INTRODUSERE………………………………………………………………. ……………………….. CAPITOLUL 1. NOȚIUNI T EORETICE… [624766]

SUPRINS

INTRODUSERE………………………………………………………………. ………………………..
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI T EORETICE DESPRE COMP ETITIVIT ATE………
1.1.Conc eptul d e comp etitivit ate…………………………… ……………………
1.2.F actorii c are influ ențează comp etitivit atea firmei ……………………………
1.3.Comp etitivit atea pieței din Români a……………………………………………

CAPITOLUL 2. CULTUR A ORG ANIZAȚIONALĂ – FACTOR CH EIE AL
COMP ETITIVITĂȚII FIRM ELOR ………………………………………………………………
2.1. Delimitări conc eptuale……………………………………………………….
2.2. Conc epte și probl eme specifice eticii în afaceri ……………………………………….
2.3. Stakeholderii organizației moderne ……………………………………………
2.4.Corelația dintr e cultur a organizațională și comp etitivit ate………………………………

CAP.3 STUDIU D E CAZ – S.C. RALU PROD S.R.L
3.1 Prezentarea generală a societății
3.1.1 Istoric firmă…………………………………………………………………………………….
3.1.2 Dom eniu d e activit ate…………………………………. …………………………………..
3.1.3 M ediul ambiant al firm ei………………………………………………………………….
3.2. Valorile culturii organizaționale ………………………………………………..
3.3. Organizarea activității și a departamentelor……………………………………..
3.4. Descrierea posturilor …………………………………………………………..
3.5. E valuarea perform anțelor…………………………………………………………
3.6. Metode de recomp ensare și de stimul are a angajaților………………………….

CONCLUZII
Bibliografie ……………………………………………………………………….
ANEXE

2
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI T EORETICE DESPR E
COMP ETITIVIT ATE
1.1. CONC EPTUL D E COMP ETITIVIT ATE
Comp etitivit atea continuă să fi e o noțiun e ambiguă în lit eratura de specialitate,
pe de o parte din c auza numeroaselor mod alități d e definire și măsur are a ei, iar pe de
altă parte din c auza unei insufici ente fundamentări t eoretice, fiind pr eluată din m ediul
de afaceri și m anifestând un pr egnant caracter aplicativ.
De-a lungul timpului, c aracterul pr actic al comp etitivității s -a contur at prin
încercarea de măsur are și evaluare a ei și m ai puțin d e definire, fapt ce a permis
existența unei multit udini d e viziuni asupra comp etitivității și chi ar o confund are cu alte
conc epte economic e (ex. cr eștere economică, situ ație economică, p erform anța
comerțului exterior, eficiență, avantaj comp etitiv etc.).
Literatura de profil surprind e trei niveluri d e abordare a comp etitivității:
– nivelul m acro, d escriind comp etitivit atea națională;
– nivelul micro, incluzând aici și o viziun e dinamică a procesului comp etițion al;
– abordarea comercială, pr epond erentă în analize, datorită disponibilității st atisticii
comerciale internaționale.
Microeconomic . Forumul Economic Mondi al a realizat și un cl asament al
statelor lumii în funcți e de comp etitivit atea mediului d e afaceri, înc ercând să id entific e
factorii d etermin anți în obțin erea unei productivități ridic ate.
Pentru aceasta a pornit d e la axiom a conform căr eia avuția unei țări este creată la
nivel micro economic, d e către comp aniile care operează efectiv în dif erite domenii.
O economi e poate fi comp etitivă d acă și num ai dacă, comp aniile care operează
în țara respectivă sunt comp etitive, indif erent dacă avem în v edere firme locale sau
filialele unor comp anii străin e.
Comp etitivit atea este direct d ependentă d e nivelul productivității muncii
comp aniilor, productivit atea comp aniilor influ ențând, l a rândul ei, product ivitatea unei
țări. Abordarea comp etitivității prin prism a productivității p ermite înțelegerea faptului
că economi a mondi ală nu r eprezintă un joc cu sumă nulă, că fi ecare națiune își po ate
îmbunătăți p erform anțele dacă acțion ează în s ensul cr eșterii produc tivității, provoc area
actualei perioade reprezentând -o tocm ai rapiditatea cu care sunt cr eate condiții p entru
rapida și susținut a creștere a productivității l a scară glob ală.

