MASTER ANUL 1: CONSILIERE ÎN ASISTENȚĂ SOCIALĂ [624498]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
MASTER ANUL 1: CONSILIERE ÎN ASISTENȚĂ SOCIALĂ

ANXIETATEA APĂRUTĂ
ÎN SITUAȚIILE DE DIVORȚ

STUDENT: [anonimizat]: [anonimizat]

BUCUREȘTI, 2019.

INTRODUCERE
Familia este piatra de temelie în viața fiecărui individ, în cadrul cărea fiecare membru se
dezvoltă din punct de vedere emoțional, economic, fizic și social. Și totuși, în ciuda importanței pe
care familia o are în viața noastră , a tuturot, puțini sunt cei ce știu s ă mențină o familie funcțională
și adesea, cunoșt ințe, prieteni sau chiar rude ne împărtășesc experiențe dramatice din viața lor de
familie. În unele situații, cu toate că familia este piatra de temelii a unui individ, aceasta nu
funcționează într-un mod sănătos , situație ce destabilizează toți membrii familiei. În cazurile în care
soții nu se mai înțeleg unul cu celălalt, fie că există copii fie că nu, cea mai bună soluție este ca ce -i
doi să se separe.
În societatea moder nă di vorțul face parte din normalitate și rar mai sunt stigmatizate
persoanele ce divorțează , astfel că întâlnim tot mai des persoane ce au trecut cel puțin o dată printr –
un divorț.
Am ales să scriu despre axietatea ce apare în urma unui divorț deoare ce, consider că este o temă
de actualitate ce merită dezbătută. În urma unui divorț întreaga structură a familiei își schimbă
forma iar membrii acesteia sunt forțați să se reada pteze la noua formă a familiei. Există, cei drept și
familii ce după divorț se adaptează foarte ușor noi i structuri a familiei dar pentru asta este necesar ,
din punctul meu de vedere ca familia să funcționeze într -un mod sănătos: să existe o bună
comunica re între membrii familiei, să existe respect, educație.

Prin această lucrarer îmi propun să aduc informații despre ce anume destabilizează o familie și
ce probl eme sau situații produc destrămarea familiei și ce factorii intervin în unele cazuri de divo rț
în care partenerii trec mai greu peste acest evenimen și ce factori de stres le provoacă stările de
anxietate , care sunt efectele și factorii de stres în urma unui divorț, scurte informații privind
anxietatea, prezentarea unui studiu de caz și emiterea unor ipoteze menite să ajute la soluționarea
problemei . Pentru a putea explica mai bine factorii ce au dus la apariția stărilor de anxietate în cazul
prezentat, am ales să folosesc teorii explicative precum: Teoria atașamentului, teoria cogni tiv-
comportamentală și teoria crizei .

DEFINIREA FAMILIEI
Sociologii și antropologii definesc familia ca fiind un grup ce este format din adulți ce trăiesc
la comun, și între parteneri există și se mențin relațiile sexuale. În cadrul acestor grupur i pot
exista și copii naturali sau adoptați. Acest tip de familie este întâlnit peste tot în lume și poartă
denumirea de familie tradițională.1
Potrivit codului civil familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe
egalitatea acestora, precum și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea și
educarea copiilor lor.
DIVORȚUL
„Căsă toria este considerată desfăcută din ziua când hotărârea prin care s -a pronunțat divorțul
a rămas definitivă sau pe data eliberării calificatului de divorț ˮ 2
Potrivit noului cod civil se poate acorda divorț în următoarele patru situații:
– prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț;
– atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și
continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;
– la cererea unuia dintre soți, după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani;
– la cererea aceluia dintre soți a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.

