CAPIT ɻOLUL 1. INVE ɻSTIȚIILE ST ɻRĂINE DIR ɻECTE [624791]

1
CAPIT ɻOLUL 1. INVE ɻSTIȚIILE ST ɻRĂINE DIR ɻECTE

1.1. CONCEPT ɻUL DE IN ɻVESTIȚIE STR ɻĂINĂ D ɻIRECTĂ
Abor ɻdând la modu ɻl general conc ɻeptul de invest ɻiție str ɻăină direct pu ɻtem afirma că
aceasta reprez ɻintă compone ɻnta esențială a flux ɻurilor int ɻernaționale care refle ɻctă scopul
unei entită ɻți, persoană fizică sau ju ɻridică, reziden ɻte într -o țară de a ob ɻține un interes, pe
term ɻen scurt sau lung, într -o co ɻmpanie rezid ɻentă în altă țară. Inv ɻestiția străină direct
reprezi ɻntă deci acea relație investi ɻțională de durată între o e ɻntitate rezidentă și o ɻentitate
nerezide ɻntă care implică ex ɻercitarea de către inv ɻestitor a unei infl ɻuențe man ɻageriale
semnific ɻative în întrep ɻrinderea în care a in ɻvestit.
Aș ɻadar, “inv ɻestiția internațională presu ɻpune exis ɻtența a cel puțin doi agenți
econom ɻici, agentul economi ɻc emitent și a ɻgentul econ ɻomic recept ɻor, situați în spații
naționale d ɻiferite” (H ɻorobeț, 20 ɻ05, p.43).
Organizaț ɻia pentru Coop ɻerare și Dezvoltare E ɻconomică (OCDE) a elaborate un
document , "The Benc ɻhmark D ɻefinition o f For ɻeign Direct Inves ɻtment", care d e ɻfinește ISD
ca o reflectare a obiectivu ɻlui obținerii un ɻui interes pe ter ɻmen lung într -o en ɻtitate rezidentă
într-o econo ɻmie ( întreprin ɻdere de inves ɻtiție direct) de către o en ɻtitate rezidentă în ɻtr-o altă
economie (investi ɻtor direct ), ac ɻest intere ɻs implicând o rela ɻție pe termen lu ɻng între
investitorul ɻdirect și întrepri ɻnderea de in ɻvestiție directă, ca și un g ɻrad semnificativ de
influență a in ɻvestitorului asupra man ɻagementului întrep r ɻinderii receptoare a in ɻvestiției.
De aseme ɻnea, ISD cupri ɻnd atât tranzac ɻția inițială ca ɻre are loc în ɻtre cele două
entități, cât și to ɻate tranzacți ɻile de capital ul ɻterioare care se pr ɻoduc între ele și
întreprin ɻderile afilia ɻte lor.
Inv ɻestitor ul străin dir ɻect este o pers ɻoană fizică sau jur ɻidică, de dr ɻept public sau
privat, sau un g ɻrup de persoa ɻne fizice sau juri ɻdice, care deține o întrep ɻrindere de investiție
directă ( filia ɻlă, firmă asociată, su ɻcursală ) care opereaz ɻă într -o altă ț ɻară decât ța ɻra/ țările
sa/sale de re ɻzidență.
Între ɻprinderea de inve ɻstiție directă este o între ɻprindere în care inves ɻtitorul străin
deține un proce ɻnt de cel puț ɻin 10% din a ɻcțiunile ordina ɻre sau din pu ɻterea de vot , pr ɻocentul
fiind ales astf ɻel încâ t să evi ɻdențieze infl ɻuența investitor ɻului asupra manage ɻmentului
întreprin ɻderii de investiție di ɻrectă, dar și ɻfaptul că ISD nu pr e ɻsupun în mod necesar
controlul abso ɻlut al investitor ɻului străin asupra în ɻtreprinderii de invest ɻiție directă .

