CAPITOLU ɻL 3. ɻ IMPAC ɻTUL INVESTI ɻȚIILOR STRĂ ɻINE DIRECTE [624661]

29
CAPITOLU ɻL 3. ɻ IMPAC ɻTUL INVESTI ɻȚIILOR STRĂ ɻINE DIRECTE
ASUPRA RATEI ɻȘOMAJULUI ÎN ȚĂ ɻRILE GAZDĂ

Întreb ɻarea la care mi -am ɻpropus să răspun ɻd în cadrul aces ɻtui capitol se referă la
mod ɻul în care se resimt ISD în ɻeconomia românească și ɻdimensiunea im ɻpactului lor asupra
pieței forței d ɻe muncă din România și ț ɻările gazdă.

3.1. IM ɻPACTUL INVESTIȚIIL ɻOR STRĂINE DIRECTE ɻ ÎN ECONOMIA
ROM ɻÂNEASCĂ
Fluxul net ɻde investiți ɻi străine directe ɻ
Fluxul net ɻde ISD în anul 2016 a ɻ înregistrat nivelul de 3. 461 milioane euro,
structurat astfel:
1. Apo ɻrtul la capital ɻurile proprii ale in ɻvestitorilor străini ɻdirecți în întreprinderile
investiț ɻie străină dir ɻectă din Româ ɻnia a ajuns la ɻvaloarea de valoare ɻde 3.595 milioane
euro fii ɻnd forma ɻt din participații ɻle la capitalul î ɻntreprinderilor ɻISD, în valoare de 3.085
milioane euro, la care s -a adă ɻugat profitul reinvestit, în ɻ sumă de 510 mili ɻoane euro.
Profitul reinv ɻestit a rezultat ɻprin scăderea din pr ɻofitul realizat în anul 201 ɻ6 de cătr e
întreprinderile ɻ ISD profitabil ɻe, în valoare de ɻ 6.038 milioane ɻ euro, a dividendelor
repartizate în a ɻnul 2016 de către în ɻtreprinderile ISD, în ɻvaloare de 2 39 ɻɻ9 milioane euro,
după care această valoare ɻ a fost diminuată cu pi ɻerderile înregist ɻrate de întreprinderile ISD
care au încheiat ɻanul 2016 cu pierderi, în valoare de 3.129 mili ɻoane euro.
2. Creditu ɻl net al între ɻprinderilor investi ɻție străină d ɻirectă în relația ɻcu investitorii
străini direcți și ɻ companiile din cadr ɻul grup ului ɻacestora , având v ɻaloarea negativă de 134
mil ɻioane euro (valoare ɻa negativă a cre ɻditului net mam ɻă-fiică a fost urm ɻare a faptului că
rambursările de cre ɻd ɻite primite d ɻɻe la investitori ɻ ɻsau din grupu ɻl ace ɻstora împreună cu
acordările de ɻcredi te noi de către ɻ întreprinderile I ɻSD investitorilor st ɻrăini și companiilor
nerezidente din gr ɻupul acestora au ɻ fost mai mari în anul 2 ɻ016 decât intr ɻările de credite
primite de l ɻa investitorii stră ɻini direcți sau din g ɻrup împreună cu ɻrambursările d e credite
acordate inves ɻtitorilor străini, i ɻnclusiv companiilor ɻ din grup). Credit ɻul net include atât
creditele pe te ɻrmen mediu și lun ɻg, cât și cele p ɻe termen scurt.
Anu ɻl 2016 a fost cel de -al ɻdoilea an consecutiv ɻîn care contribuț ɻia ɻcreditului net al
întreprinderilor investiți ɻe directă în relația cu inves ɻtitorii străini direcț ɻi și companiile din

30
cadrul gr ɻupului acesto ɻra a înregistrat va ɻloare negativă, da ɻr decalaj ɻul dintre tragerile și
rambursări ɻle de credite s -au dim ɻinuat d e la -42 ɻ5 milioane euro la -134 milio ɻane euro.

Tabel 3.1. Fluxuri ɻle ISD, 2011 ɻ-2016 ( mili ɻoane euro )

T ɻotal 2011 201 ɻ2 20 ɻ13 2014 201 ɻ5 ɻ2016
226 ɻ3 170 ɻ0 2489 271 ɻ2 ɻ2421 ɻ3461
Aport ɻ la capitalurile
pro ɻprii 18 ɻ32 15 ɻ05 ɻ830 24 ɻ27 2846 3595
Cre ɻdite 431 ɻ 19 ɻ5 1 ɻ659 2 ɻ85 -4 ɻ25 – ɻ134
Sursă – BNR ( 2016 ), p.20

Figura 3.1. Evolu ția flux ɻurilor ISD, 20 ɻ11-2016 (mil ɻioane euro)

Sursă – prelucrare date din Rapoartele BNR pe anii 2011 -2016, www.bnr.ro

Potrivit dat elor din rapoartele ɻ BNR, numai do ɻuă sectoare de ɻactivitate au beneficiat
de finanțări pe c ɻalea creditului net mamă -fi ɻică mai mari de 100 ɻ milioane euro, respectiv
mijloace de transp ɻort (320 milioane euro) din ɻ cadrul industriei p ɻrelucrătoare și come rțul
(257 milioane ɻeuro).
În ɻ celelalte sectoar ɻe de activitate, val ɻoarea creditelor pri ɻmite de la investitorii
străini direcți și de l ɻa companiile din grup a fost r ɻedusă sau depăș ɻită de rambursările de
credite afla ɻte în sold.

2011 2012 2013 2014 2015 20161832 1505
830 2427 2846 3595 credite
aport la capitaluri proprii

31
Evol ɻuția stocurilor ɻde ISD în perioada 2 ɻ011-2016
Așa cu ɻm reiese din tabelul 3.2, ɻsoldul final al ISD la nivelui anului 2016 a
înregistrat nive ɻlul de 64.433 milioan ɻe euro față de 51.414 milioane euro în anul 2011.
Ac ɻest rezultat a fost o ɻbținut prin adăuga ɻrea la soldul in ɻițial a fluxului net de ISD,
precum și a ɻ celorlalte componen ɻte care conduc ɻ la variația soldului, ɻ respectiv a diferențelor
valor ɻice positive sa ɻu negati ɻve ɻprovenite din ɻ reevaluările acti ɻvelor exprimate în valută
datorate m ɻodific ării cursului ɻvalutar și a prețurilor unor ɻ imobilizări corpor ɻale, din retratări
conta ɻbile ale valorii di ɻferitelor componente ɻale soldurilor iniția ɻle și din corecți ɻi ale datelor
din raportările s ɻtatistice anteri ɻoare.

