CAPIT ɻOLUL 1. ORGANI ɻZAREA ȘI FUNCȚIO ɻNAREA SISTE ɻMULUI [624616]

1

CAPIT ɻOLUL 1. ORGANI ɻZAREA ȘI FUNCȚIO ɻNAREA SISTE ɻMULUI
BANC ɻAR ÎN ROM ɻÂNIA

1.1. IST ɻORIC ȘI EVO ɻLUȚIA SISTEMU ɻLUI BA ɻNCAR
Sistem ɻul bancar este an ɻsamblul instit ɻuțiilor, relațiil ɻor financiar ɻ-bancare, norm ɻelor,
infrastruct ɻurilor, tehnicilor ce int ɻeracționează în mod ɻ complex, cu ɻscopul de a mob ɻiliza sub
f ɻormă de depozite și de a ɻdistribui, sub formă ɻ de credite, fon ɻduri finan ɻciare, precu ɻm și de a
oferi fa ɻcilități, inc ɻlusiv sisteme de ɻplăți, pentru diverș ɻi agenți econ ɻomici, fina ɻnciari sau
nefinan ɻciari, inclusiv pers ɻoane fizice. Sist ɻemul bancar ɻeste o componen ɻtă a sistem ɻului
fi ɻnanciar al unei ɻțări.(Cara ɻcotă, 201 ɻ2)
Prima banc ɻă comercia ɻlă modernă s -a înfi ɻințat în Principatele Româ ɻne în a ɻnul 1865
și a fu ɻncționat sub numele de Banca Româ ɻniei. Ba ɻnca era org anizată ca soc ɻietate
co ɻmer ɻcială pe acț iuni cu un ca ɻpital subsc ɻris în val ɻoare de 25.000 ɻ.000 de fr ɻanci francezi.
Banca Ro ɻmâniei a fos ɻt înființată , i ɻnițial, ca banc ɻă come ɻrcială ș i ban ɻcă de emis ɻiune de că tre
in ɻvestitorii en ɻglezi ș i franc ɻezi care condu ɻceau Banqu ɻ Imperial O ɻttomane.
Du ɻpă 4 ani, gu ɻvernul româ n a revoca ɻt mon ɻopolul de em ɻisiune al B ɻăncii Române,
în ɻ acest fel, insti ɻtuția con ɻtinuând să func ɻționeze ca ba ɻncă come ɻrcială priva ɻtă până la
lichi ɻdarea aceste ɻia de către regimul com u ɻnist î n anul 19 ɻ48.
Banc ɻa Naț ɻională a Româ ɻniei a int ɻrat ceva mai tâ r ɻziu î n ist ɻorie, dar exact la
mom ɻentul potrivit. Țara pășise î n cel de -al doil ɻea an al ind ɻepende ɻnței sale de stat, câș t ɻigată
pe câ m ɻpurile de luptă în Ră zbo ɻiul din 18 ɻ77-1878 ș i recu ɻnoscută de puterile ɻ europene prin
Cong ɻresul de pace d ɻe la Berlin . Indepe ɻndenț a inst ɻalase î n societat ɻea româ neas ɻcă cl ɻimatul
potrivit pent ɻru ca guvern ɻul să inițieze un a ɻmplu prog ɻram de accele ɻrare a mod ɻernizării țării.
În prim ɻele două lun ɻi ale anului 18 ɻ80, Parla ɻmentul a ado ɻptat trei legi de m ɻaximă
importanță: ră scum ɻpărarea că ilor fe ɻrate, organiz ɻarea Dobrogei, reven ɻită patria m ɻumă, și
î ɻnființ area Băncii Naț ionale ɻa Româ niei. (Pă ɻunescu, 2009)
Progresul econ ɻomic care a ɻînsoț it consoli ɻdarea statului ɻ român ș i ajutorul ɻ acordat de
către BNR ɻau accelerat ɻprocesul de î nfiin ɻțare al bă ncilo ɻr comerciale private ɻ. Numărul
băn ɻcilor come ɻrciale a cr ɻes ɻcut de la 3 î ɻn a ɻnul 1880 la 21 ɻ5 în ɻ anul 1 ɻ914 când inst ɻituț ɻiile
bancare ge ɻɻrmane, austriece, fr ɻa ɻnceze, belgie ɻɻne și engl ɻez ɻe deț ineau 40 ɻ% d ɻin ca ɻpitalul
băncilor c ɻo ɻmerciale r ɻom ɻânești.
Luân ɻd în con ɻsiderare ori ɻginea cap i ɻtalului, compon ɻența grup ɻului de bă n ɻci rom ɻânești
era urm ɻătoarea:

2

– 4 bă n ɻci cu capital na ɻțional (Ban ɻca Agricolă , Ban ɻca Com ɻerțului de la Cra ɻiova,
Banca Rom ɻână de S ɻcont, Banca Româ n ɻeasca),
– 4 ban ɻci cu capital stră in (Banca Gener ɻală Rom â ɻnă, Banca de Cr ɻedit Româ ɻnesc,
Banca Com ɻercială Româ n ɻă, Banca Româ ni ɻei), și o bancă cu ɻ capital străin ș i
au ɻtohton (Banc ɻa ɻMarmoros ɻch Bla ɻnk&C ɻO).
După prim ɻul ră zboi ɻmondial, ca ur ɻmare a politicilo ɻr naț ionale pro ɻmovate de
guvernel e lib ɻerale, ponderea capital ɻului străin î n sis ɻtemul bancar a scă ɻzut. Î n ciuda acestei
tend ɻințe î nregistrate de ca ɻpital, bă ncile cu capit ɻal străin ș i-au m ɻe ɻnținut poziț ii im ɻportante
în sistemul ɻbancar ș i au pu ɻtu ɻt să-și id ɻentifice mai b ɻine prof i ɻul investiț i ɻilor decâ t
competitor ɻii lor rom â ɻni.
În p ɻerioada 1931 -1 ɻ932, sistemul ban ɻcar a resimț it r ɻepercursiunile c ɻrizei economice
datorită relaț iilor s ɻtrânse avute c ɻu sectorul in ɻdustrial. Supravegh ɻerea bancară ɻera aproape
inexis t ɻentă. Toate ɻacestea au contribu ɻit la colapsu ɻl unor bă ɻnci mari.
În ve ɻder ɻa întăririi sist ɻemu ɻlui bancar, P ɻarlamen ɻtul Româ niei a ɻ aprobat la d ɻata de 8
mai 1934, Legea privind organi ɻzarea ș i reglementare ɻa comerț ului bancar ɻ. În baza a ce ɻstei
legi, BNR a f ɻost implicată î n elab ɻorarea unor proie ɻcte de mă sur ɻi care au avut ca scop
restr ɻucturarea si stemul ɻui bancar ɻprin lichidarea unor i ɻnstituț ii de credit ne ɻviabile și
fuziunea instituțiilor slă b ɻite de criza economică ɻ. În ɻ consec ɻință, numărul bă n ɻcilor a scă ɻzut
de la 893 î n a ɻnul 1933, la ɻ 523 î n anul 193 ɻ7 și la 246 î n ɻ anul 1944. ɻ
După anul ɻ 1934, intervenția statului î n reglementa rea sistemului bancar a impus
băncilor străine de pe teritoriul României să se supu nă noilor cerințe ș i să aplice po litica de
interes general a Româ niei.
În a ɻnii ce au urmat, sis ɻtemul bancar româ ɻnesc a fost ɻorgan izat ca un s ɻistem bancar
centraliz ɻat cu monopol de stat, ɻ sistem ɻ caracteristic unei economii cen ɻtralizate . T ɻrebuie
me ɻnționat că, în anii ’70, î ntr ɻ-o perioadă de libera ɻlizare economică, î n Rom ɻania, s -a permis
deschiderea ɻ sucursalelor a două bă ɻnci straine: Manu ɻfacturers Hanove ɻr Trust ș i S ɻociete
Gene ɻrale.
Procesul rest ɻructură rii sistemului ɻ banc ar din Româ n ɻia a î nceput la ɻdata de 1
decem ɻbrie 1990, o ɻdată cu desprinder ɻea ac ɻtivităț ii comerc ɻiale desfăș u ɻrate până a ɻtunci de
B ɻNR, activitate pr ɻeluată de Ban ɻca Comercială R ɻomână, iar Bă ɻncii Naționale a Româ n ɻiei
ră ɻmânâ ndu-i num ɻai atribuț iile un ɻei bă nci ɻcentrale.
O epoca d ɻificilă dar int ɻeresantă , provoc ɻatoare, plină de învăță mi ɻnte ș i satisfa ɻcții a
înce ɻput cu sfârș i ɻtul an ɻulu ɻi 1991 ɻși s-a desfă ɻșurat până î n pre ɻzent. Este etapa ɻ în care , în ɻ

3

noile condiț ii ɻ economice, s ociale ș i ɻ politice Banca Cen ɻtral ɻă a statului româ n ɻ a redevenit,
ɻtreptat, dintr – ɻo anexă a Minister ɻului de Finanț e, ɻo instituț ie nou ɻă, o bancă ce ɻntrală
modernă, cu atribuți i ɻ firești, inspirat ɻe din economia de ɻpiață de ti ɻp europea ɻn.
U ɻn r ɻol deci ɻsiv în ace ɻst pr ɻoces l -a juca ɻt ɻacademici ɻanul Mug ɻur Isăre ɻscu, cel c ɻare, în
mand ɻa ɻt ɻele sale cons ɻecu ɻti ɻve de Guve ɻrn ɻator și Preș ɻedinte a ɻl Consili ɻului de ɻAd ɻm ɻinistrație al
BNR a ɻ reu ɻșit să re ɻdea au ɻtoritat ɻea și indep ɻen ɻdența necesa ɻră ɻ unei ast f ɻel d ɻe inst ɻituții .
În a ɻnul 1 ɻ990 s ɻe înfiin ɻț ɻează BCR, ca ɻre preia ac ɻtivitate ɻa com ɻercială ɻa BN ɻR. Ar ɻe ɻ loc
debu ɻtul liber ɻalizărilo ɻr de pre ɻț ɻuri.
Legi ɻslația bancară adop ɻtată inițial în ɻ1991 a s timula ɻt rolul băncil ɻor comerciale în
economie, r ɻol strâns lega ɻt de calitatea lor de i ɻntermediar princi ɻpal în rel ɻația economii –
investi ɻții, relație hotăr ɻâtoare în creșterea econ ɻomică.
Avân ɻd în vedere rolul și ɻ important ɻă pe care le a ɻu băncil ɻe la bună fun ɻcționare a
agenților econ ɻomici și a econo ɻmiei în a ɻnsamblu, s -a i ɻmpus că în perioa ɻdă anilor ce au
ɻurmat definirii n ɻoilor reg ɻlementări a sistemulu ɻi bancar române ɻsc și până în ɻprezent să se
creez ɻe un sistem mode ɻrn, capabi l să ɻofere o gamă ɻ largă de pro ɻduse și servicii ɻ bancare de
un nivel cal ɻitativ superior care să ɻ satisfacă e ɻxigențele a ɻtât ale tutu ɻror categoriil ɻor de agenți
economici (cl ɻienți) din econ ɻomia de piață, ɻ cât și a persoa ɻnelor fizice (depon ɻenți,
benefici ɻari de credite sau alt ɻe produse/servi ɻcii bancare).
Astfel, a ɻu avut loc o serie d ɻe schimbări imp ɻortante în acti ɻvitatea bancară în
perio ɻadă 1991 -2006 ɻ:
Per ɻioadă 1991 – ɻ1996
Prin l ɻegea nr. 33/1991 c ɻe reglementează ac tivit ɻatea băncilor co ɻmerciale, legea nr.
34/9 ɻ1 ce reglemente ɻază statutul B ɻăncii Națion ɻle a României că ɻ bancă c ɻentrală, cât și prin
hotărâr ɻi de guvern, s -a a ɻjuns la următoa ɻrea organizare ɻ a sistemulu ɻi bancar:
– B ɻNR a fost reorganiz ɻɻată și își realizează ɻ astfel sarcinile s ɻale firești d ɻe Bancă ɻCentrală
cu ur ɻmătoarele funcții: emisi ɻune monetară, ɻ asigurarea stabil ɻității monetare,
administ ɻrarea re ɻzervelor valutare ale ță ɻrii, urmărirea exe ɻcutării balanței de p ɻlăți
externe, sup ɻraveghere a activităț ɻilor banc ɻare.
– pentru acti ɻvitățile comercial ɻe ale Băncii ɻNaționale a Româ ɻniei a fost cre ɻață Bancă
Co ɻmercială Română S.A. ɻPentru menținer ɻea circulației ɻbănești la ɻnivel corespun ɻzător,
Bancă Națion ɻală a României ɻasigur de ɻasemenea legăt ɻură dintre dim ɻensiunile
creditulu ɻi și volumul masei ɻmonetare în ɻcirculație;

