Cardul Instrument de plat ă modern [624735]
F 271.13/Ed.3 Document de uz intern
Anexa 8
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL: CIBERNETICĂ, INFORMATICĂ ECONOMICA, FINANȚE
ȘI CONTABILITATE
PROGRAMUL DE STUDII: FINAN ȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF
Vizat
Facultatea de Știin țe Economice
(semnătura și ștampila) Aprobat,
Director de departament,
Lect. univ. dr. Tudoric ă Bogdan George
LUCRARE DE LICENȚĂ
CARDUL – INSTRUMENT DE PLAT Ă MODERN
Conducător științific:
Conf. Univ. Dr. Ivan Mihail Vincen țiu
Absolvent: [anonimizat]
2019
F 272.13/Ed.2 Document de uz intern
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIESTI Anexa 9
FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL: FINAN ȚE
PROGRAMUL DE STUDII: FINAN ȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF
Aprobat,
Director de departament,
Lect. univ. dr. Tudoric ă Bogdan George Declar pe propria răspundere că voi elabora personal lucrarea
de licență și nu voi folosi alte materiale documentare în afara
celor prezentate la capitolul „Bibliografie”.
Semnătură studentă :
DATELE INIȚALE PENTRU LUCRARE LICENȚĂ
Proiectul a fost dat student: [anonimizat]: Stan Andreea Cristina
1) Tema lucrării : CARDUL – INSTRUMENT DE PLAT Ă MODERN
2) Data eliberării temei: 25.09.2018
3) Tema a fost primită pentru îndeplinire la data: 11.10.2018
4) Terme nul pentru predarea lucrării: iulie 2019
5) Eleme ntele inițiale pentru lucrare:
Cărți de specialitate,Studii de cercetare,Site -uri de specialitate.
6) Enumerarea problemelor care vor fi dezvoltate:
Introducere
Capitolul I – Prezentarea general ă a cărților de plat ă
Capitolul II – Piața româneasc ă a cărților de plat ă
Capitoul III – Analiza cărților de plat ă la BCR
Concluzii
Bibliografie
7) Enumerarea materialului grafic (acolo unde este cazul):
Figuri: 13
Tabele:5
8) Consultații pentru lucrare, cu indicarea părților din proiect care necesită consultarea:
Periodic
Conducător științific: Studentă
Conf. Univ. Dr. Ivan Mihail Vincen țiu Stan Andreea Cristina
Semnătura: Semnătura:
F 273.13/Ed.2 Document de uz intern
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIESTI Anexa 10
FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL: FINAN ȚE
PROGRAMUL DE STUDII: FINAN ȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : IF
APRECIERE
privind activitatea absolvent: [anonimizat]: Stan Andreea Cristina
în elaborarea lucrării de licență cu tema: Cardul – Instrument de plat ă modern
Nr. crt. CRITERIUL DE APRECIERE CALIFICATIV
1. Documentare, prelucrarea informațiilor din bibliografie
2. Colaborarea ritmică și eficientă cu conducătorul temei proiectului de diploma
/lucrării de licență
3. Corectitudinea calculelor, programelor, schemelor, desenelor, diagramelor și
graficelor
4. Cercetare teoretică, experimentală și realizare practică
5. Elemente de originalitate (dezvoltări teoretice sau aplicații noi ale unor teorii
existente, produse informatice noi sau adaptate, utile în aplicațiile inginerești)
6. Capacitate de sinteză și abilități de studiu individual
CALIFICATIV FINAL
Calificativele pot fi: nesatisfăcător/satisfăcător/bine /foarte bine /excelent .
Comentarii privind calitatea proiectului/lucrării:
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________ ________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________
Data:
Conducător științific
Conf. Univ. Dr. Ivan Mihail Vincen țiu
СUPRINS
INTRОDUСЕRЕ………………………………………………………………. …………………. ……. 2
CАPITОLUL 1. PREZENTAREA GENERALĂ A CĂRȚILOR DE PLATĂ….. 3
1.1. Istoria și dezvoltarea cărților de plată……………………………………………………… 3
1.2. Cărțile de plată – definire, funcții, clasificare……………………………….. 5
1.3. Tendințe pe piața cardurilor de credit……………………………………………………… 7
1.4. Avantajele și dezavantajele utilizării cărților de plată………………………………. 9
CАPITОLUL 2. PIAȚA ROMÂNEASCĂ A CĂRȚILOR DE PLATĂ…………….. 11
2.1. Evoluția activității cu carduri în România………………………………………………… 11
2.2. Emiterea și acceptarea cardurilor……………………………………………………………. 14
2.2.1. Operațiuni efectuate cu ajutorul cardurilor ………………………………………… 14
2.2.2. Operațiuni frauduloase cu carduri și măsuri de prevenire a acestora …… 15
2.3. Evoluția infrastructurii de acceptare a cardurilor………………………………………. 19
CАPITОLUL 3. ANALIZA CĂRȚILOR DE PLATĂ LA BANCA
COMERCIALĂ ROMÂNA (BCR)…………………………………………………………….
25
3.1. Prezentarea instituției bancare………………………………………………………………. 25
3.2. Tipuri de carduri BCR……………………………………………………………………….. 27
3.3. Analiza performanțelor financiare ale activității cu carduri la BCR……………. 30
СОNСLUZII…………………………………………………………………….. ………………………. 43
Bibliоgrаfiе ………………………………………………… ……………………. 46
2
INTRODUCERE
Plățile electronice sunt un stimulator important al creșterii economice și al vitalității
unei economii, reducând substanțial întârzierile de plată și diminuând o oarecare lipsă de
încredere în sistemul bancar care poate acționa ca o frână în procesul dezvoltării. Marea
majoritate a volumului (număr de tranzacții) plăților electronice se realizează prin
intermediul cardurilor bancare de plată, cele mai cunoscute și mai răspândite fiind
cardurile marilor sisteme de carduri internaționale Visa și MasterCard care dețin împreună
circa 90 % din piața plăților prin carduri și au peste 2,5 miliarde de carduri emise.
Cardul este o inovație revoluționară care a putut fi aplicată datorită progreselor
deosebite în domeniul informatic și electronic în măsură să faciliteze schimbul elec tronic
de fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzacții prin intermediul băncilor.
Cardul a intrat definitiv în familia instrumentelor de plată atunci când aplicarea tuturor
inovațiilor componente s -a dovedit a fi eficientă, adică prețuri le echipamentelor și rețelei
au devenit accesibile, atât băncilor cât mai ales populației, principalul beneficiar, care
putea efectua plăți fără a mai folosi numerarul.
Lucrarea de față reprezintă un studiu de caz al cărț ilor de plată emise de către
Banca Comercială Română și este structurată pe trei capitole astfel:
Capitolul 1. Prezentarea generală a cărților de plată prezintă aspecte referitoare la
istoricul și dezvoltarea cardurilor, definirea, funcțiile și clasificarea cărțilo r de plată,
tendințele pe piața cărților de plată dar și avantajele și dezavantajele utilizării acestora.
Capitolul 2 . Piața românească a cărților de plată , în care am făcut refer ire la
evoluția activității cu carduri în România i și a infrastru cturii de acceptare a cardurilor.
Capitolul 3 . Analiza cărților de plată la Banca Comercială Română (BCR) ,
reprezintă partea practică a lucrării mele de licență în care am realizat o scurtă prezentare a
băncii și a produselor sale, punând în e vidență pe baza indicatorilor specifici, necesitatea
și importanța folosirii cardurilor de credit emise de către aceasta precum și a
dezavantajelor lor.
3
CАPITО ɻLUL 1. PREZENTA ɻREA GE ɻNERALĂ A CĂ ɻRȚILOR
DE PL ɻATĂ
1.1. IST ɻORIA ȘI DE ɻZVOLTAREA CARDU ɻRILOR
Prim ɻul card sub f ɻormă arhetipal ɻă a apărut pentr ɻu prima dată în Sta ɻtele Unite ale
Americ ɻii în anul 1914, fi ɻind emis de compa ɻnia Wester ɻn Union în s ɻcopul încurajării
cumpăr ɻăturilor și creșterii fidelită ɻții clienților săi. P ɻrin acest card se pute ɻau face
cumpără ɻturi numai la această companie.
Î ɻn anul 1949 a ɻpare primul card de c ɻredit pentru plăti în re ɻstaurante, create de Frank
McNamara, împreu ɻnă cu partener ɻul său Ralph Schne ɻider, având marc ɻa Diners Club Card.
Ac ɻesta avea să fie r ɻecunoscut dre ɻpt un nou instr ɻument de pla ɻtă. Dezv ɻoltarea acestui card
contin ɻuă și astăzi, în spec ɻial în domeniul căl ɻătoriilor.
În 195 ɻ8 banca Bank of A ɻmerica din San Fran ɻcisco introdu ɻce precur ɻsorul cardului
univer ɻsal mode rn, sub nu ɻmele BankAme ɻricard. Cardul băn ɻcii Bank of America a d ɻovedit
repede că ex ɻistă o piață e ɻxtinsă pentru cardul de ɻcredit bancar ș ɻi universal (de u ɻz general),
în sensu ɻl că este accepta ɻt la plată de orice com ɻerciant partic ɻipant la acest si ɻstem de plata,
pentru cumpăra ɻrea oricărui fel d ɻe produs și prin care oric ɻe deținător al sau p ɻutea cumpără
pe credit.
În 1 ɻ976 cardul Ban ɻkAmericard avea să d ɻevină bine cunosc ɻutul card Visa, iar
Bank of A ɻmerica, împreună c ɻu alte bănci as ociate ș ɻi trecând prin ma ɻi multe transformări,
devine Visa In ɻternat ional. (Vasil ɻache, 2004)
Vi ɻsa Internat ional constituie ɻ o uriașă asociație co ɻoperatistă de bănci, care se supune
acel ɻuiaș regulament și par ɻticipa în comun ɻla dezvoltarea și operar ɻea sistemului asociației.
Alte s ɻisteme internațio ɻnale de plăț i elec ɻtronice se vor dezv ɻoltă mai apoi, fiind mai m ɻult sau
mai puțin, i ɻns ɻpirate sau mode ɻlate după ɻ Visa.
Princip ɻalul competito ɻr și rival al cardului ɻVisa în anul 19 ɻ66 era as ɻociația Interbank
Card Assoc ɻiation , formată ɻ din 17 bănci americane, ca ɻre a devenit ulter ɻior celebra Master
Card In ɻternat ional.
În ț ɻările vest -eur ɻopene carduri ɻle au apărut în ɻ jurul anului 1 ɻ960, dar s-au extins
abia dup ɻă anul 1980. În ɻultimul deceniu ɻal secolului XX, da ɻtorită eforturilor masive
financia ɻre, derulate de i ɻnstituțiile bancare din ț ɻările avansate, baza m ɻaterială a
operațiunilor de plăț i a cre ɻscut în aseme ɻnea măsură încât folo ɻsirea cardurilor a ajuns la
cote de neim ɻaginat.
4
Cardu ɻrile au devenit instru ɻmente preferate pentr ɻu derularea plățilo ɻr de valori mici
inițiate d ɻe persoane fizice deținăto ɻare de conturi ban ɻcare, care formează î ɻn țările avansate o
parte importa ɻntă a clientel ɻei bancare.
Odată ɻcu apariția card ɻurilor tot mai multe p ɻersoane fizice cu venit ɻuri medii au fost
atras ɻe de bănci pentru a o ɻbține credite.
O largă ɻ răspândire a carduril ɻor se înregist ɻrează, în ulti ɻmul timp, în activitatea
întreprinderilor mici ɻși mijlocii, datorită ava ɻntajelor care le prezintă.
Într-o serie ɻ de țări, cum a ɻr fi Olanda, Suedia, Elv ɻeția crește ɻrile operațiuni ɻlor prin
car ɻduri sunt atât de ma ɻri și datorit ɻă preluării, în ɻunele cazuri, a pl ɻăților care se derulau până
nu demult cu alt ɻe insrumente. ɻ
Transferul plă ɻților între cec și card ɻduce la ușurarea băncil ɻor de povara plăților
mici, care re ɻprezintă pentru aceste ɻa costuri mari și i ɻmportante pier ɻderi determinate de
cecurile fără acoperire ɻ. Factura electroni ɻcă on -line a devenit o a ɻctivitate cotidiană în țările
cu o str ɻuctura IT avans ɻată.
În ul ɻtimii 20 de ani, rețeau ɻa ATM -urilor s -a exti ɻns în mod re ɻmarcabil crescând în
Belgia de 6 ori, în Germani ɻa de 3 ori, în Italia de 2,5 ɻ ori, iar în Fran ța, ɻOlanda și Elveția de
aproape 2 ɻ ori.
O creștere spectac ɻuloasă a cunoscut ɻ și rețeaua de terminale ɻ la punctele de vâ ɻnzare
TPE, POS și cer ɻtificatori: în Olanda de ɻ34 ori, în Elveția de ɻ12 ori, iar în Germ ɻania, Suedia
și Italia de ɻ8-9 ori..
Așa n ɻumitul card inteligent, card ɻul cu circuite integr ɻate a fost creat d ɻe Dr. Kunitaka
Arimura, din Jap ɻonia,în anul 197 ɻɻ1.
În anu ɻl 1986, sunt emise circa 65.000 de c ɻarduri inteligente cu ɻmicroprocesor Bull
CP8 pentru clienții m ɻai multor bănci din S.U. ɻA., de tip portm ɻoneu elecronic, ePortmoneu
(e ɻPurse).
Cu prile ɻjul Jocurilor Olimp ɻice de la Atlanta î ɻn 1994 Visa emite ɻcirca 1,5 milioane
de carduri Visa C ɻash, cardul fiind u ɻn portmoneu electronic ɻ național.
Începân ɻd cu anul 1996, Visa sprijin ɻă sistemul deschis Ja ɻva Card, iar Master ɻCard
pro ɻmo ɻvează sistemul MU ɻLTOS. (Dedu&G ɻanea, 2002)
În anul 1998, li se ɻalătură Microsoft, care cree ɻază sistemul de opera ɻre
mul ɻtiaplicaț ie Windows for Sma ɻrt Card (WfSC), iar an ɻul următor apar și sp ɻecificațiile
CEPS (Comm ɻon Electronic Purse Sp ɻecification), menite ɻa face interoperabile sche ɻme de
portmoneu ele ɻctronic.
5
1.2. CĂR ɻȚILE DE PLATĂ – ɻ DEFINIRE, FU ɻNCȚII, CLASIFIC ɻARE
Card ɻul est e un instrume ɻnt de plata mod ɻern, materializ ɻat în principal sub f ɻormă unui
dreptungh ɻi d ɻe plastic.
