I. EVOLUȚIA CONTABILITĂȚII DE LA CLASIC LA MODERN [624549]

I. EVOLUȚIA CONTABILITĂȚII DE LA CLASIC LA MODERN

Contabilitatea este o disciplină științifică în cadrul sistemului de științe economice, care are un
obiect propriu și metoda de cercetare. Analizând evoluția cercetării științifice în domeniul
contabilității este extrem de importantă pentru că: "Dacă cineva manifestă dorința de a deveni
maestru într -o anumită artă, el sau ea trebuie să -i studieze istoria”.

1.1. Scurt istoric al contabilității

Pregătirea ocupației contabile în România, ca profesie liberală de sine stătătoare, s -a făcut
cunoscută începând cu ultimii ani ai secolului XIX și primii ani ai secolului XX. În anul 1907 s -a
înființat „Uniunea Absolvenților Școlilor Superioare de Comerț” care în 1908 a redactat un
proiect de organizare al unui Corp al Contabililor cu scopul de a statua „ asupra a tot ce privește
interesele profesionale ale carierei de contabil în general”
La 5 mai 1919 „ Cercul de studii comerciale” și -a inaug urat activitatea prin conferința având ca
subiect „Chestiunea experților contabili în România”, în concluzie fiind reținute foloasele pe care
le-ar da României organizarea unui „Corp al Experților Contabili”
Consacrarea titlului de contabil în România avea să se înfăptuiască prin votarea în
Camera Deputaților la 18 iunie 1921 și în Senat la 1 iulie 1921 și prin Decret regal la 13 iulie
1921 a Legii privind constituirea Corpului Contabililor Autorizați și Experților Contabili.
România a fost prima țară din fostele țări comuniste în care au fost elaborate standarde
profesionale pentru fiecare dintre serviciile furnizate sau activită țile prestate de profesioniștii
contabili , care constitu ie criterii de apreciere a calității serviciilor furnizate sau activităților
prestate: ținerea contabilității, elaborarea, examinarea și prezentarea întreprinderilor, auditul
intern, auditul statutar, activitatea de cenzor, cosultanța fiscală, expertiză contabilă, etc.1

1 Marin Toma, Jacques Potdevin – “DOCTRIN Ă ȘI DEONTOLOGIE A PROFESIEI CONTABILE ” Editura CECCAR, 2008
p.147

1.2. Trecerea contabilității pe hârtie la contabilitatea asistată pe calculator

La începutul anilor ’70, după scăderea prețurilor la echipamentele electronice,
contabilitatea a devenit un domeniu deosebit de receptiv la aplicarea informaticii în î ntreprinderi.
Avem în vedere chiar denumirea EAM -urilor (Electronical Accounting Machine) special
concepute pentru contabilitatea întreprinderii2. În zilele noastre nu există organizație care să nu
folosească un produs informatic pentru contabilitate, dato rită multitudinii de probleme de
rezolvat, a prețurilor accesibile, și nu în ultimul rând a interesului manifestat pentru o informație
contabilă de calitate și la timp.
Trecerea de la o contabilitate „hârtie” la o contabilitate asistată de calculator, implicit
prin aplicațiile de contabilitate a avut la bază diferite motive. În principal, ne referim la avantajul
pe care îl dețin firmele prin folosirea tehnologiilor informaționale: acces la informații în timp
util, reducerea erorilor, creșter ea performanțelor etc. Un alt motiv care trebuie luat în calcul este
aspectul performanțelor contabile. Aplicațiile de contabilitate bine realizate sunt fundamentate
pornind de la principiile de contabilitate general acceptate. Acestea susțin normele conta bile și
reduc riscurile, fiind capabile (sau ar trebui să fie capabile) să suporte un sistem de audit.

1.3. Piața produselor software de contabilitate în România
Piața programelor de contabilitate oferă o gamă largă de produse, alegerea celui pot rivit
fiind însă cea mai importantă decizie pentru firma care hotărăște să achiziționeze o astfel de
soluție.
Deși primul pachet de software de business pe care îl achiziționează o firmă mică este ,
de regulă, o soluție de contabilitate, adesea această decizie nu ia în calcul opțiunile viitoare.
Această decizie ar trebui să aibă o orientare strategică, software -ul nu ar trebui să fie ceva de
aruncat la gunoi în următorii ani. Așadar, problema cu car e se confruntă îndeosebi firmele mici
în când vine vorba de soft -ul de contabilitate constă în alegerea potrivită a programului