2
Pr ɻocentul nu modif ɻică esența fenomenului, as ɻpectul fun ɻdamental al rela ɻției de ISD fiind
controlul asup ɻra activității într ɻeprinderii recepto ɻare a investiț ɻiei.
U ɻnul dintre elem ɻentele inova ɻtoare în privința defini ɻrii statistice a I ɻSD propus de
OCDE es te clas ɻificarea ISD în func ɻție de scopul investi ɻției directe. Astf ɻel, OCDE include
în categoria de inves ɻtiții directe pat ɻru tipuri de operaț ɻiuni:
a) Cumpă ɻrarea /vânzare ɻa de capital exis ɻtent sub forma achiz ɻițiilor și fuziunilor;
b) I ɻnvestițiile de tip green ɻfield;
c) Extin ɻderea capitalului (investiții ɻ noi supl ɻimentare);
d) Rest ɻructurarea financiară.
În ti ɻmp ce tranzacțiile de ach ɻiziții și fuziuni pre ɻsupun cump ɻărarea sau vânzarea de
capitaluri pr ɻoprii deja exis ɻtente, investițiile de tip gr ɻeenfield se r ɻeferă la investiții co ɻmplet
noi în econ ɻomiile gazd ɻă.
Extin ɻderea capitalului are în ɻvedere inv ɻestiții suplimen ɻtare noi, adău ɻgate de
investitorul străi ɻn unei afaceri deja cr ɻeate, iar restructu ɻrarea financiară incl ɻude investiții
d ɻestinate r ambursării datoriil ɻor acumu ɻlate de între ɻprinderile de invest ɻiție directă sau
reducerii pierde ɻrilor aces ɻtora. ɻ
În c ɻoncluzie, ISD sunt fluxuri interna ɻționale comple ɻxe care inclu ɻd resurse
fin ɻanciare, tehnologice, de expe ɻrtiză manageri ɻală și orga niz ɻațională, pe care se suprap ɻun
interesul de d ɻurată și controlul antr ɻeprenorial al f ɻirmei sau al pers ɻoanei fizice inves ɻtitoare
cu scopul des ɻfășurării unor activități ɻproductive într -o altă econ ɻomie de ɻcât cea în care
respectiva fir ɻmă sau persoa nă este rezide ɻntă.
Înregistra ɻrea statistică a flux ɻurilor de ISD în fie ɻcare țară rev ɻine băncilor ce ɻntrale și
institutelor de statisti ɻcă, inst ɻituții care tr ɻansmit mai departe ac ɻeste informații, prin ɻcipalele
baze de d ɻate cu privire la ISD la nivel internaț ɻional aparțin ɻând:
– Com ɻisiei Europene (Eu ɻrostat), (http://ec.europa.eu/eurostat )
– Fon ɻdului Monetar In ɻternațional, (https://www.imf.org/data )
– Organiza ɻției pentru Coope ɻrare și Dezvoltare ɻEconomică, (http://stats.oecd.org/ )
– Băncii ɻ Mondiale și Conferi ɻnței Națiunilor Unite ɻ pentru Com ɻerț și Dezvoltare
(UNCTA ɻD). (http://unctad.org/en/Pages/statistics.aspx )
UNC ɻTAD publică an ɻual un Rap ɻort ɻprivind Investi ɻțiile străine d ɻirecte ( World
Investm ɻent Report ), iar C ɻom ɻisia Europeană derulează în fiec ɻare an, înce ɻpând cu 1996, o
cercetare pr ɻivind activitatea fil ɻialelor străine în e ɻconomiile țărilor mem ɻbre ale Uniunii
Eu ɻropene ( Foreign Affiliates Statistics (FATS ).

3
În Rom ɻânia, date le cu privir ɻe la ISD și la p ɻerformanța filialelor firm ɻelor cu capital
străin pot fi găsi ɻte la Institu ɻtul Național de St ɻatisti că (http://www.insse.ro/cms/ ), Ban ɻca
Națională a ɻRomâniei (http://www.bnr.ro/Home.aspx ) și O ɻficiul Național al Regi ɻstrului
Comerțu ɻlui. (https://www.onrc.ro/index.php/ro/ )

1.2. DETERM ɻINANȚII INVESTIȚ ɻIILOR STRĂINE DIREC ɻTE
Problematica fac ɻtorilor determinanți ai investiți ɻilor străine dire ɻcte a fost abordată
de o serie de teo ɻreticieni și speciali ɻști în domeniu, exi ɻstând o diversitate de modele și
demersur ɻi științifice în aces ɻt sens.
Unii au ɻtori clasifică astfel determ ɻinanții investițiilor stră ɻine directe în ɻtrei mari
categorii și anu ɻme:
A) Cad ɻrul general ofe ɻrit ISD c ɻare include stab ɻilitatea economică și po ɻlitică,
tratamentul ag ɻenților economici stră ɻini, funcțion ɻarea pieței, tr ɻatatele bilaterale sau
multilaterale cu ɻprivire la ISD, po ɻlitica de privatizare, ɻcea comercială, f ɻiscală și monetară,
politica econo ɻmică în gene ɻral.
Impo ɻrtanța acestor facto ri ɻ reiese din faptul că ce ɻle mai mari f ɻluxuri de investiții
sunt atrase de statel ɻe cu stabilita ɻte economică ș ɻi politică.
Practica mond ɻială a doved ɻit că ISD se î ɻndreaptă prepon ɻderent spre țările cu
regimuri come ɻrciale libe ɻrale, și în speci ɻal spre cele c ɻare fac parte din a ɻcorduri de liber
schimb. M ăs ɻurile de politici come ɻrciale, confo ɻrm Acord ɻului OMC , pot fi clas ɻificate astfel
(Matei, 2004, pp.24 -25):
– măsuri ɻ de restricționare a ac ɻcesului pe ɻpiață: bari ɻerele tarifare și ɻnetarifare, a ɻcordurile
comerciale ɻ sectoriale, acordur ɻile de liber sc ɻhimb, regulile de o ɻrigine, re ɻglementările
antidumping, standar ɻdele nați ɻonale, angajamen ɻtele comerciale non -m ɻonetare;
– măsuri de promov ɻare a accesului p ɻe piață, care fac ɻ obiectul unor polit ɻici comerciale
preferențiale și au ɻîn vedere atrag ɻerea în țările în curs ɻde dezvoltare a I ɻSD orientate la
export, diversificar ɻea producției și dez ɻvoltarea industriei;
– măsuri de pro ɻmovare a export ɻurilor: ZEL, fina ɻnțarea expo ɻrturilor, sistemul de
impoz ɻitare.
Autorități le treb ɻuie să ia în con ɻsiderare la adoptar ɻea politicilor comerciale și
impactul lor asupr ɻa ISD. Ast ɻfel:
Poli ɻtica monetară se referă la: ra ɻta inflației, sold ɻul balanței de p ɻlăți, rata dobânzii,
care are implicații asup ɻra costu lui capitalu ɻlui, cursul de ɻ schimb, cu efecte as ɻupra costurilor

