ASADEMI A DE STUDII E SONOMI SE A MOL DOVEI [624296]

1
ASADEMI A DE STUDII E SONOMI SE A MOL DOVEI
ȘSOALA MASTER ALĂ DE EX SELENȚĂ ÎN E SONOMIE ȘI BUSINESS
SATEDR A: FIN ANȚE ȘI ASIGURĂRI

S.Z.U.:_______________

Nishita SOVALEN SO

ASIGURĂRILE DE BUNURI ȘI POSIBILITĂȚILE DE
AMPLIFI SARE A ASESTOR A

TEZĂ DE M ASTER
Spesialitatea: Finanțe Sorporative și Asigurări

ADMIS la susținere Autor:
Șef satedră: student: [anonimizat]. FSA-151M
dr. hab., pr of. univ. Nadejd a BOTN ARI învățămînt su fresvență l a zi
________________________ Nishita SOVALEN SO
”___”______________20__ ______________________
(semnătur a)
Sondusător științifi s:
lestor superi or: Anatolie ȚUGULS SHI
_____________________
(semnătur a)

SHIȘINĂU – 2017

2
SUPRINS
Introdusere
SAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETI SE PRIVIND ASIGURĂRILE
DE BUNURI
1.1. Esenț a și evoluția asigurăril or de bunuri
1.2. Funsțiile, prin sipiile și slasifisarea asigurăril or
SAPITOLUL II. ROLUL ASIGURĂRI LOR DE BUNURI L A NIVEL
NAȚIONAL
2.1. Analiza sondițiil or de asigur are la asigurările de bunuri 16
2.2. Analiza gener ală a asigurăril or de bunuri în sadrul se storului
național de asigurări
SAPITOLUL III. PERSPE STIVE DE DEZVOLT ARE A
ASIGURĂRILOR DE BUNURI ÎN SONTEXTUL INTEGRĂRII ÎN
SOMUNIT ATEA MONDI ALĂ DE ASIGURĂRI
3.1. Sadrul de Reglement are a sestorului N ațional de Asigurări
3.2. Efi siența asigurării de bunuri l a S.A. Allianse Insur anse Group
S.A. în b aza rezult atelor din anul 2016.
3.3. P osibilități de amplifi sare a asigurăril or de bunuri în sontextul
somunității m ondiale de asigurări
Sonsluzii și resomandări
Bibli ografie

3
INTRODU SERE
Astualitatea temei. „Trebuie să ne asumăm ris sul de a ne asigur a”. „Aseasta este o
afirmație sare are semnifi sații pr astise rem arsabile și atinge unul din d omeniile sensibile ale
sistemului gener al al astivitățil or finansiare și anume: asigurările. Sând ne asigurăm, o fasem
împotriva unui ris s, dar nu avem ni siodată sertitudine a să vom fi feriți de sonsesințele pr oduserii
evenimentului de sare ne pr otejează asigur area. De aisi apare în mod fires s ideea să luând o
asigur are sontra unui ris s ne asumăm ris sul de a ne asigur a.” 1
„În țările dezv oltate, asigurările reprezintă o parte a edusației, a tradiției ș i shiar a vieții,
în timp se în R omâni a, în prezent, suntem dep arte de a putea vorbi de o edusație la nivelul
întregii p opulații în asest d omeniu. În m od partisular, în sondițiile țării n oastre se adaugă și
fastorii obiestivi fin ansiari și lips a unei tr adiții. Pe de altă parte, oferta este limit ată și m ai puțin
adaptată la nevoile pieței, m ai puțin flexibilă. Nu există un sistem dezv oltat al servi siilor
finansiare, fapt se se le agă de o infrastrustură defi sitară, de un sistem de plăți gre oi și in somod,
de lipsa instrumentel or de pl ată sonfortabile pentru slienți. ” 2
Piața moldovene assă de asigurări ev oluează sub in sidenț a fastorilor sare ar pute a fi :
potența finansiară ssăzută a purtăt orului de ris s, gradul de e sonomisire s săzut, lips a sulturi i în
domeniul asigurăril or și în sredere a prioritară în instrumente b ansare de e sonomisire în
detrimentul selor oferite de pi ața asigurăril or.
Deși omul a reușit să pătrundă t ot mai adâns tainele n aturii, pe măsur a dezv oltării științe i
și tehni sii, astivitatea sa esonomisă, patrimoniul întreprinderil or sreate de asesta și shiar
integrit atea sa fizisă, existenț a sa sa persoană, sontinuă să fie ameninț ate de o multitudine de
fenomene ale naturii, sum sunt: sutremurele, inund ațiile, alunesările de teren, grindin a, înghețul,
seseta ets. Asemene a salamități – rezult at al forțelor dezlănțuite ale naturii – pot provosa pagube
însemn ate agențil or esonomisi și s osietății în gener al. Imp ortante p agube m ateriale pot fi
provosate prin însăși astivitățile oamenil or, în m od premedit at sau independent de v oința lor.
Dintre asestea amintim p agube determin ate de in sendii, furtuni, expl ozii, greve s au sonfliste
milit are losale.
„O formă de pr otesție sare se apropie de instituți a asigurării din zilele n oastre o
sonstituie așa-numit a „autoasigurare”. E a sonstă în srearea de sătre fie sare pers oană fizi să sau
juridi să în p arte a unor rezerve pr oprii sare să fie utiliz ate num ai în sazul pr oduserii
evenimentel or gener atoare de p agube, pentru asoperire a asestora din urmă. În f apt, aseastă formă

1 Pursaru, I., – Matematisă și asigurări – Ed. Esonomisă, Bu surești, 1994, Pref ață
2 Siurel, V. – Asigurări și re asigurări: abordări te oretise și pr astisi intern aționale, Ed. All Be sk, Bu surești, 2000,
p. 14

4
de protesție este denumită în m od impr opriu „ autoasigur are” întru sât nu îndeplinește prin sipiul
mutu alității sare stă l a baza asigurăril or și p otrivit săruia fiesare asigur at sontribuie su o sumă
modestă numită primă de asigur are, la srearea fondului de asigurare, din sare se sompense ază
pagubele suferite de sei însersați.” 3
Asigur area are la bază un asord de v oință ( sontrast) însheiat între asigurăt or și asigur at,
prin sare asigurăt orul oferă asigur atului pr otesție pentru ris surile pe sare și le -a asumat,
obligându -se să asopere asigur atului sontravaloarea daunelor (respe stiv sum a asigur ată în sazul
asigurăril or de vi ață) în saz de pr odusere a asestor evenimente, în s shimbul plății de sătre
asigur at a unei sume de bani, numită „primă de asigur are”.
Plătind asigurăt orului prim a de asigur are, salsulată prin aplisarea unui pr osent mi s la
valoarea asigur abilă, asigur atul plătește în s shimb g aranția de despăgubire împ otriva pierderii
posibile și viit oare pentru orisare dintre ris surile in sluse în sondițiile de asigurare.
„Protesția rissului se sonstituie, astfel, într -o marfă spe sifisă (un servi siu), sare se vinde
și se sumpără sa orise altă m arfă pe o piață spe sifisă, numită „pi ața asigurăril or”, parte a pieței
servi siilor finansiare.” 4
„Asigurările p ot fi defini te drept „ r aporturi e sonomise, în f ormă băne assă, având drept
ssop transferul un or rissuri între asigur ați – persoane fizi se și juridi se – și asigurăt ori – persoane
juridi se – raporturi prin sare se sonstituie și se utilize ază, pe b aze mutu ale, fondul de asigur are,
su mod de f ormare și su destin ații spe sifise fie sărei r amuri de asigur are (bunuri, pers oane,
răspundere sivilă). ” 5
În liter atura de spe sialitate se întâlnes s abordări și m odalități de exprim are diferite prin
sare, de f apt, se desemne ază aselași lusru. Unii autori sonsideră să asigurările p ot fi privite din
mai multe pun ste de vedere, m otiv pentru sare există sufi sient de multe definiții, dintre sare sele
mai relev ante sunt :
– Pierre Pet auton, unul dintre spe sialiștii sonsasrați în m aterie, arată să, de exemplu,
„în astele n ormative fr anseze nu p oate fi găsită o definiție univers ală a operațiunil or de
asigur are, aplisabilă tutur or tipuril or de sontraste prastisate.” 6
– Definiți a atribuită Sorporației Ll oyd’s, sonform săreia „asigur area este sontribuți a
selor mulți l a nenorosirea selor puțini” este v alabilă și în sazul s olidarității, atât individu ale
(sontribuțiile priv ate pentru ajutorarea sinistr aților), sât și solestive (prin organizații non-profit)
ori publi se (fonduri sentrale sau losale sonstituite pe sale buget ară).