În urma unui divorț persoana ce râmâne afectată în urma despărțirii are șanse să întâmpin e
dificultăți în crearea unor noi relații . S -a constatat că bărbații divorțati tind să fie mult mai
neglijenți și mai haotici, aceștea dorm și se hrănesc mult mai puțin decât bărbații căsătoriți. În
schimb, comportamentul femeilor divorțate este cum mul t mai diferit decât cel al bărbaților.
Acestea după un divorț se pot confrunta cu stimă scăzută, dezorientate,triste, și sunt încercate
de frici și anxietăți , multe din ele căutând ajutorul unor profesioniști:
psihologi,terapeuți,consilieri.3
Cauzele ce duc la un divorț sunt:
– Lipsa de comunicare;
– Violența;

1 Virginia sati , „Terapii de familie ˮ, editura3, 2011, București, p 49.
2 Păun Necula, Daciana P, Ramona, C „Desfacerea c ăsătoriei prin divorț ˮ, Biblioteca Profesionoștilor, București,
2014, p 46.
3 Lisa Parkinson Separarea „divorțul și familia ˮ , f.a.

– Infidelitatea;
– Dependența de acool;
– Diferențele de caracter;
– Imaturitatea;
– Incompatibilitatea sexuală;
– Întervenția părinților în căsnicie;
– Dispariția iubirii și a pasiunii;
– Plecarea unuia dintre soți în străinătate.

COPII ȘI DIVORȚUL
Toții copii suferă atunci câ nd părinții divorțează. Unii reușesc să treacă mai repede peste
evenimetn alții trec mai greu și asta în funcție de cțt de bine gestionează părinții această
situație. După un divorț copilul se poate simții furios pe părinții lui și poate avea momente de
neacceptare a situației, se poate izola, închide în el și chiar poate manifesta stări de anxietate
și depresii ușoare. În cazul în care situația părinților este una conflictuală chiar și după divorț
iar aceștea nu se pot pune de comun acord cu privire la buna creștere a copilulu i ci din contră,
manifestă un comportament neadecvat, v -a adânci starea de tristețe a copilului ceea ce v -a
provoca dezechilibre grave emoționale asupra copilului, acesta poate manifesta, un
comportament de rebeliune, dorința de a fugi de acasă sau în s ituații grave, chiar tendințe
suicidale.4
ANXIETATEA
Anxietatea este o stare de tensiune, nervozitate,panică, jenă, frică angoasă și în general
anxietatea este privită drept un sentiment neplăcut deteamă, îngrijorare sau groază, un
sentiment vizibil de n eliniște și agitație. Există trei termeni foarte des folosiți atunci când
vrem să descriem stările de anxietate : teamă, stres și îngrijorare .
Teama – o putem considera o formă primitivă de anxietate, aceasta este o reacție emoșională
în fața unei anumit e situații, această teamă se poate manifesta sub forma unei panici.Teama a

4(https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/divortul -si-trauma -copiilor -unde -gresesc -parintii –
816240?fbclid=IwAR3bgiUjo1s6vjYdvx4FWwMh6gRWt -wh97hB7sgfkjvZw_O7aVv0dM6r51A accesta la
24.01.2019 ).

servit unei funcții importante în evoluția omului, aceasta reprezintă și în ziua de azi un sistem
de avertizare ce ne ajută să luăm cele mai rapide și mai bune decizii într -o situa șie critică .5
Stresul – este un termen ce descrie tot ce e neplăcut din punct de vedere fizic și psihic. Atunci
cân solicitările vieșii ne copleșesc apare stresul care este resimțit atțt din punct psihologic cțt
și din punct de vedere fizic.
Îngrijorarea – este ceva ce ne provocăm de unii singuri din pricina faptului că ne focusăm
mult prea mult pe problemele și obstacolole cotidiene și prin faptul că uităm să trăim clipa
prezentă, adesea focusțndu -ne pe evenimente catastrofice sau ne focaliză m pe proiectarea
unui viitor nefast.6
Chiar dacă în aparența anxietatea nu ne servește la nimic bun ci din contră, pare că mai
mult ne produce haos în viață, în realitate anxietatea are și un factor benefic în viața omului,
asta dacă este în cantități mi ci și atunci când apare o problemă reală nu una imaginară.
Anxietatea într -o cantitate moderată nr poate ajuta să ne îmbunătățim performanțele mentale
și fizice, ne motivează să facem anumite lucruri pe care altfel nu le -am face, poate să
combată oboseal a. Tot anxietatea ne ajută de exemplu ca în timpul unei conversații să
transmită mesaje interlocutorului că ne simțim stânjeniți, emoționați sau chiar temători.7
Nu exisă o singură cauză ce poate explica apariția anxietății dar poate fi explicată printr -o
combinașie de trei elemente: din punct de vedere biologic, de mediu și psihologic.