2 Grenier, C., Bonnebouche, J., Systéme d’information comptable, Editura Foucher, Paris, 1998, p. 16 -17.

informatic. Dacă alegerea soft -ului în general este o problemă mare, alegerea unui software
greșit este și mai gravă .
Când se trece la adoptarea unei soluții informatice pentru contabilitate trebuie luate în
calcul și problemele migrării și tranziției. Migrarea și tranziția sunt două probleme ce au un
impact major asupra proceselor de business, precum și asupra timpul ui de nefuncționare al
sistemelor pe care rulează aplicațiile. Migrarea se referă la rezultatul unei actualizări de produs,
iar tranziția se referă la adoptarea unui produs nou. În ambele cazuri, firma trebuie să se asigure
că datele sunt intacte, iar după noua revizie sau după instalarea noului produs, aceste date vor
putea fi accesate și utilizate, fiind corecte ca și înainte. Aceeași situație este și în cazul în care se
dorește să se renunțe la aplicație, dar nu și la datele de pe ea.
Pe piața programelo r de contabilitate din România numărul producătorilor/furnizorilor de soluții
pentru contabilitate variază de an la an. Chiar și în contextul crizei economice cu care ne
confruntăm, numărul firmelor care apelează la astfel de soluții este în creștere, dar într-o mai
mică măsură în comparație cu cele care se închid sau își restrâng activitatea.
Până în prezent nu s -a efectuat nici un studiu oficial asupra pieței software -urilor de contabilitate
din România în întreg ansamblul său, în sensul efectuării de st atistici asupra cotelor de piață
deținute de principalele firme, tendințelor manifestate pentru achiziționarea anumitor
module/programe de contabilitate, sumele medii alocate de către întreprinderi în achiziționarea
acestora etc. Singurele studii sau încer cări în acest sens au fost efectuate de unele firme mai mari
(Ciel România, Wizrom Software, SIVECO, SAP, ORACLE)3. Dar acestea au fost realizate, în
principal, pentru a putea cunoaște cota, poziția pe care se situează propria companie realizatoare
de produse software pe piață. În general, în aceste studii, se ține cont atât de numărul de licențe
pe care compania le -a vândut într -o anumită perioadă de timp (de regulă un an) precum și de
cifra de afaceri realizată. Ceea ce nu reprezintă un criteriu foarte relevant ținând cont de faptul că
au apărut software -uri ce pot fi achiziționate (anumite module sau chiar și întreg ul program) în
mod gratuit (cazul SAGA).
În condițiile existenței a câtorva zeci și sute de programe de contabilitate, o astfel de piață este
greu de contabilizat. Orice firmă care are un departament economic trebuie să dețină și un soft de

3 Catană , D., Softuri care îți iau afacerea la bani mărunți , https://www.capital.ro/softuri -care -icircx163i -iau-
afacerea -la-bani -mx103runx163i -107169.html , site accesat la dat de 22.06.2019 , ora 23.51

contabilitate . Chiar și societățile care și -au externalizat serviciul către companii specializate de
contabilitate folosesc soft -uri pentru evidența primară a documentelor sau pentru gestiunea
stocurilor.
Prețul achiziției de programe de contabilitate pentru IMM -uri variază între 150 și câteva zeci de
mii de euro, pe piață existând numeroase firme care vând astfel de softuri specializate. Problema
nu apare la nivelul prețurilor practicate de către firmele dezvoltatoare de programe, ci la nivelul
pașilor care trebuie ur mați în vederea achiziționării unui astfel de program.
1.4.Tendințe ale întreprinderii moderne. Impactul trecerii la sisteme ERP asupra
contabilității
Transformările din mediul organizațional al întreprinderilor precum și progresele rapide
înregistrate de teh nologiile informaționale au condus la dezvoltarea unor sisteme informaționale
flexibile, capabile de o adaptare rapidă la un mediu instabil. Ne referim astfel la adoptarea de
soluții ERP, tendință care se manifestă din ce în ce mai mult pe piața programelo r informatice
pentru întreprinderi.
Extinderea sistemelor ERP în România s -a produs în special după anii 2003 -2004 când, pentru a
rezista pe piață, întreprinderile românești s -au văzut nevoite să înlocuiască vechile sisteme
neintegrate bazate pe tehnologii învechite. Interesant este faptul că România nu are un număr
ridicat de companii mari (mai puțin 2.000 de companii cu peste 250 de salariați) și medii (mai
puțin de 10.000 de companii medii cu un număr între 50 și 250 de salariați). Cele 2.000 de
companii mari generează venituri de două ori mai mari decât cele 10.000 de companii medii, și
la fel de mari ca cele aproape 500.000 de companii mici (sub 50 angajați). În concluzie, România
nu are mai mult de 5.000 de companii care să aibă cu adevărat nevoie de u n sistem informatic
complex de tip ERP.
Majoritatea firmelor care au investit în soluții ERP în ultimii ani fac parte din trei mari sectoare,
și anume: industrie, utilități și comerț. Acestea împreună generează la ora actuală două treimi din
piața ERP din România. Interesant este faptul că în utilități există un număr scăzut de proiecte de
implementare ERP controlat de vendori mari, însă în industrie și, mai ales în comerț, există un
număr din ce în ce mai mare de clienți medii și chiar mici care au curaju l și viziunea să
investească în tehnologie pentru eficientizare, pentru armonizare cu sistemele partenerilor sau ale

