaborez
această lucrare de licență pe care am structurat -o în trei captiole, astfel:
Capitolul 1 . NOȚIUNI GENERA LE PRIVIND ANALIZA FACTORILOR DE
PRODUCȚIE în care am tratat aspect te oretice referitoare la conceptu l de factori de
producție precizând factorii care influențează rezultatele economico -financiare ale unei
entități economice și metodologia utilizată în analiza acestora .
Capitolul 2 . STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA FACTORILOR DE PRODUCȚIE
LA CRIS OIL S.A, care reprezintă partea practică a lucrării, cu un studiu de caz ilustrativ
pentru modul de utilizare a instrumentelor analizei – menționat e mai sus – în cunoașterea și
interpretarea situației financiare a întreprinderii.

2
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND FACTORII DE
PRODUCȚIE
În spațiul socio -economic în care își desfășoară activitatea, întreprinderea trebuie să -și
probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurență și adaptare, performanța
economico -financiară. Toate acestea își găsesc reflectarea în eficienț a activităților care au la
bază determinarea cantitativ -calitativă a factorilor de producție precum și randamentele
maxime ale utilizării acestora etc.
Identificarea factorilor care determină formarea și modificarea unui fenomen
economic, facto ri ce acționează, în general, interdependent, reprezintă o etapă importantă a
procesului d e analiză economico -financiară. (Ișfănescu, Robu, Hristea & Vasilescu, 2002)
Literatura de specialitate evidențiază o multitudine de factori care decurg d in relațiile
de intercondiționare reciprocă dintre în treprindere și mediul extern .
Dată fiind multitudinea de factori care influen țează activitatea întreprinderii, teoria
economic ă cuprinde o diversitate de criterii de clasificare a ac estora, d intre care, o serie de
criterii mai relevante, cu o utilitate practic ă deosebit ă, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.1.1. Tipologia factorilor care explic ă rezultatele economico -financiare
Nr.crt. Criteriu de
grupare Categorii de
factori Observații
1 După caracterul
lor în cadrul unei
relații cauzale Factori cantitativi sunt purtătorii materia li ai factorilor calitativi
(de exemplu: volumul fizic al produc ției,
numărul mediu de salaria ți etc.)
Factori calitativi sunt de aceeași natură cu fenomenul analizat
(de exemplu: costul unitar, prețul de vânzare
etc.)
Factori de structură apar atunci când rezultatul analizat se referă la
mărimi agregate (de exemplu: structura
producției,
structura cheltuielilor sau veniturilor)
2 După modul cum
acționează Factori cu acțiune
directă influenț eaza nemijlocit fenomenul analizat
Factori cu acțiune
indirectă acționeaza asupra fenomenului analizat prin
intermediul factorilor direcț i
3 În funcție de
efortul propriu al Factori dependenți
de efortul propriu îsi au originea în eforturile depuse de
întreprindere

3
întreprinderii Factori
independenți de
efortul propriu provin din mediul în care întreprinderea îș i
desfășoară activitatea
4 După gradul de
sintetizare Factori simpli nu mai pot fi descompuș i
Factori complecși pot fi descompusi în alț i factori
5 După izvorul
acțiunii Factori endogeni îsi au originea în interiorul întreprinderii
(ca de exemplu: organizarea internă a
producț iei, ritmicitatea producției, calitatea
producț iei etc.)
Sursa – Iacovoiu V., Analiză economico -financiară, Editura Pro Universitaria, București, 2015, p.117

În studierea fenomenelor economice este necesară analiza tuturor categoriilor de
factori întrucât interdependen țele existente între aceștia se reflectă în rezultatele
activită ții economico -financiare.
Cu privire la factorii exogeni , literatura de specialitate eviden țiază o diversitate de
factori dintre care cei mai importan ți sunt prezenta ți în figura de mai jos.

Figura nr.1.2 . Factori exogeni care influențează activitatea firmei

O mare parte dintre factorii mai sus men ționați sunt strâns lega ți de interven ția
statului în economie, ca de exemplu sistemul de taxe și impozite care afectează în mod direct
fluxurile de cheltuieli la nivelul firmei.
La nivelul oricărei societăți comerciale cei mai importanți factori de producție sunt:
munca, pământul și capitalul.
Munca este un factor de producție originar, în sensul că ea este intrinsec asocia tă
personalității prestatorului ei, neputând fi creată sau reprodusă artificial și nici disiciată de
persoana prestatorului. Raportată la scara timpului, munca apare ca un factor de producție

4
neregenerabil; prestația de muncă este ireveribilă, după cum ti mpul de muncă neutilizat este
irecuperabil.
Munca reprezintă un factor de producție activ și dinamizator . Ea deține în mod
exclusiv capacitatea de a pune în funcțiune ceilalți factori de producție și de a determina
transformarea lor în bunuri e conomice. Dacă munca nu ar acționa asupra lor, ceilalți factori
de produc ție ar rămâne cu desăvârșire in erți. (Ploae, 2009)
Omul se raportează în permanență la mediul economic într -o dublă ipostază: aceea de
producător nemijlocit, situație în ca re își oferă capacitatea în schimbul unei compensații
rezonabile. El este simultan și consumator, dar nu acest aspect interesează în acest context.
Venitul adus de către factorul uman în procesul de producție poartă denumirea generică de
salariu.
Dimensiunea cantitativă a factorului „muncă” se referă la volumul de muncă de o
anumită natură prestat într -un proces de producție dat. Acest volum poate fi cuantificat prin:
– numărul de unități de timp de muncă prestate;
– numărul de ore de muncă aferen te unei anumite cantități de produse;
– numărul de lucrători sau ore -om de muncă prestate în condițiile de producție date.
Dimensiunea calitativă a factorului „muncă” abordat la nivel individual, se referă
la specializarea profesională proprie fiecărui prestator în muncă, la gradul său de calificare și
de experiență în producție, la nivelul săiu de productivitate. Pentru a ameliora anumite
caracteristici ale muncii prestate de o persoană trebuie să se intervină la nivelul abilităților și
motivaț iei în muncă ale celui vizat.
Determinat de dezvoltarea general ă a societății, prograsul calite tiv al factorului
muncă se concretizează, în principal în:
1. Creșterea proporției în care procesele de muncă fac apel la abilitățile de ordin intelectu al,
care devin preponderente în raport cu cele fizice;
2. Tendința de ameliorare continuă a productivității muncii,pe baza căreia are loc reducerea
treptată a timpului lucrat și creșterea corespunzătoare a timpului liber;
3. Creșterea duratei de pregătire școla ră și profesională instituționalizată precum și a
nivelului și complexității acestei pregătiri;
4. Amplificarea dimensiunii creative a proceselor de muncă, bazată pe dezvoltarea
apititudinilor pentru inovare, pe accentuarea laturii de concepție a muncii în de trimentul
celei de rutină, pe dezvoltarea componentei informaționale a celor mai diverse genuri de
muncă.

5
Forța de muncă reprezintă factorul decisiv al procesului de producție și constituie
principala forță de producție a societății, pentru ca: produce și reproduce factorii o biectivi ai
producției; este creatorul și animatorul mijloacelor de producție; are rolul hotărâtor în
obținerea valorilor de întrebuințare fiind singurul factor de producție capabil să creeze valori
noi; joacă rol hotărâtor în organizarea și conducerea procesului de producție.
Transformarea efectivă a forței de muncă în factorul hotărâtor al creșterii economice
are loc nuami în măsura în care pregătirea sa este îmbinată cu utilizarea ei rațională. Folosirea
rațională a factorului uman se află într -o strânsă corelație cu celelalte elemente ale
mecanismului economiei naționale; volumul și calitatea factorilor materiali; repartizarea
teritorială a forțelor de producție; modernizarea structurii industriei; intro ducerea progresului
tehnic; folosirea stimulentelor materiale și morale.
La nivelul firmei, folosirea rațională a forței de muncă necesită abordarea unor
aspecte cantitative, cum ar fi :
– raportul dintre progresul tehnico -științific și pregătire a generală, calificarea;
– specializarea și repartizarea forței de muncă, utilizarea timpului de muncă potrivit
nivelului de calificare;
– corespondența dintre gradul de complexitate a muncii și nivelul calificării;
– raportul dintre nivelul calificării și produ ctivitatea muncii.
Folosirea rațională a forței de muncă trebuie să fie rezultanta îmbinării aspectelor
cantitative, pe care le presupune utilizarea deplină, cu cele cal itative, pe care le implică
folosirea eficientă.
Abordând utiliza rea rațională a forței de muncă, problemele analizei asigurării și
utilizării forței de muncă pot fi sistematizatre astfel:
– analiza asigurării firmei cu forța de muncă necesară din punct de vedere calitativ și
cantitativ;
– analiza folosirii timpului de munc ă;
– analiza productivității muncii și a căilor de creștere.
Primele două probleme privesc utilizarea deplină a factorului uman, iar a treia se
referă la eficiența utilizării acestuia. Principalii indicatori folosiți în analiza sunt:
1. Indicatorii privind asigurarea forței de muncă :
– indicatori privind asigurarea cantitativă cu forța de muncă
 Număr mediu scriptic personal
 Număr maxim personal

6
 Număr mediu scriptic admisibil
 Economia relativă de personal
– indicatori ai structurii forței de muncă : după gradul de calificare , pe profesii , pe vârste ,
după sex , după vechime în muncă , alte criterii .
– indicatori ai cirulației și fluctuației forței de muncă
 coeficientul circulației intrărilor
 coeficientul circulației ieșirilor
 coefic ientul circulației totale
 coeficientul fluctuației forței de muncă
1. Indicatori privind utilizarea forței de muncă
– Indicatori privind utilizarea extensivă a forței de muncă
 fondul de timp calendaristic
 fonduld e timp maxim disponibil
 timpul efecti v lucrat
 timpul neutilizat
– Indicatori privind utilizarea intensivă a forței de muncă
 productivitatea medie anuală pe om al muncii
 productivitatea medie anuală pe un muncitor
 productivitatea medie zilnică pe un muncitor
 productivitatea medie orală pe un muncitor
Analiza asigurării firmei cu forța de muncă necesară din punct de vedere calitativ și
cantitativ începe cu o verificare a modului de fudamentare a programului forței de muncă. În
acest sens se urmărește dacă necesarul de forță de muncă pentru perioada analizată a fost
stabilit judicios, dacă a fost corelat cu programul de creșetere a productivității muncii și cu
circulația forței de muncă.
Numărul mediu al salariaților reprezintă media aritmetică simplă rezultată din: s uma
efectivelor zilnice de salariați din luna respectivă, împărțită la zilele calendaristice. În zilele
de repaos săptămânal, sărbători legale și alte zile lucrătoare, se ia în calcul, ca efectiv zilnic,
numărul salariaților din iua precedentă, mai puțin cei al căror contract a încetat în această zi.
Sursele de date și informațiile le constituie dările de seamnă lunare, trimestriale sau
anuale forța de muncă și alte documente ale evidenței contabile.

7
Studiul dinamicii forței de muncă permite stabilirea modificării absolute a numărului
mediu scriptic într -o anumită perioadă. Această modificare se obține ca diferenț ă între
numărul scriptic efectiv – N1 – și cel prestabilit – Npr, conform relației:
∆ N= N 1 – Npr
iar modificarea procentuală:

N% =
x 100 -100

Creșterea numărului de muncitori comparativ cu perioadele precedente reprezintă un
fenomen normal în activtatea unei firme, atunci când ea este impusă de cerințele sporirii
producției firmei, fiind respe ctat în același timp ritmul de creștere al productivității muncii.
Cunoașterea situației reale a asigurării societății cu personal muncitor direct productiv
este posibilă prin stabilirea modsificării relative a numărului mediu scriptic, care ar e în
vedere număru l admisibil – , calculat în funcție de indicele îndeplinirii progr amului de
producție – :
∆ N= N 1 – Na
iar modificarea procentuală :

x 100 – 100

Indicatorul pe baza căruia se analizează calificarea personalului dintr -o unitate
economică este c oeficientul calificării medii – – care se calculează ca o medie aritmetică
ponderată între categoria de încadrare – k – și numărul de muncitori din categoria respectivă –
N :
∑
∑
Tendința de creștere a coefieintului resp ectiv va indica preocuparea firmei pentru
ridicarea calificării muncitorilor.
În cadrul analizei forței de muncă este util să se stabilească în ce măsură folosirea
muncitorilor se realizează potrivit calificării lor și dacă este asigurată concordanța necesară
între coeficientul calificării K m – și coeficientul mediu tarifar al lucrărilor – Kt – sau gradul
de complexitate a lucrărilor.
Gradul de complexitate a lucrărilor executate de către muncitori se stabilește ca o
medie aritmetică ponderată a categoriei lucrărilor, k cu volumul d e lucrări , V d in fiecare
categorie:

8
ΣN x k
Kt = __________
ΣV
Din compararea acestor doi coeficienți rezultă modul de utilizare a forței de muncă
calificate:
1. Kt> K m când există lucrări de categorii superioare efectuate de muncitori cu calificare
inferioară
2. Kt< K m când există lucrări de categorie inferioară efectuate de muncitori cu calificare
superioară
3. Kt= K m când există concordanța deplină între complexitatea lucrărilor și calificarea
muncitorilor
Nivelul calificării forței de muncă se reflectă în principalii indica tori ai performanței
economico -financiare printre care menționăm: productivitatea muncii , volumul producției ,
cifra de afaceri , calitatea produselor , costuri de producție , profitul și rata renta bilității ,
utilizarea activelor fixe (randamentul) , competitivitatea producție pe piață.
La celelalte categorii de personal e compar ă numărul mediu scriptic efectiv cu cel
programat și se stabilesc care au dus la nerespectarea lui.
Analiza asigurării cu forța de muncănecesară îndeplinirii sarcinilor de producție trebuie să
țină seama de caracterul producției, de complexitatea sa tehnic ă și organizatorică. Depășirea
numărului de personal tehnic este justificată numai ăîn cazul creșterii gradului de mecanizare
și autonomizare a procesului de producție sau în urma, înființării unor servicii de cercetare și
proiectare.
Analiza st ructurii personalului poate pune în evidență aspecte ce caracterizează
creșterea gradului de mecanizare și autonomizare a procesului de producție a muncilor
auxiliare, de deservire și a celor de evidență și care produc modificări ale ponderii
muncitorilor direct și indirect productivi și a celor de deservire generală.
Folosirea rațională a forței de muncă presupune și asigurarea unor raporturi optime
între diferite categorii de personal. Asigurarea unei calități corespunzătoare a forței de munc ă
constituie o condiție esențială pentru realizarea unei concordanțe depline între cei factori
cantitativi ai producției – forța de muncă și mijloacele de producție. (Pivoda&Barbu, 2011)
Analiza calificării personalului muncitor al agenților ec onomici evidențiază
următoarele aspecte: structura forței de muncă pe forme de realizare a calificării; evoluția
gradului de calificare mediului a muncitorilor; concordanța dintre calificare muncitorilor și
cerințele procesului tehnologic.

