Publică și Agroturism (ÎF) [624539]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală
Program de studiu: Inginerie și Management în Alimentația
Publică și Agroturism (ÎF)

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific:
Conf. univ Beciu Silviu
Absolvent: [anonimizat],2020

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
Facult atea de Management și Dezvoltare
Rurală

Program de studiu : Inginerie și Management în Alimentația
Publică și Agroturism (ÎF)

PROIECT DE DIPLOMĂ
Piața merelor
Studiu de caz privind evoluția prețurilor

Coordonator științific:
Conf.univ Beciu Sil viu
Semnătura
Absolvent: [anonimizat], 2020

2

CUPRINS

INTRODUCER E…………… …………………………………………………………………… … 3

CAPITOLUL I- ASPECTE GENERALE PRIVIND PIAȚ A MERELOR
1.1. Caracteristici generale ale pieț ei merelor ………………………………………… …..5
1.2. Piața merelor la nivelul Uniunii Europene ………………………………………… …9
1.3. Piața merelor l a nivel național…………………………………………………… ….10
1.4. Legislaț ia europeană ș i națională pentru piața merelor …………………………… …11

CAPITOLUL II – STU DIUL PIEȚEI MERELOR LA NIVEL EUROPEAN ȘI NAȚ IONAL
2.1. Suprafețele cultivate cu meri și producț ia de mere la nivelul Uniunii Europene ……15
2.2. Producția de mere , suprafeț ele și zonele cultivate cu meri la nivel național……… …19
2.3. Comerțul cu mere î n Uniunea Europea nă…………………………………………… 24
2.4. Comerțul cu mere în Româ nia……………………………………………………… .27
2.5. Consumul de mere la nivel e uropean ……………………………………………… ..28
2.6. Consumul de mere la nivel național……………………………………………… …29

CAPITOLUL I II- STUDIU DE CAZ PRIVIND EVOLUȚIA PREȚ URILOR LA MERE
3.1. Factorii care pot influenț a prețul merelor …………………………………………… 30
3.2. Evoluț ia prețurilor la mere în Uniunea Europeană în perioada 2015 -2019 ………… .32
3.3. Evoluț ia prețurilor la mere în Româ nia în perioada 2015 -2020 …………………… ..35
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………. ..37
BIBLIOGRAFI E………………………………………………………………………………… …39

3
INTRODUCERE

Fructele, în alimentația oamenilor au un rol ur iaș, ce ofer ă nutrienți vitali organismului , ajutându -ne
să ne menținem mereu în formă. Au numeroase beneficii pentru sănătate, și nu numai, au un conținut
ridicat de vitamine minerale, carbohidrați și fibre care dau un surplus de energie.
Mărul, fiin d cel mai apreciat fruct, reprezintă un aliment destul de valoros pentru toate categoriile de
vârstă dar în același timp și un medicament bun pentru zilele noastre. Este indicat pentru r eumatism,
anemie, hepatită, insomnie, ulcer gastric, diabet și altele.
Acest fruct poate fi consumat fără alte adaosuri. De fapt, se recomandă ca în fiecare zi să se consume
până la 500 g zilnic.
În special, varietățile de măr cresc în zonele temperate din Europa, Asia și America de Nord, datorită
numărului mare de soiur i, specialiștii au scos și anumiți hibrizi.
Din punct de vedere al statisticilor, în lume există peste 7500 de soiuri de mere, iar în România
aproape 60 de soiuri, începând cu zonele de câmpie și terminând cu cele de deal și de munte. Cele mai
cultivate soiuri sunt: Mărul Domnesc, Bot de iepure, Mărul crețesc, Delicios de Voinești și Prima.
Este un copac cu coroană bine ramificată, intră pe rod foarte timpuriu și rodește abundent. Acestea
sunt rezistente la transport dar se pot păstra până la 3 -4 luni în condiții speciale.
Specialiștii spun că sunt foarte sănătoase și de preferat a se mânca mereu dimineața deoarece coaja
de măr conține fibre solubile ce stimulează producția de bilă secretată de ficat. Are un nivel crescut ce o
să ajute pe parcursul intregii zile.
În această lucrare, voi analiza piața merelor atât la nivel național cât și la nivelul e uropean și în special
suprafețele cultivate cu meri , producțiile de mere cât și prețurile acestora.
În primul capitol, menționat ASPECTE GENERALE PRIVIND PIAȚA MERELOR, am conturat
caracteristicile generale piețe i merelor, situația la nivel naț ional și european , legislația națională și
europeană î n vigoare pe piața merelor.

4
În cel de -al doilea capitol, numit STUDIUL PIEȚEI MERELOR LA NIVEL EUROPEAN ȘI
NAȚIONAL, am p us în evidență țările producătoare de mere, suprafețele cu meri cât și producțiile
cultivate cu mere la nivel național și e uropean.
În cel de -al treilea capitol, intitulat STUDIU DE CAZ PRIVIND EVOLUȚIA PREȚ URILOR LA
MERE , am evidențiat factorii c are pot modifica prețul merelor în România și Uniunea Europeană .
Prin urmare, pe parcursul lucrării am prezentat informații cu privire la comerțul cu mere, importurile
și exporturile, precum și consumurile de mere pe cap de locuitor, atât la nivel național cât și european .

5

CAPITOLUL I – ASPECTE GENERALE PRIVIND PIAȚA MERELOR
1.1.Caracteristici generale ale pieței merelor

Piața reprezintă lo cul întâlnirii dintre ofertă și cererea unui bu n sau serviciu iar această confruntare
se finalizează cu formarea unui preț și se pot determina cantitățile schimbate. 1

România continuă să implementeze toate regulamentele Uniunii Europene, necesare pentru
comerțul amplu în limita Uniunii Eu ropene. Suportul financiar din partea Uniunii Europene a fost esențial
pentru creșterea competitivității întregului sector, precum și pentru ajutorul acordat producătorilor pentru
sporirea eficienței prin tehnologii perfecționate. Măsurile acestea se vor d ovedi a fi cele mai utile, fiindcă
lanțul agricol este foarte fragmentat, ca și utilizarea metodologiei învechite de producție. Totuși, clima
țării este favorabilă, România dispune din abundență de pământ arabil și scapă încet de deficitul de
infrastructur ă.
În România există un șir de ministere și agenții guvernamentale responsabile pentru siguranța
alimentară și calitatea produselor (inclusiv controlul importurilor), principala fiind Autoritatea Națională
Sanitar -Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Deoarece începând cu 1 ianuarie 2007 , România este
membru deplin a Uniunii Europene, sunt aplicate toate normele și reglementările U niunii Europene , la
care se adaugă cerințe specifice ale autorităților române.
Principalele cerințe pentru efe ctuarea exporturilor de mere din Republica Moldova în România țin de
următoarele domenii:
 Controlul sanitar al produselor de origine non -animală 2;
 Controlul fito -sanitar;
 Licențierea activităților de import a merelor;
 Marcarea produselor;

1Beciu Silviu, Costuri, prețuri și tarife în agricultură – Editura Ceres, 2013
2 http://www.ansv.ro/proceduri/PGO/PGO_006_control_produse_nonanimale.pdf

6
 Conformitat ea cu Standardul UE de Comercializare a Merelor în Stare Proaspătă;
Hipermarketurile, ca format modern de comerț cu amănuntul, se află în cea mai mare creștere ,
urmate de magazinele de tip discount. Astfel, de preferat magaz inele de tip discount ar trebui să fie
administrate cu niște costuri reduse pentru că în magazinele de acest tip angajații au multiple atribuții de
a reduce costurile finale iar segmental de merchandising este elementar.
Hipermarketurile se extind mai rapid în orașele mari, pe când magazinele de tip discount se extind în
special în orașele mai mici.

