ANLIZĂ FINANCIARĂ LA S.C APASERV SATU MARE S.A INTRO DUCERE………………………………………………………………… ……………………9 CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE… [624306]

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
7

CUPRINS

ANLIZĂ FINANCIARĂ LA S.C APASERV SATU MARE S.A
INTRO DUCERE………………………………………………………………… ……………………9
CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE S.C APASERV SATU MARE
S.A……………………………………………………………………………………… ……..……10
1.1 Prezentarea generală a S.C Apaserv Satu Mare S. A…………………………… ..……..10
1.2 Despre Apaserv Satu Mare…………………………………………………………………….. ……………10
1.3 Obiect de activitate………………………………………………………………………………… …………..11
CAPITOLUL 2 – BAZELE TEORETICE ALE ANALIZEI FINANCIARE….. ……………….. ………..11
2.1 Necesitatea analizei financiare în cadrul unei firme………… ………….. …………….. …………..11
2.2 Instrumentul analizei financiare…………………………………………………………… ……… ………12
2.3 Surse de date ale analizei financiare………………………………………………………………. …….13
2.4 Metodologia și procedeele specifice analizei financiare………………………………….. ……..14
2.5 Etapele analizei financiare………………………………………………………………………….. ………15
CAPITOLUL 3 – ANALIZA DIAGNOSTIC A SI TUAȚIEI FINANCIARE LA APASERV SATU
MARE …………………………………………………………………………………………………………….. …………….. .16
3.1 Studiul bilanțului……………………………………………………. …………………………………. ………16
3.2 Analiza Rentabilitații………………………………………………………………………………….. …….. 16
3.3 Analiza situației nete……………………………………………………….. ……………………….. ……….19
3.4 Analiza fondului de rulment………………………………………………………………………. ………..20
3.5 Analiza necesar ului de fond de rulment…………………… …………………… ……..22
3.6 Analiza trezoreriei……………………. …………………….. …………………………. ………….. …………23
3.7 Analiza solvabilitații și lichiditații……………………………………………………………… ………..24
3.8 Analiza riscului de faliment……………………………. …………………………………………… ……..31

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
8
3.9 Analiza fluxurilor de numerar (Cash flow)……………………………………………………. ………35
3.10 Conclizii……………………………………………………………………………… ..37
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………… ……38
OPIS……… …………………………………………………………………………………… ……39

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
9

INTRODUCERE

Prezenta lucrare are ca temă ,,Analiză financiară la S.C Apaserv Satu Mare S.A.
S.C Apaserv Satu Mare S.A este o societate care furnizează servicii publice de gospodărire
comunală și are ca obiect de activitate asigurarea necesarului de apă potabilă ,col ectarea apelor
uzate și epurarea acestora înainte de descărcare în emisar.
Analiza financiară ajută utilizatorii să înțeleagă cadrul metodologic al cunoașterii și folosirii
resurselor umane, materiale și financiare, precum și aspecte deosebit de important e pentru orice
entitate: producția, veniturile și cheltuielile, poziția și performanța financiară, fluxurile de trezorerie,
gestionarea potențialului intern.
Pentru a vedea care este situația financiară la Apaserv Satu Mare,am analizat principalii
factori determinanți pe anii 2012,2013,2014,2015 și anume:rentabilitatea,lichiditatea și
riscul.Alături de acești factori am întocmit contul de profit și pierdere,am determinat situația
netă,fondul de rulment,nevoia de fond de rulment,trezoreria netă și tabloul f luxurilor de numerar.
Pentru determinarea riscului de faliment a întreprinderii,am aplicat Modelul Altman pe cei 4
ani și am determinat funcția -scor pentru fiecare an în parte.
Toate concluziile au fost trase după întocmirea tabelelor cu datele necesare și după
consultarea graficelor rezultate.

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
10

CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA SOCIETAȚII COMERCIALE
S.C APASERV SATU MARE S.A

1.1 Prezentarea generală a S.C Apaserv Satu Mare S.A

S.C Apaserv Satu Mare S.A este o societate care furnizează servicii p ublice de gospodări re
comunală și are ca obiect de activitate asigurarea necesarului de apă potabilă ,colectarea apelor
uzate și epurarea acestora înainte de descărcare în emisar.
S.C Apaserv Satu Mare S.A este constituită ca persoană juridică română sub forma de
societate comercială pe acțiuni,funcționează în conformitate cu legislația în vigoare,pe bază de
gestiune proprie și autonomie financiară și s -a constituit pe durată nederminată.

1.2 Despre Apaserv Satu Mare

S.C Apaserv Satu Mare S.A s-a înfi ințat in anul 2004,prin hotărârea Consiliului
Municipal,fiind o societate comercială pe acțiuni.Acționarul majoritar al acestei societați este
Municipiul Satu Mare,iar restul acțiunilor sunt deținute de unitați administartiv -teritoriale din
județul Satu Ma re,membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Servicii în Sectorul
de Apă și Apă Uzată.
Începând cu anul 2007, Apaserv Satu Mare a devenit Operator Regional și asigură serviciile
publice de alimentare cu apă potabilă,colectare și epurare a apelor uzate pe teritoriul județului Satu
Mare.Infrastructura de apă și apă uzată acoperă un număr de 50 de unități administrativ -teritoriale și
are peste 60 de puncte de lucru.

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
11
1.3 Obiect de activitate

S.C Apaserv Satu Mare S.A asigură necesarul de a pă potabilă al localităților Satu Mare,
Odoreu, Carei, Tă șnad, Pă ulești, Urziceni, Berveni, Dorolț, Lazuri, Doba ,Moftinu M ic, respec tiv a
apelor industriale pentru activitățile industriale din municipiul Satu Mare care în procesul
tehnologic necesită apă d e calitate potabilă, colectează apele uzate menajere și industriale provenite
de la populație și a celor pluviale provenite de pe suprafața municipiului, respectiv epurarea lor
finală în stații de epurare.

