Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă [624458]

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 1

CAPITOLUL I – NOȚIUN I GENERALE

I.1 REȚEL E DE COMUNICAȚII MOBILE

Evoluția comunicațiilor mobile se confundă, în mare măsură cu evoluția
radio comunicații lor. Astfel, transmisiile de mesaje între nave și uscat sau între n ave
reprezentau o practică obișnuita chiar și înaintea primului război mondial. Legăturile mobile
terestre apar în tre cele două războaie mondiale , de exemplu comunicațiile mobile ale poliției
din Detroit (1921) în bandă de 2 Mhz și sistemul de comunicație mobil din New York (1932).
După cel de al doilea război mondial și până la apariția sistemelor mobile celulare, se pot cita
câteva realizări importante ca sistemul B (Germania 1971), sistemul Loran (destinat navigației
maritime, cu începere din 1958), sist emul Shinkansen (Japonia 1964, pentru trenul de mare
viteză), sistemul IMTS (SUA, 1969) și altele. Totuși, dezvoltarea intensă a comunicațiilor
mobile se realizează doar după apariția circuitelor integrate și miniaturizarea realizată în
domeniul componente lor, deci după crearea condițiilor de miniaturizare a echipamentelor și
după realizarea unor surse de alimentare fiabile și cu dimensiuni relativ reduse. Pentru
realizarea unor rețele de dimensiuni mari, cu mulți utilizatori, având la dispoziți e o bandă de
frecvența limitată, s -a trecut la folosirea acoperirii celulare.
Telefonia mobil ă a cunoscut una din c ele mai rapide cre șteri și oferă cele mai populare
teleservicii. Mobilitatea este asigură tă prin accesul radio realizat prin statiile de baza.
Abonatul/u tilizatorul poate realiza apel indiferent de pozitia lui geografică și se poate depla să
în timpul convorbirii fără a fi afectată calitatea. Pentru a asigură mobilitatea abonatulu i, este
necesar ca statia mobilă să fie în contact radio permanent cu rețea ua de comunicații mobile.
Au fost dezvoltate până în prezent trei generaț ii distincte de sisteme celulare de
comunicații mobile.
Prima generați e de sisteme mobile celulare – în care sunt cuprinse sisteme NMT,
AMPS, TACS – dezvoltate dupa 1980 , este bazata p e tehnologii de comunicați e analogice
care au folosit multiplexarea cu diviziunea în frecvenț a – FDMA (Fre quency Division
Multiple Acces )
Ulterior sisteme le digitale de comunicații mobile utilizeaza tehnici de acces de
mutiplexare cu diviziune în timp (TDM A – Time Division Multiple Acces). GSM 900/1800
sunt sisteme digitale bazate pe comutați a de circuite care asigură servicii telefonice și de date
de la terminale miniaturizate mobile. Calitatatea comunicații lor este foarte buna și se asigură
utilizare efic ienta a spectrului de frecvenț a. Rata de crestere a comunicații lor mobile es te
foarte mare. În prezent sunt peste 2 .000 milioane d e abonati ai sistemelor de comunicații
mobile.
Urmatoarea etapa sistemelor digitale de comunicații mobile (numerică ) – foloseș te
procedeul de acces multiplu prin diviziunea în cod, CDMA ( Code Division Multiple Acces ).
Aceste sisteme au rezultat în urma cercetărilor în domeniul comunicațiilor cu spectru
împrăștiat ( Spread Spectrum ). Sistemele CDMA asigură o calitate acceptabilă a comunicației
chiar în cazul unui raport semnal/interferență mic și pot folosi același set de frecvențe în
fiecare celulă, ceea ce conduce la o creștere spectaculoasă a capacității.
Diversificarea serviciilor și dezvoltarea comunicații lor multimedia impun c resterea
vitezei de transmisie și eventual acces asimetric la Internet. Acestea au determinat
dezvoltarea în conținu are a sistemelor de comunicații mobile astfel ca au fost obținute
comunicații mobile de generați a a 2 -a (2G) și a 3-a (3G). Prima generați e a fost înlocuita
treptat între 1991 -1995 de sistemele de generați a a două (2G). Aceste sisteme, dintre care cel

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 2
mai cunoscut reprezentant este GSM, au și posibilitate limitata de transmisii date, cu viteze
mici. 2G a evoluat spre variante îmbunătățit , care permit sporirea vitezei de transmisie a
datelor prin introducerea unor tehnologii speciale ca HSCSD și GPRS (cu ultima se poate
atinge teoretic 172 kbit/s).
În urma dezvoltări i expl ozive a i nternetului a ap ărut necesitatea accesului digital la
rețea ua de comutați e de pachete de date, astfel ca dupa 1998 a fost dezvoltat conceptul GPRS
(General Packet Radio Service ), care a fost implementat în sistemele GSM. Obiectivul
principal era a sigură rea accesului utilizatoriilor la servicii similare celor oferite d e N-ISDN.
Sistemul combinat GSM – GPRS a constituit generați a 2.5G de sisteme de comunicații
mobile.
Sistemele din generați a a treia (3G), standardizate de ITU -RR sub numele de IMT –
2000 ( Internațional Mobil Telecommuncation 2000) sau de ET ȘI sub numele de UMTS
(Universal Telecommnication System) au avut ca obiective majore : realizarea unei rețele
unificate globale pentru aplcatii fixe și mobile, tele fonice și de date; acces radio la servici i de
banda largă ; realizarea u nei arhitecturi flexibile de servicii , care să permita operatorilor să
raspunda cerintelor abonatilor la servicii de tele comunicații .

Fig. 1 Evoluția sistemelor de comunicații mobile celulare

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 3
Fig. 2 Evoluția sistemelor de comunicații mobile

Folosirea acoperirii celulare a permis realizarea unor rețele de telefonie mobila de
dimensiuni mari, avand la dispoziți e o banda de frecvenț a limitata . Introducerea în exploatare
a primelor sisteme 3G a fost realizată în 2001 -2002 și oferă viteze de transmi sie sporita, de
până la 2 Mbit/s ( în unele variante până la 8 Mbit/s) și prezintă posibilitați multiple pentru
servicii multimedia. Cunoscut și sub numele de IMT -2000, variantă dezvoltat ă în Europa este
numit a UMTS. Astfel de sisteme sunt WCDMA și TD/CDMA, ambele în Europa, WCDMA
în Japonia, CDMA 2000 în SUA. Reț elele UMTS conforme cu varianta 99 oferă maximum
384 Kbit/s.
Sistemele de comunica ții mobile din genera ția a treia (3G) bazate pe WCDMA
(wideband code -division multiple access) și CDMA au cunoscut o largă raspandire. La finele
anului 2005 existau peste 160 de sisteme 3G opera ționale comercial e în 75 de țari, ș i un total
de peste 230 milioane de abonati 3G (conform IEEE Communication Magazine 2/2006).
Aplica țiile oferite de aceste sisteme comerciale c uprind at ât servicii cu com utație de circu ite
ca voce și videotelefonie câ t și servicii cu comuta ție de pachete ca videostr eaming, email și
transfer de fiș iere. O data cu extinderea aplicațiilor au crescut și cerinț ele impuse serviciilor
cu comuta ție de pa chete în privin ța calita ții serviciilor (QoS), eficien ței spectrale, ratei de date
mai înalte în condiți ile folosirii efici ente a resurselor. Aceste cerinț e au condus la crearea de
către 3GPP2 (3G Partnership Project 2) a CDMA 2000 1x Evoluți on Data Optimiz ed (1xEV –
DO) revision 0 și revision A, ca și a tehnologiilor HSDPA (High Speed Downlink Packet
Access) și evoluți a EUL (Enhanced Uplink) a WCDMA (versiunea 6 – 2005) în cadrul 3GPP.
3GPP a pus la punct tehnologia HSDPA (versiunea 5 a WCDMA) la începutul anu lui
2002. Tehnologia HSDPA ( denumita și 3,5G), devenită posibilă în cadrul edi ției 5 a UMT S,
poate să ofere o viteza de vâ rf de 14,4 Mbit/s (categoria 10). Vitezele reale depind de
condițiile radio, de reț ea, ca t și de tipul terminalului. Aceste performan țe vor permite noi
aplica ții ca video streaming de înalta calitate, ca și descarcare rapida de muzica, divertisment
și email. Un avantaj major al HS DPA îl constituie reducerea laten ței (timpul dus –întors) între
rețea și terminalul utilizatorului, fapt car e permite introducerea unor aplicați i time -sensitive
(VoIP, jocuri, sincroniz ări, etc.).
O alta tehnologie este generaț 4G, definita de ITU (Uniunea Internațional a de
Telecomunicații ) ca fiind o tehnologie wireless care permite transferul de date cu o vite ză de
100Mb/s pentru un utilizator în mișcare și până la un 1Gb/s câ nd dispoziți vul mobil este în
repaus. Reprezentanții Samsung apreciaza că un terminal 4G permite descarcarea unui film
de pe Internet în numai 5,6 sec.

I.1.1 GSM -Global System for Mob ile Communications

GSM (Global System for Mobile Communications) este un sistem de telefonie mobila
digitala, ce funcți oneaza la ora actuală (in 14 domenii de frecvențe, toate situate în câte una
din următoarele benzi: 400 MHz, 700 MHz, 850 MHz, 900 MHz , 1.800 MHz și 1.900 MHz.
Unele domenii se folosesc numai pe anumite continente. Frecvențele cu care transmit
telefoanele mobile în cadrul unei legături cu releul antenă (legături numite „ uplink ”) se
deosebesc de frecvențele folosite de relee în direcția i nversă („ downlink ”).

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 4
GSM oferă în primul rând calitate maximă a convorbirilor și transmisiilor de date, si,
mai mult decât atât, oferă posibilitatea folosirii aceluia și telefon mobil (cu aceea și cartela
SIM, și implicit acela și număr ) și în alte rețele, pe tot globul (roaming), astfel ca utilizatorul
poate fi gasit chiar dacă nu se afla în tara.
Rețea ua GSM propriu -zisă se constituie din celule telefonice. Fiecarei celule îi
corespunde o anumita antena (statie de baza), amplasata pe turnuri sau c ladiri înalte, pentru a
se evita accesul într -o apropiere imediata a acestora, al persoanelor publice.
Astfel, dacă un anumit telefon efectuează o convorbire, aflându -se în miscare el poate
trece de la o celula la alta; zonele de acoperire ale acest or celule se întrepatrund, tocmai
pentru a se asigură o calitate superioara a convorbirii, fără bruiaje sau întreruperi, cauzate de
lipsă de semnal.
Dacă rețelele GSM (2G) funcționează foarte bine pentru traficul de voce, ele își ating
repede limitele când e vorba de trimiterea și recepționarea de informații. Pentru transferul de
informație, telefoanele GSM utilizează tehnologia CDS (Circuit Switched Data). Conform
acesteia, înainte de transferul propriu -zis, telefonului i se cere să efectueze o conexiune
specială la rețea, care poate să necesite până la 30 de secunde. După ce conexiunea s -a
realizat, datele sunt expediate, respectiv recepționate, iar utilizatorul este tarifat după
intervalul de timp în care a fost conectat. Transferul decurge relativ lent: 14,4 kbps pentru
rețele pe 1800 MHz și 9,6 kbps pentru cele pentru cele pe 900 MHz.

Scurt istoric al GSM -ului :

 La începutul anilor ’80, sistemele de telefonie celulară se dezvoltau rapid în Europa,
mai ales în țările scand inave și Marea Britanie, dar și în Franța și Germania. Fiecare țară își
dezvolta propriul sistem, dar acesta era incompatibil cu echipamentele și modul de
funcționare al celorlalte. Situația era indezirabilă, deoarece aparatura era funcțională doar în
perimetrul fiecărei țări, ce ea ce o făcea lipsita de interes în perspective unei Europe unite, și în
plus limita potențialul pieței pentru echipamentele aferente, așa că nu se putea pune problema
profitului.

 Ca să se depășească acest impas, în 1982 s -a organizat Conferința europeană pentru
poștă și telegraf (CEPT), prilej cu care s -a constituit organismul Groupe Spécial Mobile
(GSM). Miza acestuia: dezvoltarea unui sistem pan -european pentru telefonie mobilă. Acesta
ar fi trebuit să satisfacă mai multe exigențe:

– calitate bună a tr aficului de voce
– cost accesibil al terminalelor și serviciilor
– suport tehnic pentru convorbirile internaționale
– funcționalitate fiabilă în combinație cu terminale portabile
– gamă extinsă de servicii și facilități – compatibilitate ISDN

 În 1989, responsabilitatea organismului GSM a fost pasată Institutului European
pentru Standarde în Telecomunicații (ETSI), iar primele specifică ții tehnice au fost publicate
un an mai târziu. Serviciile comerciale s -au lansat la mijlocul lui 1991, iar doi ani ma i târziu
în Europa fiuncționau deja 36 de rețele GSM, în 22 de țări. Normă în Europa, GSM nu a
rămas doar standard european. La scara întregului glob există peste 110 țări în care operează
peste 200 de rețele GSM (inclusiv DCS1800 și PCS1900). Dacă la înce putul anului 1994
exista un număr de circa 1,3 milioane de abonați pe tot mapamondul, în octombrie 1997 ei
totalizau deja 55 de milioane. America de Nord și -a făcut intrarea ceva mai târziu pe piața de
profil, cu o versiune GSM denumită PCS1900, așa că acu m există astfel de sisteme pe toate
conține ntele. Acronimul GSM înseamnă acum Sistemul Global pentru (comunicații) Mobile.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 5
 La vremea respectivă, dezvoltatorii GSM au optat pentru un sistem digital încă
neverifică t suficient, în locul sistemelor celulare a nalog, cum erau AMPS în Statele Unite sau
TACS în Marea Britanie. Inginerii aveau convingerea că progresele tehnologice care aveau să
fie înregistrate în algoritmii de compresie și al procesoarelor de semnal digital vor fi
suficiente pentru a atinge criter iile de perfornmanță prestabilite, ca și dezvoltarea pe mai

departe a sistemelor, prin prisma raportului preț – calitate. Documentația GSM, care acoperă
peste 8.000 de pagini, conferă sistemului flexibilitate și potențial de modernizare, dar în
același t imp se menține în limitele unor standarde care asigură colaborarea între toate
componentele. În acest scop, fiecare comnponentă a sistemului vine însoțită de descrieri ale
funcțiilor și interfețelor aferente.

 Ca și evoluți e pentru tehnologia GSM : servi ciile de bandă largă sunt deja
disponibile, prin tehnologii ce țin de a două generație. Liniile de dezvoltare în sensul
tehnologiei 3GSM sunt deja trasate, iar odată cu aceasta se va deschide potențialul aplicațiilor
multimedia și a transmisiilor complexe de date. Standardul GSM va conținu a să se
perfecționeze, oferind o paletă tot mai extinsă de servicii, pe suport wireless, cordless sau prin
satelit. Acestea vor include servicii de trafic de date de mare viteză, suport multimedia,
asistență pentru folosir ea si multă nă a mai multor servicii, integrare seamless pe Internet,
rețele cablate.

Cerinte GSM :

Calitatea vocii în sistemul GSM trebuie să fie mai buna decat cea obținuta de sistemele
analogice peste condiți ile de operare.
Sistemu l trebuie să ofere inscriptie a informație i utilizatorului.
Sistemul trebuie să opereze pe toata banda de frecvenț a de 890 -915 MHz și 935-960
MHz.
Un sistem de semnal standardizat internațional trebuie folosit pentru a permite legatura
dintre oficiul central mobil și locatia registrelor.
Micsoreaza modificarile la rețelele publice fixe existente.
Conceperea sistemului în asă fel încat să reduca costurile receptorului.
Receptoarele trebuie să aiba capacitatea de a fi utilizate în toate țarile participante.
Flexibilitate maximă pentru alte servicii precum ISDN.
Sistemul poate mari funcți ile și serviciile disponibile pentru a alimenta natura speciala a
comunicații lor mobile.
Informație GSM
Calita te
Cu serviciu digital, calitatea sunetului inten să și clara. Sunetele din fundal și cele statice
sunt mult reduse, iar conversatiile suprapuse sunt astfel eliminate. În comparați e cu serviciu
analog exista de asemenea mult mai putine retrageri, și peste toate calitatea este mult mai
preferata decat cea a telefonului fix.
Securitate
Sistemul GSM, bazându -se pe transmisii radio, prezintă în principiu riscul captării
ilegale a convorbirilor telefonice. El prevede însă ca semnalul so nor, înainte de a fi transmis,
să fie digitalizat și criptat, dispunând astfel de o securitate de transmisie ridicată.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 6
Avantaj
Cu serviciu digital, o tehnologie mai buna inseamna o viață a bateriei mai buna. Timpul
de vorbire este de două ori mai mare la fiecare incarcare de baterie decat cu serviciu analog.
În plus serviciu digital permite ca mai multe apeluri să fie administrate într-un anumit
moment, prin urmare red ucând aglomeratia în zonele cu populatie den să și utilizare mare.

Roaming
Cu serviciu digital, ai posibilitatea sa -ti folosesti telefonul mobil, și număr ul în alte țari
din lume care opereaza cu rețea GSM. Operatorul tau trebuie să aiba un acord de roaming
potrivit și trebuie anuntat înainte de a pleca pentru a pu tea fi conectat în acea tara. Tot ceea ce
trebuie să faci e sa -ti deschizi telefonul când ajungi la destinați e și vei fi automat conectat la
rețea . Depinzand de tara, poti folosi SIM-ul tau vechi, dar în alte țari vei cere un alt SIM de la
operatorul tau înainte de a pleca. Acesta iti va da un nou număr în timp ce în acea tara numai
tu poti creea o diversiune la noul număr dacă trebuie.
Trăsătur i GSM faza 1 :
– Înaintare apel
– Toate apelurile
– Fără raspuns
– Ocupat
– Fără rețea
– Blocare apel
– Să ieșir e – blocheză câteva apeluri iesite (ex. ISD)
– Sosire – blocheaza c âteva apeluri sosite (folositoare dacă te afli în alta tara)
– Roaming global – viziteaza oricare alta tara cu GSM și un acord roaming și foloseste
telefonul tau și număr ul existen t.

Trăsătur i GSM faza 2
– SMS – Serviciu de Mesaje Scurte – Iti permite să trimiti mesaje text de pe telefon
– Conferinta – Iti permite să vorbesti cu până la 5 alte persoane în acela și timp
– Apel în asteptare – Plasezi un apel pe asteptare
– Servicii de Date Mobile – Permite receptoarelor să comunice cu calculatorele
– Serviciu de Fax Mobil – Permite receptoarelor să trimita și să primeasca faxuri
– Serviciu de identificare a liniei de apel – Aceas ta facilitate iti permite să vezi număr ul
de te lefon a celui care suna pe receptorul tau înainte de a raspunde.
– Înstiintarea încarcarii – Iti permite să fi la curent cu costul apelurilor
– Cell Broadcast – Iti permite să te abonezi la canalele de stiri locale
– Mobile Term inating Fax – Un alt număr emis cu ajutorul caruia primeșt i faxuri iar apoi
poti sa -l descarci la cel mai apropiat fax..

GSM faza 2 + trăsătur i Disponibil din 1998
– Promovarea și îmbuntațir ile serviciilor existente
– Majoritatea promovarilor privesc transmisia de date, incluzând suportarea serviciilor și
pachet de date schimbate de 64 kbit/s și mai mult
– Acces DECT la GSM
– PMR/Acces Radio Mobil Public (PAMR) -precum capacitate
– GSM în cercul local
Rețel e Virtuale Private

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 7
– Pachet Radio
– Servicii de rata P remium

I.1.2. GPRS – General Packet Radio Service

GPRS (General Packet Radio Service) este un sistem de transfer de date specific
tehnologiei de rețele celulare 2.5G și este destinat accesului conținu u la Internet. Tehnologia
reprezintă o modali tate de optimizare a aparatelor 2G, astfel încât acestea să poate trimite și
recepta mai repede informații. Pr Într-o conexiune GPRS, telefonul este în permanență
conectat pentru transferul de date, care se efectuează la viteze relativ mari, în general 32 -48
kbps. Un avantaj suplimentar fata de GSM constă în faptul că transferul se poate face în
paralel cu desfășurarea unei convorbiri telefonice.
Tehnologia GPRS (General Packet Radio Service) consta în transmiterea informații lor
folosind pachete de date und e prin pachet se întelege o secventa structurată de informații spre
deosebire de tehnologia folosită de conexiunile la internet de tip “dial -up” prin care se
efectuează apel de la un număr de telefon la altul iar apoi transferul consta în transmiterea de
tonuri care sunt convertite în pachete de date.
Modul de comunicare TCP/IP se efectuează numai pr in “adrese ip ” care conțin
informații referitoare la cel care efectuează conexiunea. Adresele ip sunt unice pentru orice
obiect existent în internet (pagina we b, conexiune, etc.) astfel încat nu pot exista 2 telefoane
conectate la internet în acela și timp și avand aceea și adresă ip. Comunicații le prin adrese ip
sunt generate prin includerea în pachetele de date a adresei sursă și a adresei destinați e pentru
identificarea pachetelor pe parcursul transferului. Este necesară cunoasterea noțiun ii de adresă
ip interna care se foloseste în cazul conexiunilor GPRS și prin care se întelege o adre să ip care
nu comunica direct cu obiectele din exterior ci pr intr-o alta ad resă specifică operatorului
abonamentului de date.
Suplimentarea unei arhitecturi de rețea cu posibilitatea comu tarii de pachete necesita o
investitie destul de importanta, dar în cazul GPRS lucrurile se fac relativ ușor, operatorii de
rețea vor trebui doa r să introduca noi noduri și să actualizeze software unele elemente de rețea
deja existente. Informații le în cadrul GPRS sunt fragmentate, transmise și reasamblate la
primire, modalitate folosită în rețelele bazate pe pachete, cea mai faimoa să dintre acest ea fiind
chiar Internetul.

Noțiun i utilizate în comunicarea GPR S

În modul de comunicare GPRS se utilizeaza frecvenț noțiun ea de “ apn” (Access Point
Name) care reprezintă în general numele operatorului sau numele terminalului care face
legatura între conexiunile interne (cu adrese ip interne) și restul obiectelor externe. Pentru
abonamentele Vodafone de date GPRS generale acest apn are valoarea “ internet ”.În
comunicații le de date se folosesc frecvenț noțiun ile:

– isp :Internet Service Provider reprezintă denumirea operatorului cu ajutorul caruia se
efectuează conexiunea

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 8
– username : Numele de utilizator cu ajutorul caruia se face autentificarea cu rețea ua
înainte de conectare.
– password : Parola pentru “username” folosită la autentificare.
– dns : Dom ain Name Server este adre să ip a unui server specific operatorului care
“găseșt e” în internet adre să ip pentru o denumire specifică ta de clientul conectat. De exemplu
o conexiune la internet indiferent de tipul acesteia (dial -up, GPRS, CDMA, etc.) doreșt e
vizitarea paginii “www. youtube .ro” dar nu cunoaste adre să ip respectiv ei paginii iar aici

intervine DNS -ul care este interogat de conexiunea respectiva i ii transmite acesteia adre să ip
a paginii respective pentru începerea comunicarii între adre să ip și www. youtube .ro.
– ip dynamic : Adresele ip dinamice sunt cele mai frecvenț e la conexiunile dial -up,
GPRS, CDMA și altele (indiferent de tipul intern/extern) și reprezintă o adre să ip disponibila
în rețea ua operatorului care se primeșt e la conectare în rețea. Primirea aceleia și adrese ip
dinamice la mai multe conec tari este doar o coincidenta foarte rara deoarece ele se primesc
atât în funcți e de număr ul de adrese deja primite de alte conexiuni cat și “la întamplare”.
– ip static : Adresele ip statice sunt adrese rezervate și care nu pot fi primite decat de
aceea și conexiune pe baza unui “username” și a unei parole particularizate. De exemplu
clienți i unui operator pot primi adrese ip cuprinse între “192.168.0.1” și “192.168.125.255”
dar adre să ip “192.168. 10.99” este statica și poate fi primita doar de conexiunea cu
username=“user” și password=“pwd”. De aici rezulta că orice client conectat cu username și
password diferite de cele specifică te poate primi o adresă cuprin să între “192.168.0.1” și
“192.168.125 .255” dar nu poate niciodata să primeasca adre sa “192.168.10.99” pe când un
client conectat cu username și password “user” respectiv “pwd” primeșt e indiferent de locul
sau calculatorul de la care se conecteaza doar adre să “192.168.10.99”.

Principalele trăsătur i de rețea ale GPRS -ului

În general, în timpul unei convorbiri de la telefonul mobil este stabilită o conexiune
conținu ă (un canal de comunicație) rezervată – în acest timp nimeni altcineva nu poate folosi
acel canal. GPRS are efectul că dacă în timpul convorbirii la un moment dat nu se transmit
date, canalul e pus la dispoziți e pentru alte transmisii, fără însă ca să se piardă conexiunea
inițială. În acest fel se mărește disponibilitatea rețelei. Altfel spus, la standardul GPRS
conexiune a pentru o convorbire este conținu ă, permanentă, dar în plus canalul de transmisie
pote fi partajat de mai multe persoane (convorbiri). Tarifele GPRS prevăd de obicei plata
după volumul de date transferate și nu după durata conexiunii.
GPRS este mult mai r apid decât CSD (Circuit Switched Data, uneori numit doar GSM Data).
Cu toate acestea, la orele de vârf transferul de date este ceva mai lent ( comparați v cu viteza
maximă), deoarece conexiunile de voce au de obicei prioritate. Rata de transfer de date
depin de de cla să multislot a dispoziți vului.

Eficienta transmisiei
Comutarea de pachete din punct de vedere al posibilitați lor acestei rețele înseamna ca
GPRS va folosi resursele radio doar în momentul transmisiei sau primirii de pachete. Mai
mult, un canal radio nu este alocat unui utilizator pe o perioada fixa de timp, ci resursele vor fi
impartite între mai multi utilizatori, acest lucru ducând la o folosire eficienta a latimii de
banda. În principiu, mai multi utilizatori vor folosi în acela și timp aceea și latime de banda și

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 9
vor fi deserviti de o singura celula. Număr ul de utilizatori suportati depinde de aplicați a
utilizată și de volumul de date transferat. De asemenea, rețea ua poate fi administrata flexibil,
resursele fiind alocate dinamic, funcți e de ora de acces, de exemplu.
Orientarea spre Internet
GPRS se doreșt e a fi primul serviciu ce oferă soluți i full -Intern et mobile, prin
conectarea între rețele a Internetu -lui existent și a noilor rețele GPRS. Serviciile existente în
Internetul de azi (FTP, e -mail, telnet etc.) vor fi disponibile prin rețea ua mobila cu ajutorul
GPRS. Multi operatori de rețea au luat în calcul (și au și aplicat ) oportunitatea de a folosi
GPRS pentru a ajunge distribuitori de servicii wireless Inter -net, World Wide W eb-ul
devenind astfel principala interfaț a de comunicare. De oarece foloseste acelea și proto coale,
rețea ua GPRS poate fi vazuta ca o sub rețea a Internetului, cu terminalele GPRS ca host -uri
mobile. Acest lucru înseamn ă că fiecare aparat GPRS are adresă lui de IP și va fi accesat în
consecinta.
Este de notat ca GPRS suportă atât implementarea pe rețelele GSM câ t și pe TDMA
(Time Division Multiple Access), ultimul fiind un serviciu foarte popular în SUA și America
de Sud. Până acum toate bune și frumoase, dar bine înțeles ca orice tehnologie noua are
limitele ei, și despre acestea și modul în care serviciul poate fi î mbun ătătit vom vorbi în
conținu are.
Capacitate limitata
GPRS implica existenta unor resurse și celule de lucru pentru efectuar ea transmisiei și
procesarea informații lor, iar acestea sunt limitate. Sunt multe cerinte care necesita folosirea
aceleia și resurse, de exemplu un apel GPRS și unul vocal vor fi t ratate de către aceea și
componenta. Este atunci absolut necesară alocarea uno r canale exclusiv pentru GPRS, și dacă
rețea ua va fi în conțin uare supra încarcata se va face o redirectionare dinamica a unor
informații prin canalul folosit de SMS, acesta folosind alt tip de resurse radio.
Viteza reala
Atingerea vitezei GPRS teoretice maxime de 171,2 kbps înseamna ca un singur
utilizator va folosi toate cele opt canale, fără nici o protectie la corecți e de erori. Bine înteles
ca nici un operator de rețea nu poate accepta acest lucru, de altfel primele terminale GPRS
sunt proiectate pent ru a lucra cu maxim trei canale, și realitatea este ca deocamdata rețelele
mobile sunt mai încete decat cele fixe.
În momentul initierii unei sesiuni GPRS, utilizatorii platesc pentru serviciul accesat.
Dar traficul prin Internet este de a să natura încat se poate ca la un moment dat informații
nesolicitate să ajunga la terminal. Sursele din Internet care ini țiaza un astfel de trafic nu pot fi
trase la raspundere, și se ajunge în situatia ca utilizatorul să plateasca pentru informații pe care
nu le doreșt e. Oricum, în principiu, prin orice mediu pot trece informații nesolicitate și acesta
nu este un motiv de a interzice comunicați a prin aceste medii. Problema se putea soluți ona
prin introducerea unei platforme de observare și administrare a informații lor aflate în transfer,
dar nu e ra o varianta eleganta, și de aceea trebuia gasita o soluți e care să nu afecteze nici
performantele sistemului și nici confidențial itatea datelor.
Incompatibilitati privind modulatia
GPRS se bazeaza pe tehnologia de modulatie GMSK (Gaussian Minimum -Shift
Keying), pe când EDGE foloseste o schema de modulatie mai noua, ce oferă o rata mult mai
mare prin interfaț a, varianta întalnita sub acronimul 8PSK (eight -Phase -Shift Keying).