Mărul este o specie din familia Rosaceae. Această specie de plante include între 44 și 55 soiuri,
care se constituie ca pomi sau arbușt i. Cea mai cunoscută formă a mărulu i este mărul de cultură.
Importanța mărului rezidă din valoarea alimentară a fructului, în potențialul său productiv ridicat, în
plasticitatea sa ecologică accentuată, în pretabilitate la tehnologii de cultură foarte variate și, în același
timp, foarte dif erite.3
Cercetătorii au ajuns la un punct unde consideră că cu cât mărul este mai mare cu atât ș i el este
clasificat printre primele produse. Valoarea alimentară a merelor și i mportanța acestora în consumul
uman constituie obiectivul p rincip al al cultivării mărului. Valoarea alimentară a fructului este dată, în
primul rând, de consumul în stare proaspătă, merele fiind consumate cu prioritate ca fructe de desert și
în mai mică proporție (până la 30%) sub formă preparată.
În alta ordine de idei, merele, prin cantitățile de subsțante minerale pe care le conțin, au un rol
important în organismul uman influențând secreția diferitelor glande. Alături de sărurile minerale, acizii
(cu precădere acidul malic) joacă un rol deosebit în s ecreția diferitelor glande și au de asemenea,
avantajul că nu măresc aciditatea sucului gastric fiind, în general, acizi slabi, ușor metabolizați și
descompuși în alte substanțe mai simple.
Vitaminele, ȋn calitatea lor de biocatalizatori ai proce selor vitale, sunt indispensabile vieții, lipsa
lor din organism provocând grave tulburări ,funcționale metabolismului. Dintre vitaminele absolut
necesare pentru buna funcționare și dezvoltare a organismului uman (A 1, B1 C, D, E, F, K ), majoritatea
se găses c în mere, în cantități diferite .

3 Voichița Elena Toma –Mere roșii, Editura Cezara Codruța Marica -2014

7
Importan ța agrotehnică a mărului se constată prin valorificarea eficientă a unor terenuri improprii
pentru alte cul turi. Mărul este mereu întânit pe terenuri în pante, cu soluri argiloase, în zona dealurilor,
cât și p e nisipurile din sudul și nord -vestul țării, terenuri impro prii pentru culturile de cereale.
Mărul are c erințe moderate față de lumină: preferă suprafețele însorite, dar se poate dezvolta și în
condiții de semiumbră. De mai multă lumină au nevoie fru nzele și fructele, care capătă în acest fel o
culoare mai intensă . În zilele noastre, evoluția mediului economic la nivel global parcurge una dintre cele
mai delicate perioade ale sale.
Pentru realizarea unui comerț civilizat în sectorul de legume – fructe se impune ca cerințele principale
aflate în piețele din întrega lume, să fie următoarele4:
 Dimensiunea:
Prețul este în strânsă legătură cu dimensiunea care aceasta se incadrează în una dintre cele 3 mari
categorii: mic (sub 70 mm), mediu ( î ntre 70 -90 mm), mare (peste 90 mm).

 Sortarea :
Are rolul de a elimina fructele necorespunzătoare, zdrobite, alterate sau cu alte defecte ce le fac
inutilizabile pentru produsul finit. Aceasta operație se impune să se facă manual, la masele de s ortare.
 Omogenitatea:
Conținutul fiecărui ambalaj, trebuie să fie omogen și să cuprindă legume sau fructe de aceeași
origine, varietate, soi sau tip comercial și calitate. Partea vizibilă a produsului din ambalaj trebuie să fie
reprezen tativă p entru întregul conținut.
 Ambalarea:
Ambalarea trebuie să se facă corespunzător astfel încât să fie protejate. Materialele de ambalaj
trebuie să fie noi, curate și alese în dependență de exigențele produsului de metoda de ambalare, de
prerăcire , de rezistență, clauze contractuale și disponibilitate.
Dacă fructele sau legumele sunt invelite trebuie să se folosească hârtie subțire, uscată, nouă și
inodoră. Folosirea oricărei substanțe care are tendința de a modifica caracteristicile naturale ale fructelor
și legumelor, în special gus tul și mirosul este interzisă. Ambalajele trebuie să fie total li psite de corpuri
străine.

4 Piața merelor proaspete în Român ia- Studiu de confirmare a pieței tintă

8

Produsele se ambalea ză în ambalaje de desfacere sau de transport. Igiena produselor este
asigurată de către agentul economic.
Ambalajele stocate trebuie depozitate în zone curate, închise și protejate adecvat de pătrunderea
dăunătorilor și contam inanților. Ambalajul trebuie să -și mențină valorile de calitate ale produselor
ambalate pe parcursu l procesului de t ransportare și comercializare ce trebuie să se protejeze de
influențele mediului exterior.
Ambalajul trebui e să realizeze anumite cerințe, cum ar fi : prezentarea și identificarea corectă
despre caracteristicile de bază ale produ selor, comunicarea datelor legale de modul de utilizare și natura
ambalajului.
Ambalajul trebuie să rezi ste la încărcare și descărcare, impactul în timpul transportului, praf,
lumină, temperatură, presiune, radiații, acțiunea factorilor de natur ă biologică (microorganisme, insecte).

Clasificarea materialelor utilizate pentru realizarea ambalajului :
a) Din mucavă : saci, cutii, containere, lăzi, tăvi, coșuri despărțitoare și foi intermediare ;
b) Din hârtie: saci, coli de acoperit, căptușeală, garnitur e;
c) Din lemn: lăzi, coșuri, cutii, tăvi, palate ;
d) Din material plastic: lăzi, palate, cutii, pungi, folii, despărțitoare ;
e) Material spongios: cutii, tăvi, saci, căptușeală.
Coșurile, cutiile, lăzile, tăvile și sacii se consideră containere de transport. Cuti ile din carton din fibre,
pentru produsele amba late în stare umedă sau cu gheață , trebuie să fie acoperite cu un material hidrofug
iar la lipirea cutiilor trebuie aplicat un material adeziv rezistent la apă.

 Etichetarea:
Etichetarea se efectuează pentru fiecare ambalaj în parte și înt r-un mod vizibil. Pe etichetă trebuie
să se regăsească scrisă marca de control, identificarea ambalatorului și expeditorului, adresa eliberată sau
recunoscută de un serviciu oficial, natura și originea produsului, cate goria de calitate, calibrul și numărul
de bucăți.

 Calitate:
Principalele caracteristici de cal itate ale fructelor stabilesc val oarea lor calitativă . Sunt prevăzute î n
acte normative următoarele : standarde, norme in terne și caiete de sarcini.

9

 Dura ta și condițiile de păstrare
Merele se ambalează în lăzi cu o capacitate de 25 kg, în rânduri despărțite cu hârtie pergament.
Umiditatea cea mai avantajoasă pentru reducerea pierderilor în greutate este de 90%, dar se admite și
menținerea ei la 8 5%, pentru a se limita dezvoltarea mucegaiurilor. Durata de pastrare poate atinge un
an, în funcție de caracteristicile soiului.

 Transportarea
Transportatorul ține evidența a tuturor operațiunilor pe parcursul transportării, în care se
înregistr ează temperatura, umiditatea relativă a aerului și toate schimbările intervenite pe parcurs.

Modalitatea de transportare a produselor și tipul de echipament se precizează î n funcție de
următorii factori: destinația, gradul de perisabilitate a pr oduselor, temperatura de păstrare, timpul de
tranzit pentru a ajunge la destinație, tarifele de transport negociate cu agențiile de transport și calitatea
serviciului de transport.
Utilajele de transportare trebuie sa fie curate și să fie liber de miros străin al unei incărcaturi
incompatibile, reziduri chimice, cuibăriri ale insectelor în utilaje și resturi de produse agricole alterate.

1.2.Piața merelor la nivelul Uniunii Europene
Cererea consumatorilor pentru merele proaspete se pă strează însă s -a stabilit în cicluri, începând
cu prima recoltă (august -septembrie), majorându -se în lunile de toamnă și iarnă și micșorându -se către
sfârșitul primăverii (sfârșitul sezonului). În această perioadă de declin merele sunt temporar înlocuite cu
alte fructe.
De asemena, am evidențiat câteva țări producătoare de mere din perioada 2014 -2018 ce au o
creștere semnificativă față de alte țări . Cele mai producătoare țări sunt Polonia, Italia, Franța și Germania
aflându -se și Spania și România.