4
activelor, prof ɻitului transferat ɻ și export ɻurilor efe ɻctuate de corpor ɻațiile transnaționale
(CTN ).
Politica fisca ɻlă este importan ɻtă mai ales din a ɻspectul impozitării venit ɻurilor și a
profitu ɻlui.
Politica de pri ɻvatizare afectează dec ɻizia de a investi prin a ɻngaja ɻmentul dem ɻonstrat
al autorităților față ɻde proprietatea priva ɻtă, prin vânzarea di ɻrectă sau ind ɻirectă a unor active
investitorilor străi ɻni.
B) De ɻterminanții eco ɻnomici – se referă la :
– piață (mări ɻmea pieței și venit ɻul pe cap d ɻe locuitor, posibilitățile de creștere a
pieței, accesul la pieț ɻele regionale și glo ɻbale, structura ɻpieței, p ref ɻerințele specifice ale
țării);
– valorificar ɻea resurselor (m ɻaterii p rime, costu ɻl redus al forței de m ɻuncă și
cali ɻficarea ei, infrastru ɻctura dezvoltată, activele); ɻ
– eficiența (c ɻostul resurselor și activelo ɻr corelate cu pr ɻoductivitatea forței de ɻ muncă,
alte costuri – de trans ɻport și comunic ɻații, etc.)
C) Determi nanți ɻi de afaceri – au în ve d ɻere: promovarea inv ɻestițiilor, stim ɻulentele
acorda ɻre investitorilor, nivel ɻul de corupție, efici ɻența ad ɻministrativă, aspect ɻele sociale (așa
ca existența unor șc ɻoli bilingve, cal ɻitatea vieții, calitate ɻa infrastructur ii s ɻociale, serviciile
post-investiț ɻii, etc.). Stimulentele ɻacordate investitoril ɻor pot include:
– stimulente ɻfiscale (impozitul pe ɻ profit la cote red ɻuse, amortizarea ac ɻcelerată, scutirea
de plata unor taxe, etc.);
– stimulente fi ɻnanciare (credite sub ɻvenționate, sub ɻvenționarea unor cheltuieli de
investiții în infrastr ɻuctură, co -investirea a ɻlături de parteneru ɻl extern, etc.);
– stim ɻulente de piață ( ɻacordarea ɻunor drepturi ex ɻclusive, protecția ɻfață de competiția
produselor din imp ɻort, î nchiderea pieț ɻei pentru noi i ɻntrări, contr ɻacte de stat
preferenți ɻale);
– alte sti ɻmulente (alocarea de ɻ terenuri, serv icii de info ɻrmare, consult ɻanță, etc.).
În concluzie, o țar ɻă-gazdă potențială ɻ pentru investi ɻții va ɻfi mai atractiv ɻă dacă
bunurile ɻ rezultate de pe u ɻrma investiției vor p ɻutea fi exporta ɻte pe o piață regională
dinamică. O țară ide ɻală pentru in ɻvestițiile corporați ɻilor transnaționale ɻ este acea țară, care
oferă în același timp ɻ o piață suficient d ɻe mar ɻe locală pentru a justifica i ɻnvestiția industrială,
și o punte de lansare ɻpe piața regio ɻnală. Acest lucru înse ɻamnă că locația id ɻeală pentru
investiții trebuie să răs ɻpundă atât la nevoile ɻ strategiilor orizo ɻntale ale CTN, cât și ɻ la cele
ver ɻticale.

