Capitolul 1 Alice [624642]

1
CAPITOLUL 1. LOCALIZAREA ȘI CARACTERIZAREA
JUDEȚULUI BRAȘOV
Situat în zona de sud -est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul
arcului carpatic, județul Brașov ocupă din punct de vedere fizico -geografic cea mai mare
parte a depresiunilor Brașov și Făgăraș.

1.1.Scurt istoric al regiunii
Urme edificatoare (monede, obiecte de podoabă etc.) din Epoca fierului (800 î.Hr. –
secolele I -III d.Hr.), corespunzătoare perioadei dacice, au fost identificate în arealul
local ităților Brașov, Hărman, Codlea, Râșnov etc.
Din vremea stăpânirii romane au rămas ca mărturii urmele castrelor de la Râșnov
(anticul Cumidava) și Hoghiz, iar perioada desăvârșirii procesului de formare a poporului
român este ilustrată de desc operirile de la Cristian și Șercaia (secolul al IV -lea), Feldioara
(secolele IV -IX), Hărman (secolele VI -XIII), Comana de Jos (secolele VIII -IX), Brașov
(secolele IX -XII) ș.a., care dovedesc o locuire intensă în Țara Bârsei înainte de aducerea și
stabilire a aici a coloniștilor sași, la mijlocul secolului al XII -lea.
Teritoriul brașovean este amintit în documentele secolelor XIII -XIV ca unitate
administrativă aparte, unele dintre districtele românești și comitatele de aici continuând să
existe pâ nă în 1920, când, după înfăptuirea, în 1918, a statului național unitar român, a fost
necesară reorganizarea administrativ -teritorială a României Mari.
De remarcat este faptul că o mare parte a teritoriului brașovean se suprapune unor
forme vec hi de organizare teritorială, numite “țări”. În acest sens, cea mai veche unitate
administrativă distinctă este Țara Bârsei, amintită documentar, în 1211, cu numele Terra
Borza, iar apoi Țara Făgărașului sau Țara Oltului, consemnată documentar, în 1222, cu
numele Terra Blachorum.
La sfârșitul secolului al XII -lea și începutul secolului al XIII -lea, centrele
meșteșugărești, în special orașul Brașov, au devenit principalele furnizoare cu produse
meșteșugărești ale Moldovei și Țării Românești. Dezv oltarea legăturilor comerciale ale
Brașovului cu Țara Românească și cu Moldova, înlesnite de existența numeroaselor trecători
naturale care străbat Carpații (Giuvala, Predeal, Predeluș, Bratocea, Boncuța ș.a.) sunt
ilustrate și de faptul că domnii Țării Ro mânești au stăpânit Făgărașul până în 1452, iar Mircea
cel Bătrân și fiul său, Mihail I, au stăpânit o perioadă (1395 -1425) Cetatea Bran.
Un document important al vremii este scrisoarea adresată de către brașoveni, la 26
aprilie 1479, lui Ștefa n cel Mare, domnul Moldovei, în care proslăveau victoriile acestuia
împotriva turcilor, care salvau interesele celor trei țări române, și prin care îl rugau pe bravul
domn “…să binevoiești a te apropia de această țară spre a o apăra de acei turci prea cump liți”.