CAPITOLUL 2 – BAZELE TEORETICE ALE ANALIZEI FINA NCIARE

2.1 Necesitatea analizei financiare în cadrul unei firme

Analiza financiară reprezintă o metodă de cercetare a fenomenelor și proceselor economice
din punct de vedere financiar pentru a descoperi cauzele care influențează pozitiv sau negativ
evoluția veniturilor,cheltuielilor și a rezultatelor financiare și întreprinde masurile necesare pentru
îmbunatațirea calitații serviciilor și creșterea gradului de rentabilitate a activitații.
În ultimii 20 de ani,analiza financiară s -a dezvoltat și se află într-o permanentă evoluție.Doi
dintre cei mai imprtanți factori care au dus la dezvoltarea și perfecțianarea analizei financiare sunt
dezvoltarea societaților pe acțiuni și creșterea rolului băncilor și instituțiilor financiare in economie.
Principalii uti lizatori ai analizei situațiilor financiare sunt:gestionarii, analiștii
financiari,organele fiscale și creditorii.Aceștia hotărăsc cu privire la cumpararea sau vînzarea de
titluri sau la acordarea sau refuzul unui credit.
Ca activitate practică,analiza fina nciară are un caracter permanent,deoarece prin
valorificarea informațiilor furnizate de sistemul și politicile contabile,se pot formula concluzii
asupra activității întreprinderii.
Analiza financiară ajută utilizatorii să înțeleagă cadrul metodologic al cu noașterii și folosirii
resurselor umane, materiale și financiare, precum și aspecte deosebit de importante pentru orice
entitate: producția, veniturile și cheltuielile, poziția și performanța financiară, fluxurile de trezorerie,
gestionarea potențialului i ntern.

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
12
2.2 Instrumentul analizei financiare

Analiza financiară folosește mijloace specifice și instrumente adaptate scopului
urmărit,astfel ajungându -se la diagnosticul financiar care este orientat spre rentabilitatea și riscurile
înreprinderii.
Term enul „diagnostic” a fost preluat din grecescul „diagnostikos” însemnând apt de a
cunoaște,astfel putem defini diagnosticu l financiar ca și o acțiune de recunoaște re a anumitor „boli”
dupa „simptomele” lor și descoperirea cauzei pentru „vindecarea” acesteia .
Diagnosticul financiar cuprinde trei etape esențiale:
A.Cercetarea simptomelor cu ajutorul mijloacelor de investigație;
B.Identificarea afecțiunii -diagnosticul propriu zis;
C.Enunțarea previziunii și recomandarea unei soluții.
Cu ajutorul diagnosticului financiar putem descoperii punctele tari si punctele slabe ale
întreprinderii și putem aprecia riscurile prezente și viitoare la care este supusa aceasta.
Rolul analizei financiare în atingerea obiectivelor diagnosticului financiar necesar diverșilor
utilizatori este prezentat in tabelul urmator:

Obiectivul Utilizatorul Analiza vizeaza Executantul
Credit bancar Banca Solvabilitatea Specialiștii bancii
creditoare
Credit inter –
întreprinderi Furnizorul Echilibrul financiar pe
termen scurt Departamentul
specializat al
furnizorului
Împrumut pe termen
lung Banca creditoare Echilibrul financiar pe
termen scurt + Planul
de finanțare
previzional Serviciile specializate
ale bancii creditoare
Introducere la bursa Acționarii Rentabilitatea Analiștii financiari

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
13
Privatizarea
întreprinderii Statul
Investitorii Situația financiara
actuală +
Rentabilitatea
potențială pentru
studiul de evaluare Cabinetele de audit;
Serviciile specializate
ale băncilor;
Specialiștii evaluatori

Tabelul 2.1 – Rolul analizei financiare în atingerea obiectivelor

Principalele axe ale analizei financiare pot fi reprezentate schematic sub forma unui triunghi.

Figura 2.1 – Axele analizei financiare
Unde:
Rentabilitatea este reprezentată de plusul de valoare obținut prin performanțele obținut e de
întreprindere.
Lichiditatea reprezintă disponibilitatea numerarului în viitorul apropiat după ce au fost luate
în calcul obligațiile financiare din acea perioadă.
Riscul este în strânsă legătură cu rentabilitatea deoarece aceasta nu se poate aprecia d ecât în
funcție de risc.

2.3 Surse de date ale analizei financiare

Pentru realizarea unui diagnostic financiar care sa permita stabilirea unor previziuni și
adoptarea unor decizii,avem nevoie de date și informații care provin din situațiile financiare al e
întreprinderii.Analiza financiară efectuată in scopul relizarii diagnosticului financiar trebuie sa
înceapă cu adunarea mai multor informații cum ar fi:
 Informații generale pe plan economic,fiscal și monetar; Rentabilitate
Lichiditate Risc

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
14
 Informații de ordin juridic și economic asupr a întreprinderii;
 Informații asupra sectorului de care aparține întreprinderea.
Patrim oniul unei întreprinderi este asigurat de contabilitatea generală care ofera informațiile
necesare analizei financiare prin situațiile financiare anuale care cuprind urma toarele documente:
1.Bilanțul contabil;
2.Contul de profit și pierdere;
3.Situația modificarii capitalurilor proprii;
4.Situația fluxurilor de numerar;
5.Politici contabile și note explicative.
Bilanțul este documentul contabil care arata situația patrimon ială si financiară a
întreprinderii la un moment dat.În el se regăsesc resursele de care dispune întreprinderea la o
anumită dată indicând rezultatul pe care l -a obținut aceasta în cursul exercițiului financiar.
Contul de profit și pierdere reflecta capaci tatea întreprinderii de a genera profit prin
utilizarea resurselor existente,stabilindu -se astfel gradul de eficiență în utilizarea noii resurse.
Situația modificarii capitalurilor proprii permit analiza capacitații de menținere a capitalului
și a rezultat ului final(profitul sau pierderea).
Situația fluxurilor de numerar oferă informații despre capacitatea întreprinderii de a genera
numerar și modul de utilizare a acestuia.
Notele explicative și politicile contabile prezinta informații despre bzele de întoc mire a
situațiilor financiare și politicile contabile adoptate.

