Proiect aplicativ în domeniul jurnalismului: „Părinți pentru orfani, un exemplu de dragoste și sacrificiu” Coordonatoare: Studentă: conf. univ. dr…. [624369]

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

LUCRARE DE DIPLOMĂ
Proiect aplicativ în domeniul jurnalismului:
„Părinți pentru orfani, un exemplu de dragoste
și sacrificiu”

Coordonatoare: Studentă:
conf. univ. dr. Romina Surugiu Bianca Teodora Firezar

București, IUNIE 2015

Avizul coordonatorului:

Sunt de accord cu susținerea lucrării de licență.

Semnătura _____________________________

Data ___________________________

DECLARA ȚIE

Subsemnatul / Subsemnata ________________________________________,
candidat: [anonimizat], în
domeniul Științe ale comunicării, programul de studii _________________________,
declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii mele, pe baza
cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și
indicate, conform no rmelor etice, în note și în bibliografie. Declar că nu am folosit în
mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din teză nu încalcă drepturile de
proprietate intelectuală ale cuiva, persoană fizică sau juridică. Declar că lucrarea nu a mai fost p rezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în
vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

Data, Semnătura,

Proiect aplicativ în domeniul jurnalismului:
Reportaj de presă scrisă:
„Părinți pentru orfani, un exemplu de dragoste
și sacrificiu”

Cuprins
Introducere / 4
Capito lul I. Reportajul / 6
1.1.Definiții / 6
1.2.Tipologii / 7
1.3.Caracteristici generale ale reportajului / 9
1.4.Unghiul de abordare / 10
1.5.Planul de lucru al unui reportaj / 11
Capitolul II. Planul de lucru al reportajului : „Părinți pentru orfani, un exemplu de
dragoste și sacrificiu ”/ 15
2.1.Alegerea temei / 15
2.2.Selectarea unghiului de abordare / 15
2.3.Documentarea pe teren -interviuri / 16
2.4.Precizarea unghiului de abordare / 18
2.5.Propuneri de titluri / 18
2.6.Construcția textului / 18
2.7.Primul paragraf / 19
2.8.Corpul reportajului / 19
2.9.Ultimul paragraf / 20 2.10.Ilustrarea textului / 20
Concluz ii/ 22
Bibliografie/ 24
ANEXE/ 26

4
Introducere
Din multitudinea genurilor jurnalistice, reportajul este cel care reflectă viața în toate
ipostazele ei, cu bune și rele, în circumstanțe diferite. Reportajul surprinde amploare a și
complexitatea traiului de zi cu zi, fie că tratează subiecte cu oameni simpli sau are ca protagoniști personalități. Jurnalistul devine parte la activitățile oamenilor despre care scrie,
stă lângă ei și descoperă ce anume îi diferențează pe acești oameni de ceilalți. Apoi
redactează, prin propria experiență, povești inedite menite să surprindă frumsețea vieții de zi cu zi, complexitatea unei personalități sau emoțiile unui eveniment important. De asemenea, rolul jurnalistului este să îl aducă pe cit itor cât mai aproape de realitatea subiectului , prin
modul în care așază pe hârtie experiența trăită de el. În asta constă frumusețea reportajului:
cuprinde povești de toate felurile, cu personaje diferite și suprinzătoare, aducându -l pe cel
care citește î n mijlocul acțiunii. Nu este un lucru ușor de făcut, pentru că cititorul zilelor
noastre este din ce în ce mai pretențios și trebuie satisfăcută dorința de a citi un produs bine
realizat care se înalță la așteptările acestuia. Chiar dacă este dificil de co nstruit, reportajul face
parte din una din cele mai plăcute activități ale unui jurnalist.
Din acest motiv, am ales să realizez un reportaj despre Căminul Felix, o fundație care schimbă
viețile copiilor abandonați. Un cuplu din Suedia , Linda și Lars Hörnberg , a venit în România
la începutul anului 1990 cu dorința de a ajuta țara tocmai ieșită de sub comunism. Au aflat că
existau, l a momentul respectiv, peste 400.000 de copii pe străzi și au decis să ofere în acestă
direcție ajutorul lor. Au început proiect ul care avea să fie un succes când au luat în grijă în
apartamentul închiriat în Oradea șapte copii de pe străzi. Curând și -au dat seama că nu este
sufic ient pentru cei mici să aibă doar un adăpost, așa că au trecut la următorul nivel. Cei doi
au construit lângă Oradea, cu ajutorul americanilor și al suedezilor, șaisprezece case în care
locuiesc tot atâtea cupluri care au grijă de copii abandonați. Aceste cupluri au ales să fie părinți de meserie și trăiesc în complex altături de copiii biologici. Am decis să scriu despre
Căminul Felix, deoarece are un impact social puternic și reprezintă un model pentru țară în ceea ce înseamnă ajutorarea copiilor defavorizați. De asemenea, consider că este important ca
românii să știe despre această fundație pentru a le of eri șansa de a se implica financiar în
proiect.
În prezenta lucrare, îmi propun să abordez reportajul din punct de vedere teoretic și practic. Pentru început, voi analiza acest gen jurnalistic din punct de vedere teoretic. Voi parcurge bibliografia de spe cialitate, în încercarea de a defi ni corect reportajul și de a îl împărți în

5
categorii. Voi formula, în lumina celor studiate, propria definiție, apoi voi selecta câteva
definiții scrise de autori diferiți. Voi analiza, de asemenea, reportaje din presa rom ânească
pentru a demonstra că există concordanță între teorie și practică. Din toate reperele teoretice, voi selecta informațiile care mă vor ajuta să creez o privire de ansamblu asupra reportajului, simplă și completă, pe înțelesul tuturor. Analiza teore tică a acestui gen jurnalistic reprezintă
prima partea a lucrării de față.
A doua secțiune , par tea aplicativă a lucrării, constă în prezentarea reportajului „Părinți
pentru orfani, un exemplu de dragoste și sacrificiu” scris pe tema Căminului Felix. Voi
analiza modalitățile prin care am realizat articolul și voi desc rie tehnicile de redactare.
Reportajul, în format print de dimensiune A3, va fi anexat lucrării de față. Pentru a realiza
reportajul, voi merge în Oradea și voi petrece timp cu membrii comunității de la Căminul
Felix. Am fost impresionată de dimensiunea proiectului, de faptul că, până în prezent, au fost
salvate peste 300 de vieți și au fost î ndrumate spre un trai decent, iar mulți copiii din prima
generație crescută la Cămin au acum pro pria familie. Cei care cresc acești copii proveniți din
orfelinate, de pe străzi sau din familii dezorganizate, su nt oameni simpli cu o dragoste mare
pentru cei care nu au avut până acum parte de ea. Copiii vin din medii diferite, cu comportamente dificile uneori, iar părinților le revine sarcina de a modela caracterul și de a -i
învăța lucrurile valoroase. Părinții de meserie depun un efort susținut și fac multe sacrifcii
pentru care nu primesc întotdeuna recunoștiță, dar pe care le fac din toată inima. Cei care
ajung la vârsta la care se pot descurca singuri sunt în continuare ajutați de Căminul Felix prin diferite proiecte sociale. Toate acestea m -au determinat să scriu povestea unui program de
succes în reabilitarea copiilor abandonați. Consider că reprezintă un model pentru societatea românea scă și pentru statul român care are carențe în asigurarea unui trai decent copiilor
defavorizați.
Reportajul oferă jurnalistului libertatea de a alege subiecte le despre care vrea să scrie, de care
se simte atașat emo țional. Chiar dacă se creează părerea că este un gen simplu, reportajul
trebuie să fie ca o oglindă care reflectă realitatea experimentată de jurnalist. Acesta din urmă
are menirea de a scrie în așa fel, încât cititorul să aibă impresia că s- a aflat cu el când a luat
interviu subiecților, că a mers pe același drum cu el și că a simțit același miros. În reportajul pe care îl voi realiza, vă voi c onduce într -o călătorie în care veți cunoaște oameni cu suflet
mare cu vieți schimbate.