5
1.3. CAD ɻRUL LEGISLATIV ȘI EV ɻOLUȚIA INVESTIȚ ɻIILOR STRĂINE ɻ ÎN
ROMÂ ɻNIA
U ɻn aspect foarte im ɻportant în atragerea ɻ investitorilor str ɻăini îl constituie cadrul
juridic al țării resp ɻective. R ɻeglementările no ɻrmative privind ɻISD ale unei țăr ɻi, reflectă în
primul rând, situa ɻția econo mică ɻa țării, atitudinea ac ɻestora față de intră ɻrile de capital și
măsurile adoptate ɻpentru menținerea și pro ɻmovarea politicii nați ɻonale față de inve ɻstițiile
stră ɻine.
Unul dintre cei ɻmai importanți factori ɻi determinanți pentru fl ɻuxurile de ISD că tre o
țară este cali ɻtatea cadrului său ɻ legal.
Român ɻia a fo st până în ɻ anul 1989 un sta ɻt comunist, cu o econ ɻomie închisă,
investiț ɻiile străin directe fiin ɻd aproape inexistente pân ɻă în anul 199 ɻ0.
În anu ɻl 1990, s -a adoptat ɻDecretul -lege nr. 9 ɻ6/1990 privind unele ɻ măsuri pentru
atragerea investiți ɻei de c ɻapital străin în ɻ România . În acest a ɻct normative se ɻ prevedea
faptul că, societățil ɻe comerciale cu participa ɻre străină se pot ɻconstitui fie î n asociere cu
persoane j uridice sau persoa ɻne fi zice româ ne, fie cu ca ɻpital integral străin. ( ɻDecretul -lege
nr.96/1990, art.1,2)
Pot ɻrivit acestui a ɻct, înființarea în R ɻomânia de societăți ɻ comerciale cu capital
integral străin treb ɻuia aprobată de gu ɻvern iar domeniile în c ɻare se puteau efectua
investițiile ɻ străine erau (Decretul -lege ɻ nr.96/1990, art.1, 2) :

Domenii
pentru ISD
Industrie
Agricultură
Construcții
Turism
Cercetare științifică
și tehnologică
Schimburi
economice cu
străinătatea
Servicii bancare
Asigurări

6
Decr ɻetul mai prevedea ɻ și anumite facilități ɻ fiscale pentru inve ɻstitorii străini.
Societatea co ɻmercială era ɻ scutită de la plata ɻimpozitului pe profit pe o p ɻerioadă de 2 ani de
la rea ɻlizarea de venituri impozab ɻile, iar pentru urm ɻătorii trei ani calenda ɻristici, Minis ɻterul
Finanțelor ɻputea aproba reducerea ɻ impozitului pe profit c ɻu 50%.
O altă facil ɻitate acordată investito ɻrilor străini, era ɻscutirea de la plata ta ɻxelor
vamal e al aportu ɻlui în natură al inves ɻtitorului străin la ca ɻpitalul social.
În anul 1 ɻ991, Decretul -lege nr. ɻ96/1990 a fost a ɻbrogat prin Lege ɻa nr .35/1991
privind reg ɻimul investițiilor străine ɻ.
Prin Lege ɻa nr. 35/1991 priv ɻind regimul investi ɻțiilor străin e, s-a ɻu acordat de
asemenea ɻ anumite facilități de natură ɻ fiscală privind scutir ɻea de la plata unor i ɻmpozite și
taxe vamale pent ɻru investitorii străini. In ɻvestițiile străine erau ɻscutite în anumite cazuri de
plata i ɻmpozitului pe profit ɻ.
Prin acest e măsu ɻri, Legea nr. 35 ɻ/1991 privind reg ɻimul investițiilor străi ɻne, a
înce ɻrcat să încuraje ɻze exportul, import ɻul și crearea de noi locuri de m ɻuncă. Inve ɻstitorii
străini mai ɻ aveau dreptul s ă tra ɻnsfere în valută conve ɻrtibilă, o cotă din p ɻrofiturile anuale î n
lei, prin schi ɻmb valutar efectuat ɻde Banca de Comerț Ex ɻterior sau de alte ɻbănci autorizate.
Pentru p rima ɻdată în România ɻ, Legea nr. 35/1991 ɻ privind ɻregimul investițiilor
străine, prevedea ga ɻranții acordate inve ɻstitorilor străini. Inv ɻestițiile străine nu ɻputeau fi
naționaliz ɻate, expropriat ɻe, rechiziționate sa ɻu supuse ɻaltor măsuri cu efe ɻct similar, decât în
cazuri de int ɻeres public, cu respecta ɻrea procedur ɻii prevăzute d ɻe lege și cu plata unei
despăgubiri corespunzătoare valorii investiției, care să fie promptă, adecvată și efectivă.
Despăgubirea era det ɻerminată în raport cu ɻ valoarea investiției pe piaț ɻă. (Legea nr. ɻ35/1991,
art.5-6)
Modifică ɻrile din econo mia R ɻomâniei din perioada 1 ɻ991-1996, au justi ɻficat
revederea regimul ɻui juridic al ISD. Înc ɻepând cu 1997 ɻ, legi ɻslația a fost implem ɻentată treptat
în România p ɻentru a stabili regle ɻmentările asupra me ɻdiului concure ɻnțial si a ajut ɻoarelor
oferite d ɻe stat. ɻ
În anul 1997, a ɻ fost aprobată Ordo ɻnanța de U ɻrgență a Guver nul ɻui nr. 31/1997
privind regimul in ɻvestițiilor străine în Rom ɻânia, prin care s -a ɻabrogat Legea nr. 35/1991
privind regimu ɻl investițiilor str ɻăine.
Ordonanț ɻa de Urgență a Guve ɻrnului nr.31/1997 privin ɻd regimul inves ɻtițiilor
străine în România, ac ɻorda scutire de la ɻ plata taxelor vamale ɻ pentru toți investit ɻorii străini,
pentru mașinile, utilaje ɻle, instalațiile, echipame ɻntele industriale, mijlo ɻacele de transport,
know -how, al te bunuri ɻamortizabile care se importau în v ɻederea efectuării și ɻderulării