2.4 Metodologia și procedeele specifice analizei financiare

Pentru cunoașterea situației financiare a întreprinderii și a-i înțelege evoluția ,analiza
financiară folosește o serie de mijloac e specifice adaptate scopului urmarit de utilizatorul
diagnosticului financiar.
Treptele metodologice ale analizei sunt urmatoarele:
1. Compararea indicatorilor sau a rezultatelor ,
2. Descompunerea indicatorilor sau a rezultatelor,

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
15
3. Stabilirea influenței factoril or,
4. Generalizarea rezultatelor.
Concluziile analizei trebuie sa fie bazate pe calcule clare și corecte,sa fie
obiective,concrete,logice în conținut și fără contradicții astfel încât sa permita generalizarea.Pe
lânga concluzii,trebuie impuse masuri pentru înlaturarea cauzelor care au dus la rezultatele negative
sau pentru îmbunatațirea performanțelor.
În trecut,în analiza financiară au fost desemnate doar metode de examinare a documentelor
care vizau elaborarea contului de rezultate și a bilanțului.În prez ent analiza financiară utilizează o
multitudine de metode și procedee î n scopul atingerii obiectivelor,cum ar fi:
Metoda analizelor specifice – care utilizează diferite metode adaptate anumitor situații în
funcție de scopul urmărit:analiza de flux,studiul lichiditații -solvabilitații,analiza
rentabilitații,calculul levierelor,riscul de faliment.
Compararea situațiilor financiare – permite utilizatorilor să compare iformațiile din conturile
anuale în timp pentru a extrage tendința privind poziția financiară și performanțele întreprinderii.
Metoda de analiză prin rate – desemnează un raport economic sau financiar semnificativ
între două posturi sau grupe de posturi din bilanț și din contul de rezultat.Raportul poate fi exprimat
în număr de zile,ani sau proc ente sub formă de coeficient.
Utilizarea instrumentului informatic – utilizatorul poate sa își ușureze munca folosind acest
instrument pentru:stocarea datelor,calculul ratelor,elaborarea previziunilor cu privire la situația
financiară și efectuarea simulă rilor.

2.5 Etapele analizei financiare

Pentru efectuarea unei analize financiare ample care sa ducă la un diagnostic financiar corect
trebuie urmați câțiva pași importanți:
Pasul 1 – Etapa preliminară
Pentru a ne face o idee despre întreprindere trebu ie să avem câteva informații cu privire
la:sectorul de activitate,evoluția cifrei de afaceri în ultimii 3 -5 ani,datorii,rentabilitate și gradul de
îndatorare.
Pasul 2 – Examinarea situației financiare
Acest pas presupune:anliza contului de rezultat(pune î n evidență solduri cu privire la
activitatea economică),analiza bilanțului financiar(vizează evoluția structurii și situația echilibrelor

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
16
financiare) și studiul tabloului fluxurilor de numerar(unde sunt evidențiate investițiile și distribuirea
profitului n et).
Pasul 3 – Formularea diagnosticului financiar
La acest pas se vor formula punctele tari și punctele slabe ale firmei, se va ține cont de
cererea de credite pe termen scurt și lung,achiziția de acțiuni și noile investitii.
Dupa citirea rezultatelor an alizei financiare se vor formula ipotezele bazate pe informații
economice -financiare în scopul efectuării unor previziuni prin extrapolarea trecutului,care poate
duce la diferite decizii cu privire la situația financiară a firmei.

CAPITOLUL 3 – ANALIZA D IAGNOSTIC A SITUAȚI EI FINANCIARE LA
APASERV SATU MARE

3.1 Studiul bilanțului

Pentru a putea elabora un diagnostic financiar care să permită măsurarea rentabilitații
economice,a capitalurilor investite și a capitalurilor proprii ,analiza financiară parcu rge câteva etape
care presupun cercetarea informațiilor necesare în vederea stabilirii diagnosticului corect.Scopul
principal este acela de a identifica problema și de a aplica măsuri astfel încât firma să funcționeze in
condiții bune cât mai mult timp.
Bilanțul reprezintă un document contabil de sinteză î n care sunt prezentate elemente de
activ, datorii le si capital urile proprii ale unei firme la un anumit moment, acesta fiind un raport
static .Bilanțul este asemă nat cu o fotografie făcută la un moment da t, care,indiferent de forma de
prezentare trebuie să ofere răspuns la întrebări specifice persoanei care efectuează analiza.

3.2 Analiza Rentabilitații

Prin rentabilitate se poate observa capacitatea firmei de a obține profit,ceea ce reflecta
perform anța acesteia.Obiectivul principal al oricărei firme este acela de a obține profit pentru
asigurarea propriei dezvoltări.Rentabilitatea unei afaceri rezulta din comensurarea efectelor
concretizate în venituri cu eforturile depuse reflectate în cheltuielile aferente.

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
17
Analiza rentabilității se realizează pe baza datelor din contul de profit și pierdere care se
întocmește cu ajutorul bilanțului .Acesta cuprinde ansamblul fluxurilor patrimoniale ce permit
creșterea bogației plecând de la ansamblul veniturilor ș i cheltuielilor.Soldul net al contului reflectă
performanța întreprinderii și capacitatea ei de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea
resurselor existente.
Rezultatele din contul de profit și pierdere al S.C Apaserv Satu Mare S.A sunt redat e in
Tabelul 3.1.
Nr.crt Venituri, cheltuieli și
rezultate Exercițiul financiar
2012 2013 2014 2015
1 Venituri din exploatare 38.435.902 43.663.886 53.359.352 54.003.575
2 Cheltuieli din exploatare 37.180.659 40.749.985 45.948.602 44.498.330
3 Rezultat din exploatare(1 -2) 1.255.243 2.913.901 7.410.750 9.505.245
4 Venituri financiare 22.167 20.881 39.716 71.137
5 Cheltuieli financiare 64.824 5.867 5.752 262.266
6 Rezultat financiar(4 -5) -42.657 15.014 33.964 -191.129
7 Rezultat curent(3+5) 1.320 .067 2.919.768 7.416.502 9.767.511
8 Venituri extraordinare 2.436 0 0 0
9 Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0
10 Venituri totale(1+4+8) 38.460.505 43.684.767 53.399. 068 54.074.712
11 Cheltuieli totale(2+5+9) 37.245.483 40.755.852 45.954.354 44.760.596
12 Rezultat brut(10 -11) 1.215.022 2.928.915 7.444.714 9.314.116
13 Impozit pe profit 193.172 422.406 1.268.843 1.383.570
14 Rezultat net(12 -13) 1.021.850 2.506.509 6.175. 871 7.930.546
Tabelul 3.1 – Contul de profit și pierdere
Evolutia rezultatului net a l exercitiului e ste reprezentata in figura 3.1