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 10
Deoarece 8PSK va fi folosit și pentru UMTS, operato rii de rețea GPRS vor trebui sa -l includă
în sistemele lor, facând astfel tranzitia către sistemele de telefonie mobila de a treia generați e.
Întarzierea traficului

Prin GPRS pachetele sunt transmise în directii diferite, dar cu aceea și destinați e finala .
Aici apare problema „pierderii pe drum” sau modificarii în timpul transmisiei de date prin
radio a unora dintre acestea. Acest lucru duce la necesitatea introducerii de tehnologii de
transmisie și retransmisie wireless a pachetelor, iar rezultatul duce l a întarzierea traficului.
În acest sens, aplicați ile care necesita calitate foarte buna a transmisiei (de exemplu,
secventele video) vor fi implementate folosind HSCSD (High Speed Circuit Switched Data),
o metoda ce oferă patru canale CSD pe ntru fiecare utilizator, iar prin natura end -to-end a
legături i CSD, întarzierile vor fi mult mai mici. SMS -ul foloseste o modalitate de transmisie
de tip stocheaza și retransmite, unde mesajele sunt stocate în centrele SMS și retransmise apoi
către utiliz atori. Acest lucru este o problema în interconexiunile ce se doresc a fi realizate
între SMS și GPRS.
Avantajele pe care le aduce GPRS sunt evidente, serviciul este foarte flexibil, fiabil
și rapid.

GPRS este un standard ET ȘI (European T elecommunications Standards Institute)
pentru serviciul de transport, cu comutați e de pachete în sistemele GSM. Principalele
avant aje, concret structurate, sunt : interfaț a radio pentru debite de până la 115 kbit/s; folosirea
eficienta și partajata a resurs elor radio de către mai multi utilizatori ; timp de acces mult mai
mici decat în în serviciul cu comutați e de circuite ; folosirea eficienta și partajata a resurselor
radio de către mai multi utilizatori; taxare dupa volumul de date transmise și nu dupa du rata
conexiunii. Sp re deosebire de GSM, intervalele de timp sunt alocate în GPRS numai pe durata
transmiterii sau receptionarii de pachete de date , ceea ce înseamna o utilizare mai eficienta a
resurselor radio. Un canal radio poate fi astfel alocat la mai multi utilizatori de comunicații de
date. Resursele radio ale unei celule pot fi partajate de toate statiile mobile de tip GPRS sau
non-GPRS aflate în celula, pentru servicii GSM sau GPRS.

Când un serviciu nou este introdus, exista un număr de etape înainte ca el să devina
stabil. Dezvoltări le serviciului GPRS includ standardizarea, dezvoltarea infrastructurii,
probele rețelei, contracte stabilite, rularea rețelei, disponibilitatea rețelei, dezvoltarea
aplicați ei, etc.

Aplicați i pentru GPRS

Un domeniu larg de aplicați i com une și de consumator sunt permise de servicii mobile
prin transfer de date la fel ca SMS și GPRS. Aceasta sectiune le va introduce pe acele care se
potrivesc în mod particular cu GPRS -ul.

INFORMAȚII TEXTUALE ȘI VIZUALE

O gama largă de conțin ut poate fi expediata utilizatori lor de telefoane mobile de la
preturi de actiuni, scoruri sport, vreme, informații de zbor, noutati, rezultate la loterie, glume,
horoscop, trafic, servicii local e, etc. Aceasta informație nu trebuie să fie neaparat te xtuala ,
poate fi sub forma de harta, diagrama sau alt fel de informații vizuale.
Lungimea mesajelor scurte de 160 caractere ajunge pentru expedierea de informație
când este cantitați va, la fel ca pretul unei actiuni sau a unui scor sportiv sau tem peratura. Când
informația este de natura cantități va totusi, de ex. horoscop sau stiri, 160 caractere sunt prea

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 11
putine și nu fac decat să atâte sau sa -l supere pe cel care primeșt e informația în momentul în
care primeșt e titlul sau nu prevede alceva decat substanta. Ca atare, GPRS poate fi folosit
pentru serviciile de informație cantități va când utilizatorii au dispoziți ve GPRS . În mod
interesant, aplicați ile chat -ului sunt o forma de informație calități va care poate ramane prin a
fi expediata prin SMS, ca să limiteze oamenii la concizie și să reduca incidentul de expedieri
înselatoare și irelevante de pe lista de mail care sunt evenimente obișnu ite pe grupurile de chat
pe internet.

SECVENTA IMAGINI

Secventa de imagini precum fotografii, tablouri, cărți postale, felici tari și prezen tari,
pagini statice de web poate fi trimi să și primita prin intermediul rețelei mobile. Cu GPRS este
posibil să punem imagini de la camera digitala c onectată de la un dispoziți v radio GPRS
direct la un site de internet, permitand publicarea în timp real.

IMAGINI IN MISCARE

În timp, natura și forma comunicați ei mobile a devenit mai putin textula și mai mult
vizuala. Industria mobila se muta de la message text la icoane, de la mesaje desenate la
fotografii și de la scheme la mesaje video, avanpremierele de film fiind înregistrate și o
vizionare des ăvârș ita prin curent de date pe un dispoziți v mobil.
Expedierea de imagini în miscare într-un spatiu mobil are c âteva aplicați i de piata
verticala incluzând monitorizarea parcarilor și a partilor cladirii de intru și și hoti, și
expedierea de imagini a pacientilor d intr-o ambulanta la un spital. Aplicați ile de video –
conferinta, în care echipe de oameni care se ocupa de vanzari distribuite pot avea o întalnire
obișnuita de vanzari fără a trebui să mearga într-un loc special, sunt o alta aplicați e a
imaginilor în miscare.

DISTRIBUIREA DE DOCUMENTE/ MUNCA COLABORATIVA

Datele mobile faciliteaza distribuirea de documente și izolarea muncii colaborative.
Acest fapt permite oamenilor diver și în locuri diferite să lucreze pe acela și document în
acela și timp. Aplicați ile multi -media combinand voce, text, imagini și ilustratii pot fi studiate.
Aceste tipuri de aplicați i ar putea fi folositoare în orice problema de rezolvare a unui exercitiu
la fel ca lupta cu focul, combaterea unei cai de atac, tratament medical, planuri de publicitate,
arhitect ura, jurnalism, etc. Chiar comentar ii depre vacante fiind un beneficiu și scutind
clientul de a merge personal la agentia t uristica pentru a lua o decizie. Oriunde oricine poate
beneficia de a avea sau de a fi capabil să comenteze asupra unei descrieri vizuale a unei
situatii sau probleme, precum munca colaborativa poate fi de ajutor. Prin furnizarea suficienta
de lungime de u nda, GPRS faciliteaza aplicați ile multi -media la fel ca distribuirea de
documente.

EMAIL COMUN

Cu mai mult de jum atate dintre angajati plecati de la birourile lor în orice moment, este
important pentru ei să tina legatura cu biroul prin marirea utilizări i sistemelor de email comun
dincolo de calculatorul biroului unui angajat. Sistemele de email comun se imbina în Zona
Locala de Rețel e (LAN) și include Microsoft Mail, Outlook, Outlook Express, Microsoft
Exchange, Lotus Notes și Lotus cc: Mail. A vand în vedere ca dispoziți vele apte GPRS sunt
raspandite în corporați i printre comunitatea de utilizatori generali de telefonie mobila, exista
mai multe aplicați i de email comun utilizand GPRS -ul decat cele de email pe internet ale
caror scopuri sunt mult mai generale.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 12

EMAIL PE INTERNET

Serviciile de email pe internet au aparut în forma unui serviciu de să ieșir e unde
mesajele nu sunt înregistrate, servicii de cutie postala în care mesalele sunt înregistrate. În
cazul serviciilor de să ieșir e, platforma de email fără fir traduce pur și simplu mesajul din
SMTP, email -ul de protocol de pe internet, în SMS -uri și și le timite centrului de SMS -uri. În
cazul serviciilor de email cu casuta postala, email -urile sunt de fapt înregistate și utilizatorul
primeșt e o notificare pe telefonul mobil și pot apoi să recupereze tot email -ul prin apelare
pentru a -l aduna sau înainta, etc.
Cu privire la primirea unui nou email, cei mai multi utilizatori de email pe internet nu
sunt anuntati în mod curent de acest fapt. Când sunt în afără serviciului, trebuie să apeleze
estimativ și periodic pentru a -și verifică cutia postala. Oricum, prin conectarea email -ului pe
internet cu un mecanism de atentionare precun SMS sau GPRS, utilizatorii nu sunt anuntati
când un nou email este primit.

POZITIONAREA VEHICOLULUI

Aceasta aplicați e integreaza pozitionarea sistemelor de satelit care spun oamenilor unde
se afla cu serviciile mobile de transfer de date și care le permite oamenilor să spuna unde se
gasesc. GPS este o rețea globala cu utilizare libera cu 24 sateliti ale și de Ministerul Apararii al
Statelor Unite. Oricine cu un receptor GPS poate primi pozitia satelitului lor și astfel afla unde
sunt. Aplicați ile de pozitionare a vehicolului pot fi folosite pentru a expedia c âteva servicii
incluzând indepartarea diagnosticelor vehicolului, calea de gasire a vehicolelor furate și
tarifele de imprumut a unei masini.
SMS -ul este ideal pentru expedierea informație i de pozitie a GPS -ului precum
longitudine, latitudine, altitudine. Coordonatele GPS au aproape o lungime de 60 caractere.
GPRS -ul ar putea fi folosit alternativ.

TRANSFER DE DOCUMENTE

Asă cum acest termen generic sugereaza, aplicați ile de tansfer de documente cuprinde
orice forma de încarcare de da te de marime considerabila Într-o rețea mobila. Aceste date pot
fi o pezentare a documentului pentru o persoana din vanzari care calatoreste, un dispoziți v
manual pentru un motor de serviciu sau o aplicați e software precum Adobe Acrobat Reader
pentru a cit i documente. Sur să acestui document poate fi una dintre metodele de comunicare
pe internet cum ar fi FTP, telnet, http sau java – sau d intr-o bază de date sau o platforma de
mostenire. Indiferent de sur să sau tipul de document transferat, acest tip de aplicație tinde să
fie o lungime de unda intensa. Prin urmare cere un serviciu de date mobile de mare viteza
precum GPRS, EDGE sau 3GSM pentru a administra satisfacator o rețea mobila.

Tehnologia E DGE – EDGE (Enhanced Data rates for GSM Evoluți on) este o
tehnologie de evoluți e a rețelei GSM/GPRS care este destinatã sã aducã o îmbunãtãtire în
calitatea serviciilor de date.
Această tehnologie este cerută în primul rând de domeniul de afaceri, care utilizează
anumite aplicații de acces la propriile rețele, cum ar fi aplicațiile destinate personalului de
vânzare din teren, care are nevoie să cunoască în timp real situația stocurilor, a prețurilor
curente, pentru livrarea diverselor articole și confirmarea rezervării cantităților comandate,
chiar în timpul vizite i la un anumit client. Cu ajutorul Enhanced Data rates for GSM
Evoluți on, asemenea operațiuni au loc mult mai rapid, iar confirmările sunt recepționate
aproape instantaneu .

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 13
Tehnologia EDGE furnizează viteze de transfer care pot suporta aplicații specifice
UMTS cu investiții pentru rețea mult mai reduse. Noile servicii vor include, pe lângă cele
oferite pe suport GPRS, fluxuri video pe telefonul mobil. De exemplu vizualizarea în timp
real pe ecranul telefonului mobi l a programelor de televiziune – serviciul se numeste
commercial Video Streaming – sau urmărirea imaginilor transmise de o cameră video de
supraveghere.
Caracteristici :
– permite o vitezã de transmisie de trei ori mai mare decât viteza GPRS
– viteza nu este garantatã și se împarte între uti lizatorii din aceea și celulã
– funcți onare similarã cu tehnologia GPRS – foloseste transmisia de date în pachete cu o
adresare IP
– rețelele EDGE și GPRS funcți oneazã în paralel, un utilizat or se va conecta automat la una
dintre rețele în funcție de tipul telefonului mobil și aria de acoperire
– tehnologie adaptatã pentru accesul la Internet – permite viteza mai mare pe down -link

decât pe up -link
– nu se întrerupe comunicarea la trecerea dintr -o zonã de acoperire EDGE într -o zonã GPRS
sau invers
– oferta de date mobile este comunã EDGE / GPRS, nu existã diferente de tarifare între
EDGE și GPRS

Viteza de transmisie :
– Viteza maximã: 210 – 215 kbps.
Viteza de transmisie nu este garantatã și depinde de o serie de factori:
– numãrul de utilizatori si multă ni dintr -o celulã
– puterea semnalului, condiți ile radio
– numãrul de canale de transmisie folosite – depinde de tipul de telefon EDGE și de
disponibilitatea rețelei
– viteza este mai mare pe down -link și mai micã pe up -link
Principalul beneficiu adus de tehnologia EDGE este accesul mult mai rapid la mediul
Internet. Prin utilizarea unui modem EDGE/GPRS conectat la un punct fix de lucru
(calculator personal), se poate obține un sistem de acces la Intern et sau Intranet la viteze
superioare celor oferite de liniile telefonice fixe și la un preț mult mai bun. Primul test, cel de
performanță, a dovedit că un fișier de 1 MB se poate descărca din mediul Internet prin
tehnologia EDGE în aproximativ 40 secunde, ceea ce înseamnă că în realitate, se pot atinge
viteze în jur de 200 Kbps.
EDGE are un alt mare avantaj față de tehnologia UMTS (este vorba de investiții
pentru rețea mult mai reduse) sau în raport cu operatorii care mizează pe CDMA: este
compatibil cu te hnologia GSM. Acoperirea va fi practic aceeași, adică de 98%. Orice
utilizator ce deține un telefon GSM compatibil EDGE/GPRS va putea utiliza cele două
tehnologii GPRS și EDGE fără să efectueze nici o modificare sau setare pe telefonul mobil.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 14

I.1.3. UMTS – Universal Mobile Telecommunication System

UMTS (Universal Mobile Telecommunications System) sau a treia generați e (3G) este
o banda de distributie cu transmisia bazata pe pachete: a textului, vocii, video și multimedia,
la rate de transfer de până la 2 Mbps (mega biți pe secunda). Oferă utilizatorilor computerului
portabil și ai telefonului mobil un consistent set de servicii, oriunde pe Glob. În condiți ile în
care tehnologia UMTS este complet implementata, computerul și telefoanel e utilizatorilor pot
fi conectate la Internet în mod constant, chiar și în timp ce aceești a calatoresc. Acest lucru
este posibil deoarece utilizatorilor le este oferit accesul prin rețele wireless și transmisii prin
satelit.

Fig 3. Diferente 2G/3G

Pentru utilizatorii care opteaza pentru un pachet de servicii care are inclus și
tehnologia 3G, avantajele aplicațiilor se regasesc la toate nivele: video 3G, muzica 3G și
jocuri 3G. Majoritatea utilizatorilor aleg eau tehnologia 3G pentru facilitatile video pe care
aceasta le oferă și anume: video -ul mobil reprezintă o potentiala killer application pentru
rețelele 3G. Muzica 3G: conexiunile 3G de mare viteza vor stimula consumatorii să descarce

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 15
și să asculte muzica pe telefoanele mobile, mai degraba decat cu ajutorul iPod -uri, radiourilor
sau al altor dispoziți ve portabile.
UMTS (Universal Mobile Telecommunication System) este un sistem selectat de ITU
în cadrul proiectului IMT -2000 Internațional Mobile Telecommunications pentru definirea
sistemelor de comuni cații mobile din generați a a 3 -a (3G).

Cerintele impuse sistemelor de comunicații din generați a a 3 -a sunt urmatoarele :
– sistem global de comunicații
– flexibilitate în introducerea de noi servicii prin includerea de funcți i inteligente și
asigură rea de ser vicii multimedia
– utilizarea eficienta a resurselor radio
– posibilitatea de a conlucra cu sistemele de telecomuncatii existente, fixe sau mobile, în
vederea realizării serviciilor de comunicații
– asigură rea calitați i serviciilor de voce și video comparabile c u cele a sigură te de rețele
fixe de tele comunicații
– asigură rea accesului la serviciile de date cu viteze mari de până la 2Mbit/s.

Principalele caracteristici ale UMTS sunt urmatoarele :
– o noua interfaț a radio care permite accesul la debite mai mari necesar e serviciilor
multimedia
– permite realizarea unui concept de rețea unificata pentru aplicați i fice sau mobile,
telefonice sau date
– oferă o arhitectura funcți onala flexibila care permite introducerea rapida de servicii noi
de tele comunicații impuse de piata de servicii de comuncatii.

Criteriile de selectie a UMTS, dintre sistemele propuse, au fost :
– costul infrastructurii
– capacitatea
– flexibilitatea în utilizarea spectrului
– costul terminalelor
– flexibilitatea în utilizarea și introducerea serviciilor
– maturitatea și riscurile tehnologice
– standarde acceptate pe plan internațional

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 16

Fig 4. Evoluți a sietemelor 2G și trecerea la 3G, la nivel mondial. Vitezele de transmisie
posibile sunt indicate cu aproximare.

În figura de mai jos este prezen tata calea de evoluți e către 3G în Romania :

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 17

Fig.5 Calea de evoluare la 3G

În Romania , factorii care au facilitat dezvoltarea pietei precum și impulsionarea ei
sunt: standarde pentru acces și aplicați i (Wap. MMS), dezvoltări tehnologice în zona IP,
baterii, afișa je, procesare, memorie, compresie ; pretul rezonabil al licentelor , disponibilitatea
pe scara largă și în timp a echipamentelor și terminalelor , interconectivitate ușoară între
echipamentele de rețea terminale și aplicați i , eficienta ridi cata în utilizarea spectrului de
frecvenț a prin noile tehnologii, lansarea de noi servicii multimedia cu caracteristici atractive.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 18
I.1.4. Comunicații radio dincolo de 3G

Dezvoltarea c omunicațiilor mobile conținu ă, fiind susținută de previziunile de evoluție ale
comunicațiilor mobile (fig. 6) ca și de relația dintre diferiții actori ai noilor sisteme. Integrarea
dintre sistemele de radiocomunicații mobile și sistemele fixe de radiodifuz iune, DxB,
reprezintă una dintre principalele preocupări în domeniu. O conlucrare de succes trebuie să
ofere tuturor părților posibilitatea de a -și spori v eniturile (fig. 7 ) Totuși, aceasta nu este
simplu, dacă se pune problema între un operator fix și unu l mobil. Este pusă problema
cooperării între 3G, eventual 4G și sistemele de radiodifuziune. Sistemele mobile oferă un
canal de legătură cu rețeaua de radiodifuziune iar informațiile oferite de aceasta pot fi de
interes general sau de interes de grup pentr u utilizatorii ce evoluează în zona de acoperire a
celor două rețele.

Fig 6. Evoluți a număr ului de utilizatori ai telefoniei și Internetului

Fig 7. Actorii unui sistem complex de comunicații

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 19

Evident că prima întrebare ce se pune în mod firesc este d e ce s -a trecut la dezvoltarea
unei noi generații de sisteme de comunicații, 4G, înainte de introducerea pe scară largă, în
exploatare, a sistemelor 3G. Pentru 4G se pot da mai multe definiții, dintre care cea mai
simplă este cea de viitoare gen erație de r ețele radio ce a completa t și înlocui t, rețelele 3G. În
favoarea dezvoltării 4G există o serie de argumente:

> Performanțele 3G pot să nu fie suficiente pentru a satisface necesitățile unor aplicații
de înaltă performanță ca multimedia, video cu pre zentare de mișcare, teleconferințe de
calitate. Pentru acestea este necesară sporirea capacităților 3G cu un ordin de mărime.
> În momentul de față, pentru 3G există standarde multiple și, cu tot efortul de
compatibilizarea a acestora, există dificultă ți reale în a sigură rea unui roaming global și a
interoperabilitatii precum și a portabilității serviciului.
> 3G se bazează pe conceptul de arie extinsă. În prezent sunt însă necesare rețele hibride
capabile să folosească atât LAN radio cât și reț ele celulare.
> Sunt necesare lărgimi mai mari de bandă iar cercetările au arătat că în structură 3G, nu
pot fi implementate unele scheme de modulație mai eficiente decât cele folosite.
> Se dovedește ca este necesară exitenta unor rețele cu transmis ie de p achete, capabile să
folosească la deplină capacitate protocoalele Internet, cu convergența realizată între
capacitățile de voce și de date.

Rețelele de comunicație mobilă 2G, mai ales sub formă 2+, reprezintă o evoluție importantă
în concepția modernă a rețelelor de comunicații.
Pentru rețelele de comunicație de generațiile 2+, 3 și 4 se pun câteva probleme esențiale, ce
marchează dezvoltarea acestora și impun direcții de dezvoltare mai ales în sferă serviciilor.
Astfel se urmăresc o serie de obiective majore cum sunt:

– Convergență / integrarea / conlucrarea tuturor rețelelor fixe și mobile, existențe sau
viitoare, fixe sau mobile (cu legătură prin cablu sau radio), incluzând radiodifuziunea. Baza
convergenței va fi formată de tehnologiil e IP.
– Ușurința de a selecta și folosi serviciile selectate. Aceasta va determina ofertantii de
servicii la realizarea unor tehnologii de aplicație prietenoase și simplu de folosit, cu conțin ut
adecvat tipului de utilizatori și zonei geografi ce în care se desfășoară serviciile.
– Realizarea de terminale universale și cu un cost cât mai scăzut, ceea ce conduce la
necesitatea unor tehnologii de reconfigurare.

Principalele performanțele 3G și 4G sunt prezentate comparați v în tab elul 1

Tabelul 1
3G (inclusiv 2G+) 4G
Condiți i majore ce
condiți oneaza arhitectura Transmisii vocale și date, cu
sporirea accentului pe date Convergen ta transmisiilor
de date și voce prin IP
Arhitectura rețelei Bazat a pe celule, pe zone extinse Integr are hibrid a de rețele WLAN și de arie mare
Banda de frecvenț e Funcți e de tara, în domeniul
700-2600 MHz Benzi de frecvenț e 800 MHz,
900 MHz, 1800 MHz, 2100
MHz, 2600 Mhz
Viteza de transmisie Pana la 2 Mbit/s, tipic 384 kbit/s
pentru mediul mobil 20 — 100Mbit/s pentru
mediul mobil
Lărgimea de bandă a
canalului RF 5 — 20 MHz De ordinul a 100 MHz

Modul de comutare Circuit și pachet Pachet, cu prelucrarea vocii
în modul pachet

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 20
Tehnologia de acces WCDMA, 1 xRTT, EDGE OFDM si MCDMA
(Multicarrier CDMA)
Corecți a în avans a
erorilor Convolu tional, rata 1/2, 1/3 Schema de codare
Concatenata
Proiectare componente Proiectare de antene optimizate,
adaptori multiband Antene inteligente, soft
multibanda și de banda largă
Protocol Internet IPv4 și IPv6 IPv4 și IPv6

În cadrul noilor rețele se pot stabili straturi de acoperire și se poate dezvoltă o ierarhie
atât pe vertical a, între rețele cu grade diferite de acoperire cât și pe orizontal a, între rețele de
același rang, ierarhie ce permite realizarea de comun icații între acestea (figură 8).

Fig 8. Stratificarea ierarhic e pentru rețel e de comunicații mobile 4G

Criteriile de selecție de către utilizatori ai rețelelor prin care se realizeze legătura de
comuni cație trebuie să aibe în vedere:
– Tipul de servi ciu, caracterizat prin viteză de transmisie a datelor și calitatea necesară
a serviciului;
– Resursele disponibile în zona de acces radio;
– Contextul în care se află situat util izatorul, definit de elemente ca gradul de
mobilitate, preferințele p ersonale ale utilizatorului, locul și momentul realizării legăturii.

Transferul legăturii de comunicație între sisteme celulare de mare acoperire și rețelele
radio LAN, de acces local, se poate realiza în diferite condiți i și cu diferite cerințe. În a cest
sens este necesar ca la realizarea transferului:
> Să se selecteze între transferul în cadrul aceluiași strat ierarhic și transferul între
straturi ierarhice;
> să se ia în considerare tipul de serviciu realizat și dacă serviciul se realizează în timp
real sau în timp non -real;
> să se analizeze flexibilitatea ce poate fi realizată în ceea ce privește calitatea
serviciului pentru utilizatorul mobil;

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 21
> să se ia în considerare transferul 'pe neobservate', atunci când acesta este necesar;
> să se realizeze o unificare, între protocoalele folosite de diferite rețele pentru
autentificare, securizare și taxare, simplificând accesul la aplicații, din toate locațiile, în
condiți ile unei calități acceptabile a serviciului în orice moment.

Asigură rea condiți ilor de dezvoltare și de funcționare a noilor sisteme de comunicații cu
integrarea rețelelor și a serviciilor se poate realiza doar prin:
> Rezolvarea problemelor de standardizare, în special la interfață radio și la interfețele
de interconectare între rețele.
> Stabilirea unor modele de afaceri;
> Stabilirea unor profiluri de preferința ale utilizatorilor;
> Elaborarea și precizarea mecanismelor și a criteriilor de transfer între sisteme;
> Elaborarea unor mecanisme pentr u descărcarea softului;
> Stabilirea de metode pentru alocarea flexibilă a spectrului și de împărțire al acestuia
între operatori;
> Noile sisteme vor trebui să permită preluarea unor tehnologii în curs de dezvoltare sau
ce vor apărea în viitor.

O categorie de rețele de acces local, dezvoltate la nivel european sunt grupate în
noțiun ea de BRAN (rețele radio de acces de bandă largă), ce conțin rețele de tipul
Hiperaccess, Hiperlink și Hiperlan (figură 9 ). Rețelele de tip BRAN pot fi considerate și ca
alternative la rețelele UMTS în zonele aglomerate.

Fig. 9 Structura de principiu a unei rețele BRAN

Sistemele Hiperaccess oferă acces de bandă largă unor utilizatori rezidentiali precum și
pentru întreprinderi mici și mijlocii, fiind capabil e să între în competiție și să completeze
sistemele de acces de bandă largă pe cablu, xDSL. Vitezele de operare sunt de ordinul a până
la 25 Mbit/s, pentru o distanță de lucru de până la 5 km. Pentru hiperlink, vitezele de operare
pot fi de până la 155 Mbi t/s. Sistemele Hiperaccess pot să lucreze în bune condiți i în medii
ATM și IP

Alte sisteme de interes sunt:

Bluetooth, ca sistem destinat unor legături radio pentru distanțe foarte scurte, de ordinul
metrilor.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 22

IrDA, ce reprezintă un standard pentru interfața in infrarosu, ce ofera o soluți e radio, de
exemplu pentru telefoane mobile și pentru PDA. Tehnică este bine cunoscuta pe piata in să
exista probleme, deoarece unii producatori de echipamente IrDA au realizat implementari
incompatibile cu standardele existente. Principalele dezavantaje tehnice constau in necesitatea
vizibilitatii directe între punctele in conexiune și in faptul ca se limiteaza doar la conexiuni
punct -la-punct.

