CAPITOLUL 3. METODOLOGIA CERCETĂRII 3.1. Obiective și întrebări de cercetare Obiective le cercetării constau în: 1) Surprinderea principalelor… [624623]

1
CAPITOLUL 3. METODOLOGIA CERCETĂRII

3.1. Obiective și întrebări de cercetare
Obiective le cercetării constau în:
1) Surprinderea principalelor servicii sociale de care beneficiază vârstnicul la domiciliu.
2) Surprinderea nevoilor care îi datermină pe vârstnici să apeleze la serviciile sociale.
3) Identificarea gradului de satisfacție pe care îl au vârstnicii în raport cu serviciile sociale
primite.
4) Analiza schimbărilor intervenite în starea vârstnicului de când beneficiază de s ervicii.
Persoanele vârstnice, beneficiare de servicii sociale, prezintă un ansamblu complex
de nevoi psihologice, socio -economice și medicale, specifice vârstei. Cu toate acestea,
menținerea vârstnicilor la domiciliu, chiar și în condiții de dependență, ș i oferirea de
servicii comunitare, reprezintă de cele mai multe ori o soluție preferată instituționalizării.
În aceste condiții ne -am propus să răspundem la o serie de întrebări de cercetare
după cum urmează:
1. Care sunt principalele categorii de servic ii sociale de care beneficiază vârstnicii
aflați în dificultate la domiciliu?
2. Care sunt nevoile pe care le resimt vârstnicii care beneficiază de servicii sociale?
3. În ce măsură vârstnicii sunt mulțumiți de serviciile sociale oferite la domiciliu?
4. Care sunt aspectele care contribuie la mulțumirea vârstnicilor în raport cu
serviciile sociale oferite la domiciliu?

3.2. Eșantionarea
Totalitatea persoanelor vârstnice care beneficiază de servicii sociale de îngrijire la
domicil iu. Reprezintă eșantionul neprobabilist de intenționalitate al lucrării. Astfel a fost
ales un număr de zece subiecți, bărbați și femei, cu vârstă cuprinsă între 61 -79 de ani.
Selectarea populației țintă din cadrul studiului efectuat s -a realiz at pe baza
criteriului de dependență -independență a persoanelor vârstnice.
Metodele utilizate în studiul de față sunt: ghidul de interviu, studiul de caz,
genograma și ecomapa.
Ghidul de interviu a fost aplicat la un număr de zece persoane vârstnice care
beneficiază de servicii de îngrijire la domiciliu, din localitatea Săcele, de lângă Brașov .
Studiul de caz, genograma și ecomapa auau fost aplicate în cazul a două persoane
vârstnice care beneficiază de servicii de îngrij ire la domiciliu, din Săcele.

2
3.3. Elaborarea instrumentelor
a) Definirea si opera ționalizarea conceptului „ Importanța serviciilor sociale de
îngrijire la domiciliu pentru asigurarea bunăstării persoanelor vârsnice”
Concept: Importanța serviciilor sociale de îngrijire la domiciliu pentru asigurarea
bunăstării persoanelor vârsnice
Definiția nominală :
Servicii le sociale de îngrijire la domiciliu reprezintă gama de ser vicii si facilități
acordate în comunitate persoanelor depende nte, astfel încât acestea să tră iască pe cât de
independent posibil în propriile case. Aceste servicii reprezintă o alternativă la
instituționalizarea inerentă evoluției din viața multora dintre cei vârstnici. (Necula, &
Dragomir, 2008)
Bunăstarea socială. Bunăstarea devine o măsură a "capabilităților" de bază ale
indivizilor într -o societate. Aceste capabilități se referă la posibilitatea indivizilor, la
oportunitățile acestora de a realiza un nivel minim de "funcționalitate socială".
Unii autori operaționalizează bunăstarea cu ajutorul conceptului de utilitate .
Această abordare se regăsește în literatura de specialitate sub denumirea de " welfarism ".
Această perspectivă își propune convertirea monetară, în afara v eniturilor individului, a
tuturor activităților întreprinse de acesta: de la convertirea în bani a producției individuale
destinate consumului propriu (autoconsum), la activitățile gospodărești prin care individul
își reduce cheltuielile asociate acelorași servicii, în cazul în care acest ea ar fi cumpărate, și,
în sfârș it, la converti rea timpului liber într -o măsură monetară. (Pop, 2002)
Persoana vârstnică . Există o formulă recomandată de ONU pentru desemnarea
unei persoane aparținând populației vârstnice, destinată s ă evite folosirea denumirii de
bătrân considerată ca având nuanță și conotație negativă.
Persoana în vârstă înlocuiește sintagma de persoan ă de vârsta a treia prea lungă
pentru uzul curent și se folosește pentru desemna rea unei persoane care are peste 60 de ani
sau peste 65 de ani, aceasta din urmă limită fiind cea mai acceptată. (Necula, 2008 )
Definiția operațională :
Persoanele vârstnice primesc îngrijiri exact la nivelul pe care situația lor o cere, in
funcție de situația de risc în care se află, satisfăcând întregul lanț de nevoi fizice,
economice, biologice, personale, spirituale și sociale ale acestora.
Operaționalizarea conceptelor pe variabile și indicatori se realizează conform
următoarei scheme:

3
În funcție de dimensiunea nevoilor sociale :

Variabila 1. Nevoi socio –
economice (indicatori)
venit
surse de venit
suficiența veniturilor în
raport cu cheltuielile
nevoi materiale
percepția vârstnicului
față de situația
financiară.
Variabila 2. Nevoi
psihologice și de
atașament (indicatori)
prezența unei persoane
care îî oferă sprijin
emoțional vârstnicului
nevoia vârstnicului de
protecție și securitate
nevoia de a fi ascultat
existența unor persoane
în anturajul vârstnicului
cu care acesta poate
comunic a
Variabila 3. Nevoia de
sănătate (indicatori)
percepția vârstnicului
față de starea de sănătate
instalarea unor boli
cronice
surse de venit pentru
întreținerea sănătății
capacitatea de a -și
administra singur
tratamentul
atitudinea față de vârstă .
Variabila 4. Nevoi
sociale (indicatori)
participarea la
activități desfășurate
de comuniate
participarea la acțiuni
politice
socializarea
vârstnicului
relația cu prietenii
existența unei
persoane de încredere.
Variabila 5. Nevoi
religioase
(indicatori)
frecvența cu care
merge la biserică
respectarea posturilor
frecvența spovedaniei
relația cu persoanele
din comunitatea
religioasă.

