Dimensiunea economică a securității și puterea [624373]
– București , 2017 –
1 din 78 ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
UNIVERSITATEA N AȚIONALĂ DE APĂRARE ,,Carol I”
NECLASIFICAT
Exemplar nr.
Facultatea de securitate și a părare
Departamentul operații multinaționale, studii strategice și de s ecuritate
Nițulescu Ștefan
Programul de studii universitare de licență
Securitate și Apărare
LUCRARE DE LICENȚĂ
Conducător științific:
Col. prof. univ. dr. Daniel GHIBA
Tema: Dimensiunea economică a securității și puterea
armată a statelor, parteneriatelor și alianțelor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 78
(Pagină albă)
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 78 CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………… ………. …… 5
CAPITOLUL I: GLOBALIZAREA, DEPENDENȚELE ȘI CREȘTEREA
INSECURI TĂȚII ECONOMICE LA NIVEL MONDIAL ……………………… ………. 9
1.1. Globalizarea și amplificarea interdependențelor între actori ……… ……… ……… 10
1.2. Dimensiunile securi tății la începutul secolului XXI ……………….. ……… ……….. 17
1.3. Factorii economici generatori de insecuritate la nivel mondial ……… ………….. 23
CAPITOLUL II: ROLUL DIME NSIUNII ECONOMICE A SECURITĂȚII ÎN
POTENȚAREA PUTERII ARMATE A STATELOR ȘI ALIANȚELOR ………. 29
2.1. Definirea din perspectivă economică a conceptului de putere armată ………….. 30
2.2. Dimensiunea eco nomică și dinamica parteneriatelor și alianțelor ……………….. 32
2.3. Suveranitatea economică – imperativ al stabilității și puterii statelor …………… 39
CAPITOLUL III: DIME NSIUNEA ECONOMICĂ A SECURITĂȚII
ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL SECURITĂ ȚII EUROATLANTICE ………. ……. 45
3.1. Securitatea națională a României în contextul securității euroatlantice ………… 46
3.2. Influența performanțelor economice asupra securității naționale ………………… 53
3.4. România și necesitatea investiției de securitate pe termen lung ………………….. 57
CONCLUZII …………………………………………………………………….. …………………………. 63
BIBLIOGRAFIE …………………………….. ………………………………. ………………………….. 66
LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR ……………………………………………. 71
LISTA ANEXELOR …………………………………………………………………. …………………. 73
ANEXE ………………………………………………………………………………………………………… 75
Anexa n r. 1 – Amenințări interne la adresa dimensiunii economice a securității …… 75
Anexa nr. 2 – Amenințări externe la adresa dimensiunii economice a securității ….. 76
Anexa nr . 3 – Grafice statistice privind situația socio -economică a României ……… 77
Anexa n r. 4 – Arhitectura Sis temului Național de Securitate di n România ………….. 78
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 78
(Pagină albă)
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 78 INTRODUCERE
Studiile actuale în domeniul securității relevă faptul că atât securitatea
națională, cât și cea internațională nu au depins niciodată mai mult ca în prezent
de factorul economic . Prin urmare, s chimb ările semnificative de pe scena
internațională, intensificarea procesului de globalizare, accentuarea
interdependențelor economice, dezvoltarea tehnologică și revoluția IT
evidențiază necesitatea unui studiu aprofundat asupra conceptului de dimensiune
economică a securității . Pentru a înțelege corect obiectivele temei propuse,
trebuie stabilită o distincție clară între dimensiunea economică a securității și
securitatea economică . Primul concept privește funcționarea sistemelor sociale
și politice, a statului, instituțiilor publice, organizațiilor și organismelor
naționale și internaționale precum și a alianțelor și parteneriatelor , iar cel de-al
doilea concept face referire la elementele care determină funcționarea unei
economii, securitat ea economică a indi vidului, familiei sau comunității , cu
accent pe condiția financiară și economică a individului în societate .
Dimensiunea economică a securității reprezintă o funcție importantă de
sistem și o condiți e a desfășurării optime a proceselor și menținerii un ei
stabilități necesar e supraviețuirii statului într-un mediu complex , competițional,
cu evoluții complicate și, de cele mai multe ori, imprevizibile. În acest context,
dimensiunea economică a securității a devenit un concept de importanță majoră ,
evidențiindu -se tot mai mult ideea că aceasta constituie o componentă a
securității naționale cel puțin la fel de importantă ca cea militară. Având în
vedere particularitățile mediului internațional de securitate post-Război Rece,
statele trebuie s ă coopereze atât între ele, cât și cu organizațiile regionale și
internaționale pentru a -și asigura bunăstarea și securitatea , fiind nevoite să
evolueze continuu pentru a face față provocărilor la adresa dimensiunii
economice a securității acestora .
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 78 Secu ritatea economică reprezintă, în contextul politicii internaționale
contemporane, capacitatea unui stat suveran de a -și alege propriile mijloace
privind politicile de dezvoltare ale economiei naționale. Securitatea economică
vizează asigurarea condițiilor pentru menținerea activității economice în
parametri normali și contracararea a numeroase tipuri de atacuri, precum
fraudele financiare, dependențele strategice, cybercriminalitatea, spionajul
industrial, corupția și economia subterană. De asemenea , securi tatea economică
implică și asigurarea condițiilor favorabile care să determine o creștere susținută
și pe termen lung a productivității muncii și a capitalului, asigurând cetățenilor
un nivel de trai ridicat și garantând un mediu economic echitabil, sigur și
dinamic, propice inovațiilor și atragerii investițiilor externe. În actualul context
internațional, securitatea economică se evidențiază ca fiind o activitate complexă
și diversificată , deoarece nu privește doar asigurarea accesului la resurse, piețe și
la finanțarea capacităților militare ale unui stat, ci și capacitatea cetățenilor unui
stat de a stabili și menține condițiile economice necesare pentru edificarea unei
societăți prospere și democratice.
Lucrarea de față prezintă importanța dimensiunii e conomice a securității
pentru consolidarea puterii armate a statelor, parteneriatelor și alianțelor,
evidențiind relația de dependență dintre nivelul de dezvoltare economică și
puterea militară într-un stat democratic cu o economie de piață . În cadrul lucr ării
am dezvoltat ambele concepte expuse mai sus: dimensiunea economică a
securității și securitatea economică , prezentând atât caracteristicile, cât și
implicațiile fiecăruia în cadrul statelor, parteneriatelor și alianțelor , pentru
primul – la nivelul fu ncționării sistemelor și proceselor specifice economiei , iar
pentru cel de -al doilea – la nivelul funcționării instituțiilor statului și bunăstării
cetățenilor . În continuare , am realizat o prezentare generală a situației politico –
militare actuale a Români ei ca membru al Organizației Tratatului Atlanticului de
Nord și al Uniunii Europene , urmărind relația de condiționare dintre obiectivele
naționale de securitate stabilite în cadrul strategiei naționale de securitate,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 78 situația economică actuală și perspecti vele investiției de securitate pe termen
lung.
Scopul acestei lucrări este de a evidenția importanța dimensiunii
economice a securității în cadrul statelor, parteneriatelor și alianțelor pentru
consolidarea puterii armate, având în vedere relația de condiț ionare dintre
resursele asigurate de factorul economic și necesitatea de finanțare a elementului
militar sau de securitate națională . De asemenea , pentru a evidenția actualitatea
temei abordate , am prezentat un concept promovat recent în cadrul politici
externe de lideri i internaționali : suveranitate a economică . Înțeleasă adesea ca un
instrument protecționist, suveranitatea economică are scopul de a proiecta și
reglementa politicile de securitate economică promovate la nivel național,
urmărind liberalizarea prudentă a pieței de capital , prezerv area activelor
strategice, dezvolt area economiei și comerțului în interes național , precum și
promov are relațiilor economice internaționale bazate pe avantaje reciproce.
Lucrarea este structurată în trei capitole , conț inând două capitole
teoretice: ,,Globalizarea, dependențele și creșterea interdependențelor la nivel
mondial ” și ,,Rolul dimensiunii economice în potențarea puterii armate a statelor
și alianțelor ”, capitolul trei – ,,Dimensiunea economică a securității Ro mâniei în
contextul securității euroatlantice ” reprez entând partea practic -aplicativă din
cadrul lucrării, acesta fiind realizat sub form a unui studiu de caz , în ca drul
căruia am analizat situația politico -militară actuală a României, urmărind relația
de condiționare dintre obiectivele naționale de securitate stabilite în cadrul
strategiei naționale de securitate, situația economică actuală și perspectivele
investiției de securitate pe termen lung.
Ne exprimăm convingerea că acest demers științific va contr ibui la
înțelegerea și aprofundarea unor cunoștințe de bază privind importanța
dimensiunii economice a securității în funcționarea sistemelor și proceselor
economice specifice din mediul internațional contemporan , accentuând relația
de dependență dintre puterea economică și componenta militară .
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 78
(Pagină albă)
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 78 CAPITOLUL I
GLOBALIZAREA, DEPENDENȚ ELE ȘI CREȘTEREA
INSECURITĂȚII ECONOMICE LA NIVEL MONDIAL
Primul capitol al lucrării este structurat în trei subcapitole: ,,Globaliza rea
și amplificarea interdependențelor între actori ”; ,,Dimensiunile securității la
începutul secolului XXI ” și ,,Factorii economici generatori de insecuritate la
nivel mondial ”. Scopul acestui capitol este de a prezenta procese le și tendințe le
de evoluție ale mediului internațional post -Război Rece, cu accent pe
amplificarea procesului de globalizare și creșterea interdependențelor la nivel
mondial , urmărind mai departe trei obiective specifice.
Primul obiectiv urmărit în cadrul capitolului este reprezenta t de
înțelegerea conceptul de globalizar e, prezentând câteva definiții : ,,intensificarea
relațiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanță unele de
celelalte ajung să se interconecteze, astfel încât evenimentele dintr -un loc sunt
marcate de procese care se desfășoară într -un loc de la mulți kilometri depărtare
și viceversa”; ,,procesul de s urmontare a granițelor apărute de-a lungul istoriei
care se înfățișează ca o detașare a economiei de piață față de normele morale și
legăturile instituționalizate dintre societăți”; ,, intensificarea cantitativă și
calitativă a tranzacțiilor ce depășesc limitarea impusă de granițe, concomitentă
cu expansiunea spațială a acestora” sau ,,integrarea internațională crescândă a
piețelor, atât pentru bu nuri și servicii, cât și pentru capital” .
Următoarele obiectiv e pe care am dorit să le atingem în acest capitol sunt
reprezentat e de: expunerea perspectivelor asupra securității abordate în cadrul
curentelor de gândire politică contemporane, neorealismul și postmodernismul ;
prezentarea viziunii Școlii de la Copenhaga cu privire la conceptul de securitate
și redefinirea de aceasta prin clasificarea securității în următoarele dimensiuni :
militar ă, politic ă, economic ă, social ă și ecologic ă. În cadrul clasifică rii finale a
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 78 dimensiunilor securității , alături de dimensiunile prezentate anterior, am adăugat
și dimensiunea culturală a securității , referitoare la elementele tradiționale de
limbă, identitate, obiceiuri etnice și religioase .
Ultimul obiectiv urmărit în acest capitol este de a prezenta factorii
economici generatori de insecuritate la nivel mondial: problemele demografice
(creșterea populației și consumului în raport cu resursele planetei, condițiile
insalubre de trai și răspândirea bolilor infecțioase, u rbanizarea irațională),
problemele legate de hrană (sărăcia, foametea, consumul în exces, degradarea
terenurilor cultivabile și a resurselor de apă), problemele de natură economică
(menținerea unor modele nesustenabile de producție, instabilitate socială l egată
de existența lipsurilor și a distribuției inegale a resurselor), evidenț iind cauzele
care determină decalajele socio -economice uriașe dintre statele dezvo ltate și cele
în curs de dezvol tare.
1.1. Globalizarea și amplificarea interdependențelor între acto ri
Globalizarea reprezintă, fără îndoială, conceptul, tendința, ideologia și
procesul cel mai îndelung dezbătut și cel mai controversat al civilizației
contemporane, pe fondul căruia societatea a evoluat către un model economic,
politic, social și cultur al de tip occidental și în a cărei dinamică au fost antrenate
toate statele lumii și aproape fiecare individ. Din punct de vedere categorial,
globalizarea economică reprezintă deopotrivă o stare și un fenomen.
,,Globalizarea ca stare caracterizează acel st adiu în evoluția principalelor
categorii deterministe în care relațiile economice devin preponderent
interdependente într -un sistem determinat funcțional și instituțional la nivel
supranațional. Ca și fenomen, globalizarea caracterizează un flux evolutiv
istoric, reprezentat printr -o succesiune de stări, etape sau faze, care au ca direcție
și finalitate o anumită calitate a relațiilor economice, culturale, politice sau
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 78 sociale considerate în interdependența lor totală și complex determinată la nivel
suprana țional1”.
Conceptul de ,,globalizare” a fost def init de -a lungul timpului drept2:
,,intensificarea relațiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare
distanță unele de celelalte ajung să se interconecteze, astfel încât evenimentele
dintr -un loc sunt marcate de procese care se desfășoară într -un loc de la mulți
kilometri depărtare și viceversa”; ,,procesul de surmontare a granițelor apărute
de-a lungul istoriei care se înfățișează ca o detașare a economiei de piață față de
normele morale și legăturile instituționalizate dintre societăți” sau ca
,,intensificarea cantitativă și calitativă a tranzacțiilor ce depășesc limitarea
impusă de granițe, concomitentă cu expansiunea spațială a acestora”. Fondul
Monetar Internațional a definit globaliza rea drept: ,,integrarea internațională
crescândă a piețelor, atât pentru bunuri și servicii, cât și pentru capital”3.
Termenul de ,,globalizare” este utilizat pentru a explica și a da sens conținutului
specific al capitalismului contemporan, deși nu toate procesele ce sunt părți
componente ale globalizării sunt noi.
În timp ce definițiile exacte ale globalizării diferă, conceptul este în
general folosit pentru a descrie procesul de creștere a interdependenței dintre
state și ceilalți actori din mediul inte rnațional, unde frontierele naționale și
barierele economice sau culturale sunt din ce în ce mai puțin importante.
,,Globalizarea apropie statele, chiar dacă, într -o primă fază, efectele ei negative
generează un nou tip de conflictualitate, necunoscută pân ă acum, cea existentă în
confruntarea dintre rețele, care la rândul ei, cree ază și amplifică o realitate ce se
exprimă prin imposibilitatea oricărui stat de a -și asigura securitatea și apărarea de
unul singur”4. Cu toate că nu este un fenomen nou, globaliz area a cunoscut o
1 Ion Popescu, Globalizarea – mit și realitate , Editura Economică, București, 2004, p. 14 .
2 http://www.dadalos.org/globalisierung_rom/grundkurs_1.htm , accesat la data de 28.11 .2016.
3 Globalization – A Brief Overview, disponibil la adresa https://ww w.imf.org/external/np/exr/ib/2008/
053008.htm , accesat la data de 28.11.2016 .
4 Doina Mureșan, Dimensiunea economică a securității statelor, parteneriatelor și a alianțelor ,
Editura Amanda Edit, București, 2009, p. 97.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 78 creștere rapidă în ultimii ani, conducând la numeroase evoluții tehnologice,
susținând costul redus de efectuare a tranzacțiilor indiferent de distanțe și
frontiere, precum și mobilitatea capitalului.
Proces care modelează mediul intern ațional contemporan, ,,globalizarea
elimină vechea definiție tradiționalistă a securității economice și determină
redefinirea acesteia. În mod tradițional, economia s -a intersectat cu asigurarea
securității naționale prin impactul pe care îl avea asupra fi nanțării capacităților
de apărare, prin existența unei industrii de război inovatoare și eficiente, precum
și prin utilizarea de sancțiuni economice sau a altor instrumente non -militare.”5
Succesul pe termen lung al puterii naționale a depins de capacitate a statelor de a
crea și susține o economie performantă și o creștere economică durabilă.