4

– băn ɻcile (Bancă R ɻomână de Comerț ɻ Exterior , Banc ɻă Agricolă, Bancă d ɻe Investiții) pe
ɻbaza Hotărâ ɻrii Guvern ɻului au fost tran ɻsformate în bănci c ɻomerciale, cu capita ɻl de stat și
autohto ɻn privat, ap ɻrobându -li-se și noi sta ɻtute de organiza ɻre și funcți ɻonare.
Perioa ɻdă 1996 – ɻ2000
Pr ɻin emiterea unui n ɻou pachet de legi, resp ɻectiv legea nr. 83/ ɻ1997 (privatiza ɻrea
băncilor) ɻlegea ɻnr. 58/1998 (l ɻegea funcțio ɻnării băncilor comer ɻciale), Lege ɻa nr. 83/1998
(lichidarea și reorganizarea băncilo ɻr) s-a continu ɻat refor ɻma siste ɻmului bancar, cu
următoa ɻrele consecințe p ɻozitive:
– au ɻfost înființate bănci c ɻu capital privat ɻauto ɻhton și străin prec ɻum și sucursa ɻle ale unor
bănci s ɻtrăine. Băncile co ɻnstituite av ɻeau oblig ɻația de a desc ɻhide conturi de cor ɻespondent
la Bancă Națio ɻnală și crearea de re ɻzerve minime po ɻtrivit reglement ɻărilor date de Bancă
Națio ɻnală a României și ɻ alte conturi pr ɻecum și să se r ɻefinanteze de la ace ɻastă, în
condiț ɻiile stabilit ɻe;
– Ba ɻnca Națională a ɻRomâniei a st ɻɻabilit prin reg ɻulamentele sale , at ɻât nivelul ɻ minim
de li ɻchiditate , mod ɻul de calcul al gradu ɻlui de lichidit ɻate al unei bănc i co ɻmerciale,
sistemul ɻde provizion ɻare;
– BNR ɻ a stabilit no ɻrmele de credit ɻare ale persoan ɻelor fizice la începu ɻtul anului 2000
ɻceea cea ɻ permis o ɻ dezvoltare acc ɻelerată a credit ɻării perso ɻanelor fizice, ac ɻtivitate
aproape inexistent ɻă până în an ɻul 2000.
Perioadă 2000 -2006
Pri ɻn legea nr.200 ɻ/2002 (organ ɻizarea și func ɻționarea cooperativ ɻelor de credit),
amend ɻamentele aduse legilo ɻr 101/19998; ɻ83/1998; 58/ ɻ1998, nouă ɻlege bancară emisă în
2003 și alte ɻ reglement ări B ɻNR s -a realizat ɻo evoluție rema ɻrcabilă a siste ɻmului bancar
române ɻsc astfel:
– al ɻinierea sistem ɻului banca ɻr româ ɻnesc la directi ɻvele Uniunii Eur o ɻpene (asigur ɻarea unui
sistem ɻ de raportare tra ɻnsparent intern și int ɻernațional;
– adoptare ɻa reg lementăr ɻilor Basel II;
– creșterea ɻautorității B ɻNR că o ɻrgan de suprave ɻghere al activi ɻtății bancare;
– stabilirea clară a m ɻodului în care o ɻ bancă poate fi d ɻeclarată în fali ɻment;
– emitere ɻa noii legii bancare în 2003 ɻ (asigurar ɻe ɻa unui reg ɻim unita r pentru toate
instituțiile ɻ de credit; r ɻeglementarea banilor electron ɻici și a activi ɻtății legate d ɻe creditul
electroni ɻc, etc.);
– reglemen ɻtarea transfe ɻrurilor de fonduri în af ɻară țării și ɻ invers;

5

– consfi ɻnțirea independ ɻenței BNR că in ɻstituție de reglement ɻare în domeniu ɻl bancar;
– stabi ɻlirea obiectivului p ɻrincipal al BN ɻR: stabilita ɻtea prețurilor;
– sta ɻbilirea sistemului de cr ɻedit overdraft ɻ pentru băncile ɻcomerciale;
– realizar ɻea raportărilor co ɻntabile și în sist ɻemul IAS;
– creșterea ce ri ɻnțelor privin ɻd indicatorul de ade ɻcvare a capitalului de la ɻ 8 la 12 procente
din activele ɻponderate cu ri ɻscul;
– revizu ɻirea sistemului ɻde provizionare și ɻclasificare a credit ɻului în funcție de
perfo ɻrmanță financiară, ser ɻviciul datoriei și in ɻițierea de proced ɻɻuri ju ɻdiciare ;
– stabi ɻlirea unui cap ɻital social mini ɻm de 32 milio ɻane RON;
– înființarea Bi ɻroului de ɻCredit pentr ɻu ɻmonitorizarea riscului ɻși rambursării cre ɻditelor
persoane ɻlor fizice ɻ. ɻ
Prin realiz ɻarea acestui siste ɻm de organiz ɻare bancară ɻ s-a creat un pote ɻnțial
considera ɻbil de creștere și ɻ dezvoltare a ɻ activității ban ɻcare, atât în dom ɻeniul clienților
persoane juri ɻdice, cât și, pe terme ɻn mediu și lung, în ɻ domeniul clienților perso ɻane fizice.
Dezvoltarea ɻoperațiunilor, serviciilor ɻ și instrumentel ɻor specific ɻe va perm ɻite, în
timp, d ɻiversificarea acti ɻvității bancare. ɻ Această va conduc ɻe la acce ɻntuarea concurenței,
vechea secto ɻrizare fiind în ɻlocuită de o reală ɻspecializare bancar ɻă car e va d ɻepinde de natu ɻra
și mă ɻɻrimea operațiu ɻnilor derulate, de categ ɻoria de clienți căr ɻora fiecare ɻbancă li se
adresează și ɻ , nu în ultimul ɻrând, de calitatea s ɻerviciilor oferite c ɻlienților. Băn ɻcile noi au
posibilitatea ɻderulării, inga de la î nce ɻput, a unei activitat ɻea bancare m ɻoderne, informatizate
și atra ɻgerii celor mai profi ɻtabile compa ɻnii nou înfiin ɻțate, în calitate de cli ɻenți.
Perio ɻada 2007 -2016
20 ɻ07 – intrarea B ɻNR în Sistem ɻul European al Bă ɻncilor Cent rale; p ɻarticiparea
Guvernatorului B ɻNR în Consiliul ɻ General al B ɻCE și a repre ɻzentanților BNR în Comitetele
și Gr ɻupurile de lucru a ɻle BCE.
2008 ɻ – crearea ROBID/R ɻOBOR, care înlocuie ɻște BUBID/ ɻBUBOR și creează
premisele emit ɻerii un ɻor indecși releva ɻnți ai pieței mone ɻtare determi ɻnați pe baze
competiti ɻve.
2 ɻ009 – trecerea B ɻNR în poziția de ɻ credi ɻtor net al sistemu ɻlui bancar; în ɻtărirea
eficienței internaț ɻionale ale BNR – 30. ɻ8 miliarde euro.
Odat ɻă cu venirea crizei ɻeconomice, nivel ɻul ridicat al cred ɻitelor neperfor mante
(NPL) a ɻlovit puternic profi ta ɻbilitatea sistem ɻului bancar, care a acu m ɻulat patru ani de
ɻpierderi.

6

În perio ɻad ɻa 2010 -2 ɻ014, pierderi ɻle cumulate î ɻn sec torul banca ɻr au depășit 8 mld. lei.
BNR a reco ɻmandat băncil ɻor să -și curețe p ɻortofoliile, ceea ce ɻa însemnat pro vizioane de
risc supli ɻmentare, care în ɻ multe cazuri au er ɻodat profiturile ope ɻraționale. Efor ɻtul de
scoatere în afa ɻra bilanțului a cr ɻeditelor neperfor ɻm ɻante și celelalte măsur ɻi de provizio nare
legate de cu ɻrățenia generală din siste ɻmul bancar au f ɻăcut ca ultimii ɻ ani să fie dificili pen ɻtru
bănci. ɻ
Pierd ɻerile din anii 2010, ɻ 2011 și 201 ɻ2 au totaliza ɻt 3,6 mld. l ei, în timp ɻ ce anul 2014
s-a detaș ɻat cu pierderi re ɻcord de 4,7 mld. lei. ɻAnul trecut si ɻstemul bancar a reu ɻșit să revină
în ter ɻitoriu poz ɻitiv, cu un profit de ɻ 4,5 mld. lei, iar în p ɻrimul semestru d ɻin 2016 câștigul a
fost de circa 2,4 mld. lei.
Băn ɻcile au fost presa ɻte în anii de criză să ɻse restructu ɻreze începând de la m ɻodelul
operațional până la ɻ portofoliile de cre ɻdite pentru a încerca să rev ɻină pe profit sau ɻ măcar să
n ɻu mai ceară bani de la ɻacționari pentru acoperire ɻa pier deri ɻlor.
În ultimii ani, ins ɻtituțiile de credit au r ɻeușit să iasă din ɻ “mocirla ɻ “ credit ɻelor
neperformante. ɻ Și tot în ɻultimii ani, bă ɻncile au constatat c ɻă și cererea de ɻ credite dă sem ɻne
de redresar ɻe.(www.nocash.ro )
20 ɻ15 a adus creditar ɻea totală în te ɻritoriu pozitiv pentru pr ɻima dată din febru ɻarie
2013, susțin ɻută de avântul ɻ împrumuturil ɻor în lei, care ating ma ɻxim istoric după ɻ maxim
istoric. To ɻtuși, ritmul de ɻ creșt ɻere a cre ditării tot ɻale a rămas a ɻnemic. La fi ɻnalul anului
ɻ2015 creditarea totală înreg ɻistra o creștere ɻ de 3%, în timp ce l ɻa jumătatea a ɻnului 2016
avansul s – ɻa înjumătățit, soldul ɻajungând în jurul ɻa 220 mld. lei. (sub 50 ml ɻd. euro).
În tim ɻp ce c ɻreditele în lei ɻsunt "pe val“, grați ɻe scăderii dobânz ɻilor, împrumutu ɻrile în
valută ɻ și-au continuat declinul. P ɻortofoliile de îm ɻprumuturi în va ɻlută au fost af ɻectate nu
ɻdoar de rambursări ɻ, ci și de procesul ɻde curățare a bilan ɻțurilor de c redite n ɻeperformante.
Tot ɻodată, banch ɻerii au rămas făr ɻă fonduri în v ɻalută importa ɻnte în ultima perio ɻadă, liniile
de finanț ɻare de la bănc ɻile-mamă reducâ ɻndu-se sem ɻnificativ. De asem ɻenea, BNR a
re ɻstricționat vânz ɻarea de credite în v ɻalută cătr ɻe populație și cătr ɻe firmele care nu a ɻu
venituri în v ɻalută.
An ɻul trecut patru ɻ băn ɻci au dispărut din sta ɻtisticile BNR ɻ. Pe lângă Vo ɻlksbank,
preluată d ɻe Banca Transil ɻvania, au mai ieș ɻit din piață RB ɻS – unde portofoli ɻile de retail și
corporate ɻau fost preluate ɻde UniCredit Ban ɻk, Millenni ɻum – c ɻumpărată de O ɻTP Bank și
Monte ɻpio (exit).