4
În funcție de dimensiunea serviciilor sociale:

3.4. Interpretarea rezultatelor interviului
În mod evident după ce am colectat datele, după ce le -am analizat, a urmat și etapa
de interpretare a lor, cu scopul de a da un răspuns obiectivelor propuse.
Pentru a evidenția pas cu pas datele de care am dispus, încep prin a explica fiecare
categorie în parte.
În vederea interpretări datelor am efectuat analiza globală a celor 10 interviuri în
funcție de variabilele utilizate în operaționalizare, analiză pe care o redăm mai jos.
În ceea ce privește percepția vârstnicului față de starea de sănătate cei 10 subiecți
din cadrul studiului au o percepție negativă asupra stării lor de sănătate considerând -o
nefavorabilă condiției lor de vârstnici, fiecare dintre ei fiind suferinzi de una sau mai multe
boli, care îi împiedică să își desfășoare activitățile casnice singuri.
Unul dintre subiecți afirmă: „ Nu este prea bună starea m ea de sănătate, am
hipertensiune arterială care mă împiedică să fac multe lucruri pe care înainte le făceam cu
mare ușurință, imediat m ă obosesc și sunt tot amețită.”
Alt subiect spune : „Mă mai doare și pe mine una alta, dar ce să fac iau
medicamente și îm i mai trece, dar asta (semipareza) e marea mea problema, că nu pot să
fac tot ce trebuie prin gospodărie. Copiii mă tot cheamă să stau la ei, dar eu nu vreau
Variabila 1. Categorii de
servicii sociale destinate
vârstnicilor
consiliere psihologică
sprijin și tratament medical
specializat.
Variabila 2. Relația
vârstnicului cu specialiștiii
(indicatori)
dacă petrece timpul cu
specialiștii
timpul alocat vârstnicului de
către specialiști
încrederea vârstnicului în
specialiști
înțelegere și suport din partea
specialiștilor
comunicarea vârstnicilor cu
specialiștii
mulțumirea în raport cu
serviciile sociale primite

5
pentru că ei stau la bloc și eu mă plictisesc toată ziua singură în casă, pană vin ei de la
servic i. Și eu vreau să mor la casa mea.”
Deoarece toate persoanele vârstnice care beneficiază de îngrijiri la domiciliu din
cadrul studiului nostru, au afirmat că suferă de boli cronice, s -a impus necesitatea
următoarei întrebări:
Ce alte probleme de sănătate mai aveți?
La această întrebare toți cei 10 subiecți au afirmat ca suferă de una sau mai multe
afecțiuni cronice, acestea făcându -se simțite încă cu câțiva ani în urmă, datorate vârstei sau
scăderii rezistenției organismului la factorii de risc în ceea ce privește o stare de sănătate
favorabilă bunei desfășurări a activităților vieții de zi cu zi.
O persoană spune: Am ulcer varicos pentru că mi -e foarte slabă circulația la sânge
în picioare, dar și pentru asta fac tratament.”
Alte boli cronice cu care se mai confruntă subiecții din cadrul studiului nostru sunt
diabetul, hipertensiunea arterială, cancer, paralizii, etc.
În urma aplicării ghidului de interviu am putut constata că marea majoritate a
subiecților noștrii prezintă o star e avansată de degradare a sănătății, ceea ce îi împiedică să
ducă o viață normală, acest lucru fiind motivul pricipal pentru care au devenit beneficiari ai
serviciului de îngrijiri sociale la domiciliu.
În ceea ce privește prezența unei persoane în viața v ârstnicului care îi oferă
sprijin emoțional toți cei 10 subieți au răspuns că există una sau mai multe persoane cu
care are o legătură emoțională stabilă, o parte din ei având copii sau nepoți, cealaltă parte
afirmând că se bazează pe sprijinul emoțional din partea rudelor și anume frați sau surori,
ori nepoți de la frați sau surori.
Astfel vârstnicii au afirmat: ’’După cum v -am spus îi mai am doar pe băiatul și pe
fata mea, nepoți nu am, ei sunt singurii care mă mai aj ută și pe care îi îndrăgesc.’’
O altă persoană afirmă : „Unchiul meu, dar care și el este destul de în vârstă, dar
mă mai caută când poate și am o verișoară din partea mamei care vine în fiecare vară și
stă aici la mine cu mama ei.”
Unul dintre subiecți afirmă că el nu mai are nici un fel de relație cu membrii
familiei, singurul lui sprijin emoțional venind din partea personalului de la cantina socială
lângă care chiar locuiește . „Personalul de la cantină sunt cei mai dragi mie, eu locuiesc
chiar aici lângă cantină și stau mai mult aici cu dâ nșii, că acasă sunt tot singur. Sunt niște
oameni foarte buni.”

6
La întrebarea referioare la nevoia vârstnicului de protecție și securitate , toți cei 10
subiecți au afirmat că simt nevoia să fie protejați de către cineva și să li se ofere un mediu
securizan t astfel încât să se simtă în siguranță în propriul lor cămin.
Un subiect afirmă : „De exemplu vecina mea de dinsus, cu ea îmi împart toate
greutățile și bunurile, ea este tot timpul aici când am nevoie de ajutor, este mai sănătoasă
ca mine. Și în copii am mare încredere, dar am spus de ea pentru că este tot timpul aici.”
Un alt aspect îl reprezintă existența unor persoane în anturajul vârstnicului cu care
acesta poate comunica.
9 din 10 subiecți afirmă că există în anturajul lor persoane cu care pot comun ica,
acestea fiind în cea mai mare parte rude sau vecini: „Sunt mai multe persoane căruia mă
destăinuiesc, dar cu sora mea vorbesc cel mai mult, ea vine le mine cel mai mult, ea este
profesoară aici în sat și când iasă de la scoală vine pe la mine de fiec are dată, dar și cu
copilul vorbesc aproape la fel, dar el este mai tânăr și nu prea are timp.”
Doar 1 din cei 10 subiecți afirmând că el nu mai are rude și singurele personae cu
care poate comunica sunt persoanele de la cantină.
Cei mai mulți dintre v ârstnici au susținut că persoanele care le oferă atât sprijin
emoțional cât și un grad ridicat de încredere sunt vecinii, deorece, cei care au copii, ori
sunt plecați în alte localități, ori nu îi mai caută, dar vecinii sunt tot timpul lângă ei și le
cunos c povestea vieții și problemele care îi preocupă.
De asemenea și preotul este una dintre persoanele de încredere a subiecților noștrii,
acest fapt fiind confirmat atât de către subiecți cât și de preotul în cauză.
În ceea ce privește factorii de risc care îi determină pe vârstnici să apeleze la
programul de susținere financiară este venitul. Astfel 9 din totalul celor 10 subiecți aleși au
răspuns că v enitul lor este situat între 650 și 9 50 de lei, un singur subiect având venitul mai
mic de 650 de lei și an ume 125 de lei.
Întrucât subiecții aleși de noi în cadrul studiului sunt i ntegral persoane vârstnice, la
întrebarea referitoare la sursele de venit ale persoanei vârstnice , 9 subiecți intervievați au
răspuns că singura lor sursă de venit este pensia: „Pens ia mea este singurul meu venit, cu
toate că am muncit cât am fost în putere și am ajutat multă lume la lucrul pe câmp.”
De asemenea 1 din subiecți a răspuns că venitul ei este constituit din cele două
pensii, una dintre ele este cea de limită de vârstă și cealaltă fiind cea de urmaș de veteran
de război, care afirmă: „Sigur că da, din pensia mea si pensia de urmaș a soțului meu, de
veteran de război, eu am fost gestionară la o cooperativă dintr-un sat alăturat 25 de ani, și
iau pensie destul de bună. ”