2
Din 1541, Transilvania, inclusiv teritoriul de azi al județului Brașov, a devenit
principat autonom sub suzeranitate turcească.
În timpul luptelor pentru unificarea celor trei țări române, Mihai Viteazul a locuit în
cetatea F ăgărașului, iar după lupta de la Mirăslău (18 septembrie 1600), acesta s -a retras, cu
familia sa, la Râșnov, pe care îl considera drept “un oraș al domniei mele”.
În 1688, brașovenii s -au împotrivit pătrunderii armatelor austriece și încorporă rii
Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, cerând ajutorul domnului Țării Românești,
Șerban Cantacuzino.
Marea răscoală a meșteșugarilor brașoveni împotriva instaurării stăpânirii austriece a
fost însă înăbușită, iar conducătorii revoltei au fost condamnați la moarte. Răscoala a marcat,
totodată, începutul luptelor antihabsburgice ale populației de pe teritoriul Transilvaniei.
Jumătatea secolului al XIX -lea este marcată de Revoluția de la 1848 -1849 din
Transilvania, în timpul că reia peste 3.000 de locuitori din Țara Făgărașului, sub conducerea
lui Iovian Bradu și Nicolae Orhidan, au incendiat numeroase case ale nobililor maghiari.
A doua jumătate a secolului al XIX -lea și începutul secolului XX au fost dominate de
continuarea luptei politice și culturale a intelectualității românești din Transilvania pentru
scoaterea națiunii române din “situația înjositoare de popor tolerat” și acordarea unor drepturi
și libertăți democratice egale cu acelea ale altor naționalități.
La Adunarea Națională a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, județul
Brașov a delegat 52 de cetățeni aparținând tuturor categoriilor sociale. După unirea
Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918, viața economică și social -culturală a
județului Brașov a înregistrat o dezvoltare considerabilă, în cadrul căreia orașul Brașov a
devenit unul dintre cele mai puternice centre industriale și culturale ale țării.
Populația județului Brașov s -a ridicat cu revoltă împotriva Dictatului fascist de la
Viena din 30 august 1940. Patru ani mai târziu, după 23 august 1944, când România s -a
alăturat coaliției Națiunilor Unite, au avut loc, pe teritoriul județului Brașov, puternice
confruntări. Corpul vânătorilor de munte staționat ai ci și comandat de generalul Ion
Dumitrache s -a implicat cu mult curaj în luptele de eliberare a orașului. Lupte îndârjite au
avut loc și la Bod pentru apărarea postului de radio -emisie, la Teliu, Prejmer și în alte
localități.
În ceea ce priveș te fizionomia județului Brașov se remarcă faptul că, în 1854, pe o
hartă publicată de E.A.Bielz, în SE Transilvaniei figura, printre altele, districtul (Kreise)
Brașovului, alcătuit din zece preturi (Bezirk).
În 1876 a avut loc o reorganizare a Transilvaniei, în urma căreia s -a înființat
Comitatul Brașov (1.499 km pătrați), ce cuprindea fostul district Brașov și o parte din
districtul Făgărașului și Scaunul Cohalmului.
După crearea României Mari (1918), a avut loc o nouă organizare administrativ –
teritorială, în 1921, când a fost înființat județul Brașov, în componența căruia intrau orașul
Brașov, 3 plase (Bârsa de Jos, Bârsa de Sus, Săcele) și 23 de comune.

3
În urma modificărilor intervenite în 1926, județul Brașov era for mat din orașul Brașov
și 48 de comune grupate în patru plase (Bârsa de Jos, Bârsa de Sus, Săcele și Zărnești),
menținându -se în această formă până la 8 septembrie 1950, când a fost efectuată o
reorganizare administrativ -teritorială după model sovietic, cre ând regiunea Stalin (formată
din 8 raioane, 20 de orașe și comune), a cărei denumire a fost schimbată, la 24 decembrie
1960, în regiunea Brașov.
Prin Legea nr. 2/17 februarie 1968 privind organizarea administrativ -teritorială a
României (cu mod ificările din 23 ianuarie 1981) s -a revenit la împărțirea pe județe a țării,
regiunea Brașov devenind județul Brașov, între limite mai mici, având în prezent 4 municipii
– Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea.
În zilele noastre, putem spune că Bra șovul, prin poziția și activitatea sa, este un oraș
european cu funcții complexe și bine definite, mai ales în domeniul turismului unde deține o
multitudine de obiective atât antropice cât și naturale.
1.2. Poziția geografică și principalele căi de comunic ație
Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul Arcului
Carpatic și deținând 2,3% din suprafața țării (5351 ), județul Brașov se învecinează cu
opt județe.
La est se mărginește cu județu l Covasna, în sud -est cu județul Buzău, în sud cu
județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, la vest cu județul Sibiu, iar în nord cu județele Mureș
și Harghita.

Fig.I -1. Harta județului Brașov
Sursa – www.wikipedia.org

Municipiul Brașov (reședința județului) este situat la longitudine estică și
latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m.