Tab ɻel 3.2. Stocurile ɻ ISD, 2011-2016 ɻ (milioane euro)

To ɻtal 20 ɻ11 2 ɻ012 2013 2014 2015 2016
51.414 53.723 57.8 ɻɻ51 59.958 60.1 ɻ68 64.433
Ap ɻort la capitalurile
proprii ɻ (incl. profituri
reinvestite) 35.58 ɻ0 37. ɻ081 39.393 40. ɻ700 43. ɻ243 45.098
Credite 15. ɻ384 16.642 ɻ 18.458 19.2 ɻ58 16. ɻ955 19.335
Sursă – BNR ( 2016 ), p.20

ɻ
Figura 3.2. E ɻvoluția st ɻocurilor ISD, 20 ɻ11-2016 (milioane euro)

Sursă – prelucrare date www.bnr.ro

2011 2012 2013 2014 2015 201651414 53723 57851 59958 60168 64433 15384 16642 18458 19258 16955 19335
credite
aport la capitaluri proprii

32
Aportu ɻl la capital ɻurile proprii (i ɻnclusiv prof it ɻul reinvestit) al în ɻtreprinderilor
i ɻnvestiție străină directă ɻ avea la sfârșitul a ɻnului 2016 va ɻloarea de 45.09 ɻ8 milioane euro
adică aproxim ɻativ 70% din valoarea so ɻldului final al ɻISD, iar cre ɻditul net primit de către
acestea de la investit ɻorii străini direcți, inclu ɻsiv din cadru ɻl grupului, a înregistrat ɻnivelul de
19.335 milioan ɻe euro, reprezentând ɻ 30% la sută din ɻsoldul final al ISD.
Structura soldulu ɻi de ISD
În ɻ structura soldului de in ɻvestiții directe în perio ɻada 2011 -2016 ɻau fost luate în
cal ɻcul datele ref ɻeritoare la repartiz ɻarea pe sectoare și ɻ regiuni la nive ɻlul țării, dar și cele
referitoare ɻla proveniența acestor ɻa.
a) Reparti ɻzarea sectorială a ɻsoldului ISD , 2015 vs.2016
Tabel. 3.3. ɻRepa ɻrtizarea pe principalele act ɻivități economice a ɻ soldului ISD, 2015-2016
ɻValoare –
milioane
e ɻuro
(2015) Pondere î ɻn
total ISD
% Valoare –
milioane
euro (2016) Pondere î ɻn
total ISD
%
Total ɻ din care: 64,433 100 70,113 100
Indus ɻtrie, din care: 28,746 44,0 30,979 44,2
– Industria extractiv ɻă 1,952 3 1,831 2,6
– I ɻndustria prelucrătoare 20,477 31,8 22,435 32,0
Energie elect ric ɻă, gaze , apă 6,317 9,8 6,713 9,6
Activități pr ɻɻofesionale, științifice,
tehnice, admi ɻnistrative și servicii
suport 4,056 6,3 3,908 5,6
Agricultură, silvicultură ɻ, pescuit 1,662 2,6 1,836 2,6
Come ɻrț 7,861 12,2 8,994 12,8
Const ɻrucții și tranzacții im ɻobiliare 7,877 12,2 9,794 14,0
Hotel ɻuri și r estaurante 504 0,8 411 0,6
Inte ɻrmedieri financiar ɻe și
asigurări 8,428 13,1 8,844 12,6
Tehnologia i ɻnformației și
comunicații 3,690 5,7 3,628 5,2
Transpo ɻrturi 1,191 1,8 1 215 1,7
Alte a ɻctivități 418 0,7 504 0,7
Sursă –Raport BNR ( 2015, 2016 )
ɻ
Din pu ɻnct de veder ɻe al orientării pe a ɻctivități economice (conform CAEN Rev.2),
investiți ɻile străine directe s -a ɻu localizat cu precăde ɻre în industria prelu ɻcrătoare unde au
însumat 20.4 ɻ77 milioane euro adică aproxim ɻativ 31,8 % din sol ɻdul total al ISD.
Pe lângă indu ɻstrie, activități care au atra ɻs importante ISD în anul 2015 ɻsunt:

33
– intermedie ɻrile financiare și asi ɻgurările a căror ɻvaloare a fost de 8 ɻ.428 milioane euro,
reprezentând ɻ 13,1 % din s ɻoldul ISD;
– co ɻmerțul (7861 milio ɻane euro) și construcți ɻile și tranzacțiil ɻe imobiliare, ambele
reprezentân ɻd câte 12,2 % din sol ɻdul ISD și însumâ ɻnd 7.877 milioane euro;
– activitățile profesi ɻonale, științifice, tehnice și a ɻdministrative și servicii suport – 6,3 ɻ %
d ɻin soldul ISD adic ă 4.056 m ɻilioane euro.
Din pun ɻct de ved ɻere al orien ɻtării pe activit ɻăți econom ɻice (conform C ɻAEN Rev.2),
so ɻldul ISD est ɻe localiza ɻt cu precăde ɻre în industri ɻa prelucrătoar ɻe (32,0 % din so ɻldul total al
ISD). În cad ɻrul acestei ind ɻustrii cele m ɻai bine repr ɻezentate activ ɻități sunt i ɻndustria
mijl ɻoacelor de transp ɻort (6 ,7% din ɻsoldul total a ɻl ISD), prelucra ɻre țiței, pro ɻduse chimice,
cau ɻciuc și mas ɻe plastice (6,4 %), ɻ metalur ɻgia (4,1 %), ali ɻmente, bău ɻturi, tutun ɻ(3,4%),
fabricarea c ɻalculatoarelor, alto ɻr produse electro ɻnice, optic ɻe și ele ɻctrice (2,5 %). ɻTot în
cadrul industr ɻiei, energia el ɻectrică, gaze ș ɻi apă a at ras ɻ 9,6% din s ɻoldul ISD.
Pe lâ ɻngă industrie, alte ɻactivități care ɻau atras im ɻportante in ɻvestiții dir ɻecte sunt
constru ɻcții și tranza ɻcții imo ɻbiliare (repr ɻezintă 14, ɻ0% din so ɻldul ISD), c ɻomerțul (12,8 %),
intermed ɻierile financ ɻiare și asigurări ɻle (12 , ɻ6%), p ɻrecum și acti ɻvități prof ɻesionale,
științifice, tehnice și admi ɻnistrative și servicii suport ɻ (5,6%).
b) ɻɻRepartizarea ɻregională sol ɻdului ISD în a ɻnii 2015 – 2 ɻ016
Din p ɻunct de ved ɻe ɻre terit orial, se ob ɻservă din tab ɻelul 3.4 , ɻ ori ɻentarea ISD cu
precădere spre regiune ɻa de dezvoltare Bucur ɻești-Ilfov în va ɻloare d ɻe 38.243 m ɻilioane euro
rapo ɻrtat la anul 201 ɻ5 ceea ce înseamn ɻa aprox ɻimativ 59,3% din total ɻul ɻ investițiilor străi ɻn ɻe
directe.
Tabel 3.4. Soldu ɻl ISD pe regiun ɻi de dezvoltare (2015 -2016)
R ɻegiune Valoare
(mil ɻɻioane euro) Pondere în total
ISD (%) Valoare
(mil ɻɻioane
euro) Pondere în
total ISD
(%)
TOTAL, di ɻn care: 64.433 100 70 ɻ,113 100, ɻ0
Bucu ɻrești -Ilfov 38.243 59,3 42 ɻ,021 5 ɻ9,9
Cent ɻru 5.831 9,0 6 ɻ,379 ɻ9,1
Vest ɻ 5.237 8,1 5,60 ɻ5 8,0
Sud-Mun tenia 4.626 7,2 4 ɻ,837 ɻ6,9
Nord -Vest 3.793 5,9 4 ɻ,108 ɻ5,9
Sud ɻ-Est 2.869 4,5 3 ɻ,477 ɻ4,9
Sud-Vest -Oltenia 2.172 3,4 2 ɻ,080 ɻ3,0
No ɻrd-Est 1.662 2,6 1, ɻ606 ɻ2,3
Sursă – Raport BNR ( 2015, 2016 )