IEEE802.11 reprezintă o alternativa la Bluetooth pentru un LAN radio.

UWB este o tehnologie radio noua. Conceptul de realizare este similar cu cel folosit l a
radar. Informația moduleaza impulsuri in timp și in frecvenț a. Tehnică poate intra in
competitie cu Bluetooth, datorită capacitatii superioare și a consumului de putere mai mic.
Prototipurile UWB suporta o sarcina de pana la 1,25 Mbit/s pentru o distanta de actiune de
ordinul a 70 m, cu un consum de putere de numai 0,5 mW.

Home RF reprezintă o tehnică dezvoltata pe baza conceptului DECT și opereaza in
banda de 2,4 GHz (acee ași ca și pentru Bluetooth). Exista multe asemă nari cu Bluetooth in
ceea ce priveșt e domeniul, distanta de lucru, puterea de transmisie, pretul echipamentelor.
Diferenta majora constituie in faptul ca „home RF" poate lucra cu 127 unitati pe rețea , cu 50
salturi de frecvenț a, in timp ce Bluetooth asigură doar 8 unitati pe rețea , cu 1600 salturi de
frecvenț a.
Pentru rețelele 3G și 4G sunt folosite diferite tehnologii. Deoarece aceste tehnologii
suporta diferite componente multimedia, toate acestea trebuie să fie dezvoltate corelat, altfel
calitatea serviciilor multimedia va suferi. Tehnologiile se vor „maturiza" la momente diferite
de timp. De aceea operatorii vor trebui să fie capabili să aleaga, totdeauna, cea mai buna
schema de rețea , atunci cand o noua combinație devine posibila.
Deoarece rețelele mobile vor oferi transfer de informații cu diferite calitați , aplicați ile
vor trebui, la rându l lor, să fie adaptive la noul mediu de operare. Se pare ca viitorul va oferi
servicii cu parametri de calitate diferit i precum și cu modificari dinamice ale parametrilor de
calitate. Este de aceea important ca in modificarea dinamica a parametrilor să nu fie luata in
considerare doar inrautatirea ci și posibila sporire a calitați i acestora, reflectata in aplicați i. De
aceea este esential ca aplicați ile și sistemele adaptive să permita utilizatorilor să stabileasca
ordinea de prioritate a importantei parametrilor și ca utilizatorul cu o abilitate medie de lucru
să fie capabil de a -și prezenta opțiun ile fata de aplicați a solicitata.

I.2 STANDARDE. PROTOCOALE INTERNET

Protocoalele sunt seturi de reguli pe care toate companiile și toate produsele software
trebuie sǎ le respecte, pentru ca produsele lor sǎ fie compatibile între ele. Un protocol
definește felul cum prog ramele comunicǎ între ele. Un protocol de asemenea definește felul
cum fiecare parte a p achetului are grijǎ de transferu l de informație.
Serviciile internet au la baza schimbul de mesaje între o sur să și un destinatar.
Principiul comunicarii este inspirat din sistemul postal: dacă o persoana A doreșt e sa-i
transmita ceva lui B, A impacheteaza obiectul, scrie pe pachet adre să expeditorului și a
destinatarului și depune pachetul la cel mai apropiat oficiu postal. Similar, dacă un utilizator
A din internet dorește să transmita un mesaj lui B, atunci mesajul trebuie "impachetat", mai
precis încadrat de anumite informații de control. Unitatea de date astfel obținuta se numeste

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 23
"pachet", prin analogie cu sistemul postal obișnu it. Informația de control include adre să
expeditorului și a destinatarului, specifică te în forma numerica: patru numere naturale mai

mici decat 256, despartite între ele prin puncte. În sistemul postal obișnu it, în funcți e de
localizarea destinatarului, pachetul poate fi transmis prin interm ediul mai multor oficii postale
intermediare. Ultimul oficiu postal din traseu livreaza pachetul destinatarului. Similar, Într-o
rețea de calculatoare, pachetul este dat unui comutator de pachete, numit și "ruter" (router),
care are un rol similar oficiulu i postal și care il transmite către destinatar. Eventual, pachetul
traverseaza mai multe comutatoare inte rmediare. Ultimul comutator livreaza mesajul
destinatarului.

Înainte a standardizarii unei soluți i tehnice este necesară implementarea și testarea unu i
număr de sistem diferite. Standardele pentru internet trebuie să fie larg acceptate in lumea
Internet. Organismele implicate în standardizarea internet sunt : ISOC (Internet Society), IAB
(Internet Engineering Steering Group), IANA (Internet Assigned Nu mbers Agency ), IRSG
(Internet Research Steering Group), IEFT (Internet Engineering Task Force), IRTF (Internet
Research Task Force) și W3C (World Wide Web Consortium).
Nivelele specifice Internetului sunt :
– un nivel de rețea numit protocol Internet (IP = Internet Protocol)
– un nivel de transport, care este realizat cu un protocol de control al transmisiei numit
TCP (Transmission Control Protocol) sau cu protocolul UDP (User Datagram Protocol)
– un număr de protocoale specifice aplicațiilor internet
– nivelul Internet Protocol are și funcți i de nivel 2, care include discriminarea,
segmentarea, verifică rea erorilor etichetelor IP.

Fig.4 Comparați e Nivele – Protocoale Internet

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 24

I.2.1. IP-Internet Protocol

Comunicați a între două terminale implica o conexiune Internet realizată prin router IP.
Acest serviciu de conectare de terminale este de tip serviciu fără conexiune și utilizeaza
protocoale TCP/IP.Nivelul rețea include protocolul IP care face posibila comunicați a între
rețele. Acesta conține funcți i de rutare și adresare.
Nivelul Internet este axul pe care se centreaza întreaga arhitectura, rolul sau fiind acela
de a permite calculatoarelor să emita pachete în rețea și de a asigură transferul lor între sur să
și destinați e. Se defineste un format de pachet și un protocol (IP), nivelul trebuind să furnizeze
pachete IP la destinați e, să rezolve problema dirijarii pachetelor și să evite congestiile.

Formatul IP :

unde ,

VERS (versiunea) – Indica versiunea IP folosită (4 biți). Dacă versiunea e ste diferita
de versiunea IP a dispoziți vului de receptie, pachetul va fi rejectat.
IP header length HLEN ( lungimea antetului) – Indica lungimea antetului
datagramei în cuvinte de 32 de biți.
Type -of-service TOS (tipul serviciului) – Indica gradul de impor tanta specifică t de
un anume protocol de pe un nivel superior (8 biți).
Total length (lungimea totala) – Indica lungimea totala a pachetului (antet plus date)
în octeți (16 biți). Pentru a afla încarcarea datelor se scade HLEN din lungimea totala.

Identi fication (indentificarea) – Conțin e un întreg ce identifica datagrama curenta.
Este un număr de secventa.

Flags (indicatori) – Câmp din trei biți, în care doi cei mai putini semnificativi
controleaza fragmentarea. Un bit specifică dacă pachetul poate fi f ragmentat iar celalalt arata
dacă pachetul este ultimul fragment dintr -o serie de pachete fragmentate

Fragment offset (decalarea fragmentului) – Folosită pentru as amblarea
fragmentelor de datagrame(13 biți).

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 25
Time -to-live TTL (timp de viață ) – Câmp ce specifică număr ul de noduri (hopuri) pe
care un pachet poate sa -l parcurga. Acest număr este decrementat cu unu pe masura ce
pachetul trece printr -un ruter. Când contorul ajunge la zero pachetul este anulat, prevenind
astfel ca un pachet să parcurga o bucla i nfinita.

Protocol – Indica care protocol de nivel superior, cum ar fi TCP sau UDP,
receptioneaza pachetul (8 biți).

Header checksum (suma de control a antetului) – Ajuta la a sigură rea integritatii
antetului IP (16 biți).

Source address (adre să sursa) – Specifică adresă IP a nodului apelant (32 biți).

Destinați on address (adre să destinați e) – Specifică adresă IP a nodului apelat (32
biți).

Options ( opțiun i) – Permit diferite opțiun i cum ar fi securitate, lungime variabila.

Padding ( câmp de umplere) – Câmp cu zerouri adăugat e pentru a se asigură ca
antetul IP este multiplu de 32 de biți.

Data (date) – Datele protocolului de pe un nivel superior de o lungime variabila, până
la 64 Kb.

IP furnizeaza un serviciu de transfer de unitati de date – datagram e – între “host
computer” și routere sau între routere. Sur să și destinați a sunt identificate prin adrese IPde
lungime fixa. Protocolul IP este de asemenea responsabil cu segmentarea și recombinarea
datagramelor. La acest nivel nu se realizează controlul t ransmisiei corecte, dar se realizează o
verifică re a headerului pentru a detecta datagramelor trasmise eronat. Datagramele transmise
eronat se pierd.
Protocolul IP trebuie să fie implementat în fiecare “host computer” care comunica cu
Internetul precum și în fiecare gateway sau router care interconecteaza diferite rețele.

I.2.2. TCP – Transmission Control Protocol

TCP este un protocol de comunicați e între procese și este orientat pe conexiune logica
între procesele rețelei.
Funcți ile de baza a sigură te de TCP sunt urmatoarele :
– transferul datelor de baza sub forma de sir conținu u de biți, în ambele directii, obținut
prin impachetarea unui număr de octeți în segmentele care pot fi furnizate nivelelor
inferioare;
– adresarea și multiplexarea; TCP poate fi f olosit si multă n de mai multe procese, care
utilizeaza numere de porturi (care identifica utilizatorul) și adrese IP diferite;
– TCP atribuie numere de secvente la fiecare datagrama, astfel ca TCP poate tolera
pierderea sau duplicarea datagramelor.
– nivelul tr ansport realizează conexiunea între procesele care comunica, care ramane
realizată până la terminarea comunicați ei

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 26
– procesele care utilizeaza TCP pot specifică prioritatea și securitatea asociate
conexiunii.

Cum am precizat mai sus, protocolul TCP (Tra nsmission Control Protocol) este un
protocol orientat pe conexiune ce furnizeaza o transmisie stabila a datelor. Într-un mediu
orientat pe conexiune, înainte ca informația să fie transferata, se stabileste în prealabil o
conexiune între nodurile de comunic ație.
TCP permite ca un flux de octeți emis de o masina să fie receptionat fără erori pe orice
alta masina din rețea . TCP fragmenteaza fluxul de octeți în mesaje discrete pe care le paseaza
nivelului Internet. La destinați e, protocolul TCP reasambleaza me sajele primite, reconstituind
datele initiale. TCP realizează controlul fluxului de date pentru a evita situatia în care un
transmițator rapid inunda un receptor lent cu mai multe mesaje decat poate acesta să
prelucreze.

Formatul TCP :

unde,
Source po rt (portul sursa) – Număr ul portului apelant
Destinați on port (portul destinați e) – Număr ul portului apelat
Sequence number ( număr de secventa) – Număr folosit pentru secventierea corecta
a datelor receptionate
Acknowledgment number ( număr de confirmare) – Octetul TCP asteptat
Header length HLEN (lungimea antetului) – Lungimea antetului în cuvinte de 32
biți

Reserved (rezervat) – Setat pe zero
Code bits ( biți de cod) – Funcți i de control, cum ar fi initierea și terminarea unei
sesiuni
Window (fereastra) – Număr ul de octeți acceptati de apelant
Checksum (suma de control) – Suma de control calculata a antetului și a datelor
Urgent pointer (pointer urgent) – Indica sfârșit ul datelor urgente
Options ( opțiun i) – Permit diferite opțiun i cum ar fi marimea maxi mă a segmentului
TCP
Data (date) – Datele protocolului de pe un nivel superior.

Protocolul UDP (User Datagram Protocol) este un protocol nesigur, fără conexiuni,
destinat aplicațiilor care doresc să utilizeze propria secventiere și control al fluxului și nu
mecanismele a sigură te de TCP. Este un protocol folosit în aplicați i pentru care comunicarea
rapida este mai importanta decat acuratetea transmisiei, a să cum sunt aplicați ile de transmite re
a sunetului și imaginilor video .

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 27
În concluzie funcți onarea proto coalelor TCP și IP presupune existenta unei comunicari
directe între noduri (ruter e sau calculatoare gazda) adiacente din rețea . Aceasta comunicare
este realizată conform unor tehnologii diverse și se supune unor protocoale specifice, bine
precizate. Ca ur mare, TCP și IP se bazeaza, la rându l lor pe serviciile oferite de alte
protocoale. Se obține, în ansamblu, o suita (ierarhie) de protocoale care depind unele de altele,
dar care au ca punct central protocoalele TCP/IP. De aceea, ea este denumita suita TCP /IP sau
familia de protocoale TCP/IP.

I.3 RUTAREA

Datorită utilizări i pe scara largă a internetului, s -au introdus în rețea ua publica
comunicații le fără conexiune. Fiecare pachet trebuie rutat individual prin rețea , independent
de rutarea celorlalte pachete.
Rutarea individuală a pachetelor prezintă avantajul unei rețele robuste care asigură cai
alternative pentru dirijarea pachetelor. Aceasta tehnică prezintă însă dezavantajul întarzierii
pachetelor, care nu poate fi prevenită . De asemenea în cazul încarcarii rețelei, transferul
pachetelor devine dificil. Pentru compensarea ac estui dezavantaj au fost create prot ocoale
care sunt capabile să rezerve resurse (ex RSVP= Resource Rezervation Portocol).
Controlul comutați ei a fost înlocuit cu rutarea. Ele mentul de rețea numit “router”
realizează comutați a traficului fără conexiune. Un control di namic permite routere -lor să
determine portul de să ieșir e la care va fi transmis un pachet receptionat de la un port de
intrare. Pentru realizarea acestei ru tari, routerul ia în considerare topologia și încarcarea
rețelei. Informația de rutare este compilata în tabele de rutare. La baza procesului de rutare sta
planul de numerotare și organizarea ierarhică a rețelei.

I.3.1. Adrese IP

Fiecare mașinǎ care este con ectatǎ la o rețea bazatǎ pe protocolul TCP/IP trebuie să fie
identificatǎ în mod unic cumva. Fǎrǎ un i dentificator unic, rețeaua nu ar ști cum sǎ trimitǎ
mesaje la mașina dumneavoastrǎ. Dacǎ ar fi mai mult de o mașinǎ cu același identificator,
rețeaua nu ar ști la cine sǎ trimitǎ un anumit mesaj. Pentru a înțelege adresele IP, care
identificǎ în mod unic fiecare masinǎ, este folositor sǎ facem legǎtura cu problema Internet –
ului, de a identifica nu numai fiecare mașinǎ, dar și fiecare organizație.

Internet ul identificǎ rețelele prin asocierea unei “adrese de Internet” sau, mai bine
spus, o “adresǎ IP” fiecǎrei companii sau organizații de pe net. Toate dresele IP au o lungime
de 32 de biți și sunt împǎrțite în 4 parți de câte 8 biți. Aceasta permite ca fieca re parte sǎ aibǎ
numere asociate de la 0 la 255. Cele patru pǎrți sunt combinate într -o notație numitǎ
“cuadrantul punct uat” (“dotted quad”), ceea ce înseamnǎ cǎ fiecare valoare pe 8 biți este
separatǎ de un punct .De exemplu, “255.255.255.255” și “147.120 .3.28” sunt adrese IP și
cuadrante punctuate. Când cineva cere adre să de rețea, de obicei se referǎ la adre să IP.
Fiecare mașinǎ (denumitǎ gazdǎ) care poate fi conectatǎ la Internet trebuie sǎ fie
numǎratǎ. Toate aceste cuadrante punctuate, nu pot face faț ǎ la fiecare mașinǎ doar
numǎrându -le. În loc de aceasta, adresele IP lucreazǎ prin identificarea rețelei, apoi a unei
mașini din acea rețea.
Adresele IP sunt constituite din douǎ pǎrți: număr ul de rețea și numǎrul mașinii gazdǎ
din acea rețea. Folosind do uǎ pǎrți la adre să IP, mașinile din rețele diferite pot avea acelaș i
numǎr gazdǎ, dar deoarece numǎrul de rețea este diferit, mașinile sunt identificate în mod
unic. Fǎrǎ acest tip de schemǎ, numǎrarea ar deveni neîncǎpǎtoare foarte repede.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 28
Adresele IP sun t atribuite pe baza mǎrimii companiei sau organizației. Dacǎ compania
este mică , nu este nevoie de mulți identificatori de mașinǎ în acea rețea. Pe de altǎ parte o
corporați e mare poate avea mii de mașini gazdǎ. Pentru o flexibilitate maximǎ, adresele IP
sunt atribuite dupǎ mǎrimea utilizatorului, numite “Cla să A”, ”Cla să B”, sau “Cla să C”.
“Clasă D” și “Cla să E” au scopuri speciale.

Cele 3 clase permit ca adresele IP sǎ fie atribuite în funcție de mǎrimea companiei.
Deoarece în total sunt disponibili 32 de biți, identificatorii depi nd de clasa. Unul sau mai
mulți biți sunt rezervați la începutul adresei de 32 de biți pentru a identifica tipul clasei(altfel,
cum ar decodifica numerele mașinile care analizeazǎ adrese IP). Cele trei clase sunt
caract erizat e astfel :
– Clasă A : număr ul de rețea pe 7 biți ; gazda pe 24 de biți
– Clasă B : numǎrul de rețea pe 14 biți ; gazda pe 16 biți
– Clasă C : numǎrul de rețea 21 de biți ; gazda pe 8 biți
O adre să de Cla să A are numai 7 biți ca adresǎ pentru rețea dar 24 de biți pentru
mașinile gazdǎ. Aceasta permite ca numǎrul de adresele diferite ale gazdelor să fie în numǎr
de 16 milioane, destule pentru organizatiile foarte mari. Desigur, pot fi maxim 128 de adrese
din Cla să A.
Rețelele de tipul B au 14 biți pentru reț ea și 16 biți pentru gazdǎ, aceasta permițând
mai multe rețele de tipul B dar mai p uține calculatoare gazdǎ. Totuși, cei 16 biți, asigurǎ un
numǎr de 16.000 de calculatoare gazdǎ.
În sfârșit, rețelele din Cla să C pot avea un maxim de 254 de mașini gazdǎ (deoarece
numerele 0 și 255 sunt rezervate pentru amândouǎ parțile ale adresei), dar pot exista foarte
multe identificatoare de rețea. Majoritatea rețelelor sunt din Cla să B sau Clasă C.
Este posibil sǎ spunem tipul clasei din care face parte o companie uitâ ndu-ne la primul
numǎr al adresei IP. Regulile pentru primul numǎr pe 8 biți sunt:
– Adresele din cla să A sunt între 0 și 127
– Adresele din cla să B sunt între 128 și 191
– Adresele din cla să C sunt între 192 și 223
Deci, dacǎ IP -ul mașinii dumneavoastrǎ g azdǎ este 147.14.87.23, știți cǎ mașina
dumneavoastrǎ este într -o rețea de tipul B, identificatorul de rețea fiind 147.14, și numǎrul
unic al mașinii dumneavoastrǎ gazdǎ este 87.23. Dacǎ adre să IP este 221.132.3.123, atunci
mașina se aflǎ într -o rețea din clasă C, cu identificatorul de rețea 221.132.3 și numǎrul gazdei
123.
De fiecare datǎ când un mesaj este trimis unei mașini gazdǎ, oriunde pe Internet,
adresă IP este folositǎ pentru a indica destinația și mașina care a trimis mesajul. Din fericire,
datori tǎ unui alt serviciu TCP/IP, numit Nume de Domeniu (Domain Name), nu trebuie sǎ
tinem minte toate adresele IP.

I.3.2. DNS – Domain Name System

În paralel cu adresele IP sunt definite domeniile, care sunt gestionate împreună cu
adresele IP de un DNS (Domain Name System). DNS este o bază de date ierarhică distribuita
pe serverele din rețea ua Internet.
Radacina (root) este plasata în varful acestei ierarhii. Bază de date “ root” este
implementata într-un număr limitat de servere “root”, major itatea localizate în SUA.
Adresele sunt memorate în serverele DNS care formeaza o rețea distribuita, în care fiecare

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 29
server este responsabil pentru unul sau mai multe domenii. Dacă un server DNS nu cunoaste o
adresă ceruta, atunci adre sa este transmi să serverului din ierarhia imediat superiora.
Dacǎ o companie sau organizatie doreșt e sǎ se conecteze direct la Internet, s -ar putea
să doreascǎ sǎ aibǎ o unicǎ identificare. De exemplu, compania ABC poate dori ca poșta
electronicǎ adresatǎ lor sǎ fie cu numel e abc.com. Numele ajutǎ ca expeditorul sǎ identifice
compania sau organizația.

Pentru a obține unul dintre aceste nume unice, numite “nume de domenii”, compania
sau organizația trimite o cerere entitǎții ce controleazǎ accesul la Internet: Network
Information Center (sau NIC). Dacă aceasta aprobǎ numele companiei, atunci acesta este
adǎugat la bază de date a Internetului. Numele de domenii trebuie sǎ fie unice, pentru a
preveni confuziile.

Partea de la urma numelui (cum ar fi “.com”) este identificato rul de domeniu.Existǎ
mai multe nume de domenii :
– .arpa
– .com – companie comercialǎ
– .edu – instituți e educaționalǎ
– .gov – corp guvernamental
– .mil – corp military
– .net – cei care asigurǎ servicii de rețea
– .int – organizatii internațional e
– .org – alte organizatii
Fiecare societate care are atrib uit un nume de domeniu, poate sa -și oraganizeze o
ierarhie a domeniilor proprii în raport cu “host” -urile pe care le administreaza.

I.3.3. Procesul de r utare

Routarea este operația de transportare a informațiilor într -o rețea, de la o sursă la o
destinație. În acest transport se întâlnește, de obicei, cel puțin un nod intermediar.
Routarea implică două activități de bază: determinrea căilor optime de ro utare și
transportarea grupurilor de informații (numite pachete) prin rețea. În contextul procesului de
routare, acest transport de pachete este referit ca switching . Deși activitatea de switching de
pachete este mai directă, determinarea drumului poate fi foarte complexă.
Protocoalele de routare folosesc diferite metrici pentru a evalua ce drum este optim
pentru transportul unui pachet. O metrică este o măsură standard, ca de exemplu lățimea de
bandă. Pentru determinarea drumului, algoritmii de routare, in ițializează și administrează
tabele de routare , în care se află informații despre rute. Informațiile din aceste tabele de
routare conțin asocieri de destinații și următorul "hop" ce trebuie parcurs pentru a ajunge la
acea destinație. Când un router primeșt e un pachet va încerca să asocieze adre să destinație a
pachetului cu o adresă a unui hop imediat următor în calea acelei destinații, dacă nu reușește
probabil va distruge pachetul. În figura de mai jos se observă un scenariu de aflare a
următorului hop.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 30

Fig.5 Scenariu – routere

Tot tabelele de routare conțin date despre starea legăturilor din rețea. Routerele
comunică între ele și își administrează tabelele de routare prin transmiterea unor varietăți de
mesaje. Un astfel de mesaj este mesajul update care conține o parte sau toată tabela de routare
a unui router. Prin analizarea acestor informații un router poate să -și construiască o imagine a
topologiei unei părți din rețea (sau chiar a întregii rețe le).
Switching
Algoritmii de switching sunt relativ simpli, sunt aceiași pentru majoritatea
protocoalelor de routare. Un host vrea să trimită un pachet la alt host. După ce obține adre sa
unui router, trimite pachetul la adre sa fizică (MAC) a rou terului respectiv. Routerul verifică
adresa protocolului destinație (diferit de adre sa fizică, care se schimbă prin fiecare router) și
dacă cunoaște această adresă, schimbă adre s fizică a pachetului cu adre s următorului hop și
trimite pachetul la acel hop. Un exemplu de switching este în figura următoare.
Fig.6 Exemplu de switching

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 31

I.3.4. Protocoale de rutare

Cele mai cunoscute protocoale de routare sunt:

 Routing Information Protocol (RIP)
 Interior Gateway Routing Protocol (IGRP)
 Enhanced Interior Gateway Routing Protocol (Enhanced IGRP)
 Open Shortest Path First (OSPF)
 Intermediate System to Intermediate System (IS -IS)
 Border Gateway Protocol (BGP)
 Exterior Gateway Protoc ol (EGP)
 Simple Multicast Routing Protocol (SMRP)

 Novell RIP / Service Advertisement Protocol (SAP)
 Internet Control Message Protocol (ICMP)
A . Routing Information Protocol (RIP)
Protocolul RIP este unul dintre cele mai vechi și mai durabile protocoale. Sunt o mare
varietate de protocoale asemănătoare sau bazate pe RIP. Protocolul folosește vectori de
distanță pentru a calcula rutele și a alege ruta optimă. Algoritmii folosiți în i mplementare au
fost descoperiți prin cercetare academică ce datează din 1957.
Standardul versiunii actuale RIP este definit în două documente: Request For
Comments (RFC) 1058 și Internet Standard (STD) 56. Odată cu creșterea numărului de rețele
bazate pe a drese IP și creșterea mărimii lor, Internet Engineering Task Force (IETF) a
observat că RIP trebuie înnoit. IETF a publicat RFC 1388 în 1993, iar în 1994 a publicat RFC
1723, care descriu protocolul RIP 2 (a două versiune de RIP). Aceste două documente RFC
descriu extensii ale protocolului, dar nu scot din uzanță versiunea anterioară RIP. RIP 2 a
mărit cantitatea de informații transportată de mesajele RIP, și a permis folosirea unei metode
simple de autentificare pentru securizarea operației de update a tab elelor de routare. RIP 2
suportă și măști de rețea, o caracteristică foarte importantă pe care RIP nu o suport ă.
B . Interior Gateway Routing Protocol (IGRP)
IGRP este un protocol de routare dezvol tat la mijlocul anilor 1980 de Cisco Systems.
Scopul princi pal a fost crearea unui protocol robust pentru routarea în sisteme autonome.
Protocoalele de acest fel se numesc Interior Gateway Routing Protocols. Înainte de apariția
IGRP, cel mai utilizat protocol era RIP. Deși RIP era eficient pentru routarea în rețel e mici,
relativ omogene, limitele sale deveneau evidente odată cu mărirea dimensiunii rețelelor. În
particular, limita maximă de 16 hopuri ale RIP -ului restricționa mărimea rețelelor; metrica
unică (numărarea hopurilor) nu asigură destulă flexibilitate în medii complexe.
IGRP folosește vectorii distanță. Routerele trimit la intervale regulate mesaje update la
toți vecinii lor. Mesajele circulând prin toată rețeaua din vecin în vecin, se vor descoperi noi
destinații adăugate rețelei sau se vor identifica des tinațiile unreachable și se vor calcula
vectorii distanță către toate destinațiile cunoscute.

C .OSPF ( Open Shortest Path First )

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 32
Open Shortest Path First (OSPF ) este alt protocol cu starea legăturilor dezvoltat pentru
TCP/IP . Se folosește în rețele foar te mari și dispune de de cîteva avantaje față de RIP.
Similar cu Interior Gateway Routing Protocol (IGRP), OSPF a fost creat deoarece la mijlocul
anilor _80, Routing Information Protocol ( RIP ) a devenit incapabil să servească inter -rețele

mari, eterog ene. OSPF are două mari caracteristici : p rima este ca protocolul este deschis,
ceea ce înseamnă ca specifică țiile sale sunt de domeniu public ;a două caracteristică principală
este că se bazează pe algoritmul SPF (Shortest Path First).
Deoarece dimensiune a și viteza Internetului au crescut, limitările protocolului RIP i -au
diminuat popularitatea. În schimb, OSPF este considerat acum a fi protocolul de rutare intern
preferat de rețeua Internet. Ideea principală: în loc de a schimba informații despre distanț ele
pîna la destinații (ca în cazul protocolului RIP),toate nodurile vor menține hărți specifice ale
rețelei care sunt revizuite după fiecare schimbare din topologie;aceste hărți sunt mai apoi
folosite pentru a determina rute care sunt mai fiabile decat c ele în cazul protocoalelor
cuvectori -distanță; rutele determinate de OSPF par a fi la fel de precise ca și cele determinate
central, totuși aceastădeterminare fiind distribuită.