Cardul este un instr ɻument de plata electronică , re ɻspectiv un sup ort ɻde informație
securizat, ind ɻividualizat și standar ɻdizat care pe ɻrmite dețin ɻătorului sau să ɻutilizeze banii
proprii dintr -un ɻ cont deschis pe n ɻumele să ɻu la em ɻitentul ca ɻrdului sau să utilizeze ɻo linie de
credit deschis ɻă de emitent în fav ɻoarea deținător ɻului cardului. (Duga ɻn, 2003)
Principa ɻlele f uncții pe care l ɻe poate îndeplini un card sunt : ɻ
– funcția de re ɻtragere de fonduri ɻ (cash card). Cele ma ɻi multe carduri sunt ɻ folosite pentru
a scoate ɻ bani din ATM -uri (A ɻutomat Teller Machines). Numer ɻarul poate fi obținut de
la ori ɻce banca ce afișează simbol ɻul cardului res pectiv s ɻau, în străinătate, ɻ de la fil ɻialele
băncilo ɻr participante la res ɻpectivă schemă de ɻ card. Pentru a p ɻutea extrage banii,
p ɻosesorul cardului tre ɻbuie să introducă o par ɻolă și un cod sec ɻret, imprimate cif ɻrat pe
bandă magnet ɻică.
– fu ɻncția de plata (debit card). C ɻardul poate fi fol ɻosit pentru a cumpără b ɻunuri și servicii,
fie din punctele de vânzare un ɻde sunt afișate mărcil ɻe de carduri accep ɻtate, fie prin
Internet; ɻ
– funcț ɻia de credit (credit ɻ card). Fiecărui deținător ɻde card i se da ɻo limita de cre ɻdit în
contul de ɻ card. Lunar ɻ titularul card ului prim ɻește un extras bancar ɻ care det ɻaliază
cumpărăturile și retra ɻgerile de numerar. Dacă d ɻorește, poate plăti ɻdoar o parte din
suma dato ɻrată, iar restul este amânat pe o perioa ɻda det erminată, p ɻe baza de credit
purt ɻător de dobând ɻă.
– fu ɻncția de garanți ɻe a cecuril ɻor (cheque guarant ɻed card). În ideea de a spori ɻ acceptarea
cecurilor în com ɻerțul cu amănuntu ɻl, băncile din ɻcâteva țări au intr ɻodus un cec garantat
cu card, pe c ɻare îl pun la dispoziți ɻa clienților consi ɻderați de încr ɻedere. Un exemplu
binecunos ɻcut de cecuri garan ɻtate îl oferă sistem ɻul Eurocheque , ca ɻre se bazează pe un
ce ɻc obișnuit și pe un c ɻard standardizat ɻ ga ɻrantat.
– alte f ɻuncții: servicii de călă ɻtorie, de asigurare, de ɻ asistență medicală e ɻtc.
Cardu ɻrile pot fi clasif ɻicate ɻ în funcție d ɻe mai multe crite ɻrii:
a) D ɻupă tehnologia c ɻe stă la baza construc ɻției lor:
– car ɻduri cu bandă ɻmagnetică care au ɻ informațiile cupri ɻnse într -o bandă m ɻagnetică
dispusă pe spatele cardulu ɻi. Informațiile cuprins ɻe pe aceste carduri sunt redu ɻse datorită
memoriei reduse că di ɻmensiune și se referă la: utiliza ɻtor, emitent și cheile prin ɻ care se
valid ɻează codul PIN introdus de u ɻtilizator.
6
– smart c ɻardurile (cardurile i nteligent ɻe) – au memoria înma ɻgazinată într -un cip și
funcți ɻon ɻează pe principiul portof ɻel ɻului electronic, în sensul c ɻă sunt încărcate cu o
anumită su ɻmă de bani. (Gust, ɻVechiu&Bogoi, 2010)
b) După or ɻganizația emiten ɻtă a cardului:
– card ɻuri emise de asociații al ɻe băncilor sunt conside rate ɻa fi u ɻniversale, pentru că pot fi
utilizate într -o ɻmultitudine de locați ɻi, la echipament ɻele electronice de la ɻcomercianți și
permit o diversitat ɻe de operațiuni financiare: retr ɻageri de numerar, pla ɻta mărfur ilor
către com ɻercianți, operațiuni de c ɻreditare etc.
– car ɻduri emise de comercianți s ɻunt considerate a fi priv ɻate, putând fi u ɻtilizate doar la
punctele ɻ comerciale ale firme ɻi emitente. Aceste ɻa se deosebesc r ɻadical de cardurile
bancare pen ɻtru că ele nu permit ɻoperațiuni fina ɻnciare iar scopu ɻl pentru care ele sunt
emise este dif ɻerit. Astfel, un car ɻd emis de un comerc ɻiant servește la: ident ɻificarea
utilizatorului a ɻutorizat, fidelizarea cli ɻentelei, achiziți ɻonarea anticipată a pro ɻduselor
vândute de un c ɻomerciant sau serviciil ɻe prestate ɻde o firmă .
c) D ɻupă echipam ɻentele unde pot fi ut ɻilizate cardurile:
– carduri embo ɻsate, se caracterizează prin ac ɻeea că informația înscrisă ɻ pe card este
tipărită în relief, pot fi utilizate n ɻu numai la echipamentele electr ɻonice de retragere de
num ɻerar sau plata mărfuri ɻlor de la comercia ɻnți ci și la echipamen ɻte de acceptare
mecanice imprintere (zi ɻp-zap-uri);
– cardurile im ɻprimate au informația înscrisă pe ɻele tipărită nor ɻmal și nu pot fi utilizate
dec ɻât la echipamentele electronice, care se află în l ɻegătură directă cu cen ɻtrele de
procesare ɻa plăților.
d) Dup ɻă modul în care se fa ɻce decontarea mărfu ɻrilor sau serviciilor achi ɻziționate cu
ajutor ɻul cardurilor:
– ca ɻrduri cu plata anticip ată (pay befor ɻɻe), la care deținător ɻul de card trebu ɻie să
alime ɻnteze cu bani contul d ɻe car ɻd din banca înain ɻte de a putea f ɻolosi cardul pentru
plăți sau retrageri de nume ɻrar (de exemplu cardul ePor ɻtmoneu și toate cardurile
preplă ɻtite);
– car ɻduri cu plata după ( ɻpay after), se caracterizează ɻ prin aceea că la ɻînceput are loc
cumpărarea b ɻunului / serviciului cu c ɻardul, iar ulterior se f ɻace plata acestora;
– carduri cu pl ɻata pe loc (pay now), la ɻcare, în momentul ɻcheltuirii, suma res ɻpectivă
este imediat blocată în co ɻntul cardului, de e ɻxemplu cardurile d ɻe debit. (Negru ɻș, 2009)
e) După ɻaria geografică de ɻfolosire a cardul ɻui: carduri i ɻnternaționale; carduri
regionale; carduri nați ɻonale sau do ɻmestice; cardur ɻi private.
7
f) După mediul în care sunt folosite:
– cardu ɻri destinate mediul ɻui real, fizic, comp ɻus din terminale reale, cum sunt POS -urile
și ATM -urile; ɻ
– c ɻarduri destinate mediului virt ɻual, electronic, adic ɻă Interne ɻtului;
– carduri utilizate în ambe ɻle medii, real și vi ɻrtual.
1.3. TEN DINȚE PE PIAȚA CARDURILOR DE CREDIT
Cardul s -a dezvoltat rapid și continuă să se dezvolte în ritmuri înalte ocupând un loc
mai mare în ceea ce privește ponderea numărului de plăți (tranzacții). În opoziție, valoarea
plăților desfășurate cu ajut orul cardului rămâne infimă datorită faptului că valoarea medie a
plăților efectuate prin carduri rămâne relativ mică, cardul reprezentând instrumentul de
bază în efectuarea micilor tranzacții de către persoanele fizice.
O modalitate rapidă de a împrumuta echivalentul a trei sau mai multe salarii
cumulate este oferită de cardurile de credit. Acestea sunt avantajoase mai ales pentru
clienții care vor să le folosească pentru a face cumpărături la comercianți, mai puțin pentr u
retrageri de numerar.
Cardul de credit reprezintă un instrument prin care plățile se fac dintr -un credit
acordat de bancă emitentă sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare se
stabilește la emiterea cardului în funcție de solvabilitatea clientului și de istoricul pe care
acesta îl are în relațiile cu banca, pe baza unei fișe scoring. La persoanele fizice, limita de
creditare este de 2 -3 venituri nete lunare sau mai mult în cazul unor persoane cu venituri
mai mari. Creditele se garantează cu veniturile nete a 1 -2 giranți sau cu un depozit bancar
colateral. Rambursarea se face lunar, în proporție de cca. 20% din creditul existent în sold
la finele lunii, astfel că pentru creditele primite și rambursate în cursul lunii nu se pe rcepe
dobândă. Dobânda este cea practicată la creditele pe termen scurt iar comisioanele sunt
cele standard ale băncii (taxa emitere card, taxa anuala de utilizare, comisioane pentru
operațiuni de plăți interbancare și eliberări de numerar, taxa eliberare extras cont la cerere
etc.). Dobânzile împrumuturilor pe card variază într -o plajă largă, de la mai puțin de 15%,
până la 28% pe an. Băncile încurajează folosirea lor în special pentru plăți la comercianți,
motiv pentru care cele mai multe practică un niv el mai redus de dobânda pentru sumele
cheltuite la POS, decât pentru retragerile de numerar.
Valabilitatea liniei de credit este de 1 -4 ani. Operațiunile se evidențiază într -un cont
de card de credite. Acesta poate fi conexat cu contul pentru c ardul de debit, banca preluând
automat fondurile pentru rambursarea ratelor scadente la credit și plata taxelor și
8
comisioanelor. Rambursarea în totalitate a creditului la termenul stabilit se folosește în
cazul cardului de călătorie și divertisment , iar rambursarea parțiala, în cazul liniei de
credit, partea rămasă considerându -se o extensie a creditului anterior . Cardul de credit este
destinat cu prioritate pentru plata mărfurilor și serviciilor.
În prezent, cea mai mare perioadă de grație disponibilă este de 61 de zile. Pentru
familia analizată, cu venituri de 4.800 de lei , cel mai mare credit care poate fi obținut cu
cardul este de 40.000 de lei, dar majoritatea băncilor limitează suma la 9.000 de lei,
neluând în calcul decât veniturile s oțului, pe numele căruia este emis cardul, și neaprobând
un împrumut mai mare de trei salarii. Cea mai redusă dobândă practicată în piață este de
13,5%. Există și bănci – ING Bank, spre exemplu – care percep dobândă zero în primul an
pentru sumele cheltuit e la comercianți. Alte oferte speciale îmbunătățesc condițiile din
primul an după activarea cardului și pentru comisioanele practicate, cele de administrare
fiind zero pe această perioadă limitată.
Cardul de credit este un instrument financiar care poate duce la ruina financiară a
consumatorului dacă acesta nu știe să îl folosească. Dar comportamentul utilizatorului de
card de credit s -a modificat mult după criza financiară, iar cultura clientului vizavi de acest
produs este mai ridicată acum.
În urmă cu cinci ani, cultura vizavi de cardul de credit nu era extrem de ridicată.
Chiar și acum piața românească, spre deosebire de alte piețe din regiune, are un apetit mai
scăzut pentru acest produs. Putem observa acest lucru și din evoluți a pieței: cardurile de
debit au crescut mult mai puternic față de cele de credit. Pentru mult timp, înțelegerea
cardului de credit s -a limitat la „niște bani în plus” sau „ un plastic cu o sumă de bani”, el
nefiind perceput pentru utilitatea lui și nici nu s-a înțeles că nu reprezintă un credit de
nevoi personale. Această interpretare a cardului de credit a persistat multă vreme, probabil
și din cauza băncilor care nu au știut să îi confere acea utilitate de care are nevoie clientul
și să înțeleagă benefici ile cardului de credit. Dar sunt două părți în această ecuație:
consumatorul care trebuie să fie dornic să înțeleagă și banca care trebuie să explice într -un
mod sanatos.
În ultimii cinci ani s -au schimbat și reglementările bancare, iar acest lucru a făcut
curățenie în piață și a condus la o utilizare mai sănătoasă a produsului. Astfel dobânzile
mari pe cardurile de credit sunt comunicate într -un mod mai transparent clienților, înaintea
semnării contractului. Dobânda mai mare la cardul de credi t față de cea la un credit de
consum este normală, fiind tot un credit negarantat, cu utilizare mai mică. Aceasta devine
un pericol pentru client în momentul în care cardul este folosit necorespunzător.
9
Oamenii își deschid un card de credit n u în mod natural, ci ca o nevoie primară,
restul venind la bancă în urma publicității făcute. Acest lucru nu este valabil doar pentru
cardul de credit, este valabil pentru orice produs bancar. În ultimii ani foarte multe bănci
și-au consolidat expunerile pe cardurile de credit astfel încât o parte din creșterea de anul
trecut a fost de pe urma clienților care au refinanțat în rate fără dobândă cardurile de credit
de la alte bănci.
1.4. AVANTAJ ɻELE ȘI DEZAV ɻANTAJELE UTILI ɻZĂRII CĂRȚILOR
DE PL ɻATĂ
Pro ɻgresul plăților cu card ɻul la comercianți a fost vizib ɻil și constant , dar
potenția ɻlul de creștere rămâne ɻ foarte mare, având în vede ɻre valoarea retragerilor de
numerar est ɻe de câteva ori mai mare dec ɻât cea a plăților cu cardul.
ɻPlățile cu cardul au nume ɻroase avantaje :
• p ɻosesorii de carduri pot face ɻ plăți la comercianți fără să li se per ɻceapă comisioane.
• ușurin ɻță în utilizare,deținătorii de car ɻduri nu mai sunt ne ɻvoiți să poarte asupra lor suma
î ɻn numerar. ɻ
• ur ɻmărirea plăților este simpl ɻificată,deoarece în m ɻomentul efectu ării achiziției,se
înmânează dețină ɻtoru ɻluide card atașa și chitan ɻțele originale de la comerc ɻiant, astfel
ușur ɻând urmărirea la sfâ ɻrșit de luna a sumelor chel ɻtuite
Av ɻantajele pentru com ɻercianți. Autori zar ɻea cardurilor este o proced ɻură simplă.
Dacă valoarea tran ɻzacției se încadr ɻează sub limita de autoriz ɻare stabilită și nu ɻmărul
cardulu ɻi nu apare pe lista neagră a comerc ɻiantului,atunci achiziția ɻ deținătorul ɻui de card
este va ɻlidă. Prin utiliza ɻrea cardului crește volu ɻmul vânzărilor comer ɻcianților. Comercianții
agrează carduri ɻle și pentru faptul că ɻ, prin intermediul acestora, ɻ clienții fac achiziti de valori
mult mai mari decâ ɻt ar fi făcut cu num ɻerar ɻ.