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
18

Figura 3.1 – Evolutia rezultatului net al exercitiului
Analiza rezultatelor înscrise în contul de profit și pierdere din Tabelul 1 duce la urmatoarele
concluzii:
1.Rezultatul din exploatare (profit) a cresc ut semnificativ din cauză că firma a avut cheltuieli de
exploatare aproximativ constante pe cei 4 ani,în timp ce veniturile din exploatare au crescut de la an
la an.
2.Rezultatul financiar(pierdere) a crescut în 2013 și 2014 ca urmare a creșterii venituril or financiare
și a scăderii majore a cheltuielilor financiare.
3.Rezultatul curent(profit) a cunoscut o creștere continuua în cei 4 ani,datorita creșterii majore a
rezultatului din exploatare.
4.Lipsa rezultatului extraordinar a permis egalitatea dintre re zultatul curent și rezultatul brut ,care a
crescut,fiind consecința creșterii veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale.
5.Rezultatul net(profit) a crescut mai puțin decât rezultatul brut,din cauza creșterii impozitului pe
profit.

1,021,850 2,506,509 6,175,871 7,930,546
2012 2013 2014 2015Rezultatul net al exercitiului

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
19
3.3 Analiza situației nete

Situația netă exprimă valoarea contabilă a drepturilor pe care le posedă proprietarii asupra
întreprinderii.Aceasta trebuie să fie suficientă pentru a asigura funcționarea și independența
financiară a firmei.
SN=Active – Datorii totale
Situația netă este un indicator relevant care exprimă valoarea activului realizabil la un
moment dat și se calculează punând față în față bunurile și datoriile de aceeași scadență.
Pe baza bilanțului financiar,situația netă se determină astfel:
SN=Tota l active – Datorii totale – Venituri în avans = Capitaluri proprii (rel.3.1)
Calculul SN la Apaserv Satu Mare
Total active 2012 = 10.633.048+24.455.125+3.623 = 35.091.796 mii lei
Total active 2013 = 26.062.724+29.233.485+22.497 = 55.318.706 mii l ei
Total active 2014 = 67.212.294+87.401.248+37.887 = 154.651.429 mii lei
Total active 2015 = 293.015.424+87.794.160+100.790 = 380.910.374 mii lei
Datoriile totale și veniturile în avans au fost luate direct din bilanț.
SN 2012 = 35.091.796 -6.677.437 -16.231.388 = 12.182.971 mii lei
SN 2013 = 55.318.706 -13.428.954 -33.919.594 = 7.970.158 mii lei
SN 2014 = 154.651.429 -11.606.132 -122.092.739 = 20.952.558 mii lei
SN 2015 = 380.910.374 -47.671.050 -303.119.124 = 30.120.200 mii lei
Rezultatele obținute sunt prezentate în Tabelul 3.2
Nr. Crt. Indicatori (mii lei) Exercitiu financiar
2012 2013 2014 2015
1 Total active 35.091.796 55.318.706 154.651.429 380.91 0.374
2 Datorii totale 6.677.437 13.428.954 11.606.132 47.671.050
3 Venituri în avans 16.231.388 33.919.594 122.092.739 303.119.124
4 Situația netă (SN) 12.182.971 7.970.158 20.952.558 30.120.200
Tabelul 3.2 – Situația netă

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
20

Figura 3.2 – Evoluția situ ației nete
Concluzie: Di n datele prezentate în Tabelul 3.2 putem observa o s ituatie neta pozitivă și crescătoare
ceea ce înseamna că valoarea întreprinderii este maximizată. Creșterea situației nete are ca efect
creșterea rentabilitații și a independenței f inanciare.

3.4 Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată și utilizată pentru
finanțarea activității curente de exploatare.Când sursele permanente sunt mai mari decât necesitațile
permanente d e alocare a fondurilor bănești,întreprinderea dispune de un fond de rulment (FR)
Fondul de rulment poate fi stabilit pe baza bilanțului financiar în doua moduri:
1. FR = Capitaluri Permanente -Nevoi Permanente(Active imobilizate nete ) (rel.3.2)
2. FR = Activ Circulant Net -Datorii mai mici de un an (rel.3.3)
Calculul Fondului de rulment la Apaserv Satu Mare cu relația 3.2
Anul 2012
Capitaluri Permanente = 12.182.971+9.760.245 = 21.943.216 mii lei
Nevoi Permanente = 10.633.048 mii lei
FR = 21.943.216 -10.633.048 = 11.310.168 mii lei
Anul 2013

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
21
Capitaluri Permanente = 14.647.595+27.448.451 = 42.096.046 mii lei
Nevoi Permanente = 26.062.724 mii lei
FR = 42.096.046 -26.062.724 = 16.033.322 mii lei
Anul 2014
Capitaluri Permanente = 20.826.466+115.621.596 = 136.448.062 mii lei
Nevoi Permanente = 67.212.294 mii lei
FR = 136.448.062-67.212.294 = 69.235.768 mii lei
Anul 2015
Capitaluri Permannente = 29.914.011+302.317.001 = 332.231.012 mii lei
Nevoi Perman ente = 293.015.424 mii lei
FR = 332.231.012-293.015.424 = 39.215.588 mii lei

An 2012 2013 2014 2015
FR (mii lei) 11.310.168 16.033.322 69.235.768 39.215.588

Tabelul 3.3 – Fondul de Rulment

Figura 3.3 – Evoluția fondului de rulment

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
22
FR > 0 , Act iv circulant net > Datorii pe termen scurt => Perspectivă favorabilă întreprinderii sub
aspectul lichiditații sale.
Principala cauză a fondului de rulment pozitiv este aceea că,capitalurile proprii au crescut de
la un an la altul ceea ce înseamnă că între prinderea are o masură de siguranță pentru finanțarea
activelor circulante.