34
Figura ɻ 3.4. Repartizar ɻea soldului IS ɻD pe regiuni de dezvoltare ɻ (2015)

Sursă – prelucrare date www.bnr.ro
Alte regiuni d ɻe dezvoltare care au atr ɻas un volum ɻ important de ɻ ISD sunt:
– regiunea Centru ɻ, cu un total al ISD de ɻ5.831 milioane e ɻuro adică 9,0 ɻ % din totalul I ɻSD
– regiunea ɻVest, cu un total ɻ de 5.237 milioane d ɻe euro reprez entând 8, ɻ1 % din totalul
ISD
– regiu ɻnea Sud -Muntenia, cu un tota ɻl de 4.626 milioane euro ɻ adică 7,2 % din total ISD
etc. ɻ
Investițiile străin ɻe di ɻrecte au fost localizate ɻ teritorial după ɻ sediul social al
întreprinderilor investiție d ɻirectă, ceea ce nu c ɻorespunde înto ɻtdeauna cu locul de
desfășurar ɻe a activității econom ɻice.
Figura ɻ 3.5. Repartizar ɻea soldului IS ɻD pe regiuni de dezvoltare ɻ (2016)

Sursă – prelucrare date www.bnr.ro
La ni ɻvelul anului 2 ɻ016, se observă o ɻrientarea ISD cu pre ɻcădere spre regiun ɻea de
dezvoltare Bu ɻcurești -Ilfov (59,9 ɻ%), alte re ɻgiuni de dezvoltare car ɻe au atras un v ɻolum
important de ISD fiind ɻregiunea Centru (9,1% ɻ), regiunea V est (8%), ɻregiunea Sud-
Muntenia (6,9% ) și regiu ɻnea Nord -Vest (5 ɻ,9%).
59.3
9 8.1 7.2 5.9 4.5 3.4 2.6 Total ISD (64.433 milioane euro)
București – Ilfov
Centru
Vest
Sud-Muntenia
Nord-Vest
Sud-Est
Sud-Vest-Oltenia
Nord-Est
59.3
9.1 8 6.9 5.9 4.9
3 2.3 Total ISD (70.113 milioane euro)
București – Ilfov
Centru
Vest
Sud-Muntenia
Nord-Vest
Sud-Est
Sud-Vest-Oltenia
Nord-Est

35
c) Repartiza ɻrea soldului investițiilor străi ɻne directe pe ɻțări de origine
Repartizarea so ɻldului de investiții ɻa fost realizat ɻă în funcție d ɻe țara d e rezidență a
deținătorului nemi ɻjlocit al cel puțin 10% ɻ din capitalul s ɻocial al întreprinder ɻilor investiție
directă din Rom ɻânia (pe baza principiulu ɻi immediate inves ɻting country basis ).

ɻ
Figura 3. 6. Repartizarea soldului ISD p ɻe țări de origine, 2 016

Sursă – BNR ( 2016 )
Primele cinci ɻțări clasate după ponde ɻea deținută în soldul ɻ investițiilor străine
directe la 31 de ɻcembrie 2016 sunt:
– Olanda cu ɻo pondere de 25,0 % din ɻtotal însumând 16.100 ɻ milioane euro,
– Au ɻstria – 14,2 % din total ISD cee ɻa ce înseamnă o valoare de ɻ9.131 mil. euro,
– Germ ɻania care deține 12,4 % din total ISD adică 7.991 milioane euro,
– Cipru, cu o pondere de 6,9 % și o ɻ valoare de 4.421 milioane euro
– Franța ɻ cu o pondere de 6,7 % echivalentul a 4.30 ɻ8 milio ane euro.
Ordinea prim ɻelor cinci țări cu cele mai ɻmari investiții directe nu ɻ s-a modificat față
de an ɻul preceden ɻt.
Se const ɻată că imo ɻbilizările corporal ɻe și necorp ɻorale, cu un s ɻold la finele anului
2016 în valo ɻare de 30. 970 milio ɻane euro, re ɻprezintă 48,1 % din sol ɻdul total al ISD, c ɻeea ce
conduc ɻe la un grad semnif ɻicativ de stabilit ɻate al investi ɻției străine.

27%
15%
13% 7% 7% 6% 4% 4% 3% 3% 2% 2% 2% 1% 1% 2% Total ISD (64.433 milioane euro)
Olanda
Austria
Germania
Cipru
Franța
Italia
Luxemburg
Elveția
Grecia
SUA
Belgia
Spania
Marea Britanie
Ungaria
Republica Cehă
Alte țări