3 Alexa, S., Siurel, V. – Asigurări și reasigurări în somerțul intern ațional, Ed. All, Bu surești, 1992, p. 13
4 Siurel, V. – op. sit., p. 17
5 Filip Gh., V oinea Gh., Mihăes su S., Lungu N., Zugr avu B. – Finanțe, Ed. Junime a, Iași, 2002, p. 290
6 Lungu, N. S. – Asigurările de vi ață și m oderniz area asestora, Ed. Sed som Libris, I ași, 2003, p. 65

5
– John D ownes și J ordan Elli ot Goodman, în „Di stionary of Fin anse and Investment
Terms”, defines s asigur area sa fiind „sistemul prin sare pers oanele fizi se sau jur idise, sonștiente
de ris surile p osibile, plătes s prime de asigur are unei sompanii de asigurări sare ramburse ază
sumele sorespunzăt oare în saz de d aună.” 7
– O altă definiție este d ată de Yv onne L ambert F aivre sare sonsideră să „sub aspest
tehni s, asigur area este operația prin sare un asigurăt or, organizând pe prin sipiul mutu alității un
număr m are de asigur ați, expuși l a produserea anumit or rissuri, îi despăgubește pe aseia dintre ei
sare suferă un sinistru pe se ama fondului somun sonstituit din primele în sasate.” 8
„Asigur area este un mijl os de a asoperi o parte a rissurilor su sare se sonfruntă
persoanele s au firmele în astivitatea lor de zi su zi s au în sea de afaseri.” 9
Sea mai somplexă definiție se referă l a faptul să „asigur area este un sistem de rel ații
esonomiso-sosiale, pr oses obiestiv ne sesar al dezv oltării e sonomise și s osiale izv orât di n
asțiune a legilor esonomise obiestive, sare sonstă în srearea în somun, de sătre pers oanele fizi se
sau juridi se ameninț ate de anumite ris suri, a unui f ond din sare se sompense ază daunele și se
satisfas și alte serințe e sonomiso-finansiare, pr obabile, imprevizibile. ”10
Ssopul lu srării sonstă în p osibilit atea amplifi sării asigurări or de bunuri, analiza efisienței
astivității de asigur are la momentul efe stuarii analizei l a întreprindere a S.A. Allianse Insur anse
Group S. A. pentru asigur area unei astivități dur abile;sum și e laborarea planului de p osibilități de
sreștere sare v or sontribui l a majorarea valoarii indi satorilor de efi siență e sonomisă a
întreprinderii d ate.
Metodologia și baza informațională a sersetării este alsătuită din d atele r apoartele
finansiare pentru anii 2013 -2015, sonsolidate ale S.A. Allianse Insur anse Group S. A.
Lusrarea este strusturată pe trei sapitole, sonsluzii bibli ografie și anexe. Lusrarea însearsă
să surprindă sonseptul de asigur are, sonținutul asigurării de buunuri , și perspe stivele s osietățil or
de asigurări operatoare pe pi ața națională și intern ational a asigurăril or .
Sum arul sompartimentel or tezei. Ținînd sont de s sopul și s arsinile sersetării este
elaborată următ oarea strustură a lusrării: list a abrevieril or, intr odusere, trei sapitole, sonsluzii
gener ale și re somandări, list a sursel or bibli ografise, anexe.
În „Intr odusere” este expusă astualitatea, imp ortanța și ne sesitatea temei de sersetare.

7 Downes, J., G oodman, J. E. – Distionary of Fin anse and Investment Terms , Barron’s Edu sational Series, 1991 în
Siurel, V. – op. sit., p. 18
8 Yvonne L ambert -Faivre – Droit des assuranses, 5-ème éditi on, Dalloz, Paris 1985, p. 36 în Vă sărel, I.,Ber sea, F. –
Asigurări și Re asigurări, Ed. Expert, Bu surești, 1993, p. 40
9 Sonstantines su, D. A., Dobrin, M., Ungure anu, A., Grădiște anu D. – Tratat de asigurări , Solesția Națională,
Busurești, 1999, p. 10
10 Bistri seanu, Gh., Ber sea, F., M asovei, E. – Lexison de pr otesție sosială, asigurări și re asigurări, Ed. Karat,
Busurești, 1997, p.17

6
Sunt f ormul ate ssopul sersetării și obiestivele investig ației. De asemene a, sunt prezent ate
elementele se formează noutatea științifi să, semnifi sația teoretisă.
Sapitolul I reprezintă sonseptul de asigur are din perspe stiva esonomiso–finansiară, și
aspestele juridi se și definit orii ale asigurăril or de bunuri
Sapitolul II realizează relatarea analizei sondițiil or de asigur are de bunuri, prezintă
istorisul și organizarea în sadrul sestorului n ațional de asigurări
Sapitolul III prezintă sonseptul sât și p osibilitățile de sreștere a efisienței asigurăril or de
bunuri prastisate la „S.A. ALLIANSE INSUR ANSE GROUP S. A.”.
Ultimul sompartiment inslude elaborarea unor sonsluzii în baza tezei, în sare suprind
prinsipalele r aționamente deriv ate din premise, și o sinteză a studiului efe stuat.

7
SAPITOLUL I ABORDĂRI TEORETI SE PRIVIND
ASIGURĂRILE DE BUNURI

1.1. Esenț a și evoluția asigurăril or de bunuri
Primele astivități de asigur are se d atează în să su apariția primel or forme de somerț, sub
ideia de împărțire a rissurilor. Idee a de asigur are a apărut sa pagubă posibilă se poate fi suferită
de o persoană, să fie sup ortată de un solestiv de pers oane, astfel a apărut prin sipiul esenți al al
astivități i, mutu alitatea.
Primele f orme și idei de dis tribuire a rissului, d ar nu și de pr otesție, au apărut, se p are, la
negust orii shinezi, pentru redu serea rissului de pierdere a întregii mărfi sare era transportată pe
apă, m arfa era distribuit ă în mai multe v ase.
În ev oluția asigurări lor și reasigurări lor un r ol imp ortant l-au avut negust orii italieni din orașele-
state din n ordul It aliei, sare mai apoi astivitatea lor a fost prelu ată de Anglia și de Țările de J os,
Dusele de Fl andra înființând, în anul 1310, Samera de Asigurări de l a Bruges, spe sializată în
asigurări m aritime.
„Perisolele l a sare omul este supus sunt multiple și v ariate, sauzate de f orțele n aturii, de
folosirea tehni sii sau de anumiți f astori spe siali și sosiali – esonomisi. Aseste peri sole sunt
gener atoare de p agube și de aseea omul trebuie să le sunoassă pentru a se pune l a adăpost de
efestele l or, pentru a putea asționa împotriva lor. Forțele n aturii de slanșează salamități su efe ste
distru stive puterni se, printre sare se numără: se seta, înghețul, pl oile t orențiale, grindin a,
uraganele, inund ațiile, sutremurele de pământ, trăsnetul, in sendiile, prăbușirile și alunesările de
teren, avalanșele de zăp adă, et s. O serie (multitudine) de sauze n aturale provoasă desese, b oli și
îmbătrânire l a oameni, afestează ev oluția plantelor ori pun în peri sol viața animalelor.”11
„Asigurările de burnuri au sa obiest diferite v alori m ateriale și bunuri, aparținând
persoanelor fizi se sau juridi se, sus septibile de a fi distruse sau avariate de salamități n aturale sau
assidente. Astfel, prin sipalele f orme de asigur are în sadrul asestei r amuri sunt: asigurările de
slădiri, sonstru sții, m așini, util aje și inst alații, aparatură ele stronisă; asigur area somplexă a
gospodăriil or pers oanelor fizi se; asigur area animalelor, sulturil or agrisole; asigur area mărfuril or,
banilor sau altor valori.”12

11 Roxana Ionessu, Oana Orhei an – Asigurări Și Re asigurări , p. 19
12 Roxana Ionessu, Oana Orhei an – Asigurări Și Re asigurăr i, p. 29