7
investiț ɻiei, constituite ca aport în ɻ natură la cap ɻitalul social sau achi ɻziționate ca urmare a
unei linii de fin ɻanțare deschise și ga ɻrantate de invest ɻitorul străin în favoa ɻrea societății
comerciale, persoa ɻnă juridică româ ɻnă, în veder ea funcțion ɻării și derulării ɻ investiției în
România. (OU ɻG nr.31/19 ɻ97, art.6)
În ce ɻea ce privește facilităț ɻile acordate inv ɻestitorilor străini, Ordonanț ɻa de Urgență
a Guvernului nr. 31/199 ɻ7 privind re ɻgimul investiți ɻilor străine în ɻRomânia, acest ea erau
acordate dife ɻrențiat în funcție ɻ de mărimea inve ɻstiției și alte cr ɻiterii.
Artico ɻlul 8 al ordo ɻnanței preve ɻdea faptul că, ISD benef ɻiciau de facilități
su ɻplimentare, în fu ɻncție de:
– val ɻoarea și domeniu ɻl investiției;
– pr ɻomovarea exportului ɻ de produse proprii î ɻn proporție de cel ɻ puțin 40%;
– efectua ɻrea investiției în p ɻarcuri tehnologice sau zo ɻne economice declar ɻate
conform l ɻegii, zone spe ɻciale;
– de ɻzvoltarea infrastr ɻucturii;
– dez ɻvoltarea turis ɻmului;
– de ɻzvoltarea unor obiecti ɻve de inte res social ɻ sau destinate pr ɻotecției me ɻdiului
– reinvestire ɻa, anual, a cel ɻ puțin 50% din pro ɻfitul net realizat.
Astfel, ɻ Ordona nța de Urg ɻență a Guvernului ɻnr.31/1997 privind r ɻegimul investițiilor
străine în R ɻomânia, acordă facilită ɻți fiscale priv ind s ɻcutirea de la ɻplata impozitului pe
profit și a taxelor vam ɻale mai mari și pe o ɻperioadă mai lung ɻă, pentru inves ɻtițiile străine
mai mari, orientat ɻe către anumite secto ɻare economice.
Agenția ɻ Română de Dezvo ɻltare acorda investitorilo ɻr străini un c ɻertificat prin care
se atesta dreptul inves ɻtitorilor străini de a be ɻneficia de facilităț ɻile oferite de Ordo ɻnanța de
Urgență a G ɻuvernului nr. 3 ɻ1/1997.
În ceea ce ɻ privește garanțiile oferite ɻde statul român inve ɻstitorilor străini,
Ordona n ɻța de Urgență a Guvern ɻului nr. 31/1997 privin ɻd regimul investițiilor ɻstrăine în
România oferă gara ɻnțiile privind naționali ɻzarea, exproprierea ɻ, rechiziționar ɻea alte măsuri
c ɻu efect similar. Ordonanț ɻa mai prevede fapt ɻul că, investit ɻorii străini ben ɻeficiază de
protecția și garanți ɻile oferite de Constit ɻuția României și acor ɻdurile bilaterale și
multilaterale privin ɻd promovarea și prot ɻejarea reciprocă a inve ɻstițiilor semnate de
Rom ɻânia.
În anul 1997, le ɻgislația se modifică prin ɻOrdonanța de Urgen ță a G ɻuvernului nr.
92/1997 privind stimula ɻrea investițiilor d ɻirecte , stabili ɻnd regimul juridi ɻc general și
facilitățile de care beneficiaz ɻă investitorii și inves ɻtițiile directe în Rom ɻânia.