Procesul de globalizare, mișcarea spre o economie globală în ceea ce
privește sectorul de bunuri, servicii și capital transformă integrarea dimensiunii
economice în po liticile naționale de securitate într -o necesitate. Globalizarea
economică este asociată adesea cu politicile neoliberale. Asemenea politici
includ reduceri ale tarifelor, reducerea sau eliminarea restricțiilor privind
investițiile străine și includerea de servicii, cum ar fi serviciile bancare și cele de
asigurări în cadrul activităților comerciale. Aceste elemente relevă faptul că
globalizarea nu constă doar în elementul economic propriu -zis, ci se extinde, de
asemenea, la problemele politice, culturale, de mediu și de securitate,
accentuând interconectivitatea dintre state și comunități.
Globalizarea este înțeleasă, în general, ca incluzând două elemente
interconectate: ,,deschiderea frontierelor la fluxurile din ce în ce mai rapide ale
mărfurilor, servi ciilor, finanțelor, oamenilor și ideilor dincolo de frontierele
naționale, dar și schimbarea politicilor la nivel național și internațional care
facilitează astfel de fluxuri”6. În același timp, globalizarea a produs o redefinire
a securității economice di n perspectiva riscurilor reprezentate de rețelele
5 Marin Dumitru, Componenta economică a securității , Editura Universității Naționale de Apărare,
București, 2004, p. 30 .
6 Ibidem , p. 31.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 78 transfrontaliere de actori non -statali și de volatilitatea economică a noului mediu
internațional. Conflictele din zilele noastre au din ce în ce mai puțin legătură cu
promovarea unei ideologii sau cu prelu area puterii de stat, cât mai ales cu efortul
statelor de a obține resurse prin orice mijloace, de a controla teritoriile bogate în
resurse minerale și alte bunuri sau de a securiza rutele comerciale vitale pentru
piețele de desfacere.
O mare atenție este acordată, în cadrul globalizării, aplicării noilor
tehnologii (în cea mai mare parte utilizând cuceririle revoluției informaționale)
în procesul de producție, dar și schimbărilor ce au loc concomitent în
organizarea, managementul și comunicarea la nivelul unităților economice, al
statului și instituțiilor sale și al întregii societăți în ansamblu. Globalizarea
reprezintă un fenomen complex, iar pentru a -l înțelege trebuie avute în vedere
nu doar cauzele care l -au determinat ci, mai ales, efectele pe care l e produce la
nivelul fiecăreia din dimensiunile sale, respectiv: economică, politică, socială,
culturală și de mediu, precum și la nivelul interacțiunilor dintre acestea7.
Globalizarea se referă la procesul accentuat de integrare și de raspândire
pe plan m ondial a unui set de idei mai mult sau mai puțin legate de activitatea
economică și de producția bunurilor materiale, principalele forțe promotoare
fiind: liberalizarea comerțului internațional și a fluxurilor de capital, precum și
accelerarea progresului tehnologic și societatea informațională. Globalizarea a
fost considerată de -a lungul timpului un concept controversat, fiind percepută
din două puncte de vedere: pozitiv – concentrându -se pe beneficiile
uniformizării și a mondializării societăților în vede rea îmbunătățirii nivelului de
trai și negativ – acuzând procesul de globalizare pentru pierderea suveranității
statale și a individualității popoarelor și comunităților.
Contactele din ce în ce mai extinse în plan economic, politic, social și
cultural di ncolo de frontierele statelor sunt elemente caracteristice ale
7 Doina Mureșan, Securitatea și dimensiunea economică , Editura Centrului Tehnic -Editorial al
Armatei, București, 2008, p. 9.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 78 globalizării și conduc la reducerea rolului de bariere pe care aceste frontiere
statale le îndeplinesc. Politologii iau în considerare două posibile tendințe de
evoluție a procesului globalizăr ii: o tendință optimistă și una pesimistă. Conform
scenariului optimist, susținut de teoria neoliberală, ,,suveranitatea națională va fi
din ce în ce mai restrânsă, pe măsură ce globalizarea piețelor și a civilizațiilor va
depăși frontierele geopolitice de astăzi și va eroda puternic identitatea națională
creând ,,cetățeni globali” care vor asimila interesele generale ale întregii
umanități”8. Celălalt scenariu, bazat pe teoria realistă, prognozează că statele vor
spori competiția în care se află unele cu a ltele, tocmai datorită fenomenului
globalizării, încercând să preia controlul asupra noilor tendințe.
În prezent, mai mult ca oricând, relațiile economice dintre state sunt cele
care definesc caracterul general al relațiilor dintre ele și, totodată, stab ilesc
securitatea economică drept un concept care nu mai poate fi neglijat. E conomia
mondială se bazează pe un amplu sistem de interdependențe economice, iar în
cadrul acestui sistem de conexiuni, interesele și problemele economiilor
naționale se întrepătr und și progresează independent sau în cooperare. Sistemul
de interdependențe economice existent s -a format după cel de -al Doilea Război
Mondial sub influența profundelor schimbări în diviziunea mondială a muncii și
a revoluției științifico -tehnice.
Interd ependențele economice internaționale se adâncesc și se diversifică
contin uu, în strânsă legă tură cu: schimbările politice care au loc pe scena
internațională; modificarea structurii lumii contemporane din punct de vedere al
nivelului de dezvoltare economic ă; adâncirea diviziunii internaționale a muncii,
îndeosebi ca urmare a revoluției științifico -tehnice; diversificarea centrelor de
putere pe plan economic internațional; evoluția prețurilor și a problemelor
valutar -financiare sub influența unor fact ori contradictorii9. Astfel, schimbarea
configurației politice a lumii după cel de -al Doilea Război Mondial, ca urmare a
8 Teodor Frunzeti, Globalizar ea securității , Editura Militară, București, 2006 , pp. 13 -15.
9 Joseph S. Nye, Robert O. Keohane, Putere și interdependență , Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 54-56.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 78 prăbușirii sistemului colonial, a accentuat lupta pentru independența de stat și
formarea a numeroase economii naționale. Aceste țări a u intrat în noi raporturi
cu numeroase alte state în vederea valorificării resurselor materiale și umane,
pentru făurirea unor economii interdependente. Schimbarea radicală a
raporturilor politice de dependență a contribuit în mod hotărâtor la dezvoltarea
interdependențelor economice internaționale. Economia mondială modernă
cuprinde nu numai economiile naționale, dar și o serie de organizații și instituții
internaționale cu rol de reglementare care, la un anumit moment, se transformă
în subiecți derivați d e drept internațional, cu tendințe de a deveni subiecți direcți
de drept internațional. Transferul de competențe peste atributele naționale le dă
acestora dreptul, cum este cazul Parlamentului European, de a se substitui
statelor, în anumite limite și comp etențe, chiar în relațiile internaționale10.
În ultimii ani, evoluțiile economice, sociale, politice și tehnologice au
accentuat insecuritatea la nivel mondial. Economia globală a devenit mai
integrată, dar și mai instabilă. Creșterea interdependențelor co nduce la
,,creșterea vulnerabilității în economiile statelor, mai ales în cele în curs de
dezvoltare, implicând adesea măsuri dure de ajustare a cererii și ofertei în
comerțul internațional, afectând muncitorii și comunitățile locale și producând în
mod in evitabil insecuritate. În acest context, interesele statelor ar trebui să fie
garantate, iar opiniile acestora să fie luate în calcul în cadrul procesului de
dezvoltare a unei noi ordini economice internaționale. Tendința de globalizare
economică care a lu at ființă în ultimul secol s -a dezvoltat în condițiile în care
vechea ordine economică internațională nu a fost încă modificată
fundamental”11.
Criza financiară din ultimii ani și mai ales efectele negative ale acesteia la
nivelul statelor și comunitățilo r au generat reconsiderarea importanței
componentei financiare în asigurarea securității economice la nivel global.
10 Ibidem , pp. 119 -121.
11 Doina Mureșan, Op.cit., p. 57.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 78 Rețelele financiare din cadrul sistemului economic contemporan reprezintă cele
mai puternice și mai dinamice procese din lume. Măsurile care se iau pentru
securitatea acestora sunt deosebit de numeroase și de complexe, astfel încât, cu
toate că sistemele care gestionează rețelele financiare sunt specializate,
clasificate, greu de înțeles și de descifrat, acestea reprezintă ținta numeroaselor
atacuri, din tot spectrul cunoscut, de la atacarea directă a diferitelor bănci la
fraudarea întreprinderilor și altor entități care operează cu mijloace financiare.
Se poate afirma, așadar, că schimbările bruște din situația internațională, crizele
și confl ictele armate, intervențiile militare, recrudescența terorismului și politica
resurselor pot produce disfuncții dintre cele greu de gestionat pe piața
financiară12.
Se remarcă existența la nivel global a unui conflict continuu, între
sistemele și rețelele financiare și mecanismele de acaparare sau de fraudare a
acestora. Acest conflict se desfășoară pe câteva mari paliere, din care cele mai
importante, ar fi următoarele: competiția și chiar bătălia dintre marile concerne
și marile bănci pentru dominarea pi eței financiare globale; bătălia dintre diferite
organizații, cum ar fi, spre exemplu Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și
Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, marii consumatori sau marii
producători; competițiile de la bursă; competiția dintre diferite monede (dolar,
euro, yen); bătălia dintre sistemele și rețelele financiare legale și rețelele de
spălare a banilor13. Ca urmare a situației extrem de complexe și a
vulnerabilităților extrem de mari și de diversificate din domeniul financiar –
bancar și din cel al sistemelor financiare ale marilor întreprinderi, precum și a
concurenței acerbe generată de economia de piață, în unele țări, există legi de
securitate financiară, prin care se impun tuturor societăților anonime să
furnizeze conturi tr ansparente, însoțite de un control certificat asupra
operațiunilor acestora. ,,În unele cazuri, legea impune redefinirea procedurilor
12 Marin Dumitru, Op.cit., p. 45 .
13 Aurel Udor, Securitatea Națională și managementul situațiilor de urgență generate de insecuritatea
obiectivelor economice importante , Editura Stadiform, București, 2007, p. 39 .
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 78 interne, ceea ce înseamnă, în primul rând, eficiența auditului intern, precum și
funcționarea, în deplină securitate, a si stemelor de informații, în condițiile
extinderii procesului de implementare a noilor tehnologii”14.
Astfel , odată cu creșterea interdependențelor dintre actorii internaționali,
economia mondială a devenit mai predispusă la crize economice și la recesiuni
de lungă durată care implică răspândirea lor bruscă dintr -o țară sau regiune a
lumii către orice alt colț al lumii. În epoca actuală, economia este cel mai
dinamic și complex factor care asigură bunăstare statului, respectiv prosperitatea
și securitatea pr opriilor cetățeni. Pe fondul accentuării procesului de globalizare
și din cauza faptului că economiile naționale și piețele financiare internaționale
au înregistrat o interconectare considerabilă, o situație instabilă la nivel financiar
prezentă într -o reg iune sau stat are șanse mari să producă efecte la nivel global.
1.2. Dimensiunile securității la începutul secolului XXI
De-a lungul secolului XX, securitatea a fost abordată prin intermediul a
două perspective dominante: teoria realismului , pentru care rel ațiile
internaționale pot fi înțelese prin descifrarea modului în care putere a este
distribuită între state – în cadrul școlii realiste, accentul este pus pe conceptul de
putere și pe derivatele ei: politica de putere și echilibrul de putere – teoriile
realiste asupra securității fiind complexe ș i cuprinzând trei mari curente:
realismul clasic , axat pe lupta pentru supraviețuire a statului într -un context
anarhic (Hans Morgenthau, E.H. Carr, John Mearsheimer); realismul structural ,
orientat spre analiza mod ului cum echilibrul de forțe determină stabilitatea sau
instabilitatea sistemulu i (Raymond Aron, Kenneth Waltz, Jack Snyder, Barry
Posen) și neorealismul , bazat pe ideea cooperării între state ca element necesar
diminuării riscurilor de securitate generate de un context internațional anarhic
(Hedley Bull , John Vincent, Charles Glaser, Joseph Grieco); și teoria
14 Ibidem, p. 42.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 78 idealismului , în care războiul este considerat o amenințare majoră, iar eliminarea
războiului și instaurarea păcii conduc la eliminarea problemei de pe agenda
internațională. Reprezentanții școlii idealiste sunt: Norman Angell, Charles
Beitz, Michael Doyle, Francis Fukuyama, David Held, John Hobson, Stanley
Hoffmann, Richard Rosecrance, Woodrow Wilson și Alfred Zimmern15.
În prezent, în cadrul analizei studiilor de securitate se remarcă două
curente dominante : neorealismul și postmodernismul. Neorealismul accentuează
importanța rolului statului ca furnizor de securitate, în timp ce postmodernismul
accentuează interdependen țele dintre actorii nonstatali. Neorealiștii,
reprezentanți de Barry Buzan, afirmă că abordarea securit ății doar din punct de
vedere a dimensiunii militare, promovată în timpul Războiului Rece, nu a făcut
altceva decât să prejudicieze dezvoltarea conceptului.
Din acest motiv, sfera de c uprindere a securității a fost lărgită prin
introducerea în analiză a noi dimensiuni ale securității; politică, e conomică,
socială și de mediu , cu mențiunea că statul suveran rămâne principalul obiect de
referință al analizei de securitate. Postmoderniștii sunt, de asemenea, de părere
că este nevoie de lărgirea sferei de definire a securității, însă că nu statul deține
principalul rol în realizarea stării de securitate, ci actorii nonstatali, precum
indivizii, grupurile culturale și etnice, blocurile econom ice regionale,
corporațiile multinaționale, organi zațiile nonguvernamentale . Aceștia consideră
că statele și guvernele nu constituie principalele obiecte de referință ale
securității întrucât, deși se presupune că ar trebui să reprezinte furnizorii de
securitate pentru cetățeni, ele au devenit surse de insecuritate pentru oamenii de
care sunt responsabile16.
În contextul încheierii Războiului Rece și diminuării folosirii forței în
soluționarea diferendelor dintre state, asigurarea securității a încetat să m ai fie o
15 Florentina Funieru, Societate și securitate , Revista Română de Sociologie, București, 2011, pp. 171 –
172, disponibil la adresa: http://www.revistadesociologie.ro/pdf -uri/nr.1 -2-2011/09 -FFunieru.pdf ,
accesat la data de 29.01.2017.
16 Alexandra Sarcinschi , Elemente noi în studiul securității naționale și internaționale , Editura
Universității Naționale de Apărare ,,Carol I” , București, 2005, p. 7.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 78 problemă exclusiv militară, optându -se pentru o abordare graduală a aspectelor
non -militare ale acesteia. Mediul internațional de securitate a cunoscut mutații
semnificative (trecerea la un sistem de securitate unipolar; creșterea importanței
unor actori non -statali în menținerea securității regionale și internaționale;
apariția multor state independente, dar vulnerabile politic, militar și economic;
amplificarea procesului de globalizare în toate domeniile, inclusiv în cel al
securității; apariția și dezvoltarea unor tehnologii avansate care au schimbat
fizionomia acțiunilor militare; diversificarea cauzelor, formelor și modului de
evoluție a conflictelor).
Redefinirea conceptului de securitate a fost propusă, la începutul anilor
1990, de către Școala de la Copenhaga, un grup de lucru având ca obiect de
studiu securitatea și implicațiile sale asupra vieții individului. Școala de la
Copenhaga îi are ca reprezentanți pe teoreticienii: Barry Buzan , Ole Waever și
Jaap de Wilde . Astfel, Barry Buzan prop une o nouă perspectivă asupra
concept ului de securitate , conform căreia statul nu mai reprezintă singurul obiect
de referință al securității. Această nouă perspectivă asupra conceptului de
securitate a devenit treptat dominantă în cadrul școlilor și curent elor de analiză
asupra securității, generând o schimbare fundamentală de paradigmă.
Această schimbare de paradigmă a fost influențată și amplificată de
reconsiderarea agendei politico -militare specifice perioadei Războiului Rece ,
coordonată cu destrămarea Uniunii Sovietice, fenomen generat de slăbiciunile
structurale socio -economice la nivel statal și nu de un deficit de putere militară.