7
Din totalul celor 10 subiecți și anume persoanele vârstnice care beneficiază de
îngrijiri la domiciliu, 1 subiect afirmă că sursa din care provine venitul lui este ajutorul
social în cuantum de 125 de lei, afirmând: „Singurul meu venit este ajutorul social, de 125
de lei, nu iau pensie.”
La întrebarea referitoare la suficiența veniturilor în raport cu cheltuielile , 7
subiecți din 10 au răspuns că venitul lor nu este suficient pentru a se descurca cu
cheltuielile zilnice : „Cam greu mă descurc, dacă mai luam în p lus 100 de lei era mult mai
bine, dar așa fac economie și mă descurc cum pot că fumător și băutor nu sunt ca să dau
bani pe ele.”
Ceailalți 3 subiecți având o sursă de venit în plus sau un venit relativ mai mare
decât al celorlalți 7 afirmă: „Până în preze nt mă descurc destul de bine, când mai vin
nepoții la mine le mai dau și lor c âte 10 -20 de lei că se bucură ș i mai dau și la biserică
câte o donație când este sărbătorit vreun sfânt, așa se dă la noi.”
În ceea ce privește nevoile financiare ale persoanei v ârstnice s -a impus următoarea
întrebare:
Îmi puteți spune dacă aveți une le nevoi financiare în prezent?
6 din cei 10 subiecți au răspuns că au nevoi materiale, toți cei 6 având ca nevoie
financiară majorarea pensiei.
„Mi-ași dori să am și e u pensia mai mare,că am muncit o viață întreagă și acum la
bătrânețe nu ne putem bucura de ea din cauza lipsurilor și a sănătății.’’
4 din 10 subiecți au afirmat că nevoi financiare nu au momentan ci au mai mare
nevoie de sănătate. „După cum v -am spus am avut mare nevoie de un televizor, dar copiii
mi-au luat unul, și mi -au luat și telefon ca să mă poată suna, doar de sănătate am nevoie.”
Toate aceste răspunsuri ne determină să credem că sunt și alți factori de risc care
stau la baza solicitării sprijinului din partea persoanelor vârstnice, motivul fiind că nu se
mai descurcă singuri.
La întrebarea referitoare la percepția vârstnicului față de situația financiară , 8
subiecți din 10 se declară nemulțumiți de situația lor financiară afirmând că ar putea fi mult
mai bună, în comparație anii munciți acuzându -i pe parlamentari că ei sunt cei responsabili
de nea junsurile și pensiile lor mici: „Dacă mă credeți nici nu șiu cum fac față la toate
cheltuielile, dar Dumnezeu e bun și ne ajut ă pe toți.”
Mulți dintre ei afirm[ că și starea de sănătate precară necesită cheltuirea multor
bani pe medicamente este un factor negativ care duce la neajunsurile lor.

8
Doar 2 subiecți din 10 au afirmat că percepția despre situația lor financiară este una
bună. Una dintre ele afirmă: „Ce să spun… pentru mine este destul de bună, că doar sunt o
femeie singură și nu am foarte multe nevoi, sunt multumită.”, iar cealaltă de asemenea
afirmă: „Este destul de bună în comparație cu alți pensionari care nu au bani nici de
medicamente, fără de care nu pot trăi, ce să mai spun de altele. Sunt mulțumită.”
În ceea ce privește sursele de venit pentru întreținerea sănătății din totalul celor
10 subiecți, 9 au declarat că au ca sursă de venit pentru întreținerea sănătăț ii pensia, care
diferă de la caz la caz în ceea ce privește suficiența venitului în raport cu numărul de
medicamente administrate lunar.
Un vârstnic spune: „Din pensie îmi cumpăr medicamentele.”
Unul din cei 10 subiecți declară: “ Singurul meu venit pentr u întreținerea sănătății
este ajutorul social, de 125 de lei, nu iau pensie.”
Referitor la situația financiară a subiecților noștrii am putut constata că pentru o
parte semnificantă dintre ei nu reprezintă principala cauză pentru care sunt beneficiari ai
acestui sistem, unii dintre ei având chiar o situație financiară bună, în comparație cu alții.
Referitor la capacitatea vârstnicului de a -și administra singur tratamentul , 1 din
totalul celor 10 subiecți este cel care își procură singur medicamentele și de asemenea își
administrează singur tratamentul, neavând nevoie de o altă persoană care să se ocupe cu
procurarea lor, ca și în cazul celorlalți subiecți.
Acest subiect afirmă: „Mulțumesc lui Dumnezeu că pot să merg singur să mi le
cumpăr și tot singur le iau, incă nu am nevoie de ajutor în acest sens….”.
Ceilalți 9 subiecți din 10 afirmă că persoan a care se ocupă de procurarea
medicamentelor este fiul/fiica : „Bineâ nțeles, mă ajută băiatul meu care locuiește la cât eva
case distanță de mine. El m i le cump ără, dar pot să le iau singură, mă descurc mai greu,
dar măcar medicamentele să le iau singură, că în rest nu prea pot să fac nimic prin
gospodărie din cauza picioarelor.” , sau sora după caz: „Sora mea m -i le cumpără, dar mă
descurc singur să le iau, nu a m nevoie de ajutor.”
Sau în majoritatea cazurilor (Doamna Jeni) care este lucrătorul comunitar este cea
care le cumpără medicamentele și care îi ajută și în ceea ce privește administrarea lor: „Mă
ajută doamna Jeni (îngrijitorul la domiciliu). Ea merge la medicul de familie și îmi face
rețeta și după aceea merge cu ea la farmacie și m -i le a duce acasă. Când vine ziua cu
mâncarea m -i le pune ea în cutiuțe pe care a scris dimineața, amiaz a și seara, și aș a le
iau.”

