Patologia infecțioasă a sinusurilor paranazale COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : Șef lucrări dr. med. Dorin CODARCEA ABSOLVE NT: Lupu Denisa M ădălina BRAȘOV… [624464]

LUCRARE DE LICENȚĂ

Patologia infecțioasă a sinusurilor
paranazale

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :

Șef lucrări dr. med. Dorin CODARCEA

ABSOLVE NT:

Lupu Denisa M ădălina

BRAȘOV ,2016

1

LUCRARE DE LICENȚĂ

Patologia infecțioasă a sinusurilor
paranazale

BRAȘOV ,2016

2

CUPRINS
I. Partea generală
Introducere
Noțiuni introductive despre sinuzit ă
1. Noțiuni de anatomie a nasului și a sinusurilor paranazale
1.1 Anatomia clinică a piramidei nazale
1.2 Anatomia clinică a sinusurile paranazale
1.2.1. Sinusul frontal
1.2.2. Sinusul maxilar
1.2.3. Sinusul etmoidal
1.2.4. Sinusul sfenoidal
2. Noțiuni de fiziologie naso -sinuzială
2.1. Funcțiile nasului
2.2. Funcțiile sinusurilor paranazale
3. Noțiuni de fiziopatologie
4. Clasificare
4.1 În funcție de evoluț ie
4.1.1 Sinuzita acută
4.1.2 Sinuzita cronică
4.2. În funcț ie de etiologie
4.2.1. Sinuzite rinogene
4.2.2. Sinuzite alergice
4.2.3. Sinuzite o dontogene
4.3. Dupa localizare sinuzite
4.3.1. Maxilare
4.3.2. Etmoidale

3
4.3.3. Frontale
4.3.4. Sfenoidale
5. Diagnostic clinic
5.1.1. Evaluare clinică
5.1.2. Imagistică
6. Evoluție
6.1.1. Complicații
6.1.2. Prognostic
7. Tratament
7.1.1. Local
7.1.2. Chirurgical
8. Profilaxie

II. Partea specială
1. Scopul cercet ării
2. Obiectivele
3. Ipotezele de cercetare
4. Material și metodă
5. Rezultate și discuții
6. Prezentarea cazurilor
7. Concluzii

Bibliografie

4
PARTE A GENERALĂ
Introducere

MOTTO
„Sănătatea nu este doar absența bolii ‟
Sinuzita se caracterizează prin inflamarea mucoasei sinusurilor paranazale , din cauza
unor infecț ii virale, bacteriene, fungice s au reacț ii alergice. Cele mai frecvente bacterii implicate
în sinuzita acută sunt Streptococcus pneumonia, Hemophilus pneumonia și Moraxella catarrhalis
iar în sinuzită cronică Stafilococul auriu și bacteria gram negative Pseudomonas aeruginosa . [29]
În ultimul deceniu au evoluat informațiile privind epidemiologia, diag nosticul și tratamentul. În
anul 2005 a fost publicat primul document european privind Rinosinuzita (EP3OS). Aceasta a
fost bazată pe dovezi și inițiată de Academia Europeană de Alergologie si Imunologie Clinic . În
anul 2007 s -a actualizat documentul unde oferă studii clinice importante. Prevalen ța sinuzitei a
fost de 10,9%. [28]
Sinuzita este m ai mult sau mai puțin o problemă comună , dar asociată cu o compli cație
nu este atâ t de frecvenă . În cea mai mare parte, rinosin uzitele sunt cauzate de o infecție virală,
infecț ii ale tractului respirator superior. Scopurile principale su nt acelea de a eradica infecț ia, de
a diminua durata simpotomelor și de a preveni complicaț iile. [23]
Cele mai frevente simpotome sunt:
 Congestie nazală
 Rinoree
 Tuse
 cefalee [14]
Sinuzitele pot apărea în oricare din cele patru grupe de sinusuri: maxilar, etmoid al, frontal
și sfenoidal. Aproape întotdeauna apare în legătur ă cu inflamația mucoasei căilor. Acesta poate fi
acută (pe termen scurt) sau cronică (pe termen lung) . [30]
Aproximativ 40% din cazuri, sinuzita se tratează de la sine , fară antibiotic. Cu toate acestea,
sinuzita asociată cu o complicație poate duce la mor biditate și î n cazuri rare la mortalitate. [23]

5
Complicaț iile intracraniene sunt re lativ rare, intre 0,5% -24%. Din fericire un tratament
mai agresiv cu antibiotic a re dus foarte mult aceste complicaț ii. [44]

1. NOȚIUNI DE ANATOMIE A NASULUI Ș I A SINUSURILOR
PARANAZALE

1.1 .Anatomia clinică a piramidei nazale
Nasul este o formațiune anatomică, situat în centrul feț ei delimitat de regiunile vecine prin
sanțurile nazo -frontal, nazo -genian, nazo -labial , cu rol dublu, respirator ș i ofactiv. Exteriorul
nasului este format de schelet osteocartilaginos. Acest sc helet cartilaginos este situat î n jumătatea
inferioară a nasului ș i este format din osul frontal, osul propriu nazal, cartilajul triunghiular,
cartilajul alar, orificiul narinar și apofiza ascendentă a maxilarului superior. [17]
Pe pereț ii laterali a foselor nazale sunt situate trei structuri, numite cornete nazale . Ele pot fi
inferioare, de mijloc ș i superioare. Între cornetele nazale ș i peretele exte rn există un spațiu numit
meat. În funcție de cornetul ce î l delimitează poate fi meatul inferior, mijlociu ș i superior. [27]
Cornetele nazale sunt a lcătuite dintr -un schelet osos și un ț esut conjunctiv. Ele au capacitatea
de a-și mă ri volumul mucoasei și funcț ioneaz ă pentru a încalzi și umidifica aer ul înainte de a
intra în că ile respiratorii inferioare. Cornetul na zal inferior este cel mai mare ș i se află pe î ntreaga
lungime al peretelui nazal lateral. [6]
Cele două fose nazale desparte septul nazal. Septul nazal nu este localizat întotdeauna pe
linia mediană . El poate fi î mpins spre dreapta s au stâ nga cu denumire de „deviaț ie de sept" și
poate produce tulburări funcț ionale asupra arborelui respirator iar tratamentul fiind unul
chirurgical . [27]

6
Fosele nazale propriu -zise formează patru pereț i:
 Peretele inferior
Separă cavitatea nazală de cea bucală ș i este alcatuit din apofize le palatine ale osului maxilar și
lama orizontală a osului palatin acoperit de mucoasă.
 Peretele superior
Este form at din osul nazal, lama ciuruită a etmoidului ș i corpul sfenoidului. Prin lama ciuruită a
etmoidului trec nervii olfactivi.
 Peretele intern
Este red at de septul nazal, cu trei porțiuni: posterioară (osoasă ), mijlocie (cartilaginos ă) și
anterioară (membranoasă). Porțiunea osoasă este for mată superior de lama perpendiculă a
etmoidului și inferior de vomer. Porțiunea cartilaginoasă este reprezentat ă de cartilajul septal.
Porțiunea membranoasă a septului este mobilă și separă cele două orificii narinare.
 Peretele lateral
Reprezintă zona de maxim interes ș i este alcatuit din osul maxilar, peste care sunt supra puse
osul palatin, masa laterală a etmoidului, cornetul superior și cel mij lociu iar anterior faț a medial ă
a osului lacrimal. Pe peretele lateral al cavității nazale se gasesc niș te proeminenț e, corn etele.
Fiecare cornet delimitează niște adâ ncituri numi te meaturi (superior, mijlociu ș i inferior.)
Vascularizaț ia foselor nazale este asigurată de ramuri din artera oftalmică și din artera maxilară .
[11]

1.2. Anatomia clinică a sinusurilor paranazale
Sinusurile paranazale reprezintă cavităț i pneumatice situate în oasele craniului facial ș i
cerebral ce comunică cu cavitatea nazală prin deschideri mici și conducte înguste ce permit atât
aerare cât și drenaj sinusurilor. Dezv oltarea sinusurilor paranazale începe în a treia -a saptamană
de gestație și continuă pană la maturitate. Fiecare dintre sinus uri sunt numit e pentru osul în care
se află . [15]