Conform acestei teorii, d imensiunea militară își pierde caracterul absolut și sunt
identificate alte dimensiuni ale conc eptului de securitate : dimensiunea
economică, având ca obiect de referință economia națională; dimensiunea
politică, cu privire la regim ul politic sau la principiul constitutiv al statului;
dimensiunea societală, cu relevanță în materia identității comunit ăților;
dimensiunea mediului , ce are ca obiect de referință mediul înconjurător.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 78 În lucrarea sa, Popoarele, statele și frica. O agendă pentru studii de
securitate în epoca de după Războiul Rece , Barry Buzan identifică cinci
dimensiuni principale ale securi tății: „securitatea colectivităților umane este
afectată de factori din cinci sectoare principale: militar, politic, economic, social
și de mediu. Securitatea militară privește interacțiunea dublă a capacităților
statului, de ofensivă și defensivă armată, și percepția statelor, fiecare despre
intențiile celuilalt. Securitatea politică se referă la stabilitatea organizațională a
statelor, a sistemelor de guvernare și a ideologiilor care le legitimează.
Securitatea economică privește accesul la resurse, finan țe și piețe, necesar pentru
a susține statul la un nivel acceptabil de bunăstare și de putere. Securitatea
societală se preocupă de capacitatea de susținere, în limitele unor condiții de
evoluție acceptabile, a elementelor tradiționale de limbă, cultură, i dentitate,
obiceiuri culturale și religioase. Securitatea mediului se referă la menținerea
biosferei locale și planetare, ca suport esențial, de care depind toate acțiunile
oamenilor.
Aceste cinci sectoare nu operează separat. Fiecare definește un aspect
focal în cadrul problemei securității și o cale de ordonare a priorităților, dar toate
sunt legate împreună printr -o rețea puternică de legături”17. De asemenea, alături
de cele cinci dimensiuni ale securității identificate de Școala de la Copenhaga se
poate adăuga și dimensiunea culturală, referitoare la elementele tradiționale de
limbă, identitate, obiceiuri etnice și religioase. Analizând perspectivele
contemporane în domeniul studiilor de securitate prezentate mai sus , pot fi
sintetizate următoarele dime nsiuni ale securității18:
dimensiunea militară;
dimensiunea politică;
dimensiunea economică;
17 Barry Buzan, Popoarele, statele și frica . O agendă pentru studii de securitate în epoca de după
Războiul R ece, Editura Cartier, Chișinău, 2000, p. 31.
18 Alexandra Sarcinschi, Dimensiunile nonmilitare ale securității , Editura Universității Naționale de
Apărare ,,Carol I”, București, 2005, p. 13.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 78 dimensiunea socială;
dimensiunea culturală;
dimensiunea ecologică.
Dimensiunea militară a securității urmărește realizarea stării de securitate
prin contracararea amenințărilor tradiționale la adresa statului. Astfel , aproape
toate statele lumii mențin forțe armate atât pentru apărare, cât și pentru
eventuale represalii în cazul unei agresiuni armate . În prezent, statele
democratice au în vedere întărirea controlul ui civil al armatei, în concordanță cu
principiile și valorile democrației, precum și cu nevoia de securitate a
indivizilor. Odată cu încheierea Războiului Rece și creșterea numărului
acțiunilor de luptă asimetrice, hibride sau teroriste , statele au conști entizat că
trebuie să sporească eforturile de promovare a securității militare prin cooperare ,
modelul tradițional de maximizare a capacităților militare individuale nemaifiind
relevant19.
Dimensiunea politică a securității vizează atât relația dintre stat și
cetățenii săi, cât și relațiile internaționale ale statului respectiv. Această
dimensiune poate fi analizată utilizând două niveluri, adică cel intern, pentru
care buna guvernare sau proasta guvernare pot fi două constante și cel extern,
raportat la sec uritatea internațională sau la dreptul internațional . Buna guvernare
poate însemna o securitate sporită a statului respectiv, prin respectarea
principiului statului de drept și a respectului față de cetățeni și nevoile acestora,
precum și a responsabilităț ii acțiunilor pe plan extern, pe când proasta guvernare
prezintă lipsa caracteristicilor unei bune guvernări, în urma acesteia putând u-se
genera conflicte violente sau revoluții, fapt ce ar determina instabilitatea
organizațională a statului20.
19 Constantin Moștoflei, Militar – Nonmilitar în Securitatea Națională , Editura Universității Naționale
de Apăr are ,,Carol I”, București, 2004, p. 10.
20 Ibidem , pp. 14 -20.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22 din 78 Dimensiunea economică a securității poate fi analizată din punct de
vedere al gradului de dezvoltare economică al statului; capacitatea statului de a
gestiona probleme precum inflația, șomajul, calitatea vieții, balanța de plăți,
lipsa oportunităților economice, nive lul crescut de protecționism, dependența de
resursele naturale externe; capacitatea statelor de a -și menține independentă
producția militară din punct de vedere economic, reflectând relația dintre
puterea economică și cea militară; combaterea economiei sub terane și a
infracționalității organizate21.
Dimensiunea socială a securității privește securitatea indivizilor ca
fundament al securității statului. Dimensiunea socială poate fi analizată în
termeni de populație și mișcarea populației (numărul, ritmul de c reștere, evoluția
componentelor sporului natural și a emigrației externe, structura demografică,
durata medie a vieții, nivelul de instruire sau profilul demografic al unei
populații), norme și reguli, statusuri și roluri, interacțiuni între actorii social i.
Dintre aceste aspecte este deosebit de important cel al populației, întrucât
numărul și calitatea acesteia determină în mare măsură atât puterea statului, cât
și politicile pe care acesta le promovează la nivel național și internațional.
Dimensiunea cu lturală a securității se referă la promovarea elementelor
tradiționale de limbă, identitate, obiceiuri etnice și religioase la nivelul societății,
în cadrul unui stat. Manifestarea dimensiunii culturale a securității se remarcă în
cazul indivizilor sau e ntităților nestatale care pot deveni o problemă de
securitate național ă, prin organizarea de acțiuni teroriste, separatiste sau
revoluționare. Protejarea culturii unei națiuni prin instituții, adoptarea unor
strategii de securitate culturală, și nu în ultimu l rând promovarea unei culturi de
securitate în rândul populației asigură continuitatea unui stat și contribuie la
întărirea conceptului de securitate22.
21 Ibidem , pp. 24 -27.
22 Mihai Ștefan -Dinu, Dimensiunea etnico -religioasă a securității , Universitatea Națională de Apărare
,,Carol I”, București, 2007, pp. 7 -14.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23 din 78 Dimensiunea ecologică a securității cuprinde dinamica și interconexiunile
dintre resursele naturale, st ructura socială a statului și motorul economic al
stabilității locale și regionale. Principalele amenințări ecologice care pot atenta
la adresa sec urității unui popor sunt: ameninț ările cauzate de fenomenele
naturale extreme (cutremure, erupț ii vulcanice , tornade), amenințările cauzate de
acțiunea umană asupra sistemelor nat urale sau structurii planetei (poluarea),
amenințări le cauzate de acț iunea uman ă care pot produce urmă ri la nivel global
pe termen lung (accidente nucleare, contaminare chimică)23.
În con cluzie , pe fondul încheierii Războiului Rece și diminuării folosirii
forței în soluționarea diferendelor dintre state, asigurarea securității a încetat să
mai fie o problemă exclusiv militară, optându -se pentru o abordare diferențiată,
securitatea fiind cl asificată de teoreticienii contemporani în cele șase dimensiuni
prezentate mai sus: militară, politică, economică, socială, culturală și ecologică.
1.3. Factorii economici generatori de insecuritate la nivel mondial
Procesul de globalizare a determinat acce lerarea integrării economice,
tehnologice, culturale și politice, alături de principiile guvernării democratice,
economia de piață și dinamismul economic, respectarea drepturilor omului și
dezvoltarea mijloacelor de comunicare. De asemenea, globalizarea a amplificat
complexitatea relațiilor și interdependențelor economice dintre state, dar și
dintre economiile naționale și cea globală. Factorii economici genera tori de
insecuritate nu pot fi ignorați în ceea ce privește procesul de globalizare ,
deoarece a ceștia influențează atât competiția, cât și cooperarea în vederea
obținerii de puter e, resurse, căi de transport, comunicații și piețe de desfacere.
Prin urmare, atingerea un ei stări stabile de securitate depinde de
capacitatea statului de a gestiona eficien t resursele la nivel intern și de a câștiga
23 Cristian Băhnăreanu, Dimensiunea ecologică a securității , disponibil la adresa: http://cssas. unap.ro/
ro/pdf_publicatii/cs02 -08.pdf , accesat la data de 26.02.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
24 din 78 sau a -și menține accesul la resurse le economice externe. În perspectiva realizării
stării de securitate, trebuie avuți în vedere următorii factori: rata de creștere a
Produsului Intern Brut (PIB); PIB/locuitor; n ivelul rezervelor valutare; inflație;
șomaj; rata de schimb externă; investiții directe externe; balanța comercială;
datoria externă; calitatea vieții; existența, gradul de răspândire și cel de
dezvoltare a sistemului de telecomunicații; existența, gradul de răspândire și cel
de dezvoltare a sistemului informațional; accesul populației la mijloacele de
comunicare interne și externe; alți factori, ca de exemplu protecția infrastructurii
critice, raportul dintre proprietatea străină și cea autohtonă24.
Creare a condițiilor pentru asigurarea creșterii economice și, implicit,
consolidarea securității economice necesită creșterea semnificativă a investițiilor
naționale și străine, gestionarea responsabilă a datoriei publice, a deficitului de
cont curent și a ratei oficiale de schimb, reducerea inflației și a datoriilor
externe, crearea unui mediu de afaceri prielnic și a unui cadru legislativ
favorabil dezvoltării economiei de piață. Gestionarea eficientă a acestor factori
economici poate determina o creștere a ven iturilor populației și a standardului de
viață, având efecte benefice asupra reducerii șomajului și combaterii sărăciei. De
asemenea, la nivel individual, securitatea economică face referire la crearea
condițiilor economice care să s atisfacă nevoile umane de bază: hrană, apă,
adăpost, educație, loc de muncă și un venit minim garantat.
În prezent , pe fondul procesului de globalizare, cel mai important factor
care se manifestă în cadrul dimensiunii economice a securității este implicarea
activă a statului în comerțul internațional și facilitarea accesului la resursele,
finanțele și piețele necesare menținerii unui nivel acceptabil de bunăstare și
putere, aceste elemente contribuind la stabilitate a economică, imperios necesară
realizării unei stări de securita te adecvate. Liberalizarea comerțului, prin
deschiderea pieței interne sau liberalizarea sectoarelor competitive și protejarea
24 Cristian Bă hnăreanu, Impactul factorilor economici asupra s ecurității , disponibil la adresa:
http://conference. dresmara.ro/ conferences/2006/03_Bahnareanu_Cristian.pdf , acces at la data de
27.02.2017 , p. 23 .
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
25 din 78 celor mai puțin competitive, trebuie să aibă în vedere maximizarea fluxurilor de
bunuri, servicii, tehnologie și capital. Nivelul de participare sau de deschidere
economică pe plan internațional a unui stat este decis de rațiuni de securitate
economică. Astfel , problema securități economice se mută din spațiul
economiilor naționale în câmpul complexelor economic e regionale și
intern aționale, a derarea și integrarea în parteneriate comerciale de liber schimb
sau structuri de tipul Uniunii Europene sau Organizației Mondiale a Comerțului
reprez entând o condiție obligatorie pentru a beneficia de avantajele globalizării
și ale economiei gl obale25.
Globalizarea economiei a condus la adâncirea diferențelor economice
între regiunile lumii, astfel încât statele /regiunile bogate devin tot mai bogate
(SUA, UE, Japonia, Australia ), iar statele din zonele în curs de dezvoltare sau
subdezvoltate dev in tot mai sărace (Africa, Asia de Est și de Sud -Est), acest
fenomen putând fi considerat un factor generator de insecuritate la nivel
mondial . Sărăcia extremă, crizele financiare și a resurse lor energetice, presiunile
exercitate de statele dezvoltate și d e marile organizații economice asupra zonelor
mai puțin dezvoltate sau instabile economic contribuie la apariția și dezvoltarea
unor situații care afectează securitatea zonală și internațională .
De asemenea, p roblemele de mografice (creșterea populației și consumului
în raport cu resursele planetei, condițiile insalubre de trai și răspândirea bolilor
infecțioase, urbanizarea irațio nală), problemele legate de hrană (sărăcia,
foametea, consumul în exces, degradarea terenurilor cultiva bile și a resurselor de
apă), probleme le de natură economică (menținerea unor modele nesustenabile de
producție, instabilitate socială legată de existența lipsurilor și a di stribuției
inegale a resurselor) constituie un ansamblu de factori care încetinește procesul
de dezvoltare a zonelor neintegrate în circuitele economiei globale. De
asemenea, un alt factor de insecuritate la adresa securității economice îl
reprezintă dependența economiei globale de anumite entități considerate
25 Ibidem , p. 24 .
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
26 din 78 ,,motoare”26: Statele Unite ale Americii, Uniunea Eur opeană sau China, orice
dezechilibru financiar sau diminuare semnificativă a consumului și producției în
aceste state putând declanșa recesiunea economiei mondiale.
La începutul secolului XXI, factorii de natură economică capătă din ce în
ce mai multă impo rtanță în procesul de realizare a stării de securitate .
Securitatea națională, iar mai departe cea regională sau internațională, nu poate
exista fără asigurarea unei securități economice adecvate. Un alt factor generator
de insecuritate la nivel mondial îl constituie accesul diferențiat la resurse , acesta
afect ând relațiile dintre state cu consecințe dintre cele mai d ăunătoare la adresa
securității. Economia mondială depinde încă de hidrocarburi ca resursă
principală de energie, în special în industrie, iar lupta pentru resurse domină
geopolitica secolului XXI și generează numeroase conflicte, precum cele din
Golf, Angola, Cecenia, Ucraina, Libia sau Siria. Astfel , epuizarea resurselor
naturale, la care se adaugă creșterea prețurilor materiilor prime și a re surselor
energetice, spo rirea inflației și a șomajului, economia subterană, migrația
specialiștilor și a forței de muncă, legislația ambiguă, corupția sunt fenomene
care influențează stabilitatea și securitatea globală . Pentru a contracara efectele
negativ e ale factorilor economici este nevoie ca statele bogate să asigure un
ajutor de dezvoltare consistent pentru cele sărace , precum și să ofere condiții
favorabile pentru comerțul multilateral ; instituțiile și organizațiile cu atribuții în
domeniul comerțulu i și finanțelor să ofere sprijin și consiliere autorităților din
țările sărace sau în curs de dezvoltare; țările sărace să -și îmbunătățească
metodele de guvernare și să adopte măsuri concrete de combatere a sărăciei , prin
reforme substanțiale27.
Astfel, se remarcă faptul că î n prezent, mai mult ca oricând, economia
mondială are nevoie de instrumente consolidate împotriva crizelor și
26 SUA și China, motoarele economiei mondiale în 2015 , articol de pres ă disponibil la adres a;
http://www.wall -street.ro/articol/2306/SUA -si-China -motoarele -economiei -mondiale -in-2015.html ,
accesat la data de 01.03.2017.
27 Cristian Băhnăr eanu, Op. cit , p. 26.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
27 din 78 recesiunilor , valabile atât pentru statele dezvoltate – confruntate cu pe riculoase
schimbări demografice și pentru „economiile emergente” – care doresc să își
îmbunătățească poziția în ierarhia economiei globale , cât și pentru statele în curs
de dezvoltare – obligate să combată probleme le grave specifice unei economii
neperformante.
Capitolul următor își propune să evidențieze rolul dimensiunii economice
a securității în consolidarea și creșterea puterii armate a statelor și alianțelor ,
analizând conceptele de putere armată și suveranitate economică, precum și
dinamica parteneriatelor și alianțelor din perspectiva dimensiunii econ omice a
securității.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
28 din 78
(Pagină albă)
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
29 din 78 CAPITOLUL II
ROLUL DIMENSIUNII ECONOMICE A SECURITĂȚII
ÎN POTENȚAREA PUTERII ARMATE A STATELOR ȘI
ALIANȚELOR
Capitolul II este structurat în trei subcapitole: ,,Definirea din perspectivă
economică a conceptului de putere armată ”; ,,Dimensiunea economică și
dinamica parteneriatelor și alianțelor ”, și ,,Suveranitatea economică – imperativ
al stabilității și puterii statelor ”. Scopul principal al acestui capitol este de a
evidenția rolul dimensiunii economice a securității în vederea creșterii și
consolid ării puterii armate a statelor și alianțelor , urmărind în continuare trei
obiective specifice.
