Comunicare scrisă – examen [624588]

Comunicare scrisă – examen

Chipuri ale stoicismului , în lirica eminesciană, se regăsesc în Glossă , poem al cărui stil
impersonal reflectă foarte bine atitudinea rațională, de detașare, de închidere în sine.
Bianca Osnaga considera acest poem un „cod etic al omului superior ”, un „discurs gnomic ale
cărui surse vin direct sau prin filieră și din antichitatea greacă ”, mai exact, din „«comedia cea de
obște », stoicismul .”1 Cele două constante ale filosofiei stoice amintite, raționalitatea și detașarea ,
sunt puse în evidență în cea de-a treia strofă a Glossei2, fapt remarcat și de criticul Edgar Papu,
într-un articol despre gând și gândire , în care se oprește asupra metafor ei „recea cumpăn -a
gândirii ” : „Glossa nu mai gravitează în aria ontologică a ființei și existenței, ci doar în registrul
moral al comportamentului, dictat de sensul eticei stoice ”3. Versul aflat atât la începutul, cât și la
sfârșitul poeziei, „Tu rămâi la toate rece”, împinge și el către o detașare de simplele plăceri
lumești, către lipsa de afect, și, implicit, către fructificarea laturii raționale, cea adeptă a filosofiei
lui Zenon4, care, pentru Guillermou, devine un principiu sistematic al elaborării poemului5.

Mihaela -Oana Gogoșeanu, LL, RO-FR, Chipuri ale stoicismului și ale hedonismului în
lirica eminesciană .
Notă aleasă pentru notare : 4Acest aspect al detașării de plăcerile lumești și al fructificării laturii
raționale este dezvoltat și de Seneca: „Ca să poți disprețui plăcerea […] Comoara ta să fie înăuntrul
tău” (v. Lucius Annaeus Seneca, Scrisori către Luciliu , traducere de Gheorghe G uțu, studiu
introductiv de Isac Davidsohn, București, Editura Științifică, 1967, p. 15.)

1 Bianca Osnaga, Conștiința tragică eminesciană , Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2014, p. 95.
2 Cea de -a treia strofă, „ Nici încline a ei limbă/Recea cumpăn’ a gândirii/Înspre clipa ce se schimbă/Pentru masca
fericirii,/Ce din moartea ei se naște/Și o clipă ține poate;/Pentru cine o cunoaște ”, precum și celelalte citate din opera
lirică eminesciană vor fi indicate din următoarea ediție: Miha i Eminescu, Opere. Vol. III. Poezii tipărite în timpul
vieții. Note și variante: Dela Doina la Kamadeva , ediție critică îngrijită de Perpessicius , cu 21 de reproduceri după
manuscrise , București, Fundația Regele Mihai, 1944. De menționat că s -a utilizat ac ea variantă a Glossei aleasă pentru
publicare de către Titu Maiorescu.
3 Edgar Papu, Gîndire și gînd , în „Caietele Mihai Eminescu ”, vol. III, studii, articole, note, documente, bibliografie
prezentate de Marin Bucur, Bucure ști, Editura Eminescu, 1975, p.26.
4 Acest aspect al detașării de plăcerile lumești și al fructificării laturii raționale este dezvoltat și de Seneca: „Ca să
poți disprețui plăcerea […] Comoara ta să fie înăuntrul tău” (v. Lucius Annaeus Seneca, Scrisori către Luciliu ,
traducere de Gh eorghe Guțu, studiu introductiv de Isac Davidsohn, București, Editura Științifică, 1967, p. 15.) .
5 Alain Guillermou, Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu , cu un cuvânt al autorului către cititorii români,
traducere de Gh. Bulgăr și Gabriel Pîrvan , Iași, Editura Junimea, 1977, p.436.