6
Capitolul I
REPORTAJUL
1.1. Definiții
Reportajul este un tip de articol realizat de către reporter la fața locului. Reporterul vede, aude
și scrie despre eveniment sau si tuație într- o manieră diferită de celelalte genuri jurnalistice.
Reportajul presupune o abordare mai apropiată de realitatea cititorului, pentru că tratează
subiecte din viața de zi cu zi.
Reportajul este un gen jurnalistic, nu unul literar. A fost creată impresia că reportajul aparține
genului literar, deoarece multe dintre acestea au fost incluse în manualele școlare și au fost studiate ca texte literare. Geo Bogza a fost unul dintre autorii ale căror reportaje au fost incluse în manual e și au fost anali zate ca un gen literar.
1 Însă reportajul nu este altceva decât
un gen jurnalistic . Acesta este destinat mass- mediei și are rol de a informa cu privire la un
evenimentele petrecute recent.
Dintre cele cinci funcții ale limbajului enunțate de Roman Jakobson, două sunt definitorii
pentru reportaj și îl scot din genul literar: funcția referențială și funcția fatică .2 Funcția
referențială se bazează pe transmiterea de informații. În cazul funcției fatice, mesajul are rolul
de a controla comunicarea și de a verif ica dacă funcționează canalul prin care sunt transmise
informațiile.
Pentru Michel Voirol, la baza reportajului stă rigoarea informației. Textul dat spre publicare are rolul de a -i face pe cititori să se simtă implicați în poveste. Acestora trebuie să le fie creată
senzația că au fost prezenți în aceleași locuri unde a fost și reporterul , că văd și aud aceleași
lucruri . Reporterul va transmite informații de la evenimetele la care a participat, scriind doar
ce i s- a comunicat atunci când a contactat sursele .
3
Jose de Broucker, citat de Sorin Preda, spune, de asemenea, că este obligatoriu ca reportajul să fie realizat la fața locului. Acesta consideră că reporterul este un martor activ care observă, participă și scrie despre ce vede. Reportajul trebuie să fie expresiv și coerent, pentru că
realizează o punte între mesaj și imagine
4 Pe această punte va trece cititorul. Este rolul

1 Roșca, Luminița, Reportajul în Manual de jurnalism /coord. M Coman , Polirom, Iași, 2009, p. 328
2 idem
3 Ibid, p. 329
4 Preda, Sorin, Jurnalismul cultural și de opinie, Polirom, Iași, 2006, p. 74

7
autorului să transmită informațiile într- un mod mai atractiv, pentru a capta interesul cititorului
și pentru a -l ține atent pe tot p arcursul reportajului.5 Un astfel de text îl găsim în titlul unui
reportaj realizat de Casa Jurnalistului: „ Sărăcia este o boală mintală ”.6 Decât o Revistă
atrage, de asemenea, atenția cititorului prin titlurile articolelor, cum ar fi: „ Campioana
fiecărui punct”7.
1.2. Tipologii
Încadrarea reportajelor în t ipologii se face în urma studiului și analizei textelor și are rolul de
a-i ajuta pe jurnaliști să înțeleagă modul în care se construiește un asemenea text complex.
Luminița Roșca propune ca un prim criteriu de clasificare „construcția textului”, deoarece
reportajul este genul jurnalistic la baza căruia stă narațiunea. Astfel, avem:
a) Reportajul de atmosferă . Jurnalistul suprinde specificul evenimentului și recrează
ambianța locului despre care scrie. Acestea au menirea de a -i crea cititorului senzația
că „vede” și „simte” ca și cum ar fi fost martor la eveniment.8 În acest tip de reportaj
se folosește descrierea ca mod de expunere predominant. Jurnalistul construiește o
lume pentru cititor, de aceea trebuie ca textul să abunde în detalii care creează imagini puternice.
b) Reportajul de eveniment. La baza tuturor reportajelor stă evenimentul. În cazul
reportajului de eveniment, accentul este pe fapte, dar se ajută de detaliile de atmosferă.
9 În acest caz, narațiunea este modul de expunere predominant.
O altă clasificare propusă de Luminița Roșca are în centru semnificația sau complexitatea
even imentului. După acest criteriu, există:
a) Fapte diverse. Faptul divers este o întâmplare banală care poate viza orice persoană
din comunitate. Subiecte precum iubita înșelată, cearta între doi vecini, elevul
premiant fără condiții decente de trai sau student ul care a început o afacere pe cont
propriu pot fi încadrate în reportajele de fapt divers. Exemple: „Povestea românului
din marea politică germană” (Jurnalul Național, 23 aprilie 2013), „ Tatăl lui Bănel,

5 Agnè s, Yves, Introducere în jurnalism, Polirom, Iași, 2011, p. 240
6 Vasile, Sorina, FEATURE: Sărăcia este o boală mintală, www.casajurnalistului.ro , disponibil la
http://casajurnalistului.ro/saracia- este -o-boala- mintala/ , accesat la data 6.05.2015
7 Giuclea, Cristina, FEATURES: Campioana fiecărui punct, www.decatorevista.ro , disponibi l la
http://features.decatorevista.ro/simona- halep , accesat la data 6.05.2015
8Roșca, Luminița, Reportajul în Manual de jurnalism /coord. M Coman, Polirom, Iași, 2009, p.330
9 idem