Astfel, spre deosebire de RIP , OSPF împarte informații despre vecinii săi cu întreaga
rețea (cel mult un singur system autonom). RIP nu încearcă să învețe despre întreaga rețea
Internet, iar OSPF nu încearcă să se promoveze în întregul Internet. Nu aceasta este menirea
lor. Ele sunt protocoale de rutare interne;astfel, slujba lor este de a construi rutarea în cadrul
unui sistem autonom.
Cele mai importante avantajeale protocolului OSPF sunt facilitățile de securitate ,
facilități de căi multiple , facilități în ceea ce privește utilzarea metricilor de costuri diferite ,
suport integra t atît pentru rutarea unicast, cît și pentrucea multicast , convergență rapidă .
În mod clar, OSPF dispune de multă flexibilitate pentru a subdiviza un sistem
autonom. O problemă a protocolului cu legare de stare este cantitatea mare de date care poate
fi colectată în bază de date cu și de timpul prea lung care este necesar pentru a calcula rutele
pentru acele date. OSPF este probabil cel mai folosit protocol IGP în rețele de dimensiuni
mari. În contrast cu RIP sau BGP , OSPF nu folosește TCP sau UDP dar folo sește direct
protocolul IP 89. OSPF domină protocoalele de rutare IGP , mai ales în rețele Enterprise.

D. ICMP (Internet Control Message Protocol)

ICMP este folosit în special între “router” și calcuatorul “host”. ICMP este
implementat în fiecare elem ent de rețea echipat cu IP. Mesajul ICMP este identificat prin
aceea ca are câmp ul protocol din antet (header) setat cu “1”.
Erorile sau problemele care apar în comunicații pot fi detectate . Ele pot determina
pierderea datagramei IP. Transmițator ul va fi informat despre acest efect printr -un mesaj
ICMP. Mesajele generate de ICMP sunt urmatoarele : Destinat ion Unreachable – destinați e
neatin să ; time exceeded – timp deposit; parameter problem – probleme referitoare la
parametrii ; source quench – trasn mitatorul trebuie sa -și reduca viteza de trasmisie; redirect –
calculatoarele host sur să și destinați e apartin aceleia și subrețele; redirect – calculatoarele host
sursă și destinați e apartin aceleia și subrețele și se recomanda rutarea directă a datagramei.

e
I.4 SERVICII SERVER

Cele mai multe servicii cu valoarea adăugat a accesibile prin Internet sunt localizate în
servere.
Pe durata stabilirii comunucatiei, sunt a sigură te urmatoarele servicii de către servere :

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 33
– autentificarea și autorizarea (identita te utilizator, cartela, parola)
– logare pe orice terminal
– criptarea (ex. pentru transmiterea număr ului cartelei de credit)
– servicii ale DNS (Domain Name System)
– controlul resurselor

Pe durata comunicați ei, serverele trebuie să asigure criptarea. La termina rea comunicați ei
serverul trebuie să realizeze taxarea comuncatiei. Ca servicii suplimentare a sigură te de
Internet se mențione aza : VPN (Virtual Private Network), multimedia, e -mail, comerț
electronic, servicii de informații , tele -educatie, recreere.

I.4.1. WWW -World Wide Web

În ziua de astăzi, Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme
comerciale. Se bazează pe specifică ții tehnice foarte detaliate, ca de exemplu așa -numitele
"protocoale de comunicație", care desc riu toate regulile de transmitere a datelor în rețea.

Protocoalele fundamentale Internet, care asigură interoperabilitatea într e orice două
calculatoare, sunt IP, TCP, UDP . (aceste protocoale au fost prezentate în subcapitolul 1.2)
Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de
protocoale Internet, care mai include și protocoale de control și aplicați ve, cum ar fi: DNS ,
PPP, SLIP , ICMP , POP3 , IMAP , SMTP , HTTP , HTTPS , SSH, Telnet , FTP, LDAP , SSL,
WAP și SIP.
World Wide Web , prescurtat WWW sau chiar numai Web, este doar una dintre
numeroasele aplicații de Internet, multimedială și integrativă, cu o interfață de utilizator
(GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, prac tică și simplu de folosit, inventată de
Tim Berners -Lee în 1993 .
Termenul World Wide Web definește un spațiu informațional, desfășurat cu ajutorul
Internetului . Informațiile prezente în diferite locații pot fi regăsite cu ajutorul unui sistem
hipertext , pe baza sistemului URL . Hipertextul este prelucrat cu ajutorul unui program numi t
browser , care descarcă paginile web de pe un server web și le afișează pe un terminal.
Primul pro totip al acestei colecții (mai întâi text) a apărut până în decembrie 1991 ,
când a fost făcută și prima demonstrație publică. Studiul a fost conținu at prin apariția primei
aplicații grafic e Mosaic , în februarie 1993 , realizată de cercetătorul de la NCSA , Marc
Anderseen . Apoi, web -ul a evoluat până la ceea ce este astăzi, având ca suport Internetul .
Tim Berners -Lee și echipa să au dezvoltat primele versiuni pentru cele patru componente
cheie necesare serviciului web, și anume:
 protocolul HTTP ;
 limbajul de descriere a hipertextului , HTML ;
 server -ul de web;
 browser -ul.
La baza funcționării Web -ului, stau 3 standarde, respectiv :

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 34
 Uniform Resource Identifier (URI), sistemul universal de identificare a resurselor,
folosit pentru a identifica o pagină web;
 HyperText Transfer Protocol (HTTP ), stiva de protocoale OSI , prin care serverul și
browserul comunică între ele;
 HyperText Markup Language (HTML ), standardul de definire și prezentare a unei
pagini Web.
Programul de navigare ( browserul ), aduce pagina folosindu -se de URL și HTTP , o
interp rețea ză conform fo rmatării paginii ( hipertext ) și o prezintă utilizatorului pe un terminal.
Dintr -un punct de vedere, Web -ul funcționează pe principiul client -server, browser -ul fiind
aplicația client iar serverul HTTP (serverul web) fiind aplicația server. Pentru a putea
interpreta și reda informațiile sub forma hipertextului, brow serul apelează la standardul de
limbaj HTML (HyperText Mark -up Language), definit încă de la începtul dezvoltării web –
ului.

I.4.1.1 HTML – HiperTextMa rk-ul Language

HyperText Markup Language (HTML ) este un limbaj de marcare utilizat pentru
crearea paginilor web ce pot fi afișate într -un browser (sau navigator). Scopul HTML este mai
degrabă prezentarea informațiilor – paragrafe, fonturi, tabele ș.a.m.d. – decât descrierea
semanticii documentului. Specifică țiile H TML sunt dictate de World Wide Web Consortium
(W3C).
HTML este o formă de marcare orientată către prezentarea documentelor text pe o
singura pagină, utili zând un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML , cel
mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web . HTML furnizează mijloacele prin
care conținutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate și indicații de
redare. Indicațiile de redare pot varia de la decorațiuni minore ale textului, cum ar fi
specifică rea faptului că un anumit cuvânt trebuie subliniat sau că o imagine trebuie introdusă,
până la scripturi sofisticate, hărți de imagini și formulare. Metadate le pot include informații
despre titlul și autorul documentului, informații structurale despre cum este împărțit
documentul în diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. și informații cruciale care permit
ca documentul să poată fi legat de alte docu mente pentru a forma astfel hiperlink -uri (sau
web-ul).
HTML este un format text proiectat pentru a put ea fi citit și editat de oameni utilizând
un editor de text simplu. Totuși scrierea și modificarea paginilor în acest fel solicită cunoștințe
solide de HTML și este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar
fi Macromedia Dreamweaver , Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web
să fie tr atâte asemănător cu documetele Word, dar cu observația că aceste programe
generează un cod HTML care este de multe ori de proastă calitate.
HTML se poate genera direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului cum
ar fi PHP, JSP sau ASP. Mult e aplicații ca sistemele de gestionare a conținu tului, wiki-uri și
forumuri web generează pagini HTML.
HTML este de asemenea utilizat în email . Majoritatea aplicațiil or de email folosesc un
editor HTML încorporat pentru compunerea email -urilor și un motor de prezentare a email –
urilor de acest tip. Folosirea email -urilor HTML este un subiect controversat și multe liste de
mail le blochează int enționat.

Mai jos sunt tipurile de elemente de marcare în HTML:
 Marcare structurală . Descrie scopul unui text. De exemplu:

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 35
<h1>Calculator </h1>
Direcționeaza browserul pentru a red a "Calculator " ca pe cel mai important titlu.
Marcarea structurală nu are un anumit stil predefinit, dar cele mai multe browsere web
au standardizat modul în care acestea sunt afișa te. De exemplu, titlurile importante
(h1, h2, etc.) sunt aldine și mai mari decât restul textului.
 Marcare pentru prezentare . Descrie cum apare un text, indiferent de funcțiile sale.
De exemplu:
<b>îngroșat</b>
Va afișa textul "îngroșat" cu litere groase, aldine.
 Marcare pentru hiperlink . Leagă părți ale unui document cu alte doc umente. De
exemplu:
<a href="http://ro.wikipedia.org/">Wikipedia Românească</a>
Va reda Wikipedia românească ca hiperlink către un URL specifică t.
 Elemente speciale (widget). Creează obiecte, cum ar fi butoanele și listele.

Doar marcatorii de prezentare (împreună cu foile de stiluri – CSS) determină cum
conținu tul din interiorul marcatorului va fi prezentat. Ceilalți marcatori spun browserului ce
obiecte să redea sau ce funcții să execute.
Orice fișier html are următoarea structură :
<html>
<head>
<title>Titlul</title>
</head>
<body>

</body>

<head>
</html>

Între tagurile <body></body> se scriu celelalte "instrucțiuni".Tagul <body> permite
stabilirea fundalului și a culorii hiperlinkurilor.
<body bgcolor="#ff0000"> – culoarea fundalului paginii devine rosie ;
<body background="fu ndal.jpg"> – pune o imagine în fundalul paginii ;
<body link="#ff0000" alink="#00ff00" vlink="#0000ff"> – stabilește culoarea linkurilor
nevizitate și vizitate.
Un document HTML conține diferite parti de text cu markere. Pot fi introdus e într-un
document HTML desene și linkuri la alte donumente. Un document hypertext permite
utilizatorului mutarea la diferite tipuri de informații . O pagina web poat e conține : text ,
imagini, fisiere audio, fisiere video.
I.4.1.2. URL – Uniform Resource Locator
URL (Uniform Resource Locator sau adresă uniformă pentru localizarea resurselor)
este soluția aleasă de W3C ( World Wide Web Consortium ) pentru specifică rea unei resurse
(pagini) în Internet . A fost creată prima dată de Tim Berners -Lee pentru a fi utilizată în World
Wide Web , specifică țiile actuale fiind cuprinse în RFC1738 . URL -ul este un caz particular al

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 36
unei specifică ții mai ample numite URI (Uniform Resource Identifier), specifică ție a aceluiași
W3C . Schema care este folosită este:

<protocol>://<name_DNS>/<na me_local>

unde
 protocol este protocolul folosit (de cele mai multe ori http),
 name_DNS este numele domeniului pe care se află resursa,
 name_lo cal este format din calea și numele resursei de pe discul local

I.4.1.3 HTTP – Hypertext Transfer Protocol

HTTP (Hypertext Transfer Protocol) este metoda cea mai des utilizată pentru
accesarea informațiilor în Internet care sunt păstrate pe servere WWW ( World Wide Web ).
Protocolul HTTP este un protocol de tip text, fiind protocolul "implici t" al WWW. Adică,
dacă un URL nu conțin e partea de protocol, aceasta se consideră ca fiind http. Acesta
presupune rularea unui program corespunzător pe calculatorul destinație care înțelege
protocol ul respectiv. Fișierul destinație poate fi un document HTML (HyperText Markup

Language), un fișier grafic, de sunet, de animație, un program executabil pe server -ul
respectiv sau un editor de texte. După clasificarea în funcție de modelele de referință OSI,
protocolul HTTP este un protocol de nivel aplicație. Dezvoltarea să este coordonată de W3C
(World Wide Web Consortium ).
HTTP are o tehnică de comunicare prin care pagini web se pot transmite dela un
Computer aflat la distanță spre propiul Computer. Dacă se apelează un link sau adr esă de web
ca http://www.example.com se cere calculatorului host să afișeze o pagină web ( index.html
sau altele ). Numele www.example.com vine în primă fază convertit de protocolul DNS înt r-o
adresă IP. Urmează transferul prin protocolul TCP pe portul standard 80 a serverului HTTP
raspunsul la cererea HTTP -GET. Informații suplimentare ca indicații pentru Browser, limba
dorită, e.t.c. se pot adăuga în header -ul ( antetul ) pachetului HTTP. Î n urma cererii HTTP –
GET urmează din partea serverului răspunsul cu datele cerute ca : pagini în (X)HTML, cu
fișiere atașate ca imagini, fișiere de stil ( CSS ), scripturi ( Javascript ), dar pot fi și pagini
generate dinamic (SSI, JSP, PHP și ASP.NET). Ser verul trimite înapoi un mesaj de eroare,
dacă informațiile nu pot fi trimise dintrun anumit motiv. Modul exact de desfășurare aacestei
acțiuni ( cerere și răspuns ) este stabilit în specifică țiile HTTP.

Versiuni :
1. HTTP/0.9 – prima versiune dezvoltată de Tim Berners -Lee și echipa sa, fiind foarte
simplu, dar cu numeroase neajunsuri, fiind repede înlocuit de alte versiuni;
2. HTTP/1.0 – versiune introdusă în 1996 prin RFC1945 , a adus numeroase
îmbunătățiri;
3. HTTP/1.1 – versiune de îmbunătățire și reparare a neajunsurilor versiunii anterioare;

În prezent se utilizează două versiuni ale protocolului, HTTP/1.0 și HTTP/1.1. La
versiunea HTTP/1.0 se stabilește o nouă conexiune TCP înaintea cererii, iar după transmiterea
răspunsului conexiunea vine închis ă. Astfel dacă un document HTML cuprinde 10 imagini,
vor fi necesare 11 conexiuni TCP, pentru ca pagina să fie afișa tă în Browser. La versiunea 1.1
se pot emite mai multe cereri și răspunsuri pe o conexiune TCP. Astfel pentru documentul
HTML cu 10 imagini este necesar doar o conexiune TCP. Deoarece viteza conexiunii TCP
este la început mică datorită algoritmului Slow -Start, se scurtează semnificativ durata de

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 37
încărcare a paginii. La aceasta se adaugă faptul că versiunea 1.1 poate conținu a transferuri
întrer upte. La HTTP se pierd informațiile cererilor vechi ( deci este un protocol fără reținerea
stării ). Prin utilizarea de cooki -uri în header, se pot realiza aplicații, care pot utiliza informații
de stare ( alegerile utilizatorului, coș de cumpărături ). Ch iar și o recunoaștere a utilizatorului
este astfel posibilă. În mod normal se pot citi informațiile transmise care parcurg rețeaua pe
computere și rutere. Prin HTTPS transferul se poate cripta.
Noua versiune se poate utiliza în chat-uri prin utiliz area MIME -tip-ului
multipart/replace care renoiește complet conțin utul ferestrei browser -ului. Noua versiune
permite pe lăngă preluarea datelor și transmiterea de date la server. Cu ajutorul metodei PUT
pot webdesignerii să -și publice paginile web pe webse rver prin WebDAV, iar prin metoda
DELETE chiar și șterge de pe server. De asemenea oferă HTTP/1.1 o metodă TRACE, prin
care se poate urmării calea spre webserver, și astfel să se verifice dacă datele au fost corect
transferate. Astfel se poate urmării cale a prin diferite proxi -uri spre webserver, un traceroute
la nivel aplicație.

I.4.2. Web browser

Web browser -ul este software -ul care utilizeaza HTML sau alte protocoale pentru
gasirea și afișa rea informație i.
Mai simplu explicat, browser -ul este un program cu ajutorul căruia se poate "naviga"
prin Web – adică afișează documente plasate pe diferite calculatoare conectate prin Internet la
rețeaua World Wide Web . Un browser este alcătuit dintr -un set de programe care permit
manevrarea informațiilor bazate pe text și elemente de grafică și rularea unor programe pe
care documentele le pot include (applet -uri, scripturi). Fiecare browser are o casetă de text
unde utilizatorul introduce adre să documentului dorit. În cazul în care utilizatorul nu cunoaște
adresă exactă de identificare a documentului( URL -ul), acesta poate introduce un text
semnificativ pe care documentul ar trebui să îl conțină. Browser -ul transmite acest text unor
aplicații speciale existente în Web , programe numite motoare de căutare . Acestea caută în
multitudinea de documente existente respectivul text, oferind apoi ca rezultat o listă de adrese
ale u nor documente care conțin respectiva "cheie" de căutare. Utilizatorului nu îi rămâne
decât să aleagă – eventual prin încercări – locația dorită. Există mai multe astfel de programe
de navigare Web, dar cele mai cunoscute sunt Internet Explorer , Firefox , Opera și Netscape
Navigator .

I.4.3. Securitate – criptarea , firewalls

Securitatea reprezintă prevenirea accesului neautorizat la informații confidențial e,
precum și impiedicare a accesului celor car e au intentii pur distructive. Securitatea accesului
poate fi controlata prin criptarea informație i sau prin “firewalls”
Criptarea se refera la procesul care asigură convertirea informației i ntr-o forma
neinteligibila.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 38
Firewalls separa rețea ua proprie a utilizatorului de rețea ua Internet prin monitorizarea
și securizarea tuturor conexiunilor la Internet. În cele mai multe cazuri aceasta metoda este
suficienta pentru a asigură protectie impotriva intruziunii.
Implementarea firewalls poat e fi realizată software sau hardware și poate realiza
diferite obeictive. Obiectivele de protejat și masurile protectie trebuie să fie bine definite.
Monitorizarea și filtrarea datelor se poate face la nivel IP (filtrare la nivel IP) sau la nivelul
aplicaț iei (filtrare de tip proxy). Pentru controlul securitatii la nivel IP, acest nivel realizează o
citire a etichetelor pachetelor IP și se decide, prin filtrare, dacă pachetele pot sau nu să treaca
între client și server. Securitatea la nivel de aplicați e se realizează astfel : clientul intern
seteaza o conexiune firewall și comunica cu un server proxy. Dacă firewall decide ca trebuie
să se permita conexiunea pentru clientul intern, atunci se seteaza conexiunea la serverul
extern.
În ceea ce priveșt e problema securitatii transferului banilor prin Internet – aceasta
devine foarte importanta odata cu dezvoltarea comerț ului electronic (e -commerce). Banii pot
fi transferati prin plata în numerar (e -cash) sau cu cartela de credit (transfer electronic de
fonduri ). În cazul plățil or în numerar , metoda folosită pentru tranzacți i minore, este necesar
să se garanteze și să se verifice valoarea platita.
Plata prin cartela de credit deja folosită de un număr mare de societati. Exista carduri
eliberate de societati recun oscute internațional (Visa, MasterCard, IBM) care asigură
tranzacți i electronice securizate (SET=Secure Electronic Transaction) prin folosirea credit –
cardurilor. Clientul are un contract cu societatea furnizoare de credit card. Aceasta va trasmite
număr ul de cod asociat la un credit -card (care este automat criptat) atunci când doreșt e să faca
o plata prin rețea . Acest număr permite validarea de către bancă , care verifică valabilitatea

cardului și autorizarea clientului de a folosi acest card. Aceasta verificăre este realizată
automat prin rețea cu ajutorul unui cod de identificare – PIN (Personal Identifier Number).

I.4.4. Comerț electronic la domiciliu – pe scurt
Comerț ul electronic este demersul de cumpărare prin intermediul transmiterii de date
la distanță, demers specific politicii distributive a marketingului . Prin intermediul internetului
se dezvoltă o relație de schimb și servicii între ofertant și viitor cumpăr ător. Termen ul de
Electronic Business a fost făcut popular în anii 1990 , printr-o campani e publicitară a
companiei IBM.

Câțiva facto ri au un anumit rol în succesul comerțului electronic. Aceești a pot fi:

 Consumatorilor li se dă sigură nță asupra valorii. Vânzătorii pot realiza acest lucru,
oferind un produs sau o linie de produse care atrage potențialii clienți prin prețuri competitive ,
ca și în comerțul ne -electronic.
 Asigură rea de servicii și performanță. Oferind reacții, experiență de cumpărare
prietenoasă în relația cu clientul, s -ar putea atinge aceste țeluri.
 Crearea unei pagini web /wap atractive. Folosirea cu bun gust a culorii, graficii,
animațiilor, fotografiilor, fonturilor și procentului de spațiu gol, pot mări succesul.
 Asigură rea motivației consumatorilor de a cumpăra și de a returna. Vânzările
promoționale pot implica c upoane, oferte speciale sau reduceri. Link -urile de pe alte sit e-uri
web și programele afiliate de reclame pot fi de asemenea de ajutor.
 Atrăgând atenția. Sit e-urile web /wap personalizate, sugestiile pentru cumpărare și
ofertele speciale personalizate pot într -o oarecare măsură substitui interacțiunile de tip față în
față, de tip tradițional.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 39
 Asigură rea simțului comunității. Chaturile , forumurile solicită implicarea clientului,
schemele de loialitate și programele de afinitate pot fi de ajutor în acest sens.
 Asigură rea seriozității și sigură nței. Serverele paralele, redundanța hardware -ului,
tehnologia fail -safe, encriptare a informației și firewalls -urile pot îndeplini această cerință.
 Asigură rea unei deschideri de 360° în privința relațiilor cu clienți i, definită ca o
asigură re a faptului că toți angajații, ofertanții și partenerii au o imagine completă, aceea a
clientului. În orice caz, clienți lor s -ar putea să nu le placă această experiență de tip big
brother .
 Posedând experiența totală a clientului. Orice fel de contact cu clientul este considerat
parte a unei experiențe totale, experiență ce devine sinonimă cu b rându l.
 Raționalizând procesele de afaceri, prin restructurări interne și prin tehnologii ale
informației.
 Lăsând clienții să se ajute singuri. Asigurând funcționarea unui site de autoservire,
ușor de folosit fără asistență, poate fi de ajutor în acest sens.
 Ajutân d consumatorii să consume. Comercianții prin intermediul internetului pot
asigură acest tip de ajutor pr Într-o amplă informare comparați vă și prin facilități bune de
căutare.
 Construind un model de afaceri sănatos. Dacă acest factor de succes ar fi apărut în
cărți în anul 2000 , multe situri de tip .com nu ar mai fi dat faliment.
 Construind un lanț valoric electronic, în care să se pună accentul pe un număr limitat
de competențe nucleu – opusul unui magazin cu o singură oprire. (Magazinele electronice pot
fi speciale sau generale, dacă sunt programate corect.)
 Operând cu tehnologia și ținând pasul cu ultimele schimbări ale acesteia
 Punând la dispoziți e o organizare suficient de atentă și agilă, pentru a răspunde rapid
la orice schimbări din mediul economic, social și fizic.

I.5 PROTOCOLUL WAP

Unul din obiectivele de baza ale retelelor Wireless este să asigure acces la serviciile de
Internet și la serviciile avansate. Terminalele mobile au unitate de procesare mai putin
puternica, memorie și afișa j mai mici, putere mai mică și dispoziți ve de intrare mai putine.
Rețea ua de acces radio asigură de asemenea o largime de banda mai mică de rețele cu acces
fix. Este deci necesar să se defineasca un cadru de lucru standard care să fie adaptat acestui
mediu de comunicații de date.
WAP este o stiva de protocoale destinata echipamentelor mobile, cum sunt telefoanele
si PDA -urile, prin care est e posibil accesul la internet intr -un mediu wireless.
Wireless Application Protocol (pe scurt WAP) este o stiva de protocoale destinata
comunicatiei in retelele wireless. WAP foloseste WTLS ( Wireless Transport Layer Security –
un nivel de securitate al car ui scop este de a a sigură intimitatea, integritatea datelor si
autentificarea pentru serviciile WAP), o versiune wireless a protocolului SSL/TLS, pentru
securizarea comunicatiei intre telefoanele mobile si alte parti ale arhitecturii WAP.
Modelul WAP este similar cu modelul WWW(descris in subcapitolul precedent), dar
tipurile și protocoalele de conținu t sunt optimizate pentru aplicați i fara fir(wireless). Gateway –
ul asigură traslatia protocolului WAP in WWW (TCP/IP, HTTP). Coderul și de decoderul
asigură traslatia conținu tului WAP in formate compacte.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 40

Fig.7 Modelul WWW

Protocolul WAP se afla la convergenta dintre cele mai dinamice tehnologii in
domeniul rețelelor: transmisia de date wireless și Intern etul. WAP e ste o tehnologie , prin care
se pot dezvolta aplicați i și servicii de tip Internet, care să funcți oneze prin rețelele de
comunicați e mobila. Mediul de lucru al aplicați ilor WAP este reprezentat de rețea ua de
telefonie celulara și dispoziți vele aferente de comunicați e, cum ar fi telefoanele mobile,
pagere sau PDA -uri (Personal Digital Assistants). Prin urmare, un operator de telefonie
celulara va putea transmite date atat de tip vocal cat și de tipul fisierelor codate in limbaje
similare HTML cum ar fi WML ( Wireless Markup Language), sau XML (Extended Markup
Language).

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 41

Fig.8 Modelul WAP

In termeni simpli, standardul WAP este compus din două elemente: un mediu și un
protocol de aplicați i.
Mediul de aplicații consta dintr -un mediu de programare, denumit WML (Wireless
Markup Language) și bazat pe XML (eXtended Markup Language), care permite
programatorilor să defineasca interfaț a cu utilizatorul independent de dispoziți vul care o va
afișa , și un limbaj de programare, WMLScript, care permite inglobarea logicii executabile in
aplicați ile proiectate. Protocolul de aplicați i este alcatuit din mai multe nivele de comunicați e
care cuprind un protocol de sesiune, unul de tranzacți i, unul de securitate și unul de date.

Fig.9 Arhitectura WAP

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 42

WDP

Protocolul WDP este nivelul de transport care trimite și receptioneaza mesajele prin
intermediul oricarei rețele, incluzind SMS, USSD, CSD, CDPD, IS -36 packed data și GPRS.

WTLS
Nivelul WTLS (wireless transport layer security), un nivel de securitate optional, are
facilitati de criptare care ofera securitatea transportului necesară multor aplicați i, cun ar fi e –
commerce. WTLS stabilește o sesiune între un client (telefonul mobil) și un server (gateway –
ul WAP). Această fază este numită faza de negociere. Pe parcursul ei sunt negociați parametri
de securitate utilizați la protecția sesiunii. Printre aceești parametri se află protocoalele de
criptare, algoritmii de semnătură, cheile publice, mesajele premaster secret și altele. WTLS
include suport atât pentru negocierea integrală, în care sunt negociați toți parametri de
securitate, cât și pentru negocierea parțială, î n care sunt re utilizați parametri de securitate ai
unei alte sesiuni.
O dată stabilită o sesiune, întreaga comunicație dintre client și server este criptată. De
asemenea, WTLS poate suspenda o sesiune, urmând ca ulterior să o conținu e. Astfel, sesiunile
pot dura zile întregi. Cu cât o sesiune durează mai mult, cu atât cheile secrete sunt valide mai
mult timp, prin urmare crește probabilitatea ca un atacator să găsească o cheie secretă. De
aceea, WTLS permite renegocierea cheilor pe parcursul unei sesiuni. WTLS folosește și
certificate. Deoarece certificatele nu au fost cu adevărat gândite pentru a fi utilizate de către
echipamentele mobile, WAP definește un nou format de certificat care este optimizat pentru
stocarea în echipamentele mobile și transmisia î n rețelele wireless. Aceste certificate au o
funcționalitate similară certificatelor obișnuite X.509, dar pentru o mare parte din procesare,
în anumite circumstanțe, se bazează pe server.

WTP

Nivelul WTP (WAP transaction protocol) furnizeaza suport pen tru tranzacți i,
adaugind fiabilitate serviciului WDP.

WSP
Nivelul WSP (WAP session protocol) furnizeaza un nivel sesiune mic pentru a
permite schimbul de date in mod eficient între aplicați i.