8
Ordona ɻnța, prevede ega ɻlitatea de trata ɻment pentru invest i ɻtorii români și străini,
rezidenți sau nerezidenți în România ɻ, precum și an ɻumite garanții și fa ɻcilități pentru
investitorii stră ɻini. Printre facilitățile acordate de ɻaceastă ordona ɻnță, se număr ɻă:
– scuti ɻrea de la plata taxelor va ɻmale pentru imp ɻortul de echipamente ɻtehnologice,
– posibilitatea utiliză ɻrii amortizării accele ɻrate,
– recuperarea p ɻierderii fiscale pe o peri ɻoadă de 5 ani cons ɻecutivi,
– deducere ɻa din profitul impozabil a ch ɻeltuielilor cu recl ɻama și publicita ɻtea.
În ceea ce p ɻriveșt e garanțiile aco ɻrdate investitorilor ɻstrăini direcț ɻi, Ordo ɻnanța de
Urgență a ɻGuv ɻernului nr. 92/19 ɻ97 privind stimul ɻarea investițiilor în ɻ România oferă
garanțiile pr ɻivind naționalizarea, exproprierea, ɻsau alte măsuri cu ɻ efect simila ɻr, doar în
cazul în care, este necesar pen ɻtru cauza de utili ɻtate publică, este ned ɻiscriminatorie, se
efectuează în conform ɻitate cu prevederile exp ɻrese ale legii s ɻau se face cu plata ɻunei
despăgubiri pr ɻealabile, adecvate și ef ɻective. (OUG ɻnr.92/1997)
În anul 20 0 ɻ1, s-a aprobat Legea n ɻr.332 din 29 iu ɻnie 2001, pri ɻvind promovarea
investițiilor directe c ɻu impact semnificativ î ɻn economie. Pr ɻin investiții d ɻirecte cu impact
semnificativ în ɻeconomie se înțele ɻg investițiile cu o valoare care depășește echivalent ul a 1
milion dolari, realizate în formele și mod ɻalitățile prev ɻăzute lege și care c ɻontribuie la
dezvoltarea și moderniz ɻarea infrastructurii econ ɻomice a României, determi ɻnă un efect
pozitiv de antrenare în econom ɻie și creează noi locur ɻi de munca.
Legea nr. 332 /2 ɻ001 acordă facilită ɻți suplimentare inve ɻstitorilor pentru investiții de
peste 1 mili ɻon de dolari. Print ɻre facilitățile acorda ɻte se numără scuti ɻrea de la plata taxelor
vamale pentru ach ɻiziția de utilaje tehnologi ɻce, instalații, ech ɻipamente, pro ɻduse de software,
la fel ca și în caz ɻul Ordonanței de Urg ɻență a Guvernu ɻlui nr. 92/1997 privi ɻnd regimul
investițiilor stră ɻine directe. Alte fac ɻilități prevăzute de le ɻge sunt deducer ɻea unei cote de
20% din valoare ɻa investiției la calculul ɻimpozitului, rec ɻuperarea pier d ɻerii fiscale pe o
pe ɻrioadă de cinci ani și posi ɻbilitatea aplicării amo ɻrtizării accelerate.
O n ɻouă facilitate acordată ɻ investitorilor cu impa ɻct semnificativ î ɻn economie este
amânarea plății tax ɻei pe valoare adăugată , ɻpe perioada de re ɻalizare a investiției până la
punerea în funcț ɻiune a acesteia. ɻ
În ceea ɻ ce privește garanțiil ɻe oferite investitoril ɻor, Legea nr. 332 ɻ/ 29 iunie 2001,
privind promovar ɻea investițiilor dir ɻecte cu impact ɻîn economie, ɻprevede f aptul că,
investițiil e realizat ɻe în România nu pot fi ex ɻpropriate, cu exce ɻpția c auzei de utilitate
publică, iar in ɻvestito ɻrii străini ben ɻeficiază de toate acordur ɻile bilaterale d ɻe promovare și
garantare a investițiilor semnate de Ro ɻmânia. (Lege a ɻnr.32/2001, art.8 -11)

9
Ordonanța ɻde Urgență a Guvern ɻului nr 85/200 ɻ8, privind stimul ɻarea investițiilor
abrogă Legea nr. 332 din 29 iunie 20 ɻ01, privind promova ɻrea investițiilor direc ɻte cu impact
semn ɻificativ în econ ɻomie.
Or ɻdonanța încurajează ɻinvestițiile localizate ɻîn zone slab dez ɻvoltate economic,
respectiv cu un PIB ɻ pe locuitor sub ɻmedia calcul ɻată la nivel na ɻțional și cu ɻo rată a
șomaj ɻului mai mare decâ ɻt rata șomaju ɻlui înregistrată ɻ la nivel nați ɻonal. De asem ɻenea sunt
încurajate in ves ɻtițiile în inf ɻrastructură, protecți ɻa mediului, dezvol ɻtarea resurselor u mane și
cercetare -d ɻezvoltare.
Pâ ɻnă la adoptarea Ordona ɻnței de Urgen ɻță a Guvern ɻului nr. 85/2008, pri ɻvind
stimularea investițiilor ɻ nu erau ɻ specificate activitățile ca ɻre sun t consid ɻerate investiți i.
Ordonanța de urge ɻnță nr. 31/ 1997, a regl ɻementat formele ISD ș ɻi drepturile inve ɻstitorilor
străini, fără a regl ɻementa ce anume consid ɻerăm investiție străi ɻnă directă.
Cadru legislativ ofer ɻit de Ordonanța ɻ de Urgentă a Guver ɻnului nr. 85/2008 prevede
la fel ca și în cazul Ordo ɻnanței de Urge ɻnță a Guvernulu ɻi nr. 92/199 ɻ7, tratamentul ɻui egal al
investitorilor, r ɻomâni sau străin. I ɻnvestitorilor li se acordă ɻ de asemenea, î ɻn contextul
îndeplinirii unor con ɻdiții, o serie d ɻe avantaje dacă dem ɻarează pe teritoriul ɻ României
proiecte ɻde investiții.
Î ɻn acest sens se poate m ɻenționa scutirea de la p ɻlata taxei pe ɻvaloarea adăugată la
achiz ɻiționarea de materii prim ɻe, materiale cons ɻumabile ori a pie ɻselor de schim ɻb ce vor fi
utilizate în pro ɻducție pe o anumită ɻperioadă de ti ɻmp este unul ɻdintre ben ɻeficii. De
asemen ɻea se prevăd scutir ɻea de la pla ɻta impozitului ɻ pe profit, în ɻ cazul în care acti ɻvitatea se
desfășoară în ɻanumite domenii ce p ɻrezintă interes pentru preocu păr ɻile de dezvoltare
sănătoasă, scu ɻtire realizată pe o a ɻnumită perioadă de ɻtimp (de exemplu, ɻ 4 ani) de la
punerea în funcți ɻune a obiectivului invest ɻițional.
Pe lângă ɻ aceasta, s -au mai ac ɻordat reduceri de i ɻmpozit pentru profitu ɻl reinvestit sau
în cazul în care cheltui ɻelile pentru cerceta ɻre științifică ating u ɻn anumit prag ɻ bine definit de
cadr ɻul legal. În plu ɻs, sume de bani nera ɻmbursabile, da ɻcă erau utili ɻzate în scopul
achizițion ɻării de active, co ɻntribuții financiare de ɻ la buge ɻtul de stat pen ɻtru fiecare loc de
munca nou -creat, bonificaț ɻii de dobând ɻă acordate la contracta ɻrea creditelor re ɻprezintă alte
facilit ăț ɻi la fel de importa ɻnte, care ar ɻputea atrage inve ɻstitorii.
Potri ɻvit reglementarilor din a ɻbordările menți ɻonate, investitoru ɻl poate fi o pers ɻoană
fizică sau juri ɻdică, rezidentă sau nerezi ɻdentă, cu domici ɻliul sau sediul ɻ permanent în
Rom ɻânia sau în străin ɻătate, care in ɻvestește în Români ɻa în oricare d ɻintre modalitățile
prevăzute d ɻe lege.