10
Tabelul nr.1.2. Principalele țări producăto are de mere din Uniunea Europeană (tone)
Țara
Anul
2014 2015 2016 2017 2018 2018 / 2014
Franța 1.847.551 1.968.628 1.823.123 1.695.949 1.737.412 -5,97%
Italia 2.473.608 2.473.608 2.455.616 1.921.272 2.414 .921 -2,38%
Germania 1.115.900 973.462 1.032.913 596.666 1.198.517 +7,40%
Polonia 3.195.299 3.168.818 3.604.271 2.441.393 3.999.523 +25,16%
Spania 620.823 593.592 621.164 587.034 562.961 -9,33%
România 513.195 476.059 467.259 348.656 643.856 +25,46%
Sursa: Anuarul statistic FAO , data accesării:08.05.2020

1.3. Piața merelor la nivel național
În România mărul este cultivat, în principal, pe dealurile semiînalte și chiar înalte, unde cad peste
600-650 mm precipitații, iar ver ile nu sunt foarte călduroase. Î n plus, în z onele de șes suferă de arșiță și
secetă, de aceea trebuie udat, în schimb în zonele înalte, unele soiuri necesită mai multă căldură și trebuie
plantate pe soiuri ușoare și calde.
În țara noastră, cultura mărului este caracteristică zonelor de deal, unde există numeroase centre
pomicole. Printre județele recunoscute pentru cultivarea mărului se numără Argeș, Dâmbovița, Vâlcea,
Prahova, Buzău, Suceava, Iași, Maramureș, Bistrița, Sălaj și Mureș.
Soiul este una dintre verigile de bază ale tehnologiei de producție și valorificare, fiind un
principiu cu diferite cadre de imbunătățire. Există un număr foarte mare de soiuri de măr, până la câteva
mii, însă nu toate fac parte din comerțul cu mere. Iată câteva dintre caracteristicile celor ma i întâlnite
soiuri de la noi, fie ele străine sau autohtone:
 Jonathan este un soi de iarnă originar din Statele Unite, bun polenizator, cu fructe de culoare
roșie și pulpă fermă, suculentă, apreciate pentru aromă și pentru gustul dulce.
 Idared este un soi de iarnă de origine americană, productiv, cu fructe mari galben -verzui, care
își mențin starea proaspătă mult timp.
 Generos este un soi românesc, de iarnă, cu fructe mari și aromate, de culoare galben -verzuie, cu
o tentă roșiatică.

11
 Golden Delicious este un soi de iarnă, originar din Statele Unite, cu fructe de mărime mijlocie,
galben -verzui și pulpă albă, suculentă, cu gust dulce și ușor acidulat.
Suprafața cultivată cu măr, în anul 2004, era de 71.000 ha (FAO 2004), urmată fiind de cea
ocupată cu prun, specie pomicolă situată pe locul 1 privind suprafața, în ierarhia culturilor pomicole .
Evoluția raportului dintre specii situează în schimb pe poziție favorabilă mărul, având în vedere că în
anul 1938 acesta ocupă doar 16% în rândul speciilor pom icole.
Românii aleg din ce în ce mai mult să consume mere, pere și prune din import, pentru că sunt mai
arătoase, iar fructele româneș ti au ajuns la o treime din consum.

Numărul distribuitorilor pe piața românească este unul foarte mare. Distribuitorii de fructe oferă
spre comercializare la nivelul României numeroase soiuri de mere prezentate . Aceștia pot livra fructele
în diferite ambalaje precum lădiță de lemn, lădi ță de carton cât și fructul invelit fiecare.
Marile companii care comer cializează și care au pătruns pe piața din România sunt: Carrefour,
Kaufland, Auchan, L idl, Metro, Mega Image, Selgros, Real, Rewe, Profi și Billa.
Principalele standarde aplicate și cerute acestor lanțuri de magazine pentru fructe sunt: aspectul
comercia l, prospețimea, calibrul, forma și culoarea, ambalajul , etichetarea sau prezentarea.

1.4.Legislația europeană și națională pentru piața merelor

Legislația europeană
1. Regulamentul de punere în aplicare (UE) NR.543/2011 al COMISIEI din 7 iunie 2011 de
stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește
sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate .
2. Normele de aplicare referitoare la sectorul fructelor și legumelor și la sectorul fructelor și
legumelor prelucrate sunt stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 din 21 decembrie 2007 de
stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr.
1182/2007 ale Consiliu lui în sectorul fructelor și legumelor .

12
3. Regulamentul (CE) NR. 1221/2008 al COMISIEI din 5 decembrie 2008 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr.
2200/96, (CE) nr. 2201/96 si ( CE) nr. 1182/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor privind
standardele de comercializare (Anexa I, partea B standardele secifice de comercializare și Anexa I,
partea A, standa rdul general de comercializare). Are rolul de a asigura contr olul corect și eficient, iar
facturile și documentele consumatorilor, ar trebui să conțină anumite informații de bază prevazute în
standardele de comercializare.
4. Regulamentul (CE) nr. 85/2004 al Comisiei din 15 ianuarie 2004 de stabilire a stand ardului de
comercializare pentru mere a fost modificat prin: Regulamentul (CE) nr. 907/2004 al Comisiei din 29
aprilie 2004 și Regulamentul (CE) nr. 1238/2005 al Comisiei din 28 iulie 2005.
5. Regulamentul (CE) Nr. 1234/2007 de instituire a unei org anizări comune a piețelor agricole
privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole(,,Regulamentul unic OCP’’).5
6. Regulamentul (CE) Nr. 1182/2007 al CONSILIULUI din 26 septembrie 2007 de stabilire a unor
norme specifice cu pri vire la sectorul fructelor si legumelor și de modificare a Directivelor 2001/112/CE
și 2001/113/CE și Regulamentelor (CE) nr.827/68,(CE) nr.2200/96, (CE) nr.2201/96, (CE) nr.
2826/2000, (CE) 1782/2003 și (CE) nr.318/2006 și de abrogare a Regulamentului (C E) nr. 2202/96.
7. Regulamentul CONSILIULUI (CE) 2200/96 din 28 octombrie 1996 privind organizarea comună
a pieței fructelor și legumelor.
8. Regulamentul (CE) Nr. 911/2001 al COMISIEI din 10 mai 2001 de extindere a listei de produse
prevăzu tă de anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2200/96 al Consiliului.
9. Regulamentul (CE) Nr. 47/2003 al COMISIEI din 10 ianuarie 2003 de modificare a anexei I la
Regulamentul (CE) nr. 2200/96 al Consiliului. .6

5 http://www.apia.org.ro/
6 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/? uri=CELEX:32011R0543&from=en

13
Legislația națională
ORDIN nr. 591 din 24 august 2006 privind organizarea și funcționarea Inspecției de stat pentru
controlul tehnic în producerea și valorificarea legumelor și fructelor, în vederea executării controalelor
de conformitate pentr u fructe și legume proaspete.
Stabi lește programul de activitate al inspectorilor din cadrul organismelor de control județene;
Creează, gestionează, actualizează și asigură consolidarea bazei de date centrale a operatorilor din
sectorul de legume și fructe proaspete;
ORDIN n r. 420 din 26 iunie 2008 privind stabilirea atribuțiilor Inspecției de Stat pentru Controlul
Tehnic în Producerea și Valorificarea Legumelor și Fructelor. ( I.S.C.T.P.V.L.F)
ISCTPVLF verifică documentația și vizează autorizațiile de plantare și autoriza țiile de defrișare a
plantațiilor de pomi fructiferi și arbuști fructiferi, eliberate de direcțiile pentru agricultură și d ezvoltare
rurală județene și a M unicipiului București va efectua controlul de conformitate după cum urmează:
– pentru mere, citrice, kiwi, piersici și nectarine, pere, căpșuni, struguri de masă, salată, cicoare creață
de grădină, cicoare de grădină cu frunze întregi, ardei și tomate , conform prevederilor standardelor
specifice de comercializare prevăzute în Anexa 1 , Partea B din Regulam entul (UE) Nr.543/2011.
Atribuțiile ISCTPVLF constă în7:
a) Intocmirea controlului de conformitate pe piața internă ;
b) Întocmirea și întreține rea bazei de baze a comercianți lor din sectorul legume și fructe proaspete;
c) Efectuarea controlului de conformitate pentru produsele proaspete destinate exportului și pentru
cele din import ;
d) Controlul produselor destinate prelucrării industriale ;
e) Verificarea respectării tehnologiilor de producție pentru legume și fructe;

7 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Legislație ISCTPVLF

14
LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 privind p roducerea și valorific area legumelor* – Republicare.8
LEGE nr. 348 di n 10 iulie 2003 a Pomiculturii* – Republicare . .(www.legislatie.just.ro )
LEGE nr. 325 din 20 octombrie 2009 pentru modific area l it. b) a art. 29 din Legea pomiculturii nr.
348/2003.9
ORDIN nr. 390 din 17 iunie 2009 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a operatorilor din
cadrul sectorului de legume și fructe proaspete, în vederea folosirii regimului de autocontrol și de
utilizare a logo -ului comunitar.
HOTĂRÂRE nr. 1530 din 12 decembrie 2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 312/2003 privind produce rea și valorificarea legumelor.
LEGE nr. 60 din 22 martie 2007 pentru modifica rea și comp letarea Legii pomiculturii nr. 348/2003.
HOTARÂRE nr. 156 din 12 februarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii pomiculturii nr. 348/2003 . (www.legislatie.just.ro )
Ordinul nr. 319/2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, compoziția, fabricarea și
etichetarea sucurilor din fructe și ale altor produse similare destinate consumului uman. (10www.lege5.ro )