9
Este interesant de menționat că la întrebar ea referitoare la atitudinea față de vârstă
8 din 10 subiecți au răspuns că sunt încântați că au trăit până la vârsta aceasta, deși
probleme cu care se confruntă au fost și sunt multe, ei își doresc ca și copiii lor să ajungă
vârsta lor.
Astfel ei afirmă: „Ce să mai spun… mă bucur că m -a ținut D -zeu până la vârsta
asta, că am ajuns să îmi văd și nepoții la facultate și toți copiii așezati la casele lor. Toți
sunt plecați la oraș.”
sau „Așa este, am 76 de ani și încă îmi doresc să mai trăiesc, am avut o viață
frumoasă împreună cu soția mea, dar acum ea nu mai este.”,
sau „Da…mă bucur că am trăit atât, dar viața mea nu a fost deloc fericită. Băiatul
nu s-a însurat, iar fata este bătută tot des de soțul ei. Acum este iar acasă că a bătut -o
iarăși si i -am spus să stea aici cu mine dar vine soțul ei și iși cere iertare și pleacă din
nou.’’
Ceilalți 2 subiecți din totalul celor 10 au afirmat că deși au ajuns această vârstă
destul de înaintată, nu își mai doresc să trăiască, sau nu se bucură de vârsta pe car e o au din
cauza problemelor: „nu prea sunt bucuros, pentru că în ultimul timp am fost tot bolnav și
tot probleme am avut, nu prea m -am putut bucura de anii bătrâneții.”, „la câte probleme
de sănătate am, nu prea îmi mai doresc să stau mult pe lumea aceast a. Parcă toate bolile
s-au strâns la mine.”
Având în vedere că vârsta subiecților noștrii se încadrează între 61 și 79 de ani cea
mai mare parte dintre ei sunt recunoscători și mulțumiți că au ajuns acestă vârstă.
În ceea ce privește participarea la activi tăți desfășurate în comunitate , 8 din 10
subiecți afirmă că nu mai participă la astfel de activități deși unii dintre ei și -ar dori să ia
parte deoarece nu mai simt nevoia datorită problemelor de sănătate: „Nu draga mea,nu mai
particip, nu vreau să necăjes c pe nimeni, asta ar însemna să mă ducă cineva cu mașina de
acasă și să mă și aducă, lasă că mie mi -o trecut vremea. Să meargă cei tineri.”
Altă persoană afirmă: „Nu merg pentru că nu mă țin picioarele, pot să mă duc doar
până la toaletă și aici în curte s ă aduc lemne în casă, în rest stau tot aici în casă, mai mult
în pat.” sau altă afirmație: „Nu particip… pentru că nu îmi mai arde mie și de așa ceva, pe
lângă asta sunt și imobilizată.’’
În timp ce 2 subiecți din 10 afirmă că iau parte la activ ități desfășurate în cadrul
comunității chiar dacă participă numai cu prezența, neimplicându -se personal : „Da, mai
merg și eu așa cum pot și mă uit, că altceva nu pot să fac, merg cu vecinii de lângă mine,
mă mai ajută și ei să mă deplasez.” , celălalt sub iect afirmă: „Cam da, întotdeauna mi -a

10
plăcut să mă implic când s -a organizat ceva la noi în sat, îmi place să îmi spun și eu
părerea chiar dacă cei tineri nu mai ascultă de sfaturile noastre, a celor bătrâni.’’
O altă variabilă în studiul nostru a fost participarea la acțiuni politice , la care 4 din
10 subiecți au declarat că au participat, dar oricum nu au încredere că se va schimba ceva.
„Da, am fost, dar tot degeaba, că doar nu ne schimbă cu nimic situația.”
Alt subiect afirmă : „Am fost la vot, dar am mers și eu cu un vecin cu mașina, deși
m-au durut tare picioarele, dar mi -am dorit foarte mult, că nu o să mai am posibilitatea eu
să mai votez vreodată, că sunt bătrână.” în timp ce 6 din cei 10 subiecți afirmă că nu au
fost la vot datorită stării de săn ătate, fie că sunt imobilizați, fie că nu au cu ce se deplasa
până la secția de votare. „Nu am fost.
M-am gândit că dacă merg cei de acolo o să râdă de mine când m -or vedea cu
două bâte, or să zică: uite și la baba asta că abea se mai poartă ș i mai vine și ea la vot.
Dar aș fi vrut să merg dacă eram sănătoasă.”
La întrebarea referitoare la socializarea vârstnicului din totalul celor 10 subiecți 8
se declară ca fiind persoane comunicative: „Foarte, când mă întâlnesc cu cineva, tot eu
vorbesc, câteodată îmi dau seama și mai tac, dar ce să fac, așa sunt eu.”
Un subiect afirmă că este o persoană comunicativă, dar asta depinde de
împrejurările în care se află, sau depinde de persoana cu care stabilește conversația: „Așa
și așa , depinde cu cine stau de vorbă.”, iar 1 din cei 10 subiecți afirmă că nu este o
persoană comunicativă: „Nu prea sunt comunicativă, așa am fost mereu, mi -a plăcut să tac
și să îmi văd de treaba mea.”
Referitor la variabila relația cu prietenii , 2 dintre cei 10 subiecți afirmă că nu mai
au prieteni, dar vecinii sunt cei care îi mai vizitează, necunosc ând motivul pentru care
acești doi subiecți nu îi consideră prieteni pe vecinii lor.
Un subiect afirmă: „Nu mai am prieteni, au fost ș i ei în vârstă, dar acum nu mai
sunt. Dar mă mai caută vecinele mele.” în timp ce 8 din 10 subiecți afirmă că au o relatie
foarte bună cu prietenii lor, aceștia fiind reprezentați în mare parte de vecini.
Relațiile vârstnicilor cu vecinii lor sunt reciproce, fiind reprezentate prin vizitele
reciproce in unele cazuri la domiciliul fiecăruia. Astfel un subiect afirmă: „Am relații bune
cu toată lumea, dar nu pot să spun că am foarte mulți prieteni, vecinii sunt cei cu care mă
întâlnesc cel mai des .”
În ceea ce privește afecțiunea persoanei vârstnice , toți cei 10 subiecți declară că
simt nevoia afectivității din partea celorlați și de asemenea ei oferă afectivitate persoanelor
dragi cu care interacționează: „Eu mă înțeleg foarte bine cu toată lumea, și eu cred că toți

11
mă iubesc pentru că am făcut mult bine cât timp am fost gestionară, le dădeam pe datorie
și dacă nu aveau banii să mi dea până la inventar, puneam eu de la mine și când le veneau
banii m -i dădeau. Și de asta zic că mulți îmi sunt recunoscători și acum.”
Majoritatea subiecților declară că au parte de afecțiune din partea copiilor,
nepoților, sau rudelor : „După cum v -am spus îi mai am doar pe băiatul și pe fata mea,
nepoți nu am, ei sunt singurii care mă mai ajută și pe care îi îndrăgesc. ”, alt subiect
spune: „Pot să spun că verișoara mea este persoana care mă sprijină cel mai mult, dar
până acum un an era mama, dar a murit și am rămas singur, pentru că eu nu am copii și
nu am fost nici însurat.”
Un alt indicator din cadrul studiului nostru este existența unei persoane de
încredere la care toți cei 10 subiecți au dat aproximativ același răspuns, și anume că
persoanele existente din viața lor în care au incredere sunt copii, în cazul în care aceș tia
locuie sc în apropierea lor: „Cu băiatul meu vorbesc, că el este toată ziua cu mine, vorbesc
și cu fiica mea cand mai vine pe acasă, dar doar atunci când pleacă de la soțul ei bătută,
că altfel nu o lasă să mă caute. ”
Alte persoane de încredere sunt rudele: „Sora mea când mai vine pe la mine, dar și
cu preotul din sat, el mă înțelege, și mă sprijină cât de mult poate.” , vecinii: „Mă înțeleg
foarte bine cu toți vecinii, sunt oameni buni, mă mai ajută și ei când pot, dar cu vecinul de
lângă mine mă înț eleg cel mai bine.” , preotul din sat fiind și el unul dintre persoanele de
încredere al subiecților aleși de noi în cazul studiului nostru: „Părintele din sat, cum eu
stau mai tot timpul aici și dânsul este tot aici la muncă ne întâlnim tot timpul, mă asc ultă
de fiecare dată și mă încurajează enorm.” , precum și lucrătorul comunitar din interiorul
organizației: „Vecina mea este persoana cu care vorbesc despre orice, dar și cu doamna
Jeni și cu Părintele.”
Considerând relevantă și frecvența cu c are merge la biserică persoana vârstnică ,
4 subiecți au răspuns că merg frecvent la Biserică, fiind locul unde ei își găsesc liniștea
sufletească și unde se mai pot întâlnii cu celelalte persoane din comunitate și cu care mai
pot stabilii relații de priete nie:
„Da, merg la bisercă, este aici vizavi de casa mea. De foarte puține ori nu am
fost. Acolo îmi găsesc liniștea sufletească și mai văd și eu oamenii din sat.”,
„Merg, aproape în fiecare duminică, și îi tot spun la vecina me a să se roage
pentru mine, măcar eu să pot să merg, că ea nu poate săraca.” .
5 dintre subiecți declară că nu merg la Biserică datorită stării nefavorabile de
sănătate, dar unul dintre ei afirmând că urmărește slujba la televizor, „Nu pot să mă mai