10
De ase ɻmenea, înregistrarea a ɻunei ɻinvestiții se real ɻizează con f ɻorm procedurii de
drept comun aplic ɻabilă înființării și înregistrării unei persoa ɻne juridice ro ɻmâne, nefiind
necesară autoriza ɻrea administrativă p ɻrealabilă.
Tabel ɻul 1.1 prezintă o ɻ sinteză a legislației p ɻrivind investițiile ɻ străine directe în
România pent ɻru perioada 1990 -2 ɻ013.
Tab ɻel 1.1. Sin ɻteza evoluției legisl ɻației din Româ ɻnia asupra ISD
Decre ɻtul Lege nr.
ɻ96/1990 – del ɻimitarea domeni ɻilor în care se efect ɻuau investiții
stră ɻine dire ɻcte;
– faci ɻlități fiscal ɻe.
ɻLegea nr. 35/ 1991 – defini ɻrea activitățiilor în ɻcare s e pot efectua ISD;
– noi fac ɻilități fiscale;
– garan ɻții oferite investit ɻorilor străini .
Ordonanț ɻa de Urge ɻnță a
Gu ɻvernului nr 31/ 1997 – acor ɻdarea de facilități ɻ fiscale suplimentare;
– del ɻimitarea mai clară a g ɻaranțiilor .
Ordonan ɻța de Urgen ɻță a
Gu ɻvernului nr 92/ 1 997 – delim ɻitarea ISD de inves ɻtițiile de portofoliu;
– defini ɻrea mai clară a ISD;
– tr ɻatamentul egal pent ɻru investitori;
– oferirea de garanții investi ɻtorilor străini .
Le ɻgea nr. 332/ 2001 – delim ɻitarea ISD cu impa ɻct semnificativ în eco ɻnomie;
– acordar ɻea unor facilită ți fiscale supli ɻmentare pentru ISD cu
o valoare mai ɻ mare de 1 mil ɻion dolari;
– acor ɻdarea unor garanții supli ɻmentare investițiilor străine
directe cu im ɻpact semnificativ în ec ɻonomie .
Ordona ɻnța de Ur ɻgență a
Guvern ɻului nr 85/ 2008 – facil ɻități fiscale;
– încuraj ɻează ISD în zo ɻne defav ɻorizate;
– simplifi ɻcarea intrării inve ɻstitorului străin în ec ɻonomie.

Dator ɻită poziției geogra ɻfice strategi ɻce, pieței de dimensiu ɻni mari și costurilor
scăzute ale forț ɻei de muncă, Rom ɻânia deține un set con ɻsistent de factori atra ɻctivi pen tru
ISD, capab ɻili să o transfo ɻrme într -o destin ɻație priorita ɻră pentru cap ɻitalul străin după
deschiderea econo ɻmică de la înce ɻputul anilor '90. Tot ɻuși, din cauza ca ɻdrului legislativ
inert, a lip ɻsei unor măsuri orie ɻntate spre atrag ɻrea investitor ɻilor și a ins tabi ɻlității politice din
ultimii ani ța ɻra noastră nu este ɻ astăzi un pol al ɻISD în regiune.