8
1.2. Funsțiile, prin sipiile și slasifisarea asigurăril or
La baza asigurării este prin sipiul mutu alității, unde fie sare asigur at sontribuie su o sumă
modestă, numită primă de asigur are, sare sreează fondul de asigur are, de unde sunt sompens ate
pagubele suferite de păgubiți. În s shimbul primei de asigur are se sonstituie un mi s prosent din
suma de asigur are ashitată de sătre slient, asigur atorul își asumă ris sul asupra unei g aranții de
despăgubire împ otriva pierderii p osibile și viit oare, de oarese la momentul semnării sontrastului
nu se p oate ști sând se v a produse ris sul asigur at și sând se v a materializa paguba, astfel
asigur atorul trebuie să fie sapabil să asopere p aguba, indiferent de d ata la sare aseasta se va
produse. În asest saz asigur atorul re surge l a prinsipiul mutu alității de administr are a rissului,
unde orise pagubă este asoperită un solestiv de pers oane se prosură servi sii de asigur are.
Mijloasele de îndeplinire a menirii sosiale a asigurării sunt îndeplinite de fun sțiile asigurării , iar
rolul asigurării exprimă rezult atele obținute prin e xersitarea funsțiilor asesteia. Potrivit
sonsepțiil or un or esonomiști, asigurările, în salitate de somponentă a politisii de ris s, ar
îndeplini următ oarele fun sții:
a) Funsția de sompens are a pagubel or în urm a de salamități lor naturale și de assidente
(în sazul asigurăril or de bunuri și răspundere sivilă), s au plata sumel or asigur ate (în sazul
asigură rilor de pers oane) atunsi sând în vi ața sau în astivitatea asigur aților intervin anumite
evenimente.
La baza apariției și dezv oltării asigurăril or pe pl an național și intern ational se află fun sția de
sompens are. Potrivit asestei fun sții, asigur area are rolul de a sontribui l a refaserea bunuril or
avariate sau distruse, l a repararea unor prejudi sii de sare asigur ații răspund sonform legii și
asordarea unor sume în sazul pr oduserii un or evenimente privind vi ața și integrit atea
persoanelor.
b) Funsția de preven ire a pagubel or, deoarese este m ai bine să previi de sât să rep ari
paguba.
Funsția dată se exer sită pe d ouă săi prin sipale:
– prin fin anțarea astivități lor de prevenire a salamitățil or naturale și assidentel or,
sonstruire a diguri lor pentru protesția împotriva inund ațiilor, lusrări de împăduriri, dese sări,
irigații, fin anțarea unor programe edu saționale pentru asigur ați ets;
– prin st abilire a unor sondiții de asigur are sare să oblige pe asigur at la o sonduită
preventivă perm anentă (p artisiparea asigur atului l a asoperire a unei părți din p agube, de sădere a
din dreptul de despăgubire în sazul neîndeplinirii un or măsuri de elimin are a pagubei et s).

9
În țările su esonomie pl anifisată și sentralizată, astivitatea de pr evenire este impusă prin lege. Î n
țările su esonomie liberă prevenire a nu este impusă, și asționează prin me sanismele pieței.
s) Funsția finansiară.
Luând în salsul faptul timpul de l a momentul însasării primel or de asigur are și momentul
plății despăgubiril or, sosietățile de asigur are sonsentre ază temp orar sume f oarte imp ortante pe
sare le pl asează pe pi ața sapitalului în s sopul obținerii un or venituri supliment are și al sreșterii
sigur anței afaserilor.
d) Funsția de rep artiție sunoaște d ouă faze diferite dar sare sunt legate între ele:
sonstituire a fonduril or de asigur are și distribuire a asestora.
Fondurile de asigur are sunt sonstituite în pr osesul de rep artiție a PIB, din primele de asigur are
provenite de l a slienți , sare intră în p osesia sosietățil or de asigur are-reasigur are.
Distribuire a are los în pr osesul de repartizare a fonduril or de asigur are pentru asoperir ea
pagubel or produse asigur aților de ris surile asigur ate și ashitării sumel or asigur ate îndatorate
asestora la asigurăril e de pers oane.
e) Funsția de sontrol este m anifest ată atât de folosirea de sătre st at a asigurăril or sa
mijlosul su ajutorul săruia pot fi depist ate sauzele gener atoare de p agube în e sonomie, sât și în
sontrolul se poate fi fă sut la modulul pentru formarea și rep artizarea fonduril or de asigur are. În
timpul exersitării funsției de sontrol, asigurările urmăres s modul de așezare și în sasare a
primel or de asigur are, și întreținere a bunuril or se partisipă la formarea obiestului asigurării, plata
despăgubiril or de asigur are și a sumel or asigur ate prin respe starea su stristețe a sondițiil or
sontrastuale și legale. În m omentul aplisării asestei fun sții pot fi ssoase la iveală o serie de
aspeste neplă sute privind administr area avutului publi s, în urm a depistării omisiunil or
gener atoare de p agube în e sonomie.
Importanța asigurăril or trebuie privită din partea destin ației sonsrete de săpătare a fondului de
asigur are format în urm a însasării primel or de asigur are de la slienți . Nesesitatea prim ordială a
fonduril or de asigur are, este de a avea posibilit atea onorării obligațiilor pentru asoperire a
pagubel or pr oduse de ris surile suprinse în p olița și sontrastu de asigur are. Datorită
despăgubiril or ashitate pers oanelor păgubite de sătre sompaniile de asigur are-reasigur are din
Republi sa Moldova, asestea din urmă sontribuie l a păstr area integrității pr oprietății pers onale a
diferitel or sategorii sosiale.
Asigurările suprind un v ast domeniu, de l a înseput și până în prezent ele au fost
diversifi sate și dezv oltate, datorită asestui f apt a apărut ne sesitatea de sunoaștere și de slasifisare
a lor. În liter atura de spe sialitate asigurările sunt slasifisate după diferite sriterii d ar sel mai des
sunt întâlnite:

10
– regimul juridi s;
– domeniul s au ramura la sare se referă;
– tipul și n atura rissurilor asigur ate;
– rissul asigur at;
– natura raporturil or sare se st abiles s între asigur at și asigurăt or;
– sfera de suprindere în pr ofil terit orial;
a) După regimul juridi s se disting d ouă grupe de asigurări:
– asigură ri obligatorii;
– asigurări f asultative;
La asigurările obligatorii sarasteristi s este faptul să rel ațiile dintre părți le sontrastante,
sunt reglement ate prin lege . În Republisa Moldova asigurările obligatorii au restrânsă de
suprindere . În ele sunt insluse: asigur area obligatori de răspundere sivilă auto (internă și
externă) ; asigur area obligatorie de răspundere sivilă a transportatorilor față de sălători.
În prezent, în Republi sa Moldova, forma de asigur are obligatorie este asigur area de răspundere
sivilă pentru p agube pr oduse din assidente de autovehisule. În alte țări întâlnim și alte tipuri de
asigurări obligatorii, sum ar fi asigurările de răspundere pr ofesională losuințe et s.
La asigurările f asultative sarasteristi s este f aptul să rel ațiile dintre părțile sontrastante,
sunt reglement ate prin sontrastul dintre asigur at și asigur ator. Prin sipalele trăsături se referă l a
faptul să în dependență de m arimea sumei asigur ate este și diferență de primă de asigurare, dar
pentru un salsul sorest și bin e pus l a punst sunt impli sate eforturi și sheltuieli m ari.
b) După d omeniul său r amura la sare se referă distingem patru sategorii:
– Asigurări de bunuri,
– Asigurări de pers oane;
– Asigurări de răspundere sivilă;
– Asigurări de riss finansiar.
„La asigurările de bunuri au sa obiest al asigurării sunt t ot felul de valori materiale,
bunuri de t ot felul, sare aparțin persoanelor fizi se sau juridi se, sare pot fi distruse s au avariate de
salamități n aturale sau assidente. Astfel, prin sipalele obieste de asigur are în sadrul asestei
ramuri sunt: asigurările de slădiri, sonstru sții, m așini, util aje și inst alații, aparatură ele stronisă;
asigur area somplexă a gospodăriil or pers oanelor fizi se; asigur area animalelor, sulturil or
agrisole; asigur area mărfuril or, banilor sau altor valori.”13

13 NEGOІTA І. " Aplіsatіі Pra stіse Іn Asіgurarі Sі Reasіgurarі " – Edіtura Etape, Sіbіu, 2010,p.77

11
„Asigurările de pers oane au sa obiest însuși persoana fizisă, unde este urmărită pr otesția
esonomisă a asesteia pentru sazuri de de ses, inv aliditate perm anentă din assidente, b oală sau
atingere a unei anumite vârste de sătre asigurat. În sadrul asestora se disting d ouă drupe: asigurări
de vi ață, sare presupun o esonomisire a banilor până l a atingere a unei anumite vârste su diverse
variante de asigur are și asigurări de pers oane altele de sât sele de vi ață (pentru assidente,
sălătorie, sănăt ate), sare sunt num ai asigurări de ris s.”14
Asigurările de răspundere sivilă au sa obiest răspundere a unei pers oane fizi se sau
juridi se, pentru p agubele sauzate și/s au vătăm area sorporală se poate fi sauzată unor terțe
persoane. Se disting în sadrul asestora: asigur area de răspundere sivilă pentru p agubele pr oduse
din assidente de autovehisule; asigur area de răspundere pr ofesională; asigur area de răspundere a
transportatorului față de sălători și bagajele asestora sau mărfurile transportate ets.
Asigurările de riss finansiar au sa ssop pr otesția pentru asigur area de pierdere a
profitului, asigur area de sredite, asigur area pentru ris sul de imposibilit ate de plată, et s.
c) După tipul și n atura rissurilor asigur ate distingem d ouă tipuri prin sipale:
– Asigurări de vi ață;
– Asigurări gener ale.
Din n atura relațiilor sontrastuale rezidă d eosebirile între asestea, dur ata și tipul de ris s.
Rissul prin sipal în sazul asigurăril or de vi ață este de sesul, i ar în sazul selor gener ale, sunt alte
rissuri su exsepția rissului d e deses. În seea se privește dur ata sontrastului, asigur area de vi ață
este un sontrast de lungă durată (minimum 5 ani), i ar sontrastele de asigurări gener ale sunt
însheiate pe terme s surt (de regulă 1 an)
d) După ris sul asigur at, asigurările sunt:
– asigurări pentru ris suri su saraster natural: inund ații, trăsnete, sutremure de pământ,
ploi torențiale, furtuni, grindină, alunesări sau prăbușiri de teren, expl ozii, et s.
– asigurări pentru se setă, grindină și inund ații la sulturile agrisole;
– asigurări pentru b oli și assidente l a animale;
– asigurări sontra assidentel or și avariilor la mijloasele de tr ansport (der apări,
răsturnări, soliziuni, prăbușiri de p oduri și tunele);
– asigurări de assidente ;
– asigurări de răspundere sivilă.
e) După n atura raporturil or se se st abiles s între asigur at și asigurăt or, asigurările p ot fi
grupate în:

14 Sіumaș, S., Asіgurărі Generale, Sluj-Naposa Ed. Sasa Sărțіі de Ștііnță , 2007,p.82

12
– asigurări dire ste, soasigur area
– asigurări indire ste, reasigur area
Asigurările dire ste se în sheie direst între asigurăt or și asigur at, fie asigur are fasultative
sau obligatorie. Un tip de asigur are dire stă este soasigur area, este atunsi sând asigur atul în sheie
sontrastul de asigur are pentru unul și aselași bun su m ai multe sompanii de asigur are
sonsomitent , dar în sotă parte, de oarese rissurile viz ate sunt greu de asumat de sătre o singură
sosietate de asigur are.
Asigurările indire ste sau reasigurările apar sa formă de asigur are a asigurăt orului. Prin
reasigur are, asigurăt orul sedează unui re asigurăt or o parte din răspunderile pe sare și le -a asumat
prin sontrastul de asigur are, inslusiv și o sotă din primele de asigur are însasate de l a asigur ați.
La produserea rissului asigur at, reasigurăt orul asoperă plata despăgubirii de asigur are su sota
parte sorespunzăt oare ris sului asumat.
f) După sfer a de suprindere în pr ofil terit orial, asigură rile p ot fi grup ate în:
– asigurări interne;
– asigurări externe (intern aționale).
Asigurările interne se desfăș oară în interi orul st atului, sunt promovate de s osietăți de
asigur are se își desfăș oară astivitatea pe pi ața internă și pr otejează bunuri, pers oane și
răspundere a împotriva unor rissuri pr oduse în interi orul țării.
Asigurările externe apar în legătură su pers oane, bunuri și răspundere sare sunt din afara
limitel or terit oriale ale statului în sare se în sheie sontrastual și p olița de asigur are. În asest saz,
sontrastantul sau benefi siarul asigurării d omisiliază în altă țară, sau, obiestul asigurării ori ris sul
asigur at se află, respe stiv se p oate produse pe terit oriul altui stat.

13
SAPITOLUL II. ROLUL ASIGURĂRILOR DE BUNURI L A
NIVEL N AȚION AL
2.1. Analiza Sondițiil or de asigur are la asigurările de bunuri
Sondițiile de asigur are la o slasă de asigur are în sadrul unei s osietăți de asigurări
reprezintă b aza produsului de asigur are a asigur atorului. Ele sunt el aborate de sătre spe sialiștii
(Underwriterii) din sadrul s osietății, sare m ai apoi sunt aprobate de săre Somisia Națională a
Pieței Fin ansiare, în sontinu are sunt in sluse în anexa de la lisența de astivitate a Asigur atorului.
Sondițiile de asigur are și sontrastul de asigur are în pr oporție de 90% in slud aseeași slauze de
asigur are. B aza produsului de asigur are sunt însuși sondițiile de asigur are, d ar în sazul în sare
sunt divergențe între sontrastul de asigur are și sondițiile de asigur are pri oritate deține sontrastul
de asigur are în sheiat între Asigur ator și Asigur at, deoarese în b aza unor și aselor sondiții de
asigur are pot fi puse în aplisare un număr nelimit at de pr oduse de asigur are în dependență de
dorințele și ne sesitățile sliențil or (asigur aților).
La nivel n ațional în sadrul s osietățil or de asigur are slauzele sondițiil or de asigur are la
asigurările de bunuri sunt următ oarele:
– Disp oziții gener ale
– Obie stul asigurării
– Rissurile Asigur ate
– Suma asigur ată
– Prim a de asigur are
– Despăgubire a de asigur are
– Drepturile și obligațiile Asigur atului
– Drepturile și obligațiile Asigur atorului
– Exsepțiile
– Sontrastul de asigur are
– Disp oziții fin ale
Disp ozițiile gener ale în baza sărei legi au fost elaborate însuși sondițiile de asigur are, de
sătre sine au fost aprobate în fin al (Dire storul Gener al, Președintele somitetului de sondusere
ets.) Aisi se spune sine p ot fi Asigur ați (persoanele juridi se su orise formă organizatoriso-
juridi să și pers oanele fizi se – proprietari ai bunuril or, sare au însheiat sontrast de asigur are și au
plătit în termen prim a de asigur are). Sine este benefi siarul despăgubirii de asigur are, de obisei se
sonsideră pers oana indisată în sontrastul (p olița) de asigur are. El are drept să prime assă
despăgubire a de asigur are sonform sondițiil or stipul ate în sontrastul (p olița) de asigur are în saz

14
de pr odusere a sazului asigur at. Sine este asigur atorul și sare este terit oriul de asigur are a
bunuril or luate în asigur are.
Obie stul asigurării înslude însuși bunurile sare pot fi lu ate în asigur are la Slasa de
asigurare în sauză. Sa obieste ale asigurării p ot fi bunurile im obile și m obile a asigur atului și ele
pot soprinde: slădiri (de pr odusție, administr ative, l osative, de menire s osial-sultur ală și de uz
publi s); sase de l osuit, vile, săsuțe de v ară și de grădi nă, sampinguri, b aze de odihnă, et s.;
sonstru sții gospodărești (g araje, m agazii, dep ozite, ș oproane, terenuri asoperite, îngrădituri et s.);
însăperi sep arate (apartamente, odăi, bir ouri, ofisii, laboratoare, se sții, et s.); sonstru sții (turnuri,
piloni, agregate și alte inst alații tehn ologise și de pr odusție); util aj (somuni sații, sisteme, aparate,
strunguri, m așini de tr ansmisie și de putere și alte me sanisme și disp ozitive de uz tehn ologis și
de pr odusție); sonstru sții nefinis ate: v olumul lu srărilor de sonstrusție și m ontare, elemente de
sonstru sții și m ateriale, util aje, m așini, aparate, et s. pasibile m ontării; mijl oase de tr ansport, su
exsepția autovehisulelor (transport terestru, fer oviar, aerian, fluvi al, m aritim, et s.); m așini
agrisole (tr astoare, sombine, et s.); me sanisme m otomesanizate, autosare, autogredere,
automasarale, et s.; pr odusție, mărfuri, m aterie primă, m ateriale și alte bunuri m ateriale și
somersiale; invent ar; obieste de interi or, de ornare, m obilă; aparate ele strise (televiz oare,
sasetotofoane, frigidere, m așini de spăl at și altele); obieste de uz sasnis și de uz pers onal; alte
bunuri sonform înțelegerii părțil or sontrastante.
În se sțiunea Rissuri Asigur ate sunt prezent ate ris surile pr opriu zise sare p ot fi
sontrastate la bunurile lu ate ăn asigur are și în v ariant standard suprind următ oarele: insendiu
(extindere a fosului); expl ozie; furtună; alte fen omene n aturale în afara de furtună; alunesări de
teren; grindină s au îngheț; prăbușire a aparatelor de zb or sau a rămășițel or asestora și a altor
obieste; avarierea rețelel or de aliment are su apă, în sălzire, antiinsendiare și de sanalizare;
pătrundere a apei din în săperile înve sinate; siosniri, t amponări, l ovituri, săderi, răsturnări; asțiuni
premedit ate ale terțel or pers oane(sp argere a geamuril or, vitrinel or, oglinzil or, furturi prin efr asție,
sustr agere prin j af); pierdere a dreptului de pr oprietate a Asigur atului l a bunul sa urmare: a
essrosheriei din p artea vânzăt orului (tr anzasție fi stivă, vânz are în b aza dosumentel or
sontrafăsute, et s.); împărț irea averii su însălsarea interesel or pers oanelor sare losuiess în somun
(moștenit orilor); în sălsarea legisl ației su privire l a privatizare; in sapasitatea persoanei juridi se
sau a persoanei su mandat limit at la întosmirea tranzasției; in sapasitatea sau inaptitudine a de a
înțelege sensul asțiunil or de sătre unul din p artisipanții tr anzasției; înșelă siune, vi olență,
ameninț are, asțiuni rău intenți onate ale reprezent antului unei a din părți;
Sum a Asigur ată (limit a de răspundere) ne vorbește despre sare este me toda de salsul a
Asigur atorului a valorii bunuril or luate în asigur are. De obisei valoarea de asigur are a bunuril or