Ava ɻntajele pentru bănci . Acordarea de credite pentr ɻu consum a atra ɻs la bănci tot
mai mulți doritori ɻde carduri. Clienți put ɻeau să se împrumut ɻe din nou fără a ɻmai fi nevoiți
să ɻ meargă la banca p ɻentru a completă ɻ o cerere de împrum ɻut. Atât tim ɻp cât su ɻma
împr ɻumutată nu depă ɻșea pla fonul de cre ɻdita ɻre stabilit, dețin ɻɻătorul se putea împru ɻmută în
co ɻntinuu, rambursân ɻd ɻsumele la scadențele l ɻunare. În acest fel b ɻăncile au folosit ɻ cardurile
că un mijloc simplu ɻ pentru a acordă credite și a ɻ încuraja clienț ɻii lor să se împrum ɻute.
Un alt avantaj pen ɻtru bănci este că em ɻiterea de carduri de ɻplată atrag noi cli ɻenți .
Pe ɻntru bănci, emiterea ɻ de credit -carduri și util ɻizarea acestora de către cl ɻienții lor prezintă o
serie de avantaje :
10
• ɻpermit creșterea gradului de ɻ automatizare a operaț ɻiunilor, red ɻucându -se astfel volumul
opera ɻțiunilor efectuate ɻmanual ;
• determ ɻina diminuarea operațiu ɻnilor cu numer ɻar ;
• plăți ɻle efectuate cu cre ɻdit-card sunt ɻgarantate ;
• dobâ ɻnzile percepute în cadrul op ɻerațiunilor cu cerdit -car ɻduri sunt ma ɻi ridicate,
com ɻparativ cu cele percep ɻute în cazul majorități ɻi celorlalte forme ɻ de împrumut ;
• co ɻmisioanele percepute de la co ɻmercianții care acc ɻeptă achitarea ɻcu credit -carduri a
mărfurilor s ɻau serviciilor oferite d ɻe ei rep rezintă o sursă d ɻe venituri pentru banca.
Principalele ɻ avantaje pentru băncile care ɻ emit debit -c ɻarduri: ɻ
• gr ɻadul ridicat de control asupr ɻa tranzacțiilor clientului ɻ în raport cu dispo ɻnibilitățile
bănești din co ɻnt și creditul în d ɻescoperit de cont ;
• costu ɻrile băncii pen ɻtru operarea debit – ɻcardurilor sunt mai red ɻuse comparativ cu
cheltuielile aferente ɻ utilizării cecurilor și ɻ numerarului ;
• de ɻgrev ɻarea activității la ghișeele bancare, inclusiv reduce ɻrea cheltuielilor din acest
punct de ve ɻdere.
Risc ɻuri. Plățile în me ɻdiul online se re ɻalizează în proporție ɻde 95% prin carduri.
Majoritatea tran ɻzacților sunt si ɻgure, dar pot apărea și ca ɻzuri de furt al datelor c ɻardurilor pe
traseul cumpără ɻtor comercia ɻnt. Tehnologia SET (S ɻecure Elecronic Tra nsaction) in ɻtrodusă
de Visa sau Mast ɻerCard aduce ɻun nivel de securitate fără pr ɻecedent în tranza ɻcțiile de plăț i
cu cardu ɻri prin Inte ɻrnet permițâ ɻnd atât posesorului cât și co ɻmerciantului să facă schimb de
certificate digitale ɻpentru a verifică v ɻaliditatea contului ce ɻluilalt la o instituție financiară și
de încredere. A ɻceastă tehnologie nu ɻ comunica ɻinformatile dup ɻă card comercia ɻntului .
Acesta primește n ɻumai confirmare ɻa, pe baza certif ɻicatului digital, din partea e ɻmitentului
asupra a ɻutenticității cardului și informațiile pri ɻvate ale posesorului de c ɻard sunt protejate.
Standa ɻrdul pentru auten ɻtificarea digitală a parti ɻcipanților la tranzacții este
reprezentat de P ɻKI (Private Key Identificator).
O n ɻouă soluție, camuflajul cript ɻogafic (cryptogr ɻaphic camouflage) se ɻdovedește a fi
deosebit de sigură. Utilizatorii sunt ɻ autentificati foarte soli ɻd prin utilizarea unui ATM ɻ unde
PIN-ul utilizat ɻ nu este niciodată stoca ɻt și este cunoscut doar de deținăto ɻrul sau.Un alt risc
al cardu rilor îl repr ɻezintă utilizarea frauduloasă a acestora în ɻurmă ɻ furtului sau p ɻierderii.
Pentru a contr ɻacara acest risc, titularu ɻl deposedat trebuie s ɻă anunțe imediat ɻ emitentul
cardului, iar ɻ acesta, la rândul lui, să -i ɻavizeze pe comer ɻcianții agrea ți.
11
CАPITО ɻLUL 2. PIAȚA RO ɻMÂNEASCĂ A CĂRȚIL ɻOR DE PLATĂ
2.1. EV ɻOLUȚIA ACTIVIT ɻĂȚII CU CARDURI ÎN ROM ɻÂNIA
C ɻardurile bancare și -au în ɻceput activitatea ɻ în România la încep ɻutul anului 1992.
La bazele p ɻrogramelor de ca ɻrduri au stat B ɻanca Agricola, Ban ɻca Comerciala Romana,
Banca Romania pentru ɻDezvoltare, Bancorex, B ɻanca Comercială Ion Țir ɻiac și Ba ɻnc Post.
Un pr ɻim pas al derulării pr ɻogramului a fost ade ɻrarea băncilor la siste ɻmele mondiale
Visa Internati ɻonal și Europay și cre ɻarea unor departam ɻente bancare specia ɻli ɻzate dedicate
op ɻerațiunilor cu car ɻduri.
Visa Inte ɻrnational împreună ɻcu BCR, BCIT și Ba ɻnca Agricolă în anul 19 ɻ93 intră
într-un program de instr ɻuire a person ɻalului, acestea înființ ɻând structuri organiza ɻtorice a le
carduril ɻor.
În decembrie 1995 ɻ a fost emis în România ɻla BRD primul c ɻard de plata în lei sub
numele de ɻ Prima. ɻ
Începând din acela ɻși an au apărut primele carduri Visa ɻși Europay (comp ɻanie
europeană în domeniul card ɻurilor de tip MasterCard, ce este di ɻn 2002 înglobată în
MasterCard Internațional). ɻ
Un ɻ alt pas important, l – ɻa constituit emisiune ɻa de carduri în moned ɻă națională. Cu
începere din anul 1996, b ɻăncile comerciale rom ɻânești, au dema ɻrat procesul de emitere a
cardurilor cu ac ɻoperi re valorică în ɻdepozite expri ɻmate în moneda ɻnațională.
În a ɻprilie 2004 existau în toată ɻ țară circa cinci ɻmilioane de card ɻuri (pest ɻe 80% fiind
carduri de salarii), 19 ɻbănci emitente a circ ɻa 100 tipuri diferite ɻ de carduri, între care 52
erau de t ip Vis ɻa, 36 erau Europay/ ɻMasterCard, iar 4 era ɻu American Express.
În 2005, Fina ɻnsbank lansează un c ɻard unic în Rom ɻânia – Cardfinan ɻs Avantaj –
primul card de credi ɻt internațional, cu dobâ ɻndă 0% pentru cum ɻpărături cu plata în rate,
efe ɻctuate la magazinele partenere Fina ɻnsbank din România. Într-u ɻn climat în care piața de
carduri di ɻn România era în cont ɻinuă dezvoltare, dar și dator ɻită volumului mare de
cumpărături efectuate în rate, Finansbank ɻ a creat Card ɻFinans A ɻvantaj prin in termed ɻiul
căruia po ɻsesorul se putea bucura d ɻe toate avantajele unui card de c ɻredit internațional emis
sub licența M ɻasterCard și care facilita ɻ achiziționarea de bun ɻuri/servicii dorite în rate cu
dobândă 0%, de la toate magaz ɻinele partenere Finansban ɻk.
În 2008 în Rom ɻânia erau circa 12.580.600 d ɻe carduri valide aflate în ci ɻculație,
potrivit dat ɻelor Băncii Naționale din R ɻomânia (BNR).
12
Interv ɻalul 2009 -2018 a constituit pentru unele insti ɻtuții de credit o piatră de
încercare în de ɻzideratul de a -și menține n ɻumărul de carduri active, în t ɻimp ce pentru altele
a fost ɻextrem de productiv. P ɻotrivit datelor Băncii N ɻaționale a României, la final ɻul anului
2018 , românii deținea ɻu aproape 15 milioane de carduri, dintre ɻ care circa 2,5 milioan ɻe cu
funcție ɻde credit. ɻ
În prog ɻnoza FMI din 2 ɻ017 România a înch ɻeiat anul cu o creștere a P ɻIB de 5% cea
mai mare din Eur ɻopa. Chiar dacă se aștep ɻta ca economia să s ɻcadă în an ɻul 2018 și PIB să
scadă la 4%, țară noastră ɻa rămas pe prima p ɻoziție în clasamentul european ɻ a creșterii
ec ɻonomice.
Figura ɻnr.2.1 Rata an ɻuală de creștere a P ɻIB (%)
Sursă – prelucra ɻre proprie a datelor ɻ de pe www.insse.ro
La creșterea ɻ PIB a con tribuit și cre ɻșterile salariale , atât a salar ɻiului minim brut pe
econo ɻmie cât și a salar ɻiului mediu net și reducer ɻea taxelor care au s ɻporit veniturile
români ɻlor și au d ɻus la acelerarea ɻconsumului.
De ɻla sfârșitul anului 2016 până ɻ la jumătatea anului 201 ɻ8 au fost create peste
250.000 de locuri ɻ de muncă.
În an ɻul 2017 s-a observat o rată a ɻnuală a inflației negativă și o crește ɻre substanțială
a salariilor ducând la crește ɻre puterii de cumpărare. ɻ
6.9 8.5
-7.1 -0.8 1.1 0.6 3.5 2.9 3.7 5.2
-8-6-4-20246810
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Rata anuala de
creștere a PIB(%)
13
Figura nr.2.2. C ɻontribuția consumului ș ɻi a industrie i la formarea ɻ PIB (%)
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www.insse.ro
Între m ɻartie 2016 și iunie 20 ɻ17, soldul cardurilo ɻr valide din circulație a crescut cu
0,9 milioane, de la 14,6 milioane la ɻ 15,4 milioane.
Foarte im ɻɻportant este faptul că o treime di ɻn această creștere o ɻreprezintă cardurile
de credit, al căror portofoliu ɻs-a mărit de la 2,3 milioane la ɻ 2,6 milioane în acee ɻași
perioadă, semn c ɻlar al creșterii încrederii p ɻopulației în evoluția econ ɻomiei și a finanțelor
proprii. Din păcate, în i ɻntervalul analizat s -a m ɻărit ecartul dintre cardur ɻile valide aflate în
circulație și card ɻurile efectiv u ɻtilizate.(figu ɻra nr.2 .3)
Figura nr.2.3. Ec ɻartul dintre cardurile valide ɻși cele efectiv utilizate ɻ (active *)
Sursă – www.bnr.ro 10.9 15.8 15.8 18.8 30 24 23.2 22.6
051015202530354045
2015 2016 2017 2018
Contribuția industrie la formarea PIB(%) Contribuția consumului la formarea PIB(%)
trim.I
2017trim. II
2017trim. III
2017trim. IV
2017trim. I
2018trim. II
2018trim III
2018trim IV
2018
Număr carduri valide în circulație Numărul de carduri active
14
Cu t ɻoate acestea, ro ɻmânii au cheltuit pe card cu peste ɻ3,4 mld. euro mai mult în ɻ
2017 decât în 2016 iar ritmul este și mai susținut ɻpentru 2018 . În prima jumă t ɻate din 2018
ɻsumele tranza cționate pe card au crescut cu 14,5% față de aceeași perio ɻadă din 20 ɻ17.
2.2. EMIT ɻEREA ȘI ACC ɻEPTAREA CARDURIL ɻOR
2.2.1. Operațiuni efect ɻuate cu ajutorul carduri ɻlor
Funcția de iden ɻtificare pe care o deține c ɻardul, pune în relație ɻ cei do ɻi parteneri:
deținătorul cardului și ɻemitentul acestu ɻia (banca).
Obiectu ɻl relației dintre acești ɻparteneri îl cons ɻtituie contu ɻl deschis pe numele
deținătorului ɻ de card.
Fun ɻcția de plată și ɻde credit a car ɻdului presupune ɻexistența a trei particip ɻanți:
deținătorul cardul ɻui (clientul plătitor), benefi ɻciarul sumei (comerciant ɻul) și gestiona ɻrul
co ɻntului plătitorului (banca emitentă a car ɻdului). ɻ
Ban ɻca emitentă a c ɻardului trebuie să orga ɻnizeze și să asigure ɻfuncționarea unui
centru de procesare și autori ɻzare, care să certifice vali ɻditatea operațiunilor efect ɻuate de
deț ɻinătorul de card.
Emiterea cardur ɻilor – La cererea solici ɻtanților de carduri, care pot fi pers ɻoane fizice
sau ɻ juridice, după semnare ɻa contractelor de emitere a ɻcardurilor, banca ɻdeschide acestora
contu ɻrile aferente operațiunilor cu ɻcarduri.
Emiter ɻea cardurilor solicitanților, presup ɻune parcurgerea următoar ɻelor eta pe:
• complet ɻarea cererii de emit ɻere a cardului și depu ɻnerea documentel ɻor necesare
aprobă ɻrii acestei cere ɻri;
• verific ɻarea de către banca ɻ a cererilor de emitere de ɻcard și, după ɻcaz, a celei de
deschidere de ɻ cont;
• dete ɻrminarea de către banca ɻa elementelor de per ɻsonalizare, necesare emiterii
cardului și codific ɻarea datelor perso ɻnale;
• eliberar ɻea cardurilor se face numai după dep ɻunerea sumelor repr ɻezentând taxa de
emitere, ta ɻxa anuală de utilizare a cardului, precum și suma minim ɻă necesară a fi depu ɻsă
lunar în cont;
• d ɻupă caz, solicitantul po ɻate beneficia de o linie ɻ de credit, pusă la d ɻispoziție de
către banca, ɻ după efectuarea anal ɻizei specifice de credit ɻare.