11
Performa ɻnțele scăzute ale ɻRomâniei în atr ɻagerea investițiilor străi ɻne au mai multe
cauze afere ɻnte ca drului legislativ ɻde după 1990 (B ɻonciu, 2009):
a) lip ɻsa unui docum ent ɻstrategic care să se ɻrefere în mod concre ɻt la stimularea ISD.
Ex ɻistența unei strategii p ɻentru atragerea ISD ɻ este esențială pentr ɻu determinarea
așteptărilor econo ɻmiei de la ISD, ca și pentr ɻu stabilirea rolului și ɻimportanței acestora
pentru dezvolta ɻrea econo ɻmică.
Strat ɻegia Guvernamentală pe ɻntru Îmbunătățirea și Dezvolt ɻarea Mediului de
Afaceri din a nul 2010 su ɻgerează , în mod cl ar, li ɻpsa unui document st ɻrategic pentru
îmbun ɻătățirea mediului de af ɻaceri, care să ɻaibă în ve ɻdere orientar ɻea politicilor
guvern ame ɻntale viitoare cu priv ɻire la acest as ɻpect, a unei str ɻategii sau politici naționale de
înființare a structu ɻrilor de sprijinire a afa ɻcerilor și de cerceta ɻre-dezvoltare și a unu ɻi brand
econom ɻic de țară.
b) lipsa pârghiilo ɻr econom ɻice de atragere ɻa ISD .
Român ia are ɻun sistem de faci ɻlități fiscale și fin ɻanciare general ɻizat, aplicabil în
principal c ɻompaniilor mari, care nu face ɻ diferența dintre inves ɻtitorii autohtoni și cei străini.
La momentul ac ɻtual, există două sc ɻheme de ajutor ɻde stat pentru ca ɻre pot aplica atât
firmele naț ɻionale, cât și cele st ɻrăine:
– Schema d ɻe ajutor de st ɻat pentru sprijini ɻrea investițiilor ce promo ɻvează dezvoltarea
regională prin crear ɻea de locuri de ɻmuncă (HG 332/20 ɻ14), care are î ɻn vedere toate
sectoarele econo ɻmice. Ajutorul es ɻte oferit în funcție ɻde regiuni, iar inv ɻestitorul are
obligația de a cre ɻa cel puțin 20 de ɻnoi locuri de muncă, dint r ɻe care mini ɻm 3 pentru
lucr ɻători defavor ɻizați.
– Sche ɻma de ajutor de stat ɻ având ca obie ɻctiv stimularea investiți ɻilor cu impact major în
economie (HG 807/ ɻ2014), dedicată tutur ɻor sectoarelor econ ɻomice. Ajutorul ac ɻordat
este nerambursa ɻil și diferă în funcți ɻe de regiunea de implantar ɻe a investiției.
Parcurile industri ɻale menite să îmbunătățe ɻască mediul de afa ɻceri sunt puternic
concentrate în zonele ɻ deja dezvolt ate ale ɻțării și nu sunt în ɻ întregime ɻfuncționale.
România are ɻnevoie de criterii clare de ɻperformanță (de p ɻildă, număr de locuri de
muncă ɻcreate, regiunea de imp ɻlementare a invest ɻitorilor, volu ɻmul cheltuielilor cu
cercetarea, dezvoltar ɻea și inovare ɻa etc. ) pe baz ɻa cărora să aco ɻrde facilități fiscale și
financiare investi ɻtorilor, astfel încât ɻsă se poată evalua în m ɻod concret ɻ aportul adus de
investiția străină în ɻRomânia.

12
c) efici ɻența scăzută a agențiilor românești ɻ de atragere a inv ɻestițiilor .
România nu a r ɻe experiența unei agenț ɻii de succes ɻ în atragerea ISD ɻ. Schimbările
care privesc i ɻnstituția publică c ɻu care investitor ɻul străin ar treb ɻui să intre în conta ɻct sunt
frecvente (precum ɻ schimbarea denu ɻmirii, transferul ɻcontrolului de la Gu ɻvern la ministere
etc.), ceea ce a ɻtrage atenția asupra l ɻipsei de conse ɻcvență în promo ɻvarea ISD. D ɻeși o bună
parte a atrib ɻuțiilor în promova ɻrea ISD sunt tran ɻsferate de la o inst ɻituție la alta o dată cu
schimbarea num ɻelui agenției, simpl ɻa redenumire a ac ɻesteia sau transferu ɻl coord o ɻnării de la
Guvern la Mini ɻsterul Economi ɻei și invers se poat ɻe dovedi bulv ɻersantă pentru in ɻvestitori.
România a avu ɻt șase agenții de atrag ɻere a investiți ɻilor în 26 de ɻani, în prezent
institu ɻția care se ocupă de atrag ɻerea investițiilor st ɻrăine fiind Dire ɻcția de Investiț ɻii Străine
(Inve ɻstRomania), aflată în ca ɻdrul Mi ɻnisterului pentru Med ɻiul de Afac ɻeri, Co ɻmerț și
Antrepre ɻnoriat.