3
Macroeconomic . La nivel macroeconomic, comp etitivit atea economică e
analizată la nivel de țară și d escrie capacitatea economică a unei națiuni d e a produc e o
îmbunătățir e rapidă și susținută a condițiilor d e viață (Glob al Comp etitiveness Report,
1996), viziun e a Forumului Economic Mondi al împărtășită și d e Comisi a Europeană,
care o descrie ca pe capacitatea unei economii d e a asigur a popul ației un în alt niv el de
trai și un gr ad de ocup are, pe baze sustenabile. (Wziąt ek-Kubi ak, A.,2006)
Comp etitivit atea unei națiuni r eprezintă c apacitatea unei națiuni d e a crea și
menține, prin politici adecvate, un m ediu c are să susțină producți a cu valoare adăug ată
mare la nivelul într eprind erilor s ale, în v ederea obțin erii sau păstrării un ei poziții
domin ante pe piețele internaționale.
Națiunea este cea care poate susțin e sau nu un m ediu pri elnic p entru activit atea
firmelor, i ar firm ele sunt c ele care creează valoare și oferă națiunii put erea de a face față
comp etiției interne și int ernaționale.
Potrivit lui P aul Krugm an, oamenii d e afaceri și politici enii vorb esc tot timpul
despre comp etitivit ate, dar adevărații economiști nu vorb esc niciod ată d espre
comp etitivit ate.
Aceeași viziun e e împărtășită d e Fagerberg (1996), c are afirmă: comp etitivit atea
nu este un conc ept inv entat de teoreticieni, ci d e practicienii implic ați în cr earea de
politici.
Obiecția lui Krugm an nu a fost formul ată în r aport cu utiliz area termenului d e
către comp anii care luptă cu comp etitorii lor, ci d e către națiuni c are, după opini a sa, nu
se confruntă cu un joc d e sumă nulă: p e piața internațională, când două țări concur ează
din punct d e vedere comercial, ambele câștigă”.( www. economist.com )
Totuși, așa cum firm ele depun un efort consid erabil pentru a rămân e comp etitive
(reducându -și sau mărindu -și dim ensiunil e prin fuziuni și achiziții s au efectuând
investiții consid erabile pentru a pătrund e pe o nouă pi ață etc.), și țăril e, prin guv ernele
lor, d epun efort, prin politicil e public e, cu scopul d e a crește perform anța lor economică
și de a se afirma din punct d e vedere comercial pe plan int ernațional. Capacitatea sau
incapacitatea unei țări d e a-și folosi c alitățil e în plan politic, economic și soci al o po ate
face mai mult s au mai puțin p erform antă în r aport cu alte state și, prin urm are, mai mult
sau mai puțin comp etitivă.
Astfel, put em afirma despre aceasta că este un atribut al comp etiției interne
și int ernaționale, care oferă pi eței, printr -o mai mare eficiență și eficacitate a firmelor,
avantajul unor r educeri de prețuri, o c alitate mai bună și o p aletă mai largă a alegerilor