8
zilier la țigani” (Adevărul, 10 decembrie 2010), „ Frații Logoftău, primii milionari din
IT pe care îi conduce bursa” (Ziarul Financiar, 16 aprilie 2015) .
b) Evenimentele centrate pe fapte de actualitate, de interes uman și social. În această
categorie intră subiecte precum accidentele rutiere sau de la locu l de muncă, violurile,
întâmplările mondene. În această categorie intră reportaje precum „Elizabeth Taylor a
murit” (Gândul, 24 martie 2011) și „ Teroare la coafor” (Adevărul, 6 martie 2012)
c) Evenimente caracterizate prin complexitatea faptelor și a planurilo r pe care se
desfășoară. Reportajele de acest tip surpind conflicte puternice care au consecințe
importante, cum ar fi grevele, războaiele sau manifestațiile. Adevărul a publicat un
reportaj din acestă cateorie cu titlul: „ Protest pentru privilegii de 66.0 00.000 €”
(Adevărul, 8 decembrie 2011) . De asemenea, România Liberă a realizat un reportaj cu
titlul: „ Sindicatele cer în stradă falimentul statului ” (România liberă, 20 septembrie
2010).
d) Evenimente caracterizate prin fapte ce se succedă în timp. Acest ti p de reportaje
necesită o perioadă mai mare de pregătire și tratează subiecte de interes uman și social, precum situația din orfelinatele de stat, prostituția sau afacerile ilegale. Reportajul
„Generația SIDA ” (Adevărul, 24 ianuarie 2011) se încadrează în acest tip de
evenimente.
10
Reportajul poate fi compatibil cu orice tip de eveniment sau situație. După Yves Agnè s,
reportajele pot fi împărțite în următoarele categorii: evenimentul de actualitate, fapte
diverse, fapte de viață și decorul.11
Reportajul poate fi regăsit în alte genuri jurnalistice , datorită compatibilității sale cu realitatea
înconjurătoare. Așadar, relatarea, portretul, ancheta, articolele pe o temă istorică sau
cronicile de spectacol se pot prezenta sub forma unor reportaje deoarece au carac teristici
asemănătoare.12
Publicația Historia.ro a realizat reportajul pe temă istorică numit „Armata română în
Cehoslovacia”13. Articolul a reînviat, prin detalii, și realitatea din timpul celui de -al Doilea
Război Mondial prin descrierea activității armateri româ ne pe teritoriul Cehoslovaciei. Casa

10 Roșca, Luminița, Reportajul în Manual de jurnalism / coord. M. Coman , Polirom, Iași, 2009, p.330
11 Agnè s, Yves, Introducere în jurnalism, Polirom, Iași, 2011, p. 244
12 Iidem, p. 242
13 Stănescu, Manuel, Armata română în Cehoslovacia, www.historia.ro , disponibil la
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/armata- romana- cehoslovacia , accesat la data 10.05.2015

9
Jurnalistului a scris un reportaj -portret despre un om al străzii, „Un boschetar cuminte”14. În
acest reportaj s- a folosit decrierea ca mod principal de expunere, având în centru persoana
fără adăpost.
1.3. Caracteristici generale ale reportajului
Reportajul se supune, ca orice alt text publicistic, celor patru reguli „de aur” ale stilului
jurnalistic enunțate de Mark Twain: acuratețea, claritatea, credibilitatea și abordarea unui
stil potrivit.15
Acuratețea se referă la a transmite informații cu exactitate. Reportajul trebuie să cuprindă
doar informații verificate redate cu precizie. Jurnalistul trebuie să fie atent la numele
persoanelor cu care vorbește, la funcțiile lor, la denumirile geografice, la datele i mportante
cum ar fi ani, cifre sau statistici. De asemenea, nu se vor folosi cuvinte care pot avea mai multe sensuri semantice, doar dacă acestea sunt utilizate cu sensul lor din dicționar.
16
Claritatea unui reportaj înseamnă ca cititorul să înțeleagă mesajul potrivit cu intenț iile
reporterului. Claritatea este sinonimă cu coerența, care presupune ca textul să fie ordonat din punct de vedere logic și să respecte normele gramaticale ale limbii în care este redactat. Greșelile gramaticale și dezordinea id eilor vor crea ambiguitate.
17
Credibilitatea este acea însușire care oferă textului putere de convingere. Pentru a obține
încrederea cititorului, jurnalistul trebuie să prezinte cu acuratețe informații despre evenimentele din mediul înconjurător. Abordarea unui tip de scriitură simplu, cu cuvinte
accesibile și corectitudinea gramaticală ajută la creșterea credibilitatății. Detaliile desp re
locuri și persoane, ilustrațiile și citările surselor câștigă, de asemenea, încrederea cititorului.
18
Alegerea stilului p otrivit se face în funcție de tipul evenimentului prezentat, stilul publicație i
și genul jurnali stic abordat . Tonalitatea este o calitate a stilului care reprezintă atitudinea
jurnalistului față de subiect și de cititori. Reporterul poate adopta stiluri diferite: colocvial,

14 Moisil, Oana, www.casajurnalistului.ro , disponibil la http://casajurnalistului.ro/un -boschetar -cuminte/ ,
accesat la data 10.05.2015
15 Roșca, Luminița, Reportajul în Manual de jurnalism / coord. M. Coman , Polirom, Iași, 2009, p.351
16 Idem
17 Ibidem, p. 352
18 Ibidem, p. 356

10
moralizator, plin de umor, ironic sau obiectiv, ținând cont de publicația la care scrie și de
subiectul tratat.19
Sorin Preda propune câteva procedee stilistice prin intermediul cărora reportajul dobândește
calități expresive care impresionează cititorul: utilizarea pluralului, folosirea abundentă a
adjectivelor -adverbe, deplasarea topică și utilizarea repetiței. De asemenea, epitetele
întâlnite mai rar și comparațiile ajută la formarea unui stil expresiv.20
Ilustrațiile au rolul de a oferi lizibilitate textului și sunt în concordanță cu ideea reportajului.
Acestea atrag privirea cititorului, îl ajută să recunoască tema reportajului. Ilustrațiile sunt întotdeauna însoțite de legende pentru ca informația să fie percepută cu acuratețe. Ilustrațiile oferă credibilitate textului.
21
Reporterul are nevoie, de asemenea, de o serie de calități care îl vor ajuta în realizarea reportajelor. Acesta trebuie să fie deschis la subiectele noi, adică să fie capabil să iasă din
zona lui de confort . Un jurnalist bun are capacitatea de a se lăsa uimit de lucurile noi și
curiozitatea de a exploata subiecte neatinse. Reporterul trebuie să fie un bun comunicator ,
sensibil la atmosfera oricărui eveniment. Totodată, acesta trebuie să dea dovadă de
disponibilitate și concentrare.
22 Reporterul poate avea do uă roluri: de observator (scriitură
la persoana a III -a) sau de participant (scriere la persoana I).
1.4. Unghiul de abordare
Pentru relizarea unui reportaj, jurnalistul parcurge două etape: procesul de colectare a
informațiilor (munca de teren) și evaluarea informațiilor acumulate (în redacție). Reporterul
stabilește din ce punct de vedere va trata subiectul înainte de a ieși pe teren și colectează informațiile după această perspectivă. Se poate întâmpla ca planul inițial al reporterului să nu
fie respectat, deoarece nu a găsit pe teren toate informațiile necesare sau pentru că a
descoperit piste noi . Din acest motiv, trebuie să selecteze informațiile care tratează
evenimentul din aceeași perspectivă. Această persp ectivă , stabilită inițial sau modificată
ulterior, esre reprezentată de unghiul de abordare.
23