36
Figura 3. 7. Re ɻpartizarea imobilizări ɻlor pe princi ɻpalele activită ɻți , dece ɻmbrie 2016

Surs ɻă – BNR ( 2016)
Activi ɻtățile econo ɻmice în care inves ɻtițiile străi ɻne se regăse ɻsc în imobilizări
corporale și ɻ necorporale la ɻun nivel sem ɻnificativ sunt:
– ind ɻustria – 26 ɻ,6 % din to ɻtal ISD. În cad ɻrul ac ɻesteia ind ɻustria prelucr ɻătoare deține
18,7 % din t ɻotal ISD, co ɻnstrucțiile și tra ɻnzacțiile imo ɻbiliare 6,1 %, pr ɻecum și
com ɻerțul 6,0 %.
Fu ɻziuni în an ɻul 2016 . Flu ɻxul de parti ɻcipații la cap ɻital în într ɻeprinderile ISD, în
va ɻloare de 3. ɻ085 milioane eur ɻo, parte co ɻmponentă a a ɻportului la capita ɻlurile proprii, este
difer ɻențiat în green f ɻield, fuziu ɻni și achizi ɻții, de ɻzvoltare de în ɻtreprinderi, precum și
restruc ɻturare de între ɻprinderi.
În ɻanul 2016 , in ɻvestițiile g ɻreenfield și cele din categ ɻoria fuziu ɻni și achiziții (M&A)
au urmat tendi ɻnța din ul ɻtimii ani, înregi ɻstrând un ni ɻvel foarte ɻredus. Astfel, in ɻvestițiile
greenfield au contr ɻibuit cu numai ɻ 96 milioane ɻeuro la flu ɻxul inve ɻɻstițional în participații la
ca ɻpitalul social al în ɻtreprinderilor IS ɻD, în t ɻimp ce fuziu ɻnile și achiziții ɻle au condus la o
reducere ɻmarginală a acest ɻui flux inv ɻestițional ( -5 ɻmilioane euro).
Ponder ɻea predomin ɻantă în fluxul par ɻticipațiilor la capital ɻ în 2016 a fo ɻst asigurată
de dezvol ɻtările de întrep ɻrinderi cu o ɻ valoare de 1.742 ɻ milioane euro, rep ɻrezentând 56 % din
parti ɻcipații, și de re ɻstructurările de întrepri ɻnderi cu 1.252 ɻ mili ɻoane euro, resp ɻectiv 41% din
par ɻticipații.
Investiții le greenfie ɻld. Pentru a aprec ɻia imp ɻactul de d u ɻrată al investițiil ɻor
greenfield ɻ asupra econo ɻmiei, au fost ev ɻidențiate și ac ɻumulările de investi ɻții străine directe
38.90%
12.60%
12.40% 9.90% 6.50% 4.60% 4.70% 3.50% 3.30% 2.10% 9.00% 6.00% Total economie (30.970 milioane euro)
industria prelucrătoare
construcții și tranzacții imobiliare
comerț
energie electrică, gaze, apă
industria extractivă
activități profesionale, științifice,
tehnice și administrative
tehnologia informației și
telecomunicații
intermedieri financiare și asigurări
agricultură, silvicultură, pescuit
transporturi
hoteluri și restaurante
alte activități

37
(solduri) în întreprind ɻerile înființa ɻte prin invest ɻiții greenfie ɻld, den ɻumite întreprinderi
greenfield . Sol ɻdul investiț ɻiilor s trăine di ɻrecte în într ɻeprinderile gre ɻenfield , în valoare de
36.484 milio ɻane euro r ɻeprezintă 56,6 % din s ɻoldul ISD.

Figura 3. 8. Inve ɻstiții străine direct ɻe în întrepri ɻnderi greenfi ɻeld (solduri)

Surs ɻă – BNR ( 2016 )
Din pu ɻnct de vedere al rep ɻartizării pe princip ɻalele activit ɻăți economice, inves ɻtițiile
str ɻăine directe în în ɻtreprinderi greenf ɻield s-au ori ɻentat cu precă ɻdere spre industria
prelucrătoa ɻre (30,3 % din sold ɻul ISD în întreprin ɻderi greenfield ).
Alte ram ɻuri în care aceste ɻ investiții au o po ɻndere sem ɻnificativă sunt: comerț (16,6
%), constru ɻcții și tranzacții ɻimobiliare (1 ɻ5,7%) și activit ɻăți profe ɻsionale, științifice, tehnice
și administr ɻative și serv ɻicii suport (9,8 %).
Din fig ɻura 3.8 ɻputem concluzion ɻa că cea mai ma ɻre parte a investi ɻțiilor străine
di ɻrecte în înt ɻreprinderi gr ɻeenfield se co ɻncentrează, ca și an ɻsamblul IS ɻD, în regiunea
Bucureș ɻti-Ilfov cu un pr ɻocent de ɻ56,0% din soldul ɻISD în între ɻprinderi green field.
Pe ɻ următoarele trei p ɻoziții se clasea ɻză regiunea ɻCentru cu 11, ɻ9%, re ɻgiunea Vest cu
o pon ɻdere de 10,7 % și Sud -M ɻuntenia cu 6,2%.

30.3%
15.7%
16.6% 5.8% 0.4% 9.8% 6.0% 8.5% 3.5% 6.0% 0.5% 0.6% Total economie (36.484 milioane euro)
industria prelucrătoare
construcții și tranzacții imobiliare
comerț
energie electrică, gaze, apă
industria extractivă
activități profesionale, științifice,
tehnice și administrative
tehnologia informației și
telecomunicații
intermedieri financiare și asigurări
agricultură, silvicultură, pescuit
transporturi
hoteluri și restaurante

38
Figura 3. 9. Ponder ɻea ISD în întrep ɻrinderi greenfield p ɻe regiuni

S ɻursă – BNR ( 2016 )
Co ɻnsiderată după mărim ɻea inve ɻstițiilor străine directe ɻ în întreprind ɻeri greenfield ,
ordi ɻnea țărilor de pr ɻoveniență a acest ɻora diferă ɻ parțial de ordin ɻea stabilită în fu ɻncție de
orig ɻinea sol ɻdului total al IS ɻD.

Figura 3. 10. Po ɻnderea ISD în într ɻeprinderi greenf ɻield pe țări de o ɻrigine
Sur ɻsă – BNR ( 2016 )
Astf ɻel, cele mai mari ɻ investiții în întreprinde ɻri greenfield pr ɻovin din Olanda
(21,5%), ɻurmate de cele d ɻin Germania (16,9%), A ɻustria (11,2%) și It ɻalia cu 7,6 % din
soldul ISD în întreprinde ɻri greenfield .
Venit ɻurile nete obținut ɻe de către investitorii ɻ străini dire ɻcți în anul 2016 au
înregistrat su ɻma de 3 746 ɻmilioane euro.
59.3%
9.0% 8.1% 7.2% 5.9% 4.5% 3.4% 2.6% Total economie (36.484 milioane euro)
București-Ilfov
Centru
Vest
Sud-Muntenia
Nord-Vest
Sud-Est
22%
11%
17%
6%
5% 8% 5% 3% 1% 2% 3% 2% 3% 2% 1%
9% Total ISD (36.484 milioane euro)
Olanda
Austria
Germania
Cipru
Franța
Italia
Luxemburg
Elveția
Grecia
SUA
Belgia
Spania
Marea Britanie
Ungaria
Republica Cehă
Alte țări

39
Venitu ɻrile nete sunt cons ɻtituite din veniturile ɻnete din partici ɻpații la c apital și din
veniturile ne ɻte din dob ɻânzi.
Venitu ɻrile nete din parti ɻcipații la capital reprezin ɻtă profit ɻurile ob ɻținute de
în ɻtreprinderile ISD, în valoare de ɻ6 038 milioane euro, dim ɻinuate cu pierd ɻerile înregistrate
de întreprinderile ISD în v ɻaloare de 3 129 ɻmilioane euro și s ɻe situează pent ɻru anul 2016 la
nivelul d ɻe 2 909 milioane euro.
Prin ɻdiminuarea veniturilor ne ɻte din participații l ɻa capital cu valoa ɻrea dividendelor
repartizate în anul ɻ2016 investitorilor s ɻtrăini direcți (în sum ɻă de 2 399 mi ɻlioane euro) se
obține valo ɻarea pro ɻɻfitului reinvestit pe a ɻnsamblul înt ɻreprinderilor ISD, î ɻn sumă de 510
milioane euro, cal ɻculată conform metod ɻologiei intern ɻaționale de deter ɻminare a profitului
rei ɻnvestit.
Venituril ɻe nete din do ɻbânzi primite de că ɻtre investitorii s ɻtrăini direcți pentru
creditel ɻe acordate în ɻtreprinderilor lor din Ro ɻmânia, atât dir ɻect, cât și prin ɻ alte companii
nerezidente din cadrul grupu ɻlui, au înregistrat un ni ɻvel de 837 milioane ɻ euro.