9
În ve derea stabilirii structurii forței de muncă pe forme de calificare se recomandă
folosirea metodei grupării din statistică, pe baza căreia se urmărește ponderea diverselor
forme în colectivitatea generală: școli profesionale, cursuri de calificare, ucenici e la locul de
muncă, licee de specialitate, școli profesionale.
Cu cât numărul și ponderea muncitorilor calificați prin școli profesionale și licee de
specialitate va fi mai mare, cu atât aprecierile privind calificarea personalului vor fi mai
favorabile.
În analiza mobilități forței de muncă se utilizează doi indicatori ce caracterizează
intensitatea fenomenului: coeficientul de circulație (la intrări și ieșiri) și coeficientul de
fluctuație. Primul se calculează ca raport între totalu l intră rilor – I și ieșirilor – E și numărul
mediu scr iptic de la sfârșitul perioadei:

,
iar al doilea se calculează ca raport între totalul ieșirilor nejustificate sau prin desfacerea
contractului de muncă și numărul mediu sc riptic:

Coefic ientul mișcării totale ( ), caracterizează intensitatea m obilității forței de
muncă și se obține raportând totalul intrărilor și ieșirilor la numărul mediu scriptic
(Pivoda&Barbu, 2011) :

Capitalul . Ca factor de producție, capitalul reprezintă categoria bunurilor produse și
utilizate în scopul producerii de bunuri economice.
Capitalul este un factor de producție derivat, datorită proveninței sale prin procese le
sale anterioare. Capitalul real nu se confundă cu capitalul bănesc în forma lichidă și nici cu
capitaluri fictive, concetizat în titluri de valoarea; capitalul real este procurat prin tranzacții
efectuate pe pițele specializate de bunuri de capital, î n timp ce capitalul lichid și cel efectiv
sunt obiect de tranzacție pe piețele financiare.
Capitalul real cuprinde întreaga varietate de bunuri reproductibile, aflate la dispoziția
agenților economici producători, și folosite pentru producerea a noi bunuri economice. În
sfera sa de cuprindere intră:
– instalațiile și infrastructura firmelor din industrie, agricultură, transporturi, comunicații și
comerț;

10
– stocurile de materii prime, materiale, combustibili, semifabricate, producție neterminată,
considerare normală pentru a asigura ritmicitatea producției.
După modul specific în care participă la activitatea de producție, se consumă și se
înlocuiesc, componetele capitalul real se grupează în capital fix și capital circulant.
Capitalul fix reprezintă acea parte a capitalului real format din echipamente de
folosință îndeplungată, care participă la mai multe cicluri de producție, se depreciază și se
înlocuiesc după mai mulți ani de utilizare.
În componența capitalului fix intră: construcții cu destinație productivă, utilaje și
mașini -unelte; calculatoarele și roboții industriali; agregate și instalații de lucru; mecanisme
și dispozitive de reglare; mijloace de transport.
Capitalul fix se distinge prin caracterul limitativ al posibilităților sale de trecere de la
un fel deutilizare productivă la atul. Rigiditatea utilizării lui este cu atât mai mare cu cât
echipamentul tehnic de producție este mai specializat.
Capitalul circulant repre zintă acea parte a capitalului real care se consumă în
întregime în decursul unui singur ciclu de producție și care trebuie înlocuit cu fiecare ciclu
nou. În componența capitalului circulant se include : materii prime; materiale auxiliare și de
bază; energi e; combustibil; semifabricate.
Bunurile care alcătuiesc capitalul circulant sunt susceptibile de a primi diverse
utilizări; posibilitatea de alegere a unei anumite utilizări sunt cu atât mai largi cu cât
elementele de capital circulant sunt mai aproape de stadiul materiei brute naturale.
Încadrarea bunurilor economice în categoria capitalului real nu pornește și nu trebuie
să pornească de la forma natural -materială a bunurilor respective; în fapt, unul și același bun
economic, având anumite proprități specifice, poate primi fie destinația de bun de consum, fie
cea de bun -capital. Bunurile produse devin bunuri -capital numai atunci când sunt atrase în
activitatea productivă și îndeplinesc în mod efectiv funcțiile specifice ce le revin în calitate de
capital fix și capital circulant.
La nivelul firmei, capitalul rea l – fix și circulant – apare ca o parte a capitalului în
funcțiune, capitalul real participă l a un circuit specific, pa rcurgând trei stadii.
a) Stadiul 1 al circ uitului capitalului în funcțiune îl constituie procesul prin care
capitalul lichid al firmei se transformă în capital real productiv, în condițiile în care
firma se prezintă pe piața bunurilor de capital în calitate de cumpărător și firma se
prezintă la ac hiziționarea de bunuri -capital necesare producției. Paralel, firma se
prezintă în calitate de cumpărător și pe piața muncii, atrăgându -și resursele de muncă
necesare.

11
b) Stadiul 2 al circuitului capitalului în funcțiune al firmei îl constituie utilizarea
productivă a capitalului real, în combinație cu ceilalți factori de producție, pentru
obținerea de bunuri destinate vânzării.
c) Stadiul 3 al circuitului în funcțiune al firmei constă în trecerea acestuia din forma de
marfă în forma bănească, prin vâzarea bunurilor produse.
Capitalul real îmbracă trei forme: bani , bunuri -capital și marfă. Dintre cele trei formei
ale capitalului, n umai una, și anume bunurile -capital reprezintă capital real, care reprezintă
capital real, care funcționează în calitate de factor de producție; banii cu care se inițiază
circuitul, precum și mărfurile destinate vânzării, intervin numai în roluri conexe în raport cu
procesul propriu -zis.
Funcționarea capitalului unei firmei are un caracter continuu, circuitul fiind repetitiv.
Reluarea parcurgerii celor trei stadii ale circuitului reprezintă rotația capitalului, iat timpul
necesar pentru parcurger ea unui circuit complex reprezintă viteza de rotație a capitalului.
Asupra vitezei de rotație a capitalului influențează mai mulți factori, inclusiv
structura capitalului productiv utilizat. Capitalul fix de producție înregistrează o vitzeză de
rotație mai mică.
Dinamica factorului de producție capital poate fi explicată prin intermediul
procesului de formare a capitalului real, care cuprinde:
– formarea brută a capitalului fix
– variația stocurilor .
Formarea brută a capitalului fix caracterizează procesul prin care bunurile de capital
fix sunt procurate de către întreprindere în scopul de a fi utilizate în procesul de producție.
Acest proces cuprinde:
– achiziționarea, de pe piețele specializate sau, după caz, producere a în regie proprie, de
bunuri -capital noi și punerea lor în funcțiune.
– exercitarea asupra bunurilor de capital fix existente a unor investiții menite de a le
ameliora performanțele funcționale, de a le crește durata de viață și randamentul, a le
reface anu mite compo nente prin modernizări și reparații capitale
Variația stocurilor reprezintă diferența între intrările în stocuri și ieșirile din stocuri în
cursul perioadei considerate. Stocurile conțin toate bunurile care se găsesc în posesia
întrep rinderilor sub formă de: materii prime , materiale , combustibili , semifabricate ,
producție neterminată , produse finite
Formarea capitalului fix are loc prin intermediul investițiilor.

12
Investiț iile reprezintă totalitatea cheltuielilor p entru crearea de noi capacități, precum
și pentru refacerea, ameliorarea și dezvoltarea capacității existente.
Investiția totală făcută într -o anumită perioadă pentru formarea brută de capital fix
poartă denumirea de investiție brută. Ea are ca sursă atât sumele recuperate de către firmei
prin amortizarea capitalului fix în acțiune, cât și reinvestirea unei părți din profit – investiție
netă.
Pe parcursul utilizării capitalului fix, acesta înregistrează un proces de depreciere,
care duce la scoaterea din funcțiune a bunurilor de capital fix, obligând la înlocuirea lor, în
timp.
Deprecierea se datorează atât uzurii fizice, cât și uzurii morale a acestuia.
Uzura fizică a capitalului fix reprezintă pierderea trept ată a proprietăților tehnice de
exploatare, datorată folosirii productive și a acțiunii agenților naturali.
Pentru ca capitalul fix participă la mai multe procese de producție, de fiecare dată el
suferă un anumit grad de uzură fizică. Acestei uzuri fizice se calculează o anumită cotă de
amortizare, care se include în costul producției, pentru a face posibilă reconstrucția sumelor
necesare înlocuirii capitalului fix uzat.
Recuperarea cheltuielilor se face prin includerea lor în prețul de vânzare al
produselor. Acest lucru face posibilă înlocuirea capitalului fix la sfârșitul duratei sale de
viață.
Prin amortizare se înțelege recuperarea treptată, în timp, a cheltuielilor cu
achiziționarea capitalului fix, prin includerea în costul produsului la a cărui fabricare
participă, a unei cotă -părți din aceste cheltuieli.
Suma anuală a amortizării se determină pe baza relației:
A = V : T ,
unde:
A= s uma anuală a amortizării
V= prețul de achizționare a capitalului fix
T= durata normală de funcționare a capitalului fix, exprimat în ani
Pentru ca înlocuirea capitalului fix generează cheltuieli de casare și venituri din
valorificarea diferitelor subansamble, la determinarea amortizării anuale se utilizează relația :
A = (V -Vc +Cd) : T
unde:
Vc = venituri obținute din casarea utilajului;
Cd = cheltuieli de dezmembrare a utilajeului

13
Raportul procentu al dintre suma anuală a amortiză rii și prețul de achiziție a
capitalului fix reprezintă cota anuală de amorti zare
CA = (A: V) x 100
În afară de deprecierea daorată uzurii fizice, capitalul fix este supus și uzurii morale.
Cauza principală a uzurii morale o constituie progresul tehnic, însoțit de creșterea
productivității muncii, a randamentului noilor echipamente de producție. Aceasta face ca
prețurile de achiziție a echipamentelor să se modifice, sau ca unele echipamente să devină
depășite din punct de vedere tehnic, în comparație cu cele noi, de același gen.
În condițiile în care performa nțele tehnice și economice ale unora din echipamentele
de producție nu mai corespund, este necesară înlocuirea capitalului fix vechi, depreciat din
punct de vedere moral, cu echipamente noi, chiar înainte de a se uza fizic complet,
producând pierderi între prinzătorului.
Pentru determinarea gradului efectiv de depreciere tehnică și a capacității de
funcționare a capitalului fix sunt folosite o serie de metode analitice de evaluare a uzurii
fizice și a uzurii morale a echipamentelor de producție, bazate, în principal, pe expertize de
specialitate
Natura . Factorul natural al producției se referă la toate resursele brute din natură
care sunt folosite la producerea bunurilor economice.
Forma de existență a factorului natural al producției este una materială, de tipul
substanței și al energiei . Natura se manifestă ca factor de producție prin cele trei componente
ale sale: pământ , resurse de apă , resurse minerale
Pământul, sau resursele naturale reprezintă elementul cu cel mai mic coeficient de
elasticitate, acest lucru datorându -se limitărilor obiective. Cererea de factori fiind dedusă
din cererea de produse de consum atribuibile acelor factori, cererea de resurse naturale este
deminsionată în funcție de cererea produ selor agricole. Situație valabilă și pentzru alte
resurse naturale.
În situația pământului, venitul adus poară numele de rentă. Renta este calculată la
acel nivel la care se atinge echilibrul din punct de vedere al cultivării unei suprafețe
maximale și de obținere a unor rezultate scontate de către utilizator.

