Capitolul 3 Andra [624773]

32

CAPITOLUL 3. CERCETARE PRIVIND RELAȚIA MOTIVAȚIE –
STRES ÎN PROCESUL MUNCII

3.1. OBIECTIVELE CERCETĂRII
În cadrul acestui capitol am efectuat o cercetare prin care mi -am propus să
evidențiez legătur a dintre motivație și stres în procesul muncii, la nivelul unei unități
școlare și anume Colegiul Național Ion Luca Caragiale din Ploiești . Studiul a avut un
caracter exploratoriu și s -a desfășurat pe un eșantion de disponibilitate.
Studiile de specialitate ne arată importanța motivației profesionale pentru
activitatea performantă a angajaților. Cea mai cunoscută teorie motivațională, cea a lui
Abraham Maslow, ierarhizează nevoile umane în cinci niveluri. ce pot fi reprezentate
printr -o piramidă:
a) Nevoi de realizare (dezvoltare profesională);
b) Nevoi de stimă (reuși tă, recunoaștere);
c) Nevoi sociale (apartenență la un grup);
d) Nevoi de securitate (protecție, ordine);
e) Nevoi fiziologice (foame, sete, somn).
De asemenea, Maslow arată că atât timp cât o nevoie nu este satisfăcută, ea
constituie o sursă de motivare.
În viziu nea lui Selye, stresul reprezintă reacția organismului la efortul de adaptare
și nu situația care cauzează stresul. Această reacție parcurge trei etape:
Etapa întâi – reacția de teamă, care constă în sensibilizarea întregului organism,
inima începe să bat ă mai repede decât de obicei, respirația se accelerează;
Etapa a doua – rezistența, în timpul căreia persoana în cauză se adaptează
agentului stresant;
Etapa a treia – epuizarea, dupa ce se consuma etapa precedentă, subiectul intră
automat în faza de epu izare.
Suma necesităților și aspirațiilor fiecărei persoane se constituie în scopuri a căror
realizare conferă organismului un echilibru intern, pe care acesta încearcă să -l mențină
permanent. Apariția unor perturbări ce pot amenința îndeplinirea scopuril or propuse

33

conduce la ruperea echilibrului interior al individului. Tocmai producerea acestui
dezechilibru, inițiază urmările pe care generic le numim stres.

Obiectiv ul general al cercetării :
– evidențierea nivelului de stres în cadrul profesiei didactice.
Obiective specifice:
– măsurarea nivelului de stres la cadrele didactice ;
– înțelegerea mecanismului de producere a stresului;
– recunoașterea manifestărilor stresului : fizice, c omportamentale, emoționale pe propria
persoană și la ceilalți;
– învățarea unor tehn ici de gestionare a situațiilor stresante și de prevenție a lor pe viitor .
– măsurarea a patru factori considerați importanți în motivarea angajaților: factorului de
conducere, de expertiză, de relaționare și de subzistență.
– măsurarea factorilor de satisfacț ie a cadrelor didactice: remunerare și promovare,
conducere și relații interpersonale, organizare și comunicare, satisfacție generală.
– formularea concluziilor pe baza rezultatelor obținute și desprinderea unor idei utile
pentru managementul unității de înv ățământ.

3.2. IPOTEZELE CERCETĂRII
Ipotezele acestei cercetări pleacă de la premisa că nivelul stresului este variabil în
funcție de vârstă și ocupație (existența diferențiată a stresului și modul în care acesta
influențează activitatea la locul de muncă al cadrelor didactice) .
Privind măsurarea motivației am pornit de la următoarele ipoteze:
1. Atmosfera de lucru plăcută și relațiile armonioase dintre col egi este un factor
motivațional puternic pentru colectivul analizat.
2. Factorul de subzistență, deci preocuparea personalului didactic pentru nevoile de
bază ale existenței la nivel de unitate școlară este intensă.
În legătură cu măsurarea factorilor de satisfacție ipotezele au fost următoarele:
1. Un climat social optim, relațiile colegiale bune precum ș i atmosfera de muncă
destinsă, non – conflictuală oferă satisfacție.
2. În urma reducerilor de salarii și eliminare a diferitelor sporuri s e constată o
insatisfacție față de salarizare și recompensare.

34

Ipotezele legate de stres sunt următoarele:
1. Factorii de stres ocupațional determină o scădere a sănătăț ii mentale si fizice.
2. Cu cât nivelul perceput al stresori lor este mai mare, cu atât ne așteptăm ca
nivelul stării mentale să fie mai mică.
3. Cu cât sursele de presiune socio -profesionale s unt mai puter nice, cu atât ne
așteptăm ca diferențele individuale să scadă .
4. Cu cât nivelul diferenț elor individu ale este mai mare, cu atât ne așteptăm ca
starea mentală, sănătatea fizică ș i nivelul de en ergie, necesare pentru satisfacția postului, să
fie mai mici.
5. Cu cât nivelul de control asupra mun cii este mai mare, cu atât ne așteptăm ca
sănătatea fizică ș i nive lul de energie să fie mai mare.
6. Cu cât o persoană are o influe nță personală (libertate de decizie la locul d e
munca) mai mare, cu atât ne așteptă m să crească satisfacția postului.
7. Cu cât există un control mai mare asupra sur selor de presiune, cu atât ne
așteptăm ca sănătatea fizică să crească .