12
duc…dar D -zeu să le dea sănătate la copii că mi -au luat un televizor și mi -au băgat și
cablu și urmăresc s lujba în fiecare duminic ă și mă rog la D -zeu să ajute pe toată lumea.
Atât de mult mi -am dorit televizorul ăsta, e ca și cum ar mai fi cineva cu mine în casă.”
1 subiect din cei 10 afirmă că merge la biserică dar mai rar.
În ceea ce privește respectarea posturilor 6 subiecți afirmă că postesc cel mai des
în cele 4 posturi mari din cursul anului, datorită faptului că organ izația aparține unui cult
religios și aunci le aduce măncare de post: „Da, postesc mai ales în posturile mari, pentru
că atunci ne aduce mai mult mâncare de post, dar și miercurea și vinerea de peste an tot
mâncare de post ne aduce.”
3 subiecț i postesc și în afara celor patru posturi mari din cursul anului: „Postesc,
așa am fost crescută de mică, postesc și miercurea și vinerea, dar mai ales în posturile de
peste an.”
1 subiect postește dar mai puțin: „Mai postesc așa mai rar, saș ii nu prea postesc,
dar când este post și la cantină ne dă mâncare de post, deci atunci postesc și eu.”
La întrebarea referitoare la frecvența spovedaniei 6 subiecți afirmă că se
spovedesc de 4 ori pe an și anume în cele 4 posturi mari, deoar ece atunci vine preotul la
fiecare vârstnic care nu se poate deplasa la biserică și îl spovedește: „În posturile mari vine
Părintele acasă și mă spovedește și mă împărtășește.”
3 subiecți afirmă că se spovedesc de câte ori simt nevoia, iar 1 su biect afirmă că se
spovedește dar mai rar.
În ceea ce privește relația vârstnicului cu persoanele din comunitatea religioasă
6 subiecți au răspuns că au o relație bună cu cei din comunitatea religioasă:
„Am o relație bună cu toat ă lumea, nu m -am certat niciodată cu nimeni, mi -am
văzut de treaba mea mereu, că mi -a fost de ajuns cu problemele mele, nu am mai vrut
altele.”,
„O relație foarte bună, mai povestesc și eu cu cei de vârsta mea una alta, despre
sănătate, despre greutățile astea, că doar alte bucurii nu am să le spun.”
2 dintre subiecți declară că doar preotul este cel cu care mai au o relație din
comunitatea religioasă, cu celelte persoane nemaiavând nici un fel de relație: „Nu mai am
nici un fel de relație de când nu mai pot să mă duc și eu, cu preotul am o relație foarte
bună.”
2 subiecți declară că nu mai au nici un fel de relație cu persoanele din comunitatea
religioasă.

13
De asemenea ne -am propus să aflăm mulțumirea pers oanelor vârstnice în raport
cu serviciile sociale primite din care toți cei 10 subiecți se declară mulțumiți de calitatea
serviciilor primite precum și de eficiența serviciilor oferite: „Da, le mulțumesc frumos la
toți oamenii buni care mă ajut ă cu mâncar e și cu vorbe bune. ”,
„Dacă sunt de ceva mulțumit, atunci de asta sunt. Dumnezeu să le dea sănătate la
toți cei care se îngrijesc de noi.”
Referitor la intrebarea dacă vârstnicul petrece timp împreună cu specialiștii , 1 din
10 sub iecți a răspuns că își petrece aproape toată ziua cu specialiștii, deoarece locuiește
chiar lângă sediul organizației unde este și cantina socială:
„Acasă la mine nu vin zilnic, deoarece locuind aici langă sediul organizație sunt
eu tot aici cu dânșii, îmi petrec aproape toată ziua, când mă simt rău vin acasă și -mi aduc
mâncarea.”
Ceilalți 9 subiecți afirmă că petrec între 5 -10 minute în fiecare dimineață când li se
aduce mâncarea, dar cu preotul sau cu asistentul social când se în tâlnesc își petrec mai mult
timp. Astfel un subiect afirmă: „5-10 minute dimineața când vin să îmi aducă mâncarea,
dar când mai vine preotul, sau as istentul social stau mai mult.”
„Dimineața, când vin cu mâncarea nu prea mult, cam5 minute maxim , că doamna
Jeni se grăbește să ducă mâncarea caldă la toți bolnavii, dar mai vine în timpul zilei și stă
cam o jumătate de oră, depinde cum are timp.”
În ceea ce privește încrederea vârstnicului în specialiști toți cei 10 subiecți
declară că au încredere deplină în specialiști ceea ce reiese și din indicatorii mai sus
menționați. Astfel subiecții afirmă: „Da, dacă în ei nu am încredere, care mă ajută atât de
mult, în cine să am? Toți îmi știu proble mele și eu simt că mă înțeleg.”
„Bineînțeles, sunt niște oameni cu mult bun simț. Așa ar trebui să fie toată lumea.”
La întrebarea referitoare la înțelegerea și suportul din partea specialiștilor toți
cei 10 subiecți afirmă că înțelegerea și suportul oferit de specialiș ti i-au ajutat să
depășească acea stare de neputință și de neîncredere în faptul că situația lor se poate
îmbunății.
Tuturor celor 10 subiecți când li s -a pus această întrebare nu au ezitat să răspundă,
ci din contră, ei au avut numai cuvinte de laudă despre aceste persoane specializate, care le
oferă încredere și suport.
Un subiect afirmă: „Pe mine mă ajută foarte mult să știu că cineva mă înțelege și
mă sprijină, că doar o vorbă bună spusă într -un moment greu face cât toate
medicamentele din lumea asta.”