8 www.legislatie.just.ro
9 www.cdep.ro
10 http://www.apia.org.ro/

15

CAPITOLUL II – STUDIUL PIEȚEI MERELOR LA NIVEL EUROPEAN ȘI NAȚIONAL
2.1. Suprafețele cultivate cu mere și producția de meri la nivelul Uniunii Europene

Merele dețin a treia poziție în rândul fructelor cu cea mai mare popularitate, fi ind devansate de
banane, portocale și struguri. Între 2000 și 2013 aceasta s -a majorat cu circa 25%, atingând un total de
64,6 milioane tone, cantitate suficientă pentru a aproviziona fiecare locuitor cu circa 9 kg de mere anual
(FAOSTAT).
În ultim ii zece ani suprafața livezilor de meri a înregistrat un declin de 21%, reducându -se de la 6,0
milioane la doar 4,8 milioane ha. Crește rea volumului producției de mere a fost determinată de
îmbunătățirea recoltelor anuale.
Merele sunt produse pe scară comercială în peste 100 de țări din lume. Liderul incontestabil este
China, care în 2008 a produs 44% din volumul global de mere . Dinamica pozitivă a sectorului de mere
în China este în contrast cu stagnarea volumului de producere în alte țări.
Tabel nr. 2.1.1. Producția totală de mere la nivel european (tone)
Țara Anul 2018/2015
2015 2016 2017 2018
Belgia 284.120 238.244 86.236 273.950 -3,58%
Bulgaria 58.419 44.755 44.927 50.298 -13,91%
Cehia 155.361 124.997 105.280 151.528 -2,47%
Danemarca 35.647 36.470 20.496 32.645 -8,43%
Germania 973.462 1.032.913 596.666 1.198.517 +23,11%
Estonia 2700 5497 3648 3657 +35,44%
Irlanda 18.800 21.800 21.400 20.100 +6,91%
Grecia 267.018 279.665 253.107 285.000 +6,73%
Spania 593.592 621.164 587.034 562.961 -5,17%
Franța 1.968.628 1.823.123 1.695.949 1.737.412 -11,75%
Croația 101.752 44.781 56.570 93.467 -8,15%

16
Italia 2.473.608 2.455.616 1.921.272 2.414.921 -2,38%
Cipru 4880 4200 3792 3772 -23,73%
Letonia 7815 9854 7464 13.913 +78,02%
Lituania 73.583 65.579 87.367 92.034 +25,07%
Luxemburg 2419 1510 983 2077 -14,14%
Ungaria 511.460 497.108 473.662 674.525 +31,88%
Malta 28 16 21 20 -28,58%
Olanda 336.000 317.000 227.000 269.000 -19,94%
Austria 287.599 101.667 185.244 387.954 +34,89%
Polonia 3.168.818 3.604.2 71 2.441.393 3.999.523 +26,21%
Portugalia 324.994 241.611 329.371 267.441 -17,71%
România 476.059 467.259 348.656 643.856 +35,24%
Slovenia 115.091 59.573 80.000 86.587 -24,77%
Slovacia 46.250 20.722 32.478 43.929 -5,72%
Finlanda 6027 6401 6758 7196 +19,39%
Suedia 25.350 26.280 22.130 30.610 +20,74%
U.K. 459.600 481.100 446.400 502.700 +9,37%
U.E.(28 țări) 12.779.170 12.633.176 10.085.304 13.849.593 +8,38%
Sursa: Calcule dupa FAOSTAT , data accesării: 15.05.2020
În prezent, circa , o treime din volumul total , de producere a merelor , este supus procesării, iar restul
este consumat în stare proaspătă. Tendința europeană totuși este creșterea ponderii producerii pentru piața
proaspătă, datorită prețurilor mai mari oferite producătorilor.
În altă ordine de idei, am remarcat că Italia și Franța procesează industrial mai puțin de 15%, pe
când, în Polonia și Ungaria sunt procesate peste 50% din mere.

17

Tabelul nr. 2.1.2. Sup rafața totală de mere la nivel e uropean (ha)
Locul Țara Anul
2014 2015 2016 2017 2018 2018/2014
1 Polonia 176.335 180.399 177.203 176.352 161.790 -8,25%
2 România 56.130 55.883 55.528 55.597 53.939 -3,91%
3 Italia 54.743 54.720 52.775 53.586 55.063 +0,58%
4 Franța 50.170 49.663 50.150 50.309 50.663 +0,98%
5 Ungaria 33.260 32.803 32.485 32.166 31.799 -4,39%
6 Germania 31.465 31.408 31.334 33.913 33.978 +7,99
7 Spania 30.726 30.721 30.872 30.550 29.925 -2,61%
8 Portugalia 13.847 14.006 14.399 14.786 14.598 +5,42%
9 Grecia 9811 9827 9683 9294 10.350 +5,49%
10 U.E. 535.685 536.795 529.200 529.901 514.629 -3,94%
Sursa: Calcule după FAOSTAT , data accesării: 15.05.2020

Mai jos am evidențiat raportul dintre producție/ suprafață, și am regăsit că Italia este țara care produce
43,85 tone de mer e la un hectar, urmată de Germania cu 35,27 tone, Franța cu 34,29 tone și Grec ia cu o
producție de 27,54 tone de mere/ ha.
Producția la hectar la niv elul Uniunii Europene este de 26,91 tone, sub media primelor 4 țări
producătoare. Țara noastră, deși ca și suprafață cultivată este în top, acesta produce în medie doar 11,94
tone/h a.

18

Tabel nr. 2.1.3. Producția medie de mere la hectar pentru primele 9 țări e uropene în anul 2018
Locul Țara Suprafață totală
(ha) Productia medie la hectar,
tone Producția
totală, tone
– U.E 514.629 26,91 13.849.593
1 Italia 55.063 43,85 2.414.9 21
2 Franța 50.663 34,29 1.737.412
3 Germania 33.978 35,27 1.198.517
4 Grecia 10.350 27,54 285.000
5 Portugalia 14.598 18,32 267.441
6 Spania 29.925 18,81 562.961
7 Polonia 161.790 24,69 3.999.523
8 Ungaria 31.799 21,21 674.525
9 România 53.939 11,94 643.856
Sursa: calcule proprii pe baza datelor obtinuțe de pe FAOSTAT

19

2.2. Producția de meri ,suprafețele și zonele cultivate cu mere la nivel național

Sursa: revista -ferma.ro
În România mărul es te cultivat, în principal, pe dealuri le subcarpatice din zona pădurilor de stejar
și fag. 11.
Suprafața cultivată cu măr, în anul 2004, era de 71 000 ha (FAO 2004), urmată fiind de cea ocupată
cu prun, specie pomicolă situată pe locul I privind suprafața, în ierarhia culturilor pomicol e din România.
Cele mai întalnite soiuri cultivate sunt: Golden Delicious, Jonathan, Starkrimson, Jonagold,
Idared, Prima, Flori na precum și de soiuri obținute la noi în țară: Romus 1, 2, 3, Generos, Pionier,
Voinea, Frumos de Voinești, Rădășeni, Fălticeni, Roșu de Cluj. La reducerea numărului de soiuri a
contribuit și modernizarea tehnologiei de păstrare a fructelor prin utilizarea depozitelor frigorifere cu o
atmosferă controlată ce oferă posibilitatea de a păstra cât mai mult merele în stare pr oaspată în decurs
de un an, fapt care, într -o oarecare măsură, poate reduce soiurile de mere. 12
În altă ordine de idei, marea parte nu se solicită spre unitățile comerciale, ceea ce înseamnă că doar
o treime din producție ,să meargă la prelucrare circa 35% , iar cealaltă parte de 65% fiind consumată în
stare proaspătă .
Factorii care influențează o bună dezvoltare a merelor sunt reprezentați prin: temperatură, umiditate,
sol cât și insolația care ajută la nutriția plantelor, datorită procesulu i de fotosinteză.