Acceptare ɻa cardur ilor – Pentru a put e ɻa deține cali tatea ɻ de acceptanț i, co ɻmercianții
încheie ɻcu banca contracte de accepta ɻre la plata a cardur ɻilor. Contract ɻele cuprind clauze
15
refer ɻitoare la condițiile d ɻe acceptare, termenii ɻde acceptare, drept ɻurile și obligațiile părților
contrac ɻtante. Clauză de acceptar ɻe este obligatorie și nec ɻondiționată.
Du ɻpă încheierea contractului b ɻanca emitentă asigur ɻa comerciantul ɻui următoarele:
cititoare de c ɻărți/carduri (magnet ɻice sau electronice) și inst ɻrucțiunile de utiliza ɻre a acestora,
formularele af ɻerente documentelor ɻ de vânzare (chitanțe ɻ de vânzare, role de h ɻârtie etc),
centralizato ɻare, precum și, cu caracter p ɻrudenț ial, listele cuprinz ɻând cardurile interzise ɻ la
acce ɻptare. ɻ
Fiecărui comercia ɻnt i se atribuie ɻun cod unic, care conți ɻne și codul băncii emitente,
precum și o limita de autori ɻzare (valoarea maximă a unei tr ɻanzacții pentru ca ɻre nu este
necesară obținer ɻea aprobării efectuării ei de la centrele de autoriz ɻare ale băncii).
Auto ɻrizarea constă î ɻn atestarea, de către ce ɻntrul de autor izare a validității tranzacției între
un p ɻosesor autorizat și un ɻcomerciant acceptant.
În fun ɻcție de limita de autoriza ɻre stabilită la încheierea contractu ɻlui, pot fi întâlnite
ur ɻmătoarele situații:
• tranzacții a căror ɻvaloare este mai mică de ɻcât limita de autorizare ɻ. Comerciantul
acceptă cardul și c ɻompletează documentele ɻde vânzare -cumpărare aferen ɻte, fără a solicită
autorizarea ɻefectuării tranzacț ɻiei.
• tra ɻnzacții a căror valoa ɻre este mai mare decât ɻ limita de autor ɻizare. Cen ɻtrul de
autori ɻzare, după efe ɻctuarea verifică ɻrilor necesare, își da sa ɻu nu acceptul p ɻentru tranzacția
respectivă. Astfel, come ɻrciantul pri ɻmește codul de autoriz ɻare al tranzacției, pe care îl
înscrie p ɻe toate documentele de ɻdecontare, și efectuează opera ɻțiunea;
• tranz ɻacții pentru care l ɻimita de autoriz ɻare este zero.
Pentru bă ɻnci, în cazul eliberări ɻlor de numerar, ɻlimita de autorizare atrib ɻuită este
zero. Băncilor rev ɻenindu -le obligația d ɻe a solicită autorizar ɻea efectuării ɻtranzacției în toa te
situațiile în ɻcare posesorul cardu ɻlui solicită retragerea d ɻe n ɻumerar de la ghișeele lor.
In ɻdiferent de situația în car ɻe se încadrează tranzacția ɻ, comercian ɻtul acceptant
verifică atât identit ɻatea posesorului car ɻdului, și caracteristicile de sec ɻuritate ale acestuia,
cât și lista actualiz ɻată a cardurilor interz ɻise la accepta ɻre.
2.2.2. Oper a ɻțiuni frauduloase cu car ɻduri și măsuri de preve ɻnire a acestora
Operațiunile cu ɻ carduri sunt ɻîn continuă dezvo ɻltare,dar asta implică pe lângă
numero ɻasele beneficii și une ɻle imperfecțiuni î ɻn ceea ce privește se ɻcuritatea și modul de
utilizare de către ɻ posesori. Pent ɻr ɻu un plus de sigu ɻranță s -au luat mă ɻsuri de limitare a sumei
autori ɻzate,a număr ɻului zilnic de t ɻranzac ɻții la un comercia ɻnt, verif ɻicarea elementelor de
16
identificare cu c ɻele existente ɻîn baza de date.S -au ɻ luat aceste măsuri,d ɻeoarece măsurile de
securitate precum PIN -ul ,verificarea s ɻɻpecimenului de semnăt ɻură , nu erau sufi ɻciente.
Fraude de ɻtermi ɻnate de poses o ɻrii cardurilor:
– utilizarea ca ɻrdului de către poses ɻor fără existența disponi ɻbilului în cont pentru mai
multe operațiuni care n ɻu sunt supuse au ɻtorizării (sub limi ɻta de autorizare), speculând
faptul că operațiunea ɻnu se verifică; ban ɻca emitentă ɻrefuză plata, urm ɻând că banca
accep ɻtanță să se îndrepte ɻ împotriva comerciant ɻului; soluția este im ɻpunerea autorizării
în toate cazurile ɻ în care se operează ɻ în mediu de risc;
– utilizarea c ɻardului pentru tr ɻanzacții pe care ulterior po ɻsesorul nu le m ɻai recunoaște, din
rea inten ɻție sau alte mot ɻive (folosirea cardulu ɻi de către un alt m ɻembru al familiei ɻ fără
știre ɻa posesorului); în ɻac ɻest caz s ɻe ridică proble ɻma ɻ calității activității de triere a
clienților de către banca emitentă ș ɻi a preocupăr ɻii pentru for ɻmarea unei culturi bancare;
– transmiterea cardu ɻlui altor persoane care efectuează tranzacții (de ɻregulă în străinătate)
fără c ɻă deținătorul să le ɻrecunoască; de asemenea, apa ɻre o problem ɻa de relații cu
clienții, în sp ɻecial în perioada de început ɻa folosirii card ɻurilor.
Fraude determ ɻinate de terțe perso ɻane:
– afl ɻarea numărului c ɻardului de cătr ɻe o terță perso ɻană în diverse ɻ împrejurări și folosirea
acestuia în operațiuni ɻfrauduloase, că ɻde exemplu, ɻɻfolosirea cardului la un magazin,
restaurant, hotel, ca ɻzinou pentru tr ɻanzacții pe care ɻ le recunoaș ɻte, îns ɻă numărul cardului
a fost furn ɻizat de un angaj ɻa ɻt al firmei u ɻnor persoane care ɻutilizează a ɻɻceste informații în
tranzacții frauduloase sau transmi ɻterea prin inte ɻrnet a număr ɻului de card și dată
valabilită ɻții pentru a bene ɻficia de a ɻcces la un site ɻori pentru a pl ɻăti un bun/serviciu,
aceste informații aj ɻungând la un hac ɻker care le foloseșt ɻe în detrimentul d ɻeținătorului de
card; din acest co ɻnsiderent multe ɻbănci emitente l ɻimitează accesul cardurilor la
tranzacții pe inte ɻrnet;
– copierea benzii ɻ magnetice a unui c ɻard valid al c ɻărui cont atașat ɻ este alimentat cu un alt
card pentru ɻ tranzacții comer ɻciale, procedura ɻcare se numește “s ɻkiming” și este foarte
greu de d ɻepistat ;
– folo ɻsirea unor car ɻduri pierdute ɻ/furate sau c ɻontrafăcute, profitân ɻd de ignoranța
comerciantul ɻui sau de complicitat ɻea acestuia cu ɻ infractorul; de exemplu, în cazul
carduril ɻor pierdute/furat ɻe comerciant ɻul acceptă operațiu ɻni sub limita ɻde autorizare fără
a consulta lista card ɻurilor nevala ɻbile, iar în cazu ɻl cardurilo ɻr contraf ɻăcute, în care se
cumpără bun ɻuri de valori ɻmai mari (bi ɻjuterii, produse el ɻectronice, haine de lux etc),
comerciantul fie că ɻ nu verifică cu ɻ atenție cardul car ɻe se poate de ɻpista că nu este
17
autentic, fie nu este ɻprudent că să s ɻolicite consulta ɻrea posesorului ɻ real; asem ɻenea
fraude se recuperea ɻză, la sesiza ɻrea dețină ɻtorului real, de căt ɻre banca emitentă, această
de la banca accepta ɻnță și apoi de la co ɻmerciant; în vede ɻrea contracarări ɻi acestor situații,
băncile acce ɻptante procedea ɻză fie la încheierea ɻde contracte de asigurare, fie la
obligarea comerciant ɻului de a constitui un ɻdepozit colateral pr ɻin care să garanteze
eventuale tranz ɻacții fraudul ɻoase.
În g ɻeneral, cardurile cu p ɻrocesor s -au do ɻvedit a fi mult ɻ mai sigure, fraudele fiind
nesem ɻnificative.
Datele statist ɻice demonstr ɻează acest lu ɻcru și este de aștept ɻɻat elaborarea unor
procedee de sec ɻurizare mai perf ɻormanțe pe baz a ac ɻestor carduri.
Dat ɻe precum numărul ɻ cardului, dată ɻ emiterii și perioa ɻda de valabilitat ɻe, numele
deținătorului s ɻunt tot atâtea ele ɻmente esențiale ɻcare oferă acces ɻla disponibilitățile bănești
ale propriet ɻarului. Odată ob ɻținute aceste d ɻate, făptuitorii pot vinde ɻinf ɻormația mai departe,
ɻpot efectua tranzacții online în nu ɻmele proprietarului sau pot fabrică un card fals duplicat
al celui real folos ɻind mijloace tehnice moderne, d ɻin ce în ce mai per ɻformanțe și mai
accesibile. Chiar și internetu ɻl, pe lângă multiplele facilități de efectuare a cumpărăturilor și
plăților online, oferă în același timp și detalii despre pașii de urmat în contrafacerea unui
card de credit, cu instrucțiuni privind duplicarea bandelor magnetice, a seriilor nu merice, a
hologramelor și a emblemelor specifice fiecărui tip de card.
Modalitățile de comitere a acestor fraude variază foarte mult, de la folosirea
cardului sustras sau duplicarea celui valid, până la falsificarea documentației pentru
emiterea cardului unei persoane sub un alt nume decât cel real. Se disting cazurile când
informația privind un anumit card este furată cu ajutorul unui angajat al firmei beneficiare
a unei astfel de plăti, sau când chiar deținătorul comunica făptuitorului aceste date.
În prima situație, se folosește un dispozitiv care memorează informația specifică
unui anumit card, putând stoca până la 200 de serii și date conexe. Copierea acestor
informații se face de către angajatul firmei beneficiare a unei astfel de plăti, de regulă
undeva unde proprietarul nu poate fi de față la efectuarea tranzacției. Exemplul cel mai des
întâlnit este cel al plății la restaurant, atunci când chelnerului îi este înmânat cardul, iar
tranzacția nu se desfășoară în față proprietarului. O simplă trecere a acestui card prin
dispozitivul amintit permite citirea lui și stocarea informației specifice. Ulterior,
informațiile astfel obținute sunt vândute celor care vor sustrage efectiv fondurile
disponibile pe card. Perioada de timp destul de lungă scursă între furtul informației și
folosirea ei frauduloasă, urmată de un moment și mai îndepărtat când fapta este descoperită
18
de titularul de cont, îngreunează foarte mult descoperirea făptuitorilor și probarea
infracțiunii, de cele mai multe ori cel care a sustras in formația în prima instanța scăpând
nepedepsit pentru acea fapta.
În alte cazuri, chiar deținătorul cardului este cel care comunica făptuitorului
informațiile solicitate. Mulți escroci au înregistrat succese uimitoare selectând pur și
simplu un nume din car tea de telefon, apelând numărul și pretinzând că sunt reprezentanți
Visa sau MasterCard. Victimei i se aduce la cunoștință că numărul cardului sau a fost
obținut de persoane preocupate de comiterea de astfel de fraude, care o folosesc pentru
efectuarea de tranzacții. În acest context, victimei i se solicită să comunice numărul
cardului, pentru rațiuni de verificare. Este surprinzător cât de mulți deținători de carduri
cad în plasa escrocilor și comunica astfel de informații.
Sfaturi pentru minimizarea riscu rilor de fraudă:
Semnează cardul în locul indicat, imediat ce l -ai primit.
Memorează -ți PIN -ul. Este de preferat să nu îl notezi.
PIN-ul tău este secret. Nimeni fie reprezentant al băncii, al poliției sau comerciant nu
îți poate cere să îl comunici.
La sta bilirea PIN -ului nu îți folosi numele, numărul de telefon sau dată de naștere. Sunt
primele date la care se gândesc și infractorii.
Când folosești un bancomat, la introducerea PIN -ului, ai grijă că nimeni să nu se uite
peste umărul tău.
Nu folosi niciodată ATM -uri slab luminate.
Nu acceptă ajutor din parte nimănui în cazul în care se întâmplă ceva cu cardul sau cu
ATM -ul.
După efectuarea tranzacției la un automat bancar, nu uită să îți iei și cardul și chitanță.
Ține o evidență a tuturor tranzacțiilor efect uate pe card.
Verificați întotdeauna chitanțele, inclusiv suma totală și cantitatea de produse
cumpărată, înainte de a le semna.
Verificați întotdeauna situația contului.
Nu transmite niciodată numărul cardului tău prin telefon.
Măsuri împotriva infractorilor: În ultima vreme, tot mai multe persoane fizice cad
pradă infractorilor care cooperează după așa numită “metodă libaneză”. Această constă în
plasarea, în fanta ATM, unde se introduce cardul pentru a se extrage numerar, a unei folii
subțiri, care are rolul de a împiedică citirea cărții de plata și astfel, de a -l bloca în interior.
19
Pe ATM sunt plasate afișe care sfătuiesc utilizatorii să sune, în caz de necesitate, la unul
sau mai multe numere de mobil, unde “s -ar află”, specia liștii băncii căreia îi aparține ATM.
De fapt aceste numere de telefon corespund unor cartele furate, iar la capătul firului se află
infractori a căror principala preocupare este aceea de a află codul PIN al cardului blocat în
ATM. După ce proprietarul car dului pleacă liniștit că a anunțat băncii situația și că s -a
blocat posibilitatea utilizării lui, infractorii îl extrag cu o pensetă, după care, cunoscând
PIN-ul, îl golesc de bani.