19 Roșca, Luminița, Reportajul în Manual de jurnalism / coord. M. Coman , Polirom, Iași, 2009, p. 357
20 Preda, Sorin, Jurnalismul cultural și de opinie, Polirom, Iași, 2006, p. 76
21 Roșca, Luminița, op.cit. , p. 364
22 Agnè s, Yves, Introducere în jurnalism, Polirom, Iași, 2011, p. 243
23 Roșca, Luminița, op.cit. , p. 336

11
De obicei, unghiul de abordare este precizat în primul paragraf al textului. Construcția
textului, ierarhizarea informațiilor și alegerea stilului se fac în func ție de unghiul de
abordare.24
Unghiul de abordare nu reprezintă opinia jurnalistului, ci perspectiva din care acesta alege să prezinte un eveniment, ghidat de următoarele întrebări: „Ce voi spune? Din ce perspectivă?”
25
Alegerea unghiului de abordare este s ubiectivă și îi aparține jurnalistului, care va prezenta
faptele obiectiv. Alegerea perspectivei din care va fi scris reportajul este amprenta
reporterului asupra textului . Unghiul de abordare mai poate fi ales în funcție de tipul
publicației, periodicitat ea ei sau de indicațiile redactorului -șef.26
Un eveniment poate fi evaluat din mai multe perspective. De exemplu, un reportaj de război poate cuprinde informații despre cum evoluează lupta, strategii militare, succes sau pierderi. Un alt unghi de abordare vizează detaliile vieții de zi cu zi a soldaților. Prima perspectivă va
presupune găsirea unor statistici, intervievarea unor surse oficiale, iar decorul va fi câmpul de luptă. A doua perspectivă cuprinde viața soldaților în timpul războiului, dramele și dorul de casă. Decorul poate fi casele sau corturile în care trăiesc soldații, fotografiile celor dragi și alte obiecte aduse de acasă. Unghiul de abordare uman este cel preferat, de obicei, de cititor pentru că stârnește emoții puternice în care se poate r egăsi oricine.
1.5. Planul de lucru al unui reportaj
Conform lui Yves Agnè s, construirea unui scenariu este cea mai folosită tehnică în planul de
lucru al unui reportaj. Scenariul îl ajută pe jurnalist să ierarhizeze informația. Stabilirea unui plan de lucru nu are rolul de a -l constrânge pe autor, ci reprezintă un ghid urmărit în realizarea
reportajului.
27
Construcția reportajului va fi în concordanță cu unghiul de abordare ale s și va dezvolta ideea
din primul paragraf. Dacă primul paragraf diferă de corpul re portajului se creează confuzie,
iar cititorul va fi încurcat.

24 Roșca, Luminița, Reportajul în Manual de jurnalism / coord. M. Coman, Polirom, Iași, 2009, p. 337
25 Ibidem, p. 338
26 Ibidem, p. 340
27 Agnè s, Yves, Introducere în jurnalism, Polirom, Iași, 2011, p. 250

12
Structura unui reportaj este: titlu, lead (primul paragraf ), corpul reportajului ș i ultimul
paragraf. Primul și ultimul paragraf sunt tratate separat, deoarece trebuie să aibă calități
specifi ce.
Titlul trebuie să fie atractiv și potrivit cu contextul. Acesta îl face pe cititor să se oprească
asupra reportaj ului.
Primul paragraf sau lead-ul are rolul de a -l menține pe cititor interesat de restul textului. În
primul paragraf, informația este co ncisă, descrie pe scurt și concret evenimentul Lead -ul poate
fi conceput în forme diferite, sub forma unui element anecdotic, detalii de atmosferă,
portret, citat sau punerea în situație prin prezentarea unor informații factuale. Unii
jurnaliști preferă să folosească lead -ul amânat, adică nu plasează informația- cheie a textului în
primul paragraf pentru a -l face pe cititor doritor să citească până descoperă ideea principală.28
Corpul reportajului se construiește prin îmbinarea scenelor, a personajelor și a d etaliilor de
atmosferă. Jurnalistul trebuie să aibă capacitatea de a selecta doar informațiile relevante, de a nu încărca textul cu detalii și multe personaje. Construcția părții de mijloc a reportajului se face după principiul economiei, adică nu se va di lua înțelesul textului prin adăugarea unor
detalii inutile. De asemenea, jurnalistul trebuie să evite formularea unor fraze lungi și a
exprimărilor încurcate , utilizarea unor succesiuni de cifre și sigle și prezentarea unor
informații incomplete. Aceste elemente creează confuzie și cititorul va fi pus în situația de a abandona lectura. De asemenea, prezentarea unor informații neclare afectează credibilitatea reportajului.
29
Paragraful final este la fel de important ca lead -ul și are rolul de a fixa semnfific ația
reportajului în mintea cititorului. Ultimul paragraf trebuie să aibă un impact puternic, dar nu va fi niciodată scris ca o sentință și nu se va folosi tonul moralizator.Unii jurnaliști preferă să formuleze ultimul paragraf ca o parafrazare a lead -ului, pentru a crea efectul de circularitate.
30
Redactarea unui reportaj poate fi făcu t în mai multe moduri. După Yves Agnè s, cele mai
utilizate tehnici sunt:
a) Povestirea . Asemenea unei piese de teatru, faptele sunt prezentate în relație cu
personajele lor, iar textul va avea un „deznodământ”. Reportajul „Din spatele cortinei

28 Roșca, Luminița, Reportajul în Manual de jurnalism / coord. M. Coman , Polirom, Iași, 2009, p. 345- 347
29 Ibidem, p.348
30 Ibdem, p. 349