grupurilor din care fac parte. În ultimii ani se manifestă o tendință în creștere a ponderii
proiectelor medii în totalul contractelor pent ru implementarea sistemelor de tip ERP, aceasta
reprezentând un început către o generalizare în utilizarea tehnologiei în managementul eficient al
afacerilor din România.
Adoptarea de soluții ERP ridică însă provocări importante și solicită numeroase resur se, cei mai
buni specialiști în sisteme informaționale și un sprijin substanțial din partea conducerii și a
personalului. În majoritatea cazurilor, se manifestă tendința înlocuirii sistemului existent cu cel
nou. Însă, din păcate, majoritatea aplicațiilor ERP nu pot rezista deoarece sistemele cer mult timp
pentru a fi instalate, și prea mult timp pentru a se adapta schimbării continue a proceselor de
afaceri, vitale pentru succesul competiției.
Prețul achiziționării unei soluții ERP variază, statisticile e xistente la ora actuală fiind realizate
doar de firmele furnizoare ale acestor aplicații. De exemplu, licența pentru o aplicație a
companiei Oracle care se adresează segmentul firmelor mici și mijlocii este de 3.995 de dolari.
În cazul programelor oferite de SAP, prețul poate ajunge la câteva zeci de mii de euro. Un alt
furnizor de soluții ERP, Siveco, oferă un sistem informatic integrat, Siveco Applications, care se
adresează numai firmelor medii sau mari. Un element important pe care furnizorul îl sublini ază
este faptul că aplicația este în concordanță cu legislația fiscală și contabilă în vigoare din
România.
Văzută prin ochii furnizorilor de soluții, piața națională de ERP nu este catalogată drept matură,
însă într -un ritm constant de creștere. Cu toate că noțiunea de ERP este prezentă în România din
prima parte a anilor ’90, piața a cunoscut un ritm accelerat de dezvoltare abia în ultimii 2 -3 ani.
Motivele sunt date de lansarea unor proiecte informatice de anvergură, creșterea pieței de
software și a cap acității companiilor mici și mijlocii de a adopta o soluție ERP. Organizațiile
mici și mijlocii sunt un segment în plin proces de maturizare, urmând să reprezinte, ca număr,
cele mai multe implementări de soluții ERP.
Având în vedere criteriile de alegere a unei soluții, chiar dacă prețul reprezintă, în continuare, cel
mai important criteriu, câștigă teren și alte principii de apreciere, cum ar fi: maturitatea,
scalabilitatea și flexibilitatea soluției, credibilitatea furnizorului și capacitatea acestuia de a
asigura stabilitatea soluției și întreținerea pe termen lung, referințele globale și locale în
industrie, costul total al proprietății etc.