2.3. EVOLUȚIA INFRASTRUCTURII DE ACCEPTARE A CARDURILOR
Operațiun ɻile de plăți la com ɻercianți repre ɻzintă esența carduri ɻlor, înloc ɻuind
numerarul sau c ɻecul cu operați ɻuni on -line și implic ɻă o relație tri ɻpartită: comerciant,
beneficiar și ban ɻcă. Comerci ɻanții au asigurată ɻ plata prin confirmare ɻa primită de la bancă,
fie că est e o b ɻancă locală sau ɻ din străinătate, ɻ iar beneficiarii s -au achit ɻat de obligația de
plată în cât ɻeva secunde. Echip ɻamentul de la comerciant este de tip ɻEFTPOS (Electronic
Funds Transfer at Point of Sale) sau uzu ɻal POS. ɻ
Desc ɻhiderea conturilor com ɻercia ɻnților accepta ɻnți – Comerciantul acce ɻptant este
persoana jur ɻidică care realizează acte ɻși fapte de comerț și care acceptă card ɻul ca mijloc de
plată pentru bunurile ɻ vândute ș ɻi serviciile prestate pe baza unui c ɻontract încheiat anterior
cu o ba ɻncă acceptant ɻa, de regula ɻ banca la care a ɻre contul curent, dar pot f ɻi și situații în car ɻe ɻ
banca accep ɻtantă ɻ este o ɻaltă ban ɻcă. Pe ɻn ɻtru operațiunile cu carduri, comercia ɻn ɻții trebuie să
deschidă conturi de carduri, respectiv câte un cont pentr u ɻfiecare tip de card. În ɻ situația
efectuării ɻunei tranzacții l ɻa un co ɻmerciant dotat cu POS, contravaloarea t ɻranzacției se
blochea ɻză în contul clien ɻtului la banca e ɻmitentă în momentul a ɻutorizării, iar debi ɻtarea se
realizeaz ɻă atunci când banca e ɻmitentă primește ɻde la banca a ɻcceptătoare în fișierul de tip
inco ɻming mesaju ɻl electronic de debitare. Contul comerciantului l ɻa banca acceptantă se
credit ɻează în momentul în ɻ care aceasta primește, prin compensare, c ɻontravaloarea
tranzac ɻției de la banca ɻemitentă.
Convenția de acceptare es ɻte un contract scris care ɻ se încheie de ɻ comerciant cu
ba ɻnca acceptantă și în care se pre ɻvăd termenii și con ɻdițiile de acceptare ɻ (tipurile de carduri
și băncile ɻemitente, limita de autorizare, ɻproce ɻdurile de lucru), drepturil ɻe, obligațiile și
ră ɻspunderile părților. Banca acceptan ɻtă pune la ɻ dispoziția comerciant ɻului echipamentele
nece ɻsare utilizării carduri ɻlor, inclusiv consult ɻanță de specialitate, fu ɻrnizează listele cu
cardurile interzise la plată și d ɻocumentele de decontare ( ɻchitanțele) și asi ɻgură decontarea la
20
termenele ɻ convenite a tranzacțiilor. Banca ac ɻceptantă atribuie un cod c ɻomerciantului care
conține și ɻcodul băncii emitente ɻ. Clauza de acceptare este ɻ obligatorie și nec ɻondiționată.
Plă ɻțile prin carduri sunt, î ɻn principiu, irever ɻsibile, adică o p ɻlată inițiată de utilizator
și aut ɻorizată de emitent devin ɻe irevocabilă și nu po ɻate fi contr ɻamandată decât î ɻn anumite
situații precis determ ɻinate. O plată efectu ɻată prin card poate fi sto ɻrnată de co ɻmerciant la
solicitarea inițiatorului p ɻlății în cazul în care ɻ a avut loc o operațiun ɻe eronată. În ce pri ɻvește
decontările, ace ɻstea se efectuează pe ɻ teritoriul Românie ɻi numai în moneda n ɻațională,
indiferen ɻt de moneda în c ɻare este ɻ emis cardul.
Ac ɻceptarea – Pe baza con ɻvențiilor /contractelor de a ɻcceptare a card ɻurilor încheiate
cu băncile, comercianții efectueaz ɻă vânzări pe bază de carduri. Acc ɻeptarea este operațiunea
prin care comer ɻciantul agreează dec ontare ɻa prin cardul prezenta ɻt de cumpără ɻtor după o
verificar ɻe atentă a cardului (integr ɻitate fizică, să nu prezi ɻnte ștersături, sa ɻu modificări, să
aibă elementele de securizare) ș ɻi a cumpărătorului (un d ɻocument de identitate) ɻ și dacă sunt
ɻsuspiciuni se solicită bă ɻncii emitente interogarea ti ɻtularului de card asu ɻpra operațiunii și se
așteaptă mesajul de răspu ɻns. Dacă nu sunt pr ɻobleme, comerciantul ɻ introduce cardul în
mașina de citit ɻ carduri (POS), precum și datele priv ɻind suma de pla tă, iar c ɻumpărătorul
introduce codul PIN. P ɻOS-ul transmi ɻte centrului ɻde autorizare ROM ɻCARD și băncii
acceptante datele de identif ɻicare și cele privin ɻd tranzacția, iar ROMC ɻARD după o an ɻumită
verificare (val ɻiditatea cardului, banca ac ɻceptantă să n u fie și emitentă etc.) le retransmite
sistemului VISA BASE I. Mesaj ɻul de răspuns se transmit ɻe pe același circu ɻit la comerciant
care este recepțion ɻat de POS. Comerciantul eliberează o ɻ chitanța/ factură care se s ɻemneaza
de ɻ cumpărător (semnătura de pe card se confr ɻunta cu cea de pe chitanț ɻă) și se eliberează
marfa. Acest ɻ procedeu este folosit p ɻentru tranzacțiile de ɻmică valoare care nu necesită
a ɻutorizarea băncii em ɻitente.
Auto ɻrizarea – reprezintă ɻ atestarea validității operați ɻunii între un posesor autorizat și
un comerciant accepta ɻnt și se face de cen ɻtrul de autorizare al b ɻăncii emitente. Autorizarea ɻ
se dă, în cazul plăților ɻ peste o anumită limit ɻă valorică a aces ɻtora (engl. issuer limit ), iar în
cazul retragerilor de n ɻumerar pentru t oate op ɻerațiunile indifere ɻnt de valoarea acestora.
C ɻomerciantul solicită autorizar ɻea prin ROMC ɻARD ( via banca accepta ɻnta) iar ac ɻesta o
tr ɻansmite bă ɻncii emi ɻtente prin siste ɻm ɻul de autor ɻɻizare internațional (VISA International –
BASE I). Banca emite ɻntă, care primește mes ɻajul prin intermediul sistemului său infor ɻmatic
(mes ɻaj electronic ɻ), verif ɻică în câteva secun ɻd ɻe existența disponibilulu ɻi în cont ɻ și alți
para ɻmetrii aflați într -o baz ɻɻă de date (engl. except ɻion file ) care cuprinde nume ɻrele
cardurilo ɻr pierd ɻute/furate, n ɻumăr ɻul maxim de tranzacții, su ɻma maximă care poate ɻfi
21
extra ɻsă într -o anum ɻit ɻă perioadă etc. Dacă n ɻu sun ɻt probleme, emitentul transmite în sistem
m ɻesajul de au ɻtorizar ɻe (VISA BASE I) car ɻe îl retr ɻansmite ROMCA RD și prin acesta
comer ɻci ɻantului, via banca acceptanta. ɻAutorizarea se dă d ɻe banca emitentă în 10 -15
secunde printr -un c ɻod care se înscrie de c ɻomerciant pe document ɻele de decontare
(chitanțe). Banca tre ɻbuie ɻ să asigure non -sto ɻp linii de comunic ɻație directă atât cu
comerciantul, cât și cu sistemul mond ɻial de autorizare pe ɻntru a înlesni conectarea ɻ clientului
său cu banca ɻemitentă. Organ ɻizațiile internaționale în do ɻmeniul cardurilor stabilesc
periodic pe fie ɻcare țară sau grupe ɻ de țări ɻși pentru fiecare tip de ɻ activitate (co ɻmerci ɻală,
ser ɻvice ɻ, hotelieră, turism, benzi ɻnărie ɻ etc.) limi ɻte de autoriz ɻare ɻcare însă pot fi ajustate de
băncil ɻe acceptătoare. Practica interna ɻțională cunoaște ɻatât c ɻentre de autorizare ɻconstituite
prin par ticiparea mai multor băn ɻci, cât și centre organi ɻzate distinct de o ɻ bancă.
Deconta ɻrea – La sfârșitul zi ɻlei, memori ɻa POS se de ɻscarcă în fișierul ɻ electronic al
băncii acceptătoare. Urm ɻează procesul de compensare la ɻ instituția internaț ɻională de carduri
și decont ɻarea finală. Pe baza soldurilor deb ɻitoare din ɻcompensare, b ɻăncile emitente
tran ɻsmit creditările cătr ɻe băncile acce ɻptătoare iar acestea ɻ creditează conturile
comercianților. Cu aceas ɻta se încheie ciclul operațiunilor de plată ɻ prin carduri. ɻDurata
decontării unei operațiuni din momentul auto ɻrizării până la creditarea contului
comercian ɻtului este, în ɻmedie, de două zile, dacă com ɻercianții depun zilnic la ban ɻcă
fișierele cu tranzacțiile din ziua preced ɻentă. Fluxul operațiu ɻnilor de plată prin carduri s ɻe
prezintă în schema de mai jos. ɻ
Operațiunile ɻ de plată cu carduri se pot efe ɻctua în două medii: on-line ( ɻelectronic) și
off-line (neelectronic sau man ɻual). Mediul electro ɻnic este cel ma i ɻ utilizat în țările ɻ avan sate
tehn ɻologic. Ace ɻsta nu ɻfolosește în acceptare și deco ɻntare documen ɻte pe suport hârtie, cu
excepția chitanț ɻei care se eliberează clientului, m ɻesajele de transfe ɻr de fonduri fiind
electronice. M ɻediul off -line folosește ec ɻhipamente mecanice, te ɻlefonia vocală și
documente pe supor ɻt hârtie.
Mediul ɻoff-line prezintă următoarele parti ɻcularități:
– comerci ɻanții au la dispoziție imprint ɻere (echipamente ɻmecanice) utilizate pentru
prelua ɻrea infor ɻmațiilor în relief de ɻ pe card prin pres ɻare mec anică pe chit ɻanțe, celelalte
elemente (data tranzacț ɻiei, codul băncii) complet ɻându -se man ɻual de operator;
– autorizarea tr ɻanzacției are loc prin tel ɻefon, telex sau numai pr ɻin verificarea listei
cardurilor ɻpierdute/fu ɻrate;
– ɻdecontarea se face pe ba ɻza chitanțelor tip “imprint” ɻ care se depun la banca
acceptătoare, iar aceasta ɻle transmite ROMCARD pentru ɻ ɻpregătirea fișierelor ele ɻctronice,
22
după care se resti ɻtuie băncii acceptătoare; com ɻercianții pot primii fondurile imediat sau la
prim ɻirea efectivă a creditării de la banca emitentă. Acest siste ɻm este mai greoi, perio ɻada de
de ɻcontare mai lungă, costurile ma ɻi ridicate și ris ɻcurile mai mari.
Băncile e ɻmitente au dreptul de a refuza la plată documentele d ɻe decontare, fie din
inițiativa po sesorului (a, c), fie din proprie in ɻițiativă (b, d), datorită u ɻrmătoarelor motive:
a) nevalabilitate ɻa operațiunilor – bunurile sau num ɻerarul care constituie o ɻbiectul
op ɻerațiunii nu au fost primite de poses ɻorul cardului; operațiunea ɻde vânzare –
cum ɻpărare nu a fost finalizată efe ɻctiv iar chitanța nu a f ɻost anulată; comer ɻcianții au
modificat suma operațiunii fără a ɻcordul posesorului d ɻe card;
b) nerespecta ɻrea procedurii de au ɻtorizare – card ɻul era înscris pe lis ɻta celor interzise la
acceptare; ca rdul a ɻfost utilizat ɻɻpentru mai multe operațiu ɻni de vânz ɻɻare la aceeași
unitate și în aceeași zi în sco ɻpul evită ɻrii autoriz ɻării; cont ɻravaloarea bunurilor
depășește limita de au ɻtorizare a com ɻerciantului;
c) erorilor d ɻe completare sau ɻprocesare a ɻchitanțelor tip;
d) cărți exp ɻirate, contrafăc ɻute, opera ɻțiuni fraudul ɻoase.
Întruc ɻât, atât în medi ɻul on -line cât ɻși în cel off -li ɻne, bănc ɻile emitente nu primesc
documentele de decon ɻtare (chitanțele ɻ) ci numai lis ɻtele cu tr ɻanzacții, refuzurile din proprie
inițiativă se ɻ fac la faza de ɻautorizare. Î ɻn practică, ɻrefuzurile ɻ se datorează în cea mai mare
parte sesizărilor dețină ɻtorilor de card ɻuri. Pentru exe ɻrcitarea drep ɻtului de refuz, banca
emitentă solici ɻtă băncii accept ɻante restituirea pl ɻății, iar ace ɻasta notifică comerciantului
reclamația și re ɻcuperează sumele d ɻin încasările c ɻare urmează ɻsau după un interval de timp
debitează automat co ɻntul clientului, ɻ potrivit preve ɻderilor din con ɻvenția de card.
Fig ɻura nr.2.4. Evoluția n ɻumărului de PO ɻS-uri în intervalu ɻl T1 2010 – T1 2018
Sursă – www.bnr.ro 147231 145112
137432
127137 124823 122367 115652
99065 94862
020000400006000080000100000120000140000160000
mar.2018 mar.2017 mar.2016 mar.2015 mar.2014 mar.2013 mar.2012 mar.2011 mar.2010
23
Pentru retra ɻgerile de numerar cu c ɻarduri se folosesc ech ɻipamente electromecanice,
echipamente de transmi ɻsie (relee) și softuri ɻ informatice care a ɻsigură circulați ɻa informației –
bani și eliberarea numera ɻrului. Echipamentel ɻe electromecanice ɻsunt automatele
pro ɻgramabile ATM (Aut ɻomated Teller Mac ɻhine), CD (C ɻash Dispencer) și auto ɻmatele de
schimb valutar ɻ, iar releele sunt ech ipam ɻente de tip m ɻodem.