3.5 Analiza necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment exprimă un decalaj între fluxuri și se determină ca diferență
între utilizări și resurse ,diferență ce corespunde acelei părți necesare pentru ciclul de exploatare
care nu a fost finanțată de resursele generate de acest ciclu și trebuie acoperită de finanțări
complementare.
Structura necesarului de fond de rulment cuprinde stocurile a căror valoare încorpo rează
cheltuielile de fabricație și creanțele.Din suma acestor component se scad datoriile care corespund
decalajelor între încasări și plăți.
NFR = Nevoi temporare – Resurse temporare (rel.3.4)
Daca nevoia de fon d de rulment este pozitivă (NFR > 0) ,există un surplus de nevoi
temporere în raport cu resursele temporare.
În cazul nostru,nevoia de fond de rulment este negativă (NFR < 0) , ceea ce înseamnă ca
avem un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile corespunzătoare sau necesități temporare
mai mici decât sursele temporare posibile de mobilizat.
Elemente de calcul 2012 2013 2014 2015
NFR=Nevoi temporare -Resurse
temporare
(+)Active circulante 15.952.022 19.985.605 69.804.346 67.723.836
(-)Disponibilitati 7.390.525 9.165.385 16.217.770 18.675.369
(-)Investitii pe termen scurt 0 0 0 36.967
(+)Cheltuieli in avans 3.623 22.497 37.887 100.790
Nevoi temporare 8.565.120 10.842.717 53.624.463 49.112.290
(+)Datorii pe termen scurt 6.677.437 6.204. 930 10.201.824 14.471.050

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
23
(-)Venituri in avans 16.231.388 33.919.594 122.092.739 303.119.124
(-)Credite de trezorerie 0 0 0 0
Resurse temporare (-)9.553.951 (-)27.714.664 (-)111.890.915 (-)288.648.074
Necesar de fond de rulment (NFR) (-)18.119.071 (-)38.557.381 (-)165.515.378 (-)337.760.364
Tabelul 3.4 – Determinarea necesarului fondului de rulment la Apaserv Satu Mare
Concluzie : Un necesar de fond de rulment negativ, reflect ă un excedent de resurse curente, ca
urmare a cre șterii vitezei de rotație a a ctivelor curente, concomitent cu existen ța unor datorii
exigibile în condi ții avan tajoase pentru întreprindere.

3.6 Analiza trezoreriei

Trezoreria netă (TN) se poate determina ca și diferență dintre fondul de rulment și nevoia de
fond de rulment.Aceast a se poate calcula în două moduri:
1. TN = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment (rel.3.5)
2. TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie (rel.3.6)
Am calculat trezoreria neta la Apaserv Satu Mare cu relația 1 ,iar rezultatele obținute se
gasesc în Tabelul 3.5.
An 2012 2013 2014 2015
FR (mii lei) 11.310.168 16.033.322 69.235.768 39.215.588
NFR (mii lei)( -) 18.119.071 38.557. 381 165.515.378 337.760.364
TN (mii lei) 29.429.239 54.590.703 234.751.146 376.975.952
Tabelul 3.5 – Trezoreria netă
Orice modificare a fondului de rulment sau a nevoii de fond de rulment se reflectă în
trezoreria netă.Aceasta reprezintă soldul disponib ilitaților resurselor financiare pe termen scurt .Din
calculele efectuate reiese ca Apaserv Satu Mare are suficiente resurse pe termen scurt,acestea
crescând de la un an la altul.

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
24
3.7 Analiza solvabilitații și lichiditații

Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii de a face față scadențelor pe termen lung
și mediu și depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadențe și de cheltuielile financiare.
Efectul de levier financiar (ELF) exprimă efectul îndatorării asupra renta bilitații capitalu rilor
proprii,care poate însemna și riscul întreprinderii îndatorate de a nu putea face față
angajamentelor,afectându -i solvabilitatea.
Menținerea solvabilitații este condiționată de sincronizarea ritmului încasărilor de fonduri
legate de transformarea în monedă a activelor ajunse la maturitate și ritmul plăților imperative
legate de lichiditatea datoriilor ajunse la scadență.
Aprecierea solvabilitații se poate realiza prin compararea lichiditații activului și
exigibilitatea pasivului din care rezultă sit uația netă sau:
1.Activul net contabil: ANC=Total activ -Total datorii (rel.3.7)
2.Rata solvabilitații patrimoniale : Rsp=
(rel.3.8)
Valoarea minimă trebuie să se încadreze între 0,3 și 0,5 , peste 0,5 reflectă o situație
normală.
3.Rata solvabilitații generale : Rsg=
=
=
+1=
+1 (rel.3.9)
Unde:
= Gradul de autonomie financiara sau
4. Rsg1 =
> 1 sau (rel.3 .10)
5. Rsg2 =
(rel.3 .11)
6. Rata îndatorării totale: Rd =
= LF (levierul financiar) (rel.3 .12)
7. Rata îndatorării pe termen lung: Rdtl =
(rel.3 .13)
8. Capacitatea de îndatorare: Cd =
(rel.3 .14)
9. Capacitatea de rambursare: Cr =
(rel.3 .15)
Valoarea minima trebui e sa fie 0,25.

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
25
10. Rata cheltuielilor financiare: Rcf =
sau (rel.3 .16)
11. Rcf1 =
(rel.3 .17)
Această rată nu trebuie să depășească 3%,ceea ce face întreprinderea vulnerabilă și o expune
riscului de insolvabilitate.
Putem afirma că întreprinderea este într -o situație satisfăcătoare atunci când își poate achita
datoriile la data scadenta. Dacă solvabilitatea vizează aptitudinea întreprinderii de a -și regla
datoriilepe termen mediu și lung,gradul de lichiditate exprimă calitatea echilibrului financiar al
întreprinderii pe termen scurt.
Lichiditatea reflectă capacitatea întreprinder ii de a transforma rapid activele circulante în
disponibilitaăți.Putem spune că o întreprindere este lichidă atunci când resursele obținute din
operațiunile curente ale exercițiului îi furnizează suficiente disponibilități pentru a face față
scadențelor pe termen scurt.
Lichiditatea bilanțului se referă la faptul că activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1
an,ceea ce înseamnă că întreprinderea este ferită de faliment pe termen scurt.Lichiditatea rezultă din
comparația între activele lichide și pa sivul exigibil și se reflectă în fondul de rulment financiar.
1. FRF = Active circulante – Datorii curente ( termen scurt ) (rel.3 .18)
2. Rata lichidității generale: Rlg =
, (rel.3 .19)
exprimă gradul de lichidita te potențială.
Valorile supraunitare ale ratei arată o lichiditate satisfăcătoare.
3. Rata lichiditații reduse: Rlr =
, (rel.3 .20)
reflectă capacitatea de rambursare a dato riilor pe termen scurt.
Valoarea optimă trebuie să fie peste 0,5 în cazul unei lichidități normale.
4. Rata lichiditații imediate: Rli =
(rel.3 .21)
Această rată se mai numește și rată de tre zorerie și trebuie ca valoarea minimă să fie
cuprinsă între 0,2 și 0,3.
Pentru Apaserv Satu Ma re am calculat activul net contabil și următoarele rate:
=28.414.359
=49.113.776