3.3. METODOLOGIA CERCETĂRII
În cercetare au fost inclu se toate cadrele didactice din unitatea de învățămâ nt pentru
a primi informații de ansamblu privind factorii motivaționali și intensitatea factorilor de
stres. Din cele 41 de cadre didactice 20 sunt titulare iar 21 suplinitori și cu plata cu ora.
Structura personalului didactic pe grade didactice este urm ătoarea: debutant – 8 persoane
(19,51 %), cu examen de definitivat – 13 persoane (31,70 %) , cu examen de gradul
didactic II – 10 persoane (24,39%) , cu examen de gradul didactic I : 10 persoane ( 24,39%)
Figura 3 .1. Structura personalului didactic pe grade didactic e

19.51%
31.70% 24.39% 24.39%
debutant cu examen de definitivat
cu examen de grad didactic II cu examen de grad didactic I

35

Structura personalului didactic după vechime se prezintă conform tabelului 3.1. și
figurii 3.2, astfel:
Tabel 3 .1. Structura personalului în funcție de vechime
0-10 ani 13 profesori 30-40 ani 6 profesori
10-20 ani 12 profesori Peste 40 ani 4 profeso ri
20-30 ani 6 profesori

Figura 3.2. Structura personalului (vechime)

Dintre subiecții chestionați, 11 persoane sunt bărbați iar restul de 30 persoane
sunt femei.
Tabelul 3.2. Structura personalului pe sexe
Cadre didactice Frecvență Procent
mascu lin 11 25
feminin 30 75
Total 12 100

Figura 3.3. Frecvența masculin/feminin

32%
29% 14% 15% 10%
0-10 ani 10-20 ani 20-30 ani 30-40 ani Peste 40 ani
25%
75% Bărbați
Femei

36

Se constată că predomină persoanele de sex feminine (75%) față de persoanele de sex
masculin ( 25%) din cadrul subiecților chestionați.
Vârsta subiecților am stabilit -o prin încadrarea fiecărui subiect într -una din
categoriile de vârstă : 20-30 ani; 31 -40 ani; 41 -50 ani; 51-60 ani. Per total sunt:
– 5 persoane cu vârsta cuprinsă î ntre 20 -30 ani
– 6 persoane cu vârsta cuprinsă î ntre 31 -40 ani
– 6 persoane cu vârsta cuprinsă î ntre 41 -50 ani
– 7 persoane cu vârsta cuprinsă î ntre 51 -40 ani
Tabelul nr.3. 3. Structura personalului pe grupe de vârstă
Cadre didactice Frecvență Procent
20-30 ani 14 33
31-40 ani 11 25
41-50 ani 5 17
51-60 ani 11 25
Total 12 100

Figura 3.4. Structura pe vâr stă a cadrelor didactice

Nivelul studiilor subiecțiilor chestionați este mediu (liceal) sau universitar.

Tabelul nr.3. 4. Nivelul studiilor cadrelor didactice
Cadre didactice Frecvență Procent
universitare 38 92
Medii (liceale) 3 8

33%
25% 17% 25%
20-30 ani 31-40 ani 41-50 ani 51-60 ani

37

Figura 3.5. Structura personalului/ nivel de studii

Subiecții chestionați au fost grupați în funcție de statut profesional astfel:
– 9 subiecți chestionați sunt învățători ;
– 32 subiecți chestionați sunt profesori .

Figura 3.6 . Structura personalului/ statut profesional

Descrierea i nstituți ei unde s -a aplicat chestionarul
Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” (denumit în trecut Liceul „Sfinții Petru și
Pavel”) este un liceu din orașul Ploiești, România.
Instrumentul de cercetare folosit a fost chestionarul de evaluare a stresului individual
„Cât sunteți de stresat?”, elaborat de Tim Hindle în 2001 (după Tim Hindle – Cum să
reducem stresu l, 2001 ). 92%
8%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Universitare Medii (liceale)
22% 78%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Învățători Profesori

38

S-a asigurat anonimatul chestionarelor, dar s -au solici tat subiecților unele date
referitoare numele și prenumele (inițialele), vârsta/sex, studii, profesia, vechime în muncă.
Chestionarul „Cât sunteți de stresat?”, elaborat de Tim Hindle în 2001 este, un
„inventar” pentru evaluarea stresului individual, care a fost așezat în contextul vieții
normale și obișnuite.
Chestionarul cuprinde 32 de itemi, iar interpretarea încadrează fiecare subiect într –
una dintre cele 3 etape ale stresului, des crise anterior la punctul 3 .1.
Pentru fiecare item există următoarea sca lă de evaluare:
– Niciodată – 1 punct
– Uneori – 2 puncte
– Adesea – 3 puncte
– Întotdeauna – 4 puncte.
S-au cumulat punctele pentru toți itemii și astfel s-a obținut totalul care încadrează
fiecare subiect într -o zonă de stres pe un grafic ca în figura de mai j os.

Figura 3.7. Zone de stres ocupațional

ZONA 1 32 – 64 Dominați foarte bine stresul dar străduiți -vă să realizați un
echilibru între stresul negativ și cel pozitiv
ZONA 2 65 – 95 Aveți un nivel de stres acceptabil, dar anumite aspecte trebuie
îmbun ătățite
ZONA 3 96 – 128 Nivelul de stres este prea ridicat. În cercați noi metode pentru
a-l reduce

Zona 1 Zona 2 Zona 3

39

În urma aplicării chestionarului „Cât sunteți de stresat?” am observat că nivelul de
stres la subiecții chestionați se încadrează în zona 1 și 2, z one cu stres ce este dominat și
stres acceptabil.
Din totalul de 41 de subiecți chestionați, 24 de persoane (58%) se încadrează în zona
1 de stres iar restul de 17 persoane (42%) se încadrează în zona 2. De aici rezultă că nivelul
de stres este unul redus în cadrul unității analizate , astfel :
– 58% dintre cadre didactice , au obținut punctaj corespunzător primei grupe de stres
(zona 1 ). Rezultă că aceștia domină foarte bine stresul, dar trebuie să găsească un echilibru
între stresul pozitiv și cel negativ ( conform figurii 3.8 );
– 42 % dintre cadrele didactice au obținut punctajul corespunzător celui de -al doilea
nivel (zona 2), un nivel acceptabil, dar unele aspecte trebuie îmbunătățite (conform
grafic ului de mai jos).
Figura 3.8. Încadrare subiecți chestio nați pe zone de stres