7

De aseme ɻnea, au avut loc și modi ɻficări la nivelul ɻacționariatului insti ɻtuțiilor de
credit, cum ɻ a fost cazul Bănc ɻii UniCredit Ț ɻiriac, ɻunde acționa ɻrul majorit ɻar (grupul italian
UniCredit) ɻși-a consolidat poziția prin a ɻchiziția unui pa ɻchet im ɻportant de acțiuni, ba ɻnca
schim ɻbându -și denumir ɻea în UniCred ɻit Bank .
Și g ɻrupul ciprio ɻt Bank ɻof Cyprus se afl ɻă în proce s de lichi ɻdare a operațiu ɻnilor
locale. O altă b ɻancă, M ɻarfin Bank R ɻomânia , este „l ɻa vânzare“. De as ɻemenea, există
negocier i privind a ɻchiziția Băncii Ro ɻmânești de cătr ɻe Bancpost .

1.2. TIPOLOGIA BĂNCILOR
Siste ɻmul bancar di ɻn România este s tru ɻcturat pe două n ɻivele respectiv o bancă
centra ɻlă și instituțiile fina ɻnciare cărora, prin le ɻge, li s -a aco ɻrdat statutul ɻde bănci. BNR
coor ɻdonează și stabile ɻște reglemen ɻtările în domeniile: ɻmonetar, de credit, ɻ valutar și de
plăți, asigurân ɻd totodată supraveg ɻherea celorlalte instituți ɻi bancare.
Operațiile ɻbancare în ɻdeplinite până în ɻ 1989 de B ɻNR au fost tr ɻansferate unei noi
bănci co ɻmerciale BC ɻR. BN ɻR are un n ɻivel ridicat de in ɻdepend ɻență și răspundere ɻ numai în
față parla men ɻtului. Guvernator ɻul și C onsili ɻul Administ ɻrativ al băncii s ɻunt aleși de
parlament, pe b ɻază recoman ɻdărilor primului m ɻinistru.
Băn ɻcile comerci ɻale funcțio ɻnează conf ɻor ɻm legii priv ɻind socie ɻtățile co ɻmerciale, legii
privind activita ɻtea bancară și ɻ pe bază li ɻcenței acord ɻate de ɻBNR.
B ɻanca exi ɻstă pentru ɻ clienții săi că in ɻstituție și a ɻctivitate ea a ɻapărut pe o anumită
treaptă de d ɻezvoltare a societății, d ɻatorită nevoii ɻ oamenilor d ɻe a efectua ɻ diverse ɻtranzacți i.
În Rom ɻânia, proces ɻul de dezvoltare a r ɻețelei de unităț ɻi terit ɻoriale banc ɻare a ținut
seamă de struct ɻura admini ɻstrativ -t ɻeritorială a țări ɻi, respectiv îm ɻpărțirea de jud ɻețe. R ɻețeaua
terito ɻrială treb ɻuie ɻtsă desfășoare ɻ o ac ɻtivita te cât ma ɻi complexă și să răs ɻpundă cerințelor de
concure ɻnță ale bă ɻncilor.
1.2.1. Băn ɻcile ce ɻntr ɻale
Ba ɻnca centrală ɻeste acea i ɻnstituție banc ɻară care funcț ɻionează în fie ɻcare ț ɻară și se
găs ɻește în fru ɻntea “ piramidei ɻ” sistemu ɻlui bancar. Înt ɻrucât , bancă ɻ centrală coordo ɻnează
în ɻtreagă activitate ɻbancară, iar cli ɻentela sa o repre ɻɻzintă, în pr ɻimul rând, bănci ɻle comerciale,
ac ɻeastă bancă ɻmai este numită se ɻmnificativ și ɻ“banc ɻă a bă nc ɻilor” .
Sis ɻtemele bancare co ɻntemporane sunt structu ɻrate pe două nivele: ɻbancă centrală și
băncile de r ɻang secundar, ɻdenumite ș ɻi bănci de siste ɻm. Rolul băncii ɻcentrale rezultă din
monop ɻolul asupra emisi ɻunii monetare și din fu ɻncția de autoritate ɻmonetar ă, ɻpe care a

8

prel ɻuat-o treptat și pe ɻ măsură ce s -a imp ɻlicat în afa ɻcerile statului ɻ și, în mod special, în
politică econ ɻomică. În mo ɻmentul iniția ɻl al formării sist ɻemelor bancare, nu există o
d ɻelimitare între operațiu ɻnile realizate ɻde băncile com erciale și c ɻele centrale ( ɻde e ɻmisiune) .
În p ɻerioada conv ɻertibilită ɻții mon ɻetare, activitat ɻea de emisiune n ɻu constituia ɻ un
priv ɻilegiu al bănci ɻlor centrale ɻ. Identificarea ɻcelor două ti ɻpuri de bă ɻnci s -a efectuat în timp,
prin concentra ɻrea emisiu ɻnii de mone ɻdă la nivelul un ɻei singur ɻe bănci, banca ce ɻntrală , care a
început, a ɻstfel, să deț ɻină monopol ɻul asupra op ɻerațiunii de emisiun ɻe.
În perio ɻadă actuală, bă ɻncile centrale ale ɻtuturor țărilo ɻr, cu excep ɻția celor 12 bănci
de rez ɻervă din ɻSUA, sunt bănci ɻ cu capital d ɻe stat. În tim ɻp, s-au ide ɻntificat ɻmai multe
categorii de b ɻănci, în fun ɻcție de proven ɻiența capit ɻalului (în Angli ɻa, bancă de ɻ emisiune a
fost ɻcu capital ɻde privat; în Suedia, Austr ɻia, Finla ɻnda, Bulg ɻaria, băncile ɻs-au constituit prin
participarea ɻ capitalul ɻui de stat, iar î ɻn țări precum Rom ɻânia și ɻBelgia, capit ɻalul băncilor a
f ɻost mixt ɻ) .
Coordo ɻnarea activității ɻ băncilor central ɻe și gestionarea ex ɻecuției pol iticii
mon ɻetare este efect ɻuată de a ɻnumite organism ɻe, în a căror ɻ componență ɻ se află me ɻmbri
num ɻiți după anu ɻmite criterii. Î ɻn țările centraliz ɻate există o u ɻnică instit ɻuție, banc ɻă centrală,
care deține ɻ sucursale ɻ sau agen ɻții în regiuni ɻsau dep a ɻrtamente, în ti ɻmp ce în țările fede ɻrale
se re ɻgăsește și la nivel ɻul băncii ce ɻntrale, în grade dif ɻerite.
Apariți ɻa tuturor băn ɻcilor centrale în pe ɻrioadă secolel ɻor XVI ɻI-XVIII s -a ɻ bazat pe
băncile com ɻerciale existe ɻnte și căr ɻora li s-a în ɻcredințat, de c ɻătre guvernele țărilor
resp ɻective, rolul de “ba ɻncher al stat ɻului”, cum a fost cazul Ol ɻandei și al ț ɻărilor scandin ɻave.
În alte ț ɻări, bănc ɻile centrale s ɻ-au înființat ɻ pentru a em ɻite monedă neces ɻară
răzb ɻoaielo r (Ban ɻca Angliei, 1694) ɻ sau pen ɻtru a spori stabilitat ɻea monet ɻară după
cheltuielile ɻ generate de răzb ɻoaie, prin emi ɻsiunea de titluri guv ɻernamentale. Bănc ɻile
comerciale au ɻ luat ființă că u ɻrmare a tra ɻnsformării unor ɻbănci comerci ɻale, prin ɻ dobâ ndirea
graduală a ɻunor drept ɻuri de mon ɻopol asupra ɻ emisiunii de ɻmonedă, și p ɻrin acceptarea
responsab ɻilității de împr ɻumutător de ulti ɻm resort. Mu ɻltiplicarea num ɻărului de bănci
centrale, ɻ cât și as ɻumarea de către a ɻcestea a rol ɻului de împrumută ɻtor de ultim ɻ rang,
evidențiază ɻ implicare ɻa lor profund ɻă în sistem ɻul finan ɻciar.
Băncile de ɻ rang secunda ɻr sunt obligat ɻe să-și deschid ɻă contur ɻi curente ɻ la Banca
Centrală și să -și c ɻonstituie la d ɻispoziția aceste ɻia reze ɻrve bănești, cun ɻoscute sub denum ɻirea
ɻtradițională d ɻe “rezerve minim ɻe obligato ɻrii”. Pe bază acest ɻor rezerve, B ɻancă Centrală
poate acor ɻdă băncilor c ɻome ɻrciale credite de refin ɻanțare.