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
26
=42.309.969
=82.174.696

Rata solvabilității patrimoniale
=
=1,82
=
=2,16
=
=1,79
=
=0,62

Rata solvabilității generale
În anul 2012 nu au fost înregistrate datorii pe termen lung.
=
=26,79
=
=14,83
=
=0,90

Rata îndatorării totale
=
=0,54
=
=0,46
=
=0,55
=
=1,59

Rata îndatorării pe termen lung

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
27
=
=0
=
=0,03
=
=0,06
=
=1,10

Capacitatea de îndatorare
=
=1
=
=0,96
=
=0,93
=
=0,47

Capacitatea de rambursare
=
=0,15
=
=0,37
=
=0,53
=
=0,16

Rata cheltuielilor financiare
=
=0,05
=
=0,002
=
=0,0007

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
28
=
=0,027

I. Indicatori de lichiditate
1.Lichiditatea generală: Lg =
(rel.3 .22)
2.Lichiditatea imediată: Li =
(rel.3 .23)
II. Indicatori de risc
1.Gradul de îndatorare =
*100 (rel.3 .24)
2.Acoperirea dobânzilor =
(rel.3 .25)
III.Indicatori de activitate
1.Viteza de rotație a stocurilor =
(rel.3 .26)
2.Număr de zile de stocare =
*365 (rel.3 .27)
3.Viteza de rotație a debitelor clienți =
*365 (rel.3 .28)
4.Viteza de rotație a creditelor furnizori =
(rel.3 .29)
5.Vitez a de rotație a activelor imobilizate =
(rel.3 .30)
6.Viteza de rotație a activelor totale =
(rel.3 .31)
IV.Indicatori de profitabilitate
1.Rentabilitatea capitalului angajat =
*100 (rel.3 .32)
2.Marja brută din vânzări =
*100 (rel.3 .33)

Pe baza bilanțului celor patru ani am calculat următorii indicatori :
I. Indicatori de lichiditate

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
29
1.Lichiditatea generală
=
=3,66
=
=4,71
=
=8,56
=
=6,06

2.Lichiditatea imediată
=
=3,49
=
=4,69
=
=8,43
=
=5,97

II. Indicatori de risc
1.Gradul de îndatorare
În anii 2012,2013 nu au fost înregistrate împrumuturi
=
100=2,4
=
100=110

III. Indicatori de activitate
1.Viteza de rotație a activelor imobilizate
=
=3,42
=
=1,59

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
30
=
=0,74
=
=0,17

2.Viteza de rotație a activelor totale
=
=3,10
=
=1,58
=
=0,73
=
=0,17

IV. Indicatori de profitabilitate
1.Rentabilitatea capitalului angajat
=
100=0,99
=
100=19,27
=
100=33,29
=
100=14,70

Rezultatele au fo st înscrise în tabelul următor:
Nr.crt Indicatori 2012 2013 2014 2015
1 Activ net contabil 28.414.359 49.113.776 42.309.969 82.17 4696
2 Rata solvabilității patrimoniale 1.82 2.16 1.79 0.62
3 Rata solvabilității generale
26.79 14.83 0.9
4 Rata îndatorării totale 0.54 0.46 0.55 1.59
5 Rata îndatorării pe termen lung 0 0.03 0.06 1.1
6 Capacitatea de îndatorare 1 0.96 0.93 0.47
7 Capacitatea de rambursare 0.15 0.37 0.53 0.16
8 Rata cheltuielilor financiare 0.05 0.002 0.0007 0.027

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
31
Indicatori de lichiditate
1 Lichiditatea generală 3.66 4.71 8.56 6.06
2 Lichiditatea imediată 3.49 4.69 8.43 5.97
Indicatori de risc
1 Gradul de îndatorare (%) 0 0 2.4 110
Indicatori de activitate
1 Viteza de rotație a activelor
imobilizate 3.42 1.59 0.74 0.17
2 Viteza de rotație a activelor totale 3.1 1.58 0.73 0.17
Indicatori de profitabilitate
1 Rentab ilitatea capitalului angajat
(%) 0.99 19.27 33.29 14.7
Tabelul 3.6 – Analiza solvabilității și lichidității
Concluzii:
1.Din datele înscrise în tabel reiese că aven un activ net con tabil pozitiv și în creștere și că există
solvabilitatea necesară pentru a coperirea datoriilor din active le nete.
2.Ratele de solvabilitate patrimonială și generală au valori peste limitele admise ceea ce reflectă un
echilibru financiar bun pe termen lung.Exceptie făcând anul 2015 când,din cauza investițiilor
masive au crescut s emnificativ datoriile pe termen lung ceea ce a dus la scăderea sub limita de 1 a
ratei de solvabilitate generală.
3.Capacitatea de rambursare din anii 2012 și 2015 nu sunt în limitele normale .

3.8 Analiza riscului de faliment

Analiza performanței con stituie, fără îndoială, un aspect esențial al diagnosticului financiar,
dar concluziile sunt adesea incomplete dacă nu se ia în considerare celălalt aspect al analizei
financiare – riscul.Noțiunea de risc are semnificație atunci când se prefigurează viitor ul pornind de
la semnalele oferite de analiza situației trecute.
Conceptul de risc apare în strânsă legătură cu strategia financiară a întreprinderii,fiind legat
de costul capitalului.Riscul de capital este format din două componente: riscul de exploatare și
riscul financiar.
Riscul de exploatare se apreciază pe baza coeficientului levierului de exploatare și măsoară
sensibilitatea rezultatului exploatării la variația vânzărilor.Acesta este legat de prezența cheltuielilor
fixe în totalul cheltuielilor de exploatare.