În tabelul de mai jos am prezentat media nivelului de stres a cadrelor didactice
chestionate.
Tabel 3.5. Media nivelul de stres al cadrelor didactice (per total)
Nr.
crt. Subiect Nivelul
stresului Subiect Nivelul
stresului
1. E.M. 53 H.M. 71
2. M.L.I. 56 S.I.R. 62
3. S.O. 75 S.G. 56
4. S.I. 66 I.M 62
5. P.A. 64 M.C.M. 66
6. Ș.I. 85 M.C. 52
58% 42%
zona 1 zona 2

40

7. I.B. 65 F.A.C. 74
8. O.N. 53 L.C. 67
9. F.A. 65 G.P. 61
10. G.V. 55 Z.C. 53
11. T.M. 60 M.N.D. 68
12. M.S. 63 T.Ș. 56
13. N.C 58 P.M 71
14. M.I. 52 N.P. 66
15. R.G. 63 F.G. 53
16. V.C. 61 I.I. 58
17. C.M. 77 A.C. 65
18. D.R. 68 S.N 73
19. T.A. 55 P.A. 79
20. M.M. 52 N.N 82
21. M.A. 63 P.A. 55
Media 760/41=63,51

Se constată că media nivelului de stres a ca drelor didactice înregistrează o valoare de
63,51 , grupul de subiecți chestionați având un nivel redus de stres ceea ce înseamnă că se
încadrează în zona 1 de stres adică d omină foarte bine stresul, însă trebuie remarcat și
faptul că există și extreme, per soane cu un nivel crescut al stresului (71,74, 75, 85 etc) care
necesită o analiza mai profundă.
În tabelul de mai jos am prezentat comparativ media nivelului de stres a
profesorilor și învățătorilor .
Tabel 3.6. Media nivelului de stres profesori/învățăt ori
Nr.
crt. Subiect Nivelul
stresului Subiect Nivelul
stresului
Profesori Învățători
1. E.M. 53 H.M. 71
2. M.L.I. 56 S.I.R. 62
3. S.O. 75 S.G. 56
4. S.I. 66 I.M 62
5. P.A. 64 M.C.M. 66
6. Ș.I. 85 M.C. 52
7. I.B. 65 F.A.C. 74
8. O.N. 53 L.C. 67
9. F.A. 65 G.P. 61
10. G.V. 55 – –
11. T.M. 60 – –
12. M.S. 63 – –
13. N.C 58 – –
14. M.I. 52 – –

41

15. R.G. 63 – –
16. V.C. 61 – –
17. C.M. 77 – –
18. D.R. 68 – –
19. T.A. 55 – –
20. M.M. 52 – –
21. M.A. 63 – –
22. G.V. 55 – –
23. G.P. 61 – –
24. Z.C. 53 – –
25. M.N.D. 68 – –
26. T.Ș. 56 – –
27. P.M 71 – –
28. N.P. 66 – –
29. F.G. 53 – –
30. I.I. 58 – –
31. A.C. 65 – –
32. S.N 73 – –
Media 2018 /32=63,06 Media 571/9 =63,44

Se constată că media nivelului de stres a învățătorilor este mai mare ca media
nivelul ui de stres a profesorilor .
Figura 3.9. Media nivelului de stres a profesorilor și învățătorilor

În tabelul de mai jos am prezentat media nivelului de stres a învățătorilor ,
comp arativ cu media de stres a persoanelor de sex feminin și persoanelor de s ex masculin.

63.44%
63.06%
62.80%62.90%63.00%63.10%63.20%63.30%63.40%63.50%
Învățători Profesori

42

Tabel 3.7. Media nivelului de stres – învățători m/f
Nr.
crt. Subiect Nivelul
stresului Subiect Nivelul
stresului
Sex (F) Sex (M)
1. H.M. 71 M.C. 52
2. S.I.R. 62 F.A.C. 74
3. S.G. 56 L.C. 67
4. I.M 62 G.P. 61
5. M.C.M. 66
Media 317/5 =63,4 Media 254/4 =63.5
NSp/f > NSp/m (63,5 > 63.4)

Se constată că media nivelului de stres pentru învățători a persoanelor de sex
feminin este mai mare ca media nivelului de stres a persoanelor de sex masculin .
Figura 3.9. Media nivelului de stres a în vățătorilor pe sexe

În tabelul de mai jos am prezentat media nivelului de stres a cadrelor didactice a
persoanelor cu vârsta până în 40 de ani și peste 40 de ani.

Tabel 3.8. Media nivelului de stres pe vârstă
Nr.
crt. Subiect Vârstă Vechime
în
muncă Nivelul
stresului Subiect Vârstă Vechime
în
muncă Nivelul
stresului
1. E.M. 24 2 53 H.M. 31 7 71
2. M.L.I. 24 3 56 S.I.R. 31 7 62
3. S.O. 24 2 75 S.G. 41 17 56
4. S.I. 49 29 66 I.M 42 21 62 63.50%
63.40%
63.34%63.36%63.38%63.40%63.42%63.44%63.46%63.48%63.50%63.52%
Feminin Masculin

43

5. P.A. 29 7 64 M.C.M. 56 32 66
6. Ș.I. 35 10 85 M.C. 30 12 52
7. I.B. 48 24 65 F.A.C. 39 14 74
8. O.N. 31 10 53 L.C. 41 18 67
9. F.A. 33 14 65 G.P. 44 20 61
10. G.V. 52 33 55 Z.C. 45 35 53
11. T.M. 55 34 60 M.N.D. 58 38 68
12. M.S. 56 35 63 T.Ș. 60 40 56
13. N.C 29 7 58 P.M 56 32 71
14. M.I. 35 10 52 N.P. 30 12 66
15. R.G. 48 24 63 F.G. 39 14 53
16. V.C. 31 10 61 I.I. 41 18 58
17. C.M. 33 14 77 A.C. 44 20 65
18. D.R. 52 33 68 S.N 45 35 73
19. T.A. 55 34 55 P.A. 58 38 79
20. M.M. 56 35 52 N.N 60 40 82
21. M.A. 29 7 63
Media <40 <15 1140/18
=63,33 Media >40 >16 259/23
=66,04