11 Nicolae Ghena, Pomicultura general ă și specială, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
12 Gheorghe Stanciu, Pomicultura de succes pentru amatori, Editura C etatea de scaun, Craiova, 1992

20
Tabel nr. 2.2.1. Tabel privind producția de mere în zonele României (tone)
Macroregiuni, regiuni
de dezvoltare si judete Ani
Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018 2018/2014
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone
TOTAL
MACRORE GIUNI 513.195 476.059 467.259 348.656 643.856 +25,46 %
MACROREGIUNEA
UNU 219.851 192.596 177.903 126.478 212.251 -3,46%
Regiunea NORD -VEST 150.705 135.124 124.727 86.465 138.937 -7,81%
Regiunea CENTRU 69.146 57.472 53.176 40.013 73.314 +6,02 %
MACROREGIUNEA
DOI 125.908 114.240 107.080 94.527 135.852 +7,89 %
Regiunea NORD -EST 90.240 81.435 74.878 71.545 98.461 +9,11 %
Regiunea SUD -EST 35.668 32.805 32.202 22.982 37.391 +4,83 %
MACROREGIUNEA
TREI 104.198 104.474 116.331 67.980 182.996 +76,62 %
Regiunea SUD –
MUNTENIA 103.603 103.997 115.918 67.600 182.390 +76,04 %
Regiunea BUCURESTI –
ILFOV 595 477 413 380 606 +1,84 %
MACROREGIUNEA
PATRU 63.238 64.749 65.945 59.671 112.757 +78,30 %
Regiunea SUD -VEST
OLTENIA 37.742 37.620 43.814 38.454 68.411 +81,25 %
Regiunea VEST 25.496 27.129 22.131 21.217 44.346 +73,93 %
Sursa: © 1998 – 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STAT ISTICA , data accesării: 20.05.2020
Analizând producția de mere din perioada analizată 2014 -2018 avem o evoluție oscilantă.
Macroregiunea Unu și D oi din România sunt cele mai productive zone iar cu cele mai s căzute producții
sunt regiunile: București -Ilfov și Vest.
Producț ia merelor , între anii 2014 -2018 este prezentată mai jos, clasificată pe fiecare județ.

21
Tabel nr.2.2.2 a) Macroregiunea Unu
Macroregiuni,
regiuni de dezvoltare
si judete Ani
Anul 2014 Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018 2018/ 2014
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone
MACROREGIUNEA
UNU 219.851 192.596 177.903 126.478 212.251 -3,46%
Bihor 20.768 15.071 12.124 12.370 15.721 -24,31%
Bistrița -Nasăud 39.936 33.013 35.150 18.724 31.709 -20,61%
Cluj 7328 7017 7294 5782 9545 +30,25%
Maramureș 39.306 42.657 33.162 16.908 47.661 +21,25%
Satu Mare 15.695 15.711 16.448 16.475 11.534 -26,52%
Sălaj 27.672 21.655 20.549 16.206 22.767 -17,73%
Alba 8747 7819 8669 6833 14.993 +71,40%
Brașov 3240 2158 3604 3953 5085 +56,94%
Covasna 3556 2803 2905 2843 4260 +19,79%
Harghita 3925 3912 2935 3330 6148 +56,63%
Mureș 38.078 33.258 25.667 13.961 31.972 -16,51%
Sibiu 11.600 7522 9396 9093 10.856 -6,42%
Sursa: © 1998 – 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA , data accesării:20.05.2020
Tabel nr. 2.2.2 b) Macroregiunea Doi
Macroregiuni, regiuni
de dezvoltare si judete Ani
Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018 2018/2014
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone
MACROREGIUNEA
DOI 125.908 114.240 107.080 94.527 135.852 +7,89%
Bacău 8921 5601 5445 5597 8042 -9,86%
Botoș ani 14.120 12.628 11.393 12.755 14.617 +3,51%
Iași 10.527 11.788 10.028 11.030 14.997 +42,46%
Neamț 10.781 12.114 10.412 10.083 15.138 +40,41 %
Suceava 37.354 31.460 28.900 24.985 37.003 -0,94%
Vaslui 8537 7844 8700 7095 8664 +1,48 %
Brăila 1734 1306 1239 745 1305 -24,75 %
Buză u 15.970 14.339 13.556 7367 17.581 +10,08 %

22
Constanț a 927 547 390 503 772 -16,73 %
Galaț i 2839 3493 3422 3028 3597 +26,69 %
Tulcea 1484 1353 1240 1179 2110 +42,18 %
Vrancea 12.714 11.767 12.355 10.160 12.026 -5,42%
Sursa: © 1998 – 2018 INST ITUTUL NATIONAL DE STATISTICA , data accesării:20.05.2020
Tabel nr.2.2.2 . c) Macroregiunea Trei
Macroregiuni,
regiuni de dezvoltare
si judete Ani
Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018 2018/2014
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone
MACROREGIUNEA
TREI 104.198 104.474 116.331 67.980 182.996 +75,62 %
Argeș 44.749 40.671 39.453 12.500 62.020 +38,59 %
Calaraș i 753 738 729 737 886 +17,66 %
Damboviț a 41.623 44.690 61.688 43.809 85.061 +104,36 %
Giurgiu 1504 2198 1952 1641 2451 +62,96 %
Ialomiț a 208 178 181 164 236 +13,46 %
Prahova 13.712 14.366 10.966 7801 30.041 +119,08 %
Teleorman 1054 1156 949 948 1695 +60,81 %
Ilfov 566 452 388 380 606 +7,06 %
Municipiul Bucureș ti 29 25 25 : : 0%
Sursa: © 1998 – 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA , data accesării:20.05.2020
Tabel nr.2.2.2 . d) Macroregiunea Patru
Macroregiuni,
regiuni de
dezvoltare si judete Ani
Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017 Anul 2018 2018/2014
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone
MACROREGIUNE
A PATRU 63.238 64.749 65.945 59.671 112.757 +78,30 %
Dolj 2369 1642 1891 1515 1645 -30,57 %
Gorj 6305 6809 6633 3869 8582 +36,11 %
Mehedinti 8519 8943 13.546 14.317 16.433 +92,89 %
Olt 5137 5747 5858 3997 6657 +29,58 %
Valcea 15.412 14.479 15.886 14.756 35.094 +127,70 %

23
Arad 5362 5244 4457 2759 5645 +5,27 %
Caras -Severin 8240 7982 6753 7468 16.566 +101,04 %
Hunedoara 7406 8163 7027 6934 14.085 +90,18%
Timis 4488 5740 3894 4056 8050 +79,36 %
Sursa: © 199 8 – 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA , data accesării:20.05.2020
Analizând producția de mere în funcție de macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe în perioada
analizată 2014 -2018 se constată că:

În Macroregiunea U nu, cele mai productive județ e sunt Bistrița -Năsăud, Maramureș și Mureș unde
producț iile rămân constante dar și oscilează , iar județele cu cele mai scăzute producții sunt Brașov și
Harghita.
În Macroregiunea D oi, județul cu cele mai mari producții este reprezentat de Suceava iar județele cu
cele mai mici pro ducții sunt Constanța și Brăila.
În Macroregiunea T rei, cele mai mari producț ii le-am regăsit în Argeș și Dâmboviț a, iar cu cele mai mici
producții în Ilfov și Municipiul București.
De asemenea, în Macroregiunea P atru am observat că județele cu cele mai b une producții sunt Mehedinți,
Caraș – Severin și Vâlcea ia r cea mai mică producț ie o situăm în județul Arad.
Tabel nr.2.2.3. S uprafeț ele cultivate cu mere pe forme de macroregiuni de dezvoltare (ha)
Macroregiuni,
regiuni de
dezvolt are si judete Ani
Anul
2014 Anul 2015 Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018 2018/2014
UM: Ha
Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare
TOTAL 140.820 138.502 137.514 138.999 137.263 -2,53%
MACROREGIUNEA
UNU 34.835 33.881 33.429 33.430 31.983 -8,19%
MACROR EGIUNEA
DOI 27.392 26.466 25.817 26.713 27.668 +1%
MACROREGIUNEA
TREI 40.828 41.430 40.883 40.797 40.047 -1,92%
MACROREGIUNEA
PATRU 37.765 36.725 37.385 38.059 37.564 -0,54%

24
Sursa: © 1998 – 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA , data accesării:20.05.20 20

Tabel nr.2.2.4 .Suprafețe cultivate, producția totală și producția pe hectar la mere
Cultura Specificare U.M. 2014 2015 2016 2017 2018 2018/2014
Mere Suprafața ha 140.820 138.502 137.514 138.999 137.263 -2,53%
Producție
totală tone 513.195 476.059 467.259 348.656 643.856 +25,46%
Producția pe
hectar tone 3,64 3,44 3,40 2,51 4,69 +28,46%
Sursa: © 1998 – 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA , data accesării:20.05.2020