14
Un alt subiect afirmă și el: „Sunt cele mai importante încrederea și suportul,
degeaba primești mâncare și alte ajutoare financiare dacă persoanele care se ocupă cu
înrijirea ta nu te înțeleg și nu îți ascultă necaz urile, dar la noi nu este cazul.”
În ceea ce privește comunicarea vârstnicilor cu specialiștii toți cei 10 subiecți
susțin că comunicarea lor cu specialiștii este decurge foarte bine, vârstnicii având
posibilitatea de a se descărca de proble mele cu care se confruntă, vorbind cu specialiștii
care le oferă sprijin și ajutor în ameliorarea sau rezolvarea problemelor lor. Un subiect
afirmă: „Da, mă bucur mult când vin la mine, pot să vorbesc orice cu ei, și mă încurajează
de fiecare dată.”
În urma studiului realizat am constatat că factorii de risc care determină persoana
vârstnică să apeleze la srviciile sociale oferite la domiciliu sunt starea de sănătate rea care
nu le permite să se descurce singuri, lipsa unei perso ane care să l e ofere sprijin și
tratament medical specializat și nevoia de a primi consiliere psihologică din partea unei
persoane specializate, în cazul de față persoanele persoanele care se ocupă cu consilierea
psihologică fiind asistentul social și preotul din comun itate care lucrează în cadrul acestei
organizații .
3.5. Analiza unor studii țintă
Din interviurile realizate am constatat că motivele pentru care persoanele vârstnice
apelează la serviciile sociale acordate la domiciliu sunt diverse: situația financiară destul de
proastă, o stare de sănătate care nu le permite să iși desfășoare activitățile zilnice
individual, necesită ajutor pentru procurarea hranei zilnice, necesită ajutor în procurarea
medicamentelor.
Pornind de aici am realizat acest studiu țintă.
a) Cazul persoanei vârstnice O.M.
Persoan a vârstnică O .M., bărbat, în vârstă de 61 de ani, locuiește singur intr -o casă
formată dintr -o cameră, bucătărie și cămară. Condițiile de locuit sunt destul de favorabile,
curățenia în locuința lui M, este dest ul de bine întreținută, totul este aranjat la locurile lor și
de asemenea M este îmbrăcat cu haine curate.
Motivele pentru care O .M. a apelat la serviciile așezământului social „Căminul
Christiana ” sunt următoarele: locuiește singur de patru ani de când s oția lui a murit fiind
bolnavă de cancer, iar din acel moment datorită pierderii suferite s -a îmbolnăvit și el și
anume a făcut o comoție cerebrală care i -au afectat în cele din urmă picioarele el
nemaiputând să se descurce singur cu treburile casnice. Răs punsul lui la intrebarea
referitoare la starea de sănătate a fost următorea:

15
“Cam proastă, ieri am fost la spital pentru investigații, pentru că în urmă cu vreo 5
zile stăteam in pat și când m -am trezit eram la spital la urgențe. Nu știu ce mi s -a
întâmpl at. Și am făcut mai multe analize să vadă medicii din ce cauză am pățit asta.
Din cauza unei comoții cerebrale, suferită acum patru ani, mă dor picioarele foarte rău.”
Preotul din localitate cunoscând situația lui l -a informat cu privire la existența
acestei organizații care ajută persoanele aflate în situația lui și astfel i -au fost întocmite
actele pentru dosar.
Despre această instituție putem afirma că are foarte multe punte tari, si anume:
susține menținerea persoanei vârstnice la domiciliul propriu, asigurarea mesei zilnice la
domiciliu vârstnicului, consiliere și suport din partea specialiștilor, etc.
Din momentul aprobării c ererii de solicitare de ajutor O .M. a devenit beneficiarul
acestui program destinat vârstnicilor.
Portretul beneficiarului de s ervicii sociale de îngrijire la domiciliu este unul destul
de modest. Este o persoană simplă căruia i se citește suferința pierderii soției lui chiar și
acum după patru ani de la moartea ei. El vorbește cu foarte mult entuziasm despre ea și
despre cât de f rumoasă era viața când trăia ea. În urma căsniciei lor a rezultat un băiat care
în prezent nu mai locuiește cu el dar care vine zilnic pe la el să vadă cum se simte.
De asemenea are o relație foarte bună cu sora lui, deoarece vorbește foarte mult
despre ea .
La întrebarea referitoare la procurarea medicamentelor a răspuns: „ Sora mea m i le
cumpără, dar mă descurc singur să le iau, nu am nevoie de ajutor.”
Sora lui este profesoară în localitate și el este foarte mândru de ea, acest lucru
putând fi observat prin faptul că are numai cuvinte de laudă despre ea, ea fi ind și persoana
în care el are cea mai mare încredere și la care el se confesează de câte ori simte nevoia:
“Sunt mai multe persoane căruia mă destăinuiesc, dar cu sora mea vorbesc cel mai
mult, ea vine le mine cel mai mult, ea este profesoară aici în sat și când iasă de la scoală
vine pe la mine de fiecare dată, dar și cu copilul vorbesc aproape la fel, dar el este mai
tânăr și nu prea are timp.”
Răspunsul dat de M la întrebare a referitoare la percepția asupra vârstei este
următorul:
“E frumoasă vârsta, dar și problemele sunt multe, la fel ca și anii.”
Se citește pe fața vârstnicului acest regret că soția lui a plecat și el a rămas pe
această lume cu mult mai multe probleme pe ca re înainte la rezolvau împreună și pentru
care își cereau sfaturi reciproc.

16
Cele mai dragi persoane din viața lui sunt fiul și sora lui, care îl ajută să treacă peste
probleme și gândurile rele.
La întrebarea referitoare la persoanele din viața lui cu care are o legătură mai
strânsă a răspuns: “ Da, copilul meu și sora mea, pe care îi îndrăgesc foarte mult.”
Relația vârstnicului cu cei din localitate s -a restrâns din momentul în care el a fost
afectat de acea comoție cerebrală, el nu m ai poate să iasă afară din curtea lucuinței lui
deoarece picioarele nu îl mai ajută și astfel a rupt orice legătură avea cu cei din comunitate,
dar el spune că a avut o relație foarte bună cu toți oamenii: “Foarte bine mă înțeleg cu
toată lumea, îmi sunt d ragi toți oamenii, nu am probleme cu nimeni.”
M este și o persoană comunicativă, vorbește cu ușurință despre orice este întrebat și
spune că acest lucru a fost un factor pozitiv care l -a ajutat mult în viață: “ Mi-a plăcut
întotdeauna să vorbesc, cu toată l umea.”
M nu mai desfășoară nici un fel de activitate împreună cu cei din comunitatea în
care locuiește datorită problemelor de sănătate. De asemenea fiind perioada în care s -a ales
noul președinte al țării el nu a putut să meargă nici la vot t ot din această cauză.
El se declară o peroană credincioasă deși nu mai poate să mai meargă la biserică,
dar totuși el postește și se roagă de acasă duminica. Are o relație foarte bună cu preotul și
ori de câte ori simte nevoia să se spovedească preotul vine acasă și îl spovedește ceea ce
denotă că este o persoană credincioasă și se ține de rânduiala bisericii.
Venitul lui fiind constituit doar din pensia pe caz de boală în valoare de 6 50 de lei,
el totuși declară că acei bani îi sunt aproape suficienți pentru cheltuielile lunare, find
favorizat de faptul că sora lui îl ajută la plata facturilor: “ Îmi ajung banii, pentru că plătesc
numai cablul la tv și curentul, în rest plătește sora mea.”
În comparație cu alți benefiaciari ai aceste i organizații el spune că nu are nevoi
materiale în prezent, totuși nevoia lui este cea de sănătate.
Percepția lui asupra situației lui financiare este aceea că e destul de bună, dar o să
fie mai bună după ce o să fie pensionat pentru limită de vârstă, în prezent fiind pensionat
pe caz de boală.
În ceea ce privește serviciile primite el se declară foarte mulțumit de tot, mai ales de
specialiștii cu care intră în contact: “Sunt foarte mulțumit, mâncare este foarte bună, îmi
prinde bine , pentru că eu nu pot să stau în picioare să gătesc. Iar despre cei care vin să
mi-o aducă zilnic pot să spun doar vorbe bune.”
Timpul alocat de specialiști beneficiarului depinde în mare parte de activitățile pe
care le au de îndeplinit zilnic, dar în general preotul și asistentul social stau împreună cu ei