Se constată că media nivelului de stres a persoanelor cu vârstă mai mică de 40 de
ani (cadre didactice) este mai mică ca media ni velului de stres a persoanelor cu vârsta mai
mare de 40 de ani .( 63,33 < 66,04)
Figura 3. 10. Media nivelului de stres a cadre lor didactice pe vârstă

Pentru măsurarea motivației au fost realizate o serie de chestionare care au la bază
diferite teorii ale motivației. Astfel de chestionare pot fi completate de către angajați sau
viitor angajați, dacă: 63.33% 66.04%
61.50%62.00%62.50%63.00%63.50%64.00%64.50%65.00%65.50%66.00%66.50%
< 40 ani > 40 ani

44

– Dorim să aflăm dacă perso ana care urmează a fi angajată va fi suficient de motivată
pentru efectuarea unor sarcini în cultura organizațională în cauză. De exemplu dacă este
vorba despre o activitate nestructurată, cultura organizațională promovează munca
independentă, inovatoare, este supravegheată și controlată superficial atunci autonomia
este un factor motivator relevant în alegerea angajaților potriviți.
– Dorim să dezvoltăm motivația personală sau de grup, pentru aceasta trebuie măsurată
motivația, ca apoi să se poată elabora profilul motivațional al fiecăruia sau al grupului.
În continuare prezint chestionarul folosit în măsurarea motivației (anex e)
Acest chestionar este un instrument standardizat folosit pentru evaluarea
psihologică a personalului din cadrul instituțiilor și urmărește măsurarea a patru factori
considerați importanți în motivarea angajaților:
I. Conducere (trebuințe de putere): arată dorința de a -i influența pe cei din anturajul
subiectului, mobilizându -i spre succes sau manipulând -i în interes personal; a fi șef,
a conduce sau a nu depinde de alții (independență decizională).
II. Expertiză (trebuințe de realizare): tendința sau dorința de a excela în cadrul
activităților în care se angajează, de a fi considerat un expert, un profesionist; a fi
„omul din umbră” ce influențează deciziile (expertiză profesională).
III. Relaționare (trebuințe de afiliere): indică dorința pe care o resimte individul de a
stabili și de a manifesta relații de prietenie cu alții; dorința de a lucra cu plăcere
într-un colectiv plăcut, cu oameni înțelegători (relații armonioase).
IV. Subzistență (trebuințe de existență): denotă preocuparea persoanei pe ntru nevoile
de bază ale existenței (odihnă, stabilitate, bani, hrană, securitate, etc.).
Itemii corespunzători fiecărui factor sunt:
– Factorul Conducere:1,2,3,4,17,18,19,20;
– Factorul Expertiză:5,6,7,8,21,22,23,24;
– Factorul Relaționare: 9,10,11,12,25,26,2 7,28;
– Factorul Subzistență: 13,14,15,16,29,30,31,32.
Scorarea se face adunând valorile obținute de fiecare subiect în parte la fiecare
dintre itemii de mai sus, care apoi se împarte la opt.

45

Etalonul general pentru interpretarea rezultatelor:

Factorul Intensitatea cu care se manifestă factorul
Foarte slab Slab Mediu Intens Foarte intens
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Conducere
(trebuințe de putere)
0
4,0
4,4
4,8
5,1
5,3
5,6
5,8
6,1
6,6
7
Expertiză
(trebuințe de realizare)
0
4,4
5,1
5,3
5,5
5,7
6,1
6,3
6,7
6,8
7
Relaționare
(trebuințe de afiliere)
0
4,8
5,0
5,2
5,5
5,8
6,1
6,5
6,7
–
7
Subzistență
(trebuințe de existență)
0
4,1
4,8
5,2
5,5
5,6
5,7
6,1
6,3
6,6
7

În măsurarea motivației am utilizat chestionarul “Dominanțe motivaționale” (T.
Constantin, 2004) prezentat în anexe .
Chestionarul a fost aplicat în instituția de învățămâ nt și a fost completat de 41 cadre
didactice.
După centralizarea datelor și calcularea intensității fa ctorilor la nivelul unității d e
învățământ chestiona t reiese că :
1. Intensitatea factorului de conducere (trebuințe de putere) este de nive l “mediu”;
2. Intensitatea factorului de expertiză (trebuință de realizare) este „intens”;
3. Intensitatea factorului de relaționare (trebuințe de afiliere) este „intens”;
4. Intensitatea factorului de subzistență (trebuințe de existență) este „mediu”
a) Factorul de con ducere (figura 3.10. ):
– foarte intens la o singură persoană;
– intens la 15 cadre didactice;
– mediu la 9 cadre didactice;
– slab la 5 cadre didactice;
– foarte slab la 11 cadre didactice.

46

Figura 3.1 1. Intensitatea factorului de conducere

b) Facto rul de expertiză (figura 3.11. ):
– foarte intens la 4 cadre didactice;
– intens la 29 cadre didactice;
– mediu la 12 cadre didactice;
– slab la 3 cadre didactice;
– foarte slab la nefiind la nici un cadru didactic.

Figura 3.1 2. Intensitatea factorului de expertiză

c) Factorului de relaționare (figura 3.12):
– foarte intens la nici un cadru didactic;
– intens la 29 cadre didactice;
– slab la un singur cadru didactic;
– foarte slab nefiind la ni ci un cadru didactic.
1
15
9 5 11 Foarte intens
Intens
Mediu
Slab
Foarte slab
4
29 12 3 0
Foarte intens
Intens
Mediu
Slab
Foarte slab

47

Figura 3.1 3. Intensitatea factorului de relaționare

c) Factorul de subzistență (figura 3.13):
– foarte intens la 5 cadre didactice;
– intens la 18 cadre didactice;
– mediu 12 cadre didactice;
– slab la 2 cadre didactice;
– foarte slab la 4 cadre didactice.