FACTORII PSIHO -SOCIALI CE STAU LA BAZA APARIȚIEI ANXIETĂȚII ÎN CAZURILE
DE DIVORȚ

Factorii de mediu – în urma divorțului familia trece prin faza de adaptare la noul
model familial. Partenerii în unele cazuri , după divorț trebuie să se descurce separat de
foștii lor parteneri ceea ce poate provoca o frică de necunoscut, de nou, în situația în care
aceștia nu mai au pe nimeni care să îi susțină. Principalii cauze ce pot sta la baza anxietății în
urma unui divorț sunt:
 Lipsa unei locuințe sau a unui adăpost;
 Lipsa rudelor și a prietenilor, a persoanelor de suport;
 Lipsa unei surse de venit;

5 Breta A. Moore „ Cum să -ți controlezi anxietatea ˮ, editura3, București, 2016 , p14.
6 Ibidem , pp, 14,15.
7 Ibidem, pp, 15,16.

 Incapacitatea de muncă;

Factorii emoționali – aproape de finalul mariajului, în multe situații, cuplurile nu sunt
capabili să își mai ofere afecțiune unul altuia iar asta duce adesea la certuri și dispute iar
după divorț acest lucru se poate înrăutăți. Aceste dispute au o încărcătură emoțional ă mare ce
îi împiedică adesea pe foștii parteneri să fie lucizi și să își comunice eficient emoțiile și
trăirile. Princip alii cauze în apariția axietății în urma unui divorț sunt:
 Stima de sine scăzută;
 Frica de abandon;
 Sentimentul de neputință;
 Frica de a intra într -o nouă relație;
 Lipsa afecțiunii.

Factorii economici – Pentru cele mai multe familii un divorț, poate să agravează
dificultățile financiare existente sau să apară unele ceea ce va face ca partenerii să aibă o mare
tendință de a fi axați î n a face rost de bani, și uită de propria persoană sau în cazul cuplurilor
în care aceștia au și copii , există situașia ca unu sau chiar ambii copii sa negliveze copii în
fuga lor după un trai mai bun. (Parkinson L, f.a). Principale cauze în apariția anxietății în
urma unui divorț:
 Însuficiența financiară;
 Lipsa unui sprijin financiar.

Studiu de caz

B.M în vârstă de 35 de ani și B.D în vârstă de 38 de ani au fost căsătoriți timp de aproape
10 ani și au împreună un băiat în vârstă de 14 ani. Cei doi sunt divorțați de aproape 3 ani iar
băiatul celor doi a rămas în custodia tatălui, mama neavând o loc uință și condiții bune pentru
creșterea unui copil , aceasta considerând că e mai bine să îi cedeze custodia lui B.D. În
prezen B.M locuiește la o bună prietenă din copilărie și lucrează la un supermarket ca și
casieră.

La scurt timp de la divorț, B.M a încearcat să se împace cu B.D, de dragul copilului ce nu
a primit prea bine vestea divortului dintre părinți, acesta dezvoltând un comportament lipsit
de respect față de părinții lui. Acesta contestând decizia pă rinților de a divorța, fiind de părere
că părinții lui dacă l -ar fi iubit nu ar fi divorțat. Tânărul este obraznic atât cu B.D dar ce -l mai
rău comportându -se cu doamna B.M.
De ceva timp B.M nu a mai reușit să ia legătura cu băiatul ei, fiul nemaidorind să
comunice cu mama, considerând -o principal a vinovată pentru separarea de domnul B.D, ea
fiind cea care a intentat divortul. De ceva timp comportamentul băiatului s -a înrăutățit și mai
rău. Toată aceaste repercursiuni ale divorțului îi provoacă doamnei B.M dese atacuri de
panică și axietatea nu îi dă pace. Aceasta susțințnd că după divorț a pierdut totul . Factorul ce îi
provocă ce-a mai mar e axietate după ce a divorțat, este faptul că nu avea unde să se ducă,
chiar dacă este în relații bune cu familia naturală, aceasta nu a dorit să se întoarcă în orașul
natal de teamă ca relația cu fiul să se degradeze și mai tare. B.M se învinovățește că nu a
luptat pentru custodia băiatului. Aceasta se consideră vinovată că nu a știut cum să gestioneze
bine situația după divorț și se consideră o mamă incapabilă. Doamna B .M consideră că
distanțarea bruscă a băiatului d e ea, s -a întâ mplat datorită fostului soț. B .M îl suspectează pe
domnul BD că și -ar influenșa băiatu l să nu mai comunice cu aceasta. B.M susține că își
dorește foarte mult să îi demostreze fiului ei cât de mult âine la el și ar vrea să lupte pentru
custodia copilului spu. Dar din cauza anxietăți și a deselor atacuri de panică aceasta nu s -a
simțit pregătită pe ntru un proces cu fostul soț. În urma divorțului viața lui B.M a fost dată
peste cap aceasta are perioade dese când are insomnie ceea ce o face neproductivă la locul de
muncă și în viața de zi cu zi ceea ce o face să se simtă și mai incapabilă să își re clădească
relația cu fiul ei .