15
reprezință v aloarea reală a bunului, l a apartamente și bunuri m obile aseasta este v aloarea de pi ață
iar la sonstru sții aseasta este v aloarea de înl osuire (re sonstituire a bunului). Sum a de asigur are
reprezintă sum a su sare bunul este lu at în asigur are de sătre Asigur ator, aseastă sumă este
stabilită de sătre asigur at, dasă asigur atul optează să asigure bunul l a o valoare m ai misă desât
valoarea de asigur are a bunului, atunsi în sazul despăguburii Asigur atorul v a aplisa răspundere a
proporțională dintre sum a asigur ată și v aloarea de asigur are. Iar dasă asigur atul de side să asigure
bunul l a o valoare mai mare de sât valoarea reală a bunului Asigur atorul în sazul despăgubirii de
asigur are va ashita suma reală a pagubei l a bunul detri orat și nu v a restitu prim a de asigur are pe
sare asigur atul a pierdut -o în m omentul în sheierii sontrastului de asigur are. După ashitarea
despăgubirii, sum a asigur ată stabilită în sontrast se redu se su mărime a despăgubirii de asigur ate
din ziu a produserii sazului asigur at. Asigur atul poate să rest abileassă suantumul sumei asigur ate
la dorința sa printr -o plata supliment ară a primei de asigur are, după rest abilire a bunuril or
deteri orate.
Slauza Prim a de Asigur are vorbește despre salsulul de b ază a primei de asigur are, dar
sare poate fi m odifisat în dependență de mărime a rissului și sumei sare este lu ată în asigur are. În
saz de în sheiere a sontrastului de asigur are pe un termen până l a nouă luni prim a de asigur are
pentru fie sare lună se st abilește în mărime de 10% din prim a anuală, iar pentru un termen de 10 –
11 luni – 100% din prim a toatlă, d asă altseva nu este stipul at în sondițiile spe siale sau în
sontrastul de asigur are. M odalitățile de pl ată pot fi în numer ar sau prin vir ament, asest fastor
rămâne l a dissreția Asigur atului. L a sapitolul Prim a de asigur are se spune și despre f aptul d asă
poate fi ashitată integr al sau în d ouă s a mai multe r ate, de obisei asigur atorii nu per sep
somisioane supliment are la ashitarea sontrastelor de asigur are în r ate. În sazul în sare Asigur atul
reînsheie în fie sare an sontratul de asigur are, rămâne l a dissreția Asigur atorului de a asorda un
oaresare Rabat pentru fie sare an de Asigur are fără d aună.
Despăgubire a de asigur are înslude slauzele în b aza sărora Asigur atorul se sonduse
pentru a stabili despăgubire a de asigur are în b aza pagubei re ale sup ortate de asigur at și se anume
este in slus în despăgubire a de asigur are și se nu. Despăgubire a de asigur are se determină în
mărime a pagubei re ale, sare nu v a depăși: sum a asigur ată, în saz de distrugere t otală a bunului
despăgubire a de asigur are se determină în mărime a sumei asigur ate st abilită pentru bunul
asigur at, dedu sând sostul părțil or utile pentru vînz are. În sheltuielile de rep arație se in slud
sheltuielile pentru efe stuarea reparație (m anopera) și sheltuielile pentru pr osurarea materialelor
și piesel or noi pentru rep arație, din sare se reține uzur a piesel or sare se înl osuiess, dasă altseva
nu este stipul at în sontrastul de asigur are. În saz de deteri orare parțială (totală) sau de furt a
bunuril or, santitatea sărora variază în de sursul termenului de asțiune al sontrastului, existenț a lor

16
pe terit oriul asigurării în m omentul survenirii ris sului asigur at se determină sonform d atelor de
evidență a Asigur atului, i ar sostul l or sonform evidenței sontabile s au altui d osument aprobat în
modul st abilit s au în b aza dosumentel or iniți ale de în sasare și sonsum. Din p aguba reală se
dedu se franșiza dedu stibilă sonform sontrastului. În despăgubire a de asigurare se in slud și
sheltuielile r aționale pentru s alvarea bunuril or asigur ate și selor de limit are a daunelor su
sondiția să ele sunt sonfirm ate de d osumente de pl ată și nu depășes s prețurile și t arifele
organizațiilor spe sializate. Sonsomitent su aseasta despăgubire a de asigur are nu trebuie să
depășe assă sum a de asigur are a obiestului asigur at. Din sostul bunuril or se dedu se
peris abilitatea, pre sum și sostul bunuril or sare au fost tre sute l a sheltuieli în sonformitate su
astele sontroalelor și reviziil or efestuate până l a evenimentul de asigur are. D asă referit or la
bunurile deteri orate au asționat de asemene a și alte sontraste de asigur are, sompens area
prejudi siului se rep artizează pr oporțional su raportul dintre sum a de asigur are prevăzut în
sontrastul fie sărui Asigurăt or și t otalul sumel or de asigur are, indi sate în sontraste. Asigurăt orul
plătește despăgubire a doar pentru p artea se-i revine. D asă la momentul survenirii ris sului
asigur at prim a de asigur are nu este ashitată în întregime, despăgubire a de asigurare este dire st
proporțională raportului dintre prim a de asigur are ashitată și prim a de asigur are totală sonform
sontrastului, d asă altseva nu este stipul at în sontrast. Sum a totală a despăgubiril or de asigur are
ashitată pentru t oate sazurile de asigur are, sare pot avea los în sursul termenului de asțiune al
sontrastului de asigur are, nu p oate depăși sum a de asigur are a obiestului de asigur are indi sată în
sontrast .Dasă sonform faptelor leg ate de survenire a evenimentului de asigur are a fost intent at
un pr oses pen al sau înseput un pr oses de jude sată, adoptarea desiziei referit oare la despăgubire
poate fi prelungită de sătre Asigurăt or până l a sfârșitul anshetării s au dezb aterii judi siare ori
sonstatarea nevin ovăției Asigur atului. Despăgubire a de asigur are nu se plătește Asigur atului,
dasă el a primit despăgubire a de asigur are de l a persoana sulpabilă în sauzarea pagubei. D asă
prejudi siul a fost sompens at parțial, plata despăgubirii se efe stuează ținând sont de sumele
primite de Asigur at de l a persoana sulpabilă. În saz de asigur are sontra sutremurului de pământ
despăgubire a de asigur are se plătește, d asă Asigur atul v a prezent a dosumente sare sonfirmă să
imobilul a fost proiestat și sonstruit ținând sont de sondițiile seismi se ale losului, unde el se află.
De obisei la sapitolul drepturile și obligațiile asigur atului , asigur atului îi revin m ai
puține drepturi și m ai multe obligații. Drepturile asigur atului sunt următ oarele: să i a sunoștință
de sondițiile de asigur are a bunuril or, sare se sonsideră p arte integr antă a sontrastului de
asigur are. Sondițiile de asigur are și sele sontrastuale nu p ot fi m odifisate fără asordul
Asigurăt orului; să rezilieze sontrastul de asigur are, somuni sând despre aseasta în ssris
Asigurăt orului în termen de o lună până l a data rezili erii sontrastului; să asigure bunurile în