14
CAP ɻITOLUL 2 . STUDIU DE CAZ PRIVIND A ɻNALIZA FACTORILOR
DE PRODUCȚIE LA S.C.CRIS OIL S. ɻA.

2.1. Descrierea generală și obiectul de activitate al societății
Societatea s -a înființat în anul 1948 ca urmare a naționalizării fabricii de prelucrare a
semințelor olaginoase CRIS OIL. Vechea fabrică de ulei a funcționat până în anul 1984 ca
secție a Întreprinderii de U lei Constanța și a fost dezafectată și demolată în anul 1984.
În 1990 societatea CRIS OIL a fost reorganizată ca societate pe acțiuni în baza Legii
nr.5/1990 și Legii 31/1990 și a HG 1353/dec.1990 sub numele de S.C. CRIS OIL S.A.
Constanța. Con tractul de societate s -a încheiat la data de 26.08.1994 ca urmare a privatizării
societății cu capital majoritar de stat, conform Legii 58/1991 cu privire la privatizarea
societăților comerciale prin vânzare de acțiuni.
În anul 1996 în urma sem nării de către Pas CRIS OIL a contractelor de vânzare –
cumpărare cu FPOS București, societatea CRIS OIL S.A Constanța a devenit societate cu
capital privat 100%. Datele generale ale societății sunt:
 Denumire societate: S.C.CRISOIL S.A.
 Sediul comercial: Șoseaua Constanței, nr.8 D Bis, Medgidia, Constanța, România ;
 Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului: RO 1728466
 Număr de ordine în Registrul Comerțului : J13 /550 /2002
 Capital social subscris vărsat : 1000 RON
 Domeniul de activitate este Fabricarea uleiurilor și a grăsimilor . (cod CAEN: 1041 )
Obiectul principal de activitate al societății cuprinde următoarele activități:
– cultura plantelor tehnice și cereal iere;
– prestări servicii privind recoltarea ce realelor tehnice;
– fabricarea uleiurilor și grăsimilor brute și rafinate;
– fabricarea margarinei și produselor comestibile similare;
– fabricarea maionezei și sosurilor alimentare;
– fabricarea sroturilor furajere;
– fabricarea săpunurilor, detergenților și produselor de întreținere;
– comerț cu ridicata cu cereale, semințe și furaje, cu uleiuri și grăsimi
comestibile;
– activități de import -export cu toată gama de produse prevăzute în obiectul de
activitate.

15
Caracteristica principală a producției în societatea CRIS OIL este fluxul continuu cu
un permanent caracter repetativ.
Materia primă prelucrată o reprezintă semințele oleaginoase și, în special, semințele
de floarea -sorealui. Societatea se aprovizionează cu materii prime din țară, circa 80% fiind
din județul Constanța.
Principalele produse finite realizate de societate sunt: ulei rafinat vrac; ulei îmbuteliat;
ulei brut , iar ca produse secundare: șrot; acizi grași.
Principalele procese tehnologice s unt:
– obținerea uleiului brut din floarea soarelui
– obținerea uleiului rafinat
– îmbutelierea uleiului rafinat.
S.C CRIS OIL S.A întreține o politică activă pe linia dezvoltării și retehnologizării
capacităților de producție, având în acest sens, î n perspectivă un vast program de investiții
care să -i permită creșterea calității produselor, reducerea costurilor și a consumurilor,
reducerea poluării, care au ca scop final creșterea competivitității pe piața internă și externă.
Principalii clienți: În acest moment firma detine o cotă de 21.9 % din piata de ulei
comestibil. În general, întreaga producție a fost comercializată pe piața internă, dar începând
cu 1993, după o întrerupere de 4 ani, a lansat din nou pe piața externă cu șrot de fl oarea –
sorelui și acizi grași, produse pentru care există cereri crescânde din partea țărilor vest –
europene și nu numai.
Produsului ulei vrac este comercializat principalilor producători de margarină
vegetală și producătorilor de conserve de pește și patiserie fină fiind distribuit direct din
depozitele societății cu cisternele auto aparținând beneficiarilor. Comercializarea la nivel
național s e face prin intermediul distribuitorilor regionali în proporție de 90% și 10% prin
intermediul supermarketurilor și retelelor cash & carry.
Produsul acizi grași se comercializează în principal la export.
Șroturile furajere se com ercializează în proporție de 80% la export și 20% la intern.
Principalele produse realizate: ulei comestibil îmbuteliat în bidoane PET de 1 litru și
bidoane PET 5 litri, ulei rafinat vrac, șrot vegetal furajer, ulei brut și rafinat, acizi grași etc.
Distribuția se realizează în cele mai bune condiții. Clientul emite comanda la
reprezentanții zonali de care aparțin și aceștia la rândul lor comunică comenzile la
departamentul care se ocupă cu onorarea comenzilor de la Constanța, sau cli entul va emite
comanda direct la depozitul din Constanța. Conform comenzii, cantitatea din produsul
respectiv va fi încărcată în tiruri sau camioane și va ajunge la client în cel mult două zile.

16
Firma dispune de promptitudine în livrarea comen zilor, lucru care este foarte
important față de clienți.
Așadar, firma lucrează direct cu clienții care pot fi firme foarte mari de distribuție
regionale, naționale (Metro, Selgros, Billa, Kaufland, Profi, Artima, Almira, etc.) sau firme
mai mici de distribuție, cu care firma lucrează prin intermediu l unor reprezentanți zonali care
au rolul de a găsi cât mai multe firme de distribuție care să cumpere ulei.
Pentru perioada următoare, speranțele sunt mari. Conducerea firmei dorește ca în
următorii 3 -5 ani să -și mărească cota de piață aju ngând până la 25%, însă pentru aceasta
conducerea firmei e conștientă că trebuie să poarte o luptă acerbă, deoarece are concurenți
puternici care vor să asimileze în continuare firmele mici producătoare de ulei pentru a
deveni lideri pe piață.
Principalii concurenți : Principalii jucători din categoria uleiului de pe piața din
România sunt:
a) Bunge
– fabrici de ulei la Buzău, Iași și Oradea (în curs de relocare)
– afaceri de peste 100 milioane de euro în România
– producătorul mărcilor Stalinskaya și Wembley.
Portofoliul Bunge România include mărcile Floriol, Unisol, Muntenia și Floarea
Soarelui, mărci care dețin poziții de top în toate segmentele de piață.
b) Cargill
– o fabrică la Craiova
– grupul american are în portof oliu afaceri de circa 100 milioanede euro în
România, fiind prezent în domeniul producției de ulei, dar și în agricultură
deținând o importantă rețea de silozuri
– marca Undelemn de la Bunica.
c) Expur
– o fabrică la Urziceni – prelucrează semințe de soia, având ca produse finite
șrotul, uleiul brut și uleiul degumat de soia.
– o fabrică la Slobozia – îmbuteliere a uleiului și fabricarea de biodiesel.
– în Septembrie 2010, odată cu achiziția companiei de către Saipol, Expur a
devenit parte a grupului Sofiproteol, lider pe piața franceză în industria de
procesare a semințelor în hrană, combustibili regenerabili și produși chimici.
– marca Ulcom, Marisol.

17
Piața a cunoscut o concentrare puternică începând încă din anul 2000, odată cu
preluarea unor producăto ri mici, locali, de către jucători de top la nivel mondial, precum
Bunge și Cargill. Astfel, Bunge împreună cu retailerii care dețin mărci proprii, cu Argus,
Cargill și Expur acoperă 80,3% din piață, ca valoare a vânzarilor.
Tabelul nr.2.1. Top 5 producăto ri/branduri ulei de g ătit
TOP 5 PRODUCĂTORI ULEI DE GĂTIT
PRODUCĂTOR (mărci proprii) COTA CUMULATA (%)
Bunge
Argus
Cargill
Expur

80,3%

TOP 5 BRANDURI ULEI DE GĂTIT
MĂRCI PROPRII COTA CUMULAT Ă
Raza Soarelui
Bunica
Ulcom
Lorena
Floriol
Unisol

54,5%

Principalii furnizori. Furnizorii de materii prime sunt contactați direct prin mandatul
societăților tip Comcereal. Furnizorii sunt societății cu capital privat sau de stat și producători
individuali.(tabel 2.2.)
SC CRIS OIL SA achiziționează materia primă necesară direct de la producătorii
agricoli atât la sediul societății din Șoseaua Constanței, nr.8 D Bis, Medgidia, Constanța,
România cât și la punctele de lucru – Siloz Luminași, Siloz Mangalia.
Achiziția materiei prime se realizează și prin intermediul depozitelor din județul
Constanța și județele limitrofe Tulcea, Ialomița, Călărași în baza contractelor de mandate.
Tabel nr.2.2. Principalii furnizori ai SC CRIS OIL SA
Nr.
Crt. FURNIZORI PRODUS
1 Comcereal Constanța Comerț cu ridicată al cerealelor, semințelor și al
plantelor oleaginoase
2 Comcereal Tulcea Făină albă, tărâță, cereale,grâu și floarea soarelui,
orz, ovăz
3. Rex Agra Constanța Îngrășăminte, pesticide , semințe, depozitare de
cereale, comerț cu ridicata semințe și al plantelor
oleaginoase
4 Comcereal Fundulea Comerțul cerealelor, semințelor și furajelor și
tutunului neprelucrat

18
2.2. Resursele umane în cadrul S.C. Cris Oil S.A
Structura organizatorică a societății este tip funcțiune -proces și este compusă din
compartimente funcționale și de producție.
Societatea are o structură care răspunde funcționării firmei pe principiile economiei
de piață așa după cum se poat e vedea din organigrama anexată.(Anexa 1)
Această structură este formată din:

Conducerea generală – Adunarea Generală a Acționarilor
– Consiliul de Administrație
– Directorul General
Compartimentele funcționale de producție și auxiliare
Secții de producție și ateliere.

Organizarea compatrimentelor funcționale evidențiază preocuparea societății pentru
asigurarea atât a condițiilor necesare desfășurării activității de fabricație, cât și a celor
necesare pentru valorificarea e ficientă a rezultatelor.
Structura de producție a SC CRIS OIL SA este compusă din:
Secția de producție nr.1 Casa, mașini
Prese – decojitorie
Secția de producție nr.2 Extracție
Rafinărie
Secția de îmbuteliere –
Secția de soia –
Ateliere Mecano -energetic
Piese de schimb și reparații
Electric și AMC
Depozite – materii prime, ambalaje, produse finite
Alte activități auxiliare – centrală termică, atelier confecționat capsule

Structura organizatorică ierarhică și funcțională este sintetizată în organigrama
societății și totalizează un număr de 67 persoane din care 15 cu studii superioare și 42 cu
studii medii, cu funcții și calificări corespunzătoare, definite în fișa postului.
Condițiile de muncă sunt normale, angajații beneficiază de: apă, cantină, cafea,
echipamente de protecție și loc pentru fumat.
Instruirea person alului se face prin programe interne de training care asigură fiecărui
angajat cel mai bun program de dezvoltare personalizat, antrenarea personalului realizându -se
prin diferite moduri și anume:

19
– concursurile „Angajatul lunii”,
– o revistă internă pentru a ngajați
– organizarea frecventă a evenimentelor interne.
Structura organizațională se referă la modul în care este stabilită autoritatea pe linie
verticală. Astfel o activitate poate fi demarată doar cu acordul persoanelor autorizate. Alături
de autoritate este des întâlnit conceptul de delegare de autoritate – organul de conducere
având în subordine diverse activități de importanță diferită, deleagă o anumită persoană
pentru a se ocupa de o anumită problemă.
Societatea are o persoană angajată însărcinată cu evidența contabilă primară. Lucrările
de închiderere a lunilor, de întocmire a declarațiilor fiscale, de închidere a exercițiului
financiar și întocmire situații financiare sunt efectuate de către o firmă de contabilitate. De
asem enea, tot firma de contabilitate se ocupă și de partea de Resurse Umane, întocmind toate
actele necesare pentru dosarele de personal și reprezentând societatea în relatțiile cu
Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Salariații se subordonează directorului de societate, iar muncitorii din producție se
subordonează și șefului de producție.
Drepturile și obligațiile salariațiilor sunt specificate în contractele individuale de
muncă, în Regulamentul de Ordine Interioară și în Contractul Colectiv de Mun că.
La data de 31.12.2017 societatea a înregistrat un număr mediu de 67 salariați,
înregistrând o scădere cu 4 salariați față de anul 2016.
Tabel nr.2.3. Număr salariați/ an
An Salariați
2016 71
2017 67

Sursă – prelucrare proprie a datelor de la firmă
65666768697071
2016 201771
67

20
Pentru perioada 2016 -2017, evoluția numărului de salariați pe categorii de personal a
fost următoarea :
Tabel nr. 2.4. Evoluția numărului de salariați pe categorii în intervalul 2016 -2017
Categorie personal 2016 2017
Personal TESA 4 4
Departament vânzări: 10 14
Producție: 57 49
Total salariați 71 67

În cadrul societății analizate, lucrează 42 bărbați și 25 femei.
Structura salariaților, pe grupe de salarii brute este următoarea :
Figura 2.1. Structura salariaților pe grupe de salarii brute