2.3. Comerțul cu mere în Uniunea Europeană
Importul de mere în Uniunea Europeană
Mai jos am urmărit top 10 țări care au importat cele mai multe mere în perioada 2015 -2019 . Germania
fiind pe pr imul loc, importând în anul 2018 – 824.266 tone de mere. În acest top , se află și România fiind
pe locul 6 cu 71.495 tone mere importate în anul 2018 .
Tabelul nr. 2.3.1.Top 10 țări ca re importă mere în perioada 2015 -2019 (tone)
Țara Anul
2015 2016 2017 2018 2019 2019/2015
Germania 653.647 669.428 824.230 824.266 611.048 -6,52%
Olanda 365.758 418.831 416.639 484.714 349.718 -4,39%
Spania 198.217 217.272 199.425 200.203 192.185 -3,05%
Franța 218.318 222.660 243.099 235.107 192.585 -11,79%
Belgia 151.020 153.080 167.256 172.575 110.843 -26,61%
România 46.648 58.817 69.854 71.495 65.571 +40,56%
Austria 52.742 67.994 79.659 70.052 55.704 +5,61%
Cehia 49.880 43.262 58.083 52.440 41.679 -16,45%
Suedia 120.600 114.470 119.965 122.24 9 97.464 -19,19%

25
Italia 113.362 108.769 120.114 120.284 106.804 -5,79%
Sursa: www.trademap.org
De asemenea, am adunat date referitoare la țările care au importat c ele mai puține mere în ultimii 5 ani.
Țara care i mportă cele mai puț ine mere este Polonia în anul 2017 cu 48.073 tone de mere , iar Malta pe
ultimul loc cu doar 5814 tone importate la nivelul anului 2019 .
Tabel nr.2.3.2. Țările care importă cele mai puține mere în perioada 2015 -2019 (tone)
Țara Anul
2015 2016 2017 2018 2019 2019/2015
Bulgaria 10.978 11.735 12.040 11.412 13.089 +19,22%
Letonia 33.779 13.652 20.868 16.772 15.045 -55,47%
Ungaria 13.960 9773 11.940 8020 12.593 -9,8%
Polonia 42.055 34.495 48.073 43.347 35.571 -15,42%
Croația 14.347 13.015 15.870 16.846 11.125 -22,46%
Estonia 11.246 10.227 13.751 13.057 10.202 -9,29%
Grecia 15.618 14.846 15.332 13.004 11.260 -27,91%
Cipru 8511 8242 8104 10.086 10.683 +25,51%
Luxemburg 8568 9391 10.044 11.212 10.847 +26,59%
Malta 6301 6335 6700 6573 5814 -7,73%
Sursa: www.trademap.org

Exportul de mere în Uniunea Europeană .
Țara care exportă cele mai multe mere este Italia, iar la nivelul anului 2017 a exportat 1.027.175 tone.
După urmează Franța care a e xportat în anul 2015 în valoare de 577.424 tone iar Olanda în anul 2018 a
atins 713.256 tone de mere. România se clasifică î n cele 10 țări care exportă ce le mai puține mere, cu
doar 1233 tone de mere exportate în anul 2019 . La fel, Cipru și Malta fiind țăr ile care exportă cele mai
puține mere .

26
Tabelul nr.2.3.3. Export ul de mere proaspete în Uniunea Europeană (tone)
2015 2016 2017 2018 2019 2019/2015
Italia 1.025.417 1.002.378 1.027.175 863.168 887.332 -13,47%
Franța 577.424 551.937 539.984 491.594 397.323 -31,2%
Polonia 280.812 303.756 321.717 348.554 355.851 +26,72%
Olanda 531.376 567.890 626.802 713.256 563.529 +6,05%
Belgia 346.043 334.315 353.137 291.047 272.714 -21,2%
Spania 181.602 188.963 191.173 171.848 206.262 +13,57%
Germania 83.089 70.045 78.811 68.370 57.297 -31,05%
Austria 66.888 61.522 37.205 61.559 61.260 -8,42%
Portugalia 110.870 95.236 123.649 110.958 120.279 +8,48%
Grecia 42.698 37.408 34.046 35.377 44.012 +3,07%
Irlanda 7466 5214 6216 6633 6307 -15,53%
Danemarca 5670 6795 7211 10.357 8851 +56,10%
Letonia 6825 5708 6305 5522 4941 -27,61%
România 3182 1375 2416 1988 1233 -61,26%
Suedia 1367 1991 1908 2931 1926 +40,89%
Bulgaria 402 528 679 878 788 +96%
Luxemburg 559 612 625 792 1008 +80,32%
Finlanda 5 378 636 455 414 +82,8%
Estonia 129 170 22 39 41 -68,22%
Cipru 54 7 6 1 2 -96,3%
Malta 28 0 0 1 0 0
U.E. 27.907.802 24.989.072 28.330.524 22.406.088 28.476.859 +2,03%
Sursa: www.trademap.org

27
2.4 .Comerț ul cu mere în Româ nia

România import ă o cantitate semnificativă de mere din U.E , iar mai jos am prezentat top 5 țări de l a
care importăm cele mai multe mere și top 5 țări de la care impo rtăm cele mai puține mere .
Principalele țări de la care importă țara noastră sunt: Polonia, Italia și Germania. Importurile au loc î n
perioada rece a anului, deoarece producția proprie în acea perioadă nu poate acoperi cererea de pe piață.
Germania a exportat în România cel e mai multe mere ,și anume 482.174 tone la nivelul anului 2019 ,
insoțită de Franța cu 101.088 tone și Spania cu doar 167. 389 tone importate. Cele mai puține mere
importate din țar a noastră au fost din Grecia și Malta reprezentând 8177 respectiv 5305 tone de mere .
Tabel nr.2.4.1. Importul de mere în România în anul 2019 (tone)
Țara Cantitate
Polonia 6400
Italia 25.258
Germania 482.174
Franța 101.088
Ungaria 10.247
Spania 167.389
Cipru 8509
Cehia 35.233
Grecia 8177
Malta 5305

28
Sursa: www.trademap.org
România importă de la an la an din ce în ce mai multe mere, în anul 2015 , țara noastră a importat un
total de 46.648 tone de mere. Diferența fiind una dest ul de ma re comparativ cu anul 2018 , când România
a importat 71.495 tone mere iar în anul 2019 a scăzut până la 65.571 tone. Fără îndoială, dacă ne raportăm
la anul de final /an de început observăm că a crescut cu 18.923 tone.
Tabel nr. 2.4.2. Cantitatea d e mere proaspete impor tate de România în perioada 2015 – 2019
Cantitate
importată/ tone 2015 2016 2017 2018 2019 2019/2015
Mere proaspete 46.648 58.817 69.854 71.495 65.571 +40,56%
Sursa: www.trademap.org
Exportur ile din România au fost în anul 2015 de trei ori mai mari decât in anul 2019 . Daca î n anul 2015
țara noastră exportă 3182 tone, situația se sc himbă în 2019, exportând doar 1233 tone de mere spre
Europa.
Tabel nr. 2.4.3 . Cantit atea de mere proaspete export ate de România în perioada 2015 – 2019
Cantitate
exportat ă/ tone 2015 2016 2017 2018 2019 2019/2015
Mere proaspete 3182 1375 2416 1988 1233 -61,26%
Sursa: www.trademap.org

2.5. Consumul de mere la nivel e uropean
Merele sunt foarte importante în dieta oamenilor deoarece au în comun majoritatea substanțelor
nutritive și un conținut ridicat în vitamine dar și fibre. Ce diferă, într -o măsură mai mică sau mai mare,
este conținutul de zahăr, până la 16% în cazul merelor mai dulci.
În medie, un măr de 18 0-190 grame, conține 19 gr de ca rbohidranți, 4 grame de fibre și 195 miligrame
de pot asiu, având 95 de kilocalorii. Merele pot fi consumate în stare proaspătă dar și prelucrate în suc
natural, dulceață sau con servate.