Interfaț a HTTP

Interfaț a HTTP servește la recupera conțin utului WAP din Internet cerut de
dispoziți vele mobile. Conținu tul WAP (WML și WMLscript) este convertit intr -o forma
compacta binara pentru a fi transmi să pe calea aerului.
WAP utilizeaza standarde Internet ca XML, UDP (user datagram protocol) și IP
(internet protocol). Multe din protocoale sint bazate pe standardele Internet ca HTTP
(hypertext transfer protocol) și TLS, dar au fost optimizate pentru limitarile unice ale
mediului fara fir: largime de banda mică , latenta mare și stabilitate mică a conexiuni i.
Standardele Internet ca HTML (hypertext markup language), HTTP, TLS și TCP
(transmision control protocol) sint ineficiente in rețelele mobile, cerind ca mari cantități de
date be baza de text să fie trimise. Conținu tul standard HTML nu poate fi afișa t pe micile
ecrane ale telefoanelor mobile sau pager -uri.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 43
WAP utilizeaza transmisia binara pentru o mai mare compresie a datelor și este
optimizata pentru o latenta mare și largime de banda mică . Sesiunile WAP se descurca cu
acoperire intermitenta și poate opera cu o mare varietate de protocoale de transport.
WML și WMLScript sint utilizate pentru a produce conțin ut WEB. Acestea utilizeaza
in mod optim micile display -uri, și navigarea se poate face cu o singura mina. Conținu tul
WAP este scalabil de la displ ay-ul de două linii de text pe un dispoziți v primar pina la un
ecran cu grafica puternica pe ultimele tipuri de telefoane și comunicatoare.
Stiva mică a protocolului WAP este proiectata să minimezeze lărgimea de bandă
necesară și să maximizeze număr ul de tipuri de rețele care pot furniza conținu t WAP. Se
tinteste spre multiple rețele. Acestea includ sistemul global pentru comunicații mobile (GSM)
900, 1800 și 1900 MHZ; standardul interim (IS) -136; DECT (digital European cordless
communication; TDMA (time -division multiple acces); PCS (personal communications
service; FLEX și CDMA (code division multiple acces). Dat fiind faptul ca WAP se bazeaza
pe o arhitectura de nivele scalabile, fiecare nivel poate fi dezvoltat independent de celelalte
nivele.

Conțin utul și aplicați ile WAP sunt bazate pe formatul familiar WWW, iar conținu tul
este transportat prin protocoale web asemă natoare. In terminalul wireless (telefonul mobil
personal) se afla un micro -browser care formeaza interfaț a cu utilizatorul. Prin WAP se
definesc un set de componente standard care permit comunicarea dintre terminalele mobile și
serverele de rețea : un model standard de identificare (URL), format standard de afișa re,
protocoale de comunicare (proxy), codoare și decodoare de conțin ut. Aceasta infrastructura
asigură posibilitatea rularii unui număr mare de aplicați i WAP, ele putand fi accesate de pe
servere WWW standard, create in tehnologii standard cum ar fi secventele de cod CGI.
Adre să de proxy translateaza apelul WAP in apel WWW, permitand astfel clientului să trimita
apelul la serverul web. Dacă serverul raspunde direct cu o informație de tip WAP (de exemplu
in format WML), proxy -ul preia informația direct de la server. Totusi, dacă informația este
transmi să in conținu t WWW (de exemplu in format HTML), atunci se va utiliza un filtru
pentru a translata informația in WML, sau alt format recunoscut de WAP.
Majoritatea terminalelor de ultima generați e suporta grafica, icon -uri, seturi de fonturi,
iar tendinta este de a asigură un ecran cat mai cuprinzator pentru telefonul celular WAP –
ready. Inainte ca un client să poata utiliza WAP, telefonul trebuie programat, folosind anumiti
parametrii – telefoanele pot fi setate atat manual cat și printr -un process mult simplicat, și
anume trimiterea unui me saj SMS, in urma caruia setarile sunt ajustate automat.

Gateway -ul WAP

WAP nu asigură o securitate punct -la-punct. Așa cum deja am amintit, echipamentele
WAP comunică cu serverele web printr -un intermediar – gateway -ul WAP. Doar protocolul
WTLS este folo sit între echipamentul mobil și gateway, între gateway și serverul web din
internet putând fi utilizat protocolul SSL/TLS. Acest lucru înseamnă că gateway -ul WAP
conțin e, cel puțin pentru o anume perioadă de timp, date necriptate (care pot avea un caracter
confidențial). Cei care oferă astfel de gateway -uri trebuie să ia măsuri pentru a se asigură că
decriptarea și re -criptarea se efectuează în memorie, că acele chei și datele necriptate nu sunt
niciodată salvate pe disc și că întreaga memorie folosită în p rocesul de criptare și decriptare
este ștearsă înainte de a ceda controlul sistemului de operare.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 44

Telefoanele mobile au devenit din ce în ce mai dezvoltate, având sisteme de operare
tot mai complexe. Mai mult, WAP conține și un limbaj de scripting (WMLScript). De aceea,
aceste telefoane mobile pot fi ținte ale virușilor informatici. Și mai periculos este faptul că nu
este posibilă rularea unui software antivirus complex pe telefonul mobil. Deja au apărut viruși
a căror țintă sunt telefoanele mobil e, chiar dacă momentan nu au o largă răspândire. Însă
experții apreciază că este doar o chestiune de timp până ce aceești viruși informatici se vor
răspândi masiv. Unul din cele mai vulnerabile elemente în privința securității din întreg
sistemul WAP este chiar telefonul mobil. Telefonul poate fi pierdut sau furat de cineva și asta
în contextul în care utilizatorii stochează în telefon tot mai multe date și informații
confidențiale. Codul PIN oferă un anume nivel de protecție, dar acesta este format doar di n
patru cifre și mulți posesori de telefoane aleg coduri PIN ușor de memorat (de exemplu 1234
sau 0000), deci și de ghicit. La o analiză sinceră a riscurilor WAP, securitatea fizică a
telefonului mobil ocupă cu sigură nță un loc fruntaș.
In concluzie, WAP p ermite navigarea pe internet cu ajutorul telefoanelor și altor
echipamente mobile. Este echivalentul wireless la protocolului TCP/IP având marele avantaj
de a fi independent față de purtător. Arhitectura de securitate WAP se compune din trei părți:
telefon ul mobil, gateway -ul WAP și rețeaua internet. Comunicația dintre telefonul mobil și
gateway este protejată de WTLS, o versiune wireless a SSL/TLS, în timp ce traficul de la
gateway spre internet poate fi protejat prin SSL/TLS. Gateway -ul WAP decriptează în treg
traficul WTLS și criptează întreg traficul SSL/TLS. Din punct de vedere al securității, acest
lucru înseamnă că gateway -ul poate fi considerat ca o entitate mediană. Atât utilizatorul cât și
serverul din internet trebuie să aibă încredere în gateway -ul WAP.

I.6 COMERȚ UL ELECTRONIC
Comerțul electronic este activitatea de cumpărare sau vânzare prin intermediul
transmiterii de date la distanță, activitate specifică politicii expansive a marketingului
companiilor comerciale. Prin intermediul Internetului se dezvoltă o relație de servicii și
schimb de mărfuri între ofertant și viitorul cumpărător. În anii 1990 compania IBM , printr -o
campanie publicitară corespunzătoare, a făcut popular și termenul echivalent Electronic
Business . Un termen înrudit este E-Trade , care se referă la tranzacțiile bursiere electronice.
E-commerce sau c omerțul electronic rep rezintă multitudinea proceselor software și
comerciale necesare proceselor de afaceri să funcționeze, numai sau în primul rând, utilizând
fluxuri digitale de date. Comerțul electronic presupune utilizarea Internetului, a comunicațiilor
digitale și a aplicații software în cadrul proceselor de vânzare/cumpărare, el fiind o
componentă a procesului de e -business.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 45
În sens larg, comerțul electronic e ste un concept care desemnează procesul de
cumpărare și vânzare sau schimb de produse, servicii, informații, utilizând o rețea de
calculatoare, inclusiv Internet -ul.
În sens restrâns , comerțul electronic poate fi analizat din patru puncte de vedere, și
anume:

– din punctul de vedere al comunicațiilor – reprezintă furnizarea de informații, produse,
servicii, plăți, utilizând linii telefonice, rețele de calculatoare sau alte mijloace
electronice;
– din punctul de vedere al proceselor de afaceri – reprezintă o aplicație tehnologică
îndreptată spre automatizarea proceselor de afaceri și a fluxului de lucru;
– din punctul de vedere al serviciilor – este un instrument care se adresează dorințelor
firmelor, consumatorilor și managementului în vederea reducerii costur ilor și creșterii
calității bunurilor și a vitezei de servire.
– din punctul de vedere al accesibilității în timp real (online) – reprezintă capacitatea de
a cumpăra și de a vinde produse, informații pe Internet sau utilizând alte servicii
accesibile în tim p real.

Segmentele principale ale comer țului electronic includ:
Operațiuni bancă re. Un procent de 85 -90% din opera țiunile bancă re se realizeaz ă
electronic. B ăncile se a șteapt ă ca desf ășurarea acestor opera ții prin intermediul Internet -ului
să reduc ă costu rile cu o cot ă substan țială. Exemple de astfel de opera ții sunt:

 tranzacții bancă re electronice ( Electronic Banking ) . transfer de fonduri, extrase de
cont, .autoservire. a clienți lor (oprirea unor plăți, cecuri etc.), operațiuni bancă re ce pot
fi efectua te de la domiciliu (așa -numitul .home -banking.);
 efetuarea electronică a plăților ( Electronic Bill Presentment and Payment );
 investiții electronice ( Electronic Investment ) . brokeraj, informații și unelte de analiză
a pieței;
 asigurări electronice ( Electro nic Insurance );
 managementul lanțului de aprovizionare ( Supply Chain Management ) . facturări
electronice, conturi speciale;
 alte servicii . cărți de debit/credit, carduri inteligente.

Exemple de site -uri de succes sunt: Wells Fargo, NationsBank, American Expres, Bank of
America, Citicorp.

Vânzarea cu amănuntul . Internet -ul ofer ă posibilitatea efectu ării de cump ărături într -o
manier ă cu un grad mare de personalizare, permite vânz ătorilor s ă-și cunoasc ă și să-și
înțeleag ă bine clienți i. Amazon.com permite utilizatorilor de Internet s ă caute orice carte și să
comande selec ția făcută, plata realizându -se prin carte de credit. Datorit ă Internet -ului,
vânz ătorii cu am ănuntul pot fi conecta ți electronic cu furnizorii lor pentru un mai bun schimb
de informa ții, scurtarea timpului de comand ă și de distribu ție. În acela ți timp, ei au acces la o
piață interna țional ă de desfacere, f ără să aibă un sediu fizic întrun anumit loc. Cele mai de
succes site -uri sunt: Amazon.com, CDNow, K -Mart, Barnes&Noble, WalMart ș.a.
Turismul . Desf ășurarea de afaceri prin Internet are avantajul de a elimina intermediarii.
Companiile aeriene sau hotelurile care permit clienți lor să facă rezerv ări on -line și-au redus
considerabil costurile. Ca exemplu, trebuie amintite: TravelWeb, Trav elocity, Ticketmaster
Online sau RoTravel în România ș.a.
Bursele de valori mobiliare . Acest domeniu este unul în plin ă dezvoltare, ca exemplu
putând aminti site -ul firmei Schwab, pe care se tranzac ționeaz ă săptămânal titluri în valoare
de peste 4 miliarde de dolari, iar din cei peste 5 milioane de clienți , 2 milioane fiind investitori

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 46
$
$$
Guvern ÎntreprinderiParteneri
(interni sau externi)
B to B – Internet, Intranet,
Extranet, Transferuri EDIB to C –
Vânzări
prin
Internet,
TV,
telefon
B to G – Proceduri comerciale,
informare, ConsultanțăB2C B2B
B2GConsumatori
C2C
activi prin intermediul web -ului. Alte site -uri de succes sunt: E -Trade, Discover Brokerage,
Ameritrade ș.a.
Activitățile de producție . În acest domeniu vor exista, datorit ă Internet -ului, mult mai
multe posibilit ăți. Un exemplu des citat este compania Boeing, care a creat o re țea
internațional ă pentru proiectarea modelului 777. Ingineri japonezi au lucrat atfel la por țiuni
ale aripilor sau ale fuselajului prin intermediul leg ăturii electronice peste Pacific a sigură tă de
Internet. Întregul proiect a fost realizat cu ajutorul computerelor, f ără nici un pic de hârtie.
Comer țul electronic de tip business -to-business a imbunatatit aprovizionarea,
controlul inventarului, activitate a de produc ție, distribu ția și plata, folosindu -se pentru aceasta
aplica ții back -office specifice utiliz ării Internet -ului care s ă permit ă un management mai bun
al comenzilor, o programare a aprovizion ărilor și a distribu ției. Samsung Electronics, Fruit of
the Loom, General Electric, Toshiba sunt doar câteva din site -urile de referin ță în acest
domeniu. Tot aici pot fi încadrate și firmele produc ătoare din domeniul tehnologiei
informa ției ca Microsoft, Oracle, Intel, Apple, Dell, Compaq, firme ce s -au num ărat printer
primele ce au adoptat noul tip de economie -Internet.
Mass -media . Multe posturi TV sau publica ții permit accesul gratuit la conțin utul lor
prin intemediul Internet -ului.

Modele de afaceri în comerțul electronic

Comerțul electronic est e răspândit astăzi în diferite forme și sub diferite modele.
Modelele de afaceri în comerțul electronic (vezi figura) pot fi clasificate astfel:

– Business -to-Business (B2B)
– Business -to-Consumer (B2C)
– Consumer -to-Consumer (C2C)
– Business -to-Guvern (B2G)

Fig.7 Modele de afaceri in comerț ul electronic

Modelul Business -to-business (B2B – companie la companie )

Modelul B2B este forma cea mai răspândită a comerțului electronic, aflată în conțin uă
dezvoltare (vezi figu ra) și include tranzacții electronice între organizații și tranzacții de tip
IOS (Interorganizational Information Systems). Tipurile de sisteme interorganizații (IOS) pot
fi: interschimbarea electronică a datelor EDI prin VAN -uri (Value Added Network), tra nsfer
electronic de fonduri EFT, Extranet -uri conectate securizat prin Internet, formulare

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 47
Creșterea comerțului electronic B2B
0100020003000400050006000
1996 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
AnProfit (Miliarde USD)
electronice, mesaje integrate care combină EDI, poșta electronică și formularele electronice,
baze de date partajate între Extranet -uri, managementul lanțului de apr ovizionare ;

Fig.10 Cresterea comerț ului electronic B2B
B2B Este un model de comerț electronic în care toți participanții sunt companii sau
alte o rganizații. În România domeniul B2B este o afacere foarte promițătoare, datorită
penetrării Internetului în firme la nivel înalt. Studii recente arata ca [în România există mai
mult de 1,1 milioane de utilizatori care intră pe Internet de la locul lor de muncă (inclusiv
școli și universități) , și peste 42.000 de domenii de nivel înalt sunt înregistrate.
Acest tip de aplicație este focalizat pe utilizarea Internetului și/sau Extranetului pentru
valorificarea potențialului partenerilor de afaceri și transformarea relațiilor inter -organizații.
Internet -ul reprezintă mediul cel mai ieftin, din punct de vedere economic, pentru B2B,
permițând companiilor să se conecteze, fără implementări adiționale de rețea.
Principalele avantaje introduse de B2B, a cărei topologie este prezentată în figura 1.3,
sunt reprezentate de scăderea costurilor mărfurilor, reducerea inventarelor, creșterea eficienței
logisticii, creșterea vânzărilor, scăderea costurilor de vânzare și marketing.

Aplicațiile de tip B2B întrețin noi tipuri de relații între organizații, cum ar f i:

• automatizarea , se automatizeazã schimbul de informații între afaceri;
• colabararea , prin partajarea informației și a cunoștințelor între afaceri pentru
obținerea unui beneficiu reciproc.

Inițiator sync Aplicație
Citire/scriere date
Nod al aplicației care conține
cod nou sau modificat pentru proiect
Nod al aplicației care conține codul existent fără a exista nevoia de
modificare

are sau acesta nu poate fi schimbat

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 48
Creșterea comerțului electronic B2C
050100150200250300
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
AnProfit (Miliarde UST)

Fig.11 Topologia unei aplicații B2B
Modelul Business -to-consumer (B2C) – se referă la tranzacțiile cu amănuntul către
cumpărători individuali și se bucură de un real succes în ultima perioadă (vezi figura ). Acest
model este asemănător cu cel de B2B deoarece companiile pot realiza vânzări cu amănuntul
unor clienți sau en -gross unor companii. În momentul de față sunt multe companii care sunt
reprezentate în ambele modele de comerț electronic, cum ar fi de exemplu Amazon, Dell
Computers, Barnes &Noble, Wal -Mart Onl ine.
Fig.12 Cresterea comerț ului electronic B2C
Topologia aplicațiilor B2C este prezentată în figura de mai jos:

Fig.13 Topologia aplicați ilor B2C

Modelul Consumer -to-consumer (C2C ) – model în care consumatorii vând direct
consumatorilor. Exemplu : persoane care vând proprietăți, case, mașini ale lor, cei care
folosesc www.classifield2000.com pentru vânzări, reclama pe Internet/Intranet -ul companiei
pentru serviciile proprii individului, vânzări de cunoștințe, expertize, licitații individuale;
C2C include toate activitățile cu caracter comercial desfășurate între
consumatoriprivați. În acest scop funcționează anumite întreprinderi care oferă prin
interme diul Internetului platforme de licitații pe care consumatorii individuali se pot întâlni și
pot cumpăra sau vinde bunuri personale.
Client
(Prezentare)
Citire/scriere date
Nod al aplicației care conține

componente noi sau modificate
Aplicația Aplicația
2
Aplicația
1
Nod al aplicației care conține componente le existente
care nu trebuie modificate sau nu pot fi schimbate

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 49
Exemple C2C – www.ebay.com , www.half.com .
Modelul E-government : Government -to-business (G2B): – model de comerț electronic
in care o instituți e guvernamentala cumpăr a sau vinde bunuri, servicii sau informații de la
persoanel e juridice (ex. e -licitatie.ro).
Modalitati de plata
Sistemele electronice de pla ti trebuie să atinga nivele ridicate de securitate, viteza,
caracter privat și confidențial , descentralizare și internațional izare și să fie unanim acceptate
de comercianti și oameni de afaceri. O trăsătură comună a majoritatii acestor soluți i o
constituie utilizarea tehnicilor criptografice care asigură confidențial itatea, autenticitatea și
integritatea mesajelor transferate între entitatile implicate. În conținu are sunt analizate câteva
dintre cele mai cunoscute metode de plata electronica:
 Plata prin car te de credit
Sistemul de cărți de credit a fost creat cu intentia de a –i permite cumpărăt orului sa -și
satisfaca imediat dorinta de cumpăr are de bunuri și servicii. Prin cartea de credit, riscul este
transferat de la vânzator la instituți a financiară care a emis cartea de credit.
 Plata prin CyberCash
Pentru a efectua plati prin CyberCash (www.CyberCash.com ), consumatorul are
nevoie de un software care simuleaza portofelul, face criptarea mesajelor și memorează
tranzacți ile. CyberCash este compania care a inv entat conceptul de client software numit
portofel ( wallet ); ca și portofelul obișnu it, acest portofel -software permite folosirea mai
multor metode de plata: bani digitali, cărți de credit sau cecuri. La instalarea software -ului, se
genereaza o pereche de c heie publica – cheie privata. Cheia publica se transmite la
CyberCash , care o memorează Într-o bază de date , alaturi de toate cheile publice ale
vânzatorilor și clienți lor. Vânzatorul are un software similar; el nu trebuie decât să adauge
Într-o pagina Web din site -ul sau de comerț electronic un buton Plata și să aiba un cont
deschis la o bancă acreditata. Cumpărăt orul și vânzatorul trebuie să faca schimb de chei
inainte de a sti cu ce cheie publica să cripteze mesajul adresat unui anumit corespondent.
 Plata prin FirstVirtual
Alta soluți e privind transferul sigur al cărților de credit prin Internet, fără insă a apela
la criptografie, o constituie FirstVirtual (www.fv.com ). Este vorba despre un mecanism prin
care cumpăr ătorii de informații stabilesc un identificator propriu, pe care -l fac cunoscut lui
FirstVirtual prin fax sau telefon, împreună cu număr ul cărții de credit. Atunci când cumpăr a o
informație , cumpărăt orul furnizeaza vânzatorului identifica torul sau. Vânzato rul se
conecteaza la serverul FirstVirtual , verifică identificatorul, si, dacă el corespunde, va furniza
informația cumpărăt orului. Apoi serverul FirstVirtual întreaba prin e -mail cumpărăt orul dacă
accepta plata informație i. Dacă raspunsul este “da”, First Virtual va furniza număr ul cărții de
credit către un achizitor care va incarca cu suma de plata cartea de credit si, dupa 90 de zile,
va transfera fondurile vânzatorului. Intrat in funcți une in 1994, FirstVirtual are astazi peste
180.000 utilizatori.

 Plata prin SmartCard (cartela inteligenta)

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 50
SmartCard -ul este în esenta inlocuitorul portofelului obișnu it. Tot conținu tul unui
portofel actual (acte, cărți de credit, bani gheata), va fi înlocuit de unul sau mai multe
SmartCard -uri. Din punct de vedere fiz ic, un SmartCard arata ca o carte de credit, cu unul sau
mai multe microcircuite de tip microcontroller înglobate. O cartela inteligenta poate pastra de
10-100 de ori mai multă informație decât o cartela magnetica, fiind totodată mult mai sigură .
Conectată la un terminal de citire -scriere, SmartCard poate efectua funcți i complexe de luare
a deciziilor, proceduri sofisticate de autentificare pentru a preveni frauda. Deci beneficiile
oferite de SmartCard sunt: sigura nta, capabilitati i active anti -frauda, flex ibilitate în aplicați i,
posibilitatea de validare off-line. SmartCard memorează direct echivalentul digital al sumelor
de bani în loc să indice un cont la bancă sau un credit acordat de bancă . Când o astfel de
cartela este folosită pentru a cumpăr a ceva, e chivalentul sumei respective este efectiv
transferat vânzatorului și apoi mai departe către o instituți e financiară . SmartCard poate fi
reîncarcabila sau nu. În acest ultim caz, cartela va fi aruncata atunci când suma înscrisă pe ea
a fost epuizată .
 Plata prin Ecash
Este prima soluți e totalmente software pentru plățil e electronice. Tranzacți ile se
desfăs oara între vânzator și cumpărăt or, care trebuie să aiba conturi la aceea și bancă .
Cumpărăt orii trebuie să înstiinteze bancă asupra faptului ca doresc să transfere bani din
conturile lor în asa-numitul cont Ecash Mint . În orice moment, cumpărăt orul poate
interactiona de la distanta, prin calculatorul sau și utilizând un client software, cu contul Mint
și poate retrage fonduri de aici pe discul calculator ului sau. Discul cumpărăt orului devine un
veritabil portofel electronic. Apoi se pot executa plati între persoane individuale sau către
firme, prin intermediul acestor Ecash .
 Plata prin bani electronici ( Digicash )
Banii electronici reprezintă echival entul electronic al banilor reali, și pot lua diferite
forme, precum cartelele obișnu ite, a SmartCard -urilor, etc (pentru detalii se poate vedea
sectiunea de plata prin SmartCard ).
Sistemele e -commerce se bazează pe arhitectura Web, care conferă acestora o
fiabilitate, scalabilitate și flexibilitate ridicate. Web -ul este implementat prin interconectarea
mai multor rețele de calculatoare, aceasta oferind în principal informații și servicii
utilizatorilor. O aplicație Web este orice aplicație care utilizează tehnologiile Web, incluzând
navigatoare Web, servere Web și protocoale Internet. O aplicație Web este o extensie
dinamică a unui server Web și se conectează la alte servere, cum ar fi baze de date sau sisteme
bazate pe tranzacții .

Fig.14 – Arhitect ura aplicaț ie web

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 51

Tranzacțiile în comerțul electronic

Tranzacțiile electronice din punctul de vedere al comerțului electronic prezintă un număr
de cerințe, care pot fi clasificate astfel:
 Cerințe privind securitatea – caracteristicile tradiționale de se curitate,
confidențialitate, integritate, disponibilitate și nerepudiere, se aplică aplicațiilor de
comerț electronic pentru a asigură protecția vieții private și a preveni frauda.
 Cerințe privind standardele acceptate – pentru a realiza un sistem globa l pentru
comerț electronic , trebuie realizate înțelegeri cu toate părțile implicate despre modul în
care vor fi realizate tranzacțiile. Din această cauză, standardele pot fi considerate parte
integrantă a oricărui sistem de comerț electronic.
 Cerințe privi nd legislația – comerțul electronic atrage după sine și o serie de efecte pe
plan social, politic și legal care trebuiesc rezolvate.

Tranzacțiile dintre cumpărători și vânzători în comerțul electronic pot include cereri de
informație, cursuri ale prețuri lor, plasări de cereri, plata și servicii post vânzare. Gradul ridicat
de încredere necesar pentru a sigură rea autenticității, confidențialității și livrarea la timp, al
acestor tipuri de tranzacții poate fi dificil de menținut atâta timp cât acestea au loc într-o rețea
publică, lipsită de încredere, cum este Internetul.
Interceptarea datelor transmise prin Internet în timpul unei tranzacții, și în particular a
datelor referitoare la cardul de credit, a fost adesea menționat ca un obstacol major al
confidenț ialității comerțului electronic. De fapt, acest risc este, în general, exagerat întrucât
riscul ca informația să fie divulgată este mai mare în timp ce aceasta este stocată pe serverele
Web. Cu toate acestea, percepția populației privind insecuritatea poa te fi o barieră comerțul
electronic și de aceea organizațiile trebuie să o ia în considerare.
În concluzie a vantajele conferite de comer țul electronic se concretizeaz ă în cele
două importante resurse ale economiei actuale: informa ția și timpul. Ac este dou ă resurse nu
pot fi privite separat, deorece nu numai calitatea informa țiilor pe care le ofer ă face din
comer țul electronic un atu, ci și timpul mult mai scurt de ob ținere a acestora.

CAPITOLUL II – TEHNOLOGII APLICATE

II.1 PHP

II.1.1 Despre PHP

PHP (acronim recursiv pentru "PHP: Hypertext Preprocessor") este un limbaj de
scripting utilizat pe scara largă , realizat și distribuit în sistem Open Source, ce se potriveșt e
productiei Web și poate fi încapsulat în HTML. Fiind open -source, PHP beneficiază de suport

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 52
activ din partea comunității online, acesta fiind și motivul creșterii explozive a numărului site –
urilor bazate pe PHP. Diferența esențială față de alte limbaje de scripting (gen JavaScript) este
faptul că PHP est e un interpretor server -side (operațiile sunt executate de către server și nu pe
calculatorul utilizatorului). În general, pentru a putea testa pagini PHP aveți nevoie de un
server de web (Apache) și de pachetul PHP instalat.
PHP permite folosirea unor ele mente specifice limbajelor de programare. Ieșirea
standard a script -ului PHP devine intrarea standard pentru programul de navigare care
vizualizează pagina. Așadar, la ieșirea sa standard poate fi scris (de exemplu, prin intermediul
comenzii echo ) orice ti p de cod HTML, acesta fiind interpretat de către browser. Pe lângă
manipularea conțin utului paginilor de web, PHP poate trimite headere HTTP pentru
autentificare, seta cookie -uri sau redirecționa utilizatorii. Mai mult, cu ajutorul bibliotecilor
externe de funcții poate salva fisiere XML, crea și manipula imagini, animații Shokwave
Flash, PDF -uri sau se poate conecta la un server de mail, iar acestea sunt doar câteva din
funcțiile pe care le poate îndeplini.
PHP este un limbaj de script care funcțione ază alături de un server Web. Pentru a crea
scripturi PHP, majoritatea programatorilor PHP folosesc un editor de texte obișnuit. Sub
Microsoft Windows, se foloses te frecvenț programul Windows Notepad . Mai jos este
prezentat un exemplu simplu de script php :

<html>
<head>
<title>Exemple</title>
</head>
<body>
<?php
echo "Salut, acesta este scriptul PHP!";
?>
</body>
</html>

Codul PHP este inclus între tag -urile speciale de început și de sfârșit care permit
utilizatoru lui să treacă din "modul HTML" în "modul PHP".
Față de alte limbaje script, precum Javascript, la PHP codul se execută pe server. Dacă
pe serverul Web se află un script similar, clientul nu va primi decât rezultatul execuți ei
scriptului, fără a avea nici o posibilitate de acces la codul care a produs rezultatul. Vă puteți
configura serverul de Web să prelucreze (analizeze) toate fișierele HTML ca fișiere PHP.
Astfel nu există nici un mijloc de a distinge paginile care sunt produse dinamic de paginile
statice.