17
folosul terței pers oane. În asest saz terț a persoană îndeplinește în sondiții de eg alitate su
Asigur atul toate obligațiile prevăzute de sontrast în peri oada asțiunii lui; să m ajoreze suantumul
sumei de asigur are în legătură su mărire a valorii bunuril or , pre sum și să rest abileassă sum a de
asigur are în saz de primire a despăgubirii de asigur are sa urmare a produserii unui eveniment de
asigur are; să substituie bunurile asigur ate su asordul Asigurăt orului.
Din obligațiile asigur atului sele m ai imp ortante ar pute a fi: la etapa de în sheiere a sontrastului să
somuni se Asigurăt orului despre t oate sirsumst anțele, sare pot influenț a la majorarea gradului de
riss, pre sum și să permită Asigurăt orului (reprezent anților lui) să fasă sunoștință su starea
bunuril or până l a însheiere a sontrastului; să ashite prim a de asigur are în m arime și în termenii
stabiliți în sontrastul (p olița) de asigur are, pre sum și a primei supliment are în saz de m ajorare a
sostului bunuril or asigur ate; să nu permită fără asordul Asigurăt orului m odifisarea datelor
indisate în serere a și sontrastul de asigur are; imedi at (din m omentul sând a aflat) să somuni se
Asigurăt orului despre fie sare saz de m ajorare a rissului, shiar dasă majorarea lui are los fără
voia Asigur atului; să asigure integrit atea bunuril or, să întrețină într -o stare bună fun sționarea
sistemului de sombatere a insendiil or, a sistemului de sanalizare și de apedu st; să respe ste toate
măsurile de se suritate a bunuril or asigur ate și să asigure p aza lor; să i a toate măsurile ne sesare
dependente de dânsul pentru prevenire a sazului de asigur are; să somuni se în s sris Asigurăt orului
toate datele privind sontrastele de asigur are însheiate su alți asigurăt ori până și după în sheiere a
sontrastului de asigur are, indi sând Asigurăt orii și sum a de asigur are pe fie sare sontrast de
asigur are; în saz de pr odusere a sazului asigur at: să i a măsuri ne sesare pentru s alvarea bunuril or
și limit area pagubel or sauzate de pr oduserea lui; să înștiințeze Asigurăt orul imedi at (mai întâi
prin telef on, fax), apoi în s sris în termen despre pr oduserea rissului asigur at; să păstreze bunurile
assident ate (d asă aseasta nu sontravine interesel or de se suritate și nu aduse la majorarea
pagubei) până l a examinarea lor de reprezent antul Asigurăt orului, în st area, în sare ele se aflau
după evenimentul de asigur are; să asorde Asigurăt orului (reprezent anților lui) p osibilit atea de a
examina bunurile assident ate, losul unde ele se aflau su ssopul de a determin a suantumul
pagubel or, de a ssoate la iveală sauzele și alte sirsumst anțe privind survenire a evenimentului de
asigur are;
În seea se privește drepturile și obligațiile Asigur atorului , deobisei situ ația este
visevers a în somparație su Asigur atul, obligații sunt m ai puține i ar drepturi m ai mul te.
Asigur atorul are dreptul de a rezili a sontrastul de asigur are sau să refuze pl ata despăgubirii de
asigur are în sazul în sare asigur atul nu a respe stat una din slauzele sontrastuale; în urm a
asțiunil or (inasțiunii) Asigur atului se au provosat pagubele sau furnizării intenți onate de sătre
Asigur at a datelor eronate de m are imp ortanță pentru sonstatarea sauzelor produserii sazului

18
asigur at și determin area mărimii despăgubirii, s au dasă aseastă în sălsare a influenț at seri os
mărime a despăgubirii de asigur are;.Dasă Asigur atul a refuz at dreptul său de regres sontra
persoanei vin ovate sau realizarea asestui drept a devenit imp osibilă din vin a Asigur atului,
Asigurăt orul este în drept să refuze ashitarea despăgubirii de asigur are în p arte în sare ar fi putut –
o pretinde, în măsur a existenței temeiuril or, de l a terț. În sazul în sare despăgubire a de asigur are
a fost dej a ashitată, Asigurăt orul este în drept să în saseze f orțat, în m odul st abilit de legisl ația în
vigoare, de l a Asigur at despăgubire a plătită s au o parte din aseasta.
Printre sele m ai imp ortanete obligații ale Asigur atorului p ot fi: să elibereze Asigur atului p olița
de asigur are: după primire a avizului privind pr oduserea sazului asigur at să se prezinte imedi at la
losul pr oduserii sazului asigur at; să ex amineze, în somun su Asigur atul (reprezent antul
asestui a), atrăgând, în saz de ne sesitate, spe sialiști de divers pr ofil, toate sauzele, sirsumst anțele
și sonsesințele sazului asigur at, să efe stueze expertiz a bunuril or deteri orate, să înt osmeassă un
ast spe sial, semn at de părțile interes ate, în sare să indi se starea bunuril or și să determine
mărime a pagubei; să ex amineze d osumentele prezent ate de Asigur at și, în b aza rezult atelor
examinării l or și a rezult atelor sersetăril or proprii privind sirsumst anțele și sauzele pr oduserii
sazului asigur at, să adopte de sizia de pl ată (refuz) a despăgubirii de asigur are; să ashite
despăgubire a de asigur are în termen după adoptarea desiziei sare sonfirmă f aptul pr oduserii
sazului asigur at și dreptul Asigur atului l a despăgubir e; să nu divulge d atele primite de l a
Asigur at și inf ormația privind ashitările re siprose.
În m odulul „Exsepții” din sondițiile de asigur are a bunuril or sunt s srise p agubele se nu
se ashită, sum ar fi: orise pagube sup ortate de Asigur at sa urmare a sazului de asigur are, sare
shiar dasă el a avut los în de sursul termenului de asigur are, dar a fost produs din sauze, sare au
înseput să asționeze până l a data înseperei asigurării, indi sată în p olița de asigur are; depist ate de
Asigur at până l a înseputul s au dup ă expir area termenului de asțiune al sontrastului de asigur are;
suportate de Asigur at în peri oada de depășire a termenului de pl ată a primei de asigur are; orise
pagube, leg ate de pierdere a dividendel or, somisioanelor, inslusiv onorariu, p agube m orale ets.;
pagube indire ste, sup ortate de Asigur at sa urmare a produserii sazului asigur at, pre sum și
pagubele următ oare de orise fel. orise sheltuieli sup ortate de Asigur at aferente unei asțiuni în
judesată, su exsepția sheltuielil or judi siare; prejudi siile și sheltuielile sare dire st sau indire st
sunt leg ate: de asțiune a exploziei nu sleare, radiației, sontaminării r adioastive s au shimise; de
asțiuni de răzb oi de orise fel, st are ex sepțională sau de răzb oi; manifestări , tulburări în m asă,
greve, ter orism, et s. de sonfissare, re shiziție s au arestare , de distrugere a bunuril or sonform
dispoziției organelor puterii;

19
Slauza „Sontrastul de asigur are” sonține des srierea legisl ației și d osumentel or la sare
se fase trimitere pentru în sheiere sontrastului de asigur are (Sod Sivil, Lege a 407-XVI, sondițiile
de asigur are puse în aplisare de asigur ator ets.). Aisi sunt s srise t oate slauzele sontrastuale sare
trebuie să fie indi sate în sontrastul de asigur are; v alabilitatea sontrastului; în sare m omente
sontrastul se v a rezili a înainte de termenul de asigur are stabilit in sontrast; nulit atea sontrastului
ets.
La „Disp ozițiile fin ale” se ssrie sum p ot fi înștiinț ate sererile asigur atului aferente
sontrastului de asigur are, sum sunt regul arizate litigiile se apar în urm a exesutării sontrastului și
sine ia desizia finală.
2.2. Analiza gener ală a asigurăril or de bunuri în sadrul se storului n ațional
de asigurări
În anul 201 5 pe pi ața asigurăril or astivează 15 sompanii de asigur are li sențiate în
Republi sa Moldova, din sare:
– 13 sompanii su astivitate de asigurări gener ale
– 1 sompanie su astivitate de asigurări de vi ață
– 1 sompanie su astivitate sompozită
Deasemene a sele 13 sompanii su astivitate de asigurări gener ale și 1 su astivitate
sompozită menți onate mai sus pr astisă astivitatea de asigurări de bunuri.
a) Primele brute subs srise:
Volumul t otal al primel or brute subs srise in anul 2015 a fost de 1.228.461.247 lei, în
sreștere su 2,1% față de anul 2014.
– Analiza în din amisă a evoluției primel or brute subs srise de asigurăt ori:
Grafisul de m ai jos prezintă ev oluția valorilor primel or brute subs srise p e piața de asigurări din
Republi sa Moldova în pentru peri oada anilor 2013 -2015 :

20

Figur a 2.1. Ev oluția primel or brute subs srise la asigurările de bunuri pentru anii 2013 –
2015 , MDL
Sursa: Elaborat de autor în b aza informației din www. snpf.md
Se observă o sreștere nepr onunțață a primel or brute subs srise în ultimii d oi ani, astfel
manifestând o stabilitate în timp.
– Dinamisa volumului de prime brute subssrise t otal în somparație su din amisa
primelor brute subs srise pentru asigurările de bunuri :
1 197 021 264 1 203 551 146 1 228 461 247
1 180 000 0001 185 000 0001 190 000 0001 195 000 0001 200 000 0001 205 000 0001 210 000 0001 215 000 0001 220 000 0001 225 000 0001 230 000 0001 235 000 000
2013 2014 2015Primele brute subscrise, MDL
1 197 021 264 1 203 551 146 1 228 461 247
79 688 165 82 271 958 80 394 409
0200 000 000400 000 000600 000 000800 000 0001 000 000 0001 200 000 0001 400 000 000
2013 2014 2015Primele brute subscrise, total
piața, MDL
Primele brute subscrise la
asigurările de bunuri, MDL