Primul obiectiv urmărit este acela de a defini conceptul de putere arma tă,
fiind îndeplinit prin prezentarea definiției: capacitatea de acțiune militară a unui
stat, aceasta fiind asigurată de: forțele armate disponibile din sistemul militar;
potențialul militar, reprezentat de resursele disponibile și capacitatea de a mări
sau perfecționa forțele militare; statusul militar, asigurat de potențialul militar
(buget, personal, infrastructură, armament, logistică, industria de apărare), în
vederea contribuției la garantarea securității naționale și a aliaților și îndeplinirii
obiectivelor politico -militare stabilite.
Al doilea obiectiv urmărit în acest capitol îl constituie prezentarea
principiilor de bază ale stabi lirii de parteneriate și alianțe, precum și natura
cauzelor care le determină, incluzând exemple de parteneriate și al ianțe care au
în centru dimensiunea economică, vizând în primul rând prosperitatea statelor,
dar și dimensiunea militară și cooperarea în domeniul securității și apărării.
Parteneriatele și alianțele prezentate în cel de -al doilea subcapitol sunt: Uniunea
Europeană (UE), Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS), Grupul
Statelor Emergente (BRICS) și Asociația Națiunilor din Asia de Sud -Est
(ASEAN), pentru fiecare dintre acestea realizând o scurtă descriere care
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
30 din 78 cuprinde istoricul, membrii actuali, princ ipiile de funcționare și direcțiile de
acțiune.
Ultimul obiectiv urmărit în acest capitol este acela de a prezenta noțiunea
de suveranitate atât la nivel general, cât și din perspectiva dimensiunii
economice a securității, dezvoltând conceptul de suveranit ate economică . În
continuare, vom prezenta principalele amenințări de natură economică la adresa
securității statelor , la nivel intern și extern.
2.1. Definirea din perspectivă economic ă a conceptului de putere armată
Puterea armată are la bază atât fundamentarea politică, deoarece puterea
politică este cea care stabilește modalitatea de realizare și manifestare a puterii
armate, cât și fundamentarea economică, fiindcă aceasta furnizează resursele
necesare înzestrării forțelor armate și desfășurării activităților militare. În
consecință, prin putere armată se înțelege capacitatea de acțiune militară a unui
stat, aceasta fiind asigurată de: forțele armate disponibile din sistemul militar;
potențialul militar, reprezentat de resursele disponibile și cap acitatea de a mări
sau perfecționa forțele militare; statusul militar, asigurat de potențialul militar
(buget, personal, infrastructură, armament, logistică, industria de apărare și
instituțiile de cercetare -dezvoltare în domeniul militar), în vederea cont ribuției la
garantarea securității naționale și a aliaților și îndeplinirii obiectivelor politico –
militare stabilite.
În prezent, se manifestă două curente de opinie referitoare la
puterea unui stat28: cel dintâi, potrivit căruia puterea economică a trecut pe
primul plan iar puterea militară și-a pierdut din importanță odată cu încheierea
Războiului Rece și accentuarea procesului de globalizare , iar al doilea care
susține că puterea militară este singurul și adevăratul determinant al pute rii unui
28 Florin Chițu, Raporturile dintre puterea politică și puterea militară , disponibil la adresa:
http://www.arduph.ro /conducerea -ostilitatilor/raporturile -dintre -puterea -politica -si-puterea -militara/ ,
accesat la data de 03.03.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
31 din 78 stat într-un mediu internațional anarhic . Cu toate că utilizarea puterii militare
este tot mai intens contestată în politica internațională, aceasta continuă să fie
utilizată pentru atingerea unor interese strategice și joacă un rol major în
configurarea relațiilor internaționale și a mediului global de securitate.
Confruntările armate reprezintă expresia violenței determinată de
conflictual itatea politică, economică și socială la nivelul statelor . Acestea au
sporit, datorită circumstanțelor oferite de: revoluționarea bazei economice a
societății; creșterea rolului informației și a vitezei de transformare a proceselor
și fenomenelor specifice tuturor domeniilor vieții sociale; progresele epocii
tehnologiei și informației ; modif icarea misiunilor armatelor29. Analizând
impactul și conexiun ile dintre factorul economic și lupta armată se constată că
principalul factor care determină actualele tendințe de evoluție a luptei armate îl
reprezintă revoluționarea bazei economice a societăț ii. În consecință, unii
teoreticieni susțin „ primatul ” problemelor economice asupra celor de s ecuritate
și consideră ca fiind suficientă simpla înlocuire a confruntării armate cu
competiția economică30. Totuși , în prezent, din cauza actelor de agresiune și
atitudinilor ostile dintre state , se consideră că un grad ridicat de securitate nu se
poate realiza doar printr -o dimensiune economică remarcabilă, ci mai ales
printr -o putere militară reală și credibilă, care are, deopotrivă, o funcție de
descurajare, de garant are a securității și una de acțiune efectivă în caz de conflict
armat.
Puterea armată a unei a lianțe sau parteneriat poate fi înțeleasă ca o
însumare a componente lor puterii statelor membre sau partenere, în funcție de
specificul respectivei organiz ații. Astfel, NATO reprezintă o putere militară
rezultată din însumarea unor elemente ale puterilor militare individuale, iar
Uniunea Europeană reprezintă o putere economică, urmare a unificării
29 Grigore Alexandrescu, Perspective în lupta armată , Editura Universității Naționale de Apărare
,,Carol I”, București, 2006, p. 10.
30 Alvin Toffler, Heidi Toffler, Război și antirăzboi, supraviețuirea în zorii secolului XXI , Editura
Antet, București, 1995, p. 16.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
32 din 78 economiilor țărilor membre. Deci, puterea unei alianțe poate fi percepută și ca o
putere unică, rezultată din întrepătrunderea, din simbioza puterilor individuale.
Totodată, trebuie avut în vedere că puterea armată a celor două mari organizații
poate fi considerată ca fiind una mai mult virtuală, operaționalizarea e i completă
depinzând de foarte mulți factori, mai ales de natură politică31.
În concluzie, putem afirma că p uterea armată nu depinde în exclusivitate
de puterea economică, însă depinde în mod exclusiv de resurse, precum și de
modul în care acestea sunt ges tionate pentru a genera putere militară. Așadar,
conceptul de putere armată trebuie fundamentat, deopotrivă, pe o decizie politică
în vederea transformării unei cerințe reale de securitate și apărare într -un
potențial real, în funcție de cerințe, tehnologi i și resurse.
2.2. Dimensiunea economică și dinamica parteneriatelor și alianțelor
Parteneriatele reprezintă angajamente de natură politică, economică sau
militară ale unui stat în raport cu alte state, fiind bazate pe interese comune sau
convergente , pe egalitate, corectitudine și avantaj reciproc. În cadrul
parteneriatelor, statele colaborează în vederea identificării soluțiilor la probleme
comune, își concentrează eforturile pentru a face față unor provocări sau pentru
a întreprinde anumite acțiuni comune.
Parteneriatele se pot încadra în următoarele tipologii: permanente; de
lungă durată; de scurtă durată; pentru rezolvarea mai multor probleme; pentru
rezolvarea unei singure probleme; pentru o singură acțiune. Acestea înlocuiesc
relațiile de înfru ntare sau de confruntare, dar nu le exclud, astfel încât, oricât de
mult s -ar încerca, interesele nu se pot armoniza în întregime. Se remarcă
disensiunile binecunoscute din cadrul Uniunii Europene, cele dintre Statele
31 Cristian Băhnăreanu, Puterea militară în secolul XXI. Modalități de realizare și manifestare a
puterii militare în societatea demo cratică românească , Editura Universității Naționale de Apărare
,,Carol I”, București, 2005 , p. 6 .
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
33 din 78 Unite și Uniunea Europeană – cei mai p uternici parteneri strategici din lume –
sau cele dintre Federația Rusă și China.
Principalele cauze care determină stabilirea de parteneriate și alianțe între
state derivă, în primul rând, din nevoia de asigurare a stării de securitate pe plan
extern, di n potențialul de dezvoltare economică și tehnologică, lupta pentru
piețe, influență și resurse, remarcându -se următoarele tipuri de cauze32:
– de natură economică: globalizarea tot mai accentuată a economiei;
creșterea interdependențelor economice și finan ciare; reducerea resurselor
disponibile; necesitatea soluționării problemei piețelor și a diseminării rapide a
producției; existența decalajelor și creșterea conflictualității economice și
sociale; apariția și proliferarea unor vulnerabilități specifice; n ecesitatea
securității și siguranței economice.
– de natură politică: proliferarea democrațiilor; necesitatea respectării
drepturilor omului, concomitent cu respectarea valorilor politice și sociale ale
altor comunități; existența unor politici dictatoria le, subversive sau extremist și a
nevoii de protecție împotriva acțiunilor și efectelor devastatoare ale acestor
politici; necesitatea colaborării politice, pornind de la valorile democrației, ale
drepturilor și libertăților ființei umane.
– de natură soc ială: creșterea gradului de integrare socială, pe baza
valorilor politice și standardelor profesionale și morale; creșterea anomiei
sociale; existența și accentuarea inegalităților sociale și imposibilitatea țărilor de
a face față singure unor astfel de pr ovocări.
– de natură geopolitică și geostrategică: reconsiderarea unor vechi
interese privind influența, accesul la resurse și crearea unor zone pivot sau unor
spații de îndiguire; nevoia de stabilizare a zonelor conflictuale și de prevenire a
crizelor și conflictelor care ar putea scăpa de sub control.
32 Gheorghe Văduva, Dinamica parteneriatelor , Editura Universității Naționale de Apărare, București,
2004, pp. 9 -13.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
34 din 78 – de natură informațională: globalizarea informației și creșterea
vulnerabilităților în cyberspațiu; creșterea dinamicii și flexibilității
informaționale și necesitatea asocierii în vederea reducerii vulner abilităților
informaționale și prevenirii amenințărilor din cyberspațiu; nevoia de prevenire a
surprinderii informaționale. – de natură tehnologică: existența high tech și IT și
implicarea lor directă în calitatea vieții; existența și proliferarea unor ame nințări
tehnologice; posibilitatea accesului la înalta tehnologie a grupărilor teroriste;
necesitatea controlului tehnologic.
– de natură militară: proliferarea ADM; dezvoltarea unor armate foarte
puternice, capabile să producă sau să genereze distrugeri m asive; dezvoltarea
armamentelor și tehnologiilor de mare precizie; dezvoltarea tehnologiilor
militare neconvenționale; creșterea puterii de foc, apariția unor noi concepte,
cum ar fi cel al Războiului bazat pe Rețea, al Războiului Informațional, a celui
geofizic; imposibilitatea rezolvării, de către o singură țară, doar prin mijloace
proprii, fie ele și militare, a problemelor cu care se confruntă.
În prezent, la nivel internațional se remarcă existența a numeroase
parteneriate și alianțe între state care au ca preocupare centrală dimensiunea
economică, fiecare de o complexitate diferită, cele mai cunoscute fiind: Uniunea
Europeană (UE), Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS), Grupul
Statelor Emergente (BRICS) și Asociația Națiunilor din Asia de Sud -Est
(ASEAN) .
Uniunea Europeană (UE) este o uniune economică și politică alcătuită din
28 de state europene, având o populație de 508 milioane de oameni, 24 de limbi
oficiale și de lucru și aproximativ 150 de limbi regionale și minoritare. Originile
Uniunii Europene provin de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului
(CECO) și din Comunitatea Economică Europeană (CEE), formată din șase state
în 1951 (Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos).
Competențele Uniunii Europene sunt con ferite printr -o serie de tratate
internaționale pentru statele sale membre. Statele membre recunosc astfel că,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
35 din 78 prin adoptarea și punerea în practică a acestor principii fiecare stat și -a asigurat
și apărat propria suveranitate, dar și o prosperitate econom ică într -un mediu
stabil și sigur33.
Uniunea Europeană are la bază o serie de principii pe care toate statele
membre trebuie să le respecte, în vederea asigurării unui mediu favorabil
dezvoltării economice și sociale: respectarea principiilor democratice, a
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea și egalitatea în fața
legii, respectarea principiilor de suveranitate, respectarea principiilor economiei
de piață libere, respectarea principiilor bunei guvernări și de combatere a
corupției , respectarea principiilor de protecție a mediului, precum și respectarea
principiilor păcii și stabilității la nivel regional și internațional. Centrul de
greutate al Uniunii Europene este reprezentat de piața unică europeană, o zonă
economică cu politici comune privind reglementarea produselor, precum și
libertatea de mișcare a bunurilor, capitalului, serviciilor și forței de muncă.
Acest spațiu a adus avantaje semnificative pentru întreprinderile europene prin
asigurarea unui mediu concurențial echitabil pentru toți și un set de norme și
standarde comune34.
Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS) este o structură
interguvernamentală, fondată la 14 iunie 2001 de către conducătorii Chinei,
Federației Ruse, Kazahstanului, Kârgâstanului Tadjikistanului și Uzbekistanului.
Bazele Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) au fost stabilite
odată cu semnarea acordurilor privind consolidarea încrederii în domeniul
militar și reducerea reciprocă a forțelor armate în zonele de frontieră, semnate în
anii 1996 și 1997 de către Kazahstan, Kârgâzstan, China, Federația Rusă și
Tadjikistan (Shanghai Five). Din decembrie 2004, Organizația de Cooperare de
la Shanghai obține statutul de observator în cadrul Adunării Generale a
33 Despre Uniunea Europeană , disponibil la adresa: https://europa.eu/european -union/about -eu/eu -in-
brief_ro , accesat la data de 08.03.2017.
34 Pascal Fontaine, 12 lecții despre Europa , disponibil la adresa: http://bookshop.europa.eu/ro/12 -lec-
ii-despre -europa -pbNA0213714/ , accesat la data de 08.03.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
36 din 78 Organizației Națiunilor Unite, iar în 2004 și 2005 Mongolia, India, Pakistan și
Iran devin observatori în cadrul OCS.
Obiectivele Organizației de Cooperare de la Shanghai urmăresc aspecte
ca: dezvoltarea economică, securitatea energetică și a transportului de
hidrocarburi, dezvoltarea comer țului, cooperarea militară, lupta împotriva
terorismului, securitatea regională și contracararea amenințărilor transnaționale.
Pe plan politico -militar, la inițiativa Federației Ruse, OCS are în vedere să -și
asume un rol important în Asia Centrală și de Su d-Est, vizând, pe lângă
dimensiunea economică, și un rol important de securitate, în acest sens, viziunea
pe termen lung fiind de a transforma Organizația de Cooperare de la Shanghai
într-o structură având un rol asemănător cu cel al NATO35.
În cadrul OCS, cel mai concret exemplu de cooperare îl reprezintă
parteneriatul dintre Federația Rusă și China, acesta vizând: consolidarea
economiilor fiecărei țări, astfel încât, fiecare să devină o entitate puternică în
spațiul asiatic și în regiunea Asia -Pacific; co laborarea în domeniul exploatării
petrolului din zona siberiană și din cea a Asiei Centrale și realizarea unor
rezerve consistente care să facă față oscilațiilor pieței și marilor probleme
energetice ale viitorului; realizarea unui mediu stabil de securita te în regiune,
asigurarea stabilității, atât în zonele de contact, cât și în spațiile de interes;
combaterea terorismului și a crimei transfrontaliere; gestionarea crizelor și
situațiilor conflictuale din regiune. De asemenea, Federația Rusă și China
coope rează activ și în domeniul militar și tehnologic, remarcându -se atât
programele de exerciții comune între forțele armate ale celor două state, cât și
exportul de armament și transferul de tehnologie militară dinspre Federația Rusă
spre China36.