II.1.2 Elemente de teorie despre tehnologia PHP

1.Tipuri de date :
Numerele întregi se pot specifică în modul următor :

$a = 1234; # Număr întreg în baza 10
$a = -123; # Număr întreg negativ

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 53
$a = 0123; # Număr întreg în baza 8, octal (echiv alent cu 83 în
baza 10)
$a = 0x12; # Număr întreg în baza 16, hexazecimal (echivalent cu
18 în baza 10)
Numerele reprezentate în virgulă mobilă ( double ) pot fi utilizate în oricare din
sintaxele următoare :

$a = 1.234;
$a = 1234e3;

Șirurile de caractere pot fi delimitate de ghilimele sau apostrofuri, în ultimul caz
inhibându -se evaluarea variabilelor din interiorul șirului respectiv. Dacă șirul de caractere
este delimitat de ghilimele atunci variabilele din interiorul șirului vor fi evaluate și înlocuite
prin valoarea lor. Ca și în C sau Perl, caracterul backslash (\) este utilizat pentru a proteja un
carcater special.
În ceea ce priveșt e conversia șirurilor, c ând un șir este evaluat ca valoare numerică,
valoarea și tipul rezultat sunt decise după cum urmează:
 șirul va fi evaluat ca un double dacă conțin e unul din caracterele ' .', 'e' sau ' E'. Altfel va
fi evaluat ca un întreg;
 valoarea este dată de începutul șirului. Dacă șirul începe cu o dată numerică validă,
aceasta va fi valoa rea utilizată. Altfel valoara va fi 0. O dată numerică validă este
formată din semn (opțional), una sau mai multe cifre (opțional un pu nct zecimal),
încheiate eventual cu un exponent. Acest exponent (' e' sau ' E') este urmat de una sau
mai multe cifre. Când prima expresie este un șir tipul varibilei va depinde de a două
expresie.
PHP acceptă atât tablouri scalare cât și asociative. De fapt nu există nici o diferență
între cele două. În PHP tabolurile se pot crea utilizând funcțiile list() și array() sau se poate
seta explicit fiecare element din tablou.
# Exemplul:
$a[0] = " cba";
$a[1] = "def";
$b["aaa"] = 13;

Vectorii pot fi sortați utilizând funcții specializate: asort() , arsort() , ksort() , rsort() ,
sort() , uasort() , ușor t(), și uksort() . Put eți număra elementele tabloului utilizând funcția
count() . Puteți parcurge un tablou utilizând funcțiile next() , prev() și each() .
2.Variabile :
Variabilele în PHP sunt reprezentate de semnul dolar, ' $', în fața numelui variabilei.
Numele variabilelor sunt formate după aceleași reguli ca alte etichete din PHP. Un nume de
variabilă valid trebuie să înceapă pr Într-o literă sau liniuță de subliniere, ' _', urmată de un șir
de litere, cifre sau liniuțe de subliniere(PHP este un limbaj case-senzitiv).
PHP furnize ază un mare număr de variabile predefinite pentru fiecare script pe care îl
rulează. Cele mai multe variabile predefinite depind de serverul pe care se lucrează, de
versiunea și configurarea serverului sau de alți factori. Unele dintre aceste variabile nu vor fi
disponibile când PHP rulează într -o linie de comandă. Domeniul variabilelor este contextul în
care variabila este definită. Pentru marea parte a variabilelor, domeniul lor este unic. Acest
domeniu se referă și la fișierele incluse într -un script. E xemplu :

$a = 1;
include "b.inc";

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 54
Variabilele statice oferă de asemeni posibilitatea de a implementa și funcțiile
recursive. O funcție este recursivă dacă se autoapelează. Proiectarea funcțiilor recursive
trebuie făcută cu atenție pentru a evi ta recursia infinită. Trebuie a sigură tă o modalitate
adecvată de încheiere a apelurilor recursive. Următoarea funcție recursivă numără până la 10
folosind variabila statică $count pentru a sesiza încheierea autoapelurilor :

function Test()
{
static $count = 0;
$count++;
echo $count;
if( $count < 10)
{
Test();
}
$count–;
}

3. Constante

PHP definește o serie de constante și oferă un mecanism pentru definirea altora în
timpul execuției. Constantele seamănă mult cu var iabilele; sunt definite cu jutorul funcției
define() și valoarea lor nu poate fi modificată ulterior. Constantele predefinite (disponibile
întotdeauna) sunt :
__FILE__
Se utilizează cu un fișier care a fost inclus sau solicitat, când numele fișierului inc lus
este dat;
__LINE__
Numărul liniei din scriptul curent care este analizat. Se utilizează împreună cu un
fișier care a fost inclus sau solicitat, când poziția în fișierul inclus este dată;
PHP_VERSION
Un șir de caractere reprezentând versiunea PHP util izată;
PHP_OS
Numele sistemului de operare în care rulează PHP;
TRUE
O valoare adevărată;
FALSE
O valoare falsă;
E_ERROR
Indică o eroare, alta decât o eroare de analizare, pentru care corectarea nu este
posibilă;
E_WARNING
Indică o situație în care PH P știe că ceva este greșit, dar continu ă oricum;
E_PARSE
Semnalează o sintaxă invalidă în fișierul script; corectarea nu este posibilă;

E_NOTICE
S-a întâmplat ceva care poate fi sau nu o eroare; execuți a continu ă. Spre exemplu am
accesat o variabilă ca re nu a fost inițializată sau am folosit un șir neîncadrat între
ghilimele ca index asociativ.

4. Expresii

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 55
Expresiile sunt cele mai importante construcții ale PHP; în PHP aproape orice scrieți
este o expresie. Cea mai simplă și corectă modalitate de a de fini o expresie este orice are o
valoare . Cele mai simple expresii sunt constantele și variabilele . Exemplu:
$a = 6; // În această construcție 6 este o expresie constantă. De asemeni, funcțiile
sunt expresii deoarece returnează valoare :

funcțion f()
{
return 6;
}

Deoarece f() returnează valoarea 6, valoarea expresiei f() este 6. PHP este un limbaj
orientat pe expresii în sensul că aproape orice este o expresie. Operatorii de pre și
postincrementare funcționează analog cu cei din C. Un tip uzual de e xpresii îl reprezintă
expresiile de comparare. Aceste expresii sunt evaluate la 0 sau 1 reprezentând FALSE ,
respectiv TRUE . PHP acceptă operatorii de comparație >, >=, ==, != (diferit), <, <=. Ca și în
C se pot folosi operatorii de atribuire compuși. În af ară de faptul că utilizarea acestor
operatori compuși duce la scurtarea codului, și execuți a este mai rapidă. De asemeni, PHP
acceptă operatorul ternar condiți onal ' ?', cu aceeași semnificație ca și în C.

5. Operatori

 operatori aritmetici : $a + $b Adun are Suma dintre $a și $b ;
$a – $b Scădere Diferența dintre $a și $b
$a * $b Înmulțire Produsul dintre $a și $b
$a / $b Împărțire Împărțir ea lui $a la $b
$a % $b Modul Restul împărțirii lui $a la $b
Operatorul de împărțire (' /') întoarce o valoare întreagă (rezultatul împărțirii întregi)
dacă cei doi operatori sunt întregi (sau dacă șirurile sunt con vertite la întregi). Dacă unul din
operatori este număr cu virgulă mobilă, sau rezultatul unei operații returnează o valoare care
nu este întreagă, va fi returnată o valoare în virgulă mobilă.

 Operatori de atribuire
Operatorul de atribuire simplă este ' ='. Are semnificația: valoarea expresiei din
dreapta se atribuie variabilei din stânga (variabilă simplă sau structurată) . Putem spune că
instrucțiunea de atribuire este formată din trei elemente: expresia care urmează să fie atribuită,
operatorul de atribu ire '=' și variabila destinatară. Când este executată instrucțiunea de
atribuire, este evaluată expresia și valoarea rezultată este depusă la destinația specifică tă.
Exemplu:
$a = ( $b = 5) + 3;

/* $a este egal cu 8 și $b cu 5 */

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 56

 Operatori pe biți
Operatorii pe biți vă permit manipularea numerele întregi în reprezentare binară :
$a & $b ȘI (AND)// Biții poziționați pe 1 în $a ȘI în $b sunt poziționați la 1 în
rezultat
$a | $b SAU (OR) //Biții poziționați pe 1 în $a SAU $b sunt poziționați la 1 în
rezultat
$a ^ $b XOR Biții poziționați pe 1 în $a SAU în $b sunt poziționați la 1 în rezultat
~ $a NOT Biții care sunt poziționați pe 1 în $a vor fi poziționați pe 0 și vice
versa
$a << $b Deplasare la stânga Deplasează biții din $a cu $b poziții spre stânga (fiecare pas
înseamnă multiplicare cu 2) – acela și procedeu și spre dreapta

 Operatori de comparați e
Operatorii de comparație permit compararea a două valori.
$a == $b Egal Adevărat dacă $a este egal cu $b
$a === $b Identic Adevărat dacă $a este egal cu $b și ei sunt de același tip (numai în
PHP 4 )
$a != $b Diferit Adevărat dacă $a este diferit de $b
$a < $b Mai mic decât Adevărat dacă $a este mai mic strict decât $b.
$a > $b Mai mare decât Adevărat dacă $a este mai mare strict decât $b

 Operatori de control al erorilor
PHP are un operator de control al erorilor și anume ' @'. Când acest operator precede o
expresie în PHP, orice eroare care poate fi generată va fi ignorată. Dacă opțiunea
track_errors este activat ă, mesajele de eroare generate de expresie vor fi salvate în variabila
globală $php_errormsg . Această variabilă va fi rescrisă la fiecare eroare, deci trebuie
verifică ta la timp dacă se doreșt e uitlizarea ei. Exemplu:

/* Eroare SQL intentionata (apostrof uri suplimentare) */
$res = mysql_query( "select name, code from 'namelist") or
die( "Query failed: error was '$php_errormsg'.");

 Operatori de execuți e – PHP are un operator de execuți e '„' (backticks ). Este diferit de
ghilimelele simple; va înce rca să execute conținu tul dintre aceste ghilimele oblice ca o
comandă shell. Rezultatul va fi returnat (nu va fi descărcat pur și simplu, ci va putea fi atribuit
unei variabile).

 Operatori de incrementare/decrementare – PHP dispune de operatori de
increme ntare/decrementare ca și limbajul C : ++$a, $a++, –$a, $a – .

 Operatori pentru șiruri de caractere – există doi operatori pentru șiruri de caractere.
Primul este operatorul de concatenare (' .'), care are ca rezultat concatenarea celor două
argumente. Cel de-al doilea operator este operatorul de atribuire (' .='), care concatenează
argumentul din partea dreaptă la argumentul din stângă. Exemplu :

`a = "Hello";
$b = $a . "World!"; // $b conține șirul Hello World!
$a = "Hello";
$a .= "Wo rld!"; // $a conține șirul Hello World!

 Operatori logici – aceești a sunt:
$a and $b ȘI (AND) Adevărat dacă $a ȘI $b sunt adevărate

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 57
$a or $b SAU (OR) Adevărat dacă $a SAU $b este adevărat

! $a NON (NOT) Adevărat d acă $a este fals
$a xor $b XOR (XOR) Adevărat dacă $a SAU $b este adevărat , dar nu amândouă
în același timp
$a && $b ȘI (AND) Adevărat dacă $a ȘI $b sunt adevărate
$a || $b SAU (OR) Adevărat dacă $a SAU $b este adevărat
Motivul pentru care există două tipuri de ' ȘI' și 'SAU' este că ele au priorități diferite.

6. Structuri de control

Toate scripturile PHP sunt o suită de instrucțiuni. O instrucțiune poate fi o atribuire,
un apel de funcție, o instrucțiune condițională s au chiar o instrucțiune vidă. O instrucțiune se
termină de obicei prin punct și virgulă, ' ;'. Instrucțiunile pot fi grupate în blocuri delimitate de
acolade, ' {}'. Un bloc este considerat ca o instrucțiune. Diferitele tipuri de instrucțiuni sunt
descrise m ai departe, în acest subcapitol .
If- Instrucțiunea if este importantă în toate limbajele, inclusiv în PHP. Ea permite
execuți a condiționată a unei părți de cod. Sintaxa instrucțiunii if este aceeași ca și în C:
if( expresie)
{
listă de instrucțiuni
}
Else – Dacă dorim să executăm două instrucțiuni diferite în funcție de valoarea de
adevăr a unei expresii vom folosi o instrucțiune if-else ca în exemplul următor:
if( $x > $y )
{
print "$x este mai mare decat $y ";
}
else
{
print "$y este mai mare decat $x ";
}
Sintaxa alternativă – PHP propune o sintax ă alternativă pentru instrucțiunile de control
if, while , for și switch . În fiecare caz principiul este de a înlocui acolada deschisă cu două
puncte (' :') și acolada închisă prin, respectiv endif; , endwhile; , endfor; , sau endswitch; .
Această sintaxă funcționează de asemenea cu else și elseif . Exemplul următor prezintă o
structură cu un if, un elseif și un else utilizat în această nouă sintaxă.
if( $a == 5):
print "$a este egal cu 5";
print "…";
elseif( $a == 6):
print "$a este egal cu 6";
print "!!!";
else:
print "$a este diferit de 5 și 6";
endif;

Instrucțiunea break permite ieșirea dintr -o instrucțiune if, for, while sau switch .
Instrucțiunea break acceptă un argu ment numeric opțional care va indica numărul de
instrucțiuni imbricate care trebuiesc întrerupte.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 58
Instrucțiunea continue este utilizată într -o buclă pentru a sări peste instrucțiunile de
după continue și până la sfârșitul blocului; execuția iterației curente este întrerupă și se trece

la execuți a iterației următoare. Instrucțiunea continue acceptă un argument numeric opțional
care va indica câte bucle imbricate vor fi ignorate.

Instrucțiunea switch este echivalentă cu o serie de instrucți uni if. Cu numeroase
ocazii, veți avea nevoie să comparați aceeași variabilă (sau expresie) cu mai multe valori
diferite și să executați diferite parți din cod în funcție de valoarea obținută. Acesta este modul
de execuți e al instrucțiunii switch .
Următor ul exemplu ilustrează două modalități diferite de a scrie același lucru, una
utilizează o serie de if și alta utilizează instrucțiunea switch :

if( $i == 0)
print "$i este egal cu 0";
if( $i == 1)
print "$i este egal cu 1";
if( $i == 2)
print "$i este egal cu 2";

switch( $i)
{
case 0:
print "$i este egal cu 0";
break;
case 1:
print "$i este egal cu 1";
break;
case 2:
print "$i este egal cu 2";
break;
}

Funcția include() introduce și evaluează fișierul specifică t în argument. Dacă URL
fopen wrappers nu sunt disponibile în PHP (așa cum sunt în configurația implicită), puteți
specifică fișierul care trebuie inclus utilizând un URL în locul unui pathname local. Pentru a
evita utilizarea eronată a fișierului inclus, orice cod din fișierul destinație care trebuie executat
ca un cod PHP trebuie încadrat de tag -uri de început și sfârșit valide în PHP. De asemeni, se
poate folosi o instrucțiune include() într-o buclă pentru a include mai multe fișiere diferite .

7. Funcți i

Funcți i definite de utilizator

O funcție poate fi definită de utilizator conform sintaxei următoare:

funcțion nume_ funcție( $arg1, $arg2, …, $argN)
{
echo "Exemplu de funcție.\n";
return $retval;
}
Într-o funcție poate să apară orice cod PHP valid, chiar alte funcții și definiții de clase.
Informațiile pot fi transmise funcțiilor print -o listă de argumente. În această listă variabilele
și/sau constantele sunt delimitate prin virgulă. PHP acceptă transmiterea argumentelor prin
valoare (implicit), prin referință și argumente cu valori implicite. Listele cu număr variabil de

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 59
argumente sunt acceptate doar în versiunea PHP4. Un efect similar poate fi obținut în PHP3
transmițând funcției un tablou de argumente.

Exemplu:
funcțion takes_array( $input)
{
echo "$input[0] + $input[1] = ", $input[0] + $input[1];
}
PHP4 acceptă liste cu număr variabil de argumente în funcțiile definite de utilizator.
Acest lucru se obține ușor, utilizând funcțiile funct_num_args , funct_get_arg și
funct_get_args . Valorile sunt returnate folosind opțional instrucțiunea return . Poate fi
returnat orice tip de rezultat, inclusiv tablouri și obiecte – exemplu:
function square( $num)
{
return $num * $num;
}
echo square( 4); // Se afișează 16
Nu puteți returna valori multiple dintr -o funcție, dar rezultate asemănătoare pot fi
obținute prin returnarea unui tablou – exemplu:
function small_numbers()
{
return array( 0, 1, 2);
}
list( $zero, $one, $two) = small_numbers();

PHP susține de asemenea conceptul de funcții variabile. Aceasta înseamnă că dacă
numele unei variabile este urmat de paranteze, PHP va caută o funcție cu același nume și va
încerca să o execute.
8. Clase și obiecte
O clasă este o colecție de variabile și de funcții care utilizează aceste variabile. O clasă
se definește utilizând următoarea sintaxă:
class Cart
{
var $items; // Tablou asociativ de articole
// Adauga $num articole de tipul $artnr
function add_item( $artnr, $num)
{
$this->items[ $artnr] += $num;
}
// Elimina $num articole de tipul $artnr
function remove_item( $artnr, $num)
{

if( $this ->items[ $artnr] > $num)
{
$this->items[ $artnr] -= $num;

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 60
Return true;
}
else
{
return false; } } }

Construcția de mai sus definește o clasă Cart formată dintr -un tablou asociativ de
articole și două funcții pentru a adăuga și a elimina articole din tablou.
Clasele sunt tipuri. Pentru a crea o variab ilă de tipul dorit se folosește operatorul new.

$cart = new Cart;
$cart->add_item( "10", 1);

Acest cod crează un obiect $cart din cla să Cart. Funcția add_item() a acestui obiect
este apelată pentru a adăuga un articol cu numărul 10 în tabloul $cart ->items .
Clasele pot fi extensii ale altor clase. Această noțiune se numește moștenire . Cla să
extinsă sau derivată posedă toate variabilele și funcțiile clasei de bază alături de variabilele și
funcțiile definite în extensie. Acest lucrul se realizea ză utilizând cuvântul cheie extends .
Moștenirea multiplă nu este acceptată.

9. Referinte

În PHP referințele reprezintă posibilitatea de a referi conținu tul unei variabile prin
nume diferite. În PHP numele unei variabile diferă de conținutul variabilei, deci un anumit
conținu t poate fi identificat prin nume diferite. Referințele PHP permit referirea aceluiași
conținu t prin două variabile diferite, exemplu :

$a = &$b; // înseamnă că $a și $b indică aceeași variabilă.

Al doilea lucru pe care îl realizează referințele este să transmită variabile prin
referință. Acest lucru se realizează folosind variabila locală a funcției și variabila cu care se
face apelul drept referințe către același conținu t-exemplu :

funcțion fct( &$var)
{
$var++;
}
$a = 5;
fct( $a);

Apelul de mai sus va duce la obținerea valorii 6 în variabila $a. Acest lucru se
întâmplă deoarece în funcția fct() variabila $var referă același conținu t ca și variabila $a.
Al treilea lucru pe care îl pot face referințele este întoarce rea unei valori prin referință.
Întoarcerea prin referință este utilă când doriți să utilizați funcții pentru a gă și variabile care ar
trebui legate cu acestea. Când resetați o referință rupeți practic legatura dintre numele și
conținu tul variabilei. Aceas ta nu înseamnă ca acel conținu t al variabilei va fi distrus.

10. Funcții pentru gestionarea fișierelor – vom aminti aici doar unele funcți i, importante
pentru lucrarea de fata
Basename – string basename( string path) // Funcția primeșt e ca parametru
un și r reprezentând un nume de cale și returnează numele fișierului din calea respectivă.
Chmod – int chmod (string filename, int mode)// Schimbă drepturile de
acces ale fișierului filename în mode (mode nu este conisderat implicit ca fiind o valoare
octală, de ci șirurile de caractere nu vor avea efectul dorit ).

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 61
Copy – int copy( string source, string dest) // Funcția copie un fișier
sursă într -un fișier destinație. Returnează TRUE dacă copierea s -a realizat cu succes și
FALSE în caz contrar.
Dirname – string dirname( string path)// Funcția returnează numele
directorului din calea path.

Fflush – int fflush( int fp) // Forțează scrierea tuturor bufferelor de ieșire în
fișierul indicat de fp. Returnează TRUE în caz de succes și FALSE în caz contrar.
Variabila fp trebuie să indice un fișier valid, adică un fișier deschis cu fopen() sau
fsockopen() .
Fgets – string fgets( int fp, int length)// Returnează un șir de maxim
length -1 octeți citiți din fișierul indicat de fp. Citirea se încheie când au fost citiți length -1
octeți, când se citește new line (este inclus în valoarea returnată) sau EOF . Dacă apare o
eroare la citire returnează FALSE. Variabila fp trebuie să indice un fișier valid, adică un fișier
deschis cu fopen() , popen() sau fsockopen() .
File – array file( string filename [, int use_include_path]) // Este identic
cu funcția readfile() , cu excepția faptului că, conținutul fișierului este returnat într -un tablou.
Fiecare element al tabloului corespunde unei linii din fișier (inclusiv caracte rul new line
atașat). Se poate folosi un parametru opțional setat cu "1" dacă se doreșt e ca fișierul să fie
căutat în calea specifică tă.
Fopen – int fopen( string filename, string mode [, int
use_include_path]) // Funcția deschide un fișier sau un URL. Î n cazul deschiderii unui
URL se stabilește o conexiune către serverul Web specifică t. În cazul unui fișier obișnuit
acesta este căutat în sistemul propriu de fișiere și deschis. Dacă deschiderea eșuează funcția
returnează FALSE. Argumentul mode poate avea una din următoarele valori:
 'r' //Deschide un fișier numai pentru citire plasând indicatorul de fișier la începutul
acestuia;
 'r+' //Deschide un fișier pentru citire și scriere plasând indicatorul de fișier la
începutul acestuia;
 'w' //Deschide un fișie r numai pentru scriere, plasează indicatorul de fișier la începutul
acestuia și trunchează fișierul la lungimea 0. Dacă fișierul nu există așteaptă să fie
creat;
 'w+' //Deschide un fișier pentru citire și scriere, plasează indicatorul de fișier la
început ul acestuia și trunchează fișierul la lungimea 0. Dacă fișierul nu există așteaptă
să fie creat;
 'a' //Deschide un fișier numai pentru scriere (adăugare) și plasează pointer -ul de fișier
la sfârșitul acestuia. Dacă fișierul nu există așteaptă să fie creat ;
 'a+' //Deschide un fișier pentru citire și scriere (adăugare) și plasează pointer -ul de
fișier la sfârșitul acestuia. Dacă fișierul nu există așteaptă să fie creat.
Argumentul mode poate conțin e 'b'. Această opțiune este utilă în sistemele care fac
diferența între fișierele binare și fișierele text. Dacă nu este necesar, respectivul caracter va fi
ignorat. Dacă doriți ca fișierul să fie căutat în calea specifică ta (path), folosiți al treilea
parametru setat cu "1".
Fscanf – mixed fscanf( int fp, strin g format [, string var1…])//
Funcția citește informațiile din fișierul indicat de fp și interp rețea ză aceste informații conform
formatului specifică t prin parametrul format . Dacă funcția primeșt e doar doi parametri
valorile analizate vor fi returnate ca un tablou, altfel funcția va returna numărul valorilor
asignate. Parametrii opționali trebuie transmiși prin referință.

Is_dir – bool is_dir( string filename)// Întoarce TRUE dacă filename există
și este un director.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 62
Is_file – bool is_file( string filen ame)// Întoarce TRUE dacă filename
există și este un fișier obișnuit .
Mkdir – int mkdir( string pathname, int mode)// Crează directorul
specifică t de pathname . Întoarce TRUE în caz de succes și FALSE în caz contrar.
Readfile – int readfile( string filenam e [, int use_include_path])//
Citește conținu tul fișierului filename și îl tipărește la ieșirea standard. În caz de succes

întoarce numărul de octeți citiți din fișier și FALSE în caz de eșec. Dacă doriți ca fișierul să
fie căutat în calea specifică tă prin path al doilea parametru va fi setat cu "1".
Rename – int rename( string oldname, string newname)// Redenumește un
fișier schimbându -i numele din oldname în newname . Returnează TRUE în caz de succes și
FALSE în caz de eșec.
Rmdir – int rmdir( string dirname)// Șterge directorul dirname numai dacă
acesta este gol, iar în caz de eroare întoarce 0.
Unlink – int unlink( string filename) // Șterge fișierul filename și returnează
0 sau FALSE în caz de eroare.

11. Funcții pentru tablouri
Aceste funcții vă permit să gestionați tablourile în diferite moduri. Tablourile sunt
esențiale pentru memorarea, gestionarea și operarea cu mulțimi de variabile. PHP permite
folosirea tablourilor uni și multidimensionale.
Array – array array( [mixed… ]) // Crează și în toarce un tablou de parametri.
Array_count_values – array array_count_values( array input)// Funcția
returnează un tablou folosind valorile din tabloul de intrare, input , drept chei și frecvența lor
drept valori.
Array_diff – array array_diff( array arr ay1, array array2 [, array
…])// Funcția returnează un tablou care conțin e toate valorile tabloului array1 care nu sunt
prezente în nici unul din celelalte argumente; cheile sunt păstrate.
Array_intersect – array array_intersect( array array1, array arr ay2 [,
array …])// Funcția returnează un tablou conțin ând toate valorile lui array1 care sunt
prezente în toate celelalte argumente; cheile sunt păstrate.
Array_keys – array array_keys( array input [, mixed search_value])
//Funcția returnează cheile (numerice sau șiruri de caractere) ale tabloului input . Dacă
argumentul search_value este specifică t, atunci doar cheile corespunzătoare acestei valori
sunt restituite. Altfel se restituie toate cheile.
Array_pop – mixed array_pop( array array)// Funcți a extrage și returnează
ultimul element din tabloul array și micșorează dimensiunea tabloului cu o unitate.
Array_push – int array_push( array array, mixed var [, mixed …])//
Funcția tratează tabloul ca pe o coadă și introduce valorile primite ca argume nte la sfârșitul
tabloului. Lungimea tabloului crește cu numărul de variabile introduse.
Array_shift – mixed array_shift( array array)// Funcția extrage și
returnează primul element din tabloul array , mută elementele cu o poziție spre stânga și
reduce dim ensiunea tabloului cu 1.
Array_values – array array_values( array input)// Funcția returnează
toate valorile din tabloul input .
Arsort – void arsort( array array [, int sort_flags])// Funcția
sortează descrescător tabloul array astfel încât legăturile di ntre indicii asociativi și valorile

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 63
indicate de către aceești a să se mențină. Veți folosi această funcție pentru a sorta tablouri
asociative în care ordinea actuală a elementelor este importantă.
Count – int count( mixed var)// Funcția returnează numărul de elemente din
argumentul var, care este de obicei un tablou. Întoarce 1 dacă variabila nu este un tablou și 0
dacă variabila nu a fost inițializată.
Each – array each( array array)// Funcția returnează cheia curentă și valoarea
corespunzătoare din ta bloul array și avansează pointerul tabloului. Această pereche de valori
este returnată într -un tablou cu 4 elemente, cu cheile 0, 1, key și value . Elementele 0 și key

conțin numele elementului din tablou, iar 1 și value conțin valoarea. Dacă s -a ajuns la sfârșitul
tabloului funcția each() returnează FALSE.
Natsort – void natsort( array array)// Această funcție implementează un
algoritm de sortare care ordonează alfanumeric șirurile, așa cum ar proceda un operator uman.
Această ordonare se numește ordona re naturală. Diferența dintre acest algoritm și modul uzual
în care un calculator sortează șirurile – utilizând de exemplu sort() .
Reset – mixed reset( array array)// Funcția poziționeaza pointerul intern al
unui tablou pe primul element al acestuia și re turnează primul element din tablou.
Sizeof – int sizeof( array array)// Funcția returnează numărul de elemente
dintr -un tablou.
Sort – void sort( array array [, int sort_flags])])// Funcția sortează
elementele unuii tablou în ordine crescătoare. Parametr ul sort_flags poate fi utilizat pentru a
modifica modul de sortare, fiind disponibile următoarele valori:
 SORT_REGULAR
Comparară valorile normal;
 SORT_NUMERIC
Comparară valorile numeric;
 SORT_STRING
Comparară valorile ca șiruri de caractere.