9

1.2.2. Băncile comerciale
Sistem ɻele bancare se c ɻaracterizează print ɻr-o mare di ɻversitate a instituțiilor ban ɻcare
și de credit. A ɻlături de Ba ɻnca Centr ɻală funcțion ɻează băncile de ɻdepozit sau băncile
comer ɻciale orient ɻate spre activităț ɻi pe termen scur ɻt, și instituțiile ba ɻncare pe termen lung
(bănci ɻle ɻ de afaceri sau ɻ băncile de ɻinvestiții și ɻ băncile de p ɻiață). Sing ɻura țară care face
exce ɻpție de la aceast ɻă clasificare ɻeste Germani ɻa datorită bă ɻncilor sale univ ɻersale.
Ca u ɻr ɻmare a comple ɻx ɻității și varietă ɻții op ɻerați ɻunilor financiare, cele ɻmai multe
băn ɻci îndeplines ɻc majoritatea ɻcaracteristici ɻlor băn ɻcilor u ɻniversale.
În fun ɻɻcție de legislaț ɻia ț ɻării și a parti ɻculari ɻtăților acti ɻvității pr ɻact ɻice se deos ɻebe ɻsc
u ɻrmă ɻtoarele tipuri d ɻe institu ɻții cu ɻfuncții de ɻbancă u ɻniversală :
– bănc ɻile mixte de tip ɻgerman ;
– ver ɻsiunea britanică băncilor universale, care filialele gestionate de o bancă mamă ;
– hol ɻdingurile banc ɻare americane ;
– congl ɻomeratele bancare jap ɻoneze.
Operațiun ɻile băncilor com ɻerciale sunt lega ɻte de :
– constituirea depozitelor ;
– plasa ɻmentul pe depozi ɻtelor bancare;
– credi ɻtarea;
Constituir ɻea depozitelor re ɻprezintă mo ɻdalitate a de mo ɻbilizare a capi ɻtalurilor
disponibil ɻe temporar e co ɻnomie de fructi ɻficare ace ɻstora prin inter ɻmediul băncilor.
Depozitel ɻe bancare se g ɻrupează :
– Depozit ɻe la vedere ɻ ;
– Depozi ɻte cu pr ɻeaviz ;
– Depoz ɻite la terme ɻn.
De ɻpozitele la vedere se cara ɻcterizează prin elast ɻicitate, sen ɻsul depunătorii
fondu ɻrile atunci câ ɻnd doresc.
De ɻpozitele cu p ɻreaviz repre ɻzintă acele depozi ɻte care deț ɻinătorii retrage fondurile
cu condiți ɻa înștiinț ɻării băncii de ɻspre inten ɻție, într -u ɻn anumit termen, prev ɻăzut c ontract
moment ɻul înche ɻierii a ɻcestuia.
Depozi ɻtele la te ɻrmen sunt diferen ɻțiate pe peri ɻoade fixe și c ɻonstituie pen ɻtru bancă o
mondalitate sigu ɻră de valorif ɻicare a resurs ɻelor, prin acorda ɻrea de credite ɻale căror condiții
sunt corel ɻate cu dur ɻată și m ɻărimea resurs ɻelor.

10

Princi ɻpală formă de a ɻtragere a de pozitelor o ɻconstituie con ɻturile de depo ɻzit de
investiți ɻi și cont ɻurile de ec ɻonomii.
Plasa ɻmentul pe b ɻază depozi ɻtelor ban ɻcare constă în ac ɻhiziția de efecte pub ɻlice
( titluri de ɻ stat) și ɻacțiuni, r ɻeprezentând o moda ɻlitate de valo ɻrificare a resurs ɻelor băncil ɻor în
vederea obținer ɻii de profit d ɻin activitate ɻa bancară.
Cre ɻditarea se c ɻla ɻsifică în două cate ɻgorii dist incte : cre ɻditarea agenți ɻlor economici
și cred ɻitarea persoane ɻlor fizice.
1.2.3. Bă ɻncile d ɻe a ɻfaceri
Spre d ɻeosebire de băn ɻcile universale, de ɻdepozit sau c ɻomerciale, bănc ɻile de afaceri
opere ɻază asupra bil ɻanțului înt reprinde ɻrilor, interve ɻnind pe diferite ɻ piețe fin ɻaciare pentru
contu ɻl lor sau al clie ɻnților și gestio ɻnează patr ɻimoniile part ɻicularilor.
Operaț ɻiunile băncilo ɻr de afaceri pot fi gr ɻupate în :
– act ɻivități cu t ɻitluri;
– activ ɻități sp ecifice ɻ băncilor c ɻomerciale;
– act ɻivități de inginerie fi ɻnaci ɻară.
Activi ɻtățile cu titluri pr ɻacticate de băncile de ɻ afaceri vizează ɻurmătoarele aspecte:
– organize ɻază emisiuni de titlu ɻri pentru bănci, ɻ întreprinderi, admi ɻnistrații ș i garante ɻază
plasament ɻul acestora ;
– supraveg ɻhează piață secun ɻdară și mențin c ɻursul burs ɻier ;
– achiziți ɻonează acțiuni ale ɻ societăților cota ɻte și ɻnecotate ;
– joac ɻă un rol esențial în r ɻealizarea ofert ɻelor publice de cu ɻmpărare sau vânz ɻare și ac ɻordă
con ɻsultată sau asistentă ɻ financiară eventualil ɻor inv ɻestitori;
– asig ɻură eventuală con ɻservare a titlurilor ș ɻi gestionarea ɻacestora ;
– băncile de ɻ afaceri pot în ɻdeplini rol ɻul de “jobber” ɻ pentru o cate ɻgorie sau a ɻltă de titluri,
de în ɻtrepri nderi, sau chiar ɻ pentru stat, c ɻaz în car ɻe sunt ɻdesemnate cu ɻ termenul
“specializate în ɻ valori ale ɻ Trezoreriei s ɻtatului“ .
În an ɻumite țări, b ɻăncile de af ɻaceri ex ɻercită acel ɻeași activități de c ɻolectare a
depozitelor și a ɻcordare a cr editelo ɻr că și b ɻăncile comerciale, at ɻât în relațiile c ɻu agenții
economici (servic ɻii de inginerie ɻ fin ɻaciară , servicii imo ɻbiliare și ser ɻvicii asupra ti ɻtlurilor),
cât și cu ɻparti ɻcularii ( gestionare ɻa mijloacelor de plat ɻă și servicii de g ɻestiona re a tre ɻzorerii
și a eco ɻnomiilor lor).
Activit ɻățile de ing ɻinerie financ ɻiară cup ɻrind :

11

– fin ɻanțarea unor proiec ɻte co ɻmplexe (sus ɻținerea, prin instru ɻmente directe sau
indirecte, a f ɻinață ɻrii proiectelor pluri ɻanuale care , des ɻeori, sun t int ɻernaționale) ;
– opera ɻțiuni bilan ɻțiere (credite pe t ɻermen lung, în s ɻcopul înlocu ɻirii creditelor pe
termen ɻ scurt, pe care bă ɻncile de afaceri le practic ɻă în vederea sub ɻstituirii unui
ansa ɻmblu de credite ɻclasice pe termen s ɻcurt);
– opera ɻțiuni de fuziuni -ach ɻiziții (găsirea unei firme ɻsuscepti ɻbile de a fi cumpărată s ɻau
vândută unei socie ɻtăți care dorește ɻ realizarea un ɻei creșteri e ɻxterne) ;
– operaț ɻiuni imobil ɻiare.
Alte caract ɻeristici ale bănc ɻilor de afa ɻceri :
– inte ɻrvin, într -o pro porți ɻe importantă, în desfășu ɻrarea operațiu ɻnilor extrabilanț ɻiere;
– se apr ɻopie de socie ɻtățile de as ig ɻurări deoarece acest ɻea doresc să ɻpună la disp ɻoziția
cliențil ɻor lor “produse de ɻasigură ɻri”, iar socie ɻtatea de asigură ɻri acceptă o ɻastfel de
fuziune pen ɻtru calitatea cli ɻenților și mo ɻdalitatea de difuz ɻare a servic ɻiilor spe ɻcifice ;
– se de ɻosebesc de bă ɻncile comerciale prin ang ɻajarea lor în ope ɻrațiuni de finanța ɻre pe
te ɻrmen lu ɻng ɻ;
– asi ɻgură ɻ capital pentru ɻ firme și pentru adm ɻinistraț ia;
– lichiditate ɻ piețelor d ɻe capital.
1.2.4. A ɻlte de b ɻănci
Băn ɻcile se mai gr ɻupează în:
a) B ɻăncile ɻde depozit bănci spec ɻifice franceze ɻ, căror act ɻivitate efec ɻtuarea opera ɻțiunilor
de credit prim ɻirea din partea ɻ publicului depozite ɻlor la vedere ɻ la termen ind ɻustrie,
com ɻerțului (băncile ɻde credit pe terme ɻn lung , m ɻijlociu).
b) Bănci ɻle indus ɻtriale ( agricole ɻ, ɻminie ɻre, etc.) ace ɻle bănci care ɻîși capital ɻurile pe unor
form ɻe de economis ɻire pe terme ɻn lung, iar ɻ p ɻlasamen ɻtele se fac ɻnumai către
într ɻep ɻrind ɻerile din ɻpe te rm ɻene m ɻijlocii și lu ɻɻngi .
c) B ɻăn ɻcile ipotecare – îm ɻpr ɻumuturi pe te ɻrmen ɻlung pentru l ɻocu ɻințe gara ɻntate cu ipoteci
bu ɻnurilor im ɻɻobile (construcț ɻii, ɻ tere ɻnu ɻri) .
d) Bănci coop ɻeratiste sau de ajut ɻor reciproc ɻsunt cons ɻtituite pe principi ɻul mutualității.
În Franța reț ɻeaua bănc ɻilor mutuale și co ɻoperatiste este c ɻompusă din următoar ɻele instit ɻuții :
– Cre ɻdit agricol mutua ɻl – pentru ag ɻricultură ɻ;
– Bănc ɻile popula ɻre – speciali ɻzate în artiza ɻnat ;
– Credit mut ɻual – orientate ɻ către part ɻiculari;
– Cr ɻeditul coop ɻeratist;

12

– Credi ɻɻtul maritim m ɻutual.
e) Bănci ɻ cu cara ɻc ɻter internațion ɻal:
– Băn ɻcile private au se ɻdiul central î ɻntr-o anumită țara ɻși o rețea d e sucu ɻrsale sau
ɻfiliale în alte ɻțări și realizează ɻ servicii și pro ɻduse bancare e ɻxterne pentru marile
corpora ɻții transna ɻționale. ɻ
– Băn ɻcile interguvernam ɻentale își constit ɻuie capitalurile prin apo ɻrtul mai ɻmultor state
membre care su ɻnt totoda ɻtă și princip ɻalii beneficiari ɻ de credite .
– Bănc ɻile re ɻgionale sunt bă ɻnci de investiții ɻ și au că ɻ obiectiv fin ɻanțarea unor p ɻroiecte
de mare anve ɻrgură, pe seamă capit ɻalurilor subscr ɻise de guverne s ɻau societăț ɻi cu
caracter priva ɻt.
– Băncil ɻɻe off -shore s ɻunt bănci care ɻexistă în anumite “zon ɻe libere” ( Lux ɻembourg,
Singapore, Hon ɻg Kong, etc.) și reali ɻzează numai operaț ɻiuni cu nerezide ɻnți
menținând în anonim ɻat identitat ɻea clienților. Nu i ɻntervin pe piață interna ɻțională și
operează în ɻzonele respe ɻctive fără restri ɻcții fiscale.
– Băncile de co ɻrespondent s ɻunt acele bănci la ɻcare își deschid cont ɻuri curente
băncile din a ɻlte țări (c ɻonturile se desch ɻid în moned ɻă țării bănc ɻii de corespon ɻdent).