35 Council on Foreign Relations, The Shanghai Cooperation Organization , disponibil la adresa:
http://www.cfr.org/china/shanghai -cooperation -organization/p10883 , accesat la data de 08.03.2017.
36 Priorities of Russia’s SCO Presidency , disponibil la adresa: http://en.sco -russia.ru/ , accesat l a data
de 08.03.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
37 din 78 Grupul Stat elor Emergente BRICS se referă la parteneriatul dintre statele
membre Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, BRICS fiind de fapt un
acronim. Dialogul politic între statele BRIC a debutat în anul 2006, la New
York, prin întâlnirea miniștrilor de ex terne ai Braziliei, Federației Ruse, Indiei și
Chinei și a continuat prin summit -urile organizate, începând cu anul 2008, la
Ekaterinburg , Rusia, la care au participat liderii celor patru state. În anul 2011,
președintele chinez l -a invitat oficial pe preș edintele Africii de Sud să participe
la cel de -al treilea summit al BRIC, organizat în cel mai sudic oraș chinez,
Sanya, provincia Hainan, moment în care s -a constituit grupul BRICS37.
Deși nu este o organizație politică sau economică de sine stătătoare, c i doar
forum de dialog, BRICS s -a transformat într -un simbol al multipolarității
mondiale.
În prezent, statele membre BRICS au obiective care vizează creșterea
economică și consolidarea poziției lor în ierarhia mondială. Acestea doresc să
creeze propriul sistem de plată și creditare în valutele naționale, urmărind
reducerea dependenței de cele două valute de rezervă la nivel mondial – dolarul
american și euro. De asemenea, Grupul Statelor Emergente BRICS a lansat, în
anul 2014, la Shanghai, Noua Bancă pent ru Dezvoltare (NDB), care va acorda
finanțare statelor aflate în curs de dezvoltare pentru proiecte de infrastructură,
acest organism fiind considerat o alternativă la Banca Mondială și FMI38.
Asociația Națiunilor din Asia de Sud -Est (ASEAN) a fost înfiin țată la 8
august 1967, la Bangkok, în Thailanda, odată cu semnarea Declarației ASEAN
(cunoscută ca Declarația de la Bangkok) de către cele cinci state fondatoare:
Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore și Thailanda. ASEAN are în prezent
37 Information about BRICS , disponibil la adresa: http://brics.itamaraty.gov.br/ , accesat la data de
08.03.2017.
38 Țările BRICS au lansat Noua Bancă pentru Dezvoltare, la Shanghai , articol disponibil la adresa:
http://www.mediafax.ro/economic/tarile -brics -au-lansat -noua -banca -pentru -dezvoltare -la-shanghai –
1462, accesat la data de 08.03.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
38 din 78 zece membri: Bru nei (1984), Cambodgia (1999), Filipine, Indonezia, Laos
(1997), Malaiezia, Myanmar (1997), Singapore, Thailanda și Vietnam (1995)39.
Obiectivele ASEAN sunt următoarele: accelerarea creșterii economice și a
progresului social, precum și dezvoltarea culturii din regiune prin eforturi
comune; promovarea păcii și stabilității în regiune; promovarea unei colaborări
active și a asistenței reciproce pe teme de interes comun în domeniile economic,
social, cultural, tehnic, științific și administrativ; furnizarea de asistență
reciprocă sub formă de facilități de pregătire și cercetare în domeniile
educațional, profesional, tehnic, administrativ; îmbunătățirea colaborării pentru
utilizarea mai eficientă a agriculturii, industriei; creșterea schimburilor
comerciale; me nținerea unei cooperări strânse și benefice cu organizațiile
internaționale și regionale care au scopuri și obiective asemănătoare. De -a
lungul anilor, în cadrul ASEAN au fost încheiate mai multe tratate, precum:
Tratatul de Prietenie și Cooperare în Asia de Sud -Est (1976) sau Tratatul Zonei
Libere de Arme Nucleare din Asia de Sud -Est (1995). În relațiile dintre ele,
statele membre ASEAN au adoptat câteva principii fundamentale, care sunt
menționate în Tratatul de Prietenie și Cooperare în Asia de Sud -Est: respectul
reciproc pentru independența, suveranitatea, egalitatea, integritatea teritorială și
identitatea națională a tuturor națiunilor; neamestecul în treburile interne;
soluționarea litigiilor pe cale pașnică; renunțarea la amenințare sau la folosirea
forței și o cooperare eficientă între aceste state40.
Prin urmare, e sența stabilirii parteneriatelor o reprezintă dorința de
prosperitate comună, care să permită o cooperare eficientă și o dezvoltare
economică și socială armonioasă. Pentru aceasta, sunt ne cesare eforturi comune
în vederea edificării unui climat de siguranță și de încredere reciprocă care să
stea la baza prosperității statelor partenere .
39 The Founding of ASEAN , disponibil la adresa: http://asean.org/asean/about -asean/history/ , accesat
la data de 08.03.2017.
40 ASEAN – Aims and Purposes , disponibil la adresa: http://asean.org/asean/about -asean/overview/ ,
accesat la data de 08.03.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
39 din 78 2.3. Suveranitatea economică – imperativ al stabilității și puterii statului
Suveranitatea poate fi d efinită ca dreptul exclusiv de a exercita autoritatea
supremă politică (legislativă, judiciară sau/și executivă) asupra unei regiuni
geografice, unui grup de oameni sau asupra lor înșiși41. În Dicțion arul Explicativ
al Limbii Române apar următorele definiții referitoare la conceptul de
suveranitate: Suveranitate = calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta
sa; independență; putere supremă. Suveranitate națională = independența unui
stat f ață de alte state. Suveranitate de stat = supremație a puterii de stat în
interiorul țării și independență față de puterea altor state. Conceptul de
suveranitate a fost recunoscut, pentru prima dată, prin Tratatele de la Westfalia
(1648). Prin suveranitatea statului se înțelege însușirea puterii de stat de a fi
supremă pe teritoriul statului și a fi in dependentă față de puterea oricărui stat,
exprimată prin dreptul statului de a -și rezolva liber treburile interne și externe cu
excluderea amestecului altor state și cu respectarea corespunzătoare ale acestora
și a regulilor generale admise ale dreptului i nternațional.
Filozoful politic Jean Bodin consideră că suveranitatea în doctrina
constituțională modernă se confundă cu puterea politică și prezintă următoarele
trăsături: unicitate , indivizibilitate , inalienabilitate și imprescriptibilitate42.
Unicitatea se manifestă prin faptul că existența unei puteri politice asupra unei
națiuni impune și existența unei singure puteri de stat. Indivizibilitatea puterii
politice este reprezentată de imposibilitatea fragmentării acesteia în mai multe
părți care să aparț ină unor titulari diferiți. Caracterul inalienabil evidențiază
faptul că națiunea nu își poate înstrăina definitiv și irevocabil suveranitatea, fie
unor persoane, fie unor organizații internaționale . Imprescriptibilitatea stabilește
41 Vitalie Gamurari, Conceptul de suveranitate în dreptul internațional contemporan , articol disponibil
la adresa: http://www.c naa.acad.md/thesis/4306/ , accesat la data de 02.03.2017.
42 Edward Andrew – Jean Bodin on Sovereignty , articol disponibil la adresa: http://arcade.stanford.edu/
sites/default/files/article_pdfs/roflv02i02_Andrew_060111_0.pdf , accesat la data de 02.03.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
40 din 78 că puterea politică există atât timp cât există și titularul său: poporul, națiunea
sau monarhul.
Suveranitatea economică reprezintă capacitatea statului de a dezvolta
economia și comerțul în interes național și de a promova relații economice
internaționale bazate pe avantaje reciproce. Suveranitatea economică a
reprezentat, de -a lungul timpului, o problematică esențială pentru orice societate,
încă de la primele forme de organizare a comunităților omenești și până în epoca
globalizării, remarcâ ndu-se câteva domenii ale securității asupra cărora aceasta
are impact direct43: securitatea economică, securitatea socială, securitatea
informațională și securitatea militară.
Conform lui Barry Buzan, statul își poate defini securitatea prin prisma a
cel puțin cinci dimensiuni: militară; politică; economică; de mediu și socială44.
În situația actuală, caracterizată de o interdependență din ce în ce mai crescută,
în care procesul definitoriu al începutului de secol XXI este globalizarea, se
poate spune că puterea economică a devenit cel puțin la fel de importantă ca
puterea militară în desemnarea rolului unei națiuni . ,,Percepția generală este că
securitatea națională este echivalentă cu dotarea militară, sistemul național de
apărare și protecția generală a i ntereselor cetățenilor în țară și în străinătate.
Această viziune se înscrie în tipologia clasică a securității, bazată pe supremația
militară. Într -o viziune modernă, dimensiunea militară a securității a devenit
insuficientă. Câștigă teren termenul de dom inație, care leagă puterea militară și
de alți factori care pot face ca o națiune să fie considerată mai puternică și mai
influentă. Este vorba, așadar, de o multitudine de factori care definesc societatea
din toate punctele de vedere: educație, morală, in frastructură, economie, finanțe,
cultură, descriind astfel diferitele categorii și niveluri de dominanță ”45. În
prezent, teritoriul nu mai reprezintă un factor crucial în determinarea
43 Mihai Tudose, Securitatea economică în era transformărilor globale , Editura Rao Publishing,
București, 2014, p. 60.
44 Barry Buzan , Popoarele , statele și teama , Editura Cartier, Chișinău, 2000 , p. 53 .
45 Mihai Tudose, Op. cit., p. 62.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
41 din 78 prosperității unei societăți, iar lupta pentru teritoriu prin intermediul forțelor
armate a fost înlocuită de lupta pentru teritorii prin cotele de piață. Economicul
și militarul reprezintă două domenii de securitate care nu pot evolua independent
unul de altul, ele condiționându -se reciproc. Puterea militară este destinată să
păzească și să asigure dezvoltarea puterii economice, iar puterea economică să
furnizeze, între altele, bugetarea puterii militare.
Cu toate că vremurile s -au schimbat, dimensiunea economică rămâne la
fel de importantă. Un stat cu performanțe economice d eosebite și care este
capabil să își asigure securitatea, este privit ca o amenințare pentru securitatea
altor state, iar statul care are o economie neperformantă are probleme și cu
securitatea națională, devenind vulnerabil în relațiile cu celelalte state46. A doua
jumătate a secolului XX a adus importante schimbări în ceea ce privește
economia națională a statelor, economia internațională și nu numai. Dacă
schimbările economice de la nivel mondial au început cu criza petrolului din anii
1970, efectele aces teia s -au resimțit la sfârșitul anilor 1980, provocând răsturnări
dramatice în formularea politicii externe a statelor. Așadar, dimensiunea
economică a statelor și a altor actori internaționali are o importanță deosebită în
ceea ce privește locul acestora în sistemul internațional, conferită de accesul la
resurse, finanțe și piețe, în vederea menținerii unui nivel acceptabil de bunăstare
și putere a statului.
Organizarea socială a statului trebuie să asigure patru valori de bază
pentru cetățeni, și anume47: bogăție, securitate, libertate și dreptate. Prin urmare,
din momentul în care există o societate, trebuie să existe și un set de norme care
să asigure cele patru valori fundamentale enunțate mai sus. Dacă prima dintre
aceste valori se regăsește în științ a numită economie, celelalte trei aparțin sferei
politicului. În practică, fiecare sistem de economie politică diferă de la stat la
stat, în funcție de prioritatea relativă pe care acestea o atribuie fiecărei dintre
46 Doina Mureșan , Sec uritatea și Dimensiunea Economică , Editura Centrului Tehnic -Editorial al
Armatei, București, 2008, p. 15.
47 Ibidem , p. 27.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
42 din 78 cele patru valori de bază ale societății . Fiecare reflectă un amestec diferit în
greutatea proporțională pe care o acordă acestor valori, ceea ce hotărăște natura
amestecului fiind, în mod fundamental, o problemă legată de putere.
Din categoria provocărilor, amenințărilor și vulnerabilităților economice
de natură internă fac parte48: degradarea, ineficiența, scăderea drastică a
producției sau subminarea unor ramuri ale economiei naționale; proliferarea
economiei subterane; prejudicierea unor sectoare de importanță strategică (în
cazul industriei de apărare); nesiguranța proprietății; devalorizarea monedei
naționale; slăbirea sistemului bancar sau vulnerabilizarea lui; creșterea datoriei
publice; îndatorarea exagerată a populației pe termen lung (creșterea peste
puterea reală de rambursare a credit elor de consum); neîncrederea populației în
sistemul bancar; politici economice nerealiste și neadecvate împrejurărilor
sociale. ,,Securitatea nu reprezintă doar o simplă stare de liniște și de siguranță
individuală și socială; ea este o construcție într -un spațiu în care provocările,
pericolele, amenințările și vulnerabilitățile coexistă cu capacitatea sistemelor și
proceselor de a le face față și de a funcționa, într -un mediu nesigur și chiar
ostil”49. Pentru aceasta, statele sunt nevoite să își creeze mec anisme prin care
sesizează provocările, pericolele și amenințările și își reduc, în mod
corespunzător, vulnerabilitățile.
Din categoria amenințărilor de natură externă se pot identifica: blocarea
creditelor externe; crearea insolvabilității; blocarea acce sului la sursele de
materii prime deficitare pentru economia națională; blocarea accesului la
tehnologii moderne; diminuarea accesului la piețe; globalizarea economică pe
un fond național incapabil de adaptare; regionalizarea tendențioasă; neadaptarea
oportună a economiei la exigențele europene și la cerințele pieței; contrabanda,
traficul ilegal de mărfuri sau criminalitatea economică transfrontalieră50.
48 Doina Mureșan, Dimensiunea economică a securității statelor, parteneriatelor și a alianțelor ,
Editura Amanda Edit, București, 2009, p. 56 .
49 Ibidem , p. 78.
50 Ibidem , p. 83.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
43 din 78 Sursele principale ale acestor provocări, pericole, amenințări și riscuri de
natură economică se află î n imposibilitatea armonizării tuturor componentelor
domeniului, în dificultatea relaționării componentelor, factorilor interni și
internaționali, în realitățile complexe, cu desfășurări bruște și, de aceea, haotice,
în interese diferite, dar și în complexi tatea dimensionării și redimensionării unor
politici economice și sociale realiste, concrete și eficiente pe termen lung51. De
asemenea, lipsa unei strategii economice adecvate și pe termen lung, pe termen
mediu și pe termen scurt, care să pună în operă o d ecizie de politică economică
bine elaborată, conjugată cu instabilități politice, sociale și cu numeroase
împrejurări economice nefavorabile, atât interne, cât și externe, constituie
provocări sau chiar amenințări la adresa securității economice. Asemenea
pericole și amenințări afectează grav securitatea economică a oricărei țări și
influențează în mare măsură și celelalte surse de pericole și amenințări din
domeniul politic, social, cultural, informațional și militar.
În concluzie, suveranitatea economic ă reprezintă o garanție a stabilității
statului, puterea economică națională devenind, astfel, „centru de gravitate” 52 al
oricărui sistem de securitate național. Astfel, suveranitatea economică are din ce
în ce mai mare relevanță în procesul de garantare a securității, deoarece accesul,
deținerea și controlul finanțelor, piețelor și resurselor naționale constituie o
condiție pentru dezvoltarea liberă și prosperitatea statului, și implicit, pentru
asigurarea și dezvoltarea capacității militare de apărare pe termen lung.
Capitolul următor reprezintă partea practic -aplicativă a lucrării și cuprinde
prezentarea conceptului de securitate națională în România, o analiză a puterii
economice a statului tradusă prin performanțele economice stabilite în ultimii
ani, precum și evidențierea necesității unei investiții de securitate pe termen lung
în vederea promovării intereselor și obiectivelor naționale de securitate.
51 Teodor Frunzeti, Globalizarea securității , Editura Militară, București, 2006 , p. 32.
52 Cristian Bahnăreanu, Impactul factorilor economici asupra securității , articol disponibil online la
adresa: http://conference . dresmara.ro/ conferences/2006/03_Bahnareanu_Cristian.pdf , accesat la data
de 04.03.2017 .