În concluzie, PHP este limbajul ideal pentru construirea de pagini web dinamice. Este
ușor de învățat, open -source, poate fi rulat pe mai multe platforme și se poate conecta la mai
multe tipuri de baze de date. Cel mai important aspect al limbajului este însă posibilitatea de a
fi îmbricat cu cod HTML. Se pot astfel crea pagini HTML statice și din loc în loc, acolo unde
este nevoie, să pot introduce dinamism cu ajutorul PHP.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 64

II.2 SQL

II.2.1 Despre SQL

SQL este un standard internațional în căutar ea și gasirea de informații din bazele de
date. MySQL este, in fapt, un server SQL – el raspunde interogatiilor de informație care sunt
cuprinse în SQL. Puteti ''comunica'' cu MySQL folosind o mare varietate de limbaje de
programare (P HP-ul fiind unul dintre cele mai des folosite).
MySQL este cea mai populara bază de date de tip SQL. Este folosită în special în cu
un server web pentru a construi site -uri web care oferă un conțin ut dinamic cu ajutorul
informații lor stocate Într-o bază d e date . MySQL a fost conceput pentru a gestiona cantități
mari de date mai repede decat alte soluți i existente. O bază de date este o colecție de date
structurată care poate conțin e orice de la simpla lista de produse dintr -un magazin virtual până
la galer ii de imagini sau cantitați mari de informații care circula Într-o întreprindere de mari
dimensiuni. Pentru a insera, acce sa sau prelucra datele stocate într-un calculator este nevoie
de un sistem de gestiune al bazelor de date cum este MySQL.
Un sistem de mana gement al bazei de date necesit ă un limbaj de interogare pentru a
permite utilizatorului să acceseze datele. SQL (limbaj de interogare structurată ) este limbajul
utilizat de majoritatea sistemelor de bază de date relațional . Limbajul SQL a fost dezvol tat
într-un pro totip de sistem de management a bazelor de date relațional e – System R -de IBM la
mijlocul anilor 1970. În 1979, C orporați a Oracle introduce prima implementare a SQL în
varianta comercială .

II.2.2 Elemente de teorie despre tehnologia SQL

Trăsătur i caracteristice SQL
 SQL este un limbaj neprocedural : specifi ă ce informații doreșt i, nu cum să le obții.Cu
alte cuvinte SQL nu i ți cere să specifici metoda de acces la date. Toate cererile SQL
folosesc optimiz area cererilor pentru a determina ra pid remedierea datelor specifică te.
Aceste trăsătur i ușurează obținerea rezultatelor dorite.


 Procesarea SQL asupra înregistr ș rilor nu se poate face dec t asupra unei singure
înregistr ări la un moment dat. Cea mai comună form ă a unui set de înregistr ări este un
tabel.

 SQL poate fi folosit de un șir de utilizatori incluzând programatori de aplicați i,
personal de management și multe alte tipuri de utilizatori.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 65
SQL pune la dispoziți e comenzi pentru o varietate de tascuri incluzând : date interogate,
inserarea; extragerea și șterge rea r îndurilor într-un tabel ; crearea, modificarea și șterge rea
obiectelor de tip bază de date ; controlul accesului la bază de date și la obiectele de tip bază de
date; garantarea consistenței bazei de date.

Câteva comenzi SQ L

SELECT – este comanda cea mai utilizată; este folosită pentru obținerea datelor din bazele de
date
UPDATE – rându ri, pentru a schimba rându rile existente și șterge rea
DELETE – rându rilor nedorite din tabelele bazelor de date respective. (Ele sunt cun oscute în
ansamblu ca DML sau comenzi ale limbajului de manipulare a datelor.)
CREATE – comenzi sunt utilizate dinamic pentru a crea ,
ALTER – utilizeaza și șterge orice structura de date, de exemplu tabele,
DROP -expuneri ,indecsi.(Ele sunt cunoscute sub numele colectiv DDL sau comenzi ale
limbajelor de definire a datelor).
GRANT – aceste comenzi sunt utilizate pentru a da sau a lua
REVOKE – drepturile de acces pentru bazele de date și structurile din Oracle.
Când scriem comenzi SQL , este important să ne reamintim c âteva reguli simple pentru
construirea unor declarații valide care sunt și ușor de citit și de editat:
 Comenzile SQL pot fi pe una sau mai multe linii.
 Clauzele sunt uzual plasate pe linii separate.
 Tabelarea poate fi folosită .
 Cuvint ele de comanda nu pot fi separate pe mai multe linii.
 Comenzile SQL nu sunt 'case sensitive'.
 O comanda SQL este introdu să la promptul SQL și liniile subsecvenț elor sunt
număr ate.
 O singur ă declarație poate fi considerată curenta cât timp ea este în buffer și poate fi
rulată într-un număr de moduri :
o plasând un punct și virgula(;) la sfârșit ul ultimei clauze.
o plasând un punct și virgula /slash la ultima linie în buffer.
o plasând un slash(/) la promptul SQL.
o scriind un R[UN] (comanda SQL) la promptul S QL.
2. Blocul de interogare de baza
Declaratia SELECT re găseșt e informația din bază de date implementand toți operatorii
din algebra relațional a .
In cele mai simple forme trebuie să conțin a:
a. O clauză SELECT , care listeaza coloanele pentru afișa re as tfel încat este esențială o
Proiecție .
b. O clauză FROM care specifică tabela implicata.

Este posibil să se includă și alte elemente în clauză SELECT : expresii aritmetice, alias -uri
de coloane, coloane concatenate, literali . Toate aceste opțiun i ajuta uti lizatorul să ceara date și

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 66
să le manipuleze în funcți e de scopurile interogări i ; de exemplu, execuți a calculelor, legarea
coloanelor împreună ,sau afișa rea șirurilor de litere din text.
3. Expresii aritmetice
O expresie este o combinație de una sau mai mul te valori,operatori și funcți i care să
evaluează la o valoare. Expresiile aritmetice pot conțin e nume de coloane ,valori numerice
constante și operatori aritmetici:

Operatori Descriere
––– –––
+ adunare
– scadere

* înmultire

/ impartire
SELECT ENAME, SAL*12, COMM
FROM EMP;

Dacă expresia aritmetica conține mai mult decat un operato r, prioritați le sunt *,/,la
început,apoi +, – (de la stâng a la dreapta pentru operatorii de aceea și prioritate).
Operatorul de concatenare – Operatorul de concatenare (||) permite coloanelor să fie
legate cu alte coloane, expresiilor aritmetice sau valoril or constante să creeze o expresie de
caractere. Coloanele din cealaltă parte a operatorului sunt comb inate pentru a obține o singura
coloana.
4. Literali
Un literal este orice caracter , expresie, ,număr inclus în lista lui SELECT care nu este
un nume de coloană sau un alias de coloană . Un literal în lista lui SELECT este reprezen tat de
fiecare rand returnat la ieșire. Șirurile de literali dintr -un text cu un format oarecare pot fi
incluse în rezultatul interogări i și sunt tratate ca o coloana lista selecta ta.
Literalii de tip data calendaristica și caracter pot fi închiși între ghilimele simple(');literlalii de
tip număr nu au nevoie de ghilimele simple(').
Tratarea valorilor nule – dacă unui rand ii lipseste o valoare pentru o anumita coloană
,despre ace a valoare se spune ca este nula. O valoare nula este o valoare care este sau
incorecta,sau necunoscuta,sau inaplicabila.O valoare nula nu este la fel ca 'zero'.Zero este un
număr .Valoarea nula ocupa un octet în reprezentarea interna. Valoarea nula este tr atata corect
de către SQL.

5. Ordonarea de default a datelor
Ordinea sor țarii de default este ascendentă :
 Valorile numerice cele mai mici primele
 Valorile de tip date calendaristice cele mai mici primele.
 Valorile de tip caracter în ordinea alfabetica .

Pentru a inver să aceasta ordine cuvintul de comanda DESC este specifică t dupa numele
coloanei în clauză ORDER BY. Este posibila și ordon area dupa mai multe coloane. Limita
este număr ul de coloane din tabela. În clauză ORDER BY se specifică coloanele pen tru
ordonat separate prin virgula. Dacă una sau toate coloanele trebuie să fie inversate specifică ti
DESC dupa fiecare coloană . Clauză ORDER BY este utilizată Într-o interogare c înd se
doreșt e să se afiseze r îndurile Într-o ordine specifică .Fără clauză ORD ER BY rându rile sunt
returnate Într-o ordine convenita de ORACLE și va trebui să ne bazam pe el – ordinea
determinata fiind consistenta de la cerere la cerere. Foarte important este ca ordinea de afișa re
a rindurilor nu influenteaza ordinea interna a rindur ilor a să cum sunt stocate în tabela.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 67
6. Operatori SQL
Sunt patru operatori SQL care opereaza pe toate tipuril e de date:

Operator Semnificatie
––– ––––
BETWEEN..AND… între două valori(inclus iv)
IN(list) compara cu o lista de valori
LIKE compara cu un model de tip caracter
IS NULL estå o valoare nula

Operatorul BETWEEN – realizează teste pentru valori între, și inclusiv, o valoar e
minimă și o valoare maximă .
Operatorul IN – testează valorile dintr -o lista specifică ta.
Operatorul LIKE – Uneori nu se cunosc valorile exacte pe care le cautam. Utilizand
operatorul LIKE este posibil să selectam rându rile care se potrivesc cu un mod el specifica t de
caractere. Operatia de petter -matching a caracterelor poate fi asemănată cu o căutar e 'wild –
card'. Doi simboli se pot utiliza la construirea șirului de căutar e.

Simbol Reprezentare
–– ––––
% orice secventa de zero sau mai multe caractere
– un singur caracter oarecare

Operatorul IS NULL – Operatorul IS NULL face teste specifice pentru valorile care
sunt NU LL.
7. Negarea expresiilor
Urmatorii operatori fac teste de negatie:

Operator Descriere
––– –––-
!= diferit de(VAX,UNIX,PC)
^= diferit de(IBM)
<> diferit de(toate o/s)
NOT NUMECOL= diferit de
NOT NUMECOL> mai mic sau egal

Operatori specifici SQL :

Operator Descriere
––– –––
NOT BETWEEN nu se afla între două valori date
NOT IN nu se afla Într-o lista data de valori
NOT LIKE diferit de șirul
IS NOT NULL nu este o valoare nula

8. Interogarea da telor cu condiți i multiple – Operatorii AND sau OR pot fi utilizați pentru a
compune expresii logice. Predicatul AND este adevărat numai dacă ambele condiți i sunt
'adevărat e'; predicatul OR este adevărat dacă cel putin una din condiți i este ' adevărat a'.
Se poate combina AND sau OR în aceeași expresie logica. Când AND sau OR apar în
aceea și clauză WHERE, toți operatorii AND sunt evaluati mai întai și apoi toți operatorii OR.
Se poate spune ca operatorii AND au o precedenta mai mare decat OR.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 68
9. Tipuri de d ate și condiți i
Tipurile de baza ale datelor stocate Într-o tabela oracle sunt:caracter, valoare
numerica sau data calendaristica.Vom discuta toate variantele în detaliu mai târziu .De cate ori
rezultatele unei condiți i implica date de tip caracter, aceste a pot varia în funcți e de tipul
coloanei;ORACLE înzestreaza coloanela cu tipul CHAR pentru valori de lungime fixa și cu
tipul VARCHAR2 pentru valori de lungime variabila. Pentru coloanele cu tipul VARCHAR2
,SQL nu umple șirul de comparare și de aceea va fa ce o potrivire exacta.

10. Precedenta operatorilor
Toți operatorii sunt aranjați Într-o ierarhie ceea ce le determina precedenta . Într-o
expresie operațiile sunt executate în ordinea precedentei lor de la mare la mică .
Când operatorii au precedenta eg ala atunci ei se evaluează de la stâng a la dreapta.
a. Toți operatorii de comparați e și SQL au precedenta egala:
=,!=,<,>,<=,>=,BETWEEN…AND,IN,LIKE,IS NULL.
b. NOT(pentru a inver să rezultatul unei expresii logice.De ex: WHERE not(sal>2000))
c. AND
d. OR.
Exempl u comenzi SQL :

SELECT [DISTINCT] [*,coloana alias],…]
FROM tabela
WHERE condiție(ii)
ORDER BY [coloana,expr] [ASC/DESC];

SELECT – selecteaza cel putin o coloana
Alias – poate fi folosit pentru coloanele din lista selectata
* – desemneza toate coloanele
DISTINCT – poate fi utilizat pentru eliminarea duplicatelor
FROM Tabela – tabela din care provin coloanele
WHERE – restric ționeaza cererea la rându rile care îndeplinesc o condiț ie.Poate conține
valori de coloane,expresii și literali .
AND/OR – poate fi utilizat Într-o clauză WHERE pentru a construi condiț ii mai
complexe. AND are prioritate peste OR.
() – pot fi utilizate pentru a forta prioritatea .
ASC – ordinea ascendentă este ordi nea de sortare ( implicita) și nu trebuie specifica t.
DESC – inversează ordinea de sortare de default și trebuie specifica t dupa un nume de
coloan ă.
Clauzele pot fi introduse pe linii separate în buffer și tabelarea este utilizată pentru
claritate și în editare.

Pentru aplicațiile bazate pe Web, interpretoarele limbajelor de scripting sunt folosite,
de obicei, într -una din două forme (cel puțin în cazul Apache, serverul Web pe care î l voi
folosi pentru a scrie aplicația Web de e-commerce ).
Numele fișierelo r care conțin scripturile PHP sunt scrise, în mod caracteristic, cu o
extensie care permite serverului Web să le recunoască și să execute interpretorul PHP pentru a
le prelucra. Dacă folosiți o extensie care nu este recunoscută, scripturile PHP vor fi serv ite în
format text simplu. Extensia folosită în acesta lucrare este .php
Funcția elementară a limbajului PHP este de a interpreta un script pentru a genera o
pagină Web care este trimisă unui client, în mod caracteristic, scriptul conține o combinație
între coduri HTML, care sunt trimise literal clientului, și linii de program PHP, care sunt

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 69
executate ca program. Datele de ieșire produse de program sunt trimise clien tului, indiferent
de natura lor, deci clientul nu vede niciodată programul, ci numai datel e de ieșire rezultante.
Când PHP începe să citească un fișier, pur și simplu copiază tot ceea ce găseșt e acolo
în datele de ieșire, cu presupunerea că fișierul conțin e HTML literal. Când interpretorul PHP
întâlnește o eticheta specială de deschidere, comut ă din modul HTML în modul program PHP
și începe să interpreteze fișierul drept linii de program PHP care trebuie executate. Sfârșitul
programului este indicat de o altă etichetă specială, moment în care interpretorul comută
înapoi din modul program în modu l HTML.

CAPITOLUL III – CONSIDERATII DE IMPLEMENTARE

III.1. SUPORTUL DE DEZVOLTARE FOLOSIT

Sistemul de operare folosit este Windows XP OS ; pentru de zvoltarea proiectului am
folosit editorul Notepad – editor disponibil in configurația Windows -ului.

În ceea ce privește navigarea și aplicabilitatea aplicați ei – acesta se poate acce să fie de
pe calculator cu browser -ul Internet Explorer sau Mozila Firefox – și în egala masura de pe
browser -ul telefonului mobil (de preferat terminalul mobil să aiba u n ecran generos pentru a
pune în evidenta aplicabilitatea site -ului).

Server -ul folosit în de zvoltarea aplicației este – Apache . Acesta este principalul tip de
server folosit pe Internet la ora actuală , constituind o componenta cheie a infrastructurii
acestuia. Cea mai importanta caracteristica a unui server web este de a traduce un URL într –
un nume de fisier și apoi sa -l trimita înapoi prin Internet, sau într -un nume de program, apoi
să ruleze programul și să transmita datele de să ieșir e către calculat orul sursa.

Apache este un server web foarte complex, în principal datorită numeroaselor
facilitati pe care le oferă : fiabilitate (fiind un program open -source este permanent testat și
îmbun atățit), rapiditate, consum mic de resurse hardware, multitasking , virtual hosts,
securitate sporita, rulează pe diferite platforme, ușor de configurat. Printre tehnologiile
suportate de Apache sunt: protocolul HTTP 1.0, autentificare HTTP, CGI, Perl, PHP, JSP,
SSI, SSL. În proiectul de faț ă vom folosi tehnologia PHP.

Conexiunea de internet, care se va folosi pentru exemplificarea aplicați ei, va fi de tip
dial-up, folosind o conexiune de internet cu ajutorul unui terminal mobil. Server -ul Apache va
funcți ona on -line cu ajutorul acestei conexiuni. De asemenea, site -ul de e-commerce va putea
fi accesat și de pe un terminal mobil, ce are incorporat un browser web.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 70

III.2. ETAPELE REALIZĂRII APLICAȚI EI

III.2.1 Instalare XAMPP

Pentru folosirea aplicați ei trebuie să fie instalat Server Apache și bază de date MySql.
Am folosit un produs – XAMPP – care le inglobeaza pe aman două și le configureaza foarte
simplu, un freeware de pe : https://www.apachefriends.org/index.html . XAMPP vine de la X
(numărul mare de sistem e pentru care oferă suport), Apache, MySQL, PHP și Perl. Cunoscut
anterior ca WAMP sau WAMPP, această versiune specială pentru Windows este gratuită și
include următoarele unelte: Apache 2.4.34 + PHP 7.2.9 (VC15 X86 32bit thread safe) +
PEAR + phpMyAdmin 4.8.3 + OpenSSL 1.1.0g + ADOdb 518a + Mercury Mail Transport
System v4.63 (not included in the portable version) + FileZilla FTP Server 0.9.41 (not
included in the portable version) + Webalizer 2.23 -04 (not included in the portable version)
+ Strawbe rry Perl 5.16.1.1 Portable + Tomcat 7.0.56 + XAMPP Control Panel Version 3.2.
Aplicați a se poate utiliza pe Windows Os,Linux, Mac și Solaris tot freeware.
Am detaliat modul de instalare pe Windows 10 :

Click Next : Click Next:

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 71

Click Next : Click Next:

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 72
Click Next și Finish :

Interfaț a soluți ei integrate – XAMPP – folosite este :

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 73

Pentru configurarea server -ului Apache, trebuie să accesam fișierul httpd.conf din
E:\New folder \apache \conf– locul unde a fost instalata aplicația.

Fisierul httpd.conf il deschidem cu ajutorul programului Notepad – pentru a edita
configurarea server -ului .

Setăm DocumentRoot “D:/server” – unde server este fisierul, codul sur să al aplica ției,
iar D:/ locația acestui fișier; iar la ServerName localhost:80 – portul pe care îl dorim.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 74

Verificăm comanda Directory – locația fișierului cod sursă : D:/server

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 75

Fișierul “server” – codul sursă al aplicaț iei l-am setat pe parti ția
D:\ a calculatorului (aici este inclu să și bază de date SQL).

III.2.2 Instalare MySQL -Front

Pentru bază de d ate MySQL instalam MySQL Front :

Click Next :

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 76

Click Next :

Install si Finish

Deschidem interfa ța MySQL pentru a seta bază de da te creata – fișierul proiect.sql din
server. În primul rand setăm o nouă sesiune – numele sesiunii localhost :
Trecem pe tab -ul al doilea Connection și la server – trecem localhost, iar portul îl
lăsăm neschimbat.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 77

Trecem pe următorul tab – Login – unde la user adaugam root, iar la password l ăsăm
necompletat și click pe OK.

Urmatorul pas este adaugarea bazei de date in MySQL -Front :

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 78

Nu
mele bazei
de date va
fi
proiect dipl
oma, la fel
cum este
setat in
fisierul
variabile.p
hp, din
codul sur să
(acest fisier il gasim pe calea D: \server \lib).

Importam din fisierul – cod sursa, bază de date SQL (fisierul importat se numeste
proiect.sql ):

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 79

În figura precedenta putem observa interfaț a MySQL -Front, unde avem deja setata bază de
date proiect.sql . Bază de date de sub Mysql se numeste " LucrareLicenta ". Aceasta conțin e
urmatoarele tabele:

Tables_in_proiect diploma
––––––
basket
news
oferta
tipuri
tranzacți i
users

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 80

III.3 Formularul de autentificare

Partea de autentificare a apli cației cuprinde un formular de logare – interfața va fi
prezentată în capitolul urmator, unde apar capturile de ecran din site.
Structura unui algorimt de autentificare conțin e următoarele secțiuni:

 citirea datelor introduse prin intermediul formularului
 prelucrarea datelor și efectuarea sarcinilor im puse de programator
 afișa rea rezultatelor.
În acest sens distingem 2 metode : POST și GET. Pentru realizarea aplicației am folosit
metoda POST. Unul dintre elementele de bază cu care lucrează un script de autentificare îl
constituie variabilele de mediu. Va riabilele de mediu sunt o categorie specială de variabile,
folosite de server în procesul de execuți e al scriptului. Aceste variabile conțin informații
despre server, despre browser și despre datele introduse de utilizator. Numărul variabilelor de
mediu es te destul de mare, dar există câteva care au o importanță specială pentru script.
Acestea sunt:

REQUEST_METHOD
QUERY_STRING
CONTENT_LENGTH

Variabila de mediu REQUEST_METHOD poate avea cele două valori despre care am
mai amintit: Get și Post. Prin inter mediul ei serverul informează scriptul asupra modului cum
îi sunt transmise datele. Variabila de mediu QUERY_STRING este folosită pentru a reține
datele de intrare în cazul folosirii metodei Get iar variabila CONTENT_LENGTH este folosită
pentru a specifică lungimea șirului de caractere citit din fișierul de intrare, în cazul folosirii
metodei Post.
Transmiterea datelor prin metoda Get – când serverul folosește metoda Get datele
introduse în formular sunt adăugate la sfârșitul adresei URL a scriptului .
Transmiterea datelor prin metoda Post – Metoda Post este cea mai folosită în
transmiterea datelor. Atunci când datele sunt trimise prin această metodă, ele sunt furnizate
scriptului prin intermediul fișierului standard de intrare, STDIN. Pentru a p reciza scriptului
lungimea șirului de caractere (numărul de octeți) pe care îl are de citit, aceasta este reținută în
variabila de mediu CONTENT_LENGTH .
Indiferent de metoda folosită, după citirea datelor scriptul trebuie să le decodifice,
adică să elimin e din șirul de caractere primit toate caracterele care nu au fost introduse de
utilizator: "&", "=" și altele. După citirea și decodificarea datelor scriptul execută
instrucțiunile de procesare a lor și pregătește răspunsul pentru server . Dacă execuți a scriptului
este încununată de succes iar sarcinile sale au fost îndeplinite, acesta transmite serverului un
răspuns în consecință. Dacă, din diverse motive, au apărut erori la execuți a scriptului iar

acesta nu și -a dus sarcinile la bun sfârșit, serverului îi este prezentat un mesaj de eroare, care
trebuie să conțin ă informații despre natura erorii apărute.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 81
III.4 Algoritmul de validare al card -ului

Cardurile fac parte deja d in viață de zi cu zi , la ora actuală exist ând peste 9 milioane
de carduri banca re. Cele mai multe dintre ele sunt cardurile folosite pentru primirea salariul ui,
dar acestea pot fi folosite nu doar pentru retragerile de numerar de la bancomate, ci și pentru a
plăti în magazine atunci câ nd dorim să cumpăr am ceva, pentru a achita o fact ură, pentru a
cumpăr a de pe Internet – comerț electronic etc. Mai departe voi prezenta strucura unui cod de
card, precum și algoritmul folosit pentru validarea acestuia.
Structura unui cod de card

|S|BBB BB|NN NNNN NNN|C|
|_|____ __|___ _____ ____|_|
: : : :
: : : –> Cifra de control
: : :
: : –> Numă rul contului
: :
: –> Identificatorul emitentului
:
–> Tipul de card sau Major Industry Identifier (MII)
Major Industry Identifier
Prima cifră a unui cod de card este " Major Industry Identifier (MII) ", ceea ce
reprezintă categoria emitentului:
0 ISO/TC 68 și alte indust rii
1 Companii aeriene
2 Companii aeriene
3 Călătorii și agreement
4 Domeniu bancă r și financiar
5 Domeniu bancă r și financiar
6 Comerț și domeniu bancă r
7 Industrie petroliera
8 Telecomunica ții
9 Domeniul public

Spre ex emplu, American Express, Diner's Club și Carte Blanche se încadreaza î n
categoria Calatorii și agrement , VIS A, MasterCard și Discover sunt î n categoria Domeniu
bancă r și financiar , iar SUN Oil și Exxon sunt în categoria Industrie petroliera .

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 82
Identificatorul emitentului
Primele 6 c ifre din codul de card (inclusiv cifra MII) reprezintă identificatorul
emitentului. Aceasta înseamna c ă număr ul total de posibili emitenti este de un milion.
Cei mai cunoscuti emitenti sunt :
Emitent Identificator Lungimea codului de card
Diner's Club/Car te Blanche 300xxx -305xxx,36xxxx,
38xxxx 14
American Express 34xxxx, 37xxxx 15
VISA 4xxxxx 13,16
MasterCard 51xxxx -55xxxx 16
Discover 6011xx 16
JCB 2131xx,1800xxx 15,16
enRoute 2014xx,2149xx 15
Dacă cifra MII este 9, atunci urmatoarele 3 cifre ale em itentului sunt codul tarii definit
de ISO 3166, și urmatoarele două cifre pot fi definite prin standarde na ționale.
Număr ul contului
Cifrele de la 7 la (n -1) din codul de card reprezintă identificatorul contului. Lungimea
maximă a unui cod de card este de 19 cifre , deci lungima maximă a număr ului contului este
de 12 cifre. Asta înseamna c ă fiecare emitent dispune de un trilion de numere de cont posibile.
Cifra de control
Ultima cifr ă a codului de card reprezintă cifra de control. Algoritmul folosit pentru a
verifică cifra de control se numeste Algortimul Luhn , dupa numele omului de stiință Hans
Peter Luhn (1896 -1964). El a primit premiul US Patent 2950048 ("Computer for Verifying
Numbers") pentru acest algoritm în anul 1960.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 83
Algoritmul Luhn de va lidare al unui cod de card
Pas 1 : Se inmulteste fiecare cifra din codul de card cu ponderea sa. Dacă un card are
un număr par de cifre, prima cifra are o pondere de 2, dacă nu, cifra are o pondere de 1. Dupa
aceea , ponderile cifrelor alterneaza 1,2,1,2.
Pas 2: Dacă orice cifra are o valoare ponderata mai mare decat 9, se scade 9 din
valoarea ei.
Pas 3 : Se aduna toate valorile ponderate și se calculeaza restul impartirii la 10
(MODULO 10).
Pas 4 : Un cod de card este valid dacă rezultatul operatiei MODULO 10 este 0.

Exemple de că rți de credit :

Visa 4111 1111 1111 1111
MasterCard 5500 0000 0000 0004
American Express 3400 0000 0000 009
Diner's Club 3000 0000 0000 04
Carte Blanche 3000 0000 0000 04
Discover 6011 0000 0000 0004
en Route 2014 0000 0000 009
JCB 3088 0000 0000 0009

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 84

CAPITOLUL IV – MANUAL DE UTILIZARE

IV.1. DESCHIDEREA APLICAȚI EI

Dupa configurarea serverului Apache și a bazei de da te MySQL conform indicațiilor
din capitolul precedent, putem acce să aplicația de m-commerce prezentata în acest proiect.