7
1.2.1. Sinusuri m axilar e
Sunt cele mai voluminos e sinus uri și se află in osul maxilar . Acest sinus este primitiv la
naștere iar la vârsta de 7 ani sunt bine constituite. Baza piramidei reprezintă și peretele lateral al
cavităț ii nazale, pe care se gaseste orificiul de deschidere a sinusului, hiatul maxilar. Sinusul
maxilar se învecinează superior cu etmoidul ș i orbit a, medial s e găsește fosa nazală , anterior este
peretele jugular cu o rificiul nervului infraorbital i ar la posteri or se află fosa sfenomaxilară .
1.2.2. Sinusuri f rontal e
Sunt două cavităț i situate î n grosimea osul frontal. Anterior vine cu tegume ntele frontale,
posterior vi ne în raport cu fosa cerebrală anterioară , inferior are raport cu o parte din tavanul
orbitei ș i lateral se întinde î n grosimea osului frontal
1.2.3. Etmoidal
Se află î n osul etmoid, forma t din lama perpendicular mediană, două lame ciuruite și
masele laterale etm oidale în grosimea cărora se află celulele et moidale. Este singurul sinus
prezent la naș tere. Superior p rin lama ciuruită are raport cu baza cra niului, inferior cu meaturile
și cornetele nazale , mijlociu ș i superior, posterior cu sinusul sfenoidal și nervu l optic ș i lateral cu
orbita.
1.2.4. Sfenoidal
Este situat la baza craniului în corpul osului sfenoid. Superior corespunde fosei nazale
mijlocii fiind foarte aproape de orificiul nervului optic, pereț ii anterior ș i inferior participă la
formarea tavanului fosei nazale iar lateral are raport cu sinusul cavernos, cu artera car otidă
internă și nervii cranieni III, IV, VI și ramura oftalmică V. Dezvoltarea sa î ncepe dupa luna a VI.
[15]

8
2. Noțiuni de fiziologie naso -sinuzială

2.1 Funcț iile nasului
Funcția res piratorie are o importanță esenț ială î n sistemul respirator , acela de a încalzi,
umidifica ș i purifica aerul inspirit. [16]
Fosel e nazale, la nivelul cornetelor și meaturilor, reprezintă zona ce a mai importanta pentru
respirație nazală . Coloana de aer este formată dintr -un curent laminar ș i unul t urbionar.
Perm eabilitatea nazală este influenț ată de factori multipli : temperatură , umiditate, ac tivitate fizică .
Umidifierea aerului inspirit se face la nivelul zonelor de contac t cu mucoasa n azală .
Funcț ia de protecție a nasului se realizează prin sistemul mucocilar al mucoasei pituitoare ce
are conținut bogat î n lizozim. Funcția fonatorie participă î n rea lizarea timbrului vocii. Cavităț iile
nazale ș i sinusu rile paranazale confer ă rezonanț a tonului. Funcț ia olfactivă este legată de funcția
gustativă . [15]

2.2 Funcț iile sinusurilor paranazale
Sinusu rile paranazale au ca importanță pri ncipală ventilația ș i drenajul. A cestea se fac prin
ostiumuri iar câ nd ostiumul se blochează, se î ntrerupe aerare a, secreț iile sta gnează și devin medii
de cultură pentru microbi iar atunci apare sinuzita.
Cercul vicios al sinuzitei se prezintă cu: diminuarea ventilației, modifică ri de ph, tul burări ale
schimbă rilor gazoase, leziuni ale cililor și ep iteliului, c reșterea receptivitî ții mu coasei la infectie,
inflamație, supuraț ie. [15]
Funcția exactă a sinusur ilor paranazale nu este bine ințeleasă. Posibile funcții pot fii: reducerea
greutății craniului, umidificarea și î ncalzirea aer ului inspirat, ajută la rezonan ța sunetului. [23]

9
3. Noțiuni de fiz iopatologie

În patologia nazală sunt mulți factori ce pot provoca tulburări fiziopatologice prin alterarea
uneia sau alteia din funcțiile pituitarei. Dintre acești factori cei mai importanți sunt: factorii de
ambianță (aerul umed, rece, poluat), factorii mecanici (obstructivi), factorii alergici, factorii
vasomotori (hiper – sau hipotrofianți), factori metabolici dar și infecțioși (virusuri, bacterii,
ciuperci).
Patologia include anumite elemente : ostia sinusuri lor poate f i îngustată sau pot să apară
disfuncții ale aparatului ciliar și secreții ale sinusurilor . Îngustarea ostiumului duce la obstrucție
nazală. Atunci cand secrețiile din cavitatea nazală stagneză și se suprainfectează poate să apară
insuficiență re spirator ie. [36]

4. Clasificare

3.1. În funcție de evoluț ie
4.1.1. Sinuzită acută
Sinuzita acută este de obicei cauzată de o infecție virală respiratorie superioară urmată de
o infecție bacteriană , ce poate f i cauzată de una sau mai multe specii de bacterii: streptococci,
pneumococci. [35]
Sinuzita acută are o durată de pa tru saptămâ ni sau mai puț in. La pacienții imunocompetenți
este de cele mai multe ori vorba de o infecți e virală dar poate f i și una bacteriană unde se implică
aproape î ntotdeauna Stafilococul auriu. Ea afectează 1% până la 5% d in populația adultă în fiecare
an în Europa. [33] În Statele Unite ale Americii s -au determinat milioane de persoane pe an cu
sinuzită acută . De obicei poate fi cauza ca ră spuns la infecții virale sau rinită alergică. Sinusurile
paran azale devin inflamate atunci când mucusul nu se mai poate scurge î n mod corespunzător
oferind un mediu în care bacteriile pot prospera . [9]
Pacientul cu sinuzită acută prezintă congestie nazală , dureri faciale, cefalee, dureri în zona
urechilor , febră , hiposmie, blocarea că ilor de dranaj a sinusurilor, care este sufici ent de gros,

10
purulent. Ea este însoțită î ntotdeauna de inflamarea mucoasei nazale , termenul fiind de
rinosinuzită . [34]
Durerea de cap este cauzată de presiunea de mucus împotriva cavităților sinusurilor atunci
când este incapabil să se scurgă în cavitatatea nazală din cauza inflamaț iei. [50]
În sinuzita acută , obiec tivele tratamentului este de a îmbunătăți drenarea ș i de a controla
infecț ia, cu prosoape umede, fierbinți peste nivelul sinusurilor afectate și băuturi calde care ajută
la vasoconstricț ie. [35]
Diagnosticul se bazează de obicei pe semne și simptome clinice . Imagistica nu este indicată
in sinuzita acută cu excepț ia cazurilor când există complicaț ii. [44]
Aceste complicații potenț ial letale au nevoie urgentă de evaluare cu înaltă rezoluție de
scana re de tomografie computerizată . [20]
Sinuzitele acute, atât virale cât și bacteriene, pot deveni infecții cronice dacă persistă mai
mult de 3-8 săptămâ ni. Diagnosticul este dat de medic p rin evaluarea examenului fizic și istoricul
bolii ș i foarte important pentru orientarea tipul de tratament. Pentru tratamentul sinuzitei acute
este suficientă administrarea unuia sau mai multor age nți decongestionanț i. [45]

4.1.2. Sinuzita cronică
Este o boală comună caracterizată prin inflamarea mucoasei sinusale ce trebuie tr atată cu
seriozitate Orice blocaj sinusal poate duce la inflamația sinusurilor. Principala deosebire între
sinuzita acută și cea cronică este că sinuzita cronică durează timp de 12 să ptămâni sau mai mult.
[37]
Sinuzitele cronic e apar după una sau mai multe episoade de sinuzita acută dar pot evolua
și de la î nceput cronic. Este una din cele mai răspâ ndite boli din Statele Unite, ce afectează
persoanele din toate categoriile de vâ rstă. Sinuzita cronică de cele mai multe ori sunt continuă ri
ale sinu zitei acute netratate . [25] La dezvoltarea sinuzitei cronice pot participa și anumiți factori:
rinită alergică s au insuficiență respiratorie. [13 ] Tratarea rinosinuzitei dar și a patologiei asociate
îmbunătățește efica citatea tratamentului. Atunci câ nd pacienții cu rinită alergică și cu rinosinuzită
nu răspund la tratament trebuie l uat în calcul și un posibil astm pentru a putea fi controlat și să
amelioreze starea pacientului.