Figura 3.1 4. Intensitatea factorului de subzistență

Analizând figurile de mai sus observăm că factorul de relaționare are intensitatea
cea mai ridicată fiind important pentru 29 cadre didactice, pe care o urmează factorul de
expertiză cu intensitate ridica tă la 22 de persoane, factorul de subzistență la 18 cadre
didactice și în final factorul de conducere fiind intens la 15 cadre didactice.
4
29 12 3 0
Foarte intens
Intens
Mediu
Slab
Foarte slab
4
29 12 3 0
Foarte intens
Intens
Mediu
Slab
Foarte slab

48

După analiza datelor reiese că în colectivul chestionat factorii importanți sunt
expertiza și relaționarea, cadrele di dactice considerând important excelarea în cadrul
activităților desfășurate, de a fi considerate experți, profesioniști în domeniul în care
lucrează. Arată faptul că cadrele didactice sunt puternic motivați de dorința de a lucra cu
plăcere într -un colectiv plăcut, de a avea relații armonioase cu colegii.
Factorul de conducere este foarte intens doar la o singură persoană, și 15 cadre
didactice o consideră destul de important (factorul fiind intens), la nivel de unitate acest
factor fiind de nivel mediu. Ace sta denotă faptul că majoritatea cadrelor didactice nu sunt
mobilizați de a fi șefi, de dorința de a influența pe cei din anturajul lor în interes personal,
dar din specificul muncii lor sunt mobilizați de a conduce și a lua decizii independenți.
Factorul de subzistență a reieșit tot de nivel mediu, ceea ce indică faptul că pentru
cadrele didactice chestionate este destul de important să aibă stabilitate. Acest factor arată
că profesorii nu consideră factor motivațional primordial trebuințele de existență, dar
acestea nici nu pot fi neglijate. Ei sunt motivați la nivel mediu de nevoile de bază ale
existenței: odihnă, stabilitate, bani, hrană, securitate etc.

3.4. REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA ACESTORA
Am aplicat chestionarul pe un număr de 41 de subiecți (cadre didactice) dintre care
32 sunt profesori și 9 sunt învățători .
Pe baza rezultatelor concluzionez următoarele :
– din cele 41 de cadre didactice 20 sunt titulare iar 21 suplinitori și cu plata cu ora.
– structura persona lului didactic pe grade didactice este următoarea: debutant: 8
persoane (19,51%), cu examen de definitivat: 13 persoane (31,70 %), cu examen de
gradul didactic II: 10 persoane (24,39%), cu examen de gradul didactic I: 10
persoane (24,39%)
– dintre subiecții chestionați, 11 persoane sunt bărbați iar restul de 30 persoane sunt
femei.
– se constată că predomină persoanele de sex feminine (75%) față de persoanele de
sex masculin (25%) din cadrul subiecților chestionați.

49

– vârsta subiecților am stabilit -o prin încadr area fiecărui subiect într -una din
categoriile de vârstă: 20 -30 ani (14 persoane); 31 -40 ani (11 persoane) ; 41 -50 ani
(5 persoane); 51 -60 ani (11 persoane).
– nivelul studiilor subiecțiilor chestionați este mediu (liceal) – 3 persoane sau
universitar – 38 persoane.
– subiecții chestionați au fost grupați în funcție de statut profesional astfel: 9 subiecți
chestionați sunt învățători și 32 subiecți chestionați sunt profesori.

În urma aplicării chestionarului „Cât sunteți de stresat?” am observat că nivelul de
stres la subiecții chestionați se încadrează în zona 1 și 2, zone cu stres ce este dominat și
stres acceptabil.
Din totalul de 41 de subiecți chestionați, 24 de persoane (58%) se încadrează în zona
1 de stres iar restul de 17 persoane (42%) se încadrează î n zona 2. De aici rezultă că nivelul
de stres este unul redus în cadrul unității analizate, astfel :
– 58% dintre cadre didactice , au obținut punctaj corespunzător primei grupe de stres
(zona 1). Rezultă că aceștia domină foarte bine stresul, dar trebuie s ă găsească un echilibru
între stresul pozitiv și cel negativ (conform figurii 3.8);
– 42% dintre cadrele didactice au obținut punctajul corespunzător celui de -al doilea
nivel (zona 2), un nivel acceptabil, dar unele aspecte trebuie îmbunătățite (conform
graficului de mai jos).
Astfel :
– media nivelului de stres a cadrelor didactice înregistrează o valoare de 63,51, grupul de
subiecți chestionați având un nivel redus de stres ceea ce înseamnă că se încadrează în
zona 1 de stres adică d omină foarte bine stres ul, însă trebuie remarcat și faptul că există
și extreme, persoane cu un nivel crescut al stresului (71,74, 75, 85 etc) care necesită o
analiza mai profundă.
– media nivelului de stres a învățătorilor (63.44%) este mai mare ca media nivelului de
stres a prof esorilor (63.06)
– media nivelului de stres pentru învățători a persoanelor de sex feminin este mai mare ca
media nivelului de stres a persoanelor de sex masculin. (63.50% > 63.40%)