4
pentru consum atori, d ar și avantajul s atisfacției cetățenilor prin politici public e mai
eficiente comp arativ cu alte țări.
Referindu -ne la o națiune, put em spun e că, din punct d e vedere al loc alizării
activității economic e, se manifestă două tipuri d e comp etitivități: un a internă și un a
externă.
Comp etitivit atea internă, loc ală, descrie nu num ai capacitatea firmelor n aționale
de a excela în termeni de producți e, productivit ate, cost unit ar al muncii etc., ci și d e a
face față comp etiției externe a unor firm e din terțe state, manifestată pe piața națională,
iar cea externă r eprezintă, în princip al, perform anța comerțului exterior ( adică
abordarea comercială clasică).
Cele două comp etitivități, int ernă și externă, pot fi compl ementare, strategiile de
politici n aționale trebuind să s e axeze pe ambele planuri. În g eneral, abordăril e teoretice
la nivel macroeconomic, micro economic și com ercial ignoră existența comp etitivității
interne, iar analiza sectorului non-tradables este omisă s au marginalizată în f avoarea
productivității industri ei și a comp etitivității exporturilor.
În conc epția europeană, comp etitivit atea se traduce prin c apacitatea unei
economii d e a susțin e rate ridicate de creștere a productivității. Înc epând cu Str ategia de
la Lisabona, stabilită pentru a face din Europa cea mai comp etitivă și din amică
economi e a lumii, comp etitivit atea a devenit un a dintr e prioritățil e politic e ale Uniunii
Europene.
Necesitatea realizării un ei industrii europene comp etitive și a unei piețe
comp etitive, în g eneral, provin e din dorinț a îndeplinirii obi ectivelor economico -sociale,
de mediu și a asigurării unui niv el al bunăstării soci ale, în cr eștere.
Nevoia de adaptare a economi ei europene la modificăril e structur ale,
redistribuir ea de resurse și locuri d e muncă către noi s ectoare industri ale, relocalizarea
activității industri ale către economiil e emergente și riscul proc esului d e
dezindustri alizare pot fi r ezolvate printr -o promov are a comp etitivității l a nivelul
Uniunii Europene.
Comp etitivit atea în viziun ea Uniunii Europene înseamnă a excela în termeni de
cercetare și inov are, tehnologii ale inform ației și comunic ațiilor, spirit într eprinzător,
comp etiție, educație și tr aining, și d epinde de capacitatea, perspectivele și
comport amentul r amurilor d e activit ate economică ale țărilor europene de a realiza
ajustări structur ale în dir ecția obțin erii perform anțelor în dom eniile respective.

5
Competitivitate din perspectivitatea PIB. În conformit ate cu teoria economică,
în primul st adiu d e dezvolt are economic ă, economi a este dependentă în princip al de
factori d e producți e precum forț a de muncă ( majoritar slab calificată ) și r esursele
naturale.
Concur ența este bazată pe prețuri, i ar productivit atea scăzută s e reflectă în s alarii
scăzut e. În acest stadiu, com petitivit atea depinde în princip al de patru piloni: bun a
funcțion are a instituțiilor public e și priv ate, dezvolt area infrastructurii, st abilitatea
mediului economic și st area de sănăt ate a forței de muncă c e a primit c el puțin o
educație elementară.
Stadiul al doil ea de dezvolt are mută accentul p e eficiența proceselor d e
producți e. Creșterea salariilor fără posibilit atea de a crește nejustific at prețurile implică
o calitate mai ridic ată a produs elor. Comp etitivit atea este determin ată tot m ai mult d e
alți șase piloni: educația înaltă și pr egătirea profesională, pi ețe eficiente ale produs elor,
buna funcțion are a pieței muncii, gr adul d e sofistic are a piețelor fin anciare, capacitatea
de implementare a tehnologiilor existente și accesul la o piață internă s au străină cât m ai
mare.
În st adiul al treilea de dezvolt are, niv elul ridic at al veniturilor m ai poate fi
sustenabil do ar dacă se pot d ezvolt a afacerile profit abile cu produs e noi și cu c aracter
unic. C eea ce contează sunt proc esele de fabricație de înaltă tehnologi e și dezvolt area
permanentă a unor noi produs e și tehnici d e producți e superioare.
Încadrarea economiilor n aționale se face pe cinci tr epte dezvolt are,
corespunzăto are celor tr ei stadii m ențion ate și pozițiilor int ermediare, de trecere între
acestea. Criteriile de încadrare utiliz ate sunt niv elul PIB p e locuitor și pond erile pe care
resursele, eficiența și inov area le au în c adrul r ezultatelor economic e.
De la un anumit punct încolo, eficiența nu m ai poate determin a decât jumăt ate
din evoluți a economic ă și c ea care preia tot m ai mult din pond erea resurselor prim are
este inovarea, care trebuie să ajungă să d evină m ai import antă d ecât acestea.
Români a se află în al doil ea stadiu d e dezvolt are nu atât din motiv e de eficiență
cât din f aptul că nu a mutat la un niv el semnific ativ accentul dinspr e resurse spre
inovare. Altfel spus, toți pilonii cont ează, d ar import anța lor relativă d e stadiul în c are
ne aflăm.
Nivelul PIB p e locuitor este utiliz at în pr actică p e post d e înlocuitor al salariilor
deoarece date credibile referitoare la acestea nu sunt disponibil e în toate țările.
Încadrarea țărilor p e cele cinci tr epte de dezvolt are :