1.3. RO ɻLUL ȘI FUNCȚ ɻIILE BN ɻR ÎN CAD ɻRUL SISTE ɻMULUI BANCAR DIN
ROM ɻÂNIA
Ba ɻnca Națională ɻa României reprezin ɻtă o institu ɻție care a fos ɻt înființată prin Leg ɻea
or ɻganică din 23 a ɻprilie 1880 , în ɻ baza căreia, b ɻăncii îi este a ɻcordat privile ɻgiul de a emite
mone ɻdă națională. I ɻnstituția a av ɻut, de asemen ɻea, privilegiul de a resconta titlurile
comerciale ɻ și biletele de trezor ɻerie, de a lomba ɻrda bonu ɻrile de tezaur și de a ɻparticipa la
constituirea c ɻapitalului unor societăți fina ɻnciar bancare, î ɻmpreună cu ɻstatul.
Forma tradițion ɻală de organiz ɻare a BNR a fo ɻst de societate comerci ɻală, ai cărei
acționari ɻ au fost atât entități ɻprivate cât și ɻstatul rom ɻân. Inspira ɻtă după mo ɻdelul belgian,
legea di ɻn 1880, a aut ɻorizat BNR de a em ɻite bancn ɻote convertibile ɻ în aur și arg ɻint, și d ɻe a
efectua oper ɻațiuni speci ɻfice unei bănci centrale ɻ (rescontare, lo ɻmbardare, credite
guverna ɻmentale).
R ɻeglemen ɻtarea ac ɻtivității BNR a ɻ fost rep ɻrez ɻentată în peri ɻo ɻada 1991 – ɻ1998 d ɻe Legea
nr. 34/19 ɻ91, iar di n ɻ 1998, de Le ɻgea nr. 101/1998 ɻ, care înd ɻeplinește în preze ɻnt, rolul de
Sta ɻtut al BNR.

13

În co ɻncordanță cu ace ɻsta, conducerea ɻ BNR este asig ɻurată de către ɻ un Consiliu de
Ad ɻministrație, f ɻormat din 9 ɻmembri, numi ɻți de Parlame ɻnt. Misiu nea ɻ Consiliului de
Administrați ɻe este de a ɻ adopt ɻa decizi ɻi, în conc ɻorda ɻnță cu prev ɻeder ɻile legii, în d ɻom ɻeniul
mon ɻeta ɻr, al cursulu ɻɻi de schimb și a ɻl supraveghe ɻrii activităț ɻii bancare.
În concor ɻdanță cu ɻprevederile statutu ɻlui, B NR disp ɻune în plan jurid ɻic de un grad
sporit d ɻe independență, at ɻât în contextul noil ɻor co n ɻd ɻiții ale sistemulu ɻi banc ɻar rom ɻânesc,
cât și al abord ɻării ɻteoretice a ɻro ɻlului auto ɻrității monet ɻare, care se m ɻanifestă în pre ɻzent în
lume. Ind ɻepende nța băncii ɻ centrale es ɻte asigurată ɻprin delegarea ɻ de către organism ɻul
legislativ, a guvernato ɻrului, pe o p ɻerioadă de 6 ani, d ɻiferită de dur ɻata mandatelor
mi ɻnisteriale.
Guvernato ɻrul BNR ră ɻspunde în fața Pa ɻrlamentului pentr ɻu reg lem ɻentările de
po ɻlitică monetară și p e ɻntru supra ɻveghe ɻrea și m ɻonitorizarea activi ɻtății bancare. În
co ɻncordanță cu statutul ɻ său, ɻBNR desfăș ɻoară următo ɻarele opera ɻțiuni:
– em ɻisiunea monet ɻară – BNR este s ɻingura instit ɻuție autori ɻzată să emită ɻ bancnote și
piese metal ɻice în în ɻtreaga ɻ țară;
– administrează stocul de bancno ɻte și monede; ɻ
– formu ɻlează pr ɻogramul de emisiune ɻ mone ɻtară, astfel încât să satis ɻfacă cererea de
monedă nec ɻesară circu ɻlației moneta ɻre;
Tot ɻal ɻul stoculu ɻi de bancn ɻote ɻ și piese m ɻeta ɻlice este ɻîn ɻscris în bi ɻlanț ɻul BNR, în ɻ ɻpas ɻiv.
Can ɻtitatea de m ɻoned ɻă emi ɻsă pes ɻte nivelu ɻl re ɻzervelor in ɻɻternațional ɻe este ɻ acoperită prin
următoa ɻrele acti ɻve:
– ava ɻnsuri acordate d ɻe BNR statului ɻși împrumut ɻuri acord ate;
– cr ɻed ɻite acord ɻate ɻsocietăților ɻ b ɻancare;
– t ɻitluri deți ɻn ɻute ɻ în ɻp ɻortofoliu: cecuri, titluri ɻcomercia ɻle;
– alte instru ɻmente re ɻscontante de ɻB ɻNR.
În cadrul relaț ɻiilor BNR ɻcu societă ɻți bancare, ală ɻtu ɻri de scontarea și rees ɻcontarea
titlurilor comer ɻciale sau acordare ɻa creditelor, o importanță spo ɻrită o au oper ɻațiunile de
refinanța ɻre. ɻPrin refinanțare, BNR oferă l ɻichidități soc ɻie ɻtăților bancare cu r ɻespectarea
con ɻdițiilor de politică mon ɻetară. Refinanța ɻrea reprezintă o o ɻperațiune de a ɻcordare a
creditelor pe t ɻermen scurt, pentru maxi ɻmum 90 de zil ɻe, iar fo ɻrmele pe care le îmbr ɻacă
ac ɻeasta pot f ɻi următo ɻarele:
– credi ɻtul str ɻuctural ;
– cred ɻitul de li ɻcitație ;

14

– cre ɻditul speci ɻal;
– c ɻreditul de lomba ɻrd.
Credit ɻul structural a co ɻnstituit unul ɻdin cele mai imp ɻortante mijloa ɻce de refinanțare,
prin care o socie ɻtate banca ɻră putea util ɻiza, în mod s ɻuccesiv, până la u ɻn anumit nivel,
sumele di ɻntr-u ɻn cont alim ɻentat de BNR, pentru o ɻ anumită per ɻioadă de t imp. Gara ɻntarea
ace ɻstor credite s – a realizat ɻ pe baza titlurilor co ɻmerciale și a ɻaltor titluri accep ɻtate de BNR.
Credi ɻtul structural se ɻacorda num ɻai până la nivelul plafo ɻnului stabilit de
conduc ɻerea BNR, pe ɻntru fiecare ɻbancă. Nivel u ɻl ratei dobân ɻzii practicate pe ɻntru aceste
cred ɻite a fost stabilit de Co ɻnsiliul de Adm ɻinistrație, repreze ɻntând rata ofici ɻală a scont ɻului.
În con ɻformitate cu prev ɻederile acordului ɻcu FMI, ace ɻastă formă de ref ɻinanțare a
fost abando ɻnată.
Cr ɻeditul de licitație e ɻste un mijlo ɻc de refinanțare ɻ care înlocuieș ɻte operațiunile de
“open – m ɻarket”. Un a ɻse ɻmenea credit se ac ɻordă pe o per ɻioadă de 15 zil ɻe iar colatera ɻlul îl
constituie titluri ɻle de stat și alte ti ɻtluri accep tate d ɻe BNR. Cred ɻitul de lic ɻitație este acordat
la plafo ɻnul maxim p ɻentru întregul sistem ɻbancar și pentru ɻ o perioadă fi ɻxată de conducerea
băncii. R ɻata de dob ɻândă poate f ɻi stabilită pe baze co ɻmpetitive ɻ în cadrul ședințelor de
lic ɻitație, dar nu poate ɻ coborî s ɻub nivel ɻul stabil ɻit de BNR.
C ɻreditul specia ɻl constituie o refi ɻnanțare extraordinară ɻ acordată de BNR so ɻcietăților
bancare ɻ aflate în criză d ɻe lichiditate. Credi ɻtul este acordat ɻ pentru o perioadă ɻde maximu ɻm
30 de ɻ zile, fiind ɻcondiționat de pr ɻezentarea unui ɻprogram de re ɻstructurare accepta ɻt de
ɻBNR. Un asem ɻenea credit poate fi ramb ɻursat în avans, ɻ parțial sau ɻîn totalitate.
Creditul lo ɻmbard (ov ɻerdraft) repre ɻzintă finanțarea ɻ acordată “peste n ɻoapte”, unor
bănci, ɻpentru a face ɻfață plăților l ɻor zilnice. Ca or ɻdin de m ɻărime, este limitat l ɻa 75% din
fonduri ɻle băncii, iar colateralul est ɻe reprezentat de ti ɻtluri de stat, sau ɻalte titluri.
În activitat ɻea de creditare, BNR ɻ trebui e să co ɻnstituie provizionare pentru
p ɻɻrevenirea și limitarea riscului, și t ɻotodată să ofere s ɻervicii de cole cta ɻre și difuzare, la
cerere ɻ, a informațiilo ɻr cu privire la incidentele de plăți și r ɻiscul de cr ɻedit în sistemul
b ɻancar. ɻ
BNR adm ɻinistrează cont ɻul curent al Trezo ɻreriei statului, deschis în numele
Ministerului de Finanțe. Poate ɻ acoperi defic ɻitele temporare ale Trezore ɻriei, prin acor ɻdarea
de asistență ɻ fin ɻanciară sub forma unor credite, ɻ în limitele acce ɻptate de legisl ație ɻși cu
scopul menți ɻnerii stabilității m ɻonedei naționa ɻle.

15

Operaț ɻiunile BNR în relații ɻle cu Ministerul de Finanț ɻe constau în ɻ: plasarea titlurilo ɻr
emise de stat și a ɻ altor titluri ɻde datorie ale statu ɻlui; exercitare ɻa funcțiilor d e înregistrare,
depoz ɻitare și transfe ɻr al titlurilor; plata do ɻbânzilor și a principa ɻlului.
BN ɻR poate acorda îm ɻprumuturi bu ɻgetului administra ɻției centrale, în vederea
aco ɻperirii deficitelor tempora ɻre. Suma total ɻă a acestor c ɻredite nu poate ɻ depăși echivalentul
a 10% din total ɻul bugetului apro ɻbat și, de asemenea, ɻ nu poate depăși de ɻ două ori nivelul
capitalului ɻBNR și al fondului ɻde rezerv ɻă.
Statutu ɻl BNR prevede că asis ɻtența financia ɻră poate fi acord ɻată prin emi siunea de
titluri ɻ negociabile, emise de M ɻinisterul Finan ɻțelor exprimate în lei, cu ɻ o maturitate ɻde 180
de zile și ɻcu r ɻata de piață ɻa dobâ ɻnzii. ɻ
BN ɻR stabilește și condu ɻce politica în domeniu ɻl valutar și al re ɻzervelor de aur, cu
scopul menține ɻrii stabilității mone ɻdei naționale. Re ɻsponsabilitățile se manifestă și în
următ ɻoarele domenii: ɻɻ
– stabileșt ɻe balanța de ɻplăți externe;
– stabileșt ɻe și publică rate ɻle de schimb;
– stabile ɻște limitele rezervelo ɻr de valută și de aur ca ɻre pot fi schimbate sau ɻ care pot
fi ɻpăstrate în dep ɻozite;
– men ɻține și ad ɻministrează rezerv ɻele internațion ɻale (aur, ɻactive e ɻxterne, titluri
comercia ɻle, cecuri exprim ɻate în valută, bilet ɻe de trezorerie și a ɻte titluri emise de
guver ɻne străi ɻne).
– suprav egh ɻerea bancară ɻ
Stat ɻutul BNR prevede, în ɻ mod expres, supraveg ɻherea bancară, ca ɻ pe o operați ɻne
distinc ɻtă. În această ɻdirecție, BN ɻR are competență ɻɻ exclusivă ɻîn suprave ɻgherea activității
ɻsistemului bancar. Pen ɻtru a asigura viab ɻilitatea și funcționarea ac ɻestuia, emite re ɻglementări
și adoptă ɻ măsuri de ɻsancționare a bănc ɻilor care nu re ɻspectă normele pru ɻdențiale.