50

– media nivelului de stres a persoanelor cu vârstă mai mică de 40 de ani (ca dre
didactice) este mai mică ca media nivelului de stres a persoanelor cu vârsta mai mare
de 40 de ani.( 63,33 < 66,04)
Se remarcă faptul că majoritatea subiecților se încadrează într -o zonă normală a
stresului (zona 1 și 2) însă trebuie remarcat și faptu l că există și extreme, persoane cu un
nivel crescut al stresului (71,74, 75, 85) care necesită o analiza mai profundă .
Subiecții din zona 1 domină foarte bine stresul dar trebuie să realizeze un echilibru
între stresul negativ și cel pozitiv. Sunt persoa ne liniștite, mulțumite într -un mediu
favorabil care cu greu consideră o situație ca fiind stresantă p entru a ieși din propria
„carapa ce”. Sunt persoane care au nevoie de un imbold, o provocare pentru a face un efort
mai mare și a obține un randament pe mă sura capacităților proprii.
Subiecții din zona 2 au un nivel de stres acceptabil, dar anumite aspecte trebuie
îmbunătățite.
În cadrul subiecților chestionați sunt persoane care resimt acut schimbările din
domeniul educației, care se caracterizează printr -o inerție în acțiune și dificultate în
ajustarea propriilor comportamente la diversitatea situațiilor.
Conform alegerilor făcute din inventarul de situații prezentate, unele persoane
consideră situații stresante probleme aparent minore, dar care au probab il o rezonanță
psihică aparte la nivelul personalității fiecăruia dintre ei.
S-a pus problema dacă datele obținute de la subiecții investigați oferă suficient
temei științific în interpretarea fenomenului investigat. Chiar dacă nu putem face o
fundamentare riguroasă a concluziilor, rezultatele pot fi utilizate, fără îndoială, ca termen
de referință pentru validarea ipotezelor inițiale.
Astfel ipotezele inițiale se confirmă, adică nivelul ridicat al stresului individual al
cadrelor didactice cât și a l prof esorilor comparativ cu al învățătorilor .
Se constată un nivel de stres mai mic a persoanelor tinere chestionate comparativ
cu cele mai în vârstă cât și un nivel de stres mai ridicat al persoanelor de sex feminin
comparativ cu persoanele de sex masculin .
O altă apreciere asupra rezultatelor obținute ține de variabilele identificate ca surse
de stres la cadrele didactice. Se constată că sursele de stres ale cadrelor didactice în general
sunt:

51

La toate acestea se adaugă complexitatea și gradul de dificult ate al a ctivității
didactice pentru că un cadru didactic de orice specialitate trebuie să se perfecționeze. Toate
aceste activități genereză motive în plus de stres.
Identificarea surselor de stres oferă posibilitatea beneficiarilor să valorifice datele
mai sus prezentate în sensul acțiunii directe asupra surselor identificate, pentru creșterea
sau diminuarea influenței lor.
Putem astfel considera că studiul incumbă o finalitate practică din acest punct de
vedere la nivelul unități i în care s -a desfăș urat cercetarea.
Nu putem să nu remarcăm calitatea și dăruirea corpului profesoral din această
unitate, susținută îndeosebi de vocația pentru profesiunea didactică. Însă cadrele didactice
resimt nevoia dotării școlilor la nivelul exigențelor actuale, a îmbună tățirii condițiilor de
muncă, a sprijinirii instituției școlare de către comunitate și, nu în ultimul rând, reclamă
nevoia unei mai atente griji a autorităților responsabile pentru statutul lor material, care să
concorde cu imp ortanța operei social – ultura le pe care o înfăptuiesc în munca de zi cu zi cu
elevul.
A știi să prețuiești școala și slujitorii ei, a știi să pui în valoare energia spirituală a
unei națiuni prin investiții în sistemul educativ, este o lecție pe care trebuie să o învețe cât
mai repede și cât mai bine societatea românească.

Surse de
stres
Cerințele
activității
didactice
Elevii
Colegii de
catedră
Părinții
elevilor
Conducer
ea școlii
Programe
încărcate
Situația
financiară
Probleme
personale

52

Recomandări, strategii și metode de combatere a stresului
„Stresul este o oportunitate” spunea Confucius. Stresul este boala secolului nostru
și afectează atât bărbații cât și femeile, pe tine ri și pe cei în vârstă, inclusiv pe copii și pe
adolescenți.
O anumită tensiune este necesară pentru a avea o activitate plină de vitalitate și
productivă. Nu putem evita stresul, dar putem învăța să -l controlăm, evitând astfel
anxietatea și de presia.
Ce se poate face în astfel de situații?
1) Vorbiți cu cineva pe care îl respectați. Statul de vorbă este benefic pentru că
eliberează energiile, ne dă un sens mai accentuat al perspectivei noastre și ne ajută să
găsim căi de rezolvare a problem elor.
2) Practicați exercițiul sau sarcinile fizice. Jocurile sau sarcinile fizice pot fi metode de
terapie excelente. Încercați să evadați pentru o vreme din cotidian. Auto – pedepsirea sau
izolarea nu sunt remedii benefice și nici sănătoase.
3) Luați lucr urile pe rând. Sosește un moment în care problemele și sarcinile care odată
erau minore, devin deodată majore. Dintr -o dată devin mai greu de mânuit și atunci
începem să intrăm în panică și să ne pierdem somnul. De aceea, trebuie încercat să
descompuneți o rice sarcină majoră în mai multe sarcini minore, mai nedureroase. Acest
lucru vă va conferi un sens al realizărilor și productivității și vă va încuraja să combateți
distresul.
Amintiți -vă totuși că stresul poate fi un prieten și nu un dușman . Stresul ușor poate
fi pozitiv, dacă îi permitem să ne stimuleze și să ne incite la noi realizări.
Poate că trebuie să învățăm să tratăm stresul ca oportunitate și nu ca pe ceva care
„ ne îmbolnăvește de moarte.”
Se pare că mulți sau chiar cei mai mulț i dintre noi nu obțin de la viață ce -și doresc
fiindcă sunt victimile stresului și tensiunii zilnice în care trăiesc. Cum să scăpăm de stres?
Cum să facem să nu ne mai simțim tot timpul hărțuiți și grăbiți?
Norman Vincent Peale ne ajută să găsim răspunsur ile adecvate. Astfel, încercați
de câteva ori pe zi să vă relaxați întâi fizic; apoi, îndepărtați -vă din minte toată iritarea,
ranchiuna, dezamăgirea, frustrarea și încordarea. Un ultim pas, intrați în armonie cu spiritul
și vă veți umple de pace și linișt e.