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
44 din 78
(Pagină albă)
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
45 din 78 CAPITOLUL III
DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A SECURITĂȚII ROMÂNIEI
ÎN CONTEXTUL SECURITĂȚII EUROATLANTICE
Capitolul II I este structurat în trei subcapitole: ,,Securitatea națională a
României în contextul securității euroatlantice ”; ,,Influența performanțelor
economice ale României asupra securității naționale ” și ,,România și necesitatea
investiției de securitate pe termen lung ”. Scopul urmărit în acest capitol este de a
evidenția rolul dimensiunii economice a securității în conturarea obiectivelor și
intereselor de s ecuritate ale României , precum și în funcționarea la parametri
optimi a entităților cu atribuții în domeniul securității și apărării.
Primul obiectiv urmărit în acest capitol este prezentarea conceptului de
securitate națională atât din perspectiva teoreticienilor consacrați, cât și a legilor
și strategiilo r de securitate din România. Astfel, în primul subcapitol au fost
amintite definițiile conceptului de securitate națională în viziunea lui Barry
Buzan, Michael H. H. Louw , Frank Traeger și Frank Simonie , dar și abordările
din cadrul Legii 51/1991 și Strate giei de Securitate Națională a României 2007.
Al doilea obiectiv urmărit în acest capitol îl constituie prezentarea
intereselor și obiectivelor naționale de securitate în conformitate cu prevederile
Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019 – ,,O
Românie puternică în Europa și în lume ”, precum și liniile de acțiune pe care
România va trebui să le urmeze pentru a -și putea menține statutul de actor
relevant în spațiul său de interes. Am urmărit să evidențiez necesitatea unei
economii performante, cu o creștere constantă, care să asigure bunăstarea
populației și alocarea unor resurse suficiente pentru nevoile de securitate.
Ultimul obiectiv urmărit în cadrul acestui capitol este acela de a sublinia
necesitatea investiției de securitate pe termen lung în România, în sensul
suplimentării resurselor financiare necesare unei bune organizări și funcționări a
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
46 din 78 instituțiilor cu atribuții în domeniul ordinii publice, securității și apărării, în
concordanță cu dezvoltarea economică și nivelul de bunăstare a l populației.
3.1. Securitatea națională a României în contextul securității euroatlantice
Mediul actual de securitate în cadrul căruia România își apără și
promovează valorile, principiile, interesele și obiectivele de securitate este
caracterizat de un grad ridicat de complexitate și dinamism, ca urmare a
redefinirii pozițiilor strategice și militare ale unor state din imediata apropiere,
precum și a interdependențelor politice, economice și tehnologice determinate
de procesul de globali zare. De asemenea, poziționarea României pe flancul estic
al Alianței Nord ‐Atlantice și al Uniunii Europene, precum și la confluența unor
zone cu risc de securitate de nivel ridicat accentuează ideea că securitatea
națională a României nu poate fi perceput ă în afara cadrului securității
euroatlantice.
La nivel global, mediul de securitate se află într ‐o continuă transformare,
remarcându -se accentuarea interdependențelor și imp redictibilității în sistemul
relații lor internaționale și dificultatea de a delimi ta riscurile și amenințările de
tip clasic de cele asimetrice și hibride. Apreciind corect evoluțiile și tendințele
mediului de securitate regional și internațional, România va fi în măsură să
gestioneze eficient noile provocări (reconfigurarea jocurilor g eostrategice;
dezvoltarea rapidă a tehnologiei informației; resurgența naționalismului și a
extremismului; fragmentarea etnico ‐religioasă și radicalizarea ideologică;
adaptarea infrastructurilor critice în raport cu apariția de calamități, crize
energetice , atacuri cibernetice)53.
În prezent, garantul principal al securității României este Alianța
Nord‐Atlantică, relația transatlantică reprezentând factorul care conferă coerență
53 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019 , disponibil la adresa:
http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_T arii_1.pdf , accesat la
data de 25.03.2017, p. 9.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
47 din 78 și consistență acțiunilor NATO. Astfel, securitatea națională a României
depinde , implicit, de menținerea angajamentului SUA în Europa, precum și de
modul în care statele aliate vor aloca resurse pentru dezvoltarea capacităților
proprii de apărare, cu precădere în urma acțiunilor ostile ale Federației Ruse în
regiunea Mării Negre54.
În urma activității de cercetare -documentare desfășurate , am identificat
câteva definiții ale conceptului de securitate națională pe care le consider utile
în vederea aprofundării acestui demers științific.
Potrivit lui Barry Buzan, conceptul de securitate n ațională se referă la
,,dimensiunea instituțională a ordinii sociale, amenințările la adresa suveranității
statului fiind, de fapt, insolubil legate de securitatea politică, pentru că aceste
riscuri și amenințări capătă notorietate și devin de interes publ ic, social, numai la
nivelul instituțiilor statului, prin intermediul conceptualizării lor politice și mai
puțin la nivel individual sau chiar a unor grupuri umane”55.
Michael H. H. Louw consideră că securitatea națională cuprinde „politica
de apărare tradi țională a unei națiuni, precum și acțiunile nemilitare ale unui stat
pentru a asigura supraviețuirea întregii sale capacități ca entitate politică în
vederea exercitării influenței și îndeplinirii obiectivelor sale interne și
internaționale”56.
În concepția lui Frank Traeger și Frank Simonie, securitatea națională
reprezintă „acea parte a politicii guvernamentale care are ca obiectiv crearea de
condiții naționale și internaționale favorabile protejării sau măririi valorilor
naționale vitale împotriva adversa rilor existenți și potențiali”57.
Legea 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată în
2014 definește securitatea națională ca: ,,starea de legalitate, de echilibru și de
54 Ibidem , p. 12.
55 Barry Buzan, Popoarele, statele și frica. O agendă pentru studii de securitate în epoca de după
Războiul Rece , Editura Cartier, Chișinău, 2000, p. 59.
56 Ion Irimia, Emil Ion , Curs de Docti ne politico -militare , Editura Universității Naționale de Apărare
,,Carol I”, București, 2004 , p. 8.
57 Ibidem , p. 7.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
48 din 78 stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și de zvoltării statului
național român ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii
ordinii de drept, precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor,
libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit princip iilor și
normelor democratice statornicite prin Constituție”58.
Potrivit proiectului Strategiei de Securitate Națională a României –
,,România Europeană, România Euro -Atlantică: pentru o viață mai bună într -o
țară democratică, mai sigură și prosperă” din an ul 2007, securitatea națională
este definită ca fiind: ,,condiția fundamentală a existenței națiunii și a statului
român și un obiectiv fundamental al guvernării, având ca domeniu de referință
valorile, interesele și obiectiv ele naționale. Securitatea nați onală este un drept
imprescriptibil care derivă din suveranitatea deplină a poporului, se
fundamentează pe ordinea constituțională și se înfăptuiește în contextul
construcției europene, cooperării euroatlantice și al evoluțiilor globale”59.
În urma aderării la Alianța Nord -Atlantică (29 martie 2004) și la Uniunea
Europeană (1 ianuarie 2007), România acționează într -un spațiu de securitate
bazat pe valori și interese comune. Responsabilitățile în materie de securitate nu
se mai limitează la politici care asig ură apărarea teritoriului național sau la
diplomația preventivă, ci și la politicile care promovează interesele României în
plan extern și care sprijină stabilitatea globală. Astfel, se remarcă necesitatea
unei strategii naționale de securitate coerente, c are să faciliteze dezvoltarea unei
economii dinamice, viabile, performante, precum și asigurarea prosperității
societății în ansamblul acesteia, dezvoltarea valorilor naționale, afirmarea
patrimoniului cultural și a vieții spirituale în plan universal, men ținerea sănătății
fizice și morale a populației, protecția mediului înconjurător, confirmarea
posibilităților statului, ca factor de stabilitate în regiune.
58 Legea 51/1991 privind securitatea națională a României , disponibil la adresa:
https://www.sri.ro/fisiere/legislatie/Legea51.pdf , accesat la data de 23.03.2017.
59 Proiectul Strategiei de Securitate Națională a României 2007 , disponibil online la adresa:
http://old.presidency.ro/static/ordine/CSAT/SSNR.pdf , accesat la data de 25.03.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
49 din 78 Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015 -2019 reflectă, în
prezent, promovarea unui conc ept de securitate națională extinsă , fundamentat
pe democrația constituțională și respectul mutual dintre cetățeni și stat, vizând
interesele care converg spre asigurarea securității naționale, manifestate în
următoarele domenii: apărare (înțeleasă în dubl a calitate normativă, de apărare
națională și apărare colectivă), ordine publică, activitatea de informații,
contrainformații și de securitate, educație, sănătate, economic, energetic,
financiar, mediu, infrastructuri critice. Strategia are o abordare inte gratoare și
multidimensională, în care dimensiunea de apărare se îmbină și echilibrează
reciproc cu o serie de alte dimensiuni: ordine publică; activitatea de informații,
contrainformații și de securitate; diplomația; managementul situați ilor de criză;
educația, sănătatea și demografia60.
Potrivit Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 –
2019 – ,,O Românie puternică în Europa și în lume ”, interesele naționale ale
României sunt: garantarea caracterului național, a suveranității, independen ței,
unității și indivizibilității statului; apărarea integrității și inalienabilității
teritoriale a țării; apărarea și consolidarea democrației constituționale și a
statului de drept; protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor
cetăț enilor și garantarea siguranței lor; garantarea dreptului la păstrarea,
dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale lingvistice și religioase
persoanelor aparț inând minorităților naționale; valorificarea resurselor și a
poziționării geo -strate gice ale țării noastre în vederea atingerii nivelului de
bunăstare la care cetățenii sunt îndreptățiți; reducerea decalajelor de dezvoltare
și reconstrucția marilor sisteme publice; asigurarea ireversibilității apartenenței
la sistemul de apărare colectivă transatlantic; consolidarea Uniunii Europene și
participarea activă la procesele de integrare în interiorul acesteia61.
60 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019 , București, 2015, pp. 3 -6.
61 Ibidem , pp. 8 -9.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
50 din 78 Interesele naționale sunt promovate și concretizate în obiective naționale
de securitate, abordate atât din perspectivă internă, cât și externă. Din
perspectivă internă , obiectivele naționale de securitate urmăresc62:
consolidarea capacității naționale de apărare menită să asigure integritatea
teritorială, suveranitatea și independența României, precum și securitatea
poporului român; prom ovarea și asigurarea exercitării neîngrădite a
drepturilor și libertăților fundamentale;
buna funcționare a justiției și asigurarea ordinii de drept;
înlăturarea deficiențelor care afectează buna guvernanță, întărirea
capacității administrative, protejar ea procesului decizional față de
influențe și /sau acțiuni nelegitime sau netransparente;
asigurarea eficienței sistemelor naționale de prevenire și gestionare a
situațiilor de criză, interne și externe, militare sau de natură civilă;
consolidarea securit ății și protecției infrastructurilor critice ‐ energetice,
de transport și cibernetice, precum și a securității alimentare și a mediului;
dezvoltarea capabilităților de combatere a amenințărilor asimetrice;
asigurarea unui mediu economic performant, dinami c și competitiv, în
plan investițional și antreprenorial, precum și a stabilității
financiar‐bugetare a statului;
dezvoltarea consolidată, durabilă și adaptată schimbărilor sociale a
marilor sisteme publice (sănătate, educație, protecție socială);
preven irea reacțiilor și tendințelor radicale sau extremiste, prin respectarea
pluralismului în societate și cultivarea toleranței la nivelul societății
civile;
promovarea identității naționale, inclusiv prin prezervarea și valorificarea
patrimoniului cultural ș i natural, precum și prin încurajarea responsabilă a
domeniilor de excelență.
62 Ibidem , p. 9.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
51 din 78
Din perspectiva politicii externe , obiectivele naționale de securitate urmăresc63:
consolidarea profilului României în NATO și Uniunea Europeană, prin
contribuții atât concept uale, cât și operaționale;
respectarea principiilor și valorilor fundamentale ale Uniunii Europene;
consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv în domeniul
economic și comercial;
asigurarea securității în regiunea Mării Negre;
aprofundarea cooperării cu statele vecine și cu cele din flancul estic al
NATO;
intensificarea cooperării regionale, inclusiv în domeniul apărării;
susținerea parcursului european al Republicii Moldova;
promovarea intereselor politice, economice și de securitate în regiuni de
relevanță strategică pentru țara noastră.
Conform Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2015 -2019 ,
deteriorarea situației de securitate la nivel internațional, dar mai ales regional din
ultima perioadă a impus definirea și reconsider area principalelor amenințări,
riscuri și vulnerabilități cu care se confruntă România, în contextul apariției și
dezvoltării unor noi forme de influențare și constrângere, ca rezultat al unui mix
de componente neconvenționale și convenționale. Mai departe , în cadrul
Strategiei sunt enumerate amenințările, riscurile și vulnerabilitățile la adresa
securității naționale identificate64.
Amenințările reprezintă capacități, strategii, intenții ori planuri ce pot
afecta valorile, interesele și obiectivele național e de securitate. A menințările la
adresa securității naționale cu care se confruntă România sunt: acțiunile
destabilizatoare; perpetuarea conflictelor înghețate din regiunea Mării Negre și
instabilitatea din Balcanii de Vest; distorsiunile de pe piețele ene rgetice;
63 Ibidem , p.10.
64 Ibidem , pp. 14 -16.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
52 din 78 amenințările cibernetice; terorismul; proliferarea armelor de distrugere în masă
și a vectorilor purtători; acțiunile informative ostile.
Riscurile reprezintă probabilitatea de manifestare a unui eveniment incert,
cu impact direct sau indirect asu pra securității naționale. Riscurile la adresa
securității naționale sunt: instabilitatea regională; nerealizarea obiectivelor de
dezvoltare ale României; riscuri de natură socială; radicalizarea entităților
extremiste; criminalitatea transfrontalieră; tra ficarea ilegală de armament
convențional. Se mai identifică riscurile cu probabilitate redusă, dar cu impact
major: confruntări militare de joasă intensitate, dar persistente în timp, fluxuri
migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre e cologice.
Vulnerabilitățile sunt consecințe ale unor disfuncții ori deficiențe
sistemice, care pot fi exploatate sau pot contribui la materializarea unei
amenințări sau a unui risc. Vulnerabilitățile la adresa securității naționale sunt:
absorbția fonduril or europene; utilizarea banului public; energie; infrastructură
critică; agricultură; protecția mediului; justiție; sănătate; educație și cercetare
științifică; capabilitatea administrației centrale și locale de a implementa
politicile publice naționale și europene; corupția, gradul de sărăcie, declinul
demografic, migrația forței de muncă specializate, disparitățile socio -economice
între regiuni si județe, fragilitatea spiritului și solidari tății civice.
În concluzie, securitatea națională reprezintă o p reocupare majoră pentru
România , care prin propria strategie de securitate își afirmă disponibilitatea de a
fi un actor rele vant în spațiul său de interes și își asumă obligațiile și
responsabilitățile de securitate la nivel regional, în acord cu valorile și principiile
de bază ale Uniunii Europene și Alianței Nord -Atlantice.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
53 din 78 3.2. Influența performanțelor economice ale României
asupra securității naționale
Nivelul de dezvoltare economică al unui stat reprezintă un indicator al
bunăstării popu lației pe plan intern, dar mai ales un important vector de putere în
relațiile cu alte state, condiționând u-i de cele mai multe ori capabilitățile de
securitate și apărare. Astfel, majoritatea statelor sunt preocupate de identificarea
celor mai eficiente m etode de dezvoltare pe plan economic, în parteneriate sau
alianțe, ori apelând la finanțare externă pentru stimularea eforturilor din cadrul
economiilor locale65. România este membru al Alianței Tratatului Atlanticului
de Nord din anul 2004 și al Uniunii Eu ropene din anul 2007, având astfel
posibilitatea de a participa la principalele schimbări din domeniile securității
europene și euroatlantice, de a fi implicați direct în operațiile și misiunile
militare, precum și în proiectele și inițiativele de moderniz are și dezvoltare pe
plan economic derulate de aceste organizații.