4
Vecini: Județul Mureș și Harghita la nord, județul Covasna la est, județul Buzău la
sud-est, jude țul Prahova, Dâm bovița și Argeș la sud și județul Sibiu la vest.
Suprafață: Județul Brașov are o suprafață de 5.363 reprezentând 2,3% din
suprafața țării.
Căi de acces :
Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceșt ia, 398 km
sunt drumuri naționale.
Municipiul Brașov este amplasat pe coridorul paneuropean IV, la intersecția a șapte
drumuri europene, naționale și județene și asigură posibilitatea de legătură cu orice destinație
din țară: E60 -DN1 -E68, E60 -DN13, 574 -DN73, E574 -DN11, DJ103A, DJ103, DJ103C și
DJ101H.
Actualmente accesul rutier din / spre municipiul Brașov, se realizează astfel:
– pe E 60 spre București (168 km);
– pe DN 73/E 574 spre Pitești (136 km);
– pe E 68 spre Sibiu (143 km);
– pe E 6 0 spre T ârgu Mureș (171 km);
– pe E 574 spre Bacău (179 km);
– pe DN 10 spre Buzău (157 km).
Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov fiind unul dintre
cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc șase r amificații:
a) Tronsonul Brașov – Predeal – București
b) Tronsonul Brașov – Sfântu Gheorghe – Gheorgheni
c) Tronsonul Brașov – Rupea – Sighișoara – Teiuș
d) Tronsonul Brașov – Făgăraș – Sibiu – Vințu de jos
e) Tronsonul Brașov – Hărman – Întorsura Buzăului
f) Tronsonul Brașov – Zărnești.
În imediata vecinătate a municipiul ui Brașov nu există aeroporturi accesibile
publicului. Apropierea pe calea aerului de Brașov , se realizează în prezent prin Aeroportul
Internațional Henri Coandă, iar pent ru curse de pasage ri cu avioane de mică capacitate poate
fi folosit aeroportul din Sibiu.
În planurile de dezvoltare ale zonei Brașov există și un proiect de construire a unui
aeroport la Brașov.

5
1.3. Relieful – suport și potențial de dezvoltare a habitatului
În sudul județului se găsesc Carpații Meridionali cu cele mai importante masive:
Făgăraș cu vârful Moldoveanul 2 543 m, Bucegi cu vârful Omu 2 507 m, Piatra Craiului cu
vârful La Om (sau Piscul Baciului) 2 239 m, Ciucaș cu vârful Ciucaș 1 956 m , Piatra Mare cu
vârful Piatra Mare 1 844 m și o parte a munților Întorsura Buzăului.
Spre nord, munții au înălțimi mai mici, cele mai înalte vârfuri fiind Cristianul Mare 1
802 m, Ciuma 1 618 m și Măgura Codlei din Munții Codlei, Varna 1 272 m și Cetățuia cu 1
105 m.
Relieful conține și o regiune de coline subcarpatice, depresiuni cu aspect de șes – Țara
Bârsei și Țara Făgărașului și, dincolo de Olt, sudul Podișului Transilvaniei.

1.4. Vegetația și fauna
Fauna este foar te variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din valea Olt ului
până pe crestele muntoase fiind reprezentată de mai multe specii de mamifere mari și mici,
păsări, reptile și broaște și de o mare varietate de insecte.
– Mamifere cu specii de: căprioa ră (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes
crucigera), mistreț (Sus scrofa), pisică sălbatică (Felis silvestris), veveriță (Sciurus
carolinensis);
– Păsări: ciuf -de-pădure (Asio otus), șorecar (Buteo, buteo), corb (Corvus c orax),
vânturel roșu (Falco tinninculus), gaia neagră (Milvus nigrans), cucuvea (Athene
noctua), ciocănitoare -verzuie (Picus canus), pupăză (Upupa epops), măcăleandru
(Etithacus rublecula), mierlă (Turdus merula), dumbrăveancă (Coracias garrulus),
sturz -de-vâsc (Turdus viscivorus), sfrâncoc (Lanius excubitor);
– Reptile și amfibieni: șopârlă cenușie (Lacerta agilis), năpârcă (Anguis fragilis), viperă
(Vipera berus), broasca -roșie -de-pădure (Rana dalmatina), broască -de-mlaștină (Rana
arvalis);
– Insecte: flutu ri din speciile Eurhydryas aurinia, maculinea t eleius), gărgărițe și
gândaci1.
Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan,
mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă spe cii de
amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră,
vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere
(capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc).
Județul Brașov deține 32 de arii protejate dintre care 2 sunt parcuri naționale (Piatra
Craiului și Bucegi). Suprafețele protejate au 27.313,7 ha, reprezentând circa 7% din
suprafața județului.
În cadrul județului, pădurile dețin o pondere ridicată, ele reprezentând peste 35,3 la
sută din întreaga suprafață.