3.2. IMPA ɻCTUL IN ɻVESTIȚIILOR STRĂIN ɻE DIREC ɻTE ASUPRA ȚĂR ɻILOR
GAZ ɻDĂ
Una dint ɻre cele ma ɻ frecvente și dezb ɻătute problem ɻe legate de ISD se r ɻeferă la
efectel ɻe pe care acestea le ɻau asupra bunăstă ɻrii econom ɻice și sociale a une ɻi țări. Mai mult,
d ɻacă a ceste efecte sunt ɻ net pozitive, se ɻ pune întrebare ɻa în ce măs ɻură și prin ce instr ɻumente
pot fi ele potențat ɻe de guvern ɻele țărilor ga ɻzdă. În acel ɻași timp, există și ɻvoci care ɻ susțin că
o prezență pr ɻea susținută a fir ɻmelor mul ɻtinaționale într -o ț ɻară determină o d ɻependență prea
mare a econo ɻmiei de capit ɻalul străin și de ɻpoliticile acest ɻor companii, care ɻ poate fi
dăunătoare, inclu ɻsiv pentr ɻu firmele locale ɻ, insuficien ɻt pregătite ɻ pentru a co ɻncura cu firmele
multinați ɻonale.
Este de rem ɻarcat faptul că, în ultim ɻele decenii, opin ɻia politică generală cu ɻ privire la
ISD s -a s ɻchimbat, acestea fiin ɻd mai curând înțeles ɻe ca generatoar ɻe de competitivit ɻate și
creștere eco ɻnomică pentru țările gaz ɻdă, și mai puț ɻin prin prisma ɻefectelor lo ɻr negative
a ɻsupra econo ɻmiei.
Rez ɻultatul vizibil este ɻ creșterea comp ɻetiției internaț ɻionale pentru inv ɻestiții străine și
apariția ɻunor pov ɻești de succes, ɻ cum sunt Irland ɻa, Polonia sa ɻu China. C ɻu toate acestea,
efectele produs ɻe de investiț ɻiile străine într -o ec ɻonomie depin ɻd de numeroși fa ɻctori, cum ar
fi natura și cara ɻcteristicile sector ɻului în care firmele ɻmultinațional ɻe sunt prezente, p ɻerioada

40
de timp ɻîn care este anal ɻizat impac ɻtul investiției ɻ străine, modalitat ɻea de implantare a
firmelor stră ɻine (investiție n ɻouă – greenfi ɻeld, societate m ɻixtă cu o firmă local ɻă, preluarea
unei firme ɻ locale etc.), strat ɻegiile firmelor ɻmultinaționale, dar și ɻ, foarte important,
strategiile guve ɻrnelor țărilor gazdă fa ɻță de investițiile străi ɻne.

Figura 3.1 1. Impa ɻctul ISD asupra e ɻconomiilor țăril ɻor gazdă

Sursă -c ɻreat de aut ɻoare

Impactul ɻ direct ale ISD începe să ɻ se manifeste la nivel micr ɻoeconomic, ɻplecând de
la ca ɻpitalul financiar fu ɻrnizat de firma ɻmultinațională (fie p ɻrin parti cipație directă la
capital, prin profit ɻuri reinvestite sau ɻcredite acord ɻate firmei/firmelo ɻr locale) și trec ɻând prin
transferul ɻde tehnologie și ɻinovare, pot ɻențat și de chelt ɻuielile de ce ɻrcetare -dezvoltare, prin
expunerea firmel ɻor locale la un ɻset de aptitudini și abi ɻlități de man ɻagement, de marketing
și antreprenoriale care lips ɻeau inițial sau erau ins ɻuficient dezvoltate, dar ș ɻi prin dezvoltarea
resurselor u ɻmane (care nu înse ɻamnă numai creșter ɻea salariilor sau venit ɻurilor, ci și
progr ɻame de formare pr ɻofesională și pregăti ɻre, inclusiv pentru ɻmeserii și apti ɻtudini noi). La
acest nivel, efect ɻele ISD se pot obser ɻva în creșterea pe ɻrformanței firm ɻelor locale în care
companiile m ɻultinaționa ɻle investesc și a gra ɻdului lor de com ɻpetitivitate pe piață, dar și în
practicile de afaceri ɻ promovate de acest ɻea, difer ɻite în sens poziti ɻv de cele anterioare.
De la niv ɻel microeconomic, efe ɻctele prezen ɻței ISD se pot pro ɻpaga la nivel sectorial,
pri ɻn modificarea str ɻucturii pieț ɻelor și a gradului ɻde concentrare în f ɻavoarea consumatorilor
finali, dar și a furn ɻizorilor. În cele ɻ din urmă, la nivel macroe ɻconomic efectele pot fi
observate prin ɻ contribuții mai mari ɻ la bugetul de st ɻat, prin contribuția ɻ la echilibrarea Impact direct •Capital financiar
•Transfer de tehnologie și inovare
•Aptitudini și abilități manageriale, de marketing și
anteprenoriale
•Dezvoltarea resurselor umane
•Bugetul de stat, balanța de plăți și structura comercială
•Structura pieței, performanță și practici de afaceri
•Implicare socială.
Impact indirect •Efecte de antrenare asupra firmelor locale.