13
roz”31 (Decât o Revistă, vol.7, toamnă 2011) este scris într -o asemenea manieră și
prezintă lupta unui tânăr homosexual cu prejudecățile societății.
b) Tablourile. Această tehnică de redactare cuprinde o succesiune de scene legate între
ele de aceeași idee. Fiecare scenă este diferită, dar are în comun ideea principală a
celorlalte. „Două zile în orașul sirienilor fugiți de acasă”32 este un reportaj scris după
tehnica tablourilor.
c) Analogia. În acest caz, jurnalistul prezintă informațiile prin comparație cu un fenomen
sau cu regulile unui joc. „ Scrisoare din…”33 (Decât o Revistă, vol.7, toamnă 2011)
este o succesiune de texte scrise de autori diferiți sub forma unui jurnal personal de călătorile.
d) Personajul principal. Reportajele de acest tip au în centru un personaj în jurul căruie
se construiește textul. Casa Jurnalistului a publicat reportajul „ Ce facem cu doamna
Iordache”
34 în care este prezentată o bătrână de 84 de ani care suferă de boala
Alzheimer și care locuiește într -un azil.
O tehnică esențială în realizarea reportajului este alternanța planurilor . Reportajul este
construit din mai multe elemente diferite, iar alternanța are rolul de a le îmb ina pentru a se
obține o compoziție unitară. Exită mai multe tipuri de alternanțe, cum ar fi: alternanța plan
abstract -plan concret , narațiune -citat , frază lungă -frază scurtă , etc. Alternanțele
relansează lectura, menținând un ritm alert.35
Punere a în pagină este importantă deoarece lizibilitate textului. Titlurile reprezintă un prim
punct de atracție a textului și trebuie scrise cu un font mărit și îngroșat sau trebuie evidențiate
prin culoare. Primul paragraf este o introducere a textului care nu trebuie să depășească 3 -4
rânduri. Textul cu o lungime mai mare trebuie „sparte” prin intertitluri, care au rolul de a
menț ine activă atenția cititorului.36

31 Olteanu, Laurențiu, Din spatele cortinei roz, Decât o Revistă, vol. 7, toamnă 2011
32 Pătrățeanu, Elena, MUSAFIRI: Două zile în orașul sirienilor fugiți de acasă, www.casajurnalistului.ro ,
disponibil la http://musafiri.casajurnalistului.ro/doua- zile-in-orasul -sirienilor- fugiti -de-acasa/ , accesat la data:
11.05.2015
33 Autor colectiv, Scrisoare din…, Decât o Revistă, vol. 7, toamnă 2011
34 Guțu, Dinu, MUSAFIRI: Ce facem cu doamna Iordache, www.casajurnalistului.ro , disponibil la
http://musafiri.casajurnalistului.ro/ce -facem -cu-doamna -iordache/ , accesat la data:11.05.2015
35 Roșca, Luminița, Reportajul în Manual de jurnalism / coord. M. Coman , Polirom, Iași, 2009, pp. 364- 365
36 Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare, editura Polirom, 1999, p. 153

14
Fotografiile oferă dinamism paginii prin multitudinea de forme și culori. Acestea trebui să fie
amplasate corespunzător, de obicei în partea de sus a paginii, pentru că reprezintă punctul care
atrage privirea cititorului.37

37 Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare, editura Polirom, 1999, p. 53

15
Capitolul 2
PLANUL DE LUCRU AL REPORTAJULUI: „PĂRINȚI PENTRU ORFANI, UN
EXEMPLU DE DRAGOSTE ȘI SACRIFICIU
2.1.Alegerea temei
Tema reportajului este povestea unei comunități de lângă Oradea formată din părinți care au
în grijă copii abandonați. Căminul Felix este o fundație care s- a înființat în anul 1990.
Fondatorii săi, Linda și Lars Hörnberg, au început acest proiect ca o reacție la numărul ridicat
de copii abandonați pe străzile din România. Fiind impresionați de soarta copi ilor, aceștia au
hotărăt că e timpul ca micuții să aibă părinți cu care să trăiască într -un mediu normal de
familie. Astfel, au construit, cu ajutorul donațiilor de la americani și suedezi, șaisprezece
căsuțe în care trăiesc aproximativ 300 de persoane.
Un cuplu, soț și soție, locuiește, alături de copii biologici, cu încă zece sau doisprezece copii
proveniți din medii defavorizate. Părinții asigură dezvoltarea fizică, intelectuală și emoțională
a copiilor. Până în prezent, au fost salvate peste 300 de vie ți prin proiectul Căminul Felix.
Am ales să realizez un reportaj despre ce înseamnă Căminul Felix deoarece are un impact
social puternic și reprezintă un model pentru societate și pentru stat în ceea ce privește soarta copiilor abandonați.
Concomitent, am lucrat la un reportaj pe tema bonurilor fiscale. Din cauza faptului că nu am găsit un unghi de abordare neexploatat până în prezent de presa din România, iar informațiile pe care le- am colectat nu erau suficiente, am ales să abandonez această temă și să mă axez pe
documentarea despre Căminul Felix.
2.2. Selectarea unghiului de abordare
Tema Căminului Felix poate abordată din mai mullte pe rspective. Subiectul poate fi prezentat
din punctul de vedere al fondatorilor și al președintelui fundației, iar accentul să fie pe traiul
din cele două complexuri, pe procesul de construire a caselor și de concepere a proiectelor
sociale. În acest caz, se poate vorbi de suma de bani care a fost necesară pentru a construi cele
două complexuri, sumele care vin în fiec are lună prin donații și despre sponsorii copiilor. De
asemenea, se prezintă modul în care sunt cheltuiți banii în fiecare lună, numărul angajaților și salariile lor angajaților și alte detalii de organizare interioară.

16
Aceeași temă poate fi abordată din perspe ctiva autorităților. Aș putea realiza un reportaj
despre poziți a Direcției Generale de Asisteță Socială și Protecția Copilului Oradea față de
Căminul Felix și despre implicarea Primăriei în acest proiect.
Un alt unghi de abordare este impactul vieți lor salvate prin intermediul acestei fundații. Se
poate scrie despre ajutorul primit de la fundație, implicarea părinților de meserie și răspunsul
celor afectați direct, adică al copiilor.
2.3. Documentarea
Am început documentarea prin accesarea site -ului web: www.caminulfelix.org/ro , pentru a
mă familiariza cu contextul și pentru a afla mai multe informații despre proiect. De asemenea,
am căutat articolele apărute pe această temă în presa românească. Despre Cămi n a scris
Bhoreanul ( Copiii de la Căminul Felix au propria brutărie și fermă de lapte38), iar
HotNews.ro are un fotoreportaj cu numele: „Căminul Felix -aniversare 20 de ani”39
Ulterior, l- am contactat telefonic pe președintele asociației, Marcel Filip, pentru a stabili data
la care este dispus să îmi acorde un interviu. Am pregătit întrebările și am vorbit telefonic cu dumnealui pe data de 4.05.2015. În ziua următoare am fost la reședința acestuia pentru a -l
intervieva.
Am început documentarea pe teren cu interviul cu Marcel Filip. Interviul a decurs bine, mi –
a oferit toate informațiile pe care le -am cerut și nu a dat senzația că ascunde ceva. A fost onest
când a spus că el, în calitate de fost părinte la Căminul Felix, nu a reușit să fie mereu un tată bun pentru copiii orfani din cauza comportamentului dificil al micuților. A precizat că nu a
reușit să fie tată pentru acești copii, dar le- a oferit un mediu familial în care să crească. Marcel
Filip mi- a vorbit despre cei doi fondatori și a realizat un mic istoric al fundației. Astfel, am
aflat că proiectul Căminul Felix a trecut, în urmă cu un an, la a doua generație. Din prima
generație, mulți dintre copii sunt acum oameni mari care au familii proprii, au un loc de
muncă sau studiază.