16

CAPITO ɻLUL 2. CĂRȚIL ɻE DE PL ɻATĂ

2.1. ÎN ɻCEPUTUL ȘI FU ɻNCȚIILE CĂRȚ ɻILOR DE PLATĂ
C ɻardul de p ɻlată sub o formă ar ɻhetipală a apărut ɻpentru prima oar ɻă în SUA în a ɻnul
1914 f ɻiind emis de compan ɻia Western U ɻnion în scopul în ɻcurajării cump ɻărăturilor și
c ɻreșterii fidelității clien ɻților săi. P ɻrin acest card se p ɻuteau face cumpără ɻturi numai de l a
a ɻceastă companie (card pr ɻoprietar, privat).
În 1 ɻ950 un america ɻn pe nume Frank ɻ McNamara împreun ɻă cu parten ɻerul său Ralph
Schne ɻider crează prim ɻul card de credit pe ɻntru plăți în res ɻtaurant având m ɻarca Diners Club
Card, în ɻ urma unei isto ɻrioare amuza ɻnte dar cu c o ɻnsecințe de neb ɻănuit pe a ɻtunci. În doar
câți ɻva ani cardul av ɻea să fie acce ɻptat la plată de m ɻii de comerc ɻianți (card univ ɻersal). Diners
Club C ɻa ɻrd avea să fie r ɻecunoscut drept un n ɻou instrum ɻent de plată. Dezv ɻoltarea acestui
card con ɻtinuă și astăzi, în ɻ special în dom ɻeniul călători ɻilor și i ɻndustriei timp ɻului aferent
(travel ɻ and entertainm ɻent, T&E). ɻ
În 1 ɻ958 apare un ɻ salt înainte în i ɻstoria carduri ɻlor de plată dator ɻat băncii americane
ɻBank of America din ɻ San Francisco care int ɻroduce precursor ɻul cardului ɻ universal mo ɻdern,
sub nume ɻle de BankA ɻmericard. Cardul ɻ băncii Bank of A ɻmerica a do ɻvedit repede că există
o m ɻare piață pe ɻntru cardul de cre ɻdit bancar și univer ɻsal (de uz gen ɻeral) în sensu ɻl că este
acce ɻptat la plată de ori ɻce comerciant par ɻticipant la acest siste ɻm de plată, pentru ɻ
cum ɻpărarea oricărui fel de prod ɻus și prin care ori ɻce deținător al a ɻcestui card putea cu ɻmpăra
pe credit. Succes ɻul cardului a fost rapi ɻd și apa riția sa a ɻfost un punct de cotitu ɻră în istoria
plăților ɻîn general, și în istoria ɻ plăților fără nu ɻmerar în special.
În 1 ɻ976 cardul BankA ɻmericard avea să ɻ devină binecuno ɻscutul card Vis ɻa, iar Bank
of America i ɻmpreună cu alte bănci a ɻsociate, și trecân ɻd prin mai multe trans ɻformări, devine
Visa I nternati ɻonal.
V ɻisa International con ɻstituie o enormă a ɻsociație coope ɻratistă de bănci (ap r ɻoximativ
21.0 ɻ00 de bănci în 2 ɻ016), care se s ɻupun unui același r ɻegulament și partici ɻpă în comun la
de ɻzvoltarea și operarea siste ɻmului asoci ɻației.
A ɻsociația băncilor mem ɻbre Visa are dr ɻept scop princi ɻpal crearea unui siste ɻm de
plăți electr ɻonice prin cardu ɻri, global, permiț ɻând oricărui mem ɻbru din lume să e ɻmită carduri
de plată ce su ɻnt acceptate ca instru ɻment de plată de orica ɻre alt membru Vis ɻa, oriunde în
lume. Sist ɻemul de plăți ele ɻctronice prin ca ɻrd al Visa este ɻbazat pe o rețea ɻproprie, pri ɻvată,
de telecomunic ɻații (VisaN ɻet), asigură o tra ɻtare unitară și în tim ɻp real a autor ɻizării

17

tranza ɻcțiilor efectuate cu cardur ɻile de plată ale m ɻembrilor, prec ɻum și o tehnolog ɻie de
deco ɻntare unitară și sigur ɻă între toate b ɻănciile membr ɻe.
Se po ɻate spune că sist ɻemul Visa de p ɻlăți electron ɻice prin carduri, inclus ɻiv cel
desf ɻășurat prin In tern ɻet sau telefoni ɻe mobilă, a dat prim ɻa lovitură puter ɻnică metodelor de
p ɻlată prin num ɻerar sau c ɻecuri, plățile el ɻectronice prin card ɻuri dovedindu -s ɻe rapid mai
atractive de ɻcât cele tradițion ɻale, în principal pri ɻn comodita ɻte, viteză și sigu ɻranță, calități
oferite a ɻtât deținăto ɻrilor de carduri cât și co ɻmercianților.
Succes ɻul remarcabil al pl ɻăților prin carduri Visa ɻ se poate vedea în ɻcâteva cifre
referit ɻoare la situația din 20 1 ɻ5:
– tota ɻlul de vânzări anu ɻale prin carduri ɻVisa era de circa 2,5 ɻ trilio ane de dolari ɻ;
– cardurile Vi ɻsa erau accepta ɻte la plată în pe ɻste 150 de ț ɻări de pe toate con ɻtinentele;
– vit ɻeza de prelucrare a tranz ɻacțiilor generate de ope ɻrațiile cu card ɻuri în toată
rețea ɻua ɻ globală Vi ɻsaNet era de cir ɻca 5.000 tran ɻzacții pe secundă .
Alte si ɻsteme internațion ɻale de plăți ele ɻctronice se vo ɻr dezvolta mai apoi fiind ɻ, mai
mult sau mai ɻpuțin, insp ɻirate sau modelate d ɻupă Visa.
În Româ ɻnia primul car ɻd de plată în lei, sub numel ɻe de Prima, a fost ɻemis de BRD,
ca un card p ɻroprietar, în dec ɻembrie 1995, iar înce ɻpând tot din acela ɻși an au apărut p ɻrimele
carduri Vi ɻɻsa și EuroPay (co ɻmpanie europeană în dom ɻeniul cardurilor ɻ de tip MasterC ɻard,
ce va fi îng ɻlobată în MasterCard Int ɻernational în ɻ2002).
În ap ɻrilie 2004 exi ɻstau în toată ɻțara circa 5 m ɻilioane de cardu ɻri (peste 80% fiind
carduri de s ɻalarii), 19 băn ɻci emitente a ci ɻrca 100 de tipu ɻri diferite de c ɻarduri, între care 52
erau de t ɻip Visa, 36 ɻ erau EuroPay/M ɻasterCard iar 4 era ɻu American Exp ɻress.
În ɻ 2005, Fi nan ɻsbank lansează un ɻ card unic în Ro ɻmânia – CA ɻRDFINANS
AV ɻANTAJ – primu ɻl card de credit internaț ɻional, cu dob ɻândă 0% pentru cum ɻpărături cu
plata în ɻrate, efectuate la magazine ɻle partenere Fin ɻansbank din R ɻomânia. Într-un cli ɻmat în
care piața de c ɻɻarduri din R ɻomânia era în contin ɻuă dezv ɻoltare, dar și datorită v ɻolumului
mare de cump ɻărături efectua ɻte în rate, Finansba ɻnk a creat ɻCardFinans A v ɻantaj prin
intermediu ɻl căruia poses ɻorul se p ɻutea bucura de toate ɻ avantajele unui ca ɻrd de credit
internațio ɻnal emis sub licen ɻța MasterCard și care fac ɻilita achiziționare ɻa de bunuri/s ɻervicii
dorite în r ɻate cu dobândă 0 ɻ%, de la toat ɻe magazinele part ɻe ɻnere Finansbank.
Într ɻe 2008 și primul seme ɻstru al anului 20 ɻ17, conform ɻ datelor furnizat ɻe de BNR,
evoluția în ɻregistrată pe p ɻiața cardurilo ɻr bancare din ɻRomânia poate fi conce ɻntrată cu
ajutor ɻul tabelului ur ɻmător:

18

Tabel 2 .1. Ev ɻoluția principalilor indi ɻcatori ai pieței cardurilor ɻ – date B ɻNR
Indicat ɻori 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Sem I.
2017
Card ɻuri
(mil) 13,58 12,88 12,60 13,35 13,70 14,15 14,17 14,96 15,89
D ɻin care
active 81,5% 89,5% 88,9% 80,7% 80,9% 80,1% 75,2% 76,7% 79,3%
Nr.tranzac ții
pl ɻăți (mil) 75,59 86,29 102,52 130,38 158,08 187,66 162,37 161,43 161,9
Nr.tranzacții
retrageri
(mil) 205,21 211,35 209,51 218,35 226,96 229,69 174,16 186,15 176,42
Volum plăți
(m ɻld.RON) 14,35 14,13 16,28 20,43 24,39 27,78 23,04 24,2 26,1
Volum
re ɻtrageri
(mld.RON) 79,92 85,91 88,88 98,18 108,5 116,92 91,62 91,84 90,23
R ɻețea ATM 9.246 9.824 10.102 11.006 10.987 10.772 10.905 10.824 11.127
ɻRețea POS 90.498 99.065 107.502 124.920 126.255 128.043 132.634 133.725 137.235
Sursa – www.nocash.info.ro
Anul 20 ɻ15 și prima ju ɻmătate a anului 2016 ɻeste intervalul cu cea mai b ɻună evoluț ie
a pieței ɻcardurilor de după 200 ɻ9, anul declanș ɻării crizei și în România. R ɻezultatele sunt
strâns le ɻgate de evoluția macroecon ɻomică, România înregi ɻstrând o creștere econo ɻmică
susținută. PI ɻB-ul a înregistrat ɻcreșteri semnificativ ɻe, atingând procesntu ɻl de 5,2% în 20 ɻ16.
Topul băn ɻcilor în funcție de nu ɻmărul de carduri deținute de p ɻersoanele fizice ɻeste
redat în t ɻabelul 1.2. :
Tabel 2 .2.Topul bă ɻncilor pe categorii de ɻcarduri – 2016
Loc Ba ɻnca Card ɻuri Debit Cardu ɻri Credit TOTAL Card ɻuri Retail
1 Banca
Trans ɻilvania 2,12 milioane 280 mii 2,4 milioane
2 R ɻaiffeisen Bank 1,9 milioane 405 mii 2,3 milioane
3 B ɻRD 2,07 milioane Aprox.30 mii 2,1 milioane
4 BCR 1,8 milioane 210 mii 2,01 milioane
5 ING Bank * * * Peste 1 milion
6 CEC Bank ** ** ** 1 milion
7 B ɻancpost *** 470 mii 530 mii 1 milion
8 A ɻlpha Bank 186 mii 68 mii 254 mii
9 G ɻaranti Bank 110 mii 140 mii 250 mii
Sursă – www.bancherul.ro
La f ɻinalul anul ɻui 2016, Banca Tra ɻnsilvania avea în portof ɻoliu 2,4 milioane de
carduri destin ɻate persoanelor fizic ɻe, din care circa 28 ɻ0.000 de carduri de cre ɻdit. Pe lângă
faptul că ɻBanca Transilvania ɻ posedă supremația pie ɻței de carduri în ge ɻneral, instituția de
credit es ɻte lider și pe ni ɻșa cardurilor de de ɻbit destinate consu ɻmatorilor retail și pe
seg ɻmentul cardurilor de ɻ business.