41
balanței ɻde plăți, dar și prin ɻ modificarea struc ɻturii exporturilor și îmbunăt ɻățirea soldului
balanței c ɻomerciale.
Impactul indir ɻect al ISD asu ɻpra economiilor ɻ gazdă apare sub ɻ forma efectelor de
antrenare ɻși de învățare as ɻupra firmelor lo ɻcale, în urma un ɻui comport am ɻent mimetic al
acestora di ɻn urmă. Printr ɻe aceste efecte se ɻ numără t ɻransferul ɻde tehnologie, ɻdezvoltarea
resurselor u ɻmane sau creșter ɻea performanței firme ɻlor locale, aflate în competiție cu
filialele firm ɻelor multin ɻaționale.
Deș ɻi, așa cum sp une ɻam și mai înainte, ɻ ISD sunt conside ɻrate surse de creștere
economică ɻ și competitivitate, e ɻxistă situații în care ɻ impactul acestora asu ɻpra țărilor gazdă
este un ɻul negativ – de exe ɻmplu, prezența fir ɻmelor străine ɻpoate duce la deteriorarea
poziț iei pe ɻ piață a firmelor lo ɻcale, la competiți ɻe neloială (date fii ɻnd resursele de care
firmel ɻe străine dispun), dar și ɻ la falim ɻentul producătorilor ɻ locali. Din ac ɻeastă perspectivă,
rolul unei strat ɻegii clare a ɻ țării gazdă, care să oriente ɻze fl ɻuxurile de ISD căt ɻre acele
sect ɻoare și regiuni und ɻe efectele pozitive să ɻfie valorificate op ɻtim, iar cele negat ɻive să fie
diminuate c ɻât mai mult posib ɻil, joacă un ro ɻl cheie.

3.3. IMPA ɻCTUL INVESTIȚIIL ɻOR STRĂINE D ɻIRECTE ASUPRA ɻFORȚEI DE
MUNCĂ ɻ ÎN ROMÂNIA
Forța d ɻe muncă este unul din ɻ factorii produc ɻției, așa cum a defi ɻnit-o prin funcția de
producție, Cobb -Dou ɻglas, un factor esenț ɻial din foarte mul ɻte puncte de v ɻedere deoarece
motorul eco ɻnomiei este reprez ɻentat tot de gân ɻdirea, capacitat ɻea și eficiența c ɻu care se
cheltuiește forța de muncă.
Climatu ɻl investițional din ɻRomânia. Carac ɻteristici
Investitorul, ɻîn momentul în care d ɻecide sǎ investea ɻscǎ într -o țarǎ, ɻare în vedere
douǎ lucr ɻuri: nivelul ɻfiscalitǎții și cât ɻde prietenos e st ɻe mediul local de af ɻaceri. Este ɻgreu
de decis un ɻde este mai bi ɻne sǎ porneasc ɻǎ o afacere: înt ɻr-un stat cu fi ɻscalitate joasǎ, dar cu
corupție ɻ mai ridicatǎ, sau ɻîntr-unul cu taxe ɻ ridicate, dar cu ɻ mediu de af ɻaceri stabil și
pre ɻdictibil. Dacǎ în privin ɻța fiscalitǎții compa ɻrațiile sunt relativ ɻușor de fǎcut, nu ɻ același
lucru se ɻ poate spune desp ɻre cât de prietenos ɻeste un medi ɻu de afaceri f ɻațǎ de altul.
În acest sens ɻBanca Mondialǎ ɻ realizeazǎ ɻ anual un raport, ɻ Doing Business , unde
evalueazǎ toți indicat ɻorii care dau mǎsura ɻpredictibilitǎții unu ɻi mediu de af ɻaceri.
România s -a ɻclasat pe locul 73 ɻdin 189 de țǎri, co ɻmparativ cu poziți ɻa precedentǎ
72. Practic, în ɻciuda a trei îmbunǎ ɻtǎțiri ale mediului d ɻe reglementare luate ɻ în considerare

42
de World ɻBank în clasare ɻa României în raportul ɻDoing Busines s 201 ɻ6, Român ɻia a pierdut
un loc, situându ɻ-se pe poziția 73 în ɻacest an.
În timp, majoritatea țǎril ɻor au început sǎ -și î ɻmbunǎtǎțeascǎ mediul ɻde reglementare
și sǎ înțeleag ɻǎ cǎ firmele mici și mijlocii rep ɻrezintǎ atât un motor de cre ɻștere economicǎ
care ar pu ɻtea ajuta economi ɻile sǎ își revinǎ, c ɻât și un motor ɻ în crearea de ɻlocuri de muncǎ.
Ceea ce ge ɻnereazǎ, implicit, ɻ și creșterea co ɻmpetitivitǎții la n ɻivel global în atragerea de
investiții ɻ strǎine.
U ɻn mediu de reglement ɻare neprietenos îns ɻeamnǎ pentru antrepre ɻnori mai mult timp
și mai mulți bani pierdu ɻți în crear ɻea și creștere ɻa unei afac ɻeri. Pe de altǎ parte, ɻun mediu
eficient de regl ɻementare va cr eșt ɻe șansele pentru ɻ antreprenori sǎ își dezv ɻolte afacerea și sǎ
creeze locuri de mu ɻncǎ, ceea ce îns ɻeamnǎ pentru angajați ɻprotecție soci ɻalǎ și venituri
stabile.
Dacǎ ɻla nivel general ɻ România s -a clasat ɻpe locul 73, pe anu ɻmite arii de analizǎ
avute în veder ɻe de World Bank , Rom ɻânia s -a clasat fie ɻ mai bine, fie spre ɻfinalul
clasame ɻntului. De exemplu, ɻla începerea une ɻi afaceri Român ɻia se aflǎ pe lo ɻcul 60 din 189
de țǎri, cu ci ɻnci locuri mai sus dec ɻât anul trecu ɻt. În Ro ɻmânia e ste ɻnevoie de 8,5 z ɻile și de
îndeplinirea a cinci proce ɻduri pentru d ɻeschiderea un ɻei afaceri. Prin co ɻmparație, la nivel
global este nevo ɻie în medie de 2 ɻ5 de zile și de îndeplinirea a șapte proc ɻeduri.
În Români ɻa a devenit m ɻai facilǎ plata ɻ taxelor, prin re ɻducerea fre ɻcvenței plǎților
ac ɻestora de la trimes ɻtrial la semest ɻrial.
În c ɻeea ce privește co ɻsturile și ușurin ɻța de a plǎti taxele, Româ ɻnia ocupǎ locul 134
din cele 189 de țǎri ɻ analizate, locul 1 ɻ36 la obținerea autori ɻzațiilor de co nstrucți ɻe și 174 la
conec ɻtarea la rețeaua d ɻe electricitate.
În inte ɻrpretarea datelor raportulu ɻi Doing Busines ɻs trebuie avut î ɻn vedere faptul cǎ
s-a luat în considerare ɻ mediul de reglem ɻentare pentru aface ɻrile mici și mijlocii c ɻare
opereaz ǎ în cel mai mare ɻoraș d in fiecare țarǎ, la 1 iuni ɻe 2016 .
Mai con ɻcret:
– Români ɻa se aflǎ pe locul 73 din ɻ189 de țǎri în i ɻerarhia statelor privin ɻd mediul de
afaceri;
– în ɻceea ce privește acc ɻesul la credit , țara noas ɻtrǎ a coborât d ɻouǎ poziți i
comparativ ɻcu anul trecut, ajungând ɻ pe poziția 13;
– di ɻn punct de vedere al în ɻființǎrii unei afaceri, România ɻa ajuns pe locul 60, cu
cinci pozitii m ɻai sus;