IV.2. MODALITA ȚI DE UTILIZARE A APLICA ȚIEI

Aplicația constă dintr -o bază de date și o suită de pagini de web realizând interfața cu
utilizatorii aplicației, interfață care oferă acces și control asupra bazei date în funcție de tipul
utilizatorului. Aplicația este realizată în vederea utilizării sale direct de pe telefonul mobil prin
protocol WAP, astfel utilizatorii ( clienți i) pot acce să prin intermediul unui browser -ului
terminalului, având în față pagini personalizate, create dinamic.
La fel ca și majoritatea aplicațiilor web, și această aplicație are o structură three -tier,
cu un ni vel de prezentare (presentation layer), cu un nivel de logică (business logic) și un
nivel de stocare a datelor (data layer):
 Nivelul bazei de date ( back -end) constă dintr -un motor de baze de date, care poate să
ruleze pe un server de baze de date, în cazu l aplicației noastre a fost utilizat programul
de administrare al bazelor de date MySQL Front .
 Nivelul de business logic constă dintr -un server de Web care în cazul nostru, Apache
servește pagini dinamice (tehnologia PHP). Aceste pagini sunt generate de către o
aplicație numită middle-tier (nivel mijlociu) care poate să rulează pe serverul de Web.
Această aplicație middle -tier accesează bază de date de pe serverul corespunzător,
colecționează datele necesare, și generează pagini Web, care sunt trimise sp re client de
către serverul de Web.
 Nivelul de prezentare este browser -ul de pe telefonul mobil/calculatorul utilizatorului.
Browser -ul este considerat un “thin client”, client “slab”, fără logică, adică are rolul de
a prezenta datele primite, se comportă doar ca o interfață între utilizatorul uman, și
aplicația middle -tier.

Design -ul simplu al site -ului de comerț electronic permite accesul ușor al aplicației
direct de pe telefonul mobil și utilizarea fără dificultăți a comenzilo r prezente pe site. Mai
departe voi trece la prezentarea unor capturi de ecran direct de pe calcultor .

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 85

Produsele prezentate în partea stângă, pot fi vizualizate și selectate numai după
autentificarea în bază de date de clienți . Formul arul de autentificare poate fi accesat de la
secțiunea “Inregistreaz ă-te” :

Contul principal, cel de administrator poate vizualiza clienți i admin și de asemenea
poate realiza un update al ofertelor de pe site. După completarea tuturor câmpurilor ( sunt
obligatorii) se poate înregistra noul utilizator cu ajutorul butonului “REGISTER ” :

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 86
Noul user este automat logat pe site și poate vizualiza toate produsele și ofertele de
aici. Bază de date informațiile despre utili zatorul nou – date personale și parolă. În momentul
autentificarii se solicita user -ul și parola stabilite anterior, acestea fiind verifică te prin metoda
POST (proiectată pentru a trimite date de intrare către server ). Metoda POST de interogare
este utilizată în general pentru accesar ea resurselor dinamice. Cererile POST sunt utilizate
pentru transmiterea informa ției care depinde î n mod dinamic de cerere sau atunci cand o
cantitate foarte mare de informa ții trebuie trimi să la server Prin aceasta metoda, se deschid
datele în formular și se salveaza într -o variabila temporară, care caută în bază de date potriviri
de password pentru un anumit username. Pe baza comen zii SELECT în bază de date se
găseșt e corespondentul user -ului și se face autentificarea. Funcția folosită , pentru a returna o
linie după validarea utilizatorului și a parolei, este MySqlNumRows.
Altă variantă față de metoda POST este GET, în care variabila se transmite prin link,
mai precis se face o interogare de la distanta, însă în aceasta aplicație nu era cazul.

Comanda produselor de pe site se poate face după vizualizarea produsului dorit, la fel
ca în exemplul prezentat mai jos :

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 87

Dupa selectarea produsului dorit , îl adaugam în coș – și vom observa produsele
comandate pe câmpul “Produse în coș ”. Modalitate a de adaugarea este incrementarea fiecarui
produs după selecție, folosind o matrice numită coș de cumpărături, cu 2 linii, coloanele
adaugandu -se de fiecare data c ând se mai selecteaza un produs. Linia unei matrice apare ca
vector de produs și are valoarea numărului de produse :
Vector[« mouse »]=1
Vector[« computer »]=3
Coșul este o variabila session în PHP, care se salveaza asemănător cu un Cookie, este
valabil cand browser -ul este deschis, și ajuta la trecerea de la o pagina la alta (de exemplu

între pagina de user și cea de logare : utilizatorul trebuie să fie logat ca să poata vizualiza
produsele, deci la logare, punem variabila session pentru a vedea dacă a avut loc logarea și
pagina se poate deschide). Variabila e vazuta de toate paginile site -ului, este de tip vector ș i
poartă coșul de cumpărături prin toate paginile, reținand fiecare adăugare in el.
Fiecare produs din coșul de cumpărături se introduce într -o tabela din bază de date sql,
pentru fiecare user în parte. În momentul în care se alege un produs coșul de cumpărături își
incrementeaza valoarea cu 1 automat și imediat.

În oricare moment se pot vizualiza comenzile din coșul de cumpărături al clientului și
se poate edita fiecare comandă făcută (scoaterea produselor din coș, modificarea nu mărului de
produse existente) sau se pot finaliza cumpărăturile .
Captura următoare prezintă modul în care se pot finaliza cumpărăturile :

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 88

Următoarea etapă este autentificarea cardului – plata se face prin carte de credit astfel
încât riscul datelor personale referitoare la card este transferat de la vânzator la institu ția
financiară care a emis cartea de credit .
Aplicația prezentată nu este conectată la un server de plăti , deci tranzacția nu se va
finaliza ; practic se verifică dacă aceea combinație de cifre de pe card corespunde unuia valid.

Procedeul folosit se numește « Algoritmul Luhn de validare al unui cod de card ».
Acest algoritm a fost detaliat în capitolul III „CONSIDERATII DE IMPLEMENTARE ” în
subcapitolul “ Algoritmul de validare al card-ului”.

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 89

Dacă introducem o combinație de cifre corespunzătoare unui card valid, aplicația ne
va confirma acest lucru prin mesajul “Tranzacți onarea a fost efectuata cu succes”

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 90
IV.3 CONCLUZII ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE

Aplicația de m-commerce pre zentată își are ca scop accesul folosind protocolul WAP,
direct de pe telefonul mobil. Pe l ânga mobilitatea pe care o ofera comerțul electronic –
posibilitatea de a cumpăra on-line, de a compara diverse produse din fa ța calculatoru lui,
aplicația pe care am realizat -o adaugă un plus de ușurința în comandarea produselor dorite.
Accesul direct de pe telefonul mobil permite utilizatorului să cumpere /compare orice
produs nefiind absolut necesară conectarea la un calculator, precum ș i conectarea ac estuia la
internet. Serviciul WAP – oferit de majoritatea operatorilor de telefonie mobila – permite
accesul facil pe aplicația prezentat ă.
Situl de m-commerce pe care l -am realizat conțin e o bază de date ce stochează
informații despre produs ele care pot fi vândute, precum și informații și despre clienți .
Aplicația se poate îmbunătății în primul rand prin introducerea mai multor informațtii
referitoare la clienți :

 adresă de livrare
 existența unei evidente a ceea ce au cumpărăt clienți i în tre cut pentru
implementarea unor reduceri pentru clienți i fideli
 oferirea posibilita ții clienți lor care au uitat parola să o recupereze prin
generarea uneia temporare trimi să pe adre să de email cu care s -au înregistrat
initial, doar dupa introducerea acesteia se poate restabili o parola nou ă
 posibilitatea de a trimite unui prieten un anumit produs gasit

În ceea ce privește dezvoltarea bazei de daze pe partea de produse prezentate se pot
aduce urmatoarele îmbunătățiri :

 inserarea de noi produse
 adăugarea de noi categorii
 adăugarea de specifică ții tehnice mai amanun țite
 teste de compatibilitate între diverse produse hardware
 posibilitatea compar ării a mai multor produse asemă natoare
 acces direct de la produs ul dorit către pagina produc ătorului

Aplicațiile we b dau interfața vizuala și procesarea interna a soluți ei de comerț
electronic ce acceseaza datele dintr -o bază de date și proceseaza comenzile și delivrarile.
Aplicația m-commerce pe care am realizat -o este dezvoltat ă pe baza tehnologiei de
programare "ser ver-side": PHP , pentru că acest limbaj oferă o mare flexibilitate și robustețe.
Una din cele mai importante facilitați în PHP este suportul său pentru o gama largă de baze de
date.
Scrierea unei pagini web care interacționeaza cu o bază de date este incre dibil de
simplă. Această facilitate stă la baza aplicației soft din aceasta lucrare, interacțiunea având loc
cu un server de bază de date MySQL. Soluția folosită în aceasta lucrare , pentru a integra
server -ul Apache, bază de date MySQL, tehnologia PHP, se numește XAMPP – soluție
integrată absolut gratuită. Pe partea de tehnologie se poate dezvolta o aplicați e cu acces wap
exclusiv, de dimensiuni mult mai mici, mult simplificată în modul specific protocolului de
WAP, prin care utilizatorii să se poate log a și să realiza acelea și opera țiuni de cumpăr are, dar
mult mai rapid. Portalul
Aplicația prezentata este una virtuala, însă poate deveni un magazine real (din orice
domeniu). În ceea ce privește posibilitatea pla ții pentru tranzacți ilor e -commerce va treb ui să

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 91
se deschidă un cont comercial la o bancă, pentru realizarea unei conexiuni cu un server de
plați.
O alta soluție este de a folosi un "payment gateway" – o terța firma care se interpune
între bancă ce va rula banii și magazinul virtual. Pe piața roma neasca o firma mare de
"payment gateway" este dotCommerce (www.dotcommerce.ro). Avantajele alegerii acestei
soluții sunt : se pot obține astfel, taxe de procesare mai mici (băncile procesatoare iau un
anumit procent din fiecare tranzacți e pentru a susține costurile serviciului prestat) pentru ca o
astfel de firma de "payment gateway" poate negocia procentaje mai mici, având de a face cu
un volum mult mai mare. Mai există modalitați de a accepta carduri fara un cont dedicate de
comerciant. Firme ca PayPal (w ww.paypal.com) ofera servicii de procesare a cardurilor.
PayPal este un cont virtual în care poti să transferi bani (de la unitațile autorizate – banci,
Western Union, card, etc ) și din care să transferi bani. Avantajul mare este cea mai
cuprinzatoare "li sta neagra" din lume, ceea ce duce la o foarte mică posibilitate de frauda.
Dezavantajul este lip să unui serviciu de "escrow", de garantare că marfa cumpărăt ă e într –
adevar cea reala și că plata se va face 100%.

Partea de administrare a site -ului se poat e îmbunătăți prin folosirea unei soluții
software asfel încât administratorul să poată acce să de la distanță contul pe care îl are creat
pentru eventuale modificari de preturi pt produse, specifică tii etc. Mai precis, administratorul
se poate loga de oriun de și poate vizualiza :

 tranzacțiile efectuate, î mpartite dupa data, valoare. Acestea se pot vizualiza în
rapoarte zilnice de vanzari care pot fi verifică te mai ales în vederea urm ăririi utilizatorilor
care au tranzacți i eșuate și pentru identificarea motivul ului pentru care acele tranzacții nu au
fost realizate , astfel evitandu -se eventuale tentative de frauda ;
 tratarea cu u șurinta a oricaror erori ce pot aparea legate de prețuri, informații
produse.

Practic administratorul își poate crea un cont mobi l, cu care are dreptul să modifice
orice informație din bazele de date existente .

Alegerea solu ției de hosting este un aspect, de asemenea, foarte important. Exist ă o
multitudine de op țiuni c ând vine vorba de hosting. Și puțini se gandesc s ă includ ă acest e
costuri î n bugetele lor, opt ând pentru variante slabe , ieftine, a c ăror costuri sunt practic foarte
mici. Un hosting de calitate nu este ieftin niciodat ă. Este important de in țeles c ă viteza este
crucial ă cand vine vorba despre pagini care se descarc ă în browser -ul clienți lor poten țiali.
Dacă durata de încărcare a paginilor este foarte mare , aceești a nu vor ezita s ă facă un click pe
urmatorul web site, de regulă competitor , cu pagini care se încarc ă mai repede. Pentru
serviciul de hosting trebuie aleasă o companie, care a mai gazduit pănă acum pachete de genul
acesta; calitatea serviciului c ătre client este foarte importantă, principala problemă vizând
viteza încărcă rii paginilor determinat ă de serverul gazd ă care poate fi supras olicitat de c ătre
ceilal ți clienți ai companiei de găzduire . Un alt punct bun de remarcat aici este serviciul
timpului de raspuns către client . Dacă site-ul de comerț electronic derulează de la c âteva sute
la câteva mii de euro pe zi în ordine de cumpăr are produse , iar compania gazd ă are de la 12
pana la 24 ore nevoie de timp pen tru rezolvarea unei probleme, se pot pierde mulți bani. De
asemenea trebuie analizată și infrastuctura fizica a locului und e va fi gazduit magazinul . Poate
cele mai importante aspecte sunt legate de "back -up" (salvarea datelor din c ând în când) și
"data -security" (protec ția efe ctiva a datelor ).

Indiferent de platforma ș i modalita țile de func ționare ale magazinului e -commerce pe
care le putem avea, nivelul de securizare este foarte important . Clien ții care cumpăra marfa pe
internet se a șteapta la și merita ca să aiba un confort de a ști ca tranzac țiile lor sunt "secure" și

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 92
informa ția pe care o transmit este în sigură nța. Dacă situl este gazduit pe propriul server
(cazul de față ) este imperativ ă folosirea unui soft de server care să asigure un nivel inalt de
securitate în procesarea informaț iilor și care folose ște SSL (Secure Socket Layer – un protocol
de procesare a informa ției online care folose ște algoritmi imposibil de "spart" de către virusuri
și hackeri). D acă se va apela la o altă firma ce va face hosting și procesare de carduri, trebuie
să cunoaștem foarte bine ( și consumatori i să fie anunțați pe site ) ce masuri de securitate ia
firma respectiva î n a pastra informa țiile clienți lor în sigură nță.

Aplicația a fost concepută pentru a putea fi utilizată direct de pe telefonul mobil,
folosind protocolul WAP, pentru a pune în evidența ușurința unei tranzacții comerciale direct
de pe un terminal mobil accesând un site de commerce electronic

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 93

ANEXE – PHP

Index.php

<?
session_start();
require_once("lib/func.php");//incarc fisierul cu funcți i
$sql = new sql;//creez obiect nou de tip sql
$sql->command = "select distinct tip_produs from `oferta` order by
tip_produs";//s electez tipurile de produse
$produse = $sql ->matrice(); //stochez in $produse valorile returnate din bază
de date

$sql->command = "select * from news order by 'data'";
$stiri = $sql ->matrice();

$logged = 0;

if ($_GET["notlogged"] == 1) $mesaj = "pentru a acce să oferta trebuie să te
loghezi";

if ($_GET["logout"] == 1)
{
unset($_SESSION['username']);
unset($_SESSION['password']);
$logged = 0;
}

if ($_POST["LOGIN"] == "LOGIN")
{

$username = $_POST["textfield2"];
$password = $ _POST["textfield3"];
$sql->command = "select * from users where username = '$username'
and password = '".$password."'";
$rezult = $sql ->matrice();
if ($sql ->nrRându ri( ) == 1)
{
$sql->command = "UPDATE `users` SET `llogin`=now()
WHERE username= '$username'";
$sql->query();
$_SESSION["username"] = $_POST["textfield2"];
$_SESSION["password"] = $_POST["textfield3"];
$logged = 1;
}
}
elseif ($_SESSION["username"])

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 94
{

$username = $_SES SION["username"];
$password = $_SESSION["password"];
$sql->command = "select * from users where username = '$username'
and password = '".$password."'";
$rezult = $sql ->matrice();
$logged = 1;
}

$sql->command = "select * from basket where user = '".$username."'";
$cos = $sql ->matrice();
$produse_in_cos = 0;
for ($i = 0;$i < count($cos);$i++)
{
$produse_in_cos = $produse_in_cos + $cos[$i]['cantitate'];
}

?>

Tranzacți i.php

<?
session_start();
require_once("lib/func.php");//incarc fisi erul cu funcți i
$sql = new sql;//creez obiect nou de tip sql
$sql->command = "select distinct tip_produs from `oferta` order by
tip_produs";//selectez tipurile de produse
$produse = $sql ->matrice(); //stochez in $produse valorile returnate din bază
de date

$mesaj_eroaree = "";
$mesaj_eroaren = "";

$sql->command = "select * from news order by 'data'";
$stiri = $sql ->matrice();

if (($_SESSION["username"])&&($_SESSION["password"]))
{
$username = $_SESSION["username"];
$password = $_SESSION[" password"];

$sql->command = "select * from users where username = '$username'
and password = '".$password."'";
$rezult = $sql ->matrice();

$logged = 1;
}
else
{

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 95
header("Location:index.php?notlogged=1");
}
$sql->command = "select * from b asket where user = '".$username."'";

$cos = $sql ->matrice();
$produse_in_cos = 0;
for ($i = 0;$i < count($cos);$i++)
{
$produse_in_cos = $produse_in_cos + $cos[$i]['cantitate'];
}
?>

Register.php

<?
session_start();
require_once("l ib/func.php");//incarc fisierul cu funcți i
$sql = new sql;//creez obiect nou de tip sql
$sql->command = "select distinct tip_produs from `oferta` order by
tip_produs";//selectez tipurile de produse
$produse = $sql ->matrice(); //stochez in $produse valor ile returnate din bază
de date

$sql = new sql;
$sql->command = "select * from news order by 'data'";
$stiri = $sql ->matrice();

if ($_POST["REGISTER"] == "REGISTER")
{
$user = $_POST["username"];
$pass = $_POST["parola"];
$pass2 = $_POST["par ola2"];
$nume = $_POST["nume"];
$prenume = $_POST["prenume"];
$sex = $_POST["sex"];
$adre să = $_POST["adresa"];
$judet = $_POST["judet"];
$email = $_POST["email"];

$err_user = "";
if ($user == "") $err_user = " câmp ul user nu a fost compl etat";
else
{
$sql = new $sql;
$result = mysql_query("select * from users where
username='".$_POST["username"]."'") or die("plm");

if (mysql_num_rows($result) == 1) $err_user = "userul exista
deja in bază de date ";
}
if ($pass == "") $err_pass = " câmp ul parola nu a fost completat";

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 96
else if($pass2 != $pass) $err_pass = "parolele nu se potrivesc";
if ($nume == "") $err_nume = " câmp ul nume nu a fost completat";
if ($prenume == "") $err_prenume = " câmp ul prenume nu a fost
completat";

if ($adre să == "") $err_adre să = "câmp ul adre să nu a fost completat";

if ($email == "") $err_email = " câmp ul email nu a fost completat";

if
((!$err_user)&&(!$err_pass)&&(!$err_nume)&&(!$err_prenume) &&(!$err_adresa)&&(!$err
_email))
{
$insert = "insert into
users(username,password,nume,prenume,sex,adresa,judet,email)
values('".$user."','".$pass."','".$nume."','".$prenume."','".$sex."','".$adresa."','".$judet."','".$em
ail."')";
$sql->queryCmd($ insert);
header("Location:index.php");
$_SESSION["username"] = $_POST["username"];
$_SESSION["password"] = $_POST["parola"];
}

}

?>

Validare.php

<?
session_start();
require_once("lib/func.php");//incarc fisierul cu funcți i
$sql = new sql;//creez obiect nou de tip sql
$sql->command = "select distinct tip_produs from `oferta` order by
tip_produs";//selectez tipurile de produse
$produse = $sql ->matrice(); //stochez in $produse valorile returnate din bază
de date

$mesaj_eroaree = "";
$mesaj_eroaren = "";

$sql->command = "select * from news order by 'data'";
$stiri = $sql ->matrice();

if (($_SESSION["username"])&&($_SESSION["password"]))
{
$username = $_SESSION["username"];
$password = $_SESSION["password"];

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 97
$sql->command = "select * from users where username = '$username'
and password = '".$password."'";
$rezult = $sql ->matrice();

$logged = 1;
}

else
{
header("Location:index.php?notlogged=1");
}
$sql->command = "select * from basket where user = '".$username."'";
$cos = $sql ->matrice();
$produse_in_cos = 0;
for ($i = 0;$i < count($cos);$i++)
{
$produse_in_cos = $produse_in_cos + $cos[$i]['cantitate'];
}
require_once("lib/class/ccverif.php");
$luna = intval($_POST["luna"]);
$an = intval($_POST["an"]);
$tip = intval($_POST["cardtip"]);
$ccv = new CCValidator($_POST["nume"], $tip, $_POST["cc"], $luna, $an);

?>

Card.php

<?
session_start();
require_once("lib/func.php");//incarc fisierul cu funcți i
$sql = new sql;//creez obiect nou de tip sql
$sql->command = "select distinct tip_produs from `oferta` order by
tip_produs";//selectez tipurile de produse
$produse = $sql ->matrice(); //stochez in $produse valorile returnate din bază
de date

$mesaj_eroaree = "";
$mesaj_eroaren = "";

$sql->command = "select * from news order by 'data'";
$stiri = $sql ->matrice();

if (($_SESSION["username"])&&($_SESSION["password"]))
{
$username = $_SESSION["username"];
$password = $_SESSION["password"];

$sql->command = "select * fr om users where username = '$username'
and password = '".$password."'";
$rezult = $sql ->matrice();

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 98

$logged = 1;
}
else
{
header("Location:index.php?notlogged=1");
}

$sql->command = "select * from basket where user = '".$username." '";
$cos = $sql ->matrice();
$produse_in_cos = 0;
for ($i = 0;$i < count($cos);$i++)
{
$produse_in_cos = $produse_in_cos + $cos[$i]['cantitate'];
}

?>

Cos.php

<?
session_start();
require_once("lib/func.php");//incarc fisierul cu funcți i
$sql = new sql;//creez obiect nou de tip sql
$sql->command = "select distinct tip_produs from `oferta` order by
tip_produs";//selectez tipurile de produse
$produse = $sql ->matrice(); //stochez in $produse valorile returnate din bază
de date

$sql->command = "select * from news order by 'data'";
$stiri = $sql ->matrice();

if (($_SESSION["username"])&&($_SESSION["password"]))
{
$username = $_SESSION["username"];
$password = $_SESSION["password"];

$sql->command = "select * from users where usernam e = '$username'
and password = '".$password."'";
$rezult = $sql ->matrice();

$logged = 1;
}
else
{
header("Location:index.php?notlogged=1");
}

if ($_GET["delete"])
{

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 99
$sql->command = "DELETE FROM basket WHERE
idprodus='".$_GET["delete"]."' ";
$sql->query();
}

if ($_GET["gol"] == 1)
{
$sql->command = "DELETE FROM basket WHERE
user='".$username."'";

$sql->query();
}

$sql->command = "select * from basket where user = '".$username."'";
$cos = $sql ->matri ce();
$produse_in_cos = 0;
for ($i = 0;$i < count($cos);$i++)
{
$produse_in_cos = $produse_in_cos + $cos[$i]['cantitate'];
}
?>

ANEXE SQL

DROP TABLE IF EXISTS `basket`;
CREATE TABLE `basket` (
`Id` int(11) NOT NULL auto_increment,
`user` var char(30) default NULL,
`idprodus` int(11) default NULL,
`cantitate` int(11) default NULL,
`pretunitar` float(5,2) default NULL,
PRIMARY KEY (`Id`)
) ENGINE=MyISAM AUTO_INCREMENT=39 DEFAULT CHARSET=latin1;

DROP TABLE IF EXISTS `news`;
CREATE TAB LE `news` (
`Id` int(11) NOT NULL auto_increment,
`data` date default NULL,
`stire` longblob,
PRIMARY KEY (`Id`)
) ENGINE=MyISAM AUTO_INCREMENT=4 DEFAULT CHARSET=latin1;

DROP TABLE IF EXISTS `oferta`;
CREATE TABLE `oferta` (
`id` int(11) NOT N ULL auto_increment,
`tip_produs` varchar(30) collate latin1_general_ci default NULL,

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 100
`marca` varchar(30) collate latin1_general_ci default NULL,
`detalii` text collate latin1_general_ci,
`pret` decimal(10,2) default NULL,
`moneda` varchar(11) col late latin1_general_ci default NULL,
`garantie` varchar(30) collate latin1_general_ci default NULL,

`data` date default NULL,
`image` varchar(40) collate latin1_general_ci default NULL,
`leng_detal` int(11) default NULL,
PRIMARY KEY (`id`)
) ENGINE=MyISAM AUTO_INCREMENT=889 DEFAULT CHARSET=latin1
COLLATE=latin1_general_ci;

INSERT INTO `oferta`
(`id`,`tip_produs`,`marca`,`detalii`,`pret`,`moneda`,`garantie`,`data`,`image`,`leng_detal`)

VALUES (1,'Hard disk','MAXTOR','MAXTOR 40GB, 7200rpm, 2MB, 6E040
',58.57,'USD','3 ANI','2006 -11-28','maxtorharddisk.gif',33);

DROP TABLE IF EXISTS `tipuri`;
CREATE TABLE `tipuri` (
`id` int(11) NOT NULL auto_increment,
`denumire` varchar(30) collate latin1_general_ci default NULL,
PRIMARY KEY (`id`)
) ENGINE=MyISAM AUTO_INCREMENT=39 DEFAULT CHARSET=latin1
COLLATE=latin1_general_ci;

INSERT INTO `tipuri` (`id`,`denumire`) VALUES (1,'Boxe');
INSERT INTO `tipuri` (`id`,`denumire`) VALUES (2,'Camere – accesorii')

DROP TABLE IF EXISTS ` tranzacți i`;
CREAT E TABLE ` tranzacți i` (
`Id` int(11) NOT NULL auto_increment,
`user` varchar(40) default NULL,
`tranzacți e` blob,
`total` int(11) default NULL,
PRIMARY KEY (`Id`)
) ENGINE=MyISAM AUTO_INCREMENT=5 DEFAULT CHARSET=latin1;

INSERT INTO ` tranzacți i` (`Id`,`user`,` tranzacți e`,`total`) VALUES (3,'admin','1 x ECOM
56K, intern, EM -56HSFi <br>',9);
INSERT INTO ` tranzacți i` (`Id`,`user`,` tranzacți e`,`total`) VALUES (4,'admin','1 x
KINGSTON Memorie 256MB SecureDigital <br>',23);

DROP TABLE IF EXISTS `users `;
CREATE TABLE `users` (
`Id` int(11) NOT NULL auto_increment,

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 101
`username` varchar(30) default NULL,
`password` varchar(40) default NULL,
`nume` varchar(40) default NULL,
`prenume` varchar(40) default NULL,
`sex` int(1) default NULL,
`adresa` blob,

`judet` varchar(30) default NULL,
`email` varchar(60) default NULL,
`llogin` date default NULL,
PRIMARY KEY (`Id`)
) ENGINE=MyISAM AUTO_INCREMENT=6 DEFAULT CHARSET=latin1;

INSERT INTO `users`
(`Id`,`username`,`password`,`nume`,`prenum e`,`sex`,`adresa`,`judet`,`email`,`llogin`)
VALUES

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 102

BIBLIOGRAFIE

1. J. Reynolds The Complete E -Commerce Book:Design, Build & Maintain a Successful Web –
based Business CM P Books; 2005

2. S. C. Glazier, Patent Strategies for Software, e -Commerce, the Internet, Telecom Services,
Financial Services, and Business Methods BI Law & Business Institute; 2006

3. V. Evghenie, Implementarea unui sistem de comerț electronic , raport de cercetare, UPB
1999

4. D. Cameron, Electronic Commerce – The New Business Platform for the Internet –
Computer Technology Research Corp., 1997

5. A. Traian, Programarea in PHP , Ed. Polirom, Bucuresti, 1995
6. L. Welling , L. Thomson , Dezvoltarea aplicați ilor WEB cu PHP și MySQL, Editia a II -a ,
Ed. Teora , Bucuresti, 2005
7. V.Ivascu, Tutorial PHP & MySQL, versiunea 2.1
8. 12. C.Darie, M. Bucica, PHP5 Și MySQL pentru comerț electronic , Ed Teora, 2006
9. URL : http://www.oriceo n.com/tutorial/descarca/tutorial_v2.1.rar , 2005
10. URL : http://ro.wikipedia.org
11. URL : http://www.afaceri.net/EBUSINESS/ COMERȚ _ELECTRONIC/
12. URL : http://www.p hp.net/manual/ro/
13. URL : http://www.connect.com.ro

14. URL : http://eng.ubm.ro/caiete/management/t08_ comerț ul_electronic.pdf

Tehnologii de telecomunicații prin telefonie mobilă
___ _ 103

15. URL : http://www.techmonitor.net/techmon/06sep_oct/tm/pdf/06sep_oct_sf4.pdf

16. URL : http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/Com_Nicolaescu.pdf

17. URL : http://www.softnet.ro/library/files/papers/Introducere_in_ Comerț _electronic.pdf

18. URL : http://students.info.uaic.ro/~bpistol/doc/protocoale -routare/

19. URL : http://www.creeaza.com/referate/informatica