11
Sinuzita cronică poate fii legată de anumite al ergii, factori de mediu precum și alți factori
ce interacționează cu anumite bacterii. Ca și sinuzita acută, sinuzita cronică prezint ă semne ș i
simptome similare , inclusiv rinoree purulentă, presiune ș i durere facial ă, congestie nazală, tuse
productivă . De cele mai m ulte ori durerea este mai severă în sinuzita acută . [33]
CT-ul este recomandat în anumite cazuri, atunci când există semne ale complicațiilor,
afecțiune foarte gravă sau la pacienții imunocompromiș i unde pot provoca sinuzite grave sau
chiar fatale. [21] Semnele imagistice sugestive pentru sinuzita cronică sunt: îngroșarea
mucoaselor, opacitatea sinus urilor , chisturi de retenție, și modificări ale oaselor , cum ar fi osteita
și polipoza. [7]

3.2. În funcț ie de etiologie
3.2.1. Sinuzite rinogene
Rinoreea este muco purulentă, de origine bacteriană, virală sau fungică . Diagnosticul de
certitudine se pune pe baza unui examan radiologic. Simptomatolgia constă în cefalee și rinoree
minimă. Atunci când ostimul sinusal se blochează se produce stagnarea mucusului. [16]

4.2.2. Sinuzite alergice
Sinuzita alergică este de cele mai multe ori insoțită de conjunctivită alergică care duce la
mâncărime nazală, lă crimare a ochii lor, prurit la nivelul urechii și a gâ tului, stră nut. Rinita alergică
este definită clinic ca o tulburare simptomatică a nasului indusă după expunerea la alergeni de o
inflamație mediată de IgE. Simptome le rinitei alergice pot sa apară numai în timpul sezoanelor
specifie . [31]
La pacienții cu sinuzita alergică , tratamentul simptomelor nazale ș i semnele de edem de la
nivelul mucoaselor pot provoca obstrucț ia căilor sinusuril or. Uneori sinuzita este cauzată de
ciuperci cum ar fi sinuzita fungică ce descrie o infecție produsă de speciile genului Aspergillus.
[23]
Sinuzita fungică alergică este o boala neinvazivă și poa te implica o opacifiere completă a
mai multor sinusuri paranazale. Este foarte imporatant să se de osebesacă sinuzita alergică și

12
fungică de cea bacteri ană cronică sau alte forme de sinuzite deo arece tratamentele variază in mod
semnificativ. [43]

4.2.3. Sinuzite odontogene
Aceste a se produc atunci cand membrana sinu sală este deteri orată, cum ar f i infecții ale
maxilarului, a dinț iilor, leziuni dentare , intervenț ii chirurgicale maximo -faciale. Sinuzita maxilară
odontogenă este rezultatul bacteriilor î n cav itatea bucală. Simptomele sugestive sunt rinoreea,
miros ș i gust fetid, durere sau hipersensibilitate d entară . Imaginistica radiologică furnizează
informații utile în dia gnosticarea sinuzitei odontogene. [39]

4.3. După localizare sinuzitele sunt:
4.3.1. Maxilare
Sinuzita maxilară este forma cea mai întalnită. Cea mai comună formă de sinuzită maxilară
este cea odontogenă. Aceastea se produc atunci c ând exista leziuni dentare . Netratată p oate duce
la complicații orbital e, de ceea trebuie sa fie diagnosticată la timp. [49]
Factorii favirizanți sunt determinați de patologia dinților inclusiv în urma accidentelor și
complicațiilor unor tratamente stomatologice. Sinuzita maxilară acută înfățișează un debut relativ
brusc și se manifestă prin semne și simptome sugestive cum ar fi: dureri dentare, cefalee, rinoree,
senzație de presiune în regiunea geniană. hiposmie, cacosmie. Sinuzita maxilară cronică este cea
mai întâlnită formă clinică si se poate instala de la început sub această formă, datorită prezenței
leziunilor dento -parodontale croni ce sau poate fi rezultatul cronicizării sinuzitei maxilare acute.
Tratamentul principal constă î n profilaxie cu depistarea precoce a leziunii dar și cu un tratament
medicamentos sau chirurgical în funcție de situația clinică. [ 38]

4.3.2. Etmoidale
Spre deosebire de sinuzita maxilară, cea etmoidală este mai puț in comună.
Simptomatologi a const ă in cefalee, febră, obstrucție nazală, durere între ochi și un discomfort la

13
nivelul nasului. Infecția sinusurilor etmoidale poate afecta și sinusurile frontale și cele maxilare
deoarece fluidul acest or sinusuri se drenează prin sinusurile etmoidale. [18]

4.3.2. Frontale
Cel mai frecvent este precedată de o infecție respiratorie virală. Semnele majore includ:
dureri de cap frontale, ri noree purulentă, hiposmie sau anosmie, febră. [25]

4.3.3. Sfenoidale
Este o afecțiune mai puțin frecventă. Tomografia ș i RMN sunt necesare pentru
diagnosticarea sinuzitei sfenoidale. Complicațiile includ meningita, osteomelita, pierderea vederii.
[8]

5. Diagnostic clinic

5.1. Evaluare clinică
Diagnosticul de sinuzit ă se pune pe baz a simptomelor unde este necesar ă și o examinare
fizică. Sinu zita acută prezintă simptome ce durează mai puțin de 12 săptămâni. Poate exista blocaj
nazal, obstrucție sau congestie nazală, secreție nazală, durere facială, pierderea mirosului. Nu este
neaparat nevoie de imagistică cu excepția cazurilor complicate. La sinuzită cronică simp tomele
durează mai mult de 12 săptămâni și prezintă două sau mai multe simptome. [22]
Principiu pe baza cărora se face clasificarea pentru diagnosti carea sinuzitei acute la adulți
se stabilite în baza prezenței simptomelor majore și minore ce au fost elaborate de către Grupul de
Lucru asupra Rinosinuzitei al Academiei Americane de Otorinolaringologie — Chirurgia Capului
și a Gîtului.
Sinuzita este dia gnosticată dacă se constată două trăsături caracteristice majore sau o
trăsătu ră caracteristică majoră și două moinore . [2]

14

Caracteristici majore Caracteristici minore
– Discomfort facial
– Obstrucție nazală
– Secreție nazală
– Hiposmie
– Febră – Cefalee
– Oboseală
– Dureri dentare
– Tuse
– Senzație de presiune la urechi

Pentru a diagnostica ș i a trata infecțiile sinusurilor paranazale in mod corespunzător,
medicul trebuie sa aibe cunoștiințe despre etapele de dezvoltare. Dezvoltarea sinusurilor
paranaz ale incepe în a treia săptămâna de gestație și continuă pană la maturitate. În timpul vizitei
medicale, otolaringologu l va examina mucoasa nazală după aplicarea unui vasoconstrictor.
Medicul poate examina secreția prin endoscopie nazală, care se realizează cu un telescop mic,
luminat. Este o procedură ce se realizează în mod obișnuit după aplicarea unui decongestionat
nazal. Endoscopia nazală oferă o examinare detaliată a cavității nazale. Se va examina culoarea
secreției nazale, prezența unor polipi și str uctura septului nazal. Și palparea zonei frontale este
foarte importantă deoarece poate determina o sensibilitate. [42]
Cei mai mulți pacienți sunt predispuși să facă sinuzită ma xilară, cauzată de o infecție
dentară de aceea se va face și o examinare a dinților. Pentru a face diferența dintre sinuzită acută
bacteriană de alte tipuri de sinuzită se va lua în calcul un număr semnificativ de semne și simptome.
Factorii predispozanți sunt: obstrucția mecanică(polipi, traumatisme, corpi străini), deviație de sept
nazal, schimbare climă,fumat, infecții dentare, diabet zaharat. [19]

5.2. Imagistică
Diagnosticarea imagistică se poate face prin radiografie, CT dar și RMN. În cele mai multe
cazuri metoda preferată a imaginii este CT -ul. Pacienții cu simptome persistente vor face CT a
sinusurilor. Este foarte bun pentru identificarea pacienților cu sinuzită cronică fiind o modalitate
ce permite evaluarea structurilor osoase. RMN -ul este utilizat cel mai mult pentru evaluarea

15
structurilor ale țesuturilor. Poate determina și gradul de complicații ale sinuzitei, intracraniană și
orbitală. [42]
Tomografia computerizată oferă informații importante despre structura nazală. Nu este
necesară o pregătire specială însă femeile trebuie să comunice dacă există o posibilitate de sarcină.
O scanare CT este una din cele mai sigure mijloace pentru diagnosticarea sinuzitei. [1]

6. Evoluție

6.1. Complicații
În cazuri foarte rare infecțiile sinusurilor se pot răspândi în afara cavității. Pot să apară
complicații intracraniene sau orbitale. Sinusurile etmoidale sunt situate între cavi tatea nazală și
orbită , prin urmare, infecția se poate răspândi cu ușurință de la sinusul etmoid la orbită.
Complicații le intracraniene pot apă rea adesea la pacienț ii cu rinosinuzită acută bacteriană cum ar
fii: empiemul subdural, empiem epidural , abces cerebral ș i meningita . Acești pacienț i acuză dureri
de cap severe, asociate cu febră mare, modificări ale vederii, gât inț epenit , confuzie dar și convulsii.
[10]

6.2. Prognostic
Din cauza naturii sale durabile poate deve ni o cauză persistentă a morbidității. S inuzita
cronică este asociată cu itensificarea astmului si complicații grave cum ar fi meningita care poate
duce la mortalitate și morbiditate semnificativă. Rezultatele sunt satisfăcătoare atunci cand
pacienții sunt diagnosticați precoce și tratamentul este unul adecvat. Pacienții cu sinuzită acută
necomp licată, tratați în mod corespunz ător vor avea o recuperare compl etă. [24]