Sistemul de organizare economică al României este de tip economie de
piață , conform prevederilor Constituției din 1991, articolele 135, 44 și 4566,
statul fiind obligat să asigure libertate a comerțului și protecția concurenței
loiale , acționând potrivit principiului cererii și ofertei . În prezent, economia
României este caracterizată de progrese vizibile în direcția consolidării unei
economii de piață via bile, această direcție fiind posibilă datorită implementării
unor măsuri -cheie în cadrul procesului de reformă economică pe care România
l-a traversat în ultimele două decenii , precum : liberalizarea prețurilor;
liberalizarea comerțului exterior; dezvoltare a sectorului economic privat;
restructurarea și privatizarea întreprinderilor de stat; dezvoltarea unei piețe
65 Mădălina Daniela Ghiba, Noi amenințări la adresa securității globale , articol publicat în Buletinul
Universității Naționale de Apărare ,,Carol I”, disponibil online la adresa:
http://www.spodas.ro/revista/index.php/revista/article/viewFile/179/178 , accesat la data de
30.05.2017.
66 Constituția României , disponibil online la adresa: http://www.constitutiaromaniei.ro/ , acces at la data
de 31.03.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
54 din 78 financiare libere și a unui sistem bancar stabil; acordarea de facilități actorilor
din domenii -cheie ale economiei, precum și modernizarea sistem ului de taxe și
impozite67.
România a devenit membră a Băncii Internaționale de Reconstrucție și
Dezvoltare (BIRD) în anul 1972, a Corporației Financiare Internaționale (CFI)
în 1991, și a Agenției de Garantare Multilaterală a Investițiilor (MIGA) în
199268, fiind implicată în mai multe pro grame de finanțare pentru dezvoltarea
economiei naționale. Datoria externă a României, care include atât
împrumuturile statului din străinătate, cât și datoriile entităț ilor private, a ajuns
la finalul anului 2016 la 92,532 miliarde euro , potri vit datelor publicate de
Banca Națională a Româ niei. Creșterea datoriei externe naționale a fost
progresivă în ultimii ani, l a fina lul anului 2015, datoria externă totală a
Româ niei fiind de 90,434 miliarde euro, iar la finalul lunii noiembrie 2016 ,
datoria ajun gând la 92,498 miliarde euro69.
Din punct de vedere operațional, dimensiunea economică a securității
României poate fi analizată luând în considerare următorii indicatori, în funcție
de nivelul amenințărilor adresate:
la nivel național , prin: capacitatea statul ui de a gestiona probleme precum
inflația, somajul, calitatea vieții, dezechilibru în balanța de plăți, lipsa
oportunităților economice, economia subterană, nivelul crescut de
protecționism, dependența de resursele naturale externe; capacitatea statelor
de a-și menține independentă producția militară din punct de vedere
economic, reflectând relația dintre puterea economică și cea militară.
67 Nicolae Dolghin, Alexandra Sarcinschi, Riscuri și amenințări la adresa securității României.
Actualitate și perspectivă , Editura Universității Naționale de Apărare ,,Carol I”, București, 2004, p. 33.
68 Relațiile României cu orga nismele financiare internaționale , disponibil online la adresa:
http://www.bnr.ro/Relatii -cu-organismele -internationale -1399.aspx , accesat la data de 29.04.2017.
69 Datoria ex ternă a României , disponibil online la adresa: http://www.bnr.ro/Datoria -externa –
BPM6 -11333.aspx , accesat la data de 01.05.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
55 din 78 la nivel internațional , prin: raportul dintre statele care pierd și cele care
câștigă și valorifică avantajele pe piaț a globală; ritmul în care se desfășoară
adâncirea inegalităților economice; criminalitatea organizată transfrontalieră;
comerțul ilegal cu ființe umane, droguri, arme ușoare, arme de distrugere în
masă.
România a beneficiat de o creștere economică semnifi cativă odată cu
aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, intensificând legăturile comerciale
cu ceilalți membri ai Uniunii. În prezent, balanța comercială a României este
negativă, importurile depășind exporturile cu aproximativ 15%. La balanța
comercia lă negativă contribuie îndeosebi comerțul cu state precum: China,
Ungaria, Polonia, Germania sau Olanda, iar la balanța pozitivă a comerțului
reciproc contribuie: Marea Britanie, Statele Unite ale Americii sau Franța.
Principalul partener de afaceri al Rom âniei este Germania, având o pondere de
19,7% la export și de 19,8% la import. Al doilea partener de afaceri pentru
economia României este Italia, participând la import cu 12,4%, iar la export cu
10,9%. Este importantă și colaborarea cu Franța, care partic ipă la comerțul
internațional cu 6,2% și, de asemenea, Ungaria ca re participă la rata de comerț
cu 6,8%. Un comerț reciproc semnificativ mai are loc cu state precum Polonia
(3,8%), Turcia (3,8%), Marea Britanie (3,3%) sau Olanda (3,3%)70.
Conform datelor p ublicate de Institutul Național de Statistică în urma
recensământului din anul 2011, România avea o populație de 20.121.641
locuitori, 55,20% regăsindu -se în mediul urban și 44,80% în mediul rural71. În
anul 2016, n umărul de salariați din România este de 5,8 milioane, din totalul
populației active, de 9,056 milioane persoane, față de 8,1 milioane de salariați în
anul 1990 . Din totalul populației active , 8,526 milioane erau ocupate și 530.000
70 Topul celor mai mari 20 de parteneri comerciali ai Româ niei, disponibil la adresa:
http://www.zf.ro/companii/topul -celor -mai-mari-20-de-parteneri -comerciali -ai-romaniei -15218733 ,
accesat la data de 29 .04.2017.
71 Rezultate definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011 (caracteristici
demografice ale populației), disponibil online la adresa: http://www.recensamantromania.ro/wp –
content/uploads/2013/07/REZULTATE -DEFINITIVE -RPL_2011.pdf , accesat la data de 28.04.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
56 din 78 erau șomeri72. De asemenea, potrivit raportului World Economic Outlook 2016,
publicat de Fondul Monetar Internațional, PIB-ul României pe cap de locuitor
este de 8,956 de dolar i, situându -se pe locul 70 din cele 186 de state
prezentate73.
Un alt indicator important pentru estimarea perspectivelor de creștere
economică la nivel național îl constituie raportul dintre forța de populați a activă
și populația inactivă. Populația activă din punct de vedere economic (sau forța
de muncă ) cuprinde toate persoanele de 15 ani și peste, care furnizează forța de
muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de
referință, incluzând populația ocupată și șomerii. Populația inactivă din punct de
vedere economic cuprinde toate persoanele, indiferent de vârstă, care n -au lucrat
cel puțin o oră și nu erau șomeri în perioada de referință, incluzând următoarele
categorii de populație: elevi sau studenți; pensionari; casnic e; persoane
întreținute de alte persoane ori de stat sau care se întrețin din alte venituri (chirii,
dobânzi, rente); persoanele declarate plecate peste hotare la lucru sau în căutare
de lucru74.
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistic ă, la nivel
național, în anul 2016 numărul mediu de pensionari a fost de 5.257.000
persoane, în scădere cu 49.000 de persoane față de anul 2015, raportul dintre
numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților
fiind de 9 la 1 0, un indicator alarmant pentru perspectivele de creștere
economică pe termen mediu și lung, având în vedere modificările demografice
din România. De asemenea, raportul dintre numărul mediu de pensionari de
asigurări sociale de stat și cel al salariaților prezintă variații semnificative la
72 Ocuparea și șomajul în anul 2016 – rezultate principale , disponibil online la adresa:
http://www.insse.ro/cms/r o/content/ocuparea -și-șomajul -în-anul-2016 -rezultate -principale , accesat la
data de 29.04.2017.
73 World Economic Outlook 2016 , disponibil online la adresa: http://www.imf.org/external/pubs/ft/
weo/2016/02/ , accesat la data de 30.04.2017.
74 Forța de muncă , disponibil la adresa: http://colectaredate.insse.ro/phc/aggregatedData.htm , accesat
la data de 30.04.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
57 din 78 nivel teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariați în Municipiul București,
până la 17 pensionari la 10 salariați în județul Teleorman75.
În concluzie, putem aprecia că , în ultimii ani, România a înregistrat
perfor manțe economice notabile, economia românească beneficiind de
numeroase domenii de activitate, o bună poziție geografică și o forță de muncă
bine pregătită . Mai mult, d atorită măsurilor administrative adoptate în scopul
încurajării și sprijinirii mediului d e afaceri, s -a înregistrat o creștere
semnificativă a activității economice în sectorul privat și implicit, o creștere
constantă a Produsului Intern Brut la nivel național. Astfel, performanțele
economice ale României din ultimii ani au contribuit la îmbun ătățirea
semnificativă a nivelului de trai al populației, dar și la creșterea resurselor
alocate pentru asigurarea securității la nivel național.
3.3. România și necesitatea investiției de securitate pe termen lung
Puterea economică a unui stat a con stituit întotdeauna o componentă de
importanță majoră pentru edificarea unei puteri militare credibile și atinger ea
unui grad de securitate suficient la nivel național . În cazul României,
intercondiționarea dintre componentele puterii naționale este eviden tă, iar
asigurarea resurselor necesare securității nu poate fi posibilă fără o economie
eficientă, robustă, cu creșteri semnificative pe termen mediu și lung . Astfel, fără
alocarea unor resurse suficiente pentru sistemul de apărare, ordine publică și
secur itate națională și pentru menținerea unor f orțe armate profesioniste, bine
înzestrate și capabile să facă față gamei din ce în ce mai extinse de riscuri și
amenințări din mediul de securitate, România nu va putea reprezenta un actor
credibil la nivel regio nal. Prin urmare, considerăm că , în următorii ani,
decidenții politici vor trebui să planifice atent resursele financiare, în funcție de
75 Numă rul de pensionari și pensia medie lunară , disponibil la adresa: http://www.insse.ro/cms/ro/
content/numarul -de-pensionari -si-pensia -medie -lunar a, accesat la data de 01.05.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
58 din 78 prioritățile la nivel național și de nivelul de dezvoltare economică , astfel încât să
poată fi asigurat un nivel satisf ăcător de securitate pe termen lung .
În conformitate cu cadrul normativ prevăzut de Constituția României,
Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT și cu celelalte legi
din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, în R omânia
funcționează instituții și structuri cu atribuții în asigurarea securității naționale,
apărarea României și a valorilor, intereselor și ob iectivelor sale de securitate,
acestea fiind supuse controlului civil și parlamentar. Rolul și atribuțiile aces tor
instituții sunt descrise în Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru
perio ada 2015 -2019, după cum urmează76:
Parlamentul exercită funcția de control prin intermediul comisiilor
abilitate, potrivit legii, și în condițiile stabilite prin cadr ul normativ privind
organizarea și funcțio narea entităților din Sistemul Național de S ecuritate.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) reprezintă e ntitatea care
asigură organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea
țării și securitatea națională. CSAT este autoritatea administrativă autonomă
învestită în a cest sens potrivit Constituției, aceasta emite hotărâri, potrivit legii,
care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice și instituțiile
publice la care se referă. Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Țării este
supusă examinării și verificării parlamentare.
Ministerul Apărării Naționale ( MApN ) este organul de specialitate al
administrației publice centrale care conduce și desfășoară, potrivit legii,
activitățile în domeniul apărării țării. Sistemul de structuri centrale, structuri și
forțe din cadrul MapN constituie Armata României. Pentru îndeplinirea
atribuțiilor sale, MApN cooperează cu celelalte ministere și organe ale
administrației publice centra le de specialitate, cu autorități ale administrației
publice locale, autorități administrative autonome, organizații
76 Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru p erioada 2015 -2019 , disponibil online la
adresa: http://www.presidency.ro/files/userfiles/Ghid_SNApT_2015 -2019_AP.pdf , accesat la data de
08.05.20 17, p p. 15-17.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
59 din 78 neguvernamentale, operatori economici, cu structurile politico -militare și de
conducere militară ale altor state, precum și ale organizații lor internaționale la
care România este parte. MApN desfășoară activități în domeniul apărării țării și
securității naționale prin structuri centrale precum Departamentul pentru Politica
de Apărare și Planificare, Departamentul pentru armamente, Statul Maj or
General ( SMG ) și Direcția ge nerală de informații a apărării (DGIA) .
Ministerul Afacerilor Interne ( MAI), prin structurile sale specializate
aplică, potrivit competențelor, măsuri de menținere, asigurare și restabilire a
ordinii și liniștii publice, a si guranței cetățeanului, de prevenire și combatere a
criminalității organizate, a fenomenului infracțional și a actelor de corupție, și de
identificare și contracarare a acțiunilor elementelor care atentează la viața,
libertatea, sănătatea și integritatea pe rsoanelor, a proprietății private și publice,
precum și a altor interese legitime ale comunității. MAI desfășoară activități în
domeniul securității naționale prin structuri specializate precum: Poliția
Română, Jandarmeria Română, Inspectoratul General pen tru Situații de Urgență,
Poliția de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Imigrări,
Departamentul de Informații și Protecție Internă, Administrația Națională a
Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Agenția Națională Antidrog și Agenția
Național ă împotriva Traficului de Persoane.
Serviciul Român de Informații ( SRI) este serviciul organizat de stat
specializat în domeniul informațiilor din interiorul țării privitoare la securitatea
națională a României. SRI organizează și execută activități pentru culegerea,
verificarea și valorificarea informațiilor necesare cunoașterii, prevenirii și
contracarării oricăror acțiuni care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa
securității naționale a României. Activitatea SRI este organizată și coordonată
de către CSAT.
Serviciul de Informații Externe ( SIE) este organul de stat specializat în
obținerea din străinătate a informațiilor privind securitatea națională și apărarea
României și a intereselor sale, desfășurând activități de informații,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
60 din 78 contrainforma ții și securitate pentru cunoașterea, prevenirea, contracararea sau
înlăturarea, după caz, a riscurilor și amenințărilor externe la adresa securității
naționale a României. SIE face parte din categoria forțelor armate, având toate
drepturile și obligațiile derivate din legislația în materie.
Servic iul de Telecomunicații Speciale ( STS) este organul central de
specialitate ce organizează, conduce, desfășoară, controlează și coordonează
activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale pentru autoritățile publice din
România și pentru alți utilizatori. STS este administratorul Sistemului Național
Unic pentru Apeluri de Urgență constituit în scopul furnizării către cetățeni a
serviciului de urgență 112 prin preluarea apelurilor de urgență de la cetățeni și
transmiterea acestora către agențiile specializate de intervenție în vederea
asigurării unei reacții imediate și unitare pentru soluționarea urgențelor. STS are
structură militară și face parte din sistemul național de securitate.
Serviciul de Protecție și Pază ( SPP) este organ ul de stat specializat în
asigurarea protecției demnitarilor români, a demnitarilor străini și familiilor
acestora, pe timpul șederii lor în România, în limitele competențelor legale,
precum și în asigurarea pazei sediilor de lucru și ale reședințelor acestora,
potrivit hotărârilor CSAT.
În cadrul CSAT funcționează Comunitatea Națională de Informații .
Aceasta reprezintă rețeaua funcțională a autorităților publice din sistemul
securității naționale , bazată pe unitatea de scop, obiective și strategie, asigurată
prin informațiile furnizate de următoare le structuri ale CNI: Serviciul Român de
Informații; Serviciul de Informații Externe; Direcția ge nerală de informații a
apărării și Departamentul de Informații și Protecție Internă. Colaborar ea în
cadrul CNI are ca scopuri principale: asigurarea unui mod de acțiune coordonat
și unitar în realizarea politicilor naționale în domeniul securității; eficientizarea
comunicării între autorități pentru a fundamenta deciziile ce se impun a fi
adoptate; asigurarea unei mai bune planific ări a resurselor disponibile;
identificarea vulnerabilităților la adresa securității țării, operativitatea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
61 din 78 schimbului de informații, dar și adaptarea rapidă a modului de acțiune în
cazurile derulate în com un; precum și valorificarea corespunzătoare a
posibilităților potrivit ariei de competență a fiecărei instituții77.