19

În accep ɻțiunea BNR, un ca ɻrd activ este cel ɻcare a înregistrat c ɻel puțin o utilizare de
când a fost em ɻis. Această difere ɻnță nu poate fi ɻexplicată altfel d ɻecât prin fapt ɻul că, în
continuare, av ɻem prelungiri ɻde carduri fără a fi ɻ neapărat î ntrebat cl ɻientul dacă își mai
dore ɻște respectivul produs și e ɻmiteri de carduri (nedor ɻite) care vin ɻ la p ɻachet cu alte
prod ɻuse (dorite ɻ).
Figura 2.1 . Ecartul di ɻntre carduri ɻle valide și cele efecti ɻv utilizate (a ɻctive *)

Sursă – www.bnr.ro
Cu toat ɻe acest ɻea, românii au ɻ cheltuit pe card cu ɻ peste 3,4 mld. ɻeuro mai mult în
2015 decât ɻîn 2014 iar rit ɻmul este și mai susținu ɻt pentru 2016. În prim ɻɻa jumătate din 2016
sumele tranzactiona ɻte pe card au cr ɻescut cu 14,5% ɻ față de aceeași perioa ɻdă din 2015.
Funcțiile c ɻardului . Cardul est ɻe un instrument de plat ɻă electronică, resp ɻectiv un
suport de inf ɻormație standardizat, securi ɻzat și individual ɻizat, care permite d ɻeținătorului său
să folose ɻască disponibili ɻtățile băneșt i pro ɻprii dintr -un cont ɻ deschis pe nu ɻmele său la
emit ɻentul cardului și/ ɻsau să ɻutilizeze o lin ɻie de credit, în ɻlimita unui pl ɻafon stabilit în
preal ɻabil, deschisă de e ɻmitent în favoarea d ɻeținătorului cardului, în ved ɻerea efectuării
une ɻia sau mai multora dint re ɻ următoarele operaț ɻiuni:
a) retrager ɻea sau depunerea de nu ɻmerar de la termi ɻnale precum distribui ɻtoarele de
numerar și/sa ɻu ATM, de la ghișeel ɻe emitentului/instituției acc ɻeptante sau de la sediul
unei instit ɻuții, obligată prin co ɻntract să accepte i ɻnstrumentul de pla ɻtă electron ɻică,
resp ɻectiv încărca ɻrea și d escărcarea unități ɻlor valorice în cazul mon ɻedei electronice;
b) plata bun ɻurilor achiziționate și/sau ɻ serviciilor prestate ɻde comercianții a ɻcceptanți și/sau
emitenți (de ɻexemplu, plata servic ɻiilor pr ɻestate de com panii ɻ în dome ɻniul telefoniei
m ɻobile, fixe, transmi ɻsii de date, servicii de tele ɻvi ɻziune și int ɻernet sau de c ɻătre alți 14563897 14452096 14700800 14960560 15126500 15394714 15574812 15977765
11293624 10599776 10724355 11033726 11189724 11408372 11618132 12113564
020000004000000600000080000001000000012000000140000001600000018000000
trim.I 2015 trim. II 2015 trim. III 2015 trim. IV 2015 trim. I 2016 trim. II 2016 trim III 2016 trim IV 2016
Număr carduri valide în circulație Numărul de carduri active

20

furn ɻizori de utilități), ɻ precum și plata ɻobligațiilor către a ɻutoritățile administrației
publice, reprezen ɻtând impozite, tax ɻe, amenzi, penal ită ɻți etc., prin inter ɻmediul
imprint ɻerelor, terminalelor POS, A ɻTM sau prin alte ɻ medii electr ɻonice;
c) transfer ɻurile de fo ɻnduri.
În ɻraport de fun ɻcțiile pe care le -au îndeplin ɻit în timp, se pot id ɻentifica cel puțin
următoare ɻle tipuri de ca ɻrduri:
– cardul ɻ de debit este car ɻdul prin interm ɻediul căruia utiliza ɻtorul dispun ɻe doar de
disponibili ɻtățile bănești propr ɻii existente într – ɻun cont d ɻeschis la emit ɻent pentru
efectu ɻarea diverse tr ɻanzacții;
– card ɻul de debit cu faci ɻlitate de descoperi ɻt de cont este card ɻul prin interm ɻediul căruia
utiliz ɻatorul poate dispune ɻ pe lângă dispon ɻibilitățile bănești pr ɻoprii exist ɻente într -un
cont desch ɻis la emitent, și de o ɻ anumită sum ɻă, respectiv o fa ɻcilitate de des ɻcoperit de
cont, în limi ɻta unui plafon pr ɻedeterminat, ac ɻordată, de regulă, în sit ɻuația în care
dre ɻpturile bănești ale dețin ɻătorului sunt virat ɻe regulat în cont ɻul de card;
– ca ɻrdul de credit e ɻste cardul prin interme ɻdiul căruia utilizat ɻorul dispune de
disponibili ɻtățile bănești ale emit ɻentului, ofer ɻite sub forma un ɻei linii de credit, care îi
permit u ɻtilizatorului efectuarea operați ɻunilor, în limita unui ɻ plafon stabilit în preala ɻbil;
– cardul ɻde numerar este cardul utiliza ɻbil doar la ATM sa ɻu la distribuitoar ɻe de numerar
pentru re ɻtragere de nu ɻmerar.
– ɻcardul de garanta ɻre a cecurilor este un instru ɻment care garante ɻază că o sumă de plată
în ɻscrisă pe cec are a ɻcoperire în contul per ɻsonal al dețină ɻtorului. El po ɻate funcționa atât
ca o ca ɻrte de credit sau de ɻdebit, cât și ca o c ɻarte pentru retra ɻgeri de numerar.
– car ɻdul multifuncțional sau d ɻerivat . Acest ɻ tip de card ar ɻe funcții mixte ș ɻi facilități
sporit ɻe și derivă din c ɻelelalte tipuri de card ɻuri menționate. Exem ɻɻplu sunt carduril ɻe de
călăto ɻrie sau de agrement (care ɻîndeplinesc funcțiile unei ɻ cărți de credit al cărui ɻplafon
nu poate f ɻi depășit ) și cărți priv ɻate, emise de co ɻmercianți pentru a fi folosi ɻte în
p ɻropriile lor magaz ɻine.
În dori ɻnța de a câștiga cât m ɻai mulți clienți, ɻbăncile s -au ad ɻaptat și promovează
acum card ɻuri de tip cashb ɻack destinate spe ɻcial cumpărăt ɻurilor care răsplă te ɻɻsc
consumator ɻii cu puncte bonus sau ɻdirect în bani, î ɻn mod automat, ɻatunci când sun ɻt folosite
la comer ɻcianți.
D ɻe regulă, bănc ɻile acordă p ɻuncte bonus care pot fi uti ɻlizate doar în m ɻagazine
part ɻenere, iar în alte s ɻituații se oferă bani în ɻapoi pe card la fina ɻl de lună sau /or ɻi reduce ɻri pe

21

loc la cum ɻpărături. Însă, dacă se ɻretrage numerar de la bancomate ɻ cu cardul de cr ɻedit
consumatorii benefi ɻciază de acest bonu ɻs și nici de perio ɻada de grație.
Print ɻre primele prod ɻuse de acest tip apăr ut ɻe în piața bancară loca ɻlă este cardul de
credit C ɻard Avantaj , de la C ɻredit Europe Bank. Pentru ɻ fiecare tip de tr ɻanzacție efectuată
(tranzactii la come ɻrcianți sau retr ɻageri de numerar de ɻla ATM – o e ɻxcepție în p ɻiață), se
primește un bon ɻus de 0,3% di ɻn valo area aces ɻteia. Bonusul se va re ɻgăsi pe card în ɻcontul de
bonu ɻs, separat de l ɻimita de credit și va pu ɻtea fi utilizat în orice m ɻagazin parte ɻner.
Între ti ɻmp, opțiunea de p ɻuncte bonus sau re ɻturnarea unui procent din valoarea
cumpărăturilor (cashbac k) au devenit o facilitate obișnuită în oferta de carduri ɻ de credit ale
băncilor. De exempl ɻu, cardul de cre ɻdit Bun de P ɻlata Standard de la ɻ BCR răsplătește
clienții ɻ băncii cu 2% b ɻa ɻni înapoi lunar, pe ɻntru toate sumele util ɻizate la: benzinării,
mag ɻazine de îm bracami ɻnte și încălțăm ɻinte, restau ɻrante, divertisme ɻnt și timp liber, căl ɻătorii,
utilități ɻși cu 1% bani îna ɻpoi anual pentru to ɻate celelalte c ɻumpărături efectuate ɻprin cardul
de c ɻredit.
Și ɻ BRD la car ɻdul CumVreiTu , la fieca ɻre plată cu cardul, se ac ɻordă puncte de
fidelitate car ɻe pot fi folosite pentru plata ɻ altor produse sau se ɻrvicii. Lunar s ɻe rambursează
echivale ɻntul a 2%, în funcție de linia de credit ɻutilizată.
Similar la cardur ɻile de credit B ɻancpost, cu programul d ɻe loialitate Pun ɻcte Oriunde ,
consumatorul prim ɻește până la 2% ɻbani înapoi din tot ceea ce a cum ɻpărat indiferent unde
folosește ca ɻrdul, pentru cumpăr ɻăturile din mall, vaca ɻnta, supermarket, ɻbenzinărie sau ch ɻiar
online. De a ɻsemenea, cu cardul d ɻe credit Star Fo ɻrte de la Banc ɻa Transilvania, de ɻfiecare
dată când ɻ se merge la sh ɻoppi ɻng, plata cu ɻcardul aduce p ɻuncte Star, care se transfor ɻmă în
bani, su ɻmă care poate vari ɻa între 0,3 și pâ ɻnă la 15% din val ɻoarea cumpărăt ɻurilor.
Red ɻucerile la anumite ɻmagazine prin punct ɻe bon us sau retur ɻnarea pe card ɻul de
credit a ɻunui procent din valo ɻarea cumpăr ɻăturilor, așa cu ɻm am arătat mai sus, s ɻunt de cele
mai mul ɻte ori, doar un intrume ɻnt de market ɻing pe care băn ɻcile îl fol osesc pentru atra ɻgerea
de clie ɻnți.

2.2. CARTE ɻA DE DEB ɻIT
Cardu ɻrile de debit asigură utili ɻzatorului achizițio ɻnarea de bun ɻuri sau serv ɻicii, sau
ret ɻrageri de numerar fără ɻ prezența efec ɻtivă a însemnelor ɻmonetare. Condiția es ɻențială de
funcționa ɻre a acestui tip de ɻcard o repr ɻezintă prerezer ɻvarea ɻunor fondu ɻri într -un cont de
card și efectuar ɻea de c ɻheltuieli în limita ɻsoldului dispo ɻnibil.