53

Trebuie să încercați să deveniți o persoană plăcută, fericită, plină de umor; în
orice situație să fiți relaxat, să vă păstrați calmul, să aveți o atitudine prietenoasă, să aveți
credință, să faceți bine tot ce faceți.
În acest sens, iată câteva regul i pentru eliminarea stresului:
1. Nu trăiți cu ideea că sunteți Atlas purtând povara mapamondului în cârcă. Nu vă
surmenați peste măsură și nu vă luați prea tare în serios;
2. Convingeți -vă că vă place munca pe care o faceți. Doar așa poate deveni o plăce re și nu
o corvoadă. Poate că dumneavoastră trebuie să vă schimbați și nu munca pe care o faceți.
Schimbându -vă, și munca vi se va părea altfel;
3. Planificați -vă munca. Lipsa de organizare dă nașter e la senzația de „împotmolire”;
4. Nu încercați să faceți mai multe lucruri deodată. Acvesta este motivul pentru care aveți
senzația că vi se scurge totul printre degete;
5. Formați -vă o atitudine mentală corectă, amintiți -vă că tot ce -i ușor sau dificil în munca
dumneavoastră, depinde de felul în care vă rapor tați la ea. Gândiți -vă că este greu și vă va
fi greu. Gândiți -vă că este ușor și lucrurile se vor simplifica;
6. Deveniți eficient în munca pe care o faceți. „Știința este puterea”, spunea un filosof
englez. Este totdeauna mai ușor să faci un lucru corect;
7. Antrenați -vă să fiți relaxat. Calmul rezolvă totul;
8. Disciplinați -vă, nu lăsați pe mâine ce puteți să faceți azi. Tineți -vă de programul pe care
vi l-ați stabilit;
9. Fiți organizați și consecvenți. Constanța în activitate generează o relaxare eficie ntă și
benefică psihicului.

54

ANEXE

CHESTIONAR
“CÂT SUNTEȚI DE STRESAT? ”
(după T.Hindle, Cum să reducem stresu l, 2001)

CÂT SUNTEȚI DE STRESAT ?
(T.Hindle, 2001)
Numele și prenumele (inițialele) ___________
Vârsta/Sex :__________
Studii :____________ _
Profesia: ______________
Vechime în muncă :______________
Data completării :___________
Punctaj : ______________

Niciodată
(1)
Uneori
(2)
Adesea
(3)
Întotdeauna
(4)
1. Mă autoînvinuiesc dacă lucrurile merg prost la
serviciu.
2. Țin tot ul în mine pâ nă sunt gata să explodez.
3. Mă concentrez asupra lucrului pentru a uita de
proble mele personale.
4. Îmi vărs sup ărarea și nervii pe cei apropi ați.
5.Când sunt tensionat observ schi mbări negative în
comporta mentul meu.
6. Mă concentrez mai ales pe aspectele negative ale
vieții.
7. Nu mă simt bine atunci când sunt pus în situ ații

55

noi.
8. Simt că rolul meu în organiz ație nu are nicio
valoare.
9. Ajung târziu la serviciu sau la întâlnirile
importante.
10. Reac ționez negativ la critica personală.
11. Mă simt vinovat dacă stau o oră fără să fac nimic.
12. Mă si mt agit at chiar da că nu sunt grăbit.
13. Nu am timp suficient pentru a citi ziarele de
câte ori doresc.
14. Cer ate nție și promptitudine.
15. Încerc să nu-mi exprim emoțiile nici la
serviciu, nici aca să.
16. Îmi asum mai multe sarcini decât pot face o dată.
17. Nu accept sfaturi de la colegi sau superi ori.
18. Îmi ignor propriile limite profesionale și fizice.
19. Renunț la hobby și la interesele mele pentru că
munca îmi răpe ște tot timpul.
20. Mă implic în ceva fără a studia înainte toate
detaliile.
21. Sunt prea ocupat pentru a lua masa în
timpul săp tămânii cu prietenii sau cu colegii.
22. Amân confruntarea cu situațiile dificile și
rezol varea lor.
23.Ceila lți profită de mine dacă nu mă impun.
24. Mă jenez să spun că sunt copleșit de treabă.
25. Evit să transfer altora o parte dintre sarci nile mele.
26. Mă apuc de treabă înainte de a-mi sta bili
priorit ățile.
27. Mi-e greu să spun “nu” când mi se cere să fac
ceva.

56

28. Trebuie să rez olv toate proble mele importante în
fiecare zi.
29. Cred că nu sunt în stare să mă descurc cu toată
treaba.
30. Teama de eșec mă împiedică să acționez.
31. Munca tinde să primeze față de familie și casă.
32. Devin nervos dacă apar întârzieri, oricât de mici.
Total

Interpretare:
Zona Punctaj
1 32 – 64
2 65 – 95
3 96 – 128

Zona 1: Dominați foarte bine stre sul dar străduiți -vă să realizați un echilibru între
stresul negativ și cel pozitiv ;
Zona 2: Aveți un nivel de stres acceptabil, dar anumite aspecte trebuie îmbunătățite;
Zona 3: Nivelul de stres este prea ridicat. Încercați noi metode pentru a -l reduce.

57

Chestionar utilizat pentru măsurarea satisfacției

CHESTIONAR “SATISFAC ȚIE ÎN MUNCĂ ” (T. Constantin, 2004)
Vă rugăm să citiți cu atenție frazele de mai jos. Vă rugăm bifați varianta de răspuns
care reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră referitoare la fiecare afirmație.