16
7. Tratament

7.1. Local
Medicul va pune întrebări cu privire la eventualele alergii. În alegerea antibioticelor se vor
lua în calcul mai mulți factori, printre care: eficacitate, efecte secundare, alergii, rezistența la
anumite antibiotice, medicamente administrate anterior, afecțiuni medicale
. Ca și antibioticele, steroizii inhalatori și decongestionantele se vor prescrie de medic.
Aces tea sunt indicate în mod normal timp de câteva zile pentru a îmbunătăți ventilația și drenarea
sinusurilor paranazale. Ele nu ar trebui să fie utilizate la pacienții hipertensivi, în glaucom, pacienț ii
care iau antidepresive deoarece acestea pot duce la reacții adverse. [40]
Antihistaminicele sunt benefice pentru reducerea obstrucției comp lexului ostiomeatal la
pacienții cu alergii și sinuzită acută dar nu sunt recomandate pentru a fi folosite de zi cu zi deoarece
poate complica drenajul. [46]
Durata tratamentului este de obicei între 10 și 14 zile. Sinuzita cronică necesi tă mai mult
timp de vindecare, între 4 si 6 săptămâni. În sinuzită acută antibioticul adesea folosit este
Amoxicilina 500 mg, per os la fiecare 8 ore, Erotromicină 250 mg per os la fiecare 6 ore sau
Trimetoprim sulfametoxazol , 80/400mg la fiecare 6 ore. La copii se folosesc antibiotice similare
cu doze ajustate la greutatea corporală. [32]
Antihistaminicele sunt prescrise decât dacă este vorba de sinuzită virală . Cele mai adesea
în sinuzită acută sunt folosite decongestionantele nazale. Cortico steroizii pot f i o aleg ere pentru
taratarea locală a sinuzitei cronice fiind agenți antiinflamatori puternici ce îmbunătațesc congestia
nazală. La pa cientii imunodeprimați poate fi necesară terapia cu antimicrobiană. [42]

7.2. Chirurgical
Pentru pacienții la care nu răspund terapia cu antibiotice, aceștia pot necesita un tratament
chirurgical. În funcție de sursa de obstrucție, se folosește diferite instrumente pentru a elimina
țestul ce cauzează blocajul nazal. Aceste proceduri sunt efectuate intranazal cu ajutorul unui
endo scop pentru a vizualiza cavitatea nazală și sinusurile. Scopul principa l este de a restabili

17
funcționarea normală a sinusurilor. Cele mai frecvente cazuri de operație sunt sinuzitele maxilare
odontogene. [4]
În funcție de sursa de obstrucție, se folosește diferite instrumente pentru a elimina țestul ce
cauzează blocajul nazal .
Chirurgia funcțională a sinusurilor paranazale constă în unele cazuri lărgirea spațiilor de
drenaj, dar și lărgirea osti umului sinusal . Lărgirea ostiumului sinusal nu este obligatorie, dar se
practică în cazul în care este necesară o siguranță mai mare a reușitei tratamentului. Cura
endoscopică a acestor malformații este suficientă pentru vindecarea sinuzitei. [29]

8. Profilaxie

Profilaxi a constă cel mai mult în c urățarea nasului ș i rezolvarea din timp a obstrucț iei
nazale (deviaț ia septului nazal, hipertrofia cornetelor nazale inferioare) .[68] Este foarte
important ca pacienț ii să prevină infecțiile în curs de dezvoltare prin evitatul persoanelor deja
infectate . Spălatul pe mâini este necesar și foarte important să trateze afecțiunea cu seriozitate
și promptitudine. [26]
O hidratare corectă și un regim bine echilibrat poate ajuta o rganismul să reziste la
infecție. [47] Se consideră că fumul de țigară poate irita sinusurile și cel mai indicat este să se
renunțe la fumat dar și la evitarea frigului și a cădurii excesive.

18
II. PARTEA SPECIALĂ

1. Scopul cercetării
Cercetarea are ca scop an aliza detaliată a pacienț ilor ce prezintă infecții a sinusurilor
paranazale, intern ați în secția de ORL în vederea indentificării factoriilor determinanț i dar și
analiza modificărilor clinice și paraclinice. Pacienții au fost investigați printr -un examen ORL
unde s -au cercetat semnele și simptomele pentru stabilirea unui diagnostic corect.

2. Obiectivele
Principalele obiective includ diagnosticarea pacienț iilor cu infecții ale sinsurilor
paranazale, evidențierea în funcție de sex și vârstă, mediu de proveniență, identificarea factorilor
de risc, simptomele dominante dar și analizarea stării paciențiilor după administrarea
tratamentului.

3. Ipoteze de cercetare
Pacienții cu infecții a sinusurilor paranazale au fost cercetați de pe secția ORL, internați
într-un interval de 4 ani, numărul lor fiind de 94.
Ipoteze
1. Frecvența paciențiilor internați cu infecții a sinusurilor paranazale este relativ mare
2. Presupunerea factorilor de risc poate diminua patologia
3. Cunoașterea semnelor și simptomelor este importantă p entru solicitarea unui control medical
4. Cunoașterea metodelor de investigații presupune cu usurință efectuarea lor de către pacienți

4. Material și metodă
Am efectuat un studiu retrospectiv , pe un lot de 94 de pacienți diagnosticați și tratați
pentru infecții a sinusurilor paranazale, fiin d internați pe o perioadă de 4 ani. Studiul s -a efectuat
în Spitalul Mârzescu, pe secția ORL.

19
Datele au fost prelucrate din foile de observație ale paciențiilor și constau în date despre
vârstă, sex, mediu de proveniență, ist oricul bolii, antecedente personale, fiziologice și patologice,
simpotomele și medicamentele folosite.

5. Rezultate si discutii
În Statele Unite, mai mult de 30 milioane de persoane sunt diagnosticate cu sinuzită în
fiacare an, afectând 1 din 7 persoane. Sin uzita este mai frecventă de la începutul toamnei pâna la
începutul primăverii. Potrivit The National Ambulatory Medical Care Survey , aproximativ 14%
dintre adulți declară un episod de rinosinuzită pe an, femeile având mai multe episoade decât
bărbații, 20 ,3% comparativ cu 11,5%
Conform studiului efectuat , am diagnosticat 94 de pacienți cu infe cții ale sinusurilor
paranazale, pacienți ce au fost internați pe secția ORL, la Spitalul Mârzescu, Brașov.

20
Rapor tat la sex, datele de literatur ă arată că sinuzita este diagnosticată mai mult la femei
decât la bărbați. Incidenț a sinuzitelor este mai mare la sexul feminin, aproximativ două treimi.
Studiul meu arată ca din cele 94 de cazuri incidența infecț iilor sinusurilor este mai mare la
sexul feminin decât cel masculin ceea ce confirm ă datele de literature.

În urma analizei lotului de studiu putem spune că atâ t persoanele de sex feminin cât și
cele de sex masculin pot prezenta infecții ale sinusurilor însă se poate observa c ă în lotul
pacienților, incidența este mai mare la grupa de vârstă 17 -30 de ani cu o pondere de 26,60% din
53,2046,80
feminin
masculin
Figura 1: Repartiția cazurilor în funcție de sex

21
numărul total de pacienți (94 de pacienți). Procentul scade o dată cu creșterea vârstei astfel încât
la pacienții cu vârstă peste 70 de ani s -au constat doar 3 cazuri .
.

Analizând figura 3 pu tem observa că procentul bolnav ilor cu infecții ale sinusurilor este
foarte mare în mediu urban având un procent de 78,72% compartiv cu cel di n mediu rural de
21,28%.
Având rezultatul putem consta că și cei din mediu urban , unde așteptările erau mai mari , nu
cunosc inform ațiile asupra a ceea ce înseamnă rinosinuzita. Atât cei din mediu urban cât și cei
din mediu rural au o frecvență sc ăzută a controalelor periodice medicale.

0.0%0.2%0.4%0.6%0.8%1.0%1.2%1.4%1.6%
17-30 ani 31-40 ani 41-50 ani 51-60 ani 61-70 ani >70 ani
Barbati
Femei
Figura 2: Repartiția cazurilor în funcție de vârstă și sex

22

Analizând lotul studiat în ceea ce privește repartiția pe grupe de vârstă, observăm că întâlnim
această patologie de la 17 pâ na la 75 de ani . După cum se observă în grafic incidența infecției
sinusale crește cu fie care decadă de vârstă ajungând la maximum de incidență la vârsta de 17-30
de ani, unde a crescut cu aproximativ 50% mai mult față de pacienții peste 60 ani. . Faptul că in
decadele peste 70 de ani numărul de cazuri este mai mic se datorează și faptului că pacienții din
acest sector de vârstă sunt mai puțini.
Conform graficului pacienț ii studiați cu vârstă cuprinsă între 17 -30 de ani au avut cea mai
mare pondere ceea ce ne determină să consider ăm că la intervalul acesta de v ârstă c ontroalele
medicale ar trebui să se realizeze mai frecvent și să fie moni torizați mai ate nți.