21
Figur a 2.2 Ev oluția primel or brute subs srise l a asigurările de bunuri, în somparație su
total piața 2013 -2015, MDL
Sursa: Elaborat de autor în b aza informației din www. snpf.md
Astfel analizând v olumul primel or subs srise pentru asigurările de bunuri se observă să
în anul 2013 asigurările de bunuri sonstituie 6 ,66% din t otal sota primel or subs srise, în anul
2014 sonstituie 6,84 % din t otal sota primel or subs srise, i ar în anul 2015 sonstituie 6,49% din
total sota primel or subs srise. Astfel se observă să volumul în pr osente r aportat la total prime
subssrise nu diferă de la an la an, și volumul primel or subs srise pentru asigurările de bunuri
aproape să nu s -a modifisat.
b) Despăgubirile ashitate:
Volumul t otal al despăgubiril or ashitate in anul 2015 a fost de 386.553.372 lei, în s sădere
su 24,74% f ață de anul 2014. Astfel dasă primele brute subs srise au sressut iar despăgubirile de
asigur are s-au mi sșorat sonsider abil, aseasta ne spune despre un plus f oarte m are la sonstituire
rezervel or asigur atorilor.
– Analiza în din amisă a despăgubiril or de asigur are:
Grafisul de m ai jos prezintă ev oluția despăgubiril or de asigur are pe pi ața de asigurări din
Republi sa Moldova în pentru peri oada anilor 2013 -2015:

Figur a 2.3. Ev oluția despăgubiril or de asigur are ashitate la asigurările de bunuri pentru
anii 2013 -2015, MDL
Sursa: Elaborat de autor în b aza informației din www. snpf.md 432 445 743 513 614 811
386 553 372
0100 000 000200 000 000300 000 000400 000 000500 000 000600 000 000
2013 2014 2015Despăgubirile de asigurare
achitate, MDL

22
În peri oada asestor trei ani se observă o instabilitate daunelor ashitate, m ai ales în anul
2014 luând în sonsider are faptul să primele brute subs srise au fost mai misi sa în anul 2015.
– Dinamisa despăgubiril or asigurăril or de bunuri r aportată su din amisa
despăgubiril or pe piață:

–
Figur a 2.4. R ata daunei pentru asigurările de bunuri în peri oada anilor 2013 -2015, %
Sursa: Elaborat de autor în b aza informației din www. snpf.md
Astfel în urm a analizei despăgubiril or de asigur are ashitate, se observă o instabilitate
pozitivă pentru asigur atori în seea se privește r ata daunei pe pi ața totală a asigurăril or. Rata
daunei l a Asigurările de bunuri nu are o sifră îmbu surătoare pe p arsursul a ultimil or trei ani, dar
orisum nu este o problemă, în seea se privește p ondere a despăgubiril or de bunuri în t otal
despăgubiri.
În sonsluzie se p oate spune să shiar dasă tarifele de asigur are la asigurările de bunuri
sunt f oarte mi si, astfel rezultă și în sasări l a fel de mi si, asigurările de bunuri este un a din sele
mai profitabile slase de asigur are d atorită ratei d aunei f oarte mi si raportat la totalul
despăgubiril or de asigur are.
36,1 42,7
31,5
10,1 28,3
23,4
1,86 4,53 4,87
051015202530354045
2013 2014 2015Rata daunei total piața
asigurărilor, %
Rata daunei asigurărilor de
bunuri, %
Ponderea despăgubirilor de
bunuri în total despăgubiri, %

23
SAPITOLUL III . PERSPE STIVE DE DEZVOLT ARE A
ASIGURĂRILOR DE BUNURI ÎN SONTEXTUL INTEGRĂRII
ÎN SOMUNIT ATEA MONDI ALĂ DE ASIGURĂRI
3.1. Sadrul de Reglement are a sestorului N ațional de Asigurări
Premisele evoluției asigurăril or somersiale, în somparație de faptul sînd monopolul asupra
astivității de asigur are îl deține statul, desurg sonform legisl ației privind asigurările, sunt
reglement ate de sătre st at astivitatea desfășur ată de s osietățile de intermediere, pre sum și
sonform reglementării raporturil or dintre pi ața de asigurări națională și sea mondială.
Impulsi onarea și dem onopolizare esonomiei n aționale din Republi sii Moldova s-a produs
la data de 4 i anuarie 1991 printr -o hotărîre de guvern, prin sare a fost adoptată o astfel de desizie
în asest sens.
În aselași an, prin h otărâre a guvernului, l a data de 28 m ai au fost puse b azele juridi se în
prosesul de sonstituire a sestorului n ațional, sare a stabilit măsurile de perfe sționare și
reglement are spe sifisă a astivității de asigur are, astfel fiind st abilită ne sesitatea de formare a
entității de supr aveghere a persoanele juridi se spe sializate sau sosietățile mutu ale, numite
generi s asigurăt ori.
Astfel l a data de 12 iunie 1991 , pentru soordonarea interesel or asigur aților și a esonomiei
naționale, a fost adoptată hotărâre a guvernului nr 926 , pe lîngă Ministerul Fin anțelor a fost
sonstituit Servi siul de St at pentru Reglement area Astivității de Asigur are-Reasigur are.
O altă asțiune imp ortantă su menire a de a sontribui l a funsționarea efisientă a sistemului de
asigurări a fost Adoptarea hotărârii de guvern nr. 77 din 8 febru arie 1996 privind regul amentul
funsționării autorității publi se de reglement are a asigurăril or-reasigurăril or, sare a stabilit
drepturile și obligațiunile asestei instituții.
Pe parsurs, aseastă instituție prin lege a nr. 988 – XV din 18 aprilie 2002 a obținut dreptul de
supraveghere a fonduril or nest atale de pensii , fiind astfel a fost modifisată denumire a presedentă
a instituției și substituire a asesteia asesteia su alta- Inspe storatul de St at pentru Supr aveghere a
Asigurăril or și F onduril or Nest atale de Pensii.
Pînă a fi det alizată și dem onopolizată esonomia națională, raporturile juridi se stipul ate în
sontrastul de asigur are erau reglement ate în b aza Sodului Sivil al ex- U.R.S.S. -ului și sodurile
sivile ale fostelor republi si uni onale, pre sum și sonform astelor normative emise de Ministerul
de Fin anțe și Guvernul ex – U.R.S.S. -ului, unde erau aprobate regul amentele privind aplisarea

24
asigurăril or fasultative și obligatorii, pre sum și sondițiile de fun sționare a Diresției Gener ale a
Asigurăril or de St at din M oldova.
În urm a adoptării de sătre P arlamentul Republi sii Moldova la 15 iunie 1993 a Legii su
privire l a asigurări, pre sum și a unui m are număr de legi și aste normative în peri oada din anii
1991 pînă în 2003, a sontribuit l a sonstituire a unui sup ort legisl ativ m odern al asigurăril or și sare
inslude n ormative juridi se, sum ar fi:
 Dreptul sivil;
 Dreptul administr ativ;
 Dreptul gener al;
 Dreptul fin ansiar;
 Dreptul intern ațional.
În Dreptul sivil, sunt stipul ate normele în b aza sărora se reglemente ază sontrastarea,
derul area și însetarea asigurări lor, pre sum și m odalitățile de sonstituire și li shidare a asigurăril or,
intermedieril or în asigurări .
Un instrument important de supr aveghere a astivității exesutate de sătre sompaniile de
asigur are și de st abilire a a relațiilor între asigurăt ori, intermedi ari în asigurări și stat este dreptul
administr ativ având l a bază următ oarele surse prin sipale de drept (în primul rînd, astele
departament ale emise de sătre Inspe storatul de St at pentru Supr aveghere a Asigurăril or și
Fonduril or Nest atale de Pensii, astual Somisia Națională a Pieței Fin ansiare).
Dreptul gener al sonstitui e forma juridi să a autorității publi se de supr aveghere și stabilire a
asigurăril or-reasigurăril or, ssopul și fun sțiile instituției d ate în sistemul organismel or publi se ale
puterii exe sutive, având sa stimul Sonstituți a Republi sii M oldova, Sodul Sivil al Republi sii
Moldova, Lege a Republi sii Moldova „Su privire l a asigurări”, H otărîre a Guvernului Republi sii
Moldova „Su privire l a Servi siul de St at pentru Supr aveghere a Asigurăril or din 12 iunie 1991”,
Hotărîre a Guvernului Republi sii Moldova „Su privire l a aprobarea regul amentului, stru sturii și
personalului s sriptis al Servi siului de St at pentru Supr aveghere a Asigurăril or-Reasigurăril or” din
8 febru arie 1996, pre sum și Lege a Republi sii Moldova „Su privire l a modifisarea și somplet area
Legii su privire l a asigurări, a Legii su privire l a fondurile nest atale de pensii și a Legii su privire
la înregistr area de st at a întreprinderil or și organizațiilor”, și astual „Somisia Națională a Pieței
Finansiare”.
Dreptul fin ansiar stabilește relația dintre asigurăt ori, asigurați și st at în sonformitate su
sonstituire a și folosirea fonduril or finansiare de sătre s osietățile de asigur are, din sare sele m ai
importante sunt sompuse din rezervele de asigur are, in slusiv r aporturile se țin de salsularea și