Așa cum putem observa din figura de mai sus, ponderea cea mai mare (35.1%) o
deține personalul al cărui salariu brut este de până la 2000 lei (muncitorii direct productivi).
2.3. Principalii indicatori economico -financiari
Princi ɻpalii indicator ɻi economi ɻco-financia ɻri ai societății analizate la sfâ ɻrșitul celor două
exe ɻrciții fi ɻnanciare luate în co ɻnsiderare ( 20 ɻ16, 2 ɻ017) su ɻnt urm ɻătorii:
1) Cifr ɻa de afa ɻceri reprezintă ɻ unul din ɻtre obiecti ɻvele strate ɻgice ale într ɻeprinderii,
deo ɻarece este c ɻriteriul major d ɻupă ca ɻre se jud ɻecă perf ɻormanțele î ɻntreprinderii în
mediu ɻl concurențial ɻ în care ɻ aceas ɻta activ ɻează. Cifr ɻa de afaceri r ɻeflectă rezultatul
g ɻlobal al unei ɻperioade de g ɻestiune, fii ɻnd princip ɻala formă ɻde venit ɻa firmei. Cifr ɻa de
afac ɻeri are ɻ ca sur ɻsă de form ɻare act ɻivitatea de expl ɻoatare a întrepr ɻinderii, nein ɻcluzând
ven ɻiturile financiare ș ɻi exce ɻpționale.
2) Prod ɻucția exercițiului r ɻeprezintă total ɻitatea bunur ɻilor și servic ɻiilor produs ɻe de firmă
pe o peri ɻoadă de ɻun an. Princip ɻalele elemente comp ɻonente ale ace ɻstui indicat ɻor sunt:
p ɻroducția vându ɻtă (care însume ɻază bunurile ɻ și serviciile ɻfacturate la pr ɻeț de v ɻânzare),
35.10%
11.90% 18.80% 1.20% 3.80% 1.20% 0.60%
0.40% 0.40% până la 2000 lei
între 2001-2200 lei
între 2201-2400 lei
între 2401-2600 lei
între 2601-3000 lei
între 3001-4000 lei
între 4001-4500 lei
între 4501-4700 lei
peste 4700 lei

21
prod ɻucția stocată (a ɻcărei valo ɻare pozitivă ɻ indică creșt ɻerea stoc ɻului final), pro ɻducția
imob ɻilizată (destin ɻată nevoilor propr ɻii firmei).
3) Valo ɻarea adaugată exprim ɻă creșterea de valo ɻare rezultată di ɻn utilizarea factorilor de
pr ɻoducție, îndeos ɻebi a factorilor m ɻuncă și capital, p ɻeste valoarea materiilor prim ɻe,
materialelor ɻ și serviciilor cu ɻmpărate de la ter ɻți. Valoa ɻrea adaugat ɻă reprezint ɻă sursa de
acumu ɻlări bănești care a ɻsigură remune ɻrarea participa ɻnților direcți ș ɻi indirecți la
ac ɻtivitatea economică ɻa întrepri ɻnderii: person ɻalul, statul, creditor ɻii, acționarii,
ɻîntreprinderea.
4) Rezulta ɻtul din exploatar ɻe măsoară, în mări ɻmi absolute, rentab ɻilitatea procesului de
e ɻxploatare, prin de ɻducerea tuturor che ɻltuielil or exploat ɻării (plăti ɻbile și executabile) ɻ
din venitu ɻrile exploatării (înc ɻasabile și cal ɻculate).
5) Rez ɻultatul brut al ɻ exercițiului este ɻdeterminat de rez ɻultatele acti ɻvităților de
explo ɻatare, financiare și ɻ excepționale, obținâ ɻnd ɻu-se prin ɻ dif ɻerența în ɻtre venitu ɻrile și
c ɻheltu ɻielile totale. A ɻɻcest indicator ɻexprimă, în mări ɻmi ab ɻsolute, rentabilitatea ɻ brută
sau ɻpierderile af ɻerente activită ɻții firme ɻi.
6) Rezult ɻatul net al ex ɻercițiului rep ɻrezintă, în ɻmărimi absolut ɻe, măsur ɻa renta ɻbilității
financiar ɻe a capitalului pr ɻopriu subscris de a ɻcționari. Ac ɻesta urmează ɻ să se distrib ɻuie
sub for ɻmă de div ɻidende în rap ɻort cu numă ɻrul acțiu ɻnilor sau păr ɻților soci ɻale dețin ɻute,
sau să s ɻe reinvest ɻească în fir ɻmă. Profitu ɻl net se ɻobține prin deducere ɻa impozitulu ɻi pe
profit din pr ɻofitul brut.
Necesitat ɻea cunoașterii sit ɻuației economice a Cris Oil S.A. în ved ɻerea elaborării uno ɻr
măsuri de efi ɻcientizare a act ɻivității implică fol ɻosirea mijloacelor de inv ɻestigare ale analiz ɻei
economico ɻ-fi ɻnanciare. Pentru ɻ această anal ɻiză se folosesc da ɻte din bilanțur ɻile contabile și
ɻconturile de profit și pier ɻdere din anii 201 ɻ6-2017 , a ɻstfel:
Tabel nr.2.5. Principalii indicatori economico -financiari, 2016 -2017
Nr.
crt. S ɻPECIFICAȚI ɻE U ɻM PERI ɻOADA DE
AN ɻALIZĂ
2 ɻ016 2 ɻ017
1. Cif ɻră de af ɻaceri le ɻɻi 9.372.553 9.671 ɻ.975
2. Producț ɻia exercițiului ɻ lei 9.7 ɻ54.976 10.60 ɻ1.841
3. Val ɻoarea adăug ɻată lei 4.242.5 ɻ48 3.694.0 ɻ40
4. R ɻezultatul brut al exp ɻloatării lei 2.8 ɻ56.536 1.702 ɻ.578
5. R ɻezultatul brut ɻal exercițiulu ɻi lei 2.865 ɻ.367 1.709.526
6. R ɻezultatul net al ɻexercițiului lei 2 ɻ.865.367 1.281 ɻɻ.115
7. Nu ɻmăr mediu de ɻsalariați (cu co ɻntract
de mun ɻcă) persoa ɻne 71 67 ɻ
8. N ɻumăr mediu d ɻe colaboratori persoa ɻne 19 ɻ 17

22

Din ɻtabelul nr.2 .5. p ɻrezentat mai sus s ɻe poate obse ɻrva că:
– cif ɻra de afaceri ɻ și producți ɻa exercițiului a ɻu înre ɻgistrat un tre ɻnd crescăt ɻor pe parcurs ɻul
perioad ɻei analiz ɻate;
– valo ɻarea adăugată a înregis ɻtrat o evoluție descendentă , nivelu ɻl indicatorului fi ɻind în
scădere în anul cur ɻent 2017 față ɻde anul de baz ɻă 2016 ;
– rezulta ɻtul brut al ex ɻploatării, rezultatu ɻl brut al exerc ɻițiului și rezulta ɻtul net al exercițiul ɻui
au manifes ɻtat, de aseme ɻnea, o tendi nț ɻă de scădere , valo ɻrile obținute fiind mai mici în anul
20 ɻ17 față de an ɻul 2016 .
2.4. Analiza stabilității financiare
Anali ɻza structurii patr ɻimoniale urm ɻărește reflecta ɻrea raportur ɻilor dintre dif ɻerite
elem ɻente patrimoni ɻale, muta ɻțiile calitative în si ɻtuația mijloace ɻlor și surselor ɻgenerate de
schimbările ɻ interne și de i ɻnteracțiunea cu med ɻiul economico ɻ-social, pre ɻcum și fundam ɻentarea
politicii ɻși strategiei f ɻinanciare.
Pri ɻn structura f ɻinanciară a une ɻi întrep ɻrinderi, în se ɻns larg, se înțel ɻege rap ɻortul exist ɻent
între finanțările ɻ pe termen ɻscurt și cele ɻpe termen lung. ɻ Stru ɻctura financia ɻră a între ɻprinderii se
analiz ɻează:
– din p ɻunctul de vedere a ɻl surselor d ɻe finanțare (reflec ɻtate în pasivul bilanț ɻului);
– din ɻ punctul de vede ɻre al utili ɻzării ace ɻstora (reflecta ɻte în activ ɻul bilanțul ɻui).
Elem ɻentele de pa ɻsiv defines ɻc structur ɻa financ ɻiară de capita ɻl, în timp ɻ ce elementele ɻde
activ (pla ɻsamentele) defi ɻnesc stru ɻctura econ ɻomică de ca ɻpital a întrep ɻrinderii.
Ratele de stru ɻctură ale bila ɻnțului se stabile ɻsc ca raport înt ɻre un po ɻst sau o ɻgrupă de
post ɻuri din act ɻiv sau pasiv ɻ și totalul bilan ɻțului, precum și ca ɻraport între dif ɻeritele
comp ɻone ɻnte de activ sau ɻpasiv.
020000004000000600000080000001000000012000000
2016 2017Cifră de afaceri
Producția exercițiului
Valoarea adăugată
Rezultatul brut al exploatării
Rezultatul brut al exercițiului
Rezultatul net al exercițiului
Număr mediu de salariați
Număr mediu de colaboratori

23
Sur ɻsele informațio ɻnale utilizate pen ɻtru efectuarea c ɻalculelor sunt ɻ bilanțul financiar și
c ɻontul de pr ɻofit și pie ɻrdere.
Ra ɻta stabilității fin ɻanciare ( ) reflec ɻtă ponderea capital ɻurilor per ɻmanente în totalul
s ɻurselor de finanțar ɻe (pasive totale). Capi ɻtalurile permane ɻnte sunt for ɻmate din cap ɻitalul
propriu și ɻcapitalul împr ɻumutat cu o du ɻrată mai mar ɻe de un an, moti ɻv pentru care se ma ɻi
numesc și surs ɻe stabile de f ɻinanțare. Relaț ɻia de calcul ɻ este:

un ɻde: CP = Cap ɻital propriu ɻ+ Datorii pe ɻtermen medi ɻu și lung
PT = p ɻasive tot ɻale
Nivelu ɻl minim admis a ɻl ratei este de ɻ 50%, ɻdar stabilitate ɻa financiară ɻ a întreprinderii
ɻeste cu atât m ɻai mare cu ɻcât nivelul r ɻatei este mai apr ɻoape de 10 ɻ0. O între ɻprindere cu ɻun grad
mare ɻde stabilitate fina ɻnciară poate rea ɻliza strategii pe ɻ termen lung at ɻât în ceea ce p ɻrivește
procesul ɻinvestițional ( ɻactivele imobili ɻzate), cât și î ɻn ceea ce priveș ɻte proces ɻul de expl ɻoatare
(acti ɻvele circulante), de ɻoarece pon ɻderea mare a surse ɻlor stabile de fi ɻnanțare aflate la
dispo ɻziția sa permite ɻacest lucru.
Ta ɻbel nr.2 .6. Ra ɻta stabilită ɻții financiare
Nr.
crt. SPE ɻCIFICATIE UM PERIOA ɻDA DE A ɻNALIZĂ
20 ɻ16 20 ɻ17
1. Cap ɻital pe ɻrmanent lei 2.482 ɻ.749 2.36 ɻ4.103
2. Pas ɻiv total ɻ lei 5.390.4 ɻ33 4.372. ɻ182
3. Rat ɻa stabilit ɻății fina ɻnciare % 46 ɻ,06 54 ɻ,07
4. Indice ɻle de crește ɻre a CP % 100,0 ɻ0 95 ɻ,22
5. In ɻdicele de cre ɻștere a PT % 100, ɻ00 81 ɻ,11
6. Valoa ɻrea minim acce ɻptabilă % 50 ɻ,00 50 ɻ,00

42.00%44.00%46.00%48.00%50.00%52.00%54.00%56.00%
2016 201746.06% 54.07%
Rata stabilității
financiare
Minim (50%)

24
În anul 2016 firm ɻa dispune de ɻ un grad ɻrelativ scăzut de stabilit ɻate financiară, n ɻivelul
ratei si ɻtuându -se sub ɻ nivelul mini ɻm admisibi ɻl de 50%, în timp ce pe parcursul anului 2017 , se
consta ɻtă o ușoar ɻă îmbun ɻătățire. Indicat ɻorul a cresc ɻut de la ɻ46,06% în anul ɻ de bază la ɻ54,07 %
în ɻ anul 2017 , ɻ refle ɻctând din a ɻcest punct de vedere ɻo ameliorare ɻ a stabilități ɻi financi ɻare a
î ɻntreprinderii.
2.5. Analiza principalelor rate ale structurii activului
R ɻata imobilizărilor c ɻorporale ref ɻlectă greuta ɻtea specifică ɻ a activel ɻor im ɻobilizate
tangib ɻile în total ɻul patrim ɻoniului și m ɻăsoară gradul ɻdev investire a ɻcapitalului în u ɻnitate. Ra ɻta
imobilizărilo ɻr corporale ɻ( ) arată ɻponderea im ɻobilizărilor cor ɻporale în ɻtotal active
imobiliz ɻate, respe ɻctiv în total activ. Form ɻulele de calcul s ɻunt următo ɻarele:

;