78,72%
21,28 %
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%100.00%
urban
rural
Figura 3: Repartiția cazurilor în funcție de mediu de proveniență

23

Simptomatologia clinic ă a infecțiilor sinusale este diversă și depinde foarte mult de
evoluție și etiologie fiind determinată de localizarea acesteia.
Analizând principalele simptome care au determinat prezentarea și internarea pacienților
în secția de ORL cu infecții ale sinusuri lor paranazale s -au constatat că simptomele sugestive
sunt: cefalee, rinoree, obstrucție nazală, durere hemifacies dar și hiposmie.

Figura 4: Repartiția cazurilor pe v ârstă
051015202530
26,31% 12,76% 21,27% 20,21% 15,95% 3,19%
17-30ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
61-70 ani
>70 ani

24

.
În urma analizării rezultatelor studiului efectuat, putem observa că aproape 60% din
pacien ți prezintă sinuzită cronică. Acest fapt este explicat și de distribuția pe grupe de vârstă a
lotului studiat dar și a faptului ca mulți dintre aceștia așteaptă să treacă de la sine sau o tratează
singuri , incorect. Pacienții trebuie să beneficieze de un diagnostic corect și tratat cu seriozitate
doarece în lipsa unui tratament cu antibiotic infecția se poate complica cu extinderea ei.
73,40 %
54,25 %74,46 %
13,83 %19,15 %
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
cefalee rinoree obstructie nazala durere hemifacies hiposmie
Figura 5: Repartiția cazurilor în funcție de simptomele prezente

25

Conform datelor de literatură"Compendiu de chirurgie oro -maxilo -facială" sub redacția
Alexandru Bucur s -a constatat că aproximativ 20% din toate infecț iile, sinusurile maxilare sunt
cauzate de afecțiuni dentare..
Analizând lotul de 94 de pacienți putem obs erva că un procent foarte mare, de aproximativ
80% prezintă sinuzită maxilară. Se poate constat a că pacienții nu au o educație corespunzătoare
privind igiena dentară și se prezintă târziu la un control medical. Acești pacienți trebuie să consulte
medicul s tomatolog în timp util dacă suspectează prezența unei infecții dentare.

012345678
59,57 %
40,42 %
Sinuzita cronica
Sinuzita acuta
Figura 6: Repar tiția cazurilor în funcție de evoluție

26

În cazul studiul efectuat pe un lot de 94 de pacienți s -au constatat că aceștia prezentau și
alte afe cțiuni: insuficiență respiratorie , sindrom inflamator, hipertensiune arterial ă, diabet
zaharat.
Conform gra ficului rezultă că cea mai frecventă afecțiune asociată sinuzitei este
insuficiența respiratorie.

47,87 %
29,79 %3,20 %1,06 %7,45 %10,63 %
sinuzite maxilare acute sinuzite maxilare cronice sinuzite alergice
sinuzite sfenoidale sinuzite etmoidale sinuzite frontale
Figura 7: Repartiția cazurilor în funcție de sinuzită

27

În funcție de numărul de spitalizare s-au constatat foarte multe cazuri în care durata de
spitalizare este cuprinsă între 3 și 10 zile, unde cei mai mulți dintre aceștia au fost diagnosticați
cu sinuzită maxilară. La pacienții cu durata de spitaliz are mai mare, peste 11 zile întâlnim pe
lângă sinuzită ș i patologie asociată, diabet zahar sau deviație de sept nazal. Acești pacienți au
necesitat un tratament pe o perioadă mai lungă de timp .

0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%50.00%
Insufienta respiratorie
Sindrom inflamator
HTA
Diabet zaharat
Figura 8: Repartiția cazurilor în funcție de alte afecțiuni

28

Conform unui articol se consideră că devierea septului nazal este extrem de comună și că
prezintă o frecvență de 22%.
În urma studiului meu s-a constatat că sinuzita apare frecvent în sezonul rece, în lunile
noiembrie -martie și că cei mai mulți dintre ei lucrează intr -un mediu poluat unde este umezeală
și frig. Se mai poate observa că 50% dintre pacienți au deviație de sept nazal și aproximativ 15%
prezintă focare dentare.

Figura 9: Repartiția cazurilor în funcție de numărul de spitalizare și sex
1.00%10.00%19.00%28.00%37.00%46.00%55.00%
3-10 zile 11-20 zile >30 zile
masculin
feminin

29

În urma cercetării s -a constatat că aproximativ 30% dintre pacienți au fost internați în luna
ianuarie , urmată de luna februarie, martie dar și octombrie. Analizând aceste detalii putem să
presupunem că sinuzita se manifestă în special în sezonul rece.

0.00%4.00%8.00%12.00%16.00%20.00%24.00%28.00%32.00%36.00%40.00%
deviatie sept nazal
infectii dentare
sezon rece
conditii de munca ( frig, umezeala,
noxe )
Figura 10: Repartiția cazurilor în funcție de factorii favorizanți

30

Datele din literatur ă arată ca efectul fumatului nu este bine conturat dar existe anumite efecte
nocive asupra sistemului respirator.
Analizând figura 10 a st udiului meu, dintre cei 94 de pacienți, 60% au confirmat că sunt
fumători.
Datele mele susțin și alte articole unde majoritatea pacienților diagnosticați cu sinuzită erau
fumători unde putem admite în mod prealabil că fumatul poate fii un factor favorizant. Figura 11: Repartiția cazurilor în funcție de luna internării 0481216202428323640
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

31

Diagnosticul este pus de către un medic ORL pe baza unui examen clinic și a investigațiilo e
paraclinice. Cele mai frecvente investigații efectuate au fost computerul tomograf și radiografia
sinusurilor. Pe imaginile CT al pacienților au fost evaluate aspectul mucoasei și prezența unor
modificări patologice.
Ȋn lotul de studiu de 94 de cazuri se constată că majoritatea pacienților care au fost
diagnosticați cu infecții ale sinusurilor au efectuat CT-ul și radiografie ceea ce ne determină să
considerăm că acestea sunt cele mai utilizate metode de investigație pentru diagnosticarea
sinuzit ei.

60%40%
fumatori
nefumatori
Figura 12: Repartiția cazurilor în funcție de obiceiul de a fuma sau nu

32

În lotul de studiu de 94 de cazuri cu vârstă între 17 -73 de ani se constată ca majoritatea
pacienților nu au luat antibiotice înaintea internării ceea ce ne deter mină să considerăm că acești
pacienți au avut un debut brusc al simpotomatologiei si s -au adresat direct unui seviciu de
urgențe.
Scopul tratamentului cu antibiotic conform antibiogramei este îndepărtarea completă a
germenilor patogeni astfel antibioticul ales trebuie să aibe un spectru adecvat conform
indicațiilor antibiogramei.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
computer tomograf la nivelul
sinusurilor anterioare si posterioare
radiografie anterioara si posterioara
de sinusuri
Figura 13: Repartiția cazurilor în funcție de invetigațiile radiologice

33

În urma cercetării tratamentului administrat s -a constatat faptul că toți paci enții au urmat
un tratament cu antibiotic. Cele mai folosite au fost Amoxicili nă (41,48%) și Cefort (35,10%),
urmate de Cefuroxim (13,82%) și Oframax (9,57%).
Conform studiului meu c el mai utilizat antibiotic a fost Amoxicilinacare face parte din
grupa de medicamente numite peniciline, cu spectru extins și acțiune antibacteriană.

012345678
67,02 %
32,98 %
Fara antibiotic anterior
Cu antibiotic anterior
Figura 14: Repartiția cazurilor în funcție de antibioticele administrate anterior internării

34

Analizând datele de studiu s -a observant că în cele mai multe cazuri valoarea VSH -ul este
crescut în schimb limfocitele au avut valori mai sc ăzute. Se poate constat că infeția este prezentă
datorată valorii crescute ale VSH dar și leucocitelor, valori ce au fost prelucrate din fișele d e
observației ale pacienților.
Valoarea crescută VSH -ul poate fi regasită în numeroase boli dar poate arata medicului ca
undeva ăn organism există o infecție acută sau cronică.
05101520253035404550
41,48%
13,82%35,10%
9,57%Ampicilina
Cefuroxim
Cefort
Oframax
Figura 15: Repartiția cazurilor în funcție de antibioticele folosite după internare

35

Conform studiul se constată că 64% dintre pacienți au folosit mai multe antibiotic e însă
o parte dintre aceștia ce au folosit un singur antibiotic ceea ce putem determina că au avut o
evoluție favorabilă a tratamentul prescris. . Este necesară asocierea de antibiotice deoarece
diminuează pericolul rezistenței bacteriene și crește eficacitatea terapeutică, fiind fol osită
în cazurile cu evoluție gravă.