1 http://apmbv.anpm.ro/

6
În areal ele rezervațiilor naturale este întâlnită o mare diversitate floristică alcătuită din
arbori, arbusti, ierburi și flori cu elemente rare; dintre care unele protejate la nivel european
sau endemice pentru Țara Bârsei.
Flora lemnoasă are în componență specii de: stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus
betulus), frasin (Fraxinus excelsior), arin negru (Alnus glutinosa), arin alb (Alnus incana),
salcie albă (S alix alba), mur (Rubus fruticosus), măceș (Rosa canina ), coacăz negru (Ribes
nigrum).
La nivelul ierburilor v egetează mai multe plante rare și specii diverse precum :
stânjenelul mic de munte (Iris ruthenica), ligularia (Ligularia siberica), f iruță (Poa pratensis),
ochii -broaștei (Primula farinosa), coada -iepurelui, lalea pestriță (Fritillaria meleagris),
armeria (Armeria maritima), darie (Pedicularis sceptrum -carolinum) iar în zona de mlaștină,
rarități floristice precum: jimla (Armeria barcen sis), ciucurași (Adenophora liliifolia), ro ua
cerului (Drosera angelica)2, moșișoare (Liparis loeselii), foaie -grasă (Pinguicula vulgaris) și
mai multe specii de rogozuri.
1.5. Condițiile climaterice
Clima județ ului Brașov are un specific tempe rat-continental, caracterizându -se prin
nota de tranziție între temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă
și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în
zonele mai joase.
Inversiunile d e temperatură nu sunt numeroase și de aceea, temperaturile minime din
timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme.
Cantitatea de precipitații este relativ mai ridicată ca urmare a contrastelor diurne mici.
Tempe ratura medie multianuală a aerului este de , temperatura maximă absolută
fiind de C în luna august, iar temperatura minimă absolută de a fost înregistrată
la Bod în 25 ianuarie 1942 .
Numărul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 de zile pe an.
Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an.
Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.
La nivelul municipiului cantitatea medie anuală de precipitații est e de 124,8 mm, iar
durata medie anuală a stratului de zăpadă este de 70,8 zile.
Adâncimea de îngheț este conform STAS 6054/77 de 0.90 – 1.00 m.
Din punct de vedere al zonei seismice, Brașovul este ampla sat în zona D și se
caracteriz ează, conform Normativului P100/92, p rin coeficienți ks = 0.16 și Tc = 1.0, iar
conform STAS 11.100/77 în zona cu intensitate seismică de grad 73.

2 Roua cerului este o specie de plantă carnivoro (insectofagă) .
3 www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul -mun-Brasov.pdf

7
1.6. Hidrografia și resursele de apă
Rețeaua hidrografică a județului Brașov cuprinde pe de o pa rte apele subterane
freatice și de adâncime, iar pe de altă parte apele de suprafață reprezentate d e rețeaua de râuri
care străbat teritoriul, precum și de lacurile naturale și artificiale.
Teritoriul jud ețului se încadrează în bazinul hidrogr afic superior al Oltului, care
traversează județul pe o distanță de aproximativ 220 km, de la confluența cu Râul Negru până
la confluența cu râul Ucea. Cei mai importanți afluenți ai Oltului sunt: Timiș, Homorodul
Mare, Șercaia, Ghimbășel și Bârsa.
Tabloul apelor de suprafață este completat de lacurile glaciare din Munții Făgărașului
(Urlea și Podragu) și lacurile artificiale.
1.7. Populația și așezările umane
Din punct de vedere demografic, p opulația județului Brașov este așezată în patru
municipii: Braș ov, Făgăraș, Săcele și Codlea, cinci orașe (Predeal, Râșnov, Rupea, Victoria,
Zărnești) și 43 comune cu 1 49 sate.
Populația totală a județului la 1 ianuarie 2017 era de 632.941 locuitori, dintre care
bărbații reprez intă 48,68 % ( 308.1 16 persoane), iar femeile 51,32% ( 351.075 persoane).
În mediul urban trăiesc 457.553 locuitori reprezentând 72,29% din total, iar în cel
rural 175.388 locuitori reprezentand 27,71%.