TEORIA ATAȘAMENTULUI

Teoria atașamentului se axează pe modul în care atașamentul față de adulți, de obicei părinții,
reprezintă un fundament pentru o bună funcționare a îndividului în societate.8
Psihanalistul Bowlby este de părere că nevoia de atașament și căutarea acestuia este o
pulsiune de baza. Conform teoriei lui Bowlby, atunci când copii sunt stresați, tind să caute
atașamentul celorlalți în trei moduri diferite:

8 Malcolme Payne „Teoria modernă a asistenței sociale ˮ , editura Polirom, Iași, 2011, p 101.

 Căutarea aproprierii – copilul cauta atenția și apropie rea unui părinte sau a unei
persoane ce îi oferă siguranță;
 Bază de siguranță – copilul are încredere să își asume riscuri deoare există o persoană
care îl poate proteja și ajuta ;
 Protest față de separare – copilul încearcă să oprească separarea de persoanele ce îi
oferă protecție.9

Există cinci tipuri de atașament:
a) Atașamentul de siguranță;
b) Atașamentul n esigur sau evitant;
c) Atașamentul n esigur sau ambivalent;
d) Atașamentul n esiggur și dezorganizat;
e) Nonatașamentul.
„ Deseori, trăirea separării de către copii poate fii o sursă de anxietate sau furie pentru
aceștia. Felul în care reacționează îi ajută să se adapteze la situația în care se găsesc, dar
dacă devine întipărit, poate produce probleme ma i târziu, deoare ce va fi slăbită competența
socială de a face față incertitudin ii și ambivalenșei.ˮ10
Această teorie ne ajută să explicăm schimbările de comportament apărute la fiul domnei B.M
în urma divorțului . Conform teoriei lui Bowlby, atunci când copii sunt separați de mamă,
primele reacții ale copiilor sunt de a protesta, de a se revolta împotriva separării, urmând ca
mai apoi să să adopte un comportament de retragere din relație, si după un anumit timp să fie
total detașat de relație. (Malcom P, 2011 ). Fiul doamnei BM trece prin faza de retragere din
relația cu mama, această revoltă apare ca un mecanism de apărare în urma separării. Conform
teoriei atașamentului, după ce copilul este separat de unul dintre părinții, acesta poate dezvolta
anxietăți pr ivind separarea, se poate confrunta cu sentimente de pierdere, și la fel ca și fiul
doamne BM, copii separați de părinți pot avea schimbări vizibile de comportament.