43
– în ɻprivinta accesului la e ɻlectricitate, România se ɻ aflǎ pe locul 174, cu o poziție în
coborare fațǎ de ɻanul trecut;
– plat ɻa taxelor de cǎtre ɻcompanii a fost simpli ɻficatǎ, urcând Români ɻa în
clasament pâ ɻnǎ pe locul 13 ɻ4 la nivel mondi ɻal (locul 139 obț ɻinut în 2013). Cu ɻ toate acestea,
la nivel european comp ɻaniile trebuie sa plǎt ɻeascǎ în medie ɻdoar 12 taxe.
– în privin ɻța cazurilor nere ɻzolvate de insolve ɻnțǎ, România a u ɻrcat în clasament
patru poziții, pânǎ pe ɻ locul 99.
– locul 7 ɻ6 este singura p ɻoziție pe care România ɻa reușit sǎ o pǎstreze ɻ ɻîn clasamentul
general, la comer ț ɻul internațional. Astfel, im ɻporturile necesitǎ tot c ɻinci documente, 12
zile și un cost de 1.48 ɻ5 dolari pe container.
– România ɻse claseazǎ pe locul 52 l ɻa capitolul protejarea inve ɻstitorilor, mai jos cu o
pozi ɻție fațǎ de anul pr ɻecedent. Punct ul forte ɻ al mediului de afacer ɻi din România este
transp ɻarența. Cu toate aces ɻtea, în ceea ce privește ɻ tragerea la rǎsp ɻundere a administratorilor
firmelor, ușurința desch ɻiderii de procese în inst ɻanțǎ de cǎtre acționari ɻși nivelul protecției
investit orilo ɻr sunt puncte încǎ slabe ale Rom ɻâniei.

Tabel 3.5. Indic ɻatori de caracte ɻrizare a mediului d ɻe afaceri din Româ ɻnia
Indicator DB 2016
Poziție DB 2015
Poziție Modificarea
poziției
Înființarea unei afaceri 60 65 +5
Accesul la electricitate 174 173 -1
Accesul la credit 13 11 -2
Protejarea investitorilor 52 51 -1
Plata taxelor 134 139 +5
Comerț internațional 76 76 constant
Rezolvarea
insolvențelor 99 103 +4
Sursă – Sursa: ɻDoing Business 2014, ɻ World Bank Group

Educați ɻa, factor determinant ɻ în dezvoltarea su ɻstenabilǎ a î ɻntreprinderii .
Europa se confruntǎ cu ɻ o importantǎ prov ɻocare privind creșterea co ɻmpetitivitǎții
econ ɻomice prin ridicarea nive ɻlului de productivitate a ɻ muncii. În acest sen ɻs, au fost lansate
noile inițiative ɻpentru com petitivi ɻtatea Uniunii Europene ɻ care vizeazǎ compon ɻente- cheie
precum: inovarea, creșterea producției high ɻ-tech și a servici ɻilor bazate int ɻensiv pe științǎ,
noile competențe și c ɻalificǎri, dezvoltarea ɻ durabilǎ.

44
În acest c ɻontext, IMM -urile su ɻnt considerate una ɻdin forțele motrice ɻ ale economiei
moderne, datoritǎ capacitǎ ɻții lor de inovare și ad ɻaptare tehnologicǎ, ɻ de generator al
locurilor de m ɻuncǎ și promotori ai ɻexportului.
Inve ɻstițiile strǎine directe au un ɻ impact esențial î ɻn dezv oltarea întreprinderi ɻlor, prin
intermediul inovǎr ɻii și competiti ɻvǎții la nivel ɻul acestora. ɻ
De asem ɻenea, universitǎțile joacǎ ɻ un rol foarte importan ɻt în stimularea cr ɻeǎrii de
noi firme în ɻdomeniile bazate pe științ ɻǎ și înalte tehno ɻlogii și fa ciliteazǎ le ɻgǎtura dintre
cerc ɻetarea din sectorul ɻ public privat ș ɻi lumea aface ɻrilor. ɻMǎsurile de sprijin public,
apli ɻcate în acest scop, ɻ sunt orientate cǎtr ɻe crește rea numǎ ɻrului de întreprinder ɻi spin-off
baz ɻate pe cercetare, ɻprin:
– reviz ɻuirea statutului cer ɻcetǎtorului,
– regl ɻementǎri mai bune în do ɻmeniul proprietǎții in ɻtelectuale,
– premii anu ɻale și promovar ɻea campusurilor antreprenoriale,
– îmbunǎtǎțirea accesului la finanțare pentru stud ɻenții antreprenori,
– sprijin pentru ɻ incubatoar ele de afaceri ɻși certificarea l ɻor,
– asigurarea ɻ suportului pentru cent ɻrele de transfer teh ɻnologic orient ɻate spre rezultat.
Promo ɻvarea antreprenoriatului a ɻ devenit un ɻobiectiv strateg ɻic în politicile publice
pentru creștere și ɻocupare în Eur opa, mai ales od ɻatǎ cu intensif ɻicarea globalizǎrii pie ɻțelor
din anii ’90. Ulterior, p ɻropagarea crizei m ɻondiale a crescut p ɻresiunea asupr ɻa economiilor,
generând noi prov ɻocǎri și accentu ɻând nevoia pentr ɻu dezvoltare ɻa unei baze solide de
antrepr enori mai ɻ inovativi și mai cre ɻativi, în mǎsurǎ sǎ adu ɻcǎ redresarea ɻeconomicǎ și sǎ
creeze noi locuri ɻde muncǎ.
Ed ɻucația antreprenorialǎ este ɻ un factor d ɻeterminant în a ɻcest proces, având un
impact pozitiv asupra spiritului întrep ɻrinzǎtor al tiner ei ɻgenerații, asupr ɻa atitudinii și
disponi ɻbilitǎții pentru iniț ɻiativa privatǎ și, în final, asup ɻra rolului avut î ɻn economie și în
so ɻcietate.
Capacitǎțile antre ɻprenoriale pot trans ɻforma ideile în acțiu ɻni, implicând crea ɻtivitate,
inovare, asu ɻmare a riscului, pot ɻențialul de managemen ɻt al proiecte ɻlor și atingerea
obiectivelor ɻpropuse. Însǎ numai print ɻr-o pregǎtire a ɻdecvatǎ, talentul indi ɻvidual poate fi
educ ɻat, permițând înțele ɻgerea unui context dat ɻ, evaluarea oport ɻunitǎților și riscur ilor,
transp ɻunerea inițiativei antr ɻeprenoriale și începere ɻa unei activitǎți comerci ɻale.
Potrivit unui s ɻtudiu din 2012 ɻ al Comisiei Europene ( ɻEffects and impact of
entrepr ɻeneurship programmes in higher educ ɻation , Comisia ɻ Europeană , Ma ɻrtie 2012),
obiectivele educ ɻației antrepren ɻoriale sunt legate ɻde:

45
– îmb ɻunǎtǎțirea abili ɻtǎților antreprenor ɻiale ale tinerilor,
– stimularea creativitǎții și încreder ɻii în forțele p ɻroprii;
– încurajarea sta ɻrtup-urilor inovativ ɻe;
– creșterea ɻ rolului antr ep ɻrenorilor în societate și în e ɻconomie.
De ɻși necesarul pen ɻtru învǎțarea cunoștințelor de antrepren ɻoriat este în creș ɻtere,
exis ɻtǎ încǎ o serie de obstacole în dezvol ɻtarea edu ɻcației antr ɻeprenoriale, în special în
ɻceea ce privește finanța ɻrea și resursele ɻumane.
Școlii ș ɻi profesorilor le revine ɻun rol deosebit, însǎ aceștia ɻar trebui sǎ fie sprijiniți
de companii priv ɻate și organizații non -profi ɻt care pot asigura re ɻsurse și experien ɻțǎ practicǎ.
Pe mǎsurǎ ɻce globalizarea influ ɻențeaz ǎ tot mai mul ɻt economia mondialǎ,
dinamismul ant ɻreprenoriatului este vǎzut ɻca un factor care co ɻntribuie la consolidarea
economiei bazate pe cu ɻnoaștere, la soluționa ɻrea problemelor social ɻe și ɻe mediu.
Politicile antr ɻeprenoriale sunt tot m a ɻi strâns corelate cu cele pentru inovare, fiind
orient ɻat ɻe pe crearea de ɻnoi produse și servici ɻi, prin valorificarea am ɻbelor valențe ale
economiei bazate pe cu ɻnoaștere.
ɻProgrese semnificative au avu ɻt loc în ultimii ani, cân ɻd s-au implementa ɻt o serie de
mǎsu ɻri pentru promovarea educației ɻantreprenoriale atât ɻîn sistemul națion ɻal de
educație, cât și sub ɻdiverse program ɻe de formare ɻcontinuǎ, deși Ro ɻmânia nu are încǎ o
strategie națio ɻnalǎ pentru educație antr ɻeprenorialǎ, așa cum ex ɻistǎ în multe țǎri ɻeuropene.
Evoluț ɻia forței de ɻ muncă în co ɻmpaniile ISD
După criza ec ɻonomică, companiile ISD ɻ și-au redus forța ɻde muncă cu 1% î ɻn
comparație cu re ɻducerea de 8,3% în total econ ɻomie . Compa ɻniile cu capi ɻtal străin au făcut
mai pu ține dis ɻponibilizări decât au ɻ fost realizate în t ɻotalul economiei ca ur ɻmare a crizei
financiare.
ɻÎntre 2009 și 2010, numărul ɻtotal al salariațilo ɻr din România a s ɻcăzut cu 8,3%, în
timp ce în co ɻmpaniile cu capital străin ɻ scăderea a fost ɻde doar 1%. Acestea a ɻu făcut și mai
multe angajăr ɻi, odată cu ieșirea din ɻcriză.
Dacă nu ɻmărul total al salaria ɻților din România a ɻcrescut cu 5,3% între 2010 și
ɻ2015, numărul total al salariaților di ɻn companiile cu capital străi ɻn a crescut cu 8%. Put ɻem
concluziona ɻ de aici că ace ɻste companii au făcut ɻ față mai ușor cri zei și ɻ și-au revenit mai
repede . ɻ

46

Fig ɻura 3.12. Evoluția numărului ɻmediu de salariați în total econ ɻomie și în companiile ISD

Su ɻrsă – BNR, INS

Între 2011 și 201 ɻ6 companiile ISD ɻ au co ntinuat să recrut ɻeze forță de muncă, deși
cr ɻeșterea cifrei de af ɻaceri a încetinit. Aceasta ɻ sugerează că majorita ɻtea acestor comp ɻanii au
investit pe terme ɻn lung în Români ɻa și nu se conce ɻntrează pe obținerea ɻ unor prof ɻituri pe
term ɻen scurt.
Figur a 3.13. Evoluția cif ɻrei de afaceri și ɻ a numărului ɻmediu de salari ɻați în compan ɻiile de
ISD ɻ, 2011 -2016

Surs ɻă – BNR, INS

Sala ɻriul mediu net pl ɻătit de companiile ɻ străine a fost constant m ɻai mare decât
media națională, dar m ɻai mic decât în compa ɻniile cu capital integ ɻral de stat.
5000
1300
4500
1250
4000
1200
3500

3000
1150
2500
1100
2000
1050
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Nr. mediu de salariați în total economie (axa din stânga)

160000
1240
CAGR (CA) =
140000
1220
120000
1200

118
100000
116
80000
114
60000
1120
40000
1100
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
CA a întreprinderilor ISD – axa din stânga

47
Compe ɻtiția pentru forța d ɻe muncă a crescut ɻ considerabil în R ɻomânia odată cu
venirea companiilo ɻr de ISD. Com ɻpaniilor autohtone le -a ɻfost astfel mai dif ɻicil să recruteze
din cauz ɻa concurenței sporite, d ar aceasta a dus la crește ɻrea nivelului general al ɻsalariilor
din Român ɻia.
Figura 3.14. Evol ɻuția câștigului sal ɻarial mediu net pe for ɻme de proprietate (RON)
ɻ

Sursă – B ɻNR, INS

Ponderea v ɻalorii adăugate brute a c ɻompaniilor multinați ɻonale depășeș ɻte 90% în
fabricarea au ɻtovehiculelor de transport ɻ rutier și peste 70 ɻ% în fabricarea ɻde mașini, util aje
și echipamen ɻte în anul 2016 , ceea ce ɻ denotă importanța a ɻcestora în cadrul industriei
preluc ɻrătoare. ɻ
Conform datelor ɻfurnizate de BN ɻR, stocul de ISD priv ɻind fabricarea ɻde maș ini a
crescut în intervalul 20 ɻ11-2016 cu 45%, d ɻe la 967 mil. EUR la p ɻeste 1,4 mld. E ɻUR.
Concomitent ɻ, ponderea VAB a com ɻpaniilor multinațio ɻnale în fabricar ɻea de mașini
a crescut cu ɻ 20 de puncte proce ɻntuale, de la 53 ɻ% la 73%, semn că fluxu ɻrile de ISD ad ɻuse
de aceste ɻa au contribuit la valoare ɻa nou creată.
Principale ɻle sectoare în care VAB ɻ a companiilor mu ɻltinațional e dep ɻășește 60% sunt
în special cele ɻdin industria prelucr ɻătoare și din secto ɻrul IT.