Figura I -2. Populația județului Brașov
Sursă – http://www.brasov.insse.ro

Populația din mediul urban, în proporție covârșitoare, locuiește în municipiul
reședintă de județ, orașul Brașov, cu 253.200 locuitori, urmat de Săcele cu 30.798 locuitori,
Făgăraș cu 3 0.714 locuitori, Zărnești cu 23.476 locuitori, Codlea 21.708 locuito ri, Râșnov cu
15.022 locuitori, Victoria cu 7.386 locuitori, Rupea cu 5.269 locuitori, Predeal cu 4.755
locuitori și Ghimbav cu 4.698 locuitori.
72.3% 27.7%
mediul urban
mediul rural

8
Structura etnică a populației j udețului Brașov la nivelul lunii oct ombrie 2017 se
prezenta astfel: români 87,94 %, maghiari 7,69%, rromi 3,59%, germani 0,57% și alte etnii
0,2%.

Figura I -3. Structura etnică a populației județului Brașov
Sursă – http://www.brasov.insse.ro

De la recensământul din 1 iulie 2011 , când populația era 549.207 locuitori, aceasta a
crescut până în ianuarie 2017 (632.941 locuitori) ceea ce înseamnă cu 83.734 de persoane
mai mult.
Modificările po pulației după domiciliu în structura pe sexe și medii de rezidență, la 1
iulie 2017, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. I -1 Populația județului Brașov după domiciliu , iulie 2017
Populație 2017 2016 Diferență 2017
față de 2016
Total 63294 1 631796 1145
Masculin 306687 306255 432
Feminin 326254 325541 713
Mediul urban 462184 462782 -598
Masculin 220444 220934 -490
Feminin 241740 241848 -108
Mediul Rural 170757 169014 1743
Masculin 86243 85321 922
Feminin 84514 83693 821
Sursa – http://www.brasov.insse.ro /

Populația masculină a județului Brașov, a reprezentat 48,45% din total populației
brașovene , în ușoară scădere față la 1 iulie 2016 (48,47%).
Concluzionăm că popu lația urbană și cea de sex feminin sunt majoritare in județul
Brașov. (73,02%, respectiv 51,55%).
Raportul de masculinitate la 1 iulie 2017 a fost 94 bărbați la 100 de femei.

87.9% 7.7% 3.6% 0.6% 0.2%
români
maghiari
rromi
germani
alte etnii

9

Figura I -4. Structura etnică a populației județului Brașov
Sursă – http://www.brasov.insse.ro

Ponderea populației în vârstă de muncă (15 -64 ani) în total populație, a scăzut la 1
iulie 2017 comparativ cu 1 iulie 2016 cu 0,67 puncte procentuale, în favoare ponderii
populației foarte tinere (0 -14 ani) și a ponderii populației vârstnice (65 ani și peste) care au
crescut cu 0,14 puncte procentuale, respectiv cu 0,53 puncte procentuale.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 95,76 la 1 iulie 2016 la 98,27
persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 iulie 2017. Indicele de îmbătrânire demografică
la nivelul județului Brașov este mai mic decât cel înregistrat la nivelul României (109,19
persoane vârstnice la 100 persoane tinere).

Figura I -5. Structura populației după domiciliu pe grupe de vârstă și sexe
Sursă – http://www.brasov.insse.ro

La 1 iulie 2017, cea mai ridicată pondere în populația totală a județului Brașov o
reprezintă persoanele din grupa de vârstă 35 -39 ani, de 9,18%. La masculin, ponderea acestei
grupe de vârstă a fost de 9,67%, iar la feminin de 8,72%.
15.48% 15.34%
15.21% 14.68%
69.31% 69.98%
20172016
0-14 ani
15-64 ani
peste 65 ani
050001000015000200002500030000
0 – 4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 si
pestePopulația după domiciliu pe grupe de vârstă și sexe, la 1 iulie 2017
Masculin Feminin

10
1.8. Nivelul de dezvoltare economico -socială
Nivelul de dezvoltare economico -socială a județului Brașov este descri s cu ajutorul
analiz ei principalilor indicatori sintetici ai activității economice, astfel:
1) Inflația
Indicele prețurilor de consum (IPC) pentru luna ianuarie 201 7, pe tota l și pe grupe de
mărfuri și servicii și rata medie lunară a inflației se prezintă astfel:
Tabelul nr. I -2 Rata medie lunară a inflației 2016 -2017
Ianuarie 2017 față de: Rata medie lunară a inflației
(01.01 -31.01)
Decembrie 2016 Ianuarie 2016 2017 2016
Total 100,85 101,06 0,9 1,3
Mărfuri alimentare 100,86 97,02 0,9 1,2
Mărfuri
nealimentare 100,92 102,48 0,9 2,0
Servicii 100,66 104,25 0,7 -0,1
Sursa – http://www.brasov.insse.ro /