0102030405060708090100
VSH Glucoza serica Neutrofile Leucocite Limfocite
Valori crescute
Valori normale
Valori scazute
Figura 16: Repartiția cazurilor în funcție de VSH, Glucoză serică, Neutro file, Leucocite și
Limfocite

36

În cazul studiului pe un lot de 94 de pacienți s -a constatat ca aproximativ 80% s -au
vindecat după exter nare. Analizând acest lucru putem constata că tratamenul ales cu antibiotice a
fost unul corect ales .
0102030405060708090100
64%36%
Un singur antibiotic
Antibiotice asociate
Figura 17: Repartiția cazurilor în funcție de folosirea antibioticelor

37

7. CONCLUZII

 Rinosinuzita este cea mai frecventă afecțiune medicală
 În lotul de stiudiu s -a observat că cei mai mulți dintre pacienți au prezentat sinuzită
maxilară
 Factorul favorizant cel mai frecvent a fost deviația de sept nazal
 În funcție de repartiția pe sexe s -a constatat că sexul femini n a fost cel predominant
 Antibioticul cel mai utilizat a fost Amoxicil ina
 Cele mai utilizate metode de investigație au fost computerul tomograf și ra diografia la
nivelul sinusurilo r

1.00%11.00%21.00%31.00%41.00%51.00%61.00%71.00%81.00%91.00%
75,53 %
24,46 %
Vindecat
Ameliorat
Figura 18: Repartiția cazurilor în funcție de starea de la externare

38

DATE CLINICE

Datele pacientului
Date de identificare Caz nr 1 Caz nr 2 Caz nr 3 Caz nr 4
Nume și prenume I.E Z.P G.M B.I
Cum preferă să i se
spună Elena Piroska Maria Ionut
Vârsta 57 ani 44 ani 70 ani 32 ani
Sex Feminin Feminin Feminin Masculin
Data internării 16.06.2014 14.04 .2015 01.10 .2015 14.09 .2016
Secția unde este
internat Interne Interne Interne Interne
Data externării 27.06.2014 20.04 .2015 07.10 .2015 21.09 .2016
Înălțime 182 cm 168 cm 158 cm 183 cm
Greutatea 70 kg 52 kg 72 kg 67 kg
Temperatura 37,40C 38,60C 37,10C 36,50C
Puls 69 BPM 68 BPM 83 BPM 84 BPM
Respirație 18/min 17/min 16/min 16/min
TA 90/6 0 mmHg 110/7 0 mmHg 140/80 mmHg 130/70 mmHg
Mediul de
proveniență Urban Urban Urban Urban

39
Starea la externare Evoluție
favorabilă Evoluție
favorabilă Evoluție
favorabilă Evoluție
favorabilă

Date generale
Motivele spitalizării
Caz nr 1 Caz nr 2 Caz nr 3 Caz nr 4
Manifestări de dependență comune:
Manifestări
generale:
– durere la
nivelul
man dibular
drept
– secreții
mucoase
– dispnee
– rinoree purulentă
– cefalee
– stranut – cefalee
– obstrucție nazală
– rinoree
– transpirații calde,
abundente
– obstrucție
nazală bilatarală
– amețeli
– tuse seacă
– rinoree
mucopurulentă
Manifestări de
dependență
specifice: – durere la
nivelul
mandi bular
drept
– secreții
mucoase – dispnee
– rinoree purulentă
– cefalee
– stranut – cefalee
– obstrucție nazală
– rinoree
– transpirații calde,
abundente
– obstrucție
nazală bilatarală
– amețeli
– tuse seacă
– rinoree
mucopurulentă
Boli recente – nu are – nu are – hipertensivă
– diabet zaharat tip II – nu are

Operații recente – nu are – nu are – nu are – nu are
Fumat Nu fumează Fumător Nu fumează Fumător

40
Alergii alimentare Nu are Nu are Nu are Nu are
Alergii
medicamento ase
Nu are – Ampicilină
– Cefuroxim
– Algocalmin
– Nurofen Nu are Nu are
Alte alergii Nu are Nu are Nu are Nu are

Repere ale stării de sănătate
Greutatea Normoponderal Normoponderal Supraponderal ă Normoponderal
Apetit Normal Normal Normal Normal
Greață Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă
Vărsături
alimentare Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă
Dentiție Proteză absentă Proteză absentă Proteză parțială Proteză
absentă
Tegumente:
Tegumente ușor
palide
Tegumente
hiperemice Tegumente si
mucoase normal
colorate Tegumente
normal
colorate, uscate
Edeme
(tipul) Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă
Dietă
specială Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă
Balonare Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă
Zgomote
intestinale Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă

41
Scaun: 1 normal 1 normal 1 normal 1 normal
Folosește
acasă
laxative Nu folosește Nu foloseste Nu folosește Nu folosește

Se îmbracă
singur Da Da Da Da
Se îmbracă cu
ajutor Nu Nu Nu Nu
Trebuie
îmbrăcat Nu Nu Nu Nu
Se poate
deplasa singur Da Da Da Da
Se deplasează
cu sprijin Nu Nu Nu Nu
E imobilizat Nu Nu Nu Nu
Își poate folosi
membrele: Toate Toate Toate Toate
Își
efectuează
igiena
personală: Singur Singur Singur Singur
Personalitatea

42
Orientat
temporo –
spațial Da Da Da Da
Tipul de
personalitate: Melancolic Melancolic Melancolic Melancolic
Autopercepe re
modificată de
spitalizare Nu Nu Da Nu
Surse de stres
– spitalizarea – spitalizarea spitalizarea – spitalizare a
Relația cu
ceilalți
membri ai
familiei Bună Bună Bună Bună
Caracteristici specifice
Febră Da Nu Da Nu
Cu caracter – – – –
Erupție
localizată – – – –
Aspect
asemănător
cu – – – –
Pruriginoasă – – – –
Nepruriginoa să – – – –
Catifelată – – – –
Aspră – – – –
Macule – – – –

43
Vezicule – – – –
Papule – – – –
Cruste – – – –
Enantem – – – –
Poziție de
cocoș de pușcă – – – –
Opistotonus – – – –
Alt tip – – – –
Starea de
conștiență Bună Bună Bună Bună
Tipul de
modificare – – – –

Diagnostic medical
la internare – sinuzită
maxilară
cronică
dreaptă

– sinuzită maxilo –
etmoidală cronică – sinuzită
maxilară
cronică
– sinuzită
maxilară
cronică
dreaptă
la 72 de ore – sinuzită
maxilară
cronică
dreaptă
– sinuzită maxilo –
etmoidală cronică
supurată reacutizantă
– sinuzită
maxilară
cronică
bilaterală – sinuzită
maxilară
cronică
bilaterală

44
la externare – sinuzită
maxilară
cronică
dreaptă sinuzită maxilo –
etmoidală cronică – sinuzită
maxilară
cronică
bilaterală -sinuzită
maxilară
cronică
dreaptă
bilaterală

Probe de laborator

Explorare Valori detreminate Valori normale
Caz I Caz II Caz III Caz IV
VSH 10 mm /h 8mm/h 17mm/h 8mm/h 2.00 -15.00 mm/h
Glucoză
serica 92.8 mg/dl 92 mg/dl 185.3 mg/dl 87.4 mg/dl 75.00 -105.00 mg/dl
Numar
leucocite 10.82
10^3/ul 6.26
10^3/ul 9.99
10^3/ul 16.96
10^3/ul 4.00 – 10.00
10^3/ul
Limfocite # 2.95
10^3/ul 1.77
10^3/ul 0.85
10^3/ul 2.87
10^3/ul 1.00 -3.70
10^3/ul
Neutrofile % 64.1
10^3/ul 65.4
10^3/ul 90
10^3/ul 76
10^3/ul 37.00 -72.00
10^3/ul
Medicație Generală:
Ampicilina + – + –
Cefalexin – + – –
Dexametazona – + – +
Loratidina – + + –
Cefort – – + –
Refen – + – –
Algocalmin + – – +
Mometazona + – – –