Nive ɻlul minim ɻadmisibil ɻeste de ɻ85% din ac ɻtivele imobiliz ɻate nete.
Ta ɻbel nr.2.7 . Rata imo ɻbilizărilor cor ɻporale
Nr.
crt. SPECI ɻFICAȚIE UM PERIOADA DE
ANALIZĂ
20 ɻ16 2 ɻ017
1. Imo ɻbilizări corp ɻorale le ɻi 1.740. ɻ233 2. ɻɻ564.742
2. A ɻɻctive imobili ɻzate nete l ɻei 1. ɻ908.095 2 ɻ.565. ɻ642
3. Act ɻiv total ɻlei 5. ɻ390.433 ɻ4.37 ɻ2.182
4. In ɻdicele de creștere ɻ a Ic ɻ% 100 ɻ,00 147,38
5. Indic ɻele de crește ɻre a Ain ɻ% 10 ɻ0,00 ɻ134,46
6. Indicele ɻ de creșter ɻe a AT ɻ% 1 ɻ00,00 ɻ81,11
7. Rata ɻɻ imobilizărilor cor ɻporale ɻI ɻ% ɻɻ91,20 ɻ99,96
8. Ra ɻta imo ɻbilizărilor corporale II ɻɻ% ɻɻ32,28 ɻɻ58,66
9. Valoa ɻrea minimă acce ɻptabilă % 85,00 85,00

În ɻanul 2017 po ɻnderea imobilizăr ɻilor corpo ɻrale în total ɻactive imob ɻilizate a fost de ɻ
147,38 %, mai ɻ mare cu 47,38 % față d ɻe anul de ref ɻerință.
ɻ În același timp, p ɻonderea imobiliză ɻrilor corporale în ɻactivul total a ɻ crescut de la
32,28% în a ɻnul de bază ɻ 2016 la ɻ58,66 % în anul 2 ɻ017, respectiv ɻcu 26,38 %. Ev ɻoluția
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%
2016 201791.20% 99.96%
32.28% 58.66%
Ric I
Ric II

25
înregistr ɻată de indicato ɻrul calculat a a ɻvut drept cauze: ɻcreșterea imob ɻilizărilor ɻ corporale cu
47,38 % în ɻ 2017 față ɻde 2016 , ɻîn com ɻparație cu scăderea activului ɻɻtotal cu 19,89 % în ɻaceeași
perioadă. ɻ
2.6. Ana ɻliza ratei s ɻtocurilor
Rata ɻ stocurilor ( ) a ɻrată care este ɻponderea activel ɻor circulante de n ɻatura stoc ɻurilor
în total ac ɻtive circulante, ɻrespectiv în ɻ total activ. R ɻelațiile de calcul ɻ sunt u ɻrmătoarele:

sa ɻu

Situ ɻația se poate c ɻonsidera norma ɻlă când stocurile ɻnu depășesc ɻ50% din tot ɻal active
circula ɻnte. Rata ɻstocurilor este ɻinfluențată de următorii f ɻactori:
– sectorul de ɻ activitate u ɻnde își desfășo ɻară activitatea ɻ societatea; ɻ ast ɻfel, rata stocuril ɻor
este mai ridica ɻtă la întreprin ɻderile din ɻ sfera producț ɻiei și distr ɻibuției și foarte ɻscăzută
la întrep ɻrinderile din ɻ sfera ser ɻviciilor;
– durata c ɻiclului de ex ɻploatare: rata ɻ stocurilor ɻ este ridicată ɻla întrepri ɻnderile cu durata ɻ
ciclului de expl ɻoatare lung ɻși este red ɻusă la întreprind ɻerile cu ciclu ɻ de exploatar ɻe
scurt;
– fac ɻtori conjunctura ɻli și condiți ɻile pieței: spec ɻularea fluc ɻtuațiilor de preț ɻde pe pi ɻață.
Creșterea stocu ɻrilor este justificată doar atu ɻnci când este dete ɻrminată de s ɻporirea
volumului ɻ de activitate, ɻ respectiv c ɻând indicele de cre ɻștere a cifrei de ɻafaceri este ɻmai mare
d ɻecât indicele de ɻ creștere a s ɻtocurilor (I ɻCA > I St), și e ɻste nej ɻustificată atunci ɻ când duce la
f ɻormarea de sto ɻcuri fără mișca ɻre sau cu mișc ɻare lentă.
Tabel nr.2 . ɻ8. Rata ɻstocurilor în perioada 2015 -2017
Nr.
crt. SPECI ɻFICATIE UM PE ɻRIOADA DE ANALIZĂ
2015 2016 2017
1. Stocu ɻri lei 12 ɻ8.345 ɻ0 2.8 ɻ6 ɻ0.179
2. Acti ɻve circul ɻɻante lei 3.4 ɻ82.338 1.806 ɻ. ɻ540 5. ɻ972.944
3. Act ɻiv total lei 5. ɻ390.433 4.3 ɻ7 ɻ2.182 1 ɻ2.050.810
4. Indicele de creștere ɻ a St % 10 ɻ0,00 – ɻɻ2228,51
5. Indic ɻele de creștere a Ac % 100,00 51,88 ɻ171,52
6. Indic ɻele de creștere ɻ a AT % 1 ɻ00,00 ɻ81,11 ɻ223,56
7. Rata stoc ɻurilor I % 3,69 0,00 ɻ47,89
8. Rat ɻa stocurilor II ɻ % 2 ɻ,38 ɻ0,00 23,73
9. Valo ɻarea maximă ɻadmisibilă
(în A ɻc) % ɻ50,00 50,00 ɻ50,00
10. Ci ɻfra de afacer ɻi lei 9 ɻɻ372.553 9.6 ɻ71.975 1 ɻ7.124.180
11. Indi ɻcele de creșter ɻe a CA % 100,00 103,19 ɻ182,71

26

Pond ɻerea stocuri ɻlor în to ɻtal acti ɻve circulante a cres ɻcut de la ɻ3,69% î ɻn anul de ba ɻză la
47,89% ɻîn anul ɻ2016 (respectiv c ɻu 44,20%), ɻcauzele aces ɻtei evoluții fiin ɻd: creșterea
ɻstocurilor cu ɻ 2128,51% comp ɻarativ cu crește ɻrea activelor circul ɻante cu doar 71,52 ɻ%. Dac ă
ținem cont ɻde valo ɻarea max ɻimă admisibilvă (50%), se ɻ poate aprecia că situa ɻția este pozit ɻivă.
De ase ɻmenea, pondere ɻa stocurilo ɻr în total acti ɻv a crescut d ɻe la 2,38% în anul ɻ de
referi ɻnță 2015 l ɻa 23,73% în ɻ anul 2 ɻ017 (respect ɻiv cu 21,35%). ɻAceastă evoluție a avut ɻ drept
ca ɻuze: creșter ɻea stocuri ɻlor cu 128,51% și ɻcreșterea ɻ activului total ɻ cu num ɻai 123,56%.
D ɻacă facem c ɻorelația cu ɻ cifra de afaceri ɻ rezultă o ɻ situație n ɻefavorabilă pevntru
întreprinderve, deoarece ɻ indicele d ɻe creștere a stocu ɻrilor devan ɻsează ɻ cu mult indicel ɻe de
ɻcreștere a cifrei ɻde afac ɻeri (I St > ICA).
2.7. Ana ɻliza ratei cre ɻanțelor .
Rat ɻa creanțelo ɻr ( ) arată ponde ɻrea creanțelo ɻr pe care le ɻ are societatea ɻîn total active
circ ɻulante, respect ɻiv în total a ɻctiv. În gener ɻal, o valoar ɻe ridicată ɻa acest ɻei rate poate contri ɻbui
la dinamizarea ɻ cifrei de a ɻfaceri, dar c ɻreează dificul ɻtăți de li ɻchiditate.
Rela ɻțiile de calcul ɻ sunt:

sau

Rata cre ɻanțelor est ɻe influențată de do ɻmeniu ɻl de act ɻivitate ɻ (fiind fo ɻarte scăzută sau
nulă în caz ɻul firmelo ɻr aflate în con ɻtact direct c ɻu o clientelă n ɻumeroasă c ɻe achită
cumpără ɻturile în numer ɻar – comerț cu ɻamănuntul, prestă ɻri de servicii c ɻătre popula ɻție și
înregistrâ ɻnd valor ɻi mai ridicate ɻîn cazul relațiil ɻor inter -întrepr ɻinderi), de nat ɻura relaț ɻiilor
comercial ɻe, precum și ɻde termenele ɻde plată prac ɻticate.

0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%50.00%
2015 2016 20173.69%
0.00% 47.89%
2.38% 0.00% 23.73% Rata stocurilor I
Rata stocurilor II

27
Tabe ɻl nr.2.9. ɻRata crea ɻnțelor
Nr.
crt. S ɻPECIFICATIE UM ɻ PERIOA ɻDA DE ANA ɻɻLIZA
2015 ɻ ɻ2016 ɻ2017
1. Creante lei 2.64 ɻ4.492 565.838 ɻ2. ɻ006.790
2. Ac ɻtive circula ɻnte lei 3.482.338 1.8 ɻ06.540 5.972. ɻ9 ɻ44
3. Activ ɻtotal ɻ lei 5.390 ɻ.433 4. ɻ372. ɻ182 1 ɻ2.05 ɻ0.810
4. In ɻdicele de cr ɻeștere a Cr % ɻ 100 ɻ,00 21, ɻ4 ɻ0 ɻɻ75,89
5. Indic ɻele de creșter ɻe a Ac % 100,0 ɻ0 5 ɻ1,88 ɻ171,52
6. Ind ɻicele de cre ɻstere a AT % 10 ɻ0,00 ɻ81,11 2 ɻ23,56
7. Rata ɻ creanțelor I % 7 ɻ5,94 ɻ31,32 ɻ33,60
8. R ɻata creanțe ɻlor II % 4 ɻ9,06 ɻ12,94 16,65
9. Cif ɻra de afa ɻceri lei 9. ɻ372.553 9 ɻɻ.671.975 17.1 ɻɻ24.180
10. Ind ɻicele de cre ɻștere a CA % ɻ100,00 103,19 182,71

Î ɻn anul 2017 p ɻonderea creanțelo ɻr în total ɻactive circu ɻlante a fo ɻst de 33,60%, mai
mică cu 4 ɻ2,34% față de a ɻnul de referin ɻță, cauza fii ɻnd ɻscăde ɻrea crean ɻțelor cu 24,11% și
creșter ɻea activelor ɻcirculante cu ɻ 71,52% în ɻperioada c ɻurentă f ɻață de ɻ perioada de bază ɻ (IAc >
ICr). Toto ɻdată, a scăzut și p ɻonderea cre ɻanțelor în acti ɻvul total, d ɻe la 49,06% în a ɻnul de baz ɻă la
16,65 ɻ% în anul cur ɻent; această e ɻvoluție s -a dato ɻrat redu ɻcerii creanțelo ɻr cu 24,11% ș ɻi creșterii
acti ɻvului total c ɻu 123,56% ɻ (IAɻT > ICr). ɻ Situaț ɻia poate fi ɻaprecia tă ca fiin ɻd favorab ɻilă, datorită
fap ɻtului că ci ɻfra de aface ɻri a cr ɻescut cu 82,71%, iar crea ɻnțele s -au di ɻminuat cu 24 ɻ,11% în
201 ɻ7 față ɻ de anul d ɻe bază 20 ɻ15 (ICA > ICr), aceast ɻa semnific ɻând reducerea du ɻratei medii ɻ de
încasare a creanț ɻelor, cu ɻefecte pozitive ɻ pentru fir ɻmă.
2.8.Ana ɻliz ɻa ratei disp ɻonibi ɻlităților
Rat ɻa ɻdisponibilități ɻl ɻor bănești și pl ɻasa ɻmentelor ( ) re ɻfle ɻctă ponderea
disponibilităț ɻilor băneșt ɻɻi în patri ɻmoniul societă ɻții, adică gra ɻdul de lich ɻiditate imediată a
ac ɻtivelor curente. Relațiile de calcul sunt u ɻrmătoarele:

sau ɻ

La nivel ɻul unei societă ɻți se conside ɻră acce ɻptabile următ ɻoarele nivele (de referință) a ɻle
ratei dispon ɻibilităților:
– nivelu ɻl minim acc ɻeptat est ɻe de 3 -5% ɻîn total active ɻcirculante, iar ce ɻl maxim de 25%
în tot ɻal active cir ɻculante;
– ni ɻvelul minim a ɻcceptat este ɻ de 1,5 -2% în ɻ total acti ɻv, iar nivelul opti ɻm este de 10% d ɻin
total ɻ activ.
Pe pa ɻrcursul perioadei ana ɻlizate, disponib ɻilitățile bănești ɻau avut o ɻevoluție oscilantă.
Se poa ɻte o ɻbserva, din tabelul d ɻe mai jos, ɻcă în anul 201 ɻ5 valoarea rat ɻei disponibilităților ɻa
fost mult peste ni ɻvelul maxim ɻadmis, respect ɻiv nivelul opti ɻm, acest lucru ɻ fiind sem ɻnul