22

Toate plă ɻțile efectuate p ɻrin intermediu ɻl unui astfel de c ɻard se găsesc în grupa
debitoril ɻor contului atașa ɻt cardului. Un ɻcard de debit poate funcț ɻiona pri ɻntr-un cont curent
de ope ɻrațiuni sau p rintr-un c ɻont dedicat tranzacții ɻlor cu carduri.
Un card m ɻultifuncțional este ori ɻce debit -c ɻard care are ɻ și alte f ɻuncții care îl pot face
recunosc ɻut ca mijloc de ɻplată, pr ɻecum:
– Cart ɻela de numerar , ɻ denumită conf ɻorm practicii int ɻernaționale cash ca ɻrd, care est e un
card utiliza ɻbil exclusiv p ɻent ɻru automate program ɻabile care pot di ɻstribui nu ɻmerar;
– Cartela de ɻ garantare a em ɻiterii cecurilor, denu ɻmită confor ɻm practicii internaț ɻionale
ch ɻeque guaranteed ca ɻrd, care este un ɻ card emis ca p ɻarte a unui si ɻstem de gar ɻantare
care permi ɻte, la prezenta ɻrea de către util ɻizatorii unui as ɻtfel de card valid, ală ɻturi de
cecul sc ɻris și semnat, ca ac ɻesta să fie ga ɻrantat, până la o su ɻmă specificată, de ɻ către
banca em ɻitentă a cardului ɻși trasă pri ɻn cec.
Unele ɻ carduri de ɻdebit sunt “on ɻ-line”, ceea ce însea ɻmnă că ele m ɻerg direct în
comp ɻuterul bănc ɻii pentru a extrage ɻ banii. Altele intr ɻă într -un sistem de ɻașteptare, unde
detaliile cardulu ɻi de debit sun ɻt înregistrate și a ɻșteaptă până la ɻ sfârșitul zile ɻi de lucru, când
șirul de in ɻformații este al im ɻentat în co ɻmputer pentru a deb ɻita contul deținător ɻului debit –
cardul ɻui și pentru a credit ɻa contul comer ɻciantului.
Deși ca ɻrdul de debit se ɻapropie cel mai mult ɻde ideea lichidităților fi ɻnanciare fizice
(cheltuielile se ɻfac în limita dispo ɻnibilului exist ɻent), practica ɻmondială actu ɻală demonstreză
o reluc ɻtanță evident ɻă pentru produse ɻ debit. O so ɻcietate bancar ɻă orientată pe ɻ gestionarea
pr ɻofitabilă a unor prod ɻuse “retail” (pro ɻduse și ser ɻvicii bancare pentru pop ɻulație) nu este
interesată de ɻîncadrarea consu ɻmului în limitele disp ɻonibilităților proprii, ɻ ci de ɻstimulare
“pruden ɻțială” a cheltuie ɻlilor pe cre ɻdit.

2.3. CARTE ɻA DE CR ɻEDIT
Ca ɻrdul de credit reprezi ɻntă un instru ɻment prin care plățil ɻe se fac dint ɻr-un credit
acordat de ɻ bancă emitent ɻă sub forma u ne ɻi linii de credit rev ɻolving.
Li ɻɻmita de creditare ɻse stabilește la emiterea cardul ɻui în func ɻție de solvabilitatea
clientului ș ɻi de istoricul pe ɻcare acesta îl are în rela ɻțiile cu banc ɻa, pe baza unei f ɻișe scoring.
La persoane ɻle fizice, limita ɻde creditare este ɻ de 2-3 ven ɻituri nete lunare sau mai
mult în cazul ɻunor persoa ɻne cu ven ɻituri mai m ɻari.
Credite ɻle se garantează c ɻu veniturile nete a ɻ1-2 giranți sau cu u ɻn depozit bancar
colateral. Ram ɻbursarea se face lunar, în ɻ proporție de c ɻca. 20% din creditul exi ɻstent în sold

23

la fi ɻnele lunii, astf ɻel că pentru credi ɻtele primite și rambursa ɻte în cursul lunii n ɻu se percepe
dobând ɻă.
Dobânda este ɻ cea practica ɻtă la creditele pe ter ɻmen scurt iar comisio ɻanele sunt cele
stand ɻard ale băncii ( ɻtaxa emitere card, tax va anual ă ɻ de utilizare, com ɻisioane pentru
operațiu ɻni de plăți int ɻerbancare și eliber ɻări de numerar, taxa eliber ɻare extras co ɻnt la cerere
etc.).
Dobânz ɻile împrumu ɻturilor pe card v ɻariază într – ɻo gamă largă, d e la ɻmai puțin de
15%, pân ɻă la 28% ɻ pe an. ɻBăncile încurajează folosirea lor în sp ɻecial pentru ɻplăți la
comercia ɻnți, motiv pentru care ɻ cele mai multe prac ɻti ɻcă un nivel mai red ɻus de dobânda
pentr ɻu sumele cheltuite l ɻa POS, decât pentru r ɻetragerile de num ɻerar.
Ex ɻistă însă și insti ɻtuții la care d ɻobânzile sunt identice p ɻentru ambele ɻ destinații. În
plus, la dou ɻă bănci – Carpat ɻica și Veneto – p ɻerioada de grație, în ɻ care clientul nu pl ɻătește
dobândă, se ap ɻlică atât pentru su ɻmele cheltuite la c ɻomercianți , cât și ɻ pentru numerar ɻul
retras la A ɻTM. Lucru impor ɻtant, deoarece pr o ɻdusul poate funcțio ɻn ɻa ca un cre ɻdit de nevoi
personale cu ɻ dobândă zero p ɻe perioada de gra ɻție, motiv pentru c ɻare am acordat u ɻn bonus
de două pun ɻcte la acest crit ɻeriu de analiză a ɻ cardurilo r d ɻe credit.
Valabilit ɻatea liniei de cr ɻedit este de 1 -4 ɻani. Operațiunile ɻɻ se evidențiază într – ɻun
ɻcont de card de cred ɻite. Acesta po ɻate fi conexat cu ɻ contul pentru ɻcardul de debit, b ɻanca
preluând ɻ automat fondurile pen ɻtru rambursarea ɻratelor scad ente la cred ɻit și plata tax ɻelor și
comisioan ɻelor. Rambursarea ɻ în totalitate a cre ɻditului la termenu ɻl stabilit se folos ɻește în
cazul card ɻului de călătorie și d ɻivertisment1 , iar ɻrambursarea parțial ă ɻ, în cazu ɻl liniei de
credit, part ɻea rămasă considerân ɻdu-se o extensie a credi ɻtului anterior 2. Card ɻul de credit
este destin ɻat cu prioritate ɻpentru plata ɻmărfurilor și ɻserviciilor.
În prez ɻent, cea mai mare pe ɻrioadă de grație disponi ɻbilă este de 61 de zi ɻle. Pentru
fam ɻilia analizată, cu venituri d ɻe 4.8 00 de lei , ɻcel mai mare credit ca ɻre poate fi obținu ɻt cu
cardul este de 40.00 ɻ0 de lei, dar majorita ɻtea băncilor li ɻmitează suma ɻ la 9.000 de l ɻei,
neluând în cal ɻcul decât venit ɻurile soțului, pe ɻnumele căruia este emis car ɻdul, și neaprob ɻând
un împru ɻmut mai mar e de trei s ɻalarii. Cea m ɻai redusă dobândă pract ɻicată în piață est ɻe de
13,5%. ɻ Există și băn ɻci – ING Ba ɻnk, spre ɻ exemplu – care percep do ɻbândă zero în pr ɻimul an
pentru su ɻmele cheltuite la com ɻercianți. Alte ofe ɻrte speciale îmbun ɻătățesc condițiil ɻe din

1 engl. – travel and entertainment card
2 engl. – charge card

24

prim ɻul an după activarea ca ɻrdului și pentru co ɻmisioanele practicate, cele de ad ɻministrare
fii ɻnd zero pe aceast ɻă perioad ɻă limitată ɻ.
Card ɻul de credit este u ɻn instrume ɻnt financiar care poat ɻe duce la rui ɻna financiară a
consumat ɻorului dacă acesta nu știe să ɻîl foloseasc ɻă. Dar comport ɻamentul utilizat ɻorului de
ca ɻrd de credit s -a modi ɻficat mult după criza ɻ financiară, iar ɻ cultura clientul ɻui vizavi de acest
produs ɻeste mai ridicată ɻacum.
În urmă ɻ cu cinci ani, ɻ cultura vizavi de ɻ cardul de credit n ɻu era extrem de ɻ ridicată.
Chiar și acum ɻpiața româneasc ɻă, spre deosebire ɻ de alte piețe di ɻn regiune, are un a ɻpetit mai
scăzut pent ɻru acest prod ɻus. Putem ɻobserva acest lucr ɻu și din evoluția ɻ pieței: card ɻurile de
debit au cr ɻescut mult mai pu ɻternic față ɻde cele de cr e ɻdit. Pentru ɻmult timp, înț ɻelegerea
cardului ɻ de credit s -a limitat ɻla „niște ban ɻi în plus” sau „ ɻun plastic cu o sum ɻă de bani” , el
nefiind ɻperceput pen ɻtru utilitatea lui și ni ɻci nu s -a înțeles ɻ că nu reprezin ɻtă un credit de
nevoi persona ɻle. Această inte ɻrpretare a car ɻdului de credit a persi ɻstat multă vre ɻme, probab ɻil
și din cauza b ɻăncilor care nu au ști ɻut să îi confere a ɻcea utilitate ɻ de care are n ɻevoie clientul
și să înțele ɻagă beneficiile cardul ɻui de cre ɻdit. Dar sunt ɻdouă părți în această ecuaț ɻie:
consumat ɻorul care trebuie să fie do ɻrnic să înțel ɻeagă și banca ɻcare trebuie să ex ɻplice într -un
mod s ănă ɻto ɻs.
În ult ɻimii ci ɻnci ani s -au sc ɻhimbat și reglemen ɻtările bancare, iar ace ɻst lucru a făcut
curăț ɻenie în piață și ɻa condus la o utiliz ɻare mai sănătoas ɻă a produs ɻului. Astfel dobâ ɻnzile
mari pe cardu ɻrile de credit sun ɻt comunicate într -u ɻn mod mai transpare ɻnt clienților, îna ɻintea
se ɻmnării contractului. D ɻobânda mai ɻmare la cardul de c ɻredit față de ce ɻa la un credit ɻ de
consum este nor ɻmală, fiind tot ɻ un credit nega ra ɻntat, cu utiliza ɻre mai mică. Ac ɻeasta devine
un perico ɻl pentru client î ɻn momentul ɻ în care cardul e ɻste folosit necor ɻespunzător.
Oame ɻnii își deschid un ɻ card de credit ɻnu în mo ɻd natural, ci ca o n ɻevoie primară,
restul veni ɻnd la bancă în urm ɻa publicit ɻății făcute. Ace ɻst lucru nu este va ɻlabil doar pentru
cardul ɻ de credit, este val ɻabil pentru oric ɻe produs banc ɻar. În ɻ ultimii ani foarte ɻ multe bănci
și-au con ɻsolidat expu ɻnerile pe carduri ɻle de credit a ɻstfel încât o parte ɻdin creștere ɻa de an ɻul
trecut a fo ɻst de pe urm ɻa clienților ɻ care au refinanțat ɻîn rate fără dobâ ɻndă card ɻurile de credit
de la ɻ alte băn ɻci.