38 Totrean, Adriana, ȘTIRI: Copiii de la Căminul Felix au pr opria brutărie și fermă de lapt,
www.ebihoreanul.ro , disponibil la http://www.ebihoreanul.r o/stiri/ultima -or-31-1-20-19/copiii-de-
la-caminul -felix -au-propria -brutarie-si -ferma -de-lapte -foto –107442.html?mobile=no , accesat la data
15.05.2015
39 Cristea, Alin, HOTREPORTER: Căminul Felix – aniversare 20 de ani, www.hotnews.ro , disponibil la
http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima -or-31-1-20-19/copiii -de-la-cam inul-felix- au-propria -brutarie- si-ferma –
de-lapte -foto– 107442.html?mobile=no , accesat la data 15.05.2015

17
Marcel Filip a vorbi t, de asemenea, despre dificultățile prin care trece programul. În unele
cazuri, copiii au un comportament dificil și creează probleme. Mi -a spus că unul din copii a
sunat la DGASPC Oradea îi să reclame pe părinți, din răzbunare. De asemenea, o problemă
este că în fiecare lună trebuie să asigure salariile părinților și ale celorlalți angajați. Până în
prezent nu au dus lipsă de bani, dar există preocuparea că, lună de lună, trebuie să se strângă suficienți bani din donații pentru a acoperi salariile și chel tuielile.
Am aflat de la președintele fundației, Marcel Filip, că părinții au drepturi depline asupra copiilor și că îl pot vizita oricând. De asemenea, inspectori din cadrul DGASPC Oradea vin uneori în vizită pentru a se asigura că totul este în regulă.
Căminul Felix a dezvoltat mai multe proiecte sociale pentru a -i ajuta pe tineri să se integreze
mai ușor în societate, cum ar fi: ferma de vaci, atelierul de croitorie, Teenage House , atelierul de tâmplărie, sera sau atelierul auto.
Având permisiunea lui Marcel Filip, am fost în cele două complexuri ale Căminului Felix.
Unul este situat în comuna Sînmartin, iar al doilea în localitatea Sântandrei. În total, sunt șaisprezece căsuțe construite după model suedez și american. De la fiecare locuință se iese
într-o alee principală. Ambele complexuri au spații de joacă. Casele sunt construite la același
nivel, au o cameră de oaspeți foarte mare în care se ia și masa. Pe lângă acestea, casele au un apartament în care locuies părinții cu copiii biologici, și alte ș ase camere pentru copiii orfani.
Am vizitat, de asemenea, ferma de vaci și atelierele. Fiecare loc este dotat cu echipament de bună calitate și în fiecare domeniu există un instructor care îi învață pe copii sau pe tineri ce au de făcut.
La Cămin am stat de vorbă cu Elena Samson, o tânără plină de viață care se pregătește să își
întemeieze propria familie. A intrat în program când avea paisprezece ani, după ce i -a murit
mama și a fost în grija surorii mai mari. A pretrecut șase luni la orfelinat, până a fo st adusă la
Cămin. Povestea ei de viață este scrisă pe larg în reportaj.
De asemenea, am luat un interviu unui cuplu de părinți, Simona și Emil Pușcaș. Aceștia mi -au
povestit despre perioada când au hotărât să devină părinți de meserie și ce i -a determina t să
facă această alegere. De asemenea, mi -au dat exemplu unei fete din casa lor care, cu dragoste
și răbdare, a fost reabilitată și acum este o femeie în toată firea.

18
De asemenea, am stat de vorbă cu mai mulți copii. O piedică în realizarea reportajului a fost
că erau minori și nu le-am putut dezvălui identitatea. Conform alineatelor (1) și (2) din art. 27
din legea 242/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului , copilul are dreptul a
protejarea imaginii sale pu blice și este interzisă orice acțiune care afectează imaginea publică
a acestuia.40 Din acest motiv, am considerat că nu este etic să îi aduc în discuție .
2.4. Precizarea unghiului de abordare
Am abordat acest reportaj dintr -o perspectivă umană, prezentând povești de viață atât ale
copiilor salvați de program, cât și ale părinților acestora. Unghiul de abordare pe care l -am
ales este prezentarea impactului vieților ajutate prin această fundație. Această perspectivă
dezvăluie capacitatea oamenilor de a avea sentimente precum dragoste, milă, compasiune și
de a trăi emoții cum ar fi bucuria, stima de sine, siguranța și atașamentul.
2.5. Propuneri de titlu
Titlul are rolul de a reprezenta ideea centrală a reportajului. Pentru a găsi un titlu potrivit, am
selectat câteva cuvinte- cheie: familie, copii, părinți, dragoste, siguranță, cămin, etc. Inițial,
am pus titlul „ Căminul Felix, locul unde se schimă destine ”, dar nu mi s -a părut potrivit
deoarece în cazul acestui proiect este vorba mai mult decât un loc unde acești copii trăiesc. Accentul trebuia să fie pe oameni, în special pe părinții de meserie care reușesc să crească micuții cu răbdare, dragoste și dărui re de sine. Dacă nu ar fi părinții, nu ar fi posibil acest
proiect. De aceea, am stabil it ca titlul potrivit pentru reportajul meu să fie: „ Părinți pentru
orfani, un exemplu de dragoste și sacrificiu” .
2.6. Construcția textului
„Părinți pentru copii, un e xemplu de dragoste și sacrificiu” este un reportaj de atmosferă ,
deoarece descriu proiectul fundației Căminul Felix și apoi introduc poveștile de viață ale
Elenei Samson și ale cuplului Simona și Emil Pușcaș. Am ales să redactez textul prin tehnica
tablourilor , adică am înșiruit câteva scene care au aceeași idee. Prima scenă este originea
proiectului și rezultatele lui, apoi am descris viața Elenei, după care am făcut o prezentare a soților Pușcaș și a lucrurilor cu care s -au confruntat aceștia. O al tă scenă a fost prezentarea

40 Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata 2014, disponibil la
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_protectiei_copilului.php , accesat la data 15.05.2015