Fraze Niciodată
adevărat

(1) Foarte
rar
adevărat
(2) Uneori
adevărat

(3) Deseori
adevărat

(4) Foarte
des
adevărat
(5) Întotdea
una
adevărat
(6)
1. Îmi place ceea ce fac la
muncă.
2.Comunicarea este bună
în interiorul organizației.
3. Cred că sunt corect
plătit pentru munca pe
care o desfășor.
4. Măririle de salariu sunt
puține și rare.
5. La locul de muncă
există șanse foarte mici
de promovare.
6. Cei care -și fac treaba
cum trebuie au șanse
mari de promovare.
7. Superiorul meu este
foarte competent în
munca pe care o
desfășoară.

58

8. Îmi plac oamenii cu
care muncesc.
9. Majoritatea regulilor
și
procedurilor de aici
îți îngreunează
munca.
10. În anumite momente
simt că munca mea
este fără scop.
11. Beneficiile pe care
le primim sunt la fel de
bune ca și la alte firme.
12. Nu sunt mulțumit de
salariul pe care
îl primesc.
13. Nu cred că munca
desfășurată de mine
este
apreciată.
14. Oamenii ar vrea să
avanseze cum se
întâmplă și în alte locuri.
15. Șeful meu nu este
corect cu mine.
16. Simt că lucrez
mai mult și mai greu
din cauza
incompetenței
colegilor.

59

17. Scopurile acestei
organizații nu îmi sunt
clare.
18. Am un volum prea
mare de muncă.
19. Pachetul de beneficii
pe care -l avem
este echitabil.
20. Sunt foarte satisfăcut
de șansele de mărire a
salariului.
21. Adesea simt că nu
știu nimic despre
organizația
aceasta.
22. Sunt foarte mândru
de ceea ce fac.
23. Angajații sunt
răsplătiți în mică
măsură
pentru ceea ce fac.
24. Nu cred că
eforturile mele sunt
răsplătite așa
cum ar trebui.
25. Superiorii nu își
înțeleg subordonații.
26. Mă înțeleg foarte
bine
cu colegii.
27. Munca mea este
mulțumitoare.

60

28. Repartizarea
sarcinilor de muncă
nu este bine stabilită.
29. Anumite beneficii
nu le primim la
momentul
anunțat.

30. Sunt satisfăcut de
posibilitățile actuale
de
promovare.
31. Îmi place șeful meu.
32. Există prea multă
ceartă și multe
conflicte la locul de
muncă.

Chestionarul cuprinde 32 de itemi care pun în evidență patru factori :
I. Remunerare și promovare
II. Conducere și relații interpersonale
III. Organizare și comunicare
IV. Satisfacție generală
Factorii chestionarului au următoarele interpretări:
I. Remun erare și promovare : insatisfacția angajatului (scoruri mici) sau satisfacția
acestuia (scoruri mari) cu privire la recompensa pentru munca pe care o prestează
(salarizare, alte recompense financiare, recunoaștere sau posibilități de promovare).
II. Conduce re și relații interpersonale : insatisfacția angajatului (scoruri mici) sau
satisfacția acestuia (scoruri mari) cu privire la climatul social și relațiile cu colegii sau cu
șeful, cât și sub cel al atmosferei destinse, nonconflictuale.

61

III. Organizare și co municare : insatisfacția angajatului (scoruri mici) sau satisfacția
acestuia (scoruri mari) cu privire la modul în care munca este organizată și realizată :
definirea sarcinilor, efort d epus, comunicare, feedback etc.
IV. Satisfacție generală : măsura în car e angajatul este mulțumit/satisfăcut de
munca pe care o realizează, atât sub aspectul modului ei de organizare, cât și sub cel al
recompenselor pe care le primește pentru activitatea prestată (recompense materiale sau
morale) și al climatului interpersonal în care își desfășoară munca.
Fiecare item are 6 variante de răspuns așezate în ordine crescătoare, mai întâi
valorile negative, urmate de valorile pozitive, de la „niciodată adevărat” la „întotdeauna
adevărat”. Fiecare dintre acestea au un anumit punctaj, astfel „niciodată adevărat” d eține 1
punct, iar „întotdeauna adevărat” 6 puncte. O parte dintre itemi se scorează invers, adică
„întotdeauna adevărat” însumează 1 punct, iar „niciodată adevărat” 6 puncte. Ace știa sunt:
4, 5, 9, 10, 12, 13, 15, 16, 17, 18, 21, 23, 24, 25, 28, 29, 32.
Subiectul trebuie să aleagă o singură variantă de răspuns pentru fiecare item în
parte care este cea mai apropiată de convingerile sale. Subiectul este informat înainte în
privința faptului că nu există răspunsuri bune sau mai puțin bune.
Pentru fiecare fac tor în parte se face suma valorilor obținute la itemii care îi
corespund și se împarte la numărul de itemi.
Fiecăruia dintre cei 4 factori analizați îi corespund anumiți itemi, cum se observă
mai jos:
I. Remunerare și promovare: 3, 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 19, 20, 23, 24, 29, 30.
II. Conducere și relații interpersonale:8, 10, 16, 21, 24, 26, 31, 32.
III. Organizare și comunicare: 1, 2, 9, 10, 17, 18, 21, 22, 27, 28.
IV. Satisfacție generală: se face suma valorilor obținute la toți cei 32 de itemi și se
împa rte la numărul lor.
Valorile care ne arată intensitatea cu care se manifestă factorii analizați sunt
reprezentate în etalonul de mai jos.

62

Factorul Intensitatea cu care se manifestă factorul
Foarte slab Slab Mediu Intens Foarte intens
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Remunerare și promovare 0 2,9 3,1 3,4 3,5 3,6 3,8 3,9 4,2 4,6 6
Conducere și relații
interpersonale
0
1,8
2,2
2,4
2,7
3,0
3,2
3,4
3,8
4,4
6
Organizare și comunicare 0 3,1 3,5 3,7 3,8 4,1 4,3 4,6 5,0 5,2 6
Satisfacție generală 0 3,1 3,5 3,8 3,9 4,2 4,4 4,6 4,9 5,2 6