6
1.Stadiul 1 – Dezvolt are determin ată de resurse (38 d e economii n aționale)
2.În tr anziție de la stadiul 1 l a stadiul 2 (20 d e econo mii n aționale)
3.Stadiul 2 – Dezvolt are determin ată de eficiență (31 d e economii n aționale)
4.În tr anziție de la stadiul 2 l a stadiul 3 (22 d e economii n aționale)
5.Stadiul 3 – Dezvolt are determin ată de inovație (37 d e economii n aționale)
Români a se regăsește pe locul 76 din 148 în topul mondi al al comp etitivității,
mai sus cu două poziții f ață anul tr ecut.
Combin ația care a dat per total locul 76 este reprezentată de plasarea din punct
de vedere al resurselor pe locul 87, al eficienței pe locul 63 și al inovării p e locul 103.
Prin urm are, contr ar cliș eelor v ehicul ate ne penalizează nu do ar inov area dar și
resursele prim are.

1.2. FACTORI C ARE INFLU ENȚEAZĂ COMP ETITIVIT ATEA
FIRM EI
Factorii c are determină compl exitatea unei firm e sunt extrem de compl ecși. În
cele ce urmează sunt pr ezentați decât aceia care au o pond ere relativ m are și care
prezintă aspecte ascuns e, neevidente, ale influ enței lor asupra puterii comp etitive.
Productivit atea este un factor a cărei influ ența asupra puterii comp etitive este
evidentă. Există o t endință a absolutizării lui, c are prezintă p ericole pentru analiștii
economici. Supr alicitarea acestui f actor, m ergând până l a cvasiidentific area
productivității cu comp etitivit atea, nu este altceva decât o expresie implicită a teorie
valorii-muncă: d acă productivit atea este mai mare, înseamnă că în același interval de
timp s e produc m ai mult e bunuri, d eci se produc e mai multă v aloare.
Un alt factor c are merită lu at în consid erare este inform ația. Inform ația poate să
se refere, în p erspectivă statistică s au din amică, l a:
A. Mediul comp etitiv, respectiv l a:

7

Figur a 1.1. Compon entele mediului comp etitiv
Sursă – prelucrare propri e
La fel de import antă e și inform ația care se referă la:
B. Mediul int ern al firm ei, respectiv l a:

Figur a 1.2. Compon entele mediului int ern
Sursă – prelucrare propri e

Un alt factor d e comp etitivit ate este dimensiun ea sau sc ara întrepriderii
(economy of sc ale). Existența unuia sau mai multor comp etitori d e mari dim ensiuni p e o Consumatori:
Nevoile
consumatorilor
Dorintele
consumatorilor
Gusturile
consumatorilor
Puterea
financiara a
consumatorilor
Demografia
consumatorilor Competitori :
Pozitia
competitiva
Intentiile
competitorilor
Punctele forte si
slabe ale
competitorilor Produs:
Tehnologii de
productie
Potentialul de
sporire a
atractivitatii
produsului
Potentialul de
substituire a
produsului Piata resurselor
materiale si de forta
de munca:
Schimbari
semnificative in
cererea/oferta de
materii prime
Schimbari
semnificative in
cererea/oferta de
energie si alte
produse suport
Schimbari
semnificative in
cererea/oferta de
forta de munca.
Mediul
intern
Pozitia competitiva
reala a firmei
Resursele
neutilizate
Punctele slabe si
forte ale firmei
Gradul de utilizare a
potentialului uman