19
proiectelor sociale prin care Căminul Felix îi ajută pe copiii abandonați să se integreze în
societate.
Am ales să folosesc stilul colocvial, deoarece simpatizez astfel de proiecte și sunt plăcut
suprinsă de rezultatele lor. De asemenea, am vrut ca cititorii să se simtă parte din această
„călătorie”.
2.7. Primul paragraf
În lead (sau în primul paragraf) am concentrat, în două fraze, ideea întregului reportaj, și
anume că fundația Căminul Felix a salvat în cei 20 de ani de exist ență peste 300 de vieți
datorită cuplurilor care au devenit părinți de meserie. Am răspuns în lead la cele cinci întrebări importante: cine?, ce?, unde?, când? și de ce?.
„Doi străini, ajutați de alți oameni cu suflet mare, au construit lângă Oradea șaisprezece
locuințe frumoase în care trăiesc tot atâtea cupluri care au ales să fie părinți de meserie. Aici au trăit și au crescut, în ultimii 20 de ani, peste 300 de copii orfani înconjurați cu dragoste și primin d șanse egale de a se dezvolta.”
2.8. Co rpul reportajului.
Am folosit în text pluralul pentru a sublinia impactul puternic pe care îl are Căminul Felix
asupra societ ății: „ Au ieșit la iveală dramele prin care treceau copiii abandonați, iar poveștile
lor i -au impresionat. Au ieșit la iveală drame le prin care treceau copiii abandonați, iar
poveștile lor i -au impresionat.” , „Spre deosebire de asistenții maternali, părinții de meserie
rămân părinți pentru totdeauna pentru copiii pe care i -au crescut.” . De asemenea, am utilizat
adjective: „ Elena este acum o tânără împlinită, fericită, pregătită să -și întemeieze propria
familie ”, „Elena a avut o adolescență tulburată”
și adjective- adverbe: „Privește în urmă
mulțumitoare ”.
De asemenea, am utilizat alternanța planurilor pentru că am îmbinat citate, descrieri, detalii
și portrete menite să construiască o imagine de ansamblu a ceea ce înseamnă Căminul Felix. Am folosint alternanța vorbire indirectă -vorbire directă: . „Își mai aduce aminte însă, de
un lucru: se ruga să ajun gă la Căminul Felix. A aflat despre fundație de la liderul grupului ei
de la biserică. <<Când am ajuns aici (Căminul Felix), pur și simplu am văzut visul deveni t
realitate, rugăciunea ascultată.>>” .

20
Am utilizat citate : „Cel mai mult mi -a plăcut că s -au implicat și că nu au făcut diferențe între
copiii lor și ceilalți.” , „Făceam absolut orice ce voiam eu. Ieșeam cu prieteni nepotriviți, am
început să fumez, să beau alcool, deși aveam doar 12- 13 ani .”.
De asemenea, am descris, în portret , personajele din reportaj: „ era un copil răzvrătit,
introvertit totodată din cauză că sora și cumnatul ei erau severi și nu a putut să spună
niciodată ce avea pe suflet ”, „Mulți dintre acei copii timizi, care au descoperit că pot avea
parte de dragoste și de un viitor frum os, sunt acum oameni în toată firea”, dar am utilizat și
secvențe narative : „Copiii au fost aduși de pe stradă, din orfelinate sau din familii
devaforizate, la diferite vârste. Unii dintre ei aveau un comportament problematic, iar părinții au fost nevoiți să îi învețe cum să aibă o conduită potrivită.”
Pentru a conferi lizibilitate textului, am utilizat intertitluri : ,Vieți transformate în succes”,
„Expresia dragostei necondiționate ”, „Pregătiți pentru independență”.
2.9. Paragraful final
În paragraful final am ales să subliniez din nou faptul că viețile copiilor sunt salvate datorită
dragostei și atenției părinților de meserie și importanța proiectului Căminul Felix în acest
process de ajutorare al copiilor. Chiar dacă nu reușesc întotdeau na să fie cei mai buni părinți,
cuplurile se străduiesc să le ofere copiilor șansa de a se dezvolta fizic, intelectual și emoțional. Lipsurile și sacrificiile sunt trecute pe plan secundar atunci când es te vorba de salvarea unei
vieți. În ultimul paragraf am evidențiat ideea că este dreptul fiecărui copil să trăiască o viață
normală, să se bucure de copilărie și să fie protejat și iubit de părinți:
Fiecare familie este diferită, fiecare are povestea și personajele ei. Însă, indiferent de
momentele subiectul ui, toate poveștile au un lucru în comun: orice copil are dreptul la un tată
și la o mamă. Fără ei nu poate crește armonios. Orice copil are dreptul la dragoste, la șansa de a se dezvolta și de a deveni cineva în viață. Fiecare copil are dreptul de a -și să rbători
aniversarsările, de a se bucura de începutul unui nou an din viață mai încrezător, mai aproape de a- și atinge visurile. Asta oferă Căminul Felix copiilor abandonați. Acesta este
exemplul de care România are nevoie pentru a salva zeci de mii de alte vieți împrăștiate în
întreaga țară.
2.10. Ilus trarea textului
Pentru a face textul lizibil, am ales să folosesc fotografii și ilustrații. Prima fotografie
utilizată este cu Elena Samson și logodnicul ei Liviu. Am ales să fie prima poză deoarece am
accentuat că Elena este o femeie în toată firea, pregătită să își întemeieze propria familie. Mai mult decât imaginea ei dinainte de a veni la Căm in contează cum arată acum.

21
Am folosit, de asemenea, o fotografie cu familia cuplului Simona și Emil Pușcaș. Pe a doua
pagină a reportajului am adăugat o ilustrație care reprezintă o familie . Este un desen simplu,
dar caracterizează fundația. De asemenea, am introdus în text un infografic în care am
prezentat pe scurt contextual Căminului Felix, în cifre.