29
La nivelul Uniunii Europene , studiile ce privesc consumul de mere arată că majoritatea
consumatorilor sunt influențați de o serie de caracteristic i precum culoarea, gustul, aspectul , aroma sau
dimensiunea. Mai jos am prezentat informațiile cu privire la consumul de mere /cap de locuitor.
Țara în care se consumă cele mai multe mere per cap de locuitor este Austria cu 53 kg într -un an.
Următoarele țări consumatoare de mere la nivel e uropean sunt Slovenia cu 36 kg/an și Olanda cu 34
kg/an. În acest top, România se află pe ultimul loc, cu doar 23 kg mere consumate în anul 2017.
Tabel nr. 2.5.1. Consumul de mere per cap de locuitor în Uniunea Europeană în anul 2017
Țara Consum/ cap de locuitor , kg/an
1 Austria 53
2 Slovenia 36
3 Olanda 34
4 Ungaria 31
5 U.K. 27
6 Luxemburg 26
7 Croația 25
8 Portugalia 24
9 România 23
Sursa: ec.europa.eu
2.6. Consumul de mere la nivel național

România, ca și consumatoare de mere nu stă prea bine în clasamentul general aflându -se pe ultimul
loc, media noastră anuală /cap de locuitor este de 31,7 kg/an comparativ cu media în Europa care este de
53 kg/ an.
Pe parcursul a 5 ani , 2014 -2018 consumul de mere în anul 2014 a crescut de la 25,2 kg/ cap de
locuitor la 31,7 kg în 2018. O variație semni ficativă a fost în perioada 2015 -2018 , atunci când consumul
a crescut cu 2,5 kg/ cap de locuitor în anul 2016, apoi estimându -se o scădere de 2 kg crescând în anul
2018 cu 5,4 kg/ cap de locuitor.

30
Tabel nr. 2.6.1. Consumul me diu de mere în România în perioada 2014 -2018
U.M. 2014 2015 2016 2017 2018 2018/2014
Mere Kg/cap de
locuitor 25,2 25,9 28,4 26,3 31,7 +25,79%
Sursa: © 1998 – 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ PRIVIND EVOLUȚIA PREȚURILO R LA
MERE
3.1. Factorii care pot influența prețul merelor

Prețul se poate defini ca fiind valoare de schimb pentru produsele sau serviciile oferite ce cuprinde
costurile de producție și de vânzare, cuprinzând un ados comercial din care o parte re prezintă profitul
vânzătorului . El este componenta cea mai flexibilă și, totuși, cea mai scumpă.
Cu ajutorul prețului, obiectivele ce pot fi stabilite de întreprinderi sunt :
 Clasarea cât mai bună a produsului;
 Realizarea unei cifre de afaceri corespunză toare;
 Ocuparea unui segment de piață.
Etapele importante ce trebuiesc îndeplinite pentru a se putea stabili prețul sunt:
 Stabilirea obiectivelor ;
 Analiza cererii și a concurenței ;
 Relația cost -producție ;
 Stabilirea prețului .
Din perpectiva unei in treprinderi, prețul alcatuiește:
 Un mijloc de măsură a gradului de valorificare a resurselor firmei ;
 Un barometru al capacității intreprinderii de adaptare la cerințele mediului și de influențare a
acestuia ;

31
 Un instrument de recuperare a cheltuielilor efec tuate și de cuantificare a profitului încorporat în
valoarea produsului.
Ca formule de calcul avem :
PROFITUL= VENITURI TOTALE – COSTURI TOTALE
PROFITUL= ( PREȚ UNITAR x CANTITATEA VÂNDUTĂ) – COSTURI TOTALE.
Factorii ce pot influenta p rețul merelor sunt:
 Condițiile climatice care au un rol important în stabilirea prețului;
 Competitivitate ridicată: cu cât aceasta este mai mare cu atât prețul este mai mic;
 Calitatea merelor este un aspect foarte important în stabilirea prețului;
 Schimbar ea cursului valutar este un factor deosebit de important pentru că România este
o țară care importă o cantitate semnificativă de mere;
 Furnizorii pot crește prețul produselor respectiv și intermediarii cei care sunt apelați de
către majoritatea producători lor pentru a -și desface produsele pe piață;
 Ajutorul financiar provenit din partea statului ;
 Restricțiile guvernamentale;
 Politica agricolă influentează pozitiv oferta și elimină riscul de preț scăzut pentru că la
nivelul țărilor U.E. se folosește prețul d e intervenție care acționează ca un preț minim
garantat care poate fi obținut pentru producția comercializată pe piața internă.
Din punct de vedere al prețurilor, la nivelul anului 2018 putem constata că:
 Salariile peste media Europeană;
 Producție m ică comparativ cu consumul ;
 Importul și costurile de import ridicate.
Toți acesti factori duc la o creștere seminificativă a merelor.13

13 ec.europa.eu

32

3.2. Evoluția prețurilor la mere în U niunii Europene în perioada 2015 -2019
Prețurile se modifică de la an la an, în funcție de producția realizată în fiecare țară, în funcție de
importuri și de exporturi, în funcție de salariile din fiecare țară.
În tabelul de mai jos putem constata că prețul cel mai mic de vânzare a fost în Portugalia de 0,18 eur
=0,87 bani iar c el mai mare preț în Finl anda cu 1,63 euro respectiv 7,89 , pe când în Luxemburg prețul
merelor est e de 1,38 euro/kg respectiv 6,65 lei. La noi în țară prețul mediu este de 0,59 euro respectiv
2,86 lei/kg.
Diferențele de preț sunt din cauza salariilor c are au o importanță destul de importantă în stabilirea
prețurilor pentru fiecare țară.
Prețul din Portugalia este atât de mic pentru că salariile sunt destul de scăzut e, și anume 630 euro.
Raportează producții mult mai mari de mere la nivelul anului 2019, comparativ cu anul comercial 2018
cu 7%, 13%, 16% și 17%.
De asemenea, prețul din Luxemburg este mare deoarece este una dintre cele mai bogate țări din UE
din punct ul de vedere al salariului (3600 euro), influențând foarte mult prețul. În aceas tă țară, majoritatea
produselor sunt scumpe ceea ce nu duce la o ieftinire a merelor.
Tabelul nr. 3.2.1.Prețul de vânzare al merelor în principalele țări a le Uniunii Europene î n anul
2017
Țară Euro/ kg Lei/ kg
Belgia 0,39 1,89
Bulgaria 0,23 1,11
Cehia 0,34 1,65
Danemarca 0,43 2,08
Grecia 0,60 2,90
Croația 0,30 1,45
Italia 0,55 2,66
Letonia 0,35 1,69

33
Lituania 0,40 1,94
Luxemburg 1,38 6,65
Ungaria 0,25 1,21
Malta 0,44 2,15
Olanda 0,48 2,32
Austria 0,48 2,32
Polonia 0,24 1,16
Portugalia 0,18 0,87
România 0,59 2,86
Slovenia 0,60 2,91
Slovacia 0,33 1,60
Finlanda 1,63 7,89
Suedia 0,66 3,20
U.K. 0,91 4,41
Sursa: ec.europa.eu, calculat cu 4.8 lei pentru un euro, data accesării: 21.05.2020

Figura 3.2.1. Prețul de vânzare al merelor în pr incipalele țări ale U niunii Europene
Evoluția prețurilor la mere în țările principale ale Uniunii Europene în perioada 2015 -2018 sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Analizând, am observat că prețul c el mai mic în perioada 2015 -2018 a fost în anul 20 15 în Polonia de
0,13 euro/ kg ajungând în anul 2018 la 0,25 euro/ kg. Următoarea țară și anume, Germania , a avut o

34
oscilație semnificativă pornind de la 0,22 euro/ kg în 2015 la 0,40 euro/ kg în anul 2018. În Italia, merele
se vindeau la un preț de 0,46 euro/ kg în anul 2015 ajungând la o creștere de 0,65 euro/ kg în anul 2018.
Cel mai mare preț l -am regăsit în Franța în anul 2015 cu 0,55 euro/ kg iar în 2018 fiind de 0,81 euro/
kg. Am constatat ca între aceste 4 țări este o diferență considerabilă deo arece salariile diferă de la o țară
la alta cât și producțiile.
Tabel nr. 3.2.2. Evoluția prețurilor la mere în principalele țări producătoare din Uniunea
Europeană (euro/ kg)
Țara Ani
2015 2016 2017 2018 2018/2015
Polonia 0,13 0,18 0,23 0,25 +92,30%
Germania 0,22 0,29 0,36 0,40 +81,81%
Franța 0,55 0,70 0,78 0,81 -47,27%
Italia 0,46 0,55 0,62 0,65 +41,30%
Sursa: ec.europa.eu , data accesării: 22.05.2020

Grafic nr.3.2.2. privind evoluția prețurilor la mere în principalele țări producătoare din Uniunea
Europeană (euro/ kg )

Sursa: calcule oferite de ec.europa.eu

0123
Polonia Germania Franța ItaliaEvolutia prețurilor la mere în principalele țări
producătoare din Europa (euro/ kg)
2015 2016 2017 2018