Premisele identificate în vederea creșterii pieței românești de ERP constă în: maturizarea
organizațiilor locale , investițiile străine și scăderea costurilor de implementare (licențe,
infrastructură de comunicații. Toate acestea sunt factorii care determină o creștere anuală a
pieței, deși nu spectaculoasă, totuși constantă.
Analiza dezvoltării pieței de ERP trebui e realizată totuși pe două direcții, și anume: pe de o parte
din perspectiva companiilor private, iar pe de altă parte din prisma companiilor cu capital de stat.
Pornite cu câțiva pași înainte, companiile private au căpătat o experiență în utilizarea
instrumentelor IT pentru exploatarea datelor și informațiilor generate în activitatea curentă.
De aceea, multe dintre ele fac încă un pas în direcția dezvoltării sistemelor proprii prin adăugarea
de noi module ce extind capabilitățile și viziunea asupra perform anțelor companiei. De cealaltă
parte, organizațiile cu capital de stat au demarat mai greu procesul de adopție al aplicațiilor IT în
activitatea de analiză și raportare.
Lăsând la o parte cazul companiilor în care rulează deja sau se implementează un ERP, interesant
este ce se întâmplă în cazul celeilalte categorii de organizații, cea fără ERP, care reprezintă, de
fapt, segmentul de potențiali clienți. Aici, nivelul de cunoaștere al soluțiilor ERP este suficient de
mic încât să îngreuneze procesul de adopta re al acestor sisteme. Un număr semnificativ din
companiile fără ERP nu au auzit despre aceste soluții, nu cunosc funcționalitatea, utilitatea sau
importanța acestora. Pentru atingerea unui grad de maturitate a pieței de soluții integrare,
informarea și ed ucarea publicului sunt estențiale, target -ul fiind top managementul (directorii
firmelor fără soluții ERP) și nu directorii de IT.
De multe ori managerii companiilor ce doresc să investească într -o soluție ERP se află într -o
adevărată dilemă, având în vede re confuzia dintre un adevărat sistem ERP și aplicațiile punctuale
de contabilitate. Pentru alegerea potrivită a sistemului ERP trebuie avute în vedere elementele de
identificare a tehnologiilor pe care trebuie să le conțină o soluție performantă ERP. Însă , este
foarte adevărat că tehnologiile utilizate într -un ERP depind în mare măsură de furnizorul și de
viziunea acestuia asupra business -ului din companii. Trecând peste aceste aspecte, există câteva
caracteristici pe care o aplicație ERP trebuie să le deț ină.
Un sistem integrat performant trebuie să posedeze o bază de date modernă, disponibilă pe orice
platforma (Windows, Linux) și care să permită comunicarea cu alte aplicații (ODBC, TPC/IT,

XML). În plus, este de preferat ca aplicația ERP să asigure o gam ă completă de tehnologii pentru
eBusiness, cum ar fi e -mail extern și intern, chat, telefonie VoIp, suport pentru magazinul virtual.
Aplicațiile trebuie să includă suport pentru interconectarea cu dispozitive mobile (laptop, PDA),
portal de companie care s ă permită utilizarea aplicației din orice punct al lumii prin intermediul
Internet sau ca ularea aplicației să se facă pe servere paralele.
Un sistem ERP serios trebuie să răspundă câtorva cerințe importante în ce privește centralizarea
și integrarea info rmației, dsponibilitatea, securitatea, scalabilitatea etc. De asemenea, este
necesar ca diferitele module implementate să fie integrate, sistemul să fie interfațabil, ușor
configurabil, să poată susține procese on -line și să pună la dispoziție instrumente pentru suport
decizional.
Costurile unei soluții ERP diferă în funcție de foarte multe elemente, și reprezintă de fapt un
cumul de alte costuri. Așadar, în prețul unui ERP intră costul licențelor software, costul
serviciilor de implementare a soluției, co stul întreținerii, costul integrării cu aplicațiile externe și
mentenanța acestor interfețe, costul infrastructurii hardware și de telecomunicații. Toate aceste
elemente depind de specificul implementării soluției într -o anumită companie, procesele care se
doresc a fi implementate, numărul de utilizatori, durata și scopul implementării. În concluzie,
prețul unei astfel de soluții depinde, în primul rând, de complexitatea cerințelor beneficiarului.
Orientarea spre astfel de soluții este însă o tendință în c reștere a ultimilor ani, specifice, în
majoritatea cazurilor firmelor mici și medii. Acestea văd în investiția într -un ERP o investiție în
dezvoltarea companiei și transpunerea acesteia pe noi principii de eficiență și competitivitate.
Așadar, investiția î ntr-un sistem integrat se justifică prin satisfacerea necesităților companiei,
pornind de la nevoile de primă importanță, cum ar fi raportarea principalilor indicatori ai afacerii,
ajungând până la posibilități de previzionare a pieței, a bugetelor sau chi ar simulări ale acestora.
În concluzie, integrarea tuturor datelor și obținerea de rapoarte complexe în timp real conduc la
creșterea eficienței și reducerea timpului de operare, fapt ce justifică investiția într -o astfel de
soluție.
Pe parcursul acestui c apitol am analizat situația de pe piața programelor de contabilitate la ora
actuală, în România. Putem observa că deși este o piață diversificată, cu un număr mare de
furnizori de soluții informatice sprecifice acestui domeniu, firmele românești trebuie să