22
Concluzii
Din cele două teme la care am lucrat, bonurile fiscale și Căminul Felix, aș alege să scriu tot
despre poveștie de viață din comunitatea Căminului. Având eu însămi o inclinație spre astfel de proiecte sociale, am muncit cu drag la realizarea reportajului. D upă ce am luat interviurile
și am vizitat complexurile Căminului Felix, mi- am dat seama că acești copii trăiesc armonios
cu părinții și copiii biologici și se bucură de un trai decent.
Interviul cu președintele fundației, Marcel Filip, a decurs normal și am fost mulțumită să văd
că am primit răspunsuri la întrebările pe care le -am pregătit și la cele formulate din
răspunsurile dumnealui și că a fost onest în ceea ce mi -a spus despre proiect și despre el
însuși. Nu a avut intenția să îmi ascundă că el, în c alitate de părinte, a avut și eșecuri. După un
interviu de aproximativ 90 de minute, am obținut informațiile necesare pentru a cunoaște contextul mai bine.
După ce am obținut permisiunea lui Marcel Filip, am fost în vizită la Căminul Felix, în cele două c omplexuri de lângă Oradea. Un complex este situat în comuna Sînmartin, iar celălalt în
Sîntandrei. În prima zi am vizitat complexul I din Sînmartin, iar a doua zi am fost în
complexul II din Sîntandrei, unde locuiesc Elena Samson și cuplul Simona și Emil P ușcaș.
Am fost primită și acceptată în ambele complexuri, iar oamenii de acolo nu s -au ferit să
vorbească despre viața lor de zi cu zi. Am avut permisiunea de a vizita orice casă am vrut și să merg la toate atelierele Căminului. Majoritatea copiilor era la școală când am ajuns, dar cei mici erau în curte, jucându- se. Au dat senzația că sunt niște copii ca oricare alții și nu se
observă traumele prin care au tecut în copilăria lor. Aveau fața zâmbitoare, erau respectuoși și se jucau frumos.
Părinții mi- au arătat fotografii cu cei mici din ziua când au fost primiți în familie, dar nu le-
am introdus în reportaj pentru că legea protejează imaginea publică a minorilor. Am văzut în
fotografii evoluția unui copil care a ajuns la Cămin slab, cu vânătăi pe tot corpul de la bătăile
primite de părinții biologice. Acum era un copil bine făcut, cu câteva kilograme în plus, cu
fața curată și îmbrăcat frumos.
Părinții m -au primit în casele lor și mi -au povestit de copii. Nu au precizat niciodată, decât
atunci când i -am întebat eu, sacrificiile pe care le fac pentru a avea grijă de acești copii. În
casele lor era curățenie și o stare de bine.

23
Înainte de a realiza reportajul, am consultat bibliografia de specialitate. Am învățat care sunt
etapele realizarii unui reportaj, ce înseamnă munca de teren și, apoi, cum trebuie să redactez textul.
Mai întâi, am aflat date despre locul în care trebuia să merg. L -am identificat pe președintele
fundației, Marcel Filip, și, după ce mi -am pregătit dinainte întrebările, i -am luat un int erviu.
Așa a început munca de teren. Am fost acasă la președintele fundației.
În continuare, am cerut permisiunea de a merge în cele două complexuri ale Cămnului Felix. Acolo am luat două interviuri înregistrate și am mai vorbit, neoficial, cu mai mulți c opii și
părinți. De asemenea, am vizitat casele și atelierele pentru a avea informații despre toate activitățile Căminului.
După ce am terminat documentarea pe teren, am trecut la redactarea reportajului. În primul
rând, am stabilit unghiul de abordare, apoi am ales un titlu și un lead potrivit cu ideea
principală a textului.
Am scris, în prima parte, ce înseamnă Căminul Felix și care sunt originile. Fondatorii
fundației, un cuplu suedezo- american, au avut ideea de a crea o comunitate de acest fel. Apoi,
am prezentat povestea Elenei Samson, iar în următoarea parte am scris despre familia Pușcaș.
De asemenea, am descris activitățile sociale în care sunt antrenați copiii.
Am utilizat una din tehnicile de redactare menționate în teorie, tehica tablourilor, și am folosit
detalii, pasaje descritive, portrete și procedee artistice pentru a dinamiza lectura reportajului și pentru a menține atenția ctitiorului.
De asemenea, tot pentru a dinamiza lectura și pentru -l ajuta pe cititor să înțeleagă mai bine
contextul, am utilizat fotografii și ilustrații.

24
Bibliografie
Cărți
Agnès, Yves, Introducere în jurnalism , editura Polirom, 2011
Brăescu, Maria, Dicționar francez -român; român- francez , Niculescu, București, 2003
Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare , editura Polirom, 1999
Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass -media , editura Polirom, 2007
Coman, Mihai (coord.), Manual de jurnalism, Te hnici fundamentale de redactare , volumul II,
editura Polirom, 2001
Dicționarul Explicativ al Limbii Române
Preda, Sorin, Jurnalismul cultural și de opinie , editura Polirom, 2006
Roșca, Luminița, Formarea identității profesionale a jurnaliștilor , editura Tr itonic, 2009
Roșca, Luminița, Producția textului jurnalistic , editura Polirom, 2004
Roșca, Luminița, Reportajul -Manual de Jurnalism / coord. Mihai Coman, editura Polirom,
2009
Roșca, Luminița, Surugiu, Romina (coord.), Producția unei reviste . Strategii editoriale în
presa specializată, editura Universității din București, 2007

Surse WEB

Codul Deontologic al Jurnalistului eliberat de Convenția Organizațiilor de media,
www.paginademedia.ro , disponibil la http://www.paginademedia.ro/2010/05/codul –
deontologic -al-jurnalistului- elaborat -de-conventia -organizatiilor- de-media/ , accesat la data:
18.05.2015 Cristea, Alin, HOTREPORTER: Căminul Felix – aniversare 20 de ani,
www.hotnews.ro ,
disponibil la http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima -or-31-1-20-19/copiii -de-la-caminul -felix-
au-propria -brutarie -si-ferma -de-lapte -foto–107442.html?mobile=no
Giuclea, Cristina, FEATURES: Campioana fiecărui punct, www.decatorevista.ro , disponibil
la http://features .decatorevista.ro/simona -halep , accesat la data 6.05.2015
Guțu, Dinu, MUSAFIRI: Ce facem cu doamna Iordache, www.casajurnalistului.ro , disponibil
la http://musafiri.casajurnalistului.ro/ce -facem -cu-doamna -iordache/ , accesat la
data:11.05.2015 Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata 2014,
www.dreptonline.ro , disponibil la
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_protectiei_copilului.php , accesat la data
15.05.2015 Moisil, Oana,
www.casajurnalistului.ro , disponibil la http://casajurnalistului.ro/un -boschetar –
cuminte/ , accesat la data 10.05.2015
Pătrățeanu, Elena, MUSAFIRI: Două zile în orașul sirienilor fugiți de acasă,
www.casajurnalistului.ro , disponibil la http://musafiri.casajurn alistului.ro/doua -zile-in-orasul –
sirienilor- fugiti -de-acasa/ , accesat la data: 11.05.2015

25
Stănescu, Manuel, Armata română în Cehoslovacia, www.historia.ro , disponibil la
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/armata -romana -cehoslovacia , accesat la
data 10.05.2015
Totrean, Adriana, ȘTIRI: Copiii de la Căminul Felix au propria brutărie și fermă de lapt,
www.ebihoreanul.ro , disponibil la http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima -or-31-1-20-
19/copiii -de-la-caminul -felix-au-propria -brutarie -si-ferma -de-lapte -foto–
107442.html?mobile=no , accesat la data 15.05.2015, accesat la data 15.05.2015
Vasile, Sorina, FEATURE: Sărăcia este o boală mintală, www.casajurnalistului.ro ,
disponibil la http://casajurnalistului.ro/saracia -este-o-boala -mintala/ , accesat la data 6.05.2015
ANEXE:
Reportajul „Părinți pentru orfani, un exemplu de dragoste și sacrificiu”