35
3.3. Evoluția prețurilor la mere în Româ nia în perioada 2015 -2020
Prețul se poate defini ca fiind o variabilă complexă care ajută la concretizarea obiec tivelor tuturor
producătorilor. Nivelul prețului depind e de următoarele aspecte: raportul dintre cerere și ofertă, de gradul
utilității, de calitatea și accesibilitatea produselor.
Mai presus de orice, prețul kilogramului de mere diferă de la un an la altul. Prezintă un trend ascendent,
la inceputul perioa dei analizate era prețul era de 2,75 lei/ kg , iar în anul 2020 prețul a ajuns la 3,38 lei/
kg.
Tabel 3.3.1. Evoluția prețurilo r la mere în perioada 2015 -2020 (lei/ kg)
U.M Anul
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2020/2014
Mere Lei/ kg 2,75 2,75 2,79 2,97 3,21 2,95 3,38 +22,90%
Sursa: : © 1998 – 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA ,data accesării:22.05.2020
3.3.1. Grafic privind evoluția prețurilor la mere în perioada 2015 -2020

Sursa: Calcule oferite de Institutul National de Statistică

Cu scopul de a prezenta un preț real prezent în piețele agroalimentare din Bucureș ti, timp de 4 luni
am analizat prețurile acestora î n 5 piețe importante ale capitalei.
Pe de altă parte, putem analiza că cea mai scumpă piață în luna februarie este Piața Dorobanți și Piața
Obor cu un preț de 3,5 lei/ kg. Am observat, aceleași piețe în aceeași zi din luna martie am regăsi t că
prețul a avut un trend ascendent cu 10, 30, 50 bani/ kg, însă piețele cele mai scumpe sunt Piața Obor și
00.511.522.533.544.5
2015 2016 2017 2018 2019 2020

36
Piața Aviației. Comparativ c u Piața Dorobanți și Piața Crângași care au rămas constante la prețul de 3,5
lei/ kg.
În luna aprilie, piața cea mai scumpă es te reprezentată de Piața Dorobanți cu un preț de 4.50 lei/ kg,
iar cea mai i eftină piață fiind Piața Aviației cu un preț de 3 lei/ kg.
În luna mai, prețurile s -au modificat ulterior în principiu în Piața Crângași la 4,5 lei/ kg urmată de Piața
Dorobanți cu un preț de 4 lei/ kg, iar restul piețelor râmân constant e la un preț de 3.5 lei/kg.
În urma celor discutate, în c azul capitalei, prețul este influențat de zona în care piața este situată și de
puterea de cumpărare din zona respectivă.
Tabel nr. 3.3.2. Evoluția prețurilor la mere în principalele piețe agroalimentare din București
(lei/ kg)
1 Mai Crângași Dorobanți Obor Aviației
1 februarie 3 3 3,5 3,5 3
1 martie 3,60 3,5 3,5 3,80 4
1 aprilie 4 4 4,5 3,5 3
1 mai 3 4,5 4 3 3
Sursa: calcule proprii pe baza informațiilor obtinuțe din piețe agroalimentare în anul 2020
3.3.2.Grafic privind evoluția prețurilor la mere î n principalele piețe agroalimentare din București

Sursa: calcule proprii pe baza informațiilor obtinuțe din piețe în anul 2020
05101520
1 februarie 1 martie 1 aprilie 1 mai
1 Mai Crângași Dorobanți Obor Aviației

37
CONCLUZII
Prin acest studiu de caz, am urmărit producția merelo r, zonele cultivate cu meri , suprafețele cultivate
la nivel național și european, prețurile, importurile și exporturile atât în România cât și în Uniunea
Europeană.
Piața merelor este supusă fluctuațiilor majore de preț în unele perioade ale anului, precum și a
volumelor vândute. Pentru majoritatea fructelor, în primul rand, contea ză soiurile care pot fi modernizate
în funcție de cerințele pieței .
Producția totală de mere la nivel european este de 13.849 mii ton e, iar România produce 643.856
tone. Suprafețele totale cultivate c u meri în U niunea Europeană sunt de 514.629 ha în anul 2018 , Polonia
fiind pe primul loc cu 176.352 ha tot în anul 2018 și Grecia pe ultimul loc cu 514.629 ha. România,este
în fruntea clasamentului când vine vorba de suprafață cultivată cu meri, și anume 53. 939 ha.
Polonia produce 176.352 tone la nivelul anului 2018 , urmată de Italia, Franța și Germania. România
cu toate ca are suprafața cultivată mai mare decât cea a Italiei 55.939 comparativ cu 53 .586. Prod uce
doar 11 ,94 tone la hectar pe când Italia produce 43,85 tone /ha.
La nivel n ațional cea mai mare producție realizată în anul 2018 este în macroregiunea unu ( regi unea
NORD -VEST, CENTRU ) 212.251 tone mere, iar cea mai mică este în macroregiunea patru ( regiunea
SUD -VEST , VEST)) 59.671 tone în anul 2017.
La nivel european , Germania fiind pe primul loc importă la nivelul anului 2018 cu 824.266 tone
de mere iar România cu 71.495 tone importate în anul 2018 . De asemenea, țara cu cele mai puține mere
importate este Malta cu 5814 tone de mere în anul 2019.
Țara care ex portă cele mai mult e mere este Italia, în anul 2015 cu 1.025.417 tone alături de Franța
cu 577.424 mere. România exportă ce le mai puține mere, în anul 2019 cu doar 1233 tone de mere. Cipru
și Malta fiind pe ul timul loc la nivelul anului 2019 au exportat 2 tone respectiv 0.
Țara în care se consumă cele mai multe mere per cap de locuitor este Austria cu 53 kg într -un an.
Următoarele țări consumatoare de mere la nivel European sunt Slovenia cu 36 kg/an și Olanda cu 34
kg/an. În acest top, România se afl ă pe ultimul loc, cu doar 23 kg mere consumate în anul 2017.

38
România, ca și consumatoare de mere are o creștere sem nificativă în perioada 2014 -2018, atunci
când consumul a crescut cu 2,5 kg/ cap de locuitor în anul 2016, apoi estimându -se o scădere de 2 kg
crescând în anul 2018 cu 5,4 kg/ cap de locuitor.
În ceea ce privește evoluția preț urilor în România, pot spune că începând cu anul 2015 , se află î ntr-
o continuă creștere datorită raportului dintre ce rere și ofertă. Dar într-o mare măsură contează și gradul
calității lor.
Ca și comparație între România și Europa, în privi nța prețurilor, regăsim că merele sunt mai scumpe
în țara noastră, dar mai ieftine decât în țări precum Polonia (0,13 euro/kg) și Germania (0,22 euro/kg).
Pe de altă parte, am cercetat prețurile din cele mai cunoscute piețe agroalimentare din București.
Începând cu luna februarie, piețele renumite sunt Dorobanți și Obor cu un pret de 3.5 lei/ kg. În perioa da
imediat următoare am remarcat că prețurile pot ajun ge la 3.80 lei/ kg dar și la 4.50 lei/ kg în funcție de
țara de unde provin cât și de calitatea lor.
În concluzie, eu cred că merele trebuie să fie mult mai mult utilizate în alimentația populației, atât în
stare proaspată cât și în stare prelucrată sau conservată. Sunt foarte importante în dieta oamenilor
deoarece au în comun majoritatea substanțelor nutritive și un conținut ridicat în vitamine ce ajută
sistemului imunitar.

39

BIBLIOGRAFIE
1. Beciu Silviu – Costuri, prețuri și tarife în agricul tură – Editura Ceres – 2013
2. Voichița Elena Toma –Mere roșii, Editura Cezara Codruța Marica -2014
3. Nicolae Ghena, Pomicultura generală și specială, Editura Didactică și Pedagogică, București,1977
4. Gheorghe Stanciu, Pomicultura de succes pentru amatori, Editura C etatea de scaun, Craiova, 1992
5. Piața merelor proaspete în România – Studiu de confirmare a pieței ț intă
6. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Legislație ISCTPVLF
7. Institutul Național de Statistică a României ( http://www.insse.ro )
8. Raport EUROSTAT ( http://epp.eurostat.ec.europa.eu/ )
9. FAOSTAT -Food and Agriculture Organization of the United Nations ( http://faostat.fao.org )
10. Legisla tie (www.legislatie.just.ro )
11. The World Apple and Pear Association –WAPA (http://www.wapaassociation.org/asp/index.asp )
12. Asociația de Plăți și Interven ție pentru Agricultură ( http://www.apia.org.ro/ )
13. http://www.ansv.ro/proceduri/PGO/PGO_006_control_produse_nonanimale.pdf
14. Camera deputaților ( http://www.cdep.ro/ )
15. Trade Map ( https://www.trademap.org/ )