Resursele financiare ocupă un loc primordial în generarea puterii,
constituirea unei capacității adecvate de apărare și promovare a intereselor de
securitate a le unui stat sau alianțe. Componenta economică a puterii armate se
referă, în principal, la resursele umane, financiare, materiale, informaționale și
de altă natură care pot fi puse la dispoziția structurilor militare pentru
desfășurarea eficientă a misiun ilor acestora78. Formarea, echiparea și finanțarea
entităților cu atribuții în domeniul securității și apărării , înzestrarea forțelor cu
capabilități adecvate, asigurarea resurselor materiale și logisticii necesare,
participarea la misiuni internaționale și așa mai departe necesită resurse
financiare considerabile. În cazul României, î n cele mai multe cazuri, valoarea
fondurilor alocate sectorului apărării depinde de Produsul Intern Brut (PIB)
realizat, mai precis de mărimea bugetului de stat. Dependența din tre cei doi
indicatori este ilustrată sugestiv prin analiza bugetului acordat M inisterului
Apărării Naționale pentru 2017 , acesta fiind în concordanță cu dezvoltarea
economică a statului și creșterea Produsului Intern Brut .
Conform datelor publicate de Ins titutul Național de Statistică, valoarea
estimată a Produsului Intern Brut în anul 2016 a fost de 759,23 miliarde lei , în
creștere cu 4,8% față de anul 201579. Pentru bugetul Ministerului Apărării
Naționale în anul 2017 a fost prevăzută s uma de 16,3 miliard e lei (2,18% din
PIB) , reprezentând o creștere cu 52% față de anul precedent, asigurând u-se
astfel respectarea angajamentelor asumate de România în relația cu partenerii
internaționali privind alocarea a 2% din Produsul Intern Brut bugetului MApN .
Mai mult , suma de 7,632 miliarde lei (0,93 la sută din PIB) din bugetul MApN
77 Ibidem, p. 18.
78 Cristian Băhnăreanu, Influența factorului economic în realizarea securității , Editura Universității
Naționale de Apărare ,,Carol I”, București, 2009, p. 40.
79 Produsul Intern Brut în anul 2016 , disponibil online la adresa: http://www.insse.ro/cms/ro/
content/produsul -intern -brut-anul-2016 -date-semidefinitive , accesat la data de 08.05.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
62 din 78 pentru anul 2017 este destinată achizițiilor din cadrul programelor majore de
înzestrare ale Armatei României80, creându -se premisa dotării forțelor armate cu
echipamente de luptă moderne și interoperabile, în vederea îndeplinirii
misiunilor stabilite și a angajamentelor asumate față de NATO, Uniunea
Europeană și partenerii strategici. De asemenea, România trebuie să își mențină
pe termen lung angajamentul pentru alocarea a unui procent de cel puțin 2% din
Produsul Intern Brut, așa cum a fost asumat la nivel politic81.
În concluzie , realizând o evaluare generală a situației economice pe
parcursul ultimilor ani și a indicatorilor macroeconomici prezentați mai sus,
putem afirma că România a cun oscut o creștere economică susținută în ultimii
ani, fapt ce creează premisele unei finanțări adecvate a organismelor puterii
armate în viitor. Având în vedere cele prezentate mai sus, c onsiderăm că este
oportun ca factorii de decizie aflați la conducerea statului să suplimenteze
resursele financiare alocate instituțiilor și organismelor cu atribuții în domeniul
securității și apărării , în vederea promovări i eficiente a intereselor și obiectivelor
naționale de securitate ale României, păstrându -și totodată angajamentul ferm de
alocare anuală a 2% din Produsul Intern Brut pentru nevoile de apărare, asumat
în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.
80 MApN: Bugetul alocat în 2017 se încadrează în preve derile Acordului politic național privind
creșterea finanțării pentru Apărare , articol de presă disponibil online la adresa:
https://www.agerpres.ro/justitie/2017/01/23/mapn -bugetul -alocat -in-2017 -se-incadreaza -in-prevederile
-acordului -politic -national -privind -cresterea -finantarii -pentru -aparare -13-53-23, accesat la data de
09.05.2017.
81 România își respectă angajamentele în NATO prin alocarea a 2% din PIB pentru Apărare , articol
de presă disponibil online la adresa: https://www.agerpres.ro/politica/2017/0 2/16/ministrul -les-
romania -isi-respecta -angajamentele -in-nato-prin-alocarea -a-2-din-pib-pentru -aparare , accesat la data
de 09.05.2017.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
63 din 78 CONCLUZII
Lucrarea de față, denumită „Dimensiunea economică a securității și
puterea armată a statelor, parteneriatelor și alianțelor ” a fost structurată în trei
capitole, primele două capitole : ,,Globalizarea, dependențele și creșterea
interdependențelor la nivel mondial ” și ,,Rolul dimensiunii economice în
potențarea puterii armate a statelor ș i alianțelor ” cuprind ansamblul de
cunoștințe teoretice necesare pentru înțelegerea temei , iar capitolul trei :
,,Dimensiunea economică a securității României în contextul securității
euroatlantice ” reprez intă partea practic -aplicativă din cadrul lucrării, fiind
realizat sub forma unui studiu de caz .
În cadrul primului capitol am avut în vedere prezentarea tendințelor de
evoluție ale mediului internațional post -Război Rece, cu accent pe amplificarea
procesului de globalizare și creșterea interdependențelor l a nivel mondial ,
expunerea perspectivelor asupra securității abordate în cadrul curentelor d e
gândire politică contemporane, prezentarea viziunii Școlii de la Copenhaga cu
privire la conceptul de securitate , precum și enumerarea factorilor economici
genera tori de insecuritate la nivel mondial identificați în urma activității de
cercetare -documentare.
Cel de -al doilea capitol a avut în vedere prezentarea conceptul ui de putere
armată, evidențierea principiilor de bază ale stabilirii de parteneriate și alianțe ,
precum și natura cauzelor care le determină, incluzând exemple de parteneriate
și alianțe care vizează în principal dimensiunea economică, urmărind
prosperitatea statelor, dar și dimensiunea militară , prin inițiativele de cooperare
în domeniul securități i și apărării. În continuare, am prezentat în mod general
conceptul de suveranitate ș i am expus un model de abordare al dimensiunii
economice a securității statelor din perspectiva suveranității economice, aceasta
din urmă remarcându -se drept imperativ al stabilității și puterii statelor într-un
mediu internațional din ce în ce mai integrat și cu evoluții impredictibile.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
64 din 78 Ultimul capitol a fost proiectat sub forma unui studiu de caz, în cadrul
căruia am realizat o prezentare generală a situației politico -militare actuale a
României ca membru al Uniunii Europene și Organizației Tratatului Atlanticului
de Nord, analizând obiectivele și interesele de securitate ale României enunțate
de Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019 , precum și
statisticile privitoare la evoluția macroeconomică a României din ultimii ani
(2013 -2017) , prin evaluarea posibilităților de finanțare continuă la un nivel
adecvat a instituțiilor naționale cu atribuții în domeniul secu rității și apărării ,
conturând astfel perspectiva unei investiții de securitate pe termen lung.
Această lucrare are scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire
la importanța reprezentată de factorul economic pentru asigurarea resurselor
necesare și consolidarea puterii armate a stat elor, parteneriatelor și alianțelor ,
prin evidențierea relației de dependență dintre resursele asigurate de componenta
economică și funcționarea la parametri optimi a organismelor cu atribuții în
domeniul securității și apărării.
Pentru a reliefa actualit atea temei abordate, am prezentat un concept
promovat recent în cadrul politici externe de unii lideri internaționali:
suveranitate a economică . Perceput adesea drept un concept protecționist,
suveranitatea economică are scopul de a proiecta și reglementa politicile de
securitate economică promovate la nivel național, urmărind liberalizarea
prudentă a pieței de capital , prezerv area activelor strategice, dezvolt area
economiei și comerțului în interes național , precum și promov are relațiilor
economice internaț ionale bazate pe avantaje reciproce.
Aspectul de originalitate reliefat prin această lucrare este reprezentat de
expunerea unui model teoretic prin intermediul căruia dimensiunea economică a
securității statelor poate fi abordată din perspectiva suveranită ții economice.
Considerăm că acest element are o relevanță deosebită în contextul actual, având
în vedere modificările de retorică și comportament ale puterilor globale, prin
care acestea își reafirmă nevoia de suveranitate și de instrumente protecționiste ,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
65 din 78 în detrimentul tendințelor de integrare și creștere a interdependențelor specifice
procesului de globalizare.
Ne exprimăm convingerea că acest demers științific va contribui la o mai
bună înțelegere a conceptului de dimensiune economică a securității și va
determina creștere a gradului de conștientizare a importanț ei factorului economic
privind funcționarea la parametri optimi a organismelor cu atribuții în domeniul
securității și apărării , evidențiind relația de dependență dintre resursele asigurate
de co mponenta economică și consolidarea puter ii armate a statelor,
parteneriatelor și alianțelor .
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
66 din 78
(Pagină albă)
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
67 din 78 BIBLIOGRAFIE
Acte normative:
1. *** Constituția României , București, 2003;
2. *** Ghidul St rategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015
– 2019 , București, 2015;
3. *** Legea 51/1991 privind securitatea națională a României , republicată
2014 , București, 2014;
4. *** Strategia de S ecuritate Națională a României: ,,România Europeană,
Român ia Euroatlantică: pentru o viață mai bună într -o țară democratică,
mai sigură și prosperă” , București, 2007;
5. *** Strategia Națională de Apărare a Țări i pentru perioada 2015 – 2019:
,,O Românie Puternică în Europa și în Lume”, București, 2015.
Lucrări de a utor:
1. Alexandrescu , Grigore, Perspective în lupta armată , Editura Universității
Naționale de Apărare ,,Carol I”, București, 2006;
2. Băhnăreanu, Cristian, Dimensiunea ecologică a securității , articol
publicat în revista Colocviu Strategic, 2008;
3. Băhnăreanu, Cristian, Impactul factorilor economici asupra securității ,
articol publicat pe site -ul Departamentului Regional de Studii pentru
Managementul Resurselor de Apărare, 2006;
4. Băhnăreanu, Cristian, Influența factorului economic în realizarea
securității , Editu ra Universității Naționale de Apărare ,,Carol I”,
București, 2009;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
68 din 78 5. Băhnăreanu, Cristian, Puterea militară în secolul XXI. Modalități de
realizare și manifestare a puterii militare în societatea democratică
românească , Editura Universității Naționale de Apă rare ,,Carol I”,
București, 2005;
6. Buzan, Barry , Popoarele, statele și frica. O agendă pentru studii de
securitate în epoca de după Războiul Rece , Editura Cartier, Chișinău,
2000;
7. Chițu , Florin, Raporturile dintre puterea politică și puterea militară ,
articol publicat pe site -ul Asociației Române de Drept Umanitar, 2013;
8. Dolghin, Nicolae, Sarcinschi, Alexandra, Riscuri și amenințări la adresa
securității României. Actualitate și perspectivă , Editura Universității
Naționale de Apărare ,,Carol I”, București, 2 004;
9. Dumitru , Marin, Componenta economică a securității , Editura
Universității Naționale de Apărare, București, 2004;
10. Ghiba, Mădălina Daniela, Noi amenințări la adresa securității globale ,
articol publicat în Buletinul Universității Naționale de Apărare , ,Carol I”,
2015;
11. Funieru, Florentina , Societate și securitate , articol publicat în Revista
Română de Sociologie, București, 2011;
12. Frunzeti, Teodor, Globalizarea securității , Editura Militară, București,
2006;
13. Irimia, Ion, Ion, Emil , Curs de Doctine poli tico-militare , Editura
Universității Naționale de Apărare ,,Carol I”, București, 2004;
14. Moștoflei, Constantin, Militar – Nonmilitar în Securitatea Națională ,
Editura Universității Naționale de Apărare ,,Carol I”, București, 2004;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
69 din 78 15. Mureșan , Doina, Dimensiun ea economică a securității statelor,
parteneriatelor și a alianțelor , Editura Amanda Edit, București, 2009;
16. Mureșan , Doina , Securitatea și Dimensiunea Economică , Editura
Centrului Tehnic -Editorial al Armatei, București, 2008;
17. Nye, S. Joseph, Keohane , O. Robert, Putere și interdependență , Editura
Polirom, Iași, 2009 ;
18. Popescu, Ion , Globalizarea – mit și realitate , Edit ura Economică,
București, 2004;
19. Sarcinschi , Alexandra , Elemente noi în studiul securității naționale și
internaționale , Editura Universităț ii Naționale de Apărare ,,Carol I”,
București, 2005 ;
20. Sarcinschi, Alexandra, Dimensiunile nonmilitare ale securității , Editura
Universității Naționale de Apărare ,,Carol I”, București, 2005 ;
21. Ștefan -Dinu , Mihai, Dimensiunea etnico -religioasă a securității ,
Universitatea Națională de Apărare ,,Carol I”, București, 2007 ;
22. Toffler Alvin, Toffler Heidi, Război și antirăzboi, supraviețuirea în zorii
secolului XXI , Editura Antet, București, 1995 ;
23. Tudose , Mihai, Securitatea economică în era transformărilor global e,
Editura Rao Publishing, București, 2014;
24. Udor, Aurel , Securitatea Națională și managementul situațiilor de
urgență generate de insecuritatea obiectivelor economice importante ,
Editura Stadiform, București, 2007;
25. Văduva , Gheorghe, Dinamica parteneriate lor, Editura Universității
Naționale de Apărare, București, 2004 ;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
70 din 78 Pagini de Internet accesate:
1. https://www.agerpres.ro/
2. http://asean.org/
3. http://arcade.stanford.edu/
4. http://www.bnr.ro/
5. http://brics.itamaraty.gov.br/
6. https://www.cia.gov/
7. http://www.cfr.org/
8. http://www.cnaa.acad.md/
9. http://www.dadalos.org/
10. https://europa.eu/
11. http://www.imf.o rg/
12. http://www.insse.ro/
13. http://www.mediafax.ro/
14. http://www.recensamantromania.ro/
15. http://www.zf.ro/
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
71 din 78 LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR
ASEAN Asociația Națiunilor din Asia de Sud -Est
BIRD Banca Internațională d e Reconstrucție și Dezvoltare
BRICS Grupul Statelor Emergente
CECO Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului
CEE Comunitatea Economică Europeană
CFI Corporația Financiară Internațională
CNI Comunitatea Națională de Informații
CSAT Consiliul Supr em de Apărare a Țării
DGIA Direcția Generală de Informații a Apărării
FMI Fondul Monetar Internațional
MAE Ministerul Afacerilor Externe
MAI Ministerul Afacerilor Interne
MApN Ministerul Apărării Naționale
MIGA Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor
NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord
OCS Organizația de Cooperare de la Shanghai
OMC Organizația Mondială a Comerțului
PIB Produsul Intern Brut
SIE Serviciul de Informații Externe
SMG Statul Major General
SNAp Strategia Națională de Apărare
SPP Serviciul de Protecție și Pază
SRI Serviciul Român de I nformații
STS Serviciul de Telecomunicații Speciale
SUA Statele Unite ale Americii
UE Uniunea Europeană
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
72 din 78
(Pagină albă)
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
73 din 78 LISTA ANEXELOR
Număr anexă Denumire anexă
Anexa nr. 1 Amenințări interne la adresa dimensiunii economice a securității
Anexa nr. 2 Amenințări externe la adresa dimensiunii economice a securității
Anexa nr. 3 Grafice statistice privind situația socio -economică a României
Anexa nr. 4 Arhitectura Sis temului Național de Securitate di n România
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
74 din 78
(Pagină albă)
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
75 din 78 ANEXE
Anexa nr. 1
Amenințări i nterne la adresa dimensiunii economice a securității
Sursa: Realizare proprie
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
76 din 78 Anexa nr. 2
Amenințări externe la adresa dimensiunii economice a securității
Sursa: Realizare proprie
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
77 din 78 Anexa nr. 3
Grafice statistice privin d situația socio -economică a României
Sursa: Institutul Național de Statistică (www.insse.ro)
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
78 din 78 Anexa nr. 4
Arhitectura Sis temului Național de Securitate di n România
Sursa : Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dimensiunea economică a securității și puterea [624373] (ID: 624373)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.