conștientizeze importanța pe care o are alegerea softului asupra propriei afaceri. Achiziția unui
produs informatic de acest gen presupune și apelarea la specialiști în domeniu, pentru o mai bună
corelare a cerințelor firmei cu funcțiunile pe care program ul le oferă.
În ceea ce privește modalitățile de informare cu privire la furnizorii de soluții de contabilitate,
criterii de alegere a unui program, întrebările care ar trebui adresate furnizorilor de aplicații
informatice, se constată că majoritatea firmelor nu -și def inesc aceste detalii clar, încă din etapa
premergătoare alegerii soft -ului. Acesta este și unul din principalele motive pentru care se
renunță la soluția aleasă în următorii ani, aplicația nefiind în concordanță cu nevoile utilizatorilor
din firme.
Întrepr inderile din România au făcut contact și cu conceptul de ERP, care deși prezent de la
începutul anilor 90 în țara noastră, abia în ultimii ani s -a extins pe o scară mai largă. Furnizorii
de soluții ERP consideră că deși România nu este încă o piață matură în ceea ce privește numărul
firmelor ce au implementate astfel de soluții, numărul societăților care optează pentru o soluție
ERP este în creștere de la an la an. În acest caz, trebuie să menționăm că problema cel mai des
ridicată de către furnizorii de ap licații ERP este cea a achiziției numai a anumitor module din
întregul sistem integrat, firmele bazându -se în alegerea lor, de cele mai multe ori, p e criterii de
ordin financiar.
În anii 90, ERP -ul a fost extins de către domeniile contabilității, finanțel or, resurselor umane,
previziunilor tocmai datorită dinamicii mediului economic. În România trend -ul ERP a început
să ia amploare, însă nu trebuie privit ca un instrument magic care transformă totul peste noapte.
Companiile își manifestă din ce în ce mai m ult interesul pentru administrarea eficientă, analitică,
și riguroasă a tot ceea ce înseamnă resursă a înteprinderii: contabilizarea finanțelor, volum de
vânzări, producție, resursă umană, dar și tot ceea ce implică relația cu furnizorii, clienții,
marketi ng și imagine.
Sistemul ERP reprezintă o soluție software aplicabilă activităților economice, integrând toate
procesele economice ale societății cu scopul de a eficientiza procesele derulabile din caadrul
entității economice.

Cu ajutorul acestei soluții se pot optimiza procesele legate de: achiziții, planificarea producției,
urmarirea situației clienților/ furnizorilor; gestiunea financiară, contabilitate, urmărirea
cheltuielilor pe centre de cost, urmarirea veniturilor pe cent re de cost. 4
Un proces de business cuprinde o serie de activități care laolaltă adaugă valoare. Procesele de
business sunt răspândite pe multe departamente și în multe cazuri trec de grannițele organizației,
împărțind informația cu partenerii,, furnizarii și clienții. (Figura 1 – Procese de business
suportate de ERP)

-Planificare afacere
– Marketing si vanzare
– Comenzi clienti
-Achizitii material si servicii
-Planificare si productie
– Logistica
-Suport client
-Resurse umane
-Contabilitate si financiar
– Tehnologia informatiei
– Mentenanta activelor
-Proiecte de investitii
-Cercetare si dezvoltare
-Servicii suport
Figura 1 .1. – Procese de business suportate de ERP

Module ERP
Sistemele ERP se vând module, sau grupuri de programe înrudite care execută o funcție majoră
în interiorul sistemului, cum ar fi contabilitatea sau producția. Modulele sunt achiziționate
individual, în funcție de nevoile companiei. Majoritatea programelor ERP sunt suficient de
flexibile încât să poat ă fi achiziționat un modul sau mai multe, fără să fie implementat pachetul
complet. Organizarea modulară a sistemelor ERP le conferă mai multă flexibilitate. (Figura 1.2.
– Module specifice ale unui sistem ERP pentru o companie de producție)

4 REZON MEDIA GROUP, Expert Contabil – Ediție specializată, Decembrie 2011 -Ianuarie 2012, nr. 12(76), p. 17 DATE INTEGRATE

Operațiunile și lanțul de distribuție
Mentenanța fabricii Aprovizionare Managementul calității
Vânzări și distributie Managementul sectiilor de productie Managementul transportului
Productie Managementul depozitului Planificarea avansată
Contabilitatea financiară
Carte mare Managementul disponibilităților bănești Plăți
Încasari Mijloace fixe Consolidarea financiară
Contabilitate de gestiune
Contabilitate pe
centre de cost Stabilirea costului de producție Bugetare
Contabilitatea pe
centre de profit Stabilirea costurilor bazate pe activități Analiza profitabilității

Managementul capitalului uman
Managementul
personal Ștate de salarii Managementul intruirii
Pontaj Beneficii și compensații Managementul recrutării
Figura 1.2. – Module specifice ale unui sistem ERP pentru o companie de producție

Avantajele și dezavantajele sistemelor ERP