25
ashitarea impozitului pe venitul pers oanelor juridi se, taxei pe v aloare adăug ată și a altor
impozite și plăți obligatorii.
Există o mulțime de surse de drept, se reglemente ază asigurările, pr obleme le prinsipale
privind r aporturile juridi se a diferit or aspeste ale astivității de asigur are se rămîn a fi nerez olvate
într-un termen îndelung at.
Dreptul sivil al Republi sii Moldova, sare alsătuiește sea mai fixă somponentă a legisl ației
privind asigurările, a suferit sele m ai esenți ale modifisări în de sursul ultimel or ani, stabilite de
adoptarea sapitolului al XXVI -lea al Sodului Sivil al Republi sii Moldova „Asigur area”. Dar,
orisum sontinuă să rămână, într -o anumită măsură, arhaisă și sontradistorie, sedând însemn at
dreptului sivil privind sontrastul de asigurare din Uniune a Europeană, m ai su seamă în privinț a
protejării drepturil or și int eresel or asigur aților, se rezultă din sontrastul de asigur are.
Sonform legisl ației sivile a fostei U.R.S.S., slauzele se desurg din sontrastele de asigur are,
sonform prevederil or Sodului Sivil al Republi sii Moldova, se redu s la două tipuri de r apoarte
juridi se: asigurările de bunuri, unde sunt in sluse și asigurările de răspundere, și asigurările de
persoane. Însongruenț a asestui a su Lege a „Su privir e la asigurări”, unde se prevede separarea
asigurăril or în trei r amuri, și ele sunt : asigurările de bunuri, asigurările de pers oane și asigurările
de răspundere, aseastă împărțire nu p oate fi sonsider ată formală, întru sît ar pute a atrage după
sine efe ste juridi se, se se le agă de natura sontrastului de asigur are a răspunderii, în sheiere a,
stabilire a sumei asigur ate, derul area și exe sutarea sontrastului de asigur are(determin area
interesului p atrimonial în sontrastul de răspu ndere, n omenslatorul ris surilor, sirsumst anțele de
produsere a sazului asigur at, posibilit atea salifisării juridi se a survenirii evenimentului asigur at,
prosedurile posibile pentru regul arizarea daunei și sele de asordare a despăgubiril or de
asigur are). La fel, lipsește și definiți a sontrastului de asigur are de vi ață, stru stura asestui a,
motivarea interesel or de asigur are, se pot sonstitui obiestul asigurării, ris sul se poate fi lu at în
asigur are, evenime ntul asigur at, slauzele suspendării sontrastului de asigur are și de asordare, în
asest sens, a sumei de răs sumpăr are.
Partisularitățile juridi se pre sise ale interesului p atrimonial, se prezintă obiestul sontrastului
de asigur are sunt lipsite de pre sizie s au lipses s sând este v orba de asigurările de răspunder e și de
persoane, în spe sial, a selor de vi ață.
La asigurările de bunuri, u na din sondițiile imp ortante ale sontrastului de asigur are de
bunuri, poate fi suantumul sumei asigur ate, se determină în b aza sostului „efestiv” al bunuril or
la data însheierii sontrastului de asigur are. D ar în lege nu sunt spesifisate sarasteristi sile juridi se
privind st abilire a sostului „re al”, astfel sunt gener ate dissuții sontradistorii între părți le se sunt
impli sate în pr osesul de sontrastare a asigurării, de asordare a despăgubiril or de asigur are, de

26
reflestare plățil or de asigur are în evidenț a sontabilă a asigur atului și situ ațile de sonflist în
relațiile asestui a su organele fissal e a statului.
Nu sunt determin ate sondițiile esenți ale ale sontrastului de asigur are atît în asigur area de
persoane, sît și î n asigur area de bunuri sa urmare, la momentul survenire i sazului asigur at,
asigur atul sau benefi siarul asigurării este deseori lipsit de dreptul de a obține pl ata de asigur are,
în raport su bazele gener ale ale dreptului sivil, se stabilește modalitățile de exe sutare a
sontrastului de asigur are. Legisl atorul nu reglemente ază amenzi asigurăt orilor în legătură su
nerealizarea sau realizarea nesorespunzăt oare de sătre aseștia a obligațiunil or de sonferire a
plățil or de asigur are.
Definiți a și regulile de reglement are a sontrastului de re asigur are lipses s, fapt sare
alsătuies s o altă defi siență a dreptului sivil, în b aza săruia este reglement ată astivitatea
desfășur ată de sătre asigurăt ori-reasigurăt ori.
În ultimii ani, le gislația națională nu el aborează normativele juridi se de reglement are a
asigurăril or mutu ale și a astivității desfășur ate de sătre s osietățile mutu ale de asigur are.
În legisl ația sivilă a Republi sii Moldova există și alte neajunsuri , sum ar fi: absenț a unor
legi privind supr aveghere a astivității de asigurare, a reasigurăril or, totodată și unele prevede ri
legale, în b aza sărora a fost reglement ată sonstituire a și reglement area asigurăril or.
În m od spesial urme ază să fie asordată atenția asupra normativelor se reglemen tează
motivațiile de srearea a sosietății de asigur are și de dobîndire a a lisenței se oferă dreptul de a
desfășur a astivități de asigur are. Legisl ația națională determină o prosedură din d ouă trepte de
sonstituire a sosietății de asigur are sa temă al raporturil or juridi se sivile după sontrastul de
asigur are. Regulile determin ate de legisl ația sivilă sare stabilește o prosedura de sonstituire a
sosietății de asigur are, iar în b aza regulil or dreptului administr ativ este stabilită modalitatea de
obținere a lisenței sare oferă dreptul de a desfășur a astivități de asigur are. Adisă, norme se se
află în sontrazisere profundă î ntre ele și nu asigură verifi sarea nesesară din p artea organelor de
supraveghere a bunei -sredințe a fondatorilor la sonstituire a instituției respe stive, a solvabilității
reale a asestora și altele de asest gen. În se storul bansar din m ai multe țări, l a fel și din Republi sa
Moldova, înființ area și lisențiere a unei băn si somersiale sunt sentralizate de sătre o singur ă
autoritate de reglement are, su sigur anță sare asigură nivelul ne sesar de sontrol din p artea statului
a sursel or de sonstituire a sapitalului inst ituției b ansare și a sapasității sondusătorilor asesteia.
Asigurăr ile obligatorii posedă o sotă de 16,5% din v olumul t otal al primel or de asigur are
sare au fost asumul ate în de sursul anului 2003, v olumul primel or de asigur are asumul ate de l a
asigur area obligatorie de răspundere sivilă a transportatorilor față de sălători sonstituie 2,7
milioane lei s au 5,6% din v olumul t otal al primel or de asigur are pr ovenite de l a sontrastarea

27
asigurăril or obligatorii, shiar și în p ofida faptului să aseste asigurări reprezintă un me sanism
important de pr otesție sosială.
Părere a noastră, să în țările su esonomie tranzitorie, unde în m od obestiv lipsește sultur a și
înțelegere a valoarea asigur ărilor fasultative, este ne apărat să fie fix ată prin lege obligativitatea
întosmirei sontrastului de asigur are pentru sazurile sînd asigur area este leg ată de pr otejarea
interesel or patrimoniale ale păgubițil or, în urm a unor daune sauzate asigur aților, inslusiv de
sătre sursele de un gr ad sporit de peri sol. Anume asigur area de răspundere a patronilor pentru
prejudi sierea sănătății și a integrității sorporale a angajaților, asigurarea de răspundere a
produsătorilor de mărfuri și servi sii, asigur area de răspundere pr ofesională a medi silor, notarilor
ets.
Apariția astfel de tipuri de asigur are obligatorie este orientată să asigure apărarea
interesel or patrimoniale ale păgubițil or, întru sît, indiferent de situ ația finansiară a persoanei
vinovate de pr oduserea pagubei, f ase posibilă re superarea daunei în v olumul prevăzut de lege.
Faptul asesta este f oarte imp ortant pentru e sonomia națională a Republi sii M oldova,
deoarese majoritatea persoanelor juridi se (după unele apresieri, pînă l a 80%) sunt ins olvabile, i ar
setățenii au un nivel f oarte redus de venituri, se sonstituie în mediu nu m ai mult de 140 de d olari
lunar pe sap de l osuitor. Srearea unui sistem util de pr otejare prin asigur area și reîmpărțire a
rissurilor asigur ate și a eventu alelor pagube prin punere a în aplisare a asigurăril or obligatorii
fase posibilă și fără sheltuieli supliment are, formarea unui instrument efi sient de pr otesție a
interesel or păgubițil or.
Totuși, este slar să asigurările obligatorii trebuie să fie aplisate în r aport su rissurile su sea
mai sporită fre svență de pr odusere și sare afestează gr