28
deținerii ɻ unor r ɻesurse inefici ɻent utiliz ɻate. În ceilal ɻți doi ani ai perio ɻadei de analiz ɻă (anul de ɻ
bază și anu ɻl curent), ɻvalorile indic ɻatorului s – ɻau încadrat între niv ɻelul minim și nivelul maxim ɻ
admis, refvlectând o uti ɻlizare eficientă a resurse ɻlor întreprind ɻerii.
Po ɻnderea disponibilit ɻăților bănești ɻîn activele civrculante a scvăzut de la ɻ 20,37% vîn
anul de re ɻferință la 18,52 ɻ% în anu l curent, ca u ɻrm ɻare a ɻcreșterii ɻɻactivelo r circulante cu
71,52% faț ɻă de creșterea dispo ɻnibilitățilo ɻr cu doar 55 ɻ,88%.
De asemenea, ɻ ponderea disp ɻonibilităților băne ɻști în activul total a scăz ɻut de la 13,16%
în 201 ɻ5 la 9,18% în 201 7, ca ɻuza acestei ɻevoluții descrescă ɻtoar ɻe fiind devansarea ɻ ritmului de
creștere a di ɻsponibilităților (55,8 ɻ8%) de ritmul ɻde creștere a activulu ɻi total (123,56%),
respectiv IA ɻT > IDb, cu efec ɻte pozitive asu ɻpra lichidității firmei. ɻ
Tabel nr ɻ.2.10. Rata disp ɻonibilităților
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOAD ɻA DE AN ɻALIZĂ
20 ɻ15 2016 2017
1. Disponib ɻilități lei 709.501 1.240. ɻ702 1 ɻ.105.975
2. ɻActive ci ɻrculante lei 3.482.338 ɻ 1.806.5 ɻ40 5.972.9 ɻ44
3. A ɻctiv total lei 5.390.433 ɻ 4.37 ɻ2.182 ɻ12.050.810
4. Indicele de creștere ɻ a Db % 100,0 ɻ0 1 ɻ74,87 1 ɻ55,88
5. Indicele ɻ de creșter ɻe a Ac % 100,00 ɻ 51,88 ɻ ɻ171,52
6. Indi ɻcele de crește ɻre a AT % 100,00 ɻ ɻ81,11 223,5 ɻ6
7. ɻRata disponib ɻilităților I % 20,3 ɻ7 68,6 ɻ8 18,52 ɻ
8. Val ɻoare minim ad ɻmisibilă % 5,0 ɻ0 5, ɻ00 ɻ5,00
9. Val ɻoare maxim admisi ɻbilă % 25,0 ɻ0 2 ɻ5,00 ɻ25,00
10. Rata dis ɻponibilităților II % 13,1 ɻ6 ɻ28,38 ɻ9,18
11. Val ɻɻoare minim admisi ɻbilă % 2,00 ɻɻɻ ɻ2,00 ɻ2,00
12. Valoare optima % 10,00 ɻ10,00 ɻ10,00

Exprimare ɻa modului de gestio ɻnare a resurse ɻlor se realiz ɻează prin viteza lo ɻr de rotaț ɻie,
cu ajutorul ɻ căreia se m ɻăsoară durata în ɻtimp necesară par ɻcurgerii tuturor ɻ fazelor ciclului de
ɻexploatare și com ɻercializare. Vite ɻza de rotație a re ɻsurselor c ɻompletează informa ɻțiile privind
ɻlichiditatea în ɻtreprinderii și, în ɻ același tim ɻp, furnizeaz ɻă cele mai i ɻmportante informaț ɻii
calitative asu ɻpra activității financiare ɻ, ref ɻlectând în ult ɻimă instanță mo ɻdul în care
managementu ɻl se implică în ɻfolosirea resurselo ɻr dispon ɻibile.
Activit ɻatea de exploatare pre ɻsupune parcur ɻgerea unor proce ɻse financiare succesiv ɻe de
alocare de f ɻonduri bănești p ɻentru desfășurarea ɻproducției ș ɻi de achitare a obligațiilor bă ɻnești
pe de o p ɻarte, și de recuperare a ɻ lor din înca ɻsarea vânzăr ɻilor sau completarea ɻ cu surse
împ ɻrumutate, pe de altă ɻparte. Aceste pr ɻocese de mo ɻbilizare și alocare de fond ɻuri, de încasare
a cre ɻanțelor și de pla ɻtă a datoriilor e ɻxprimă manife ɻstarea dinamică a echili ɻbrului financiar ɻal

29
întreprinderi ɻi. Din acest ɻ motiv, cel mai ɻsigur echilibru fina ɻnciar este cel ɻ realizat pe seama
ɻîncasărilor din vân ɻzarile proprii, adi ɻcă pe seama ci ɻfrei de aface ɻri.
D ɻrept urmare, fiecar ɻe element ɻde activ ci ɻrculant va fi r ɻeînnoit într -un inter ɻval de timp
specif ɻic prin cifra ɻde afaceri, iar fi ɻecare datorie va fi ac ɻhitată într -un an ɻumit timp prin
ɻcomponenta valo ɻrică corespunzătoare d ɻin cifra de afa ɻceri.
Măsurarea v ɻitezei de ro ɻtație se realizeaz ɻă cu ajutorul a d ɻoi indicatori, ș ɻi anume:
– numa ɻrul de rotatii (n rɻ) – exprimă nu ɻmărul de rotații ɻ pe care îl ef ɻectuează elementele
d ɻe activ sau de p ɻasiv prin cifra de ɻ afaceri într -o perioa ɻdă de gestiune.

– dur ɻata în zile a unei ro ɻtații (d z) – măsoară d ɻurata în zile ne ɻcesară elementul ɻui de activ
sa ɻu de pasiv analiza ɻt pentru a parcurge ɻîntregul ciclu econ ɻomic și a se r ɻeîntoarce în
firmă su ɻb formă băn ɻească inițială ɻ.

Accel ɻerarea sau înceti ɻnirea vitezei de rot ɻație are ca efec ɻt direct eliberarea ɻ (E) sau
imob ɻilizarea (I) absolut ɻă sau relativă ɻde resurse. Elibera ɻrea (relaxarea) sau imobilizar ɻea
(presiunea) de re ɻsurse se determ ɻină cu relația:
E( ɻ-) sau I(+ ɻ)

Anali ɻza vitezei de rotați ɻe presupune urm ɻărirea obiecti ɻvelor menționate ɻmai jos:
– m ɻăsurarea viteze ɻi de rotație și ide ɻntificarea elem ɻentelor de calcul;
– interpretar ɻea și semnifica ɻția modificării vi ɻtezei de r ɻotație;
– iden ɻtificarea factorilor ɻ de influență și ɻinterpretarea lor;
– efectel ɻe creșterii v ɻitezei de r ɻotație.
Sursel ɻe informaționale utiliz ɻate în vederea ɻ efectuării calculel ɻor sunt bilanțul financiar
și c ɻontul de profit ɻși pierdere.
Ana ɻliza gestiunii crea ɻnțelor tot ɻale
R ɻata de gestiune a ɻ creanțelor ex ɻprimă durata ɻ medie în zile de î ɻncasare a contravalo ɻrii
creanțelor ɻ pe termen scu ɻrt (furnizori – ɻdebitori, cl ɻienți, alte cre ɻanțe). Valoarea minim ɻă care
asigură o ɻ stare acceptabilă a ge ɻstiunii creanțelor ɻ este de 8 rot ɻații, care core ɻspunde unei durate
ɻmedii de încas ɻare a creanțelor ɻ de 45 de ɻ zile. Valo ɻarea optim ɻă ar fi de maxim ɻ30 de zile.
Relații ɻle de calcul sun ɻt următoarele:

sau

30
Tabel nr. 2.11.V ɻiteza de rotație ɻ a creanțelor ɻtotale
Nr.
crt. SPEC ɻIFICATIE U ɻɻM PERIO ɻADA DE ANALIZA
201 ɻ5 20 ɻ16 ɻ2017
1. Cre ɻanțe totale le ɻi 2 ɻ.644.492 565. ɻ838 2 ɻ.006.790
2. Cif ɻra de afaceri lei 9.372.553 9. ɻ671.975 1 ɻ7.124.180
3. ɻNumăr de rotații ro ɻtații 3,54 ɻ 17,09 ɻ ɻ8,53
4. Durata în zi ɻle ɻzile 10 ɻ2 21 ɻ 42
5. Valoa ɻre minimă ro ɻtații ɻ8,00 8,00 ɻ8,00

Din ta ɻbelul nr. 2.11. se ɻdeduce ca în a ɻnul de bază 201 ɻ5 numărul ɻ de rotații a fost cu
ɻmult sub nivelul mi ɻnim admis, durata m ɻedie de încasare ɻa creanțelor pe ɻ termen scurt fiind
fo ɻarte mare (102 ɻ zile). Se observă însă ɻo reală îmb ɻunătățire la niv ɻelul ultimilor doi ani de
a ɻnaliză.
ɻ În ultimul an de ɻ analiză creanțele ɻ totale se rote ɻau prin cifra ɻ de afaceri de ɻ8,53 ori,
recupe ɻrându -se sub ɻformă băneasc ɻă inițială într ɻ-un term ɻen mediu de 4 ɻ2 zile. Numărul ɻde
rotații a c ɻrescut cu 4, ɻ99 rotații f ɻață de ɻ an ɻul de bază, ia ɻr d ɻurata ɻ medie de ɻîncasare ɻ a creanțe ɻlor
a scăz ɻut cu 60 z ɻile față de ace ɻlași an. Ac ɻcelerarea viteze ɻi de rotaț ɻie a creanțe ɻlor totale
în ɻseamnă un d decalaj favor ɻabil în în ɻcasarea cre ɻanțelor cur ɻɻente în perioada anu ɻlui 201 7 fa ɻță de
pe ɻrioada de ɻ referință, cu imp ɻact favorabi ɻl asupra lichiditățil ɻor firm ɻei.
An ɻaliza gestiunii cr ɻeanțelor -clienți
Pent ɻru realizarea ec ɻhilibrului financiar, întrep ɻrinderea va tr ɻebui să ɻacționeze atât ɻ
asupra vitezei de rot ɻație a stocuril ɻor, cât și a ɻsupra creditului ɻ comercial. ɻCreditul comerc ɻial se
regăsește ɻ sub două f ɻorme:
1. credi ɻtul client
2. cr ɻeditul furnizor
R ɻata de gestiu ɻne a clienț ɻilor reflec ɻtă relaț ɻiile stabilite ɻ de societa ɻte c ɻu clienții și,
indire ɻct, poziția dețin ɻută pe piață ɻ față de c ɻoncurență. ɻ Ace ɻastă rată ex ɻprimă cred ɻitul client
024681012141618
2014 2015 2016Număr de rotații
Min (8 rotații)

31
acorda ɻt de firmă, adi ɻcă du ɻrata medie ɻ în zile de ɻîncasare ɻa cont ɻravalorii m ɻărfurilor vând ɻute de
la ben ɻeficiari. Prac ɻtic indică ɻ decalajul me ɻdiu în zile între ɻdata fa ɻcturării și data ɻîncasării
contra ɻvalorii mărfur ɻilor vândute ɻ. Valoare ɻa mini ɻmă car ɻe as ɻigură o s ɻtare acceptabilă a
gesti ɻunii creanțe ɻlor față ɻde clienți ɻeste de ɻ cel puțin ɻ12 rotații, ca ɻre corespun ɻde unei durate
m ɻedii de înca ɻsare a crean ɻțelor de 30 ɻ de zile.
Rat ɻa de gestiun ɻe a cliențil ɻor se exprim ɻă prin:
– ɻnumărul d ɻe rotații:

și

– d ɻurata în zile a un ɻei rotații:

O vit ɻeză de rot ɻație mică înseamnă utilizarea d ɻe către cl ɻienți pe o ɻ perioadă ɻmare de
timp a res ɻurselor întrep ɻrinderii, stare ne ɻfavorabila care ɻeste amplifica ɻtă dac ɻă tendința vitezei
de rot ɻație este în scăde ɻre. În situ ɻația în care durat ɻa în zil ɻe a unei rotații de ɻpășește 30 de zile,
î ɻnseamnă că într ɻeprinderea se confrun ɻtă cu probleme î ɻn ceea ce pr ɻivește încasar ɻea facturilor.
D ɻacă dura ɻta de încasare a cr ɻe ɻanțelor nu depăș ɻește 30 de zi ɻle, atunci societatea se află într -o
situa ɻție favorabi lă în caz ɻul în care vit ɻeza de rotați ɻe a creditului client este m ɻai ɻ mică dec ɻât
viteza de ɻ rotație a cred ɻitului furnizor ɻ. Mărime ɻa ratei de gestiune ɻ a clienților es ɻte influența ɻtă
de:
– p ɻoziția întrepr ɻinderii fur ɻnizoare;
– rela ɻțiile stabilite c ɻu clienții (se v ɻa acorda un ɻ termen mai ɻl ɻung clien ɻților trad ɻiționali,
marilor întreprin ɻderi al c ɻăror cic ɻlu de pro ɻducție este ɻimportant, întrepr ɻinderilor străine
ɻcare permit întrepri ɻnderii să -și dezvo ɻlte expo ɻrtul, întreprind ɻerilor care pr ɻezintă
garanții seri ɻoase);
– specificul pro ɻducției;
– conju ɻnctura econo ɻmică;
– politic ɻa de credit pra ɻcticată pe piaț ɻă (dacă creșt ɻe rata dobânzii ɻpe piață, du ɻrata
creditelor ac ɻordate va scăd ɻea; iar dacă ɻ scade rata d ɻobânzii pe piaț ɻă, efectul va fi
creșterea ɻ duratei cr ɻeditului clienți).
Politi ɻca de credit a firmei ɻ trebuie să urmăreasc ɻɻă creșterea vânzărilo ɻr în ɻmăsura în care
aces ɻte vânzări c ɻontribuie la cr ɻeșterea pr ɻofitului.
Pe p ɻarcursul celor ɻ trei ani de ɻanaliză (tabe ɻl 2.12), vite ɻza de rota ɻție a creditului -client
ɻare o evoluție os ɻcilantă. În ulti ɻmul an de anali ɻză creanțele -c ɻlienți se rot ɻeau prin cifra de
ɻafaceri de 11,89 or ɻi, recuperân ɻdu-se într -u ɻn termen medi ɻu de 30 de zil ɻe. Față ɻ de anul d ɻe bază,