8
anumită pi ață alterează condițiil e comp etiției: aceștia vor put ea să-și impună pr actic
superiorit ea, transformând un avantaj cantitativ într -unul c alitativ, chi ar fără a recurge la
comp etiția neloială.
Princip alul m ecanism al acestui efect este tendinț a generală de scădere a
costurilor d e de producit e pe unitatea de produs o d ată cu cr eșterea volumului
producți ei.
Managementul este un alt factor al comp etitivității. Probl ema managementului
este că el trebuie să înd eplinească simult an și armonios două funcțiuni: conduc erea
tactică și conduc erea strategică.
Aceste funcțiuni solicit a, cum am văzut, c alități dif erite din p artea managerului
și cât eodată chi ar contr adictorii: nu r areori se întâmplă că un m anager al probl emelor
curente ale întreprind erii să fi e lipsit d e viziun ea necesară deciziilor str ategice, după
cum s e poate întâmplă și inv ers.
Toți aceștia au fost f actori vizibili. Dintr e cei factorii ascunși r eamintim:
– cei legați de preț (facilități d e plată, distorsiuni l a conv ersia valutei);
– de calitate (calitatea livrării, accesibilit atea produsului, c alitatea serviciilor post –
vânz are);
– de imagine ( publicit ate, prestigiu, ț ara de origin e, alemente de finisare);
– de relație (lobby).
Factorii d e comp etitivit ate sunt d etermin ați de viziun ea asupra comp etitivității.
Disting em patru viziuni prici pale asupra comp etitivității:
a) tradițion ală sau cost-driven. Are la bază reducerea costurilor; printr e acțiunil e
strategice recomandate în acest scop s e numără mut area producți ei în țări cu mână d e
lucru i eftină, construir ea sau consolid area facilități lor d e producți e, conc entrarea
operațiunilor.
b) cl asică s au marketing-driven – îmbină abordarea tradițion ală cu elemente de
predicție oferite de activit atea de de marketing. D acă sist emul tr adițion al se bazează pe
reacția pieței (feedback), viziun ea de marketing-driven se bazează pe feed-forw ard, p e
anticip area reacției pieței.
c) mod ernă s au time-driven – pornește nu de la posibilit atea că că c erințele pieței
să se schimb e sensibil în viitorul pr evizibil, ci d e la certitudin ea că acest lucru s e va
întâm plă.
d) postmod ernă s au globalisation-driven. Această viziun e are în v edere
modificări d e esența pe care procesul obi ectiv și in evitabil al glob alizării l e aduce

9
relațiilor economic e la scară pl anetară, cu imp act nu num ai asupra mecanism elor d e
schimb, d ar și asupra celor de producți e.

1.3. COMP ETITIVIT ATEA PIEȚEI DIN ROMÂNI A
World Economic Forum a public at un nou Raport al Comp etitivității Glob ale în
anul 2016, în c are Români a este clasată pe locul 68 într e cele 138 d e state care au făcut
obiectul c ercetărilor.
Față de precedentul r aport, Români a a căzut 6 locuri în Ind exul comp etitivității
globale, păstrând totuși un scor id entic c a cel înregistrat în 2016 (4,28 din m aximum 7).
Scorul Români ei din c ercetările World Economic Forum este aproxim ativ
același din 2014, asta semnificând f aptul că fluctu ațile înregistrate în cl asament de-a
lungul ultimilor ani sunt dir ect legate de ce și cât s e schimbă în alte state, nu d e
perform anțele economic e și administr ative naționale.
Raportul analizează 83 d e indic atori, clasificați în cinci c ategorii: indic atori
macroeconomici g enerali, administr ație publică, infr astructură fizică, r esurse umane,
politică fisc ală și mon etară și a inclus o analiză a cadrului l egislativ actual și un sond aj
în rândul C EO-urilor c elor m ai mari comp anii pr ezente pe piață.
Indic atorii a căror v aloare depășește media Uniunii Europene cu 15% sunt
consid erați a fi un avantaj comp etitiv p entru economi a Români ei, iar cei aflați cu 15%
sub m edia comunit ară sunt consid erați drept un d ezavantaj pentru economi e. Valorile
situate în int ervalul ±15% f ață de media UE arată că economi a român ească este
comp etitivă l a nivelul acelui indic ator.
Un număr d e 37 d e indic atori c are în raportul din 2011 erau consid erați un
avantaj sau neutri au răm as în aceeași grupă , 21 d e indic atori c are reprezentau un
dezavantaj acum cinci au o p erform anță sub m edia UE, în timp c e 18 asemenea
indic atori au o evoluți e peste media UE.
Unele dezavantaje au devenit într e timp avantaje pentru economi e. Tr ei
indic atori, și anume lupta împotriv a corupți ei, vit eza ridicată a internetului și avansul
ratei de penetrare a internetului d e la 42% l a 61% din popul ație din 2010 până în 2014,
precum și cr eșterea numărului d e angajați din industri a comunic ațiilor și a
comunic ațiilor, r eprezintă un avantaj pentru economi e.
Însă a avut loc și f enomenul inv ers. P atru indic atori: accidentele la locul d e
muncă, infr astructur a feroviară, numărul d e turiști/p at de cazare și soldul contului cur ent