9 Ibidem
10 Ibidem, p 103.

TEORIA COGNITIV -COMPORTAMENTALE
Teoria cognitiv comportamentală se axează pe explica rea și abordarea problemelor
comportamentale ale oamenilor și este compusă din mai multe teorii care sun t privite ca fiind
una singure: teoria învățării și teoria cognitivă . Teorie se axează în mare parte pe probleme
de anxietate, depresii și fobii sociale.
Din perspectiva psihodinamică,comportamentul unui individ se formează în urma viziunii
lui asupra vieții. Teoria învățării sociale abordează ideea că mare parte a învățării este
obținută prin acumularea de gânduril e și percepții oamenilor legate de evenimentele din viața
lor. Teoria cognitivă a fost dezvoltată din evoluția terapiei pragmatice ce a fost elaborată de
către Ellis (1962 ) și Beck (1989) , cei doi autori ocupându -se cu cercetarea tulburărilor
psihiat rice. Potrivit teoriei cognitive, comportamentul poate fi afectat de interpretarea și
percepția pe care un individ o are asupra mediului înconjurător. Atfel potrivit teoriei
cognitive, un comportament neadecvat apare ca urmare a interpretării și a percepț iilor greșite
pe care persoanele le au despre situațiile și evenimentele apărute în viața lor.11
Potrivit lui Dryden și Scott (1996). Terapia cognitic -comportamentală este formată din
patru categori:
 Abilitățile de coping – aceste abilități sunt formate din autoinstruire și din
comportamentul ce a rezultat din autoinstruire. Dificultățile apărute în înfruntarea
unor situații poate să apară din incapacitatea unui individ de a reacționa la u n
anumit eveniment din viața sa;
 Rezolvarea problemelor – individul este capabil sau învață să privească problemele
ca fiind rezolvabile. În cazul unei terapi clienții pot să fie încurajați de către
terapeut să caute o serie de modalități de rezolvarea a propriilor probleme, să
aleagă ce -a mai bună metodă d e rezolvare a problemelor și să își analizeze
progresul;
 Restructurarea cognitivă – atunci când oamenii se confruntă cu anumite probleme ,
aceștea tind să generalizeze și să exagereze situația în care se află, astfel ei au
nevoie de o restructurare a ide ilor și viziunilor pe care le au cu privire sa situația in
care se află;
 Terapia cognitivă structurală .12

11 Ibidem, p 141.
12 Ibidem , p 146.

Teoria cognitiv -comportamentală ne ajută să explicăm comportamentul temător și anxios pe
care doamna BM îl manifestă de ceva timp. După divorț viziun ea aceasteia asupra vieți s -a
schimbat radical, brusc a conștientizat că a pierdut o locu ință un copil și un soț. Noul mediu
înconjurător și noua situație de viață a produs în mintea doamnei DM schimbarea viziuni
despre viață. Dintr -o viață mulțumitoare s-a trezit într -o realitate nou și necunoscută, o
realitate ce îi provoacă tristețe și anxietate.
DIVORȚUL ȘI TEORIA CRIZEI
Trei modele teoretice sta u la baza metodelor de intervenție folosite in mod curent in
interventia in criza: modelul echilibrului, modelul cognitiv și modelul tranziției psihosociale.
Modelul echilibrului este modelul explicativ originar al crize i utilizat de Lindemann (1944) și
el postuleaza că exista o balanță a echilibrului homeostaziei psihologice a unui subiect, iar
dezechilibru l acest eia din criza traduce de fapt eș ecul mecanismelor de coping ut ilizate de
subiect pentru a depăș i impactul cu un agen t traumatizant. Scopul intervenției în criză este de
a ajuta subiectul î n restabilirea echibrului initial.
Modelul cognitiv se bazea ză pe supoziția că o criză este dată de o i nterpretare cognitivă
eronată a subiectului referitor la evenimentul precipitant ca expresie a distorsiunilor cognitive
preexistente crizei. Modelul presupune că prin schimbarea interpretării cognitive subiectul î și
poate redobândi controlul asupra emoț iilor, comportamentului și funcționării . Modelul
tranzitiei psihosociale presupune c ă individul este într -o continuă schimbare ș i dezvoltare sub
influența forț elor interne guvernate genetic ș i cele exterioare psihos ociale iar criza apare
atunci când schimbarea depășește capacităț ile adaptative ale individului. Pionierii acestui
model sunt Erikson (1963) si Minuchin (1974). Actualmente cel mai raspandit model este
unul eclectic care a adunat laol altă câ te ceva de la ma i multe modele teoretice. Acest model
eclectic este unul pragmatic c are este orientat spre intervenție și care utilizează diferite
elemente de la celalte modele, fiind un model deschis fată de oric are altă formulare și
strategie care se dovedește efectivă13
În opinia autorilor Caplan (1965) și Rapoport (1965) o criză implică:
 evenimentele și situațiile stresante la care nu se pot găsi soluții;