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
32
Riscul financiar se apreciază prin coeficientul levierului financiar și măsoară sensibilitatea
rezultatului current la variația rezultatului din exploatare.Acesta decurge din prezența cheltuielilor
ce remunerează datoriile.
Cumularea riscului economic cu riscul financiar prin intermediul coeficientului levierului
total,permite evaluarea riscului global economic si financiar. Evaluarea completă a stabilitații
întreprinderii și a posibilității de a înregistra pierderi ,până la riscul de faliment,s e poate realiza prin
intermediul indicatorilor ce exprimă calitatea activității economico -financiare:
1.Solvabilitatea patrimonială exprimă gradul în care capitalurile proprii asigură acoperirea
obligațiunilor pe termen lung și a creditelor prin elemente p atrimoniale.Aceasta trebuie să aibă
valori de peste 0,3 și o evoluție ascendentă.
2.Lichiditatea exprimă capacitatea de achitare la termen a obligațiunilor pe termen scurt din
resursele bănești disponibile.Aceasta trebuie să aibă valori supraunitare.
3.Trez oreria reprezintă partea care rămâne din resursele stabile după ce au fost finanțate
imobilizările și necesarul de fond de rulment.
4.Rata rentabilitații financiare exprimă capacitatea întreprinderii de a obține profit net prin utilizarea
capitalurilor pro prii.
Falimentul unei întreprinderi poate fi dat de numeroase cauze printre care și :reducerea de
activitate,probleme specifice de trezorerie,de management,reducerea marjelor și ratelor de
rentabilitate,reducerea piețelor de desfacere, ș.a.
Pentru analiza riscului de faliment la Apaserv Satu Mare am folosit Modelul Altman.
,,Acesta a fost elaborate în anul 1968 în Statele Unite ale Americii,fiind prima funcție -scor care a
permis anticiparea a 75 din falimente cu 2 ani înaintea producerii lor.” Modelul are următoarea
expresie:
Z=6,56 +3,26 +3,72 +1,05 (varianta actualizată și revizuită) (rel.3 .34)

Unde:
=

=

=

=

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
33

Pasul următor va fi calculul funcției -scor Z pentru cei patru ani:

Anul 2012
=
=0,09
=
=0,08
=
=0,10
=
=1,82
=6,56 0,09+3,26 0,08+3,72 0,10+1,05 1,82=3,13
Anul 2013
=
=0,003
=
=0,09
=
=0,11
=
=2,16
=6,56∙0,003+3,26∙0,09+3,72∙0,11 +1,05∙ 2,16=2,99
Anul 2014
=
=0,02
=
=0,08
=
=0,10
=
=1,79
=6,56∙0,02+3,26∙0,08 +3,72∙0,10 +1,05∙ 1,79=2,64

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
34
Anul 2015
=
=0,04
=
=0,02
=
=0,03
=
=0,64
=6,56∙0, 04+3,26∙0,02+3,72∙0,03 +1,05∙ 0,64=1,11
Evaluarea riscului de fa liment se face în funcție de scorul obținut,astfel:
o Dacă Z 2,6 – Firma este solvabilă
o Dacă 1,1 Z 2,6 – Firma are dificultăți financiare
o Dacă Z 1,1 – Falimentul firmei este iminent

Figura 3.4 – Evoluția funcției scor
Concluzii:
 În anii 2012,2013 ș i 2014 Apaserv Satu Mare a obținut o valoare a funcției -scor de peste 2,6
ceea ce înseamnă ca întreprinderea era solvabilă în acea perioadă,adică era capabilă să își
plătească datoriile față de creditori la data scadentă.
2012 2013 2014 2015 3.13 2.99 2.64 1.11 Evolu ția funcției -scor
An Z

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
35
 Începând cu anul 2014,funcția -scor a scazut treptat,ajungând în anul 2015 la valoarea 1,11
ceea ce înseamnă că întreprinderea a fost în pragul falimentului.Această scădere a funcției –
scor s -a datorat investițiilor massive în infrastructura de apă.
 ,,În prezent, S.C. APASERV SATU MARE S.A. are în derulare un program de investiții de
102 milioane de Euro, intitulat ”Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată
în județul Satu Mare”, cofinanțat din Fondul de Co eziune al Uniunii Europene prin
Programul Operațional Infrastructu ră Mare (POIM) 2014 -2020, prin care: se vor construi
180,3 km de rețele de canalizare, se vor reabilita 27,6 km de rețele de canalizare, se vor
construi și reabilita 78,6 km de rețele de apă, se vor construi și reabilita 5 stații de epurare,
36 stații de p ompare a apelor uzate și 4 stații de tratare a apei, se vor reabilita 27,3 km de
rețele de apă și se vor realiza și reabilita 20 foraje. ”

3.9 Analiza fluxurilor de numerar (Cash flow)

Cash flow -ul sau plusul real al întreprinderii reprezintă diferenta dintre încasarile și plățile
curente ale unei întreprinderi, pe o perioadă specifică de timp. Fară un cash flow atent gestionat, nu
putem avea ră spunsuri privind solvabi litatea si lichiditatea firmei ș i, de aici, gradul de rentabilitate.
Cazurile de falime nte spectaculoase din economia mo ndială sunt o dovadă ca nu î ntotdeaun a este
suficient sa vinzi mult ș i bine.
Situația fluxurilor de numerar , oferă informații referitoare la gradul în care activitățile
întreprinderii degajă fluxuri de numerar,ele fiind s tructurate pe trei categorii:
 Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare
 Fluxuri de numerar din activitatea de investiții
 Fluxuri de numerar din activitatea de finanțare
Tabloul fluxurilor de numerar la Apaserv Satu Mar e sunt prezentate în Tabelul 3.7

Denumirea fluxurilor 2012 2013 2014 2015
Fluxuri de numerar din activități de exploatare
1.Încasări din vânzarea de bunuri și
prestări servicii 36455593 41469254 5014 5853 51372440
2.Încasări din onorarii,comisioane ș.a 1006828 1126901 3213499 2631135