17
atunci când merg la domiciliul lui cam 30 de minute – o oră, depinde de cât timp au la
dispoziție.
Persoanele specializate cu care intră în contact îi oferă sprijin și îl încurajeaz ă foarte
mult, afirmă M, ceea ce denotă că eficiența serviciilor este îndeplinită cu succes si
consideră că serviciile p rimite sunt deosebit d e benefice pentru situația lui.
Ecomapa

Legenda :
Relație echilibrată, normală, unilaterală
Relație e chilibrată, normală, bilaterală
Relaț ie foarte puternică, bilaterală

Genograma familiei lui O. M.

O.M. – 61
ani
Așezământul social
Cămin Christiana
Sora
Fiul
Biserica
Vecini
Soția
Prieteni

18
b) Cazul persoanei vârstnice A.N.
A.N., femeie în vârstă de 73 de ani, locuiește singură într -o căsuță modestă cu o
două camere și o bucătărie. Este foarte curat în locuința acestei persoane, deși toate
obiectele din casa acesteia au un aspect specific gospodăriei tradiționale.
N. a apelat la serviciile Căminului Christiana, deoarece nu se mai descurc a cu banii,
„Pens ia este venitul meu, i -au doar 700 de lei.”, „Aș avea și eu nevoia să mi se mai
mărească și mie pensia un pic, cred că m -aș descurca un pic mai bine…”
Portretul acestei persoane este la fel de modest, parcă se sfiește să vorb ească, ea nu
vrea să supere pe nimeni, este o persoană care are mult bun simț și care a muncit cinstit
pentru a -și câștiga existența.
Preotul din sat ne -a confirmat acest lucru. De asemenea ea suferă foarte mult din
cauza fiicei ei care este plecată în str ăinătate și nu o mai caută, „Am și eu o fată, dar este
plecată în străinătate, dar care a uitat de mine, dar eu o aștept să vină oricând dorește ea,
nu sunt supărată pe ea, deși când am avut putere am ajutat -o cât de mult am putut, acum
că am ajuns și eu l a bătrânețe nu mai am nici un sprijin din partea ei”
Se gândește că o să moară și nu mai apucă să o mai vadă măcar o dată. În tot acest
timp în care vorbea despre fata dânsei aceasta plângea.
N. a subliniat faptul că de multe ori adormea seara fără să mănânce, pentru că nu îi
mai ajungeau banii să cumpere nici măca r un pic de pâine sau făină să își facă ea acasă în
cuptor. Fiindu -i jenă de gura lumii a ezitat să apeleze mai devreme la serviciile aceste
organizații care ajută persoanele vârstnic e, dar în cele din urmă nu a mai făcut față nevoilor
și a vorbit cu preotul din sat, care i -a întocmit dosarul necesar pentru a devenii beneficiarul
acestor servicii destinate vârstnicilor.
Despre această instituție putem afirma că are foarte multe punte tari, și anume:
susține menținerea persoanei vârstnice la domiciliul propriu, asigurarea mesei zilnice la
domiciliu vârstnicului, consiliere și suport din partea specialiștilor, etc.
Starea de sănătate a acestei persoane este destul de rea, „Nu este prea bună starea
mea de sănătate, am hipertensiune arterială care mă împiedică să fac multe lucruri pe
care înainte le făceam cu mare ușurință, imediat mă obosesc și sunt tot amețită. Am și
diabet zaharat tip 2, de la vârsta de 50 de ani .”, acesta e ste celălalt motiv pentru care N a
solicitat ajutor, sănătatea deficitară împiedicând -o să mai desfășoare activitățile anterioare.
Referitor la situația financiară N a relatat: „Singura mea sursă este pensia, alte
venituri nu mai am , iau doar 700 de lei ”, fiind problema cea mai frecventă a vârstnicilor
din societatea în care trăim.

19
Percepția asupra situației financiare este că pensia e prea puțină dar nu are ce să
facă. L își dorește ca pensia ei să se majoreze în așa fel încât să nu se mai desurce așa de
rău cu banii, să poată să trăiască și ea din pensie, fără să mai ceară ajutorul nimănui.
În ceea ce priv ește percepția asupra vârstei, N a declarat: „Da mă mândresc cu anii
mei. Nu știu cum a trecut vremea. A trecut foarte repede. Am avut o viață frumoasă.”
Această fericire îi lipsește din momentul în care ea a realizat că fata ei a uitat de ea.
Singura rudă în viață care o mai vizitează este sora ei, care la fel este și ea bolnavă,
dar vine cât de des p oate, nu a uitat -o. „Am și o soră care mai vine și ea când poate pe la
mine, ar veni mai des, dar este mai mare ca mine și este și bolnavă, dar vine destul de
des.”
N se simte foarte singură, vorbește destul de greu, este dezamăgită de viața pe care
o trăiește, pentru că dorul de fiica ei este tot mai mare odată cu trecerea timpului.
„Câteodată așa mă simt de singură, parcă simt că înebunesc, dar ma i ies când pot
la poartă un pic să mai văd câte un om și mai merg la vecina așa mai greu și îmi mai
trece.”
Are o relație foarte bună cu cei din comunitate, dar nu mai desfășoară nici un fel de
activitate împreună deoarece și -a pierdut pofta de viață, și starea de sănătate nefavorabilă
nu îi mai permite. Nici la vot nu a mai mers deoarece spune că nu mai are încredere în
politicieni.
Referitor la prieteni, N spune că o mai vizitează din când în când, dar sunt și ei în
vârstă. De asemenea și ea mai merge în vizită la vecina ei când se simte singură.
N se declară o persoană credincioasă, merge la Biserică aproape în fiecare
duminică, favorabil fiind faptul că locuiește vizavi de Bisercă, se înțelege foarte bine cu
celelalte persoane din comunitatea religioasă. Postește de asemenea, iar referitor la
spovedanie aceasta a spus: „De cîte ori simt nevoia mă spovedesc. Mă simt bine după ce
mă spovedesc.”
În prezent este foarte mulțumită de serviciile care i se oferă, „Sunt foarte mulțumită,
fără sprijinul acestor oameni nu știu ce făceam, măcar nu mai trebuie să dau banii și pe
mâncare, oricum nu îmi ajungeau, pentru că am destule cheltuieli cu medicamentele. Și nu
știu cine mi -ar fi cumpărat mie medicamentele dacă nu era u oamenii aceștia.”
Preotul este una dintre persoanele cu care comunică când simte nevoia să fie
ascultată și încurajată.
Serviciile sunt eficiente, deorece îndeplinește în cea mai mare măsură nevoile acestui
vârstnic, iar relația dint re vârstnic și specialiști se bazează pe încredere și respect reciproc.