32
2015, n ɻumărul de ro ɻtații a crescut c ɻu 1,57 rotații, ɻiar durata medi ɻe în zile a unei r ɻotații a
scăzut c ɻu 5 zile, cee ɻa ce înseamn ɻă reducerea ɻduratei m ɻedii de ɻ recuperare a creanțelor.
Accel ɻera ɻrea vite ɻzei de r ɻot ɻație a creditul ɻɻui-client a g ɻe ɻnerat efecte as ɻu ɻpra trezoreri ɻei, respecti ɻv
o rel ɻaxare fi ɻnanciară (cu 2 ɻ37.836 ɻ m ɻii lei).
Ta ɻbel nr. 2.12.Vi ɻɻteza de rotați ɻe ɻa creditului – ɻclient
Nr.
crt. SPECIFI ɻCATIE UM P ɻER ɻIOADA DE ANALIZA
2015 201 ɻ6 ɻ2017
1. Clie ɻnți ɻlei ɻ907.99 ɻ9 17 ɻ8.96 ɻ2 1.440. ɻ484
2. C ɻifra de afaceri lei 9.372.553 9.671. ɻɻ975 17.1 ɻ24.180
3. Număr de rotații r ɻotații 1 ɻ0,32 54,04 ɻ11,89
4. D ɻurata unei rotații zile 35 ɻ7 ɻ30
5. Valoare m ɻaximă ɻ zile 30 ɻɻ30 30
6. Presiu ɻne(+), relaxare( -) lei +572.767 -752.265 – ɻ237.836
7. Indi ɻcele de creștere a Cl % 100,00 19,71 ɻ158,64
8. Indicele de creștere a C ɻA % 1 ɻ00,00 103,19 ɻ 182,7 ɻ1

Nota : În 201 ɻ3, CA = 5.527.379 lei, ɻCl = 202.385 lei ⇒ nrɻ = 27,31 rotatii, d z =1 ɻ3 zile.

Cuantificarea i ɻnfluenței fiecărui f ɻactor la ɻevoluția vi ɻtezei de rotație ɻa creditului –
client este d ɻeterminată prin urmă ɻoarele modele f ɻactoriale d ɻe ana ɻliză.
a) An ɻaliza factorială ɻ a numărulu ɻi de rotații ɻa creditulu ɻi-client
Abater ɻea absolută a ɻnumărului de ɻrotații este:
11,89 ɻ– 10,32 = + ɻ1.57 rotații
Facto ɻrii de infl ɻuență sunt:
– c ɻifra de afacer ɻi
– valo ɻarea clienților (la s ɻfârșitul perioade ɻi de gestiuvne)
a1) Influ ența modific ɻării cifrei de afaceri:
05101520253035
2014 2015 201635
7 30
Durata unei rotații
Max (30 zile)

33

= +8,5 ɻ4 rota ții
a2) ɻInfluența modi ɻficării va ɻlorii cliențil ɻor:

= – 6, ɻ97 rota ții

Relați ɻa de verificare est ɻe: ∆n r = ∆ ɻnr(CA) ± ∆n r(Cl)
b) Ana ɻliza facto ɻrială a durate ɻi în zile a c reditului -client
Abaterea absolută a ɻduratei în zile e ɻste:
∆d ɻz = d z1 – dz0ɻ = 30 – ɻ 35 = ɻ -5 zile
Fac ɻtorii de inf ɻuență sunt:
– cif ɻra de af ɻaceri
– va ɻloarea clievnților
b1) Influe ɻța modifivcării cifrei de ɻ afaceri:

= -16 zil ɻe
b2) Influ ɻenta modifică ɻrii valorii ɻclientilor:

= +11 ɻ zile
Relația de ver ɻificare es ɻte: ∆d z = ɻ∆dz(CA) ɻ ± ∆d z(C ɻl)
În perioad ɻa analizată ɻ a avut loc o ɻcreștere a nu ɻmărului de rotațivi a creditul ui-client cu
1, ɻ57 rotații, respec ɻtiv o scădere a dur ɻatei de încasa ɻre a crea ɻnțelor de 5 zile.
Creșter ɻea numărului de ɻ rotații a clienț ɻilor a fost det ɻerminată de ɻurmătoarele
modifică ɻri:
– creșterea cifrei de ɻafaceri de la 9.37 ɻ2.553 lei în ɻ anul 201 5 l ɻa 17.124. ɻ180 lei în anul
20 ɻɻ17, respectiv cu 82,71 ɻ%, a determin ɻat sporirea ɻnumărului de ɻ rotații cu ɻ8,54 rotații; ɻ
– cre ɻșterea creanțelor f ɻață de clienți de l ɻa 907.999 lei în 2 ɻ015, la 1.44 ɻ0.484 lei în 201 7,
resp ɻectiv cu 58,64%, a ɻdeterminat reducer ɻea numărulu ɻɻi de rotații cu 6,97 ɻrotații.
Scăderea du ɻratei în zile a numă r ɻului de rotații cu 5 z ɻile a fost determinat ɻă de:
– creșterea ɻcifrei de afaceri a d ɻeterminat reducere ɻa duratei med ɻii de încasare a
c ɻɻreanțelor cu 16 ɻ zile;
– creșterea valorii crea ɻn ɻțelor a determi ɻnat sporirea dur ɻate ɻi în zile ɻcu 11 zile.
Încasare ɻa creanțelo ɻr cu 5 zile m ɻa ɻi repede este u ɻn aspect pozitiv ɻ pentru ge ɻstiunea
societății, cu atât m ɻai mult cu cât ɻnu este depășit nivelul ma ɻxim acceptabil ɻ (de 30 de zile). ɻ
Anali ɻza gestiunii da ɻtoriilor totale ɻ. Rata ɻde gestiune a datori ɻilor curente exprimă ɻ
durata medie ɻîn zile de pla ɻtă a contravalorii ɻdatoriilor pe termen s ɻcurt (împrum ɻuturi pe

34
termen ɻscurt, furnizo ɻri, clienți -cre ɻditori, alte dator ɻii). Ea arată de c ɻâte ori, respec ɻtiv în câte
zile, s -ar putea restitui datoriile pe seama cifrei de afaceri. ɻ Rela ɻțiile de calc ɻul sunt:
– număru ɻl de ro ɻtații:

– durat ɻa în z 'ile a ɻ unei rotații:

Valoare ɻa minimă care asigu ɻră o stare acce ɻptabilă a gesti ɻunii dato ɻriilor curente este de ɻ
6 rotații, care c ɻorespunde unei dura ɻte medii de plată ɻ a datoriilor de ɻ60 de zile. Valoa ɻrea
optimă a perioade ɻi de decontare e ɻste de maxim 30 de ɻ zile.
Tabelul n ɻr.2.13. Viteza d ɻe rotație a da ɻtoriilo r totale ɻ
Nr.
crt. SPECIF ɻICAȚIE UM ɻ PERIOADA ɻ DE ANALIZ ɻĂ
2015 ɻ 2016 2017
1. Datorii tot ɻale le ɻi 2.907.6 ɻ84 2.008.0 ɻ79 6.071. ɻ743
2. Cifra de ɻ afaceri lei 9. ɻ372.553 9 ɻ.671.975 17 ɻ.124.180
3. Nu ɻmar de rotații rotații ɻ3,22 ɻ4,82 ɻ 2,82
4. Du ɻrata unei rota ɻții zile ɻ112 75 ɻ128
5. Va ɻloarea minim ɻă rotații 6,00 6,00 ɻ ɻ6,00

În ulti ɻmul an de an ɻaliză, datoriile c ɻurente se rote ɻau prin cifra d ɻe afaceri de 2, ɻ82 ori,
recuperând ɻu-se sub formă ɻ bănea ɻscă i ɻnițială într-un te ɻrmen mediu de ɻ 128 de zile. Numărul ɻ de
rotații a ɻsc ɻăzut de la 3, ɻ22 rotații în an ɻul de bază la ɻ 2,82 rotații în a ɻnul 2016 (respectiv cu ɻ0,4
rotații), iar durata me ɻdie de recup ɻerare a datoriilor a ɻ crescut d ɻe la 112 zil ɻe în 201 5 la 1 ɻ28 zile
în 20 ɻ17 (respectiv ɻcu 16 zile).
0123456
2014 2015 20163.22 4.82
2.82 Număr de rotații
Min (6 rotații)

35
Reducerea v ɻitezei de rotație ɻa datoriilor înse ɻamnă creșterea d ɻuratei de credita ɻre
comercială și financ ɻiară a societății, ɻfapt ce a gener ɻat efecte negative ɻ asupra firme ɻi, în sensul
diminuăr ɻii eficienței uti ɻlizării resurselor î ɻmprumutate ɻ și atrase.
Pentru ultimul ɻan al perioad ɻei analizate dura ɻta încasării creanțelor curente ɻ este mult
ma ɻi mică decâ ɻt durata de ɻ plată a datoriilor curente, ɻ îns ɻemnând – din ace ɻst punct de v ɻedere –
o relaxare fina ɻnciară asupra trez ɻoreriei nete.
Analiz ɻa ge ɻstiunii credit ɻu ɻlui furnizo ɻr. R ɻata de ge ɻstiune a furni ɻzorilor reflectă ɻrelațiile
stabilite ɻ cu furnizo ɻrii și încrederea ɻpe care o prezintă firma pe ɻntru furnizori. Aceast ɻa
deoarece cred ɻitul furnizor reprez ɻintă pentru între ɻprindere o sursă ɻ de finanțare pe ɻ termen
scurt, care ɻ contribuie la crește ɻrea solidității fi ɻnanciare a s ɻocietății.
Vit ɻeza de rotație a furnizoril ɻor exprimă cre ɻditul-furnizor ɻ primit de f ɻirmă, adică durata
medie ɻîn zile de pla ɻtă a contravalo ɻrii mărfurilor ac ɻhiziționate de la ɻfurnizori. Practic i ɻndică
decalaj ɻul mediu în ɻ zile între data ɻ facturării și data ɻ plății con ɻtravalorii mărfurilor cum ɻpărate.
Valoa ɻrea minimă care ɻ asigură o s ɻtare accepta ɻbilă a gesti ɻunii datoriilor ɻ față de f ɻurnizori est ɻe
de cel ɻpuțin 12 rot ɻații, care cor ɻespunde un ɻei durate medii de ɻplată a facturilo ɻr de 30 d ɻe zile.
Relațiile ɻde calcul sunt:
– număr ɻul de rot ɻații:

– durat ɻa în z 'ile a ɻ unei rot ɻații:

În mod ɻpractic, deși ɻii o viteză mică ɻ de rotați ɻe permi ɻte agen ɻtului econo ɻmic să
folosească res ɻursele furnizorului ɻ, această stare ɻ poate condu ɻce la înrăutățire ɻa relațiil or dintre
cei ɻ doi parteneri.
C ɻreditele -furnizor const ɻituie o parte i ɻmportantă a în ɻdatoririlor ɻpe termen scurt, ele
finanțând un procentaj mai mare sau mai ɻmic al stocurilo ɻr, în funcți ɻe de sectorul de activit ɻate.
Reducerea ɻ vitezei d ɻe rotație ɻ a furnizoril ɻor reflectă ɻo stare nefavor ɻabilă pentru
societate, c ɻu influențe asu ɻpra capac ɻtăți ɻi de plată ɻ a acesteia. P ɻresiunea finan ɻciară asupra firmei
scad ɻe însă da ɻcă viteza d ɻe rotație a credi ɻtului-furniz ɻor este ma ɻi mic ă decât viteza de rotație a
cr ɻeditului cli ɻent.

36
Tabelul nr. 2.14.Vit ɻeza de rota ɻție a cre ɻditului -furn ɻizor
Nr.
crt. SPECIF ɻICAȚIE UM ɻ PER ɻIOADA DE ANALIZĂ
2015 2016 2017
1. F ɻurnizori lei ɻ 384.851 ɻ 1.01 ɻ8.357 3.302.9 ɻ08
2. ɻCifra de afaceri lei 9.372.553 9.671.975 17.124.180
3. Număr de rotații rot ɻații 24, ɻ35 9,50 ɻ 5,18
4. Durata unei rotați ɻi zile 15 38 69
5. Valoare ɻmaximă zile ɻɻ 30 ɻ 30 ɻ 30 ɻ
6. Presiu ɻne(+), relaxare( -) lei -104.139 +617.932 +2.568.627
7. Indice ɻle de creștere a Fz % 100,00 264,61 858,23
8. Indicele de creștere ɻa CA % 100, ɻ00 103,19 182,71

Notă : În 20 ɻ13, CA = 5.5 ɻ27.379 lei, Fz = ɻ290.668 lei și nr = 1 ɻ9,02 rotaț ɻii, d z =19 zile.