45
Diazepam – – – +
Getamicina – – + –
Aerosoli + – – +

Diagnostice de îngrijire comune Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
1. Alterarea stării de nut riție datorită
incapacității de deglutiție manifestat prin dureri
faciale. + – – –
2. Alterarea calității somnului datorită
disconfortului fizic sau psihic, manifestat prin
stare generală alterată și anxietate + – – +
3. Alter area stării generale manifestat ă prin
astenie fizică marcată, fatigabilitate. + + + –

Diagnostice de îngrijire specifice Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
1. Alterarea temperaturii corpului datorită
infecției ma nifestată prin febră și traspirații
abundente + – + –
2. Durerea + – – –
3. Alterarea funcț iei respiratorii datprită
obstrucției nazale manifestată prin dispnee + + – –

Diagnostice de risc comune Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
1. Risc de alterare a integrității
tegumentelor datorită factorilor fizici
(frig, umezeală) manifestată prin
modificarea culorii mucoaselor. + + + +

46

Intervenții proprii comune Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
1. Creerea unei relații de încredere între
asistenta medicală și pacient. + + + +
2. Monitorizarea funcțiilor vitale (puls,
respirație, T.A , temperatură) și
notarea acestora în foaia de
observație . + + + +
3. Pregătirea fizică și psihică a
pacienților înainte de investigați și
recoltarea produselor biologice. + + + +
4. Umidifierea aerului și aerisirea
salonului + + + +
5. Schimbarea lenjeriei de pat de cȃte ori
este nevoie. + + + +
6. Implicarea familiei în îngrijirea
pacientului + + + +

Intervenții proprii specifice Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
1. Aplicarea compreselor umede pe frunte
pentru a -i scădea febra. + – + –
2. Supravegherea pacientului + + + +

Intervenții delegate comune Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
1. Administrarea tratamentului la indicația
medicului . + + + +
2. Crearea unei căi venoase. + + + +
3. Pregătirea materialelor pentru
investigații + + + +

47

Recomandări la externare comune Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
1. Evitarea frigului și căldurii excesiv e dar
și atmosfera poluată + + + +
2. Băi fierbinți + + + +
3. Consum lichide 2l /zi + + + +

Recomandări la externare specifice Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
1. Continuarea tratamentul prescris de
medic + + + +
2. Control ORL periodic + + + +
3. Regim igieno -dietetic + – – +

Diagnostice comune :

1. Diagnostic de îngrijire comun : Alterarea calității somnului datorită disconfortului fizic sau
psihic, manifestat prin stare generală alterată și anxietate
Obiectiv :
 Pacientul să fie echilibrat fizic și psihic
Intervenții
proprii:
 Crearea unui ambient plăcut
 Asigurarea unei legături între pacient și familie
 Furnizarea unor mijloace de comunicare de care are nevoie
 Încurajarea pacientului la activități

Intervenții
delegate: Administrarea tratamentului prescris de medic

48

Diagnostice specifice

1.Diagnostic de îngrijire specific cazului nr 1: Durerea
Obiectiv:
 Evaluarea durerii ș i reducerea până la dispariția acesteia

Intervenții
proprii:
 evaluarea gradului de durere
 precizarea caracteristicilor acesteia
 evaluarea stării de sanatate a pacientului
 educarea pacientului să anunțe medicul, asistenta medicală asupra manifestărilor ce apar
 Educarea pacientului să folosească comprese calde pentru combaterea durerii dar și tehnici de
relaxare

Intervenții
delegate:
 Administrarea medicamentelor conform spuselor medicului.
 Colaborarea cu ceilalți membrii ai echipei medicale

49
2. Diagnostic de îngrijire specific cazului nr 2 Alterarea funcției respiratorii datorită obstrucției nazale
manifestată prin dispnee.
Obiectiv:
 Pacientul să prezinte o respirație cu frecvență normal ă

Intervenții
proprii:
 Supravegherea pacientului
 Așezarea pacientului într -o poziție favorabilă respirației
 Aerisirea salonului
 Creerea unui microclimat adecvat, evitând temperaturile scăzute

Intervenții
delegate:
 Administrarea medicamentelor la indicația medicului

3. Diagnostic de îngrijire specific cazului nr 3: Alterarea temperaturii corpului datorită infecției
manifestată prin febră și traspirații abundente
Obiectiv:
 Menținerea temperaturii în limite normale.
 Menținerea unei hidratări

50
Intervenții
proprii:
 monitorizarea temperaturii (temperatura trebuie luată la 4 -6 ore).
 evaluarea stării de sănătate urmărind descoperirile celorlalte semne asociate febrei (tegumente
calde, transpiratii)
 anunțarea medicului asupra temperaturii pacientului ți a modificărilor ce apar în temperatură.
 administrarea de lichide în cantitate supli mentară în funcție de pierderi.
 schimbarea hainelor ori de cate ori este nevoie.

Intervenții
delegate:
 administrarea antipireticelor, antibioticelor conform indicațiilor

4. Diagnostic de îngrijire specific cazului nr 4 Alterarea stării generale manifestată prin amețeli și tuse
seacă.
Obiectiv:
 Reducerea tusei până la dispariție
Intervenții
proprii:
 supravegherea pacientului
 asigurarea unui climat optim în salon
 aerisirea salonului

Intervenții
delegate:
 admin istrarea tratamentului indicat de medic

51
Diagnostice de risc

5. Diagnostic de risc: Risc de alterare a integrității tegumentelor datorită factorilor fizici (frig,
umezeală) manifestată prin modificarea culorii mucoaselor.
Obiectiv:
 menținerea integ ră a suprafeței cutanate
 evaluarea periodică a calității tegumentelor
Intervenții
proprii:
 evaluarea zilnică a intergrității tegumentelor
 evaluarea gradului de igienă individuală, aprecierea capacității de a -și menține singur igiena
tegumentelor

Intervenții
delegate :
 administrarea tratamentului prescris de medic

EVALUAREA CAZURILOR

Ca z nr.1
Pacient ă în vârstă de 57 de ani se internează pentru: dureri persistente în unghiul mandiular
ce iradiază în urechea dreaptă, secreții mucoase și obstrucție nazală.
Acesteia i s -au efectuat analize de laborator : hemoleucograma, biochimie, hematologice.
Tratamentul administrat pe parcursul spitalizării a constat în administrare de Ampicilină,
Paracetamol, Algocalmin dar și aerosoli.

52
Se externează cu rmătoarele recomandări:
 evitarea frigului și a căldurii excesive
 evitarea umidității și a aerului p oluat
 control periodic ORL

Caz nr.2
Pacientă în vârstă de 44 de ani se internează pentru: dispnee, rinoree purulentă, cefalee
intermitentă și anxietate.
Pe parcursul spitalizării i s -au efectuat analize de laborator dar și radiografia sinus urilor.
Tratamentul efectuat pe parcursul internării a constat în administrare de antibiotice,
antialgice, antialergice, antiinflamatoare locali cu reducerea obstrucției nazale și aerosoli.î
Se eternează cu următoarele recomandări:
 evitarea efo rtului intens
 evitarea atmosferei poluate
 evitarea frigului excesiv
 evitarea ștergerii nasului cu putere
 băi fierbinți
 control ORL peste o lună

Caz nr. 3
Pacientă în vârstă de 70 de ani se interneză pentru: cefalee, obstrucție nazală , transpirații
calde abundente. În timpul spitalizării s -au efectuat analize de laborator, radiografie de sinusuri
anterioare frontale .
Tratamentul abordat pe parcursul internării a constat în: antibiotice, antiinflamatore, aerosoli.

53
Pacienta se externeză cu următoarele recomadări:
 evitarea frigului
 băi fierbinți
 repaus fizic
 regim alimentar
 control ORL

Caz nr.4
Pacient în vârstă de 32 de ani se interneză: amețeli, obstrucție nazală bilaterală, tuse seacă
predominant matinală și rinoree muco -purulentă
Pe timpul spitalizării i s -au efectuat următoarele investigații: analize de laborator, radiografie
a sinusurilor, radiografie cervicală coloană profil, computer tomograf.
Tratamentul a constat în: antibiotic, vitamine, antiinflamatoare, aerosoli.
Se externează cu următoarele recomandări:
 evitarea expunerii la frig
 evitarea efortului
 respectare cu strictețe a tratamentului
 control ORL