20
Ecomapa

Legenda :
Relație echilibrată, normală, unilaterală
Relație e chilibrată, normală, bilaterală
Relaț ie foarte puternică, bilaterală

Genograma familiei lui A.N.

A.N. – 73 ani
Așezământul social
Cămin Christiana
Sora
Biserica
Comunitatea
Vecina
Prieteni
Fiica

21
CONCLUZII
Studiul realizat indic ă în mod cert o serie de probleme de natur ă medicală, socială
si financiară astfel ipotezele de lucru fiind confirmate.
În ceea ce privește prima întrebare de cercetare, principalele categorii de servicii
sociale de care beneficiază vârstnicii aflați în dificultate la domiciliu , s-au dovedit a fi
eficiente deoarece înlocuiește instituționalizarea vârstnic ului prin menținerea lui la
domiciliu, calitatea serviciilor primite de aceștia satisfăcând în mare parte lanțul de nevoi a
acestor persoane .
Ținând cont de faptul că majoritatea persoanelor vârstnice când sunt puse în fața
unei situații ca aceea de a -și pă răsii domiciliul și a le muta într -un loc care pentru ei este
străin chiar dacă această mutare se face pentru a le îmbunătății într -un fel sau altul situația,
aceștia nu ezită să refuze acest lucru.
Vârstnicii refuză adesea chiar și o ședere temporară în instituții, deoarece plecarea
într-o instituție este ultima decizie importantă în viață, care -i provoacă acestuia neliniște și
teamă.
La fel și în studiul de față când unuia dintre subiecți care este imobilizat la pat și
care trăiește singur, i s -a cerut de către copii să se mute cu ei pentru că astfel o să fie sub
supravegherea lor și v -a fi îngrijit în mod corespunzător problemelor lui, acesta a invocat
motivul că el nu dorește să plece de la casa lui decât mort, casa lui având o semnificație
aparte pen tru el; este ceva pentru care el a muncit o viață întreagă și legătura cu acest loc
este foarte puternică, chiar dacă condițiile de trai nu sunt printre cele mai bune.
Putem exclude faptul că el ar fi ales să primească îngrijiri într-un cadru
instituțional , oricât de mari ar fi fost problemele lui devreme ce a refuzat propunerea
copiilor de a se muta cu ei, cu aceștia fiind totuși familiarizat.În concluzie legătura dintre ei
și locuința în care și -au petrecut întreaga viață nu poate fi întreruptă chiar dacă ar însemna
să trăiască sing uri plini de griji și de nevoi . Îngrijirile sociale oferite la domiciliu fiind cel
mai bun lucru care li sa putut întâmpla.
Întrebarea de cercetare privind nevoile pe care le resimt vârstnicii care beneficiază
de servicii social e reprezintă un ansamblu complex de nevoi psiho -sociale, socio –
economice și medicale, specifice vârstei, care este pe deplin confirmată.
Vârstnicii semnalează o stare de sănătate precară, care îi împiedică să facă multe
lucruri obișnuite pentru noi, acesta fiind și motivul pentru care ei sunt beneficiari ai acestui
sistem. Precum rezultă și din teorie sănătatea fizică și mentală se deteriorează odată cu

22
înaintarea în vârstă, fiind esențial să acordăm o atenție mai mare problemelor îngrijirii
sănătății acest ei categorii de persoane.
Pe măsura înaintării în vârstă, vulnerabilitatea la îmbolnăviri crește, bolile sunt
contactate mai ușor, iar vindecarea presupune un proces mai îndelungat și mai greoi.
Problemele generale de sănătate cu care se confruntă vârstnic ii din cadrul studiului
sunt: diabetul, hipertensiunea arterială, cancerul, paralizia și altele. De asemenea trebuie
menționat faptul că subiectul preferat de discuție al vârstnicilor este legat de starea lor de
sănătate.
O altă categorie de nevoi ale vârstnicilor din cadrul studiul nostru sunt nevoile
psihologice și de atașament.
Odată cu înaintarea în vârstă intersul celor tineri pentru vârstnici scade. Astfel ei se
confruntă cu marginalizarea din partea celor tineri; din partea copiilor a nepoțil or, a
rudelor, creându -se astfel o percepție negativă asupra vârstnicilor, fiind considerați de
mulți ca fiind inutili, costurile cu întreținerea lor fiind mult prea mari atât pentru cei care îi
au în îngrijire cât și pentru stat.
Deși mulți dintre ei afir mă că au fost uitați de copii și de rude au totuși la cine să
apeleze în caz de nevoie, și anume la vecini. Aceștia sunt cei cu care vârstnicii din cadrul
studiului nostru își împart atât relele cât și bunele.
În ceea ce privește a treia întrebare de cerc etare referitoare la măsura în care
vârstnicii sunt mulțumiți de servicii le sociale oferite la domiciliu .
Persoanele vârstnice din cadrul studiului efectuat de noi se declară mulțumite de
serviciile pe care le primesc. Motivele principale pentru care acest e persoane au devenit
beneficiarii acestui sistem sunt acelea că le este imposibil să își prepare singuri hrana și să
își procure medicamentele pentru aceasta necesitând sprijin și suport specializat. Pentru
majoritatea beneficiarilor lucrătorul comunitar este cel care le asigură aceste nevoi, ei fiind
foarte mulțumiți de serviciile lui
Cea de -a patra întrebare de cercetare este de asemene confirmată și ea și anume că
suportul oferit de specialiști determină o mai bună relaționare între ei și vârstnic.
Preotul din localitate care face parte și el din cadrul organizației, este o sursă de
sprijin emoțional pentru cea mai mare parte a acestor persoane vârstnice. Este cel care le
oferă acestora consiliere și sprijin moral, necondiționat. În urma discuțiilor din tre vârstnici
și preot se stabilește o percepție mai pozitivă asupra sensului vieții care pentru aceste
persoane nu reprezintă decât un chin.

23
Asistentul social are și el de asemenea un rol foarte important, este un bun consilier
și îi informează pe vârstni ci în legătură cu drepturile și obligațiilor lor de beneficiari.
Vârstnicii consideră ca cele mai importante lucruri din cadrul acestui serviciu sunt
înțelegerea și suportul oferit de către specialiști, astfel creându -se o legătură emoțională
stabilă între aceștia și ipoteza fiind confirmată.
În ceea ce privește calitatea serviciilor în raport cu gradul de satisfație al
persoanelor vârstnice ipoteza este confirmată. Persoanele vârstnice, beneficiare de servicii
sociale prezintă un ansamblu complex de nevoi psiho -sociale si medicale, ca urmare a
schimbărilor fizice, sociale si medicale specifice acestei vârste.
Cu cât serviciile sociale disponibile sunt mai variate și profesioniștii care le oferă
au mai multă disponibilitate de relaționare cu vârstnicul, cu a tât acestea vor răspunde mai
bine nevoilor vârstnicilor, ceea ce va conduce la o ameliorare a bunăstării personale a
vârstnicului.