ɻ
În ɻ anul 201 7 d ɻatoriile față de furnizo ɻri se roteau p ɻrin cifra de af ɻaceri de 5,18 ori,
achitând ɻu-se într -un te ɻrmen mediu de 6 ɻ9 de zile. Num ɻărul de rotații a scă ɻzut de la 24,35
rot ɻații în anul de ɻreferință la 5, ɻ18 rotații în anu ɻl curent, i ɻar durata medi ɻe în zil ɻe a unei rotații a
c ɻrescut de la 1 ɻ5 zile în 201 ɻ5 la 69 de zile în ɻ 2017, ceea c ɻe înseamnă creșterea duratei ɻmedii
de achitar ɻe a datoriilor c ɻomerciale. R ɻeducerea vi ɻtezei de rotație a creditului -furni ɻzor a
generat ef ɻecte negative ɻasupra trezoreriei, ɻ respectiv o ɻ presiune financi ɻară d ɻe 2.568. ɻ627 lei.
Din ɻtabelul nr. 2.14. se ɻpoate observa c ɻă tendința d ɻuratei medii î ɻn zile de ach ɻitare a
creditu ɻlui comercial ɻ este de creșter ɻe (situându -se î ɻn ultimul an mult p ɻeste durata nor ɻmală de
decontare de 3 ɻ0 de zile), aceas ɻtă situație fiind ɻ un semnal că fir ɻma se confruntă cu greutăți ɻ de
pla ɻtă (lipsă de lichidități), ɻ putând gene ɻra înrăutățirea ɻ relațiilor cu furn ɻizorii.
De reținut este fap ɻtul că, în situația î ɻn care cumpă ɻrătorul se găsește în poziție
do ɻminantă f ɻață de furnizor, el ɻpoate negocia c ɻredite ɻ furnizo ɻr avan ɻtajoase.
Situația ɻ comparativă a crea ɻnțelor clienți și a datoriil ɻor comerciale ɻprezentată în
tabelul ɻ nr.2.15. arată că du ɻrata creditul ɻui-furnizor este ma ɻi mare decât ɻdurata creditul ɻui-
010203040506070
2014 2015 2016Durata unei rotații
Max (30 zile)

37
client, reflectâ ɻnd din acest punct d ɻe vedere un exc ɻedent de resurse ɻ financiare pentru firma ɻ
analizată.
Tabe ɻlul nr. 2.15 ɻ. Situația compa ɻrativă a ɻ creditului – ɻclient și a c ɻreditulu ɻ-furnizor
Tipul de credit/ Indicator CREDITUL -CLIENT CREDITUL -FURNIZOR
nr 11,89 rota ții 5,18 rotații
dz 30 zile 69 zile
ɻ
Pentru a ɻputea măsura influ ɻența factori ɻlor asupra modif ɻicării viteze ɻi de rotaț ɻie a
furnizorilor, se f ɻolosesc următoare ɻle două ɻmodele de a ɻnaliză f ɻactorială .
a) Analiza fa ɻctorială a număr ɻului de rot ɻații a creditul ɻui-furnizor
Abat ɻerea absolută a nu ɻmărului de r ɻotații este:
Δn ɻr = n r1 ɻ– nr0 = 5,18 – ɻ24,35 = -19,1 ɻ7 rotații
Factorii d ɻe influen ɻță sunt:
– cifra dve afaceri
– valoa ɻrea furnizori ɻlor (la sfârșit ɻul perioadei de g ɻestiune)
a1) Influența m ɻodificării cifrei de ɻ afaceri:

= +2 ɻ0.14 rota ții
a2) Influența ɻ modificării ɻvalorii furnizorilor:

= -39,3 ɻ1 rotații
R ɻelația de verificare est ɻe: Δn r = ɻΔnr (CA) ± Δ ɻnr(Fz)
b) Analiza f ɻactorială a d ɻuratei în zil ɻe a unei ro ɻtații
Abaterea ɻ absolută a du ɻratei în zile ɻ este:
Δ ɻdz = d z1 – dzɻ0 = 69 – 15 ɻ = +54 zile
Fact ɻorii de inf ɻluență sunt:
– ci ɻfra de aface ɻri
– va ɻloarea furni ɻzorilor
b1) I ɻnfluența mo ɻdificării cif ɻrei ɻ de afa ɻceri:

= -7 zile
b2) Influența ɻmodific ɻării valorii fur ɻnizorilor:

= +61 ɻzile
Relația de ɻ verificare est ɻe: Δd z = ɻ Δdz (vCA) ± Δd z(Fz)

38
În per ɻioada analizată a av ɻut loc o reducere ɻ a numărului de ɻrotații a cred ɻitului -fu ɻrnizor
cu 19,17 rotații, ɻ respec ɻtiv o creștere a ɻ duratei de pl ɻată a obligațiilo ɻr come ɻrciale cu 5 ɻ4 de zile.
Redu ɻcerea număru ɻlui de rotații ɻ a furnizorilor ɻ a avut urmă ɻtoarele cauze:
– creșt ɻerea ci ɻfrei de afaceri ɻde la 9.37 ɻ2.553 lei în ɻ anu ɻl de ɻ referință 201 5 la 17 ɻ.124.180
lei în a n ɻul 201 7, r ɻespectiv cu 82,71% ɻ, a det ɻerminat sporirea ɻnumărului d ɻe rotații cu ɻ
20,14 rotații;
– cre ɻșterea obligațiilor față de fu ɻrnizori de la 384 ɻ.851 lei în 201 5 la 3 ɻ.302.908 lei în
2017, ɻrespectiv cu 758,23%, a ɻ determinat r ɻeducerea numărului ɻ de rotații cu ɻ39,31
rotații.
Creșterea duratei în zil ɻe a unei rota ɻții a fost detevrminată de:
– creșt ɻerea cifrei de afaceri a g ɻenerat reducerea ɻ duratei m ɻedii de a ɻchitare a datoriilo ɻr
comercial ɻe cu 7 zile;
– creștere ɻa valori ɻi furnizorilor a determ inat sp ɻorirea duratei med ɻii de plată ɻ cu 61 de
zile.
Dura ɻta de plată a ɻfurnizorilor în ɻ perioada curentă (69 de zile) se m ɻenține la un nivel
mul ɻt peste dura ɻta normală d ɻe decontare (30 d ɻe zile). Această ɻ situa ɻție ɻpoate fi pro ɻvocată de
lipsa ɻ de disponibilită ɻți pentru plata ɻ obligațiil ɻor curente, ceea ce poate genera întreru ɻperea
livrărilor d ɻe către furn ɻizori și blocare ɻa procesului ɻde producție (cu excepți ɻa situației în ca ɻre
aceasta ɻîntârziere este re ɻzultatul unor înțele ɻgeri prealabile ɻale societăț ɻii cu fur ɻnizorii).

39
CONCLUZII
Simbioza dintre potențialul resurselor și rezultatele obținute urmează, în practica
economică, o evoluție în spirală având la bază corelarea și condiționarea reciprocă dintre ele.
Pe de altă parte, potențialul resurselor umane, materiale, financiare și informaționale
condiționează și restricționează nivelul performanțelor care se obțin într -un ciclu de
utlizare/producție, iar pe de altă parte nivelul rezultatelor obțin ute în urma valorificării
potențialului resurselor creează sursele și cuantumul acestora, ce poate fi alocat pentru
amplificarea potențialului resurselor.
În contextul economic actual se impune luarea unor decizii de management rapide
referitoa re la activitatea întreprinderii, la urmărirea și atingerea obiectivelor sale
fundamentale, acestea determinând însăși existența pe piață a agentului economic.
Conform teoriei economice neoclasice și teoriei financiare, obiectivul major al firm ei
este maximizarea profitului, respectiv maximizarea valorii întreprinderii și, implicit, a averii
proprietarilor.
De-a lungu l timpului s -au identificat urmă toare le obiective generale: supraviețuirea,
profitul și creșterea economică . Drept sco puri financiare au fost identificate: echilibrul
financiar, rentabilitatea financiară, creșterea economică , flexibilitatea. Criteriile de mă surare
a atingerii acestor scopuri și obiective sunt fie mă rimi absolute, precum fo ndul de rulment,
trezoreria netă , cifra de af aceri, capacitatea de autofinanțare, fie mă rimi relative, prec um rata
îndatoră rii (efect ul de levier), rata rentabilităț ii etc.
Activitatea desfășurată de o întreprindere î n decursul u nei perioade de timp se reflectă
în situația fin anciară a acesteia. Starea financiară a unei î ntreprinderi, indiferent de sectorul
de activitate, de dimensiune sau structur a capitalului, este o consecință a gestionării resurselor
până la momentul efectuării analizei și o premisă esențială a dezvoltă rii ulterioare.
Analiza financiară este sursa principală de inform ații necesare fundamentării
deciziilor tactice ș i strategice l a nivel microeconomic. Ea constă într -un ansamblu de
instrumente ș i metod e care permite aprecierea situaț iei financiare (gestiune , echilibru
financiar, structură financiară, bonitate) ș i a perfo rmanțelor unei î ntreprinderi.
În ultimul timp importanț a anal izei financiare este amplificată de numeroasele
solicitări, de un grad mare de sinteză, generate î n special d e:
– necesitatea informaț iilor financiare prelucrate, pentru îmbunătăț irea g estionării
întreprinderii și luă rii deciziilor de participare pe piața financiară ;
– dezvoltarea și diversificarea pieț ei financiare;

40
– restructurarea întreprinderilor ș i privatizarea ac estora;
– interesul pentru studiul celorlalți parteneri și î n special al concurenț ilor;
– necesitatea informării actualilor și potențialilor acționari despre performanțele
întreprinderii.
Analiza economico -financiară este practic indispensabilă în conducerea ș i gestionarea
unei afaceri, motiv pentru care ea se constit uie într -un instrument de bază la îndemâna
managementului î ntreprinderilor.
Una din principalele funcț ii ce revin analizei economico -financiare este aceea d e
instrument al m anagementului î ntreprinderii , deoarece a conduce competent înseamnă a
cunoaște realitățile vieții economice în care întreprinderea activează, a cunoaște plusurile și
minusurile entităț ii pe care o conduci, or i acest lucru nu este posibil fără o analiză pertinentă .
O a doua funcție importantă a analizei economico -financiare constă în diagnosticarea
fenomenelor ș i proceselor economi ce, respectiv diagnosticarea stării de performanță pe care o
întreprindere o realizează la un moment dat, în veder ea luării unor decizii privind evoluția
viitoare a acesteia.
Lucrarea de față este un model de analiză care îmbină teoria cu un studiu de caz
ilustrativ pentru modul de utilizare a instrumentelor analizei – menționate mai sus – în
cunoașterea ș i interpretarea situației financiare a î ntreprinderii.

41
BIBLIOGRAFIE
1. Caraiani C., Dumitrana M., (coordonatori), Contabilitate de gestiune și control de
gestiune , Ediția a -II-a, Ed. Universitară, București 2008;
2. Cârstea G., Oprea C., Calculația Costurilor , Ed. Didactică și Pedagocică, București,
1995;
3. Cărbunescu C., Sisteme ale contabilității agenților economici , Revista Finanțe -Credit –
Contabilitate, nr.1 și 2/1993;
4. Georgescu N., Robu V., Analiză economico -financiară , Editura ASE, București,
2001;
5. Horomnea E., Tratat de contabilitate , Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001;
6. Iacovoiu V, Analiză economico -financiară , Editura Pro Universitaria, București, 2015
7. Isfănescu A., Stănescu C., Băicuș A., Analiza economico -financiară , Ediția a II -a
(revăzută și adăugită), Ed. Economică, București, 1999;
8. Ișfănescu A., Robu V., Hristea, Vasilescu C., Analiza economico -financiară , Ed.
ASE, B ucurești, 2002;
9. Niculescu M., Diagnostic global strategic , Ed. Economică, București, 1997;
10. Ouatu C., Analiza economică financiară , Ed. Fundației Chemarea, Iași, 1995
11. Oprea C., Ristea M., Bazele Contabilității, Ed. Național, București, 2000;
12. Pătruț V., Rot ilă A., Păcurari D., Pravăț C., Contabilitate financiară : note de curs,
Bacău, 2007;
13. Pătruț V., Rotilă A., Contabilitate și diagnostic financiar , Ed. Sedcom Libris, Iași,
2005;
14. Petrescu S., Mironiuc M., Analiza economico -financiară , Ed. Tiparul, Iași, 200 2;
15. Petrescu S., Diagnostic economico -financiar. Metodologie. Studii de caz , Ed. Sedcom
Libris, Iași, 2005;
16. 26. Rotilă A., Analiză economico -financiară : note de curs, Universitatea din Bacău,
2007; ;
17. Todea N., Contabilitate financiară: curs universitar, Ed. Aeternitas, Alba Iulia, 2006;
18. Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N., Analiză economico -financiară , Ediția a -II-a
(revăzută și adăugită), Ed. Economică, București, 2005;
19. *** Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea
Reglementăril or contabile conforme cu Directivele Europene publicat în : M. O nr.
963 din 30 decembrie 2014.