10
pe cap de locuitor sunt consid erați acum dr ept dezavantaje comp etitive pentru economi a
țării no astre.
Raportul v ede ca avantaje comp etitive resursa umană educată, în alt calificată și
cu un cost r edus f ață de alte state din U E, declarată ca avantaj de către fiecare manager
de comp anie chestion at, situ ația Români ei și resursele ei, statutul d e membru al UE și
NATO, dim ensiun ea și oportunitățil e pieței, cot a unică d e impozit are a salarilor și a
profiturilor și pot ențialul agriculturii, c are în pr ezent este nedezvolt ată și po ate fi o
opotunit ate pentru inv estitori.
Printre minusuril e economi ei român ești se numără corupți a, infr astructur a slab
dezvolt ată, fisc alitatea, lips a de transparență, inco erența politicilor guv ernamentale care
duc l a un m ediu d e afaceri impr edictibil și in eficiența admi­nis­tr ației public e și
birocrația.
Pentru a crește comp etitivit atea economi ei român ești raportul propun e ca măsuri
reform a sistemului educațional pentru a includ e cunoștinț ele care satisfac nevoile pieței,
simplific area și standardizarea taxelor, scăd erea impozit elor p entru inv estitori, r eform a
sectorului public, d ezvolt area infrastructurii, g estion area mai eficientă a fondurilor
europene și politici co erente pentru a atrage investitorii străini și a îi încur aja pe
antreprenorii loc ali.
Specialiștii sunt d e părere că reușita cea mai mare a ultimilor tr ei ani este
alinierea mediului d e afaceri pe o platformă comună und e au fost s electate acele teme de
import anță str ategică p entru Români a și că oricât d e profit abilă este o comp anie sau un
sector, ea nu po ate fi izol ată de mediu, i ar implic area lor activă în formul area politicilor
public e este un pas firesc.
Princip alele avantaje comp etitive ale Români ei:

Figur a 1.3. Avantajele comp etitive ale Români ei
Sursă – prelucrare propri e
-resursa umană educată, înalt calificată, cu un cost redus
-statutul de membru al UE și NATO
-dimensiunea și oportunitățile pieței
-cota unică de impozitare a salarilor și a profiturilor
-potențialul agriculturii

11
Princip alele dezavantaje comp etitive ale Români ei sunt:

Figur a 1.4. Dezavantajele comp etitive ale Români ei
Sursă – prelucrare propri e

Propun eri de îmbunătățir e a comp etitivității firmelor se referă la reform a
sistemului educațional, simplific area și standardizarea taxelor, scăderea impozit elor
pentru inv estitori , reforma sectorului public , dezvolt area infrastructurii , gestion area mai
eficientă a fondurilor europene, politici co erente pentru a atrage investitorii străini și a-i
încur aja pe antreprenorii loc ali.

-corupția
-infrastructura slab dezvoltată
-fiscalitatea
-lipsa de transparență
-incoerența politicilor guvernamentale
-ineficiența administrației publice
-birocrația