La grupa de mărfuri alimentare prețurile în luna ianuarie 2017, față de luna ianuarie
2016, au crescut cu 0, 3%, în timp ce la mărfuri nealimentare s -a înregistrat o creștere de
1,1%, iar la categoria servicii, o scădere cu 0,8%.
2) Salariații și câștigul salarial
Efectivul salariaților l a sfârșitul lunii decembrie 201 7 a fost în jud ețul Brașov de
161.487 persoane4, cu 1.102 persoane mai puțin sau cu 0,68% mai puțin decât cel înregistrat
la sfârșitul lunii precedente și mai mare cu 1 ,15% față de efectivul salariaților de l a sfârșitul
lunii decembrie 201 6, respectiv cu 1.835 persoane mai mult.

Figura I -6. Evoluția numărului de salariați la nivelul județului Brașov
Sursă – http://www.brasov.insse.ro

4 Date preluate de pe http://www.brasov.insse.ro 157000158000159000160000161000162000163000164000
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
efectivul salariaților la sfârșitul lunii – persoane

11
În luna decembrie 2017 față de luna decembrie 2016, în Regiunea Centru cea mai
mare creștere a câștigului sal arial mediu net a înregistrat‐o județul Brașov cu 17,9%, iar cea
mai mică creștere a înregistrat‐o județul Alba cu 3,6%.
Câștigul salarial mediu nominal brut la nivel național în luna decembrie 2017 a fost
cu 6,8% mai mare decât în luna precedentă și cu 12 ,4% mai mare decât în luna decembrie
2016. Câștigul salarial mediu nominal net la nivel național în luna decembrie 2017 a fost de
2.629 lei, în crestere fata de luna precedenta cu 165 lei (+6,7%) , și cu 11,7% mai mare decât
în luna decembrie 2016.
Indicel e câștigului salarial real a fost de 106,4% pentru luna decembrie 2017 față de
luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost de
192,9%, cu 11,5 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna noiembrie 2 017.
Câștigul salarial mediu nominal brut a fost în luna decembrie 2017, la nivelul
județului Brașov, de 3.739 lei, cu 6,3% mai mare decât în luna precedentă și cu 18,6% mai
mare decât în luna decembrie 2016.
Câștigul salarial mediu nominal net a fost în luna decembrie 2017, la nivelul județului
Brașov, de 2.693 lei, în crestere față de luna precedentă cu 161 lei, (+6,4%) și cu 17,9% mai
mare decât în luna decembrie 2016.
Câștiguri salariale peste media județului s‐au înregistrat în industrie și construcți i
(2.793 lei). Câștiguri salariale sub media județului s‐au înregistrat în servicii (2.623 lei),
agricultură, silvicultură și pescuit (2186 lei).
Față de luna decembrie 2016, cele mai mari creșteri s‐au înregistrat pentru
diviziunile: alte activități de s ervicii (+46,1%), activități de creație și interpretare
artistică (+45,5%).
Cele mai mari scăderi aparțin diviziunilor:
– fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului
(‐31,1%) și
– activități de investigații și protecți e (‐13,2%).
3) Pensionarii și pensia medie
Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din județul Braș ov a fost în
2017 de 140.363 persoane , mai mare cu 0 ,35% față de aceeași perioadă a anului 2016.
Pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat din județul Brasov a fost în
anul 2017 de 975 lei , mai mare cu 4,06% comparativ cu 2016 .
4) Șomajul
Situația șomerilor la 31.12.201 7 existentă în evidența Agenției Județene de Ocupare a
Forței de Muncă Brașov se prezintă astfel:

12
Tabelul nr. I -3 Situația șomerilor din județul Brașov , decembrie 2017
Șomeri înregistrați în
județul Brașov Total Femei % femei din total
Total șomeri 11.780 5.001 42,46
– mediu urban 5.273 2.505 47,51
– mediu rural 6.507 2.496 38,36
1. Șomeri indemnizați 4.269 2.050 48,02
Structura pe studii:
– fără studii medii 1.786 617 34,55
– cu studii medii 1.730 960 55,50
– cu studii superioare 753 473 62,82
Structura pe vârstă:
– sub 25 ani 659 322 48,87
– 25 – 55 ani 2.834 1.492 52,65
– peste 55 ani 776 236 30,42
2. Șomeri neindemnizați 7.511 2.951 39,29
Șomeri înregistrați
în județul Brașov Total Femei % femei
din total
Structura pe studii:
– fără studii medii 6.720 2.556 38,04
– cu studii medii 541 250 46,21
– cu studii superioare 250 145 58,00
Structura pe vârstă:
– sub 25 ani 1.274 429 33,68
– 25 – 55 ani 5.237 2.149 41,04
– peste 55 ani 1.000 373 37,30
Rata șomajului -% 4,71% 4,58%
Sursa – http://www.brasov.insse.ro /

Numărul șomerilor înregistrați în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței
de Mu ncă Brașov la data de 31.12.201 7 a fost de 11.780 persoane, din care 5.001 femei
(42,5%).
Din numărul total al șomerilor, 1.515 persoane au participat la cursuri de calificare,
recalificare și 37 dintre acești a au absolvit cursurile. Dintre aceștia, în luna decembrie 201 7
au fost angajați 10 șomeri, cu 54 mai puțini comparativ cu luna anterioară.
Rata șomajului înregistrată l a sfârșitul lunii decembrie 201 7 a fost de 4,71%,
calculată în raport cu populația act ivă civilă totală5.
În luna decembrie 201 7 rata șomajului a fost mai mare cu 0,38 puncte procentuale
față de cea înregistrată în luna precedentă și cu 0,36 puncte procentuale mai mică decât cea
înregistrată în luna decembrie 201 6.
Repartizarea șomerilor pe agenții teritoriale se prezintă astfel: Agenția Brașov cu
4.512 șomeri, Punct Local Făgăraș cu 2.293 șomeri, Punct Local Râșnov cu 598 șomeri,
Punct Local Codlea cu 597 șomeri, Punct Local Zărnești cu 471 șomeri, Punct Local Rupea
cu 2.293 șomeri, Punct L ocal Săcele cu 707 șomeri și Punct Local Victoria cu 309 șomeri.

5 http://www.brasov.insse.ro/

13
Din numărul total de 11.780 șomeri doar 36,24% sunt indemnizați, î n timp ce în luna
decembrie 201 6 ponderea șomerilor indemnizați era de 34,12%. În valori absolute, numărul
șomerilor indemniz ați a crescut de la 4.181 persoane în decembrie 201 6 la 4.269 persoane în
decembrie 201 7, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut de la 8.074 persoane în
decembrie 201 6, la 7.511 persoane în decembrie 201 7.
Dintr -un total de 4.269 șomeri indemnizați, 1.786 sunt fără studii medii (41,8%),
1.730 sunt cu studii medii (40,5%), iar 753 sunt cu studii superioare (17,7%).
Structura pe niveluri de studii a șomerilor nei ndemnizați este semnificativ
diferită de cea a șomerilor indemnizați. Astfel, 89,5% sunt fără studii medii, 7,2% cu
studii medii și 3,3% cu studii superioare.

Figura I -7. Ponderea numărului de șomeri indemnizați și neindemnizați, în funcție de studii
Sursă – http://www.brasov.insse.ro

Din punct de vedere al structurii pe vârste a șomerilor indemnizați, 15,4% sunt șomeri
foarte tineri (sub 25 ani), 66,4% sunt șomeri cu vâr sta cuprinsă între 25 -55 ani și 18,2%
șomeri cu vârsta peste 55 ani. Ponderea șomerilor foarte tineri a scăz ut de la 20,3% în
decembrie 201 6, la 15,4% în decembrie 201 7.
Structura pe grupe de vârstă în cazul șomerilor neindemnizați este și ea diferită.
Ponderea șomerilor sub 25 de ani este de 17,0%, a celor între 25 -55 ani este de 69,7%, iar a
celor peste 55 ani de 13,3%.
În cursul lunii decembrie 201 7 au fost reîncadrate în muncă 305 de persoane.

0.0%20.0%40.0%60.0%80.0%100.0%
fără studii
studii medii
studii
superioareȘomeri
indemnizați în
funcție de studii
Șomeri
neindemnizați