13http://www.vrasti.org/4.%20Teoria%20generala%20a%20interventiei%20in%20criza.pdf ,
accesat la 23.01.2019.).

 situație ce reînvie anumite probleme din trecut apropiat sau îndepărtat;
 reacții în urma unui incident, ce au du s la un comportament dezorganizat și
tensionat. Acest comportament durează în gener al între 6 și 8 săptămâni.14(
Parkinson L , f.a ).
După un divorț statusul familial se schimbă iar în urma acestei sc himbări toți membrii
familiei trebui să se adapteze pentru noul status al familiei. În timpul acestei schimbări,
membrii familiei trec prin perioade stresante , anxietăți, depresii și stres. Această teorie ne
ajută să înțelegem atât momentele din timpul căsniciei doamnei BM și a motivelor ce au
condus la de strămarea familiei. În cazul doamnei BM factorul stresant ce a condus la dispute
cu domnul BD, a fost comportamentul de posesivitate și gelozie pe care domnul BD îl
manifesta față de soție .
IPOTEZELE CAZULUI
 Dacă perspectiva fiului asupra divorțului se schimbă, atunci băiatul se va simții
iubit de părinții lui ceea ce îl v -a face pe băiat să se apropie de părinții lui
 Dacă percepția dpamnei BM asupra situației în care se află, se schimbă, atunci
aceasta își va găsi resursele necesare să lupte pentru cus todia copilului;
 Dacă doamna BM învață să își controleze stările de anxietate prin diverse tehnici de
control, atunci și atacurile de panică se vor stopa.
 Dacă domnul BD acceptă decizia doamne BM de a divorța, atunci și
comportamentul manipulator pe care acesta îl manifestă față de copil pentru al
îndepărta de mamă, va dispăre.

METODE ȘI TEHNICI DE EVALUARE ȘI DE CULEGERE A INFORMAȚIILOR
– Interviul ;
– Observarea ;
– Tehnici specifice consilierii ( ascultarea activă, folosind tehnici precum parafrazarea,
clarificarea, încurajarea, etc)
– Tehnici de clarificare( clarificarea verbelor nespecifice, clarificarea generalizărilor, a
presupozițiilor, stoparea efectului de citire a gândurilor etc);
– Genograma;

14 Lisa Parkinson, „Separarea, divorțul și familia ˮ, f.a, p 35.

Iterviul – este o tehnică de cetcetare prin care se obțin informațiile de care specialistul are
nevoie pentru a afla cu ce problemă se confruntă clientul. Înterviul im plică comunicare
verbală și non verbală și implică adresarea unor întrebări în funcție de tipul inte rviului. C el
mai răspândit procedeu de intervievare este interviul față în față, și presupune ca două
persoane să interacționeze între ele cu un scop prestabilit . În cazul acestui tip de interviu
avem o interacțiune de tipul: X și Y . Asta înseamnă că „ informațiile transmise de X lui Y au
valoare numai în măsura în care se referă la experiențe de viață trăite de Y, care nu poate fi
altfel cunoscute decât prin relatarea subiectivă a acestuia. ( Septimiu Chelcea, 2001). A
vantajele interviului în cadrul consilierii sunt:
– Fexibilitatea ;
– O rată mare a răspunsurilor;
– Posibilitatea de a analiza limbajul nonverbal;
– Un control mare asupra succesiunii înrebărilor;
– Obținerea unor răspunsuri spontane;
– Obținerea unor informații personale;
– Posibilitatea de a studia întreg comportamentul clientului. ( ibidem )
Observația – Brainter (1995) a definit observația o modalitate de urmărire și analizare
sistematică a comportamentului și evenimentelor din mediul social. În procesul observării are
loc constatarea limbajului non verbal, a tonalității și a modului în care clientul vorbește.
Avantajele observației în cadrul consilierii:
– Caracter flexibil;
– Se axează pe aspecte și dimensiuni specifice sau poate avea un caracter general;
– Metodă mai puțin intruzivă;
– Furnizează informații într -un timp scurt; 15

Tehnici specifice în consilierii – aceste tehnii sunt utile în efectuarea orcărei ședințe de
consiliere, terapie sau psihoterapie li ne ajută la obținerea a cât mai multor informații utile
despre problema cu care clientul se confruntă.