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
36
venituri
3.Plăți în numerar către furnizori de
bunuri și servicii( -) 9050089 10905025 7926196 7607956
4.Plăți în numerar către angajați,în
legătură cu personalul( -) 15441437 17289739 19303258 20489472
5.Alte impozite,taxe și vărsăminte
asimilate( -) 535733 648403 713609 480433
6.Numerar generat de exploatare = 12435162 13752988 25416289 25425714
7.Dobânzi plătite( -) 52444 0 0 48198
8.Impozit pe profit plătit( -) 193172 422406 1268843 1383570
9.Fluxuri de numerar înainte de elemente
extraordinare 12189546 13330582 24147446 23993946
I.Fluxuri de numerar nete din
activitatea de exploatare 12189546 13330582 24147446 23993946
Fluxuri de numerar din activități de investiți i
1.Încasări din vânzarea de
terenuri,instalații ș.a active 0 0 0 0
2.Încasări în numerar din alte activități
de investiții 0 0 0 0
3.Plăți în numerar pt.achiziții de
mijloace fixe ș.a active( -) 10584311 26012455 67133920 292914388
4.Dobânzi încasate 13308 14469 8805 5168
II.Fluxuri de numerar nete din
activitatea de investiții -10571003 -25997986 -67125115 -292909220
Fluxuri de numerar din activități de finanțare
1.Încasări din împrumuturi pe termen
lung/Rambursări 0 0 500000 33200000
2.Încasări d in împrumuturi pe termen
scurt/Rambursări 0 0 0 0

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
37
3.Achiziționare de acțiuni 0 0 0 0
4.Dividende plătite 0 0 0 0
III.Fluxuri de numerar din activități
de finanțare 0 0 500000 33200000
Total fluxuri de numerar (I+II+III) 1618543 -12667404 -42477669 -235715274
(+)Numerar și echivalente de numerar la
începutul perioadei 818009 2436552 -10230852 -52708521
Total numerar și echivalente de numerar
la sfârșitul perioadei 2436552 -10230852 -52708521 -288423795

Tabelul 3.7 – Fluxuri de numerar
Din analiza d atelor tabelului 3.7 cu privire la fluxurile de numerar la Apaserv Satu Mare,se
desprind următoarele concluzii:
1.Activitatea de exploatare a generat fluxuri de numerar care s -au majorat din cauza încasărilor mai
mari decât plățile.
2.Activitatea de invest iții a generat fluxuri de numerar care s -au majorat în ultimii doi ani,din cauza
investițiilor majore în infrastructură.
3.Activitatea de finanțare a generat fluxuri de numerar care au ajuns de la 0 în primii doi ani la
33.200.000 lei în anul 2014. Acest fa pt s-a datorat programului de finanțare ,, Programul Operațional
Infrastructură Mare ”.
4.Fluxul de numerar total s -a redus de -a lungul celor 4 ani,cel mai evident fiind în anul 2014.

3.10 Conclizii

În urma calculelor efectuate pentru analiza financiară,a m ajuns la următoarele concluzii:
 Rezultatul din exploatare (profit) a crescut semnificativ în cei 4 ani din cauză că firma a avut
cheltuieli de exploatare aproximativ constante în această perioadă,în timp ce veniturile din
exploatare au crescut de la an l a an.
 Rezultatul financiar(pierdere) a crescut în 2013 și 2014 ca urmare a creșterii veniturilor
financiare și a scăderii majore a cheltuielilor financiare.

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
38
 Rezultatul curent(profit) a cunoscut o creștere continuua în cei 4 ani,datorita creșterii majore
a rezultatului din exploatare.
 Lipsa rezultatului extraordinar a permis egalitatea dintre rezultatul curent și rezultatul brut
,care a crescut,fiind consecința creșterii veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale.
 Din datele obținute la calculul si tuației nete putem observa o situatie neta pozitivă și
crescătoare ceea ce înseamna că valoarea întreprinderii este maximizată.Creșterea situației
nete are ca efect creșterea rentabilitații și a independenței financiare.
 Avem un fond de rulment pozitiv,cee a ce înseamnă că ,capitalurile proprii au crescut de la un
an la altul și că întreprinderea are o masură de siguranță pentru finanțarea activelor
circulante.
 Necesar ul de fond de rulment negativ, reflectă un excedent de resurse curente, ca urmare a
creșteri i vitezei de rotație a activelor curente, concomitent cu existența unor datorii exigibile
în condiții avantajoase pentru întreprindere.
 Trezoreria netă reprezintă soldul disponibilitaților resurselor financiare pe termen scurt .Din
calculele efectuate rei ese ca Apaserv Satu Mare are suficiente resurse pe termen scurt.
 În urma calculelor cu Modelul Altman,Apaserv Satu Mare a obținut o valoare a funcției -scor
de peste 2,6 ceea ce înseamnă ca întreprinderea era solvabilă. Începând cu anul 2014,funcția –
scor a s cazut treptat,ajungând în anul 2015 la valoarea 1,11 ceea ce înseamnă că
întreprinderea a fost în pragul falimentului.Această scădere a funcției -scor s -a datorat
investițiilor m assive în infrastructura de apă și canalizare.

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
39

BIBLIOGRAFIE

1. Silvia Petrescu – Analiză financiară aprofundată 2005; Universitatea ,,Al.I.Cuza ” Iași.
2.Mihaela Bîrsan – Analiza economico -financiară 2014 ; Universitatea ,,Ștefan cel Mare ” Suceava .
3.Prof.Fărcaș Doru – Curs de Diagnosticul într eprinderii 2016; Universitatea Tehnică din Cluj
Napoca.
4. http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/finante -contabilitate -si-banci/82.pdf
5. http://www.scritub.com/economie/ANALIZA -SITUATIEI -FINANCIAR -PE82912224.php
6. Dalina Dumitrescu, Victor Dragotă – Evaluarea întreprinderilor , Ed. Ec., București, 2000.
7. http://www.apaservsm.ro/dezvoltare/
8.http://www.seap.usv.ro/et/component/option,com_docman/task,doc_download/gid,805/Itemid,1/l
ang,Romana/ .

U.T.C -N LUCARE D E DIPLOMĂ
40

OPIS

Lucrarea de fațǎ conține :

40-pagini
7 -tabele
4- figuri

Cluj-Napoca
Data

Absolvent Prenume Nume
Maria Nicoleta Cionca (Pop)
__________________
(semnătura în original)