54
BIBLIOGRAFIE

[1] Abduwani AJ, ZilinSkiene L, Colley S, Ahmed S. Cone beam CT paranasal sinuses versus
standard multidetector and low dose multidetector CT studies, 2016. Jan -Feb; 37(1)
[2] (Ah -See, K. Sinuzita (acută). Dovezi Clinice din Jurnalul Medical Britanic. BMJ Publ ishing
Group Ltd, 2015
[3] A John Vartanian, MD, MS, FACS, CT Scan of the Paranasal Sinuses, 2016 disponibil la
http://emedicine.medscape.com/article/875244 -overview
[4] ] A John Vart anian, MD, MS, FACS, CT Scan of the Paranasal Sinuses, Updated: Mar 21,
2016 disponibil la http://emedicine.medscape.com/article/875244 -overview
[5] Alberta Medical Association, Diagnosis and management of acute bacterial sinusitis: adults.
Summary of the Alberta clinical practice guideline. 2005
[6] Ameet Singh, MD, Conner J Massey, MD, Paranasal Sinus Anatomy , 2016
[7] A. A. Ameri MD1 . A. Eslambolchi MD2 . H. Bakhshandeh MD3 . Anatomic Variants of
Paranasal Sinuses and Chronic Sinusitis, 2015
[8] Ammar F. Mubaidin, MRCP, Mohammed A. Hairi, Sixth nerve palsy and sphenoidal
sinusitis, 2000; Vol. 5 (3): 174 -176
[9] Barbara J. Turner MD, MSED Sankey Williams, MD Darren Taichman, MD, PhD, Acute
Sinusitis, 2010,
[10] Berrzlin J. Ferguson, MD, Sarah K. Wise, Md, Adult sinusitis, 2015 diponibil la
http://care.american -rhinologic.org/adult_sinusitis
[11] Cezar Th. Nicule scu, Bogdan Voiculescu, Cristian Niță, Radu Cârmaciu, Carmen
Sălăvăstru, Anatomia și fiziologia omului, Compendiu, Editura Corint, București, 2009, pag 312
[12] Conf. Dr. ION ANGHEL, Dr. ALINA ANGHEL, Dr. ROXANA MATEI, Std. Med. OANA
ADRIANA ANGHEL, Partic ularități în chirurgia endoscopică rinosinusală, VOL. VII, NR.
2(26), AN 2012 pe la tratament

55
[13] C. Whittaker , Chronic sinusitis, Volume 10, Issue 3 , 2010
[14] Dana V. Wallace, MD, and Mark S. Dykewicz, MD, The diagnosis and management of
rhinitis, 2008
[15] Dr. Codrut Sarafoleanu, Rinologie, 2005, pag .5-18
[16] Dr. Dorin Codarcea Munteanu, Dr. Madalina Buzescu, ORL pentru cadre medii, Editura
Universitatii Transilvania din Brasov 2010
[17] Dr. Marcel Cosgarea, Rinologie
[18] Dr. Roxana Mateescu , Sinuzită etmoidală, disponibil la
https://www.farmaciata.ro/orl/item/25362 -sinuzita -etmoidala -cauze -simptome -si-prevenire
[19] Eric P. Skye, MD, R. Van Harrison, PhD, Jeffrey E. Terrell, M D, Denise H. Zao, MD,
Acute Rhinosinusitis in Adults, 2011
[20] Evans, K.L. (1998) Recognition and management of sinusitis. Drugs 56(1), 59 -71 (Evans,
K.L. (1998)
[21] EP3OS (Ghid de referință European în rinosinuzită și polipoză nazală 2007, ediția în lim ba română
2009)
[22] Fokkens WJ, Lund VJ, Mullol J, Bachert C, Alobid I, Baroody F, et al. European Position
Paper on Rhinosinusitis and Nasal Polyps 2012. Rhinol Suppl. 2012 Mar(23)
[23] Itzhak Brook, MD, Brian E Benson, MD , Linas Riauba, MD, Acute Sinusitis, 2017
[24] Itzhak Brook, MD, MSc, Chronic Sinusitis, 2016, disponibil la
http://emedicine.medscape.com/article/232791 -overview
[25] Itzhak Brook, Bacteriology of Acute and Chr onic Ethmoid Sinusitis, 2005. 43(7): 3479 –
3480.
[26] Jennifer Robinson, MD, Sinusitis Dos and Don'ts, 2016 disponibil la
http://www.webmd.com/allergies/tc/sinusitis -prevention

56
[27] Justin H. Turner, M.D., Ph.D. Devyani Lal, Md, Jayakar V. Nayak, Md, Ph.D, Nasal
Anatomy, 2015
[28] Kathleen M. Sarber, MD, Gregory Robert Dion, MD, MS, Erik K. Weitzel, MD, and Kevin
C. McMains, MD, Approaching Chronic Sinusitis, Volume 106, Number 11, November 2013
[29] Lori Lemonnier, MD, Sinusitis, 2015 dispnibil la http://care.american –
rhinologic.org/sinusitis_q_a?print
[30] Marvin P. Fried, MD, 2017, disponibil la http://www.merckmanuals.com/es –
us/hogar/trastornos -otorrinolaringol%C3%B3gicos/trastornos -de-la-nariz -y-de-los-senos-
paranasales/sinusitis
[31] Mark S. Dykewicz, MD, and Daniel L. Hamilos, MD, Rhinitis and sinusitis, 2010, volume
125, Issue 2 Supplement 2, Pages S 104
[32] Marvin P. Fried, MD, Sinusitis, Trastornos de la nariz y los senos paranasales, 2017,
dsiponib il la http://www.merckmanuals.com/es -us/professional/trastornos –
otorrinolaringol%C3%B3gico/trastor nos-de-la-nariz -y-los-senos -paranasales/sinusitis
[33] Marvin P. Fried, MD, Sinusitis, Nose and Paranasal Sinus Disorders, 2017, disponibil la
http://www.msdmanuals.com/professional/ear, -nose, -and-throat -disorders/nose -and-paranasal –
sinus -disorders/sinusitis
[34] Morcom S , Phillips N , Pastuszek A , Timperley D , Sinusitis, 2016 Jun;45(6):374 -7
[35] Marvin P. Fried, MD, Evaluación del paciente con trastornos nasales y faríngeos disponibil
la http://www.merckmanuals.com/es -ca/professional/trastornos –
otorrinolaringol%C3%B3gico/abordaje -del-paciente -con-s%C3%ADntomas -nasales -y-
far%C3%AD ngeos/evaluaci%C3%B3n -del-paciente -con-trastornos -nasales -y-
far%C3%ADngeos
[36] Murtaza Mustafa ,P.Patawari ,HM,Iftikhar,SC.Shimmi, SS.Hussain ,MM.Sien, Acute and
Chronic Rhinosinusitis, Pathophysiology and Treatment, Volume 4 Issue 2 || February 2015 ||
PP.30

57
[37] Perez -Pinas As, J. Sabate, A. Carmona. C.J.Catalina -Herrera and J. Jimenez -Castellanos,
Anatomical variations in the human paranasal sinus region studied by CT , 2000
[38] Prof. Dr. Alexandru Bucur, Ș.L. Dr. Octavian Dincă. Actualități în abord area patologiei
chirurgicale oro -maxilo -faciale, pag.40
[39] Regimantas Simuntis, Ričardas Kubilius, Silvija Ryškienė, Saulius Vaitkus, Odontogenic
maxillary sinusitis obscured by midfacial trauma, 17:29 -32, 2015
[40] Rhonda Wynn, MD, Sinusitis and Asthma, 2015 disponibil la http://care.american –
rhinologic.org/unified_airway
[41] Richard M. Rosenfeld , MD, MPH 1 David Andes , MD Bhattacharyya Neil, MD Dickson
Cheung , MD, MBA, MPH -C Steven Eisenberg , MD Theodore G. Ganiats , MD, Adult sinusitis,
2007 137, S1 -S3
[42] Roxanne S. Leung, MD, Rohit Katial, MD, The Diagnosis and Management of Acute and
Chronic Sinusitis , 2008
[43] Rochita V Ramanan, MD, MBBS, DNB, DMRD, Sinusitis Imaging, 2016 disponibil la
http://emedicine.medscape.com/article/384649 -overview
[44] Rosenfeld RM, Andes D, Bhattacharya N, Cheung D, Eisenberg S, Giants TG, Adult
sinusitis, Otolaryngol Head Neck Surg. 2007 137, S1 -31.
[45] Sfatul medicului, Sinuzita, disponibil la http://www.sfatulm edicului.ro/sinuzita
[46] Ted L Tewfik, MD, Medical Treatment for Acute Sinusitis, 2016
[47] TIMES HEALTH GUIDE, Sinusitis, disponibil la
http://www.nytimes.com/health/gui des/disease/sinusitis/overview.html
[48] The Journal of the American Medical Association, Acute Sinusitis, May 6, 2009 —Vol 301,
No. 17 diagnostic
[49] Ugincius P, Kubilius R, Gervickas A, Vaitkus S. Chronic odontogenic maxillary sinusitis.
Stomatologija 2006; 8:44 -8.

58
[50] Zara M. Patel, MD, Head aches and Sinus Disease, 2011, disponibil la http://care.american –
rhinologic.org/headaches_and_sinus_disease