– 15(http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/METODA –
OBSERVATIEI41826.php?fbclid=IwAR0ZdLyhedx7dNtChPcyZV6IIK_PHG24H8l9X3w7 –
aEEvwndhGzfV_c5C0I accesat la 24.01.2019)

Tehnici de clarificare – aceste tehnici ne sunt utile în connsiliere pentru a înțelege mai bine
informațiile clientului ce nu sunt foarte clare .
Genograma – este o tehnică de colectare a informațiilor problematice din cadrul unei familii
familie . Aceasta presupune culegerea unor informații legate de structura și evaluarea
situațiilor familiale. Aceasta are rolul de diagnostic social și este folosită cu scopul creării
unei scheme a structurii și funcționării familiale.

Genograma familiei B.M

72 ani

……..
48 ani 29ani 35 3 ani 38 ani 43 ani

14 ani

METODE ȘI TEHNICI DE REZOLVARE A PROBLEMEI CAZULUI
– Mandala personală;
– Jocuri de comunicare
– Proiectul familiei;
– Tehnici de control a îngrijorării( distragerea atenției, exerciții de oprire a
gândurilor,acceptarea, exercițu de relaxare centrat pe senzații);

CONCLUZIA
În concluzie stările de anxietate în urma unui divorț pot apăr ea din cauza factorilor de
mediu deoare ce în urma unui divorț de cele mai multe ori situația economică scade drastic
la ambi parteneri în cazul în care în viața acestora nu mai există alte persoane care să
contribuie din punct de vedere financiar în viața lor și factorii emoționali, prin bagajul
emoțional prin care trec partenerii și copii în cazul în care aceștia exista. Potrivit Teoriei
cognitiv -comportamentale, anxietatea după un divorț poate apărea ca un factor a modului în
care privim și int erpretăm situația divorțului și cum anume alegem să reacționăm în urma
acestui evenimen. Îar în Teoria crize ne sugerează ideea cum că divorțul declanșează o
situație de criză în viața unora din pricina perceptie distorsionate a realității iar datorită s timei
scăzute a persoanei, apare sentimentul de incapacitate de rezolvare a problemelor și de
depășire a crize ( divorțului) și de aici sentimentul de teamă ce favorizează apariția anxietății

Bibliografie
1) Breta A. Moore „ Cum să-ți controlezi anxietatea ˮ, editura3, București, 2016.
2) Cristina Ștefan „ Familia monoparentală ˮ, editura A refeană, București, 2001.
3) Diana Lucia Vasile „ Introducerea în psihologia familiei și psihosexologia ˮ, editura
Fundației de mâine, f.a.
4) Lisa Parkinson „ Depararea, divorțul și familia ˮ, f.a.
5) Malcome Payne „ Teoria m odernă a asistenșei sociale ˮ, editura Polirom, Iași.
6) Păun Necula, Daciana Popa, Ramona cîrlig „ Desfacerea căsătoriei prin divorțˮ ,
editura Biblioteca profesionoștilor, Bucureș ti, 2014.
7) Septimiu Chelcea, Cercetarea sociologică, metode șio tehnici, editura Destin, f.a.
8) Virginia Satir „ Terapii de familie ˮ , editura 3, București, 20 10.
9) *** Metoda observației, (http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/METODA –
OBSERVATIEI41826.php?fbclid=IwAR0ZdLyhedx7dNtChP cyZV6IIK_PHG24H8l9
X3w7 -aEEvwndhGzfV_c5C0I ).
10) *** Divorțul și trauma copilului, unde greșesc părinții,
(https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/divortul -si-trauma -copiilor-unde –
gresesc -parintii -816240?fbclid=IwAR3bgiUjo1s6vjYdvx4FWwMh6gRWt –
wh97hB7sgfkjvZw_O7aVv0dM6r51A .)