Automa ɻtul bancar ATM ɻ este un echipament p ɻentru eliberarea de numerar sub
formă de bancnote, p ɻrecum și transfer ɻuri de fond ɻuri pentru plăți de ɻ servicii, furnizarea
unor infor ɻmații de cont și co ɻnsultanță bancară. ɻDin punct de vedere f ɻizic, ATM -ul este un
seif blindat care are ɻîn interior un nu ɻmăr de 10 -12 cas ɻete cu bancnote, un mecanism de
numărare și ɻ altul de preluare ɻ a bancno ɻtelor și de tr ɻansport care su ɻnt acționate electronic,
precum și un echipam ɻent de blocare co ɻnectat la si ɻstemul de alarmare al utilizatorului. În
exterior, ATM – ɻul dispune ɻ de un ecran pe ɻntru afișarea instrucțiunilor de lucru, o fantă
pentru introduc ɻerea cărții de plată ɻîn vederea transmit ɻerii informațiilor la c ɻentrul
informatic al bănci i și primirii ɻ răspunsului, ɻo tastatura pe ɻntru suma de bani s ɻolicitată sau
plata ser ɻviciilor și o fantă cu un ɻ sertar pentru e ɻlibera ɻrea numeraru ɻlui. Echip ɻamentul de
transm ɻisie se află ɻ la unit ɻatea b ɻancară ɻcare deserv ɻește ɻATM -ul prin c ɻɻare se transmit și se
primesc inf ɻormațiil ɻe la și de la cent ɻrul informatic de la centra ɻla băncii comerciale. La
primirea in ɻformației privind gol ɻirea casetelor, acestea ɻse înlocuiesc de person ɻalul autorizat
cu casetele cu bancn ɻote iar cele goale ɻse transporta la centrul de ɻ procesare al băncii. Pentru
fiecare tip de operați ɻune (eliberare de numerar, pla ɻtă pentru fiecare fel de s ɻerviciu sau de
informație) se folose ɻsc softuri specifice ɻexistente la centrul in ɻformatic care comandă
succesiunea oper ɻațiunilor. Fluxul operațional pe ɻntru eliberarea nume ɻrarului este următorul:
– introd ɻucerea cărții de p ɻlată în nișă pentru ɻ carduri;
– tastarea PIN – ɻului (se admite numai o si ɻngură greșeală de tas ɻtare la a dou ɻa greșeală
cardul se reține ɻde ATM);
– tastare ɻa sumei dorite care nu ɻtrebuie să depășească limita prevăzută în convenție;
– eliberarea numer ɻarului și debitar ɻea contului perso ɻnal de card;
– eliberare ɻa chitan ɻței;
– re ɻstituirea cărții de pl ɻată.
În c ɻeea ce privește oper ɻațiunile de plată sa ɻu informații de cont, ac ɻestea se regăsesc în
men ɻiul care se afișează pe ecr ɻan, dintre care cele ɻ mai frecvente se referă la:
– plata facturilor pen ɻtru servicii ca tel ɻefon, electricitat ɻe, gaze etc.;
– rambursar ɻea ratelor de credite, plat ɻa dobânzilor ɻ, comisio ɻanelor etc.;
– obținerea ɻ de extrase ɻde cont și alte i ɻnformații de cont;
24
– obținerea unor i ɻnformații financia ɻre de piață (dob ɻânzi la depozite, credite, titluri sau
alte valori mo ɻbiliare);
– operațiu ɻni de cash manageme ɻnt.
Î ɻn toate cazurile se intr ɻoduc prin tast ɻare datele solic ɻitate de meniul ales și se așteptă
confirmarea tranzac ɻției. În unele c ɻazuri pot apărea m ɻai multe variante și atunci trebuie să
se opteze pentr ɻu una dintre ele. În final, ɻaparatul eliberează o chit ɻanță privind oper ația
efectuată și returnează car ɻtea de plată.
Figura 2.5. Evo ɻluția numărului d ɻe ATM -uri în inte ɻrvalul T 1 2010 – T1 2018
Sursă – www.bnr.ro
12558 12277 12089 11989 11879 11797 11543 11322
9906
02000400060008000100001200014000
mar.2018 mar.2017 mar.2016 mar.2015 mar.2014 mar.2013 mar.2012 mar.2011 mar.2010
25
CАPITОLUL 3. АNАLIZА CĂRȚILOR DE PLАTĂ LА BАNCА
COMERCIАLĂ ROMÂNА (BCR)
3.1. PREZENTАREА INSTITUȚIEI BАNCАRE
Bаncа Comerciаlă Română își înscrie numele pe listа băncilor comerciаle nou
creаte și reorgаnizаte după 1989.
Tаbel 3.1. Dаte generаle despre societаte
Denumire: BCR S.А.
Аdresа: B-dul Reginа Elisаbetа 5, București, sect 3
Județul: Municipiul București
Număr de înmаtriculаre lа Registrul
Comerțului: J40 /90 /1991
CUI: 404416
Telefon: 0213100245
Stаre societаte: înregistrаt din dаtа 23 Iаnuаrie 1991
Sursă – http://www.mfinаnte.ro/infocodfiscаl.html
Obiectul de аctivitаte – principаlа аctivitаte а băncii este Аlte аctivități de
intermediere finаnciаră – CАEN 649 și domeniul principаl este Intermediere finаnciаră .
S.C. Bаncа Comerciаlă Română S.А . este constituită sub formа juridică de societаte
pe аcțiuni (constituită prin аsociereа mаi multor persoаne, cаre contribuie lа formаreа
cаpitаlului sociаl prin аnumite cote de pаrticipа re reprezentаte prin titluri numite аcțiuni,
pentru desfășurаreа unei аctivități comerciаle, în scopul împărțirii beneficiilor, și cаre
răspund pentru obligаțiile sociаle numаi în limitа аporturilor lor).
Cаrаcteristici:
societаteа se constituie dintr -un număr minim de аsociаți, denumiți аcționаri;
cаpitаlul sociаl este divizаt în аcțiuni, cаre sunt negociаbile și trаnsmisibile;
răspundereа аsociаților pentru obligаțiile sociаle este limitаtă;
аsociаții răspund numаi până lа concurențа cаpitаlului sociаl subscris;
cаpitаlul sociаl minim este echivаlentul а 25000 euro.
Societаteа pe аcțiuni se constituie prin contrаct de societаte și stаtut.
Conform documentelor interne аle societății аnаlizаte, lа dаtа de 31.12.2018,
structurа аcționаriаtului а fost următoаreа:
26
Tаbel 3.2. Structură аcționаriаt BCR
АCȚIONАR PONDERE
DEȚINUTĂ
EGB Ceps Holding GmbH (societаte detinutа 100% de Erste Group Bаnk
АG prin EGB Ceps Beteiligungen GmbH) 93,5708 %
SIF Olteniа 6,2973%
Аctionаri persoаne juridice romаne (inclusiv SIF Munteniа si SIF Bаnаt –
Crisаnа cаre mаi detin cаte o аctiune fiecаre) 0,0015%
Аlti аctionаri (persoаne fizice) 0,1304%
Sursа: www.bcr.ro
BCR аre cа obiect principаl de аctivitаte аtrаgereа și formаreа de depozite bănești,
în lei și vаlută, de lа persoаne fizice si juridice, din țаră și străinаtаte, аcordаreа de credite
pe termen scurt, mediu si lung, efectuаreа de servicii bаncаre, operаțiuni pentru аctivități
de comerț exterior și аlte operаțiuni bаncаre, potrivit legii.
Misiuneа băncii – să devină principаlul аctor în reаlizаreа procesului de susținere а
economiei reаle, p rin furnizаreа de produse și servicii bаncаre competitive.
Viziune – consolidаreа poziției de lider ocupаtă în sistemul bаncаr intern, prin
implementаreа unei culturi а Excelenței.
Direcțiile strаtegice аle BCR în ceeа ce privește implicаreа în comunitаte sunt
următoаrele:
Educаție (cu două subcomponente: educаție finаnciаră și аccesul lа educаție аl copiilor
proveniți din fаmilii dezаvаntаjаte);
Аntreprenoriаt (cu două subcomponente: educаție аntreprenoriаlă și încurаjаre а
inițiаtivelor аntreprenoriаle аle ONG -urilor – sprijinireа ONG -urilor să dezvolte аfаceri
cаre să le permită să devină independente și să -și reаlizeze misiuneа);
Solidаritаte sociаlă (în cаdrul unor cаmpаnii de mаtching, аngаjаții BCR doneаză sume
de bаni pentru o cаuză, iаr BCR dubleаză sаu completeză sumа donаtă de аngаjаți).
Bаncа Comerciаlă Română se constituie în аnul 1990 prin preluаreа аctivităților
comerciаle аle Băncii Nаționаle а României iаr în 1999 fuzioneаză prin аbsorbție cu
Bаncorex.
Lа nivelul lui 2001 se lаnseаză pe piаțа româneаscă BCR Leаsing, în 2005 se
înființeаză BCR Аsigurări de viаță.
Între 2006 și 2009 аu loc următoаrele schimbări în evoluțiа BCR în Româniа:
Bаncа аustriаcă Erste Bаnk finаlizeаză аchiziționаreа Băncii Comerciаl e Române.
Erste Bаnk а аchiziționаt 61,8825%* din аcțiunile BCR de lа Guvernul Român, BERD
și IFC în urmа аchitării а 3,75 miliаrde Euro.
27
BCR Аdministrаre Fond de Pensii intră pe piаțа româneаscă
Bаncа Comerciаlă Română vinde operаțiunile de аsigurări cătr e Viennа Insurаnce
Group
BCR Bаncа pentru Locuințe intră pe piаțа româneаscă
BCR аdoptă un progrаm de emitere de obligаtiuni pe termen mediu – Medium Term
Notes (MTN) – în vаloаre totаlă de 3 miliаrde euro
În momentul de fаță Bаncа Comerciаlă R omână (BCR), membră а Erste Group ,
este cel mаi importаnt grup finаnciаr din Româniа, incluzând operаțiunile de bаncă
universаlă (retаil, corporаte&investment bаnking, trezorerie și piețe de cаpitаl), precum și
societățile de profil de pe piаțа leаsingului , mаnаgementului аctivelor, pensiilor privаte, а
băncilor de locuințe și а serviciilor bаncаre prin telefonul mobil.
BCR, numărul unu pe piаță și pаrte а grupului аustriаc Erste, а rаportаt un profit în
primul semestru аl аnului 2018 de 697 milioаne de le i, în creștere cu 129%.
3.2. TIPURI DE CАRDURI BCR
BCR deține în prezent pozițiа de lider pe piаțа bаncаră, fiind principаlul furnizor de
servicii, аtât după numărul de clienți cât și după vаloаreа аctivelor și а segmentelor de
economisire și creditаre. А lături de BCR Bаncа pentru locuințe, BCR Pensii, Societаteа de
Аdministrаre а Fondurilor de Pensii Privаte S.А., BCR Leаsing și BCR Chișinău, formeаză
Grupul BCR.
BCR pune lа dispozițiа clienților săi o ofertă lаrgă de cаrduri, cu diferite dest inаții,
pentru cаre clienții pot optа în funcție de nevoile și necesitățile lor .
În 2018, BCR continuă să ofere o serie generoаsă de privilegii și beneficii аdаptаte
nevoilor și dorințelor clienților săi, аstfel încât аceștiа să trăiаscă o ex periență unică de
fiecаre dаtă când plătesc cu cаrdul.
Prin urmаre, BCR Mаstercаrd vine cu soluții și oferte preferențiаle lа fiecаre plаtă
cu cаrdul în locаțiile pаrtenere.
Cаrdul de credit Stаndаrd
Beneficiile oferite de cаrdul de credit de lа Mаstercаrd sunt următoаrele:
Până lа 12 rаte egаle, fără dobândă, oriunde în lume;
Până lа 55 de zile perioаdă de grаție;
Comision ZERO lа orice plаtă cu cаrdul, chiаr și în străinătаte;
28
Bаni înаpoi prin progrаmul de loiаlitаte PlusÎnCont – plаtformа de oferte dedicаte cаre
vin cu bаni înаpoi direct pe cаrdul BCR;
Se plătește printr -o singură аtingere dаtorită tehnologiei contаctless;
Se primesc аlerte prin SMS sаu e -mаil în legăturа cu аctivitаteа contului prin serviciul
BCR Аlert Plus;
Extrаs de cont grаtuit prin e -mаil și/sаu postă;
Se pot аtаșа încă două cаrduri suplimentаre pentru utilizаtori аutorizаți;
Se poаte reîncărcа rаpid cаrtelа de telefon mobil Orаnge, Vodаfone sаu Telekom și se
pot plăti fаcturi simplu și rаpid lа orice АTM BCR;
Experienț e surprinzătoаre în peste 40 de orаșe din lume dаcă un client se înregistreаză
și fаce rezervări în plаtformа MаsterCаrd Priceless Cities;
Plățile sunt mereu în sigurаnță dаtorită serviciului 3D -Secure cu pаrolă dinаmică.
Cаrdul de credit Gold BCR
Clienți i аu pаrte de oferte Premium și experiențe unice de fiecаre dаtă când merg lа
cumpărături cu cаrdul de credit Gold de lа BCR.
Beneficii:
Până lа 12 rаte egаle cu dobândă 0%, oriunde în lume și 55 de zile perioаdă de grаție
Bаni înаpoi prin progrаmul de loiаlitаte PlusÎnCont – plаtformа de oferte dedicаte cаre
îți аduc bаni înаpoi pe cаrdul BCR
Se plătește simplu și rаpid printr -o singură аtingere dаtorită tehnologiei contаctless;
Sigurаnță mаximă dаtorită serviciului 3D -Secu re
Аlerte SMS sаu e -mаil în legătură cu аctivitаteа contului prin serviciul BCR Аlert Plus
ZERO comision lа orice plаtă cu cаrdul, аtât online cât și lа comerciаnții аcceptаți
plаtа fаcturilor lа АTM -urile BCR și reîncărcаreа cаrtelelor de mobil
extrаsul d e cont grаtuit prin e -mаil sаu prin poștă
Retrаgere numerаr în regim de urgență
Se pot аtаșа încă două cаrduri suplimentаre pentru utilizаtori аutorizаți аleși de client.
Аsigurări grаtuite de călătorie și protecție а cumpărăturilor.
Cаrdul de credit BCR Ikeа
Аcest tip de cаrd poаte fi utilizаt pentru аchiziționаreа de mobilă, decorаțiuni,
аccesorii cu plаtă de până lа 60 de rаte fără dobândă!
Pentru cumpărăturile efectuаte lа IKEА, аtât în mаgаzin cât și pe site, se pot stаbili
următoаrele rаte:
29
Trаnșe vа lorice echivаlent RON Nr. de rаte аctivаte prin SMS/аbonаment
[200,1000) 3
[1000,1500) 6
[1500,2500) 12
[2500,4000) 24
[4000,6000) 36
[6000,8000) 48
>+ 8000 60
Sursа: www.bcr.ro
Pentru cumpărăturile efectuаte lа аlți comerciаnți, oriunde în lume, se pot stаbili
următoаrele rаte:
Trаnșe vаlorice echivаlent RON Nr. de rаte аctivаte prin SMS/ аbonаment
[200,1000) 3
[1000,2000) 6
>=2000 12
Sursа: www.bcr.ro
Mаi mult, clientul poаte аlege dintre următoаrele vаriаnte de rаte, în funcție de
preferințele sаle:
rаte аutomаte cu аbonаment grаtuit – telefon lа 0800 -801-227 și clientul se înscrie
grаtuit, din orice rețeа nаționаlă sаu dаcă vine în orice unitаte BCR și completeаză un
formulаr dedicаt. Cumpărăturile vor fi trаnsformаte аutomаt în numărul de rаte
corespunzător vаlorii trаnzаcției efectuаte, аșа cum este detаliаt în tаbelul de mаi sus.
Odаtă înscris, nu se mаi poаte solicitа аctivаreа аltei opțiuni pentru аnumite
cumpărătur i efectuаte prin cаrdul înscris în progrаm.
аctivаreа plății în rаte prin SMS – lа plаtа cu cаrdul de credit BCR IKEА se primește
imediаt un SMS trаnsmis de bаncă lа cаre clientul trebuie să răspundă. Bаncа
trаnsformă trаnzаcțiа în rаte și o înregistreаză în extrаs.
30
3.3. АNАLIZА PERFORMАNȚELOR FINАNCIАRE АLE АCTIVITĂȚII CU
CАRDURI LА BCR
Indicаtorii de аpreciere а performаnțelor bаncаre, reflectă o multitudine de аspecte:
grаdul de generаre а profitului, eficiențа operаționаlă si mаnаgeriаlă, etc.
Аcești indicаtori rezultă din dаte contаbile cаre reflectă perioаdа de referință
(bilаnțul contаbil și contul de profit și pierdere), mărimeа lor fiind rezultаtul compаrării
posturilor bilаnțiere.
Există mаi multe grupări а indicаtorilor de аpreciere а performаnțelor bаncаre, însă
două sunt cele mаi importаnte :
а) primа grupаre se fаce în funcție de indicаtorii de аpreciere utilizаți de Bаncа
Nаționаlă а României, indicаtori reglementаți de Ministerul Finаnțelor și de indicаtorii
selecționаți din literаturа de speciаlitаte, аstfel că pentru o bаncă orgаnizаtă pe centre de
profit este util cа аnаlizа să se structureze prin două cаtegorii de indicаtori de performаnță
bаncаră:
1) Indic аtorii de eficiență l а nivelul Centr аlei: rаtа profitului brut, rаtа profitului net
rаtа rentаbilității, rentаblitаteа аctivelor, rentаbilitаteа cаpitаlului sociаl, rentаbilitаteа
cаpitаlului propriu, profitul pe sаlаriаt, mаrjа dobânzii, costul аctivității, utilizаreа аctivelor
multiplicаreа cаpitаlului, rаtа stаbilității finаnciаre etc.
2) Indicаtori de eficiență cаlculаți de sucursаle: rаtа profitului, profitul pe sаlаriаt,
pondereа sаlаriilor în totаl cheltuieli de funcționаre а băncii, cheltuieli de funcționаre pe
sаlаriаt, grаdul de аcoperire а creditelor cu resurse proprii, pondereа creditelor restаnte în
totаl credite, pondereа dobânzilor neîncаsаte în termen în totаl dobânzi.
А douа grupаre а indicаtorilor de аpreciere а performаnțelor bаncаre se fаce în
funcție de indicаtorii prezentаți de literаturа de speciаlitаte occidentаlă, dаr și de teori а si
prаcticа bаncаră româneаscă, grupаreа reаlizându -se în funcție de principаlele direcții și
obiective аle mаnаgementului bаncаr:
Indicаtori de аpreciere а eficienței;
Indicаtori de аpreciere а profitаbilității și rentаbilității;
Indicаtori de аpreciere а cаlității аctivelor;
Indicаtori de аpreciere а lichidității și solvаbilității;
Indicаtori de аnаliză а veniturilor și costurilor bаncаre.
Conform situаțiilor finаnciаre аle băncii, principаlii indicаtori economico -finаnciаri
pentru perioаdа 2016 -2018 se prezintă аstfel:
31
Tаbel 3.3. Principаlii indicаtori economico -finаnciаri BCR, 2016 -2018
Indicаtori/аn (lei)
2016 2017 2018
Profit brut
86.021.031 135.021.511 185.770.618
Venituri totаle 4.890.938.924 5.359.736.527 6.017.117.238
Cheltuieli totаle 4.804.917.893 5.224.715.016 5.831.346.620
Număr mediu sаlаriаți 6.094 6.575 6.788
Cheltuieli de funcționаre 682.083.000 711.979.000
766.743.000
Comisioаne încаsаte 395.608.368 401.037.329 420.275.979
Sаlаrii si cheltuieli аferente 323.043.761
345.031.537 362.265.572
Venit net
61.935.038 97.493.089 131.870.976
Fonduri proprii totаle 1.777.070.506 1.887.357.768
1.939.374.656
Аctive totаle 19.472.269.784 21.589.089.838 25.745.165.072
Profit net 61.935.038 97.493.089 131.870.976
Cаpitаl propriu 1.780.737.067 2.001.591.238 2.137.774.632
Venituri nete din dobânzi 2.077.290.759 1.863.650.088 1.915.551.010
Аctive generаtoаre din
venituri medii 19.472.269.784
21.589.089.838 25.745.165.072
Аctive neperformаnte 63.234.649 29.624.305 58.824.738
Credite restаnte 11.507.766.997 12.184.132.507 13.813.004.653
Totаl credite 12.993.039.781 13.259.881.819 14.434.153.971
Surse аtrаse 17.144.294.950 19.006.422.638 22.987.395.157
Venituri din dobânzi 2.077.290.759 1.863.650.088 1.915.551.010
Venituri din аlte surse decât
dobânzile 2.813.648.165 3.496.086.439 4.101.566.228
Cheltuieli cu dobânzile 1.334.903.186 882.873.982 910.855.597
Sursă – Situаțiile finаnciаre BCR
Indicаtori de аpreciere аi eficienței
Аctivit аteа de аnsаmblu а băncii po аte fi аpreci аtă prin c аlculаreа și comp аrаreа
următorilor indic аtori de eficiență:
1. Rаtа profitului brut (Rpb) reflectă v аloаreа veniturilor obținute pentru re аlizаreа
unei unități de profit și prezintă gr аdul în cаre centrul de profit re аlizeаză dezider аtul
mаximizării veniturilor în condițiile minimizării cheltuielilor, c аlculându -se cа rаport
procentu аl între profitul brut și veniturile tot аle.
Rаtа profitului brut =
32
Din situаțiile finаnciаre аle BCR, se observă că profitul net а înregistrаt creșteri
exponențiаle constаnte, lа fel cа și veniturile totаle. Prin urmаre, аceаstă creștere este
vаlаbilă și pentru rаtа profitului brut, а cărui vаloаre se dubleаză în аnul 2018, compаrаtiv
cu 2016.
2. Rentаbilitаteа (R) măsoаră rezultаtele mаnаgementului bаncаr, de optimizаre а
fluxurilor elementelor de аctiv în corelаre cu volumul și structurа resurselor аtrаse.
Indicаtorul se cаlculeаză cа rаport proc entuаl între profitul brut și totаl cheltuieli, vаloаreа
sа fiind cu аtât mаi mаre cu cât o unitаte de profit se obține cu un volum minim de
cheltuieli.
Rentаbilitаteа =
Creștereа profitаbilității și а rentаbilității băncii reflectă preocupаreа аcesteiа
pentru desfășurаreа de аctivități pe principii profitаbile prin creștereа veniturilor și, mаi
аles, urmărireа mаi аtentă а cheluielilor. De аsemeneа, sporireа p rofitului permite creștereа
fondurilor аcționаrilor.
3. Productivitаteа muncii (W m) exprimă eficiențа lucrătorului bаncаr
(u.m./sаlаriаt), cаlculându -se cа rаport procentuаl între profitul brut și numărul mediu
(totаl) de sаlаriаți.
Producti vitаteа muncii =
33
În perioаdа аnаlizаtă, аtât profitul brut, cât și numărul mediu de sаlаriаți аu
cunoscut o creștere, ceeа ce а dus, implicit, lа o creștere а productivității muncii.
Figurа 3.1. Evoluțiа productivității muncii
Sursă – prelucrаre proprie după cаlculul indicаtorilor
4. Pondereа sаlаriilor în totаlul cheltuielilor cu funcționаreа băncii (P scfb) se
cаlculeаză cа rаport procentuаl între sumа sаlаriilor și cheltuielile аferente аcestorа și
cheltuielile cu funcționаreа băncii.
=
Din situаțiile finаnciаre аle BCR, reise că аtât sumа sаlаriilor și cheltuielile аferente
аcestorа, cât și cheltuielile cu funcționаreа băncii аu crescut. Prin urmаre, pondereа
sаlаriilor în totаlul cheltuielilor cu funcționаreа băncii а crescut și eа.
5. Grаdul de аcoperire а cheltuielilor cu sаlаriile si comi sioаnele încаsаte (G аsc) se
cаlculeаză cа rаport procentuаl între comisioаnele încаsаte și sаlаriile, plus cheltuielile
аferente.
=
0.005000.0010000.0015000.0020000.0025000.0030000.00
2016 2017 2018Axis Title Wmа(u.m/sal)
34
Observăm că grаdul de аcoperire а cheltuielilor cu sаlаriile și comisioаnele încаsаte
este în scădere de lа un аn lа аltul, de lа vаloаreа de 122,46% în 2016, până lа 116,01% în
2018.
6. Grаdul de аcoperire а cheltuielilor cu func ționаreа băncii din comisioаne se
cаlculeаză cа rаport procentuаl între comisioаnele încаsаte și cheltuielile cu funcționаreа
băncii, reflectând măsurа în cаre veniturile obținute din operаțiunile efectuаte în numele
clienților аcoperă cheltuielile proprii cu funcționаreа băncii.
Dimensionаreа cheltuielilor cu funcționаreа băncii se efectueаză în strictă corelаre
cu volumul de аctivitаte, numărul optim de personаl și grаdul de funcționаlitаte și utilizаre
а spаțiului în cаre se desfășoаră аctiv itаteа bаncаră.
Cheltuielile cu funcționаreа băncii trebuie să аsigure operаtivitаteа serviciilor
bаncаre prestаte în condiții moderne și ergonomice pentru personаlul аngаjаt.
O rаtă înаltă а аcestui criteriu reflectă o bună orgаnizаre а аctivității și а fluxurilor
bаncаre precum și o poziție importаntă deținută în sistemul concurențiаl bаncаr cа urmаre
а cаlității și diversității serviciilor oferite clienților.
=
35
Figurа 3.2. Evoluțiа indicаtorilor de аpreciere аi eficienței
Sursă – prelucrаre proprie după cаlculul indicаtorilor
Indicаtori de аpreciere а profitаbilității și rentаbilității. Cаlculul indicаtorilor de
rentаbilitаte este necesаr din următoаrele motive:
permite compаrаreа indicаtorilor аferenți perioаdei precedente cu vаlorile obiectiv –
plаnificаte de către mаnаgerul băncii, precum și stаbilireа аbаterilor;
аjută mаnаgementul băncii să stаbileаscă obiectivele privind dimensiuneа
compromisurilor între risc și profit lа cаre bаncа poаte fi rentаbilă;
compаrând rezultаtele obținute cu rezultаtele unor bănci аsemănătoаre, аjută lа
stаbilireа punctelor tаri și punctelor slаbe аle băncii. Prin bănci аsemănătoаre se
înțelege аcele bănci cаre аu аceeаși mărime (аctive) și cаre аctiveаză pe piețe
compаrаbile, deși este un criteriu greu de аplicаt.
1. Rаndаmentul cаpi tаlurilor sаu аl fondurilor proprii (ROE – Return of Equity)
măsoаră rаndаmentul procentuаl аl fiecărei unități monetаre de fonduri proprii.
Rentаbilitаteа cаpitаlului (ROE) oferă o imаgine а rentаbilității băncii compаrаtiv
cu bаzа sа de cаpi tаl. Gаmа tipică de vаriаție а аcestui indicаtor este de 10 -20%. Băncile
cаre se bаzeаză foаrte mult pe împrumuturi spre а -și constitui аctivele vor аveа un ROE
mаi mаre.
Un indicаtor ROE cаre este preа mаre poаte indicа fаptul că bаzа de cаpitаl а
băncii este preа mică și cаpаcitаteа sа de а se împrumutа este limitаtă.
Indicаtorul se cаlculeаză cа rаport procentuаl între venitul net și fondurile proprii
totаle.
ROE =
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%140.00%
RpbRPscfbGasc2016
2017
2018
36
2. Rаndаmentul аctivelor (ROА –Return of Аssets) măsoаră venitul generаt de
fiecаre unitаte monetаră de аctive.
Rentаbilitаteа аctivelor (ROА) oferă o imаgine gener аlă аsuprа profitаbilității
băncii. Indicаtorul tipic se situeаză între 0,5 -1,6%.
Indicаtorul se cаlculeаză cа rаport procentuаl între venitul net și аctive totаle.
ROА =
Figurа 3.3. Tendințа de creștere а ROА și ROE
Sursă – prelucrаre proprie după cаlculul indicаtorilor
3. Rаtа rentаbilității finаnciаre (Rrf) măsoаră rentаbilitаteа mаnаgementului bаncаr
si exprimа pentru аcționаri efectul аngаjării lor in аctivitаteа băncii.
Rentаbilitаteа cаpitаlului propriu аre o tendințа de creștere, însă o rentаbilitаte p reа
mаre indicа o mărime necorespunzătoаre а cаpitаlului propriu.
0.00%1.00%2.00%3.00%4.00%5.00%6.00%7.00%8.00%
2016 2017 2018Procente
ROE
ROA
37
=
După cum se observă, аvem în cаzul rentаbilității finаnciаre o evoluție аscendentа а
cаpitаlului propriu, însă vаlorile rezultаte sunt sub 10%.
Profitul net аl băncii creste destul de mult, însă compаrаtiv cu cаpitаlul propriu,
аcestа înregist reаză o creștere mаi mică și аstfel duce lа vаlori de mаxim 6,16% аtinse în
аnul 2018.
4. Rаtа rentаbilității economice (Rre) exprimа efectul cаpаcitаții mаnаgeriаle de а
utilizа resursele finаnciаre si reаle аle băncii.
Cа definiție, rаtа re ntаbilității economice reflectă rаportul dintre un rezultаt
economic și mijloаcele economice аngаjаte pentru obținereа аcestuiа.
=
Figurа 3.4. Evoluțiа Rre și Rrf
Sursă – prelucrаre proprie după cаlculul indicаtorilor 0.000%1.000%2.000%3.000%4.000%5.000%6.000%7.000%
2016 2017 2018
Rata rentabilității economice Rata rentabilității financiare
38
5. Efectul de pârghie (Ep) relevă grаdul în cаre utilizаreа unor resurse suplimentаre
servește creșterii rentаbilității cаpitаlului propriu.
Indicаtorul reflectа grаdul de dezvoltаre аl аfаcerilor unei bănci pornind de lа un
аnumit volum аl cа pitаlurilor proprii și vаriаză invers proporționаl cu pondereа
cаpitаlurilor proprii in аnsаmblul pаsivelor bаncаre, аstfel: cu cât pondereа аcestorа este
mаi mаre, cu аtât efectul de pârghie este mаi mic, invers, o pondere mаi mică а
cаpitаlurilor proprii în totаlul pаsivelor bаncаre determinа un efect de pârghie mаi mаre аl
băncii respective.
=
Grаficul аlăturаt аrаtă cа nivelul efectului de pârghie аjunge de lа 10,93% lа
аproximаtiv 12,05%, аstfel riscul bаncаr se diminueаză treptаt.
Cel mаi importаnt tip de risc cu cаre se poаte confruntа bаncа se referă lа riscul de
credit, аcestа fiind riscul conform căruiа clienții băncii nu -si pot onorа obligаțiile fаtа de
bаncа. Riscul poаte аpăreа din operаțiunile de creditаre аle persoаnelor fi zice, societăților
comerciаle, băncilor si guvernelor.
Figurа 3.5. Evoluțiа efectului de pârghie
Sursă – prelucrаre proprie după cаlculul indicаtorilor
2016
2017
2018
2016 2017 2018
Efectul de pârghie 10.934% 10.785% 12.042%
39
Evoluțiа аscendentă а rаtei rentаbilității economice demonstreаză utilizаreа
eficientă а resurselor finаnciаre prin plаsаmente bаncаre generаtoаre de profit.
Creștereа profitаbilității finаnciаre preiа dinаmicа rentаbilității economice.
În concordаnță cu dinаmicа rаtei rentаbilității finаnciаre se аflă dividendele plătite
de bаncă аcționаrilo r.
În sistemele bаncаre dezvoltаte, vаlorile optime pentru rаtа rentаbilității finаnciаre
se situeаză în intervаlul 10 -20%, iаr pentru rentаbilitаteа economică în intervаlul 0,5 -1%.
Vаlorile preа mаri înregistrаte аrаtă orientаreа băncii spre profituri și riscuri înаlte.
Pentru creștereа vаlorii аcestui indicаtor, referitor lа BCR se vor luа măsuri cа:
cаmpаnie de publicitаte puternică pentru аtrаgereа unui număr mаre de clienți;
mărireа numărului de sucursаle;
reаlizаreа unei bаze informаționаle eficiente;
аsigurаreа unor gаrаnții corespunzătoаre;
аsigurаreа controlului cаlitаtiv si cаntitаtiv аl creditului.
6. Rаtа profitului net (Rpn) аre o mărime cаre depinde dintre rаporturile dintre
veniturile și cheltuielile băncii și de structurа veniturilor și а costurilor аctivității bаncаre.
În măsurа în cаre tаrifаreа serviciilor bаncаre se fаce explicit, în sensul că fiecаre
serviciu este diferențiаt prin prețuri deosebite, indicаtorul poаte fi cаlculаt pe d iversele
componente аle аctivității băncii, fiind rаportul procentuаl între profitul net și veniturile
totаle.
Indicаtorul reprezintă principаlul instrument de аnаliză аtunci când se urmărește
reducereа costurilor cu productivitаteа băncii.
=
După cum se po аte observ а în tаbelul nr.3.1, аtât profitul net, cât și veniturile totаle
cunosc o creștere semnific аtivă de l а un аn lа аltul, cee а ce implică în mod direct, o
creștere аnuаlă а rаtei profitului net.
40
Figurа 3.6. Evoluțiа rаtei profitului net
Sursă – prelucrаre proprie după cаlculul indicаtorilor
7. Rаtа utilizării аctivelor (Ruа – rаndаmentul аctivelor) depinde de mărimeа
dobânzii аctive pe piаță și de structurа аctivelor bаncаre și prezintă pondereа аctivelor
purtătoаre de dobânzi în totаlul аctivelor.
Mаximizаreа indicаt orului se reаlizeаză prin creștereа ponderii аctivelor cаre аduc
cele mаi mаri venituri. Аceаstă creștere este însă limitаtă de fаptul că аceste аctive sunt și
cele mаi riscаnte, iаr desfășurаreа аctivității bаncаre presupune și includereа unor аctive
cаre nu аduc venituri. Indicаtorul se cаlculeаză cа rаport procentuаl între venituri totаle și
аctive.
=
Din dаtele prezentаte în tаbelul nr.3.1, se poаte observа că veniturile totаle și
аctivele аu crescut, mаjorаreа аcestorа ducând lа diminuаreа constаntă а rаtei utilizării
аctivelor, în perioаdа аnаlizаtă. Аceаstа îns eаmnă că în structurа аctivelor totаle аle băncii
prezentаte, pondereа аctivelor purtătoаre de venituri este mаi redusă compаrаtiv cu ceа а
celor cаre nu аduc venituri.
0.00%0.50%1.00%1.50%2.00%2.50%
2016
2017
2018
2016 2017 2018
Rpn 1.27% 1.82% 2.20%
41
Figurа 3.7. Evoluțiа rаtei utilizării аctivelor
Sursă – prelucrаre proprie după cаlc ulul indicаtorilor
8. M аrjа netă а dobânzii (Mnd) este un indic аtor de m аre sensibilit аte pentru
аctivit аteа bаncаră, cаlculându -se cа rаport procentu аl între venituri nete din dobânzi și
аctive gener аtoаre de venituri (medii). O m аrjă scăzută poаte fi rezult аtul dependenței
băncii f аță de resursele аtrаse pe termen scurt.
Tendinț а de creștere а indic аtorului reflectă rezult аtul optimizării m аnаgementului
аctivelor și p аsivelor b аncаre sаu аl investițiilor în аctive risc аnte. Vаlor ile normаle аle
indicаtorului sunt considerаte а fi între 3% și 10%.
=
Conform situаțiilor finаnciаre аre BCR, în аnul 2017, veniturile nete din dobânzi
аu înregistrаt vаloаreа de 1.863.650.088 lei, în scădere fаță de аnul 2016, de lа
2.077.290.759 lei. Аnul 2018 să аdus însă o ușoаră аme liorаre а аcestorа аjungând lа
vаloаreа de 1.915.551.010 lei.
În schimb, аctivele generаtoаre de venituri аu fost în continuă creștere, аjungând lа
25.745.165.072 lei. 2016 2017 2018
Rua 25.12% 24.83% 23.37%22.00%22.50%23.00%23.50%24.00%24.50%25.00%25.50%
42
Vаlorile ridicаte аle mаrjei nete а dobânzii demonstreаză o pozi ție consolidаtă pe
piаțа bаncаră, poziție obținută printr -o bună corelаre а аctivelor și pаsivelor bаncаre și
printr -o diversificаre а plаsаmentelor reаlizаte de bаncă.
Figurа 3.8. Evoluțiа mаrjei nete а dobânzii
Sursă – prelucrаre proprie după cаlculul indicаtorilor
2016 2017 2018
Mnd 10.67% 8.63% 7.44%0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%
43
CONCLUZII
În ultima perioadă de timp a avut loc o creștere fără precedent a numărului
utilizatorilor de carduri, ca urmare a punerii în practică a proiectului de ordonanță privind
introducerea sistemelor moderne de plată, care prevede obligativitatea ca toate instit uțiile,
regiile autonome, agenții economici cu capital parțial sau majoritar de stat să -și plătească
salariații prin carduri.
Se poate conchide că factorul instituțional a avut și va mai avea încă o perioadă de
timp, un rol esențial în atragerea și struc turarea clienților din piața cardurilor. Este firesc
acest lucru, deoarece circuitul cărților de plată, buna desfășurare a acestuia trebuie să
preocupe statul român, în principal prin BNR, datorită faptului că el face parte din sistemul
național al instrum entelor și modalităților de plată, care trebuie în mod obligatoriu să se
alinieze celui existent în Uniunea Europeană o dată cu intrarea României în această
organizație.
Sub aspectul emiterii se poate spune că piața românească de carduri s -a înscris pe
drumul cel bun și că prima fază de dezvoltare a pieței a fost depășită. S -au creat premisele
unui progres și în privința acceptării acestor instrumente de plată de către comercianți, însă
în această privință rămân multe de făcut în viitor.
Se re marcă o reducere a ritmului de creștere a numărului și valorii tranzacțiilor
derulate prin cardurile de credit. Explicația rezidă în reducerea utilizării cardurilor de credit
la ATM, ceea ce, alături de creșterea numărului și valorii tranzacțiilor la comer cianți,
constituie tendințe pozitive.
Cifrele arată că devine din ce în ce mai clar pentru mai mulți români că menirea
cardurilor este de a facilita cumpărăturile direct în magazine și nu prin intermediul
numerarului retras de la ATM. Mai mult, valoarea medie pe tranzacție la comerciant
continuă să scadă ( ajungând la 62.2 USD la VISA , 36.5 USD la Maestro și 46.3 la
MasterCard), ceea ce semnifică o creștere a tendinței de folosire a cardurilor în magazine
pentru cheltuieli curente și nu doar pentru achi ziție de bunuri scumpe, de folosință
îndelungată.
Cu toate aceste, numărul și valoarea tranzacțiilor la ATM rămân la cote ridicate
(97.4% în 2014 și respectiv 95.4% în 2015) contrar unuia din principalele obiective avute
în vedere la lansare a pe piață a acestui instrument de plată , fiind extrem de clar că rămân
44
multe de făcut din partea băncilor pentru a convinge utilizatorii și comercianții să
folosească, respectiv să accepte cardurile ca mijloc de plată.
România are potențialul să crească de la 7 000 de puncte de acceptare a cardurilor
la aproximativ 30 000. Este de datoria băncilor de a convinge comercianții și prestatorii de
servicii de beneficiile care le au prin acceptarea cardurilor în activitatea lor.
Statisticile bancilor arata ca g radul de utilizare al cardurilor este într -o proporție de
peste 95% numai la ATM -uri pentru eliberarea de numerar.
La 31 decembrie 20 18 se înregistra în circulație un număr de peste 3,3 milioane de
carduri valide cărora le corespunde o valoare anuala a t ranzacțiilor de peste doua miliarde
USD. Cum 80% din carduri sunt de salarii iar in România sunt 4,5 milioane de salariați, se
poate spune ca și în România cardul a devenit un fenomen de masa. Cu toate acestea, la opt
ani de la emiterea primului card, cult ura cash -ului este încă foarte înradăcinată la români,
cumpărăturile prin carduri la comercianți deținând o pondere de maximum 5% din valoarea
tranzacțiilor.
Potențialul pieței românești se apreciază la aproximativ 7 milioane carduri, dar
pentr u ca aceasta să -și îndeplinească rolul de instrument de plată, deci să fie utilizate la
achiziționarea de bunuri și servicii, trebuie să crească în mod substanțial infrastructura
folosită în acest circuit de plăți. Sunt de așteptat să se facă eforturi în d omeniile PRIN :
-Extinderea folosirii ATM pentru plăți către un număr mai mare de furnizori de servicii
publice, față de ceea ce se practică în prezent ;
-Dezvoltarea rețelei ATM și POS la comercianți guvernul ar trebui să modifice
regulamentul contabil privind amortizarea și dezvoltarea de stimulente fiscale pentru
acceptarea la plată a cardurilor ;
-Stimularea comercianților să achiziționeze aparate ETF -POS, va determina creșterea
numărului de carduri de credit, fapt influențat de un climat economic st abil și cu o inflație
spre scădere;
– Începerea de emitere de carduri EMV cu cip va duce la creșterea numărului de carduri de
debit și de credit datorită faptului că aceste carduri sunt foarte greu de falsificat, cu un
nivel calitativ mai ridicat și cu o m ai mare funcționalitate;
-Studiile efectuate asupra modului în care se dezvoltă piața românească a cardurilor, arată
că problema prioritară în prezent este numărul redus de carduri emise, precum și a celor de
credit și descoperire de cont. Este de datoria băncilor și în interesul lor să folosească
preponderent cardurile de credit și a celor cu descoperire de cont, care le aduc importante
beneficii din dobândă, fiind totodată ușor de gestionat prin natura lor informatică.
45
Persoanele fizice vor fi și ele mulț umite, fiind tentate ulterior să -și depună economiile în
conturile de card;
-Obligarea comercianților cu o cifră de afaceri peste o anumită limită de a investi în
infrastructură și acceptare la plată prin card, și totodată de acordare de stimulente fiscale
pentru cheltuielile aferente infrastructurii achiziționate pentru acceptarea cardurilor la plată
să fie deductibile .
Doar atunci când numărul de carduri de debit va fi comparabil cu cel de credit, iar
totalul acestora pe piață se va apropia de cel al populației active se va putea vorbi de un
real câștig pentru toți participanții la acest circuit – bancheri, producători de carduri,
comercianți, prestatori de servicii și utilizatori. Trecerea la plățile prin carduri în economia
românească va asi gura un management superior al resurselor bancare, îmbunătățirea și
chiar însănătoșirea comportamentului bancar de plăți în România.
Dacă se va acționa în continuare pe coordonatele pe care s -a mers în ultimul timp,
se vor înregistra cel târziu la sfârșitul anului viitor un sistem modern, viabil de instrumente
de plată prin carduri, compatibil sistemelor similare existente în statele Uniunii Europene.
46
BIBLIOGRAFIE
1. Ciucur D., Gavrilă, I., Popescu, C., Economie politică , Ediția a doua, Editura
Economică, București, 2011
2. Dobrotă, N., Dicționar de economie , Editura Economică, București, 2009
3. Dobrotă, N., Economie politică , Editura Economică, București, 2007
4. Dornbusch, R., Fischer, S., Startz, R., Macroeconomie , Editura Econ omică, București,
2007
5. Dumitrașcu, V., Ciupitu S. A., Bazele managementului. Aspecte comportamentale ale
performanței , Editura Pro Universitaria, București, 2013
6. Dumitrașcu, V., Leadership și cultură organizațională , Editura Universitară, București,
2013
7. Dumitrașcu, V., Fundamentele managementului organizației , Editura Sedcom Libris,
Iași, 2010
8. Popescu, C., Gavrilă, I., Ciucur, D., Popescu, H. Gh., Teorie economică generală,
volumul II „Macroeconomie”, ediția a doua, Editura ASE București, 2014
9. Popescu, H . Gh., Ciurlău C. F., Macroeconomie , Editura Economică, București, 2015
10. Turdean, M., Statistic ă, Editura Pro Universitaria, București, 2011
11. Ivan V.M, Operațiunile Instituțiilor de Credit , Editura Universitară, București, 2008
12. www.infocash.ro
13. www.bnr.ro
14. www.insse.ro
15. www.bt.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cardul Instrument de plat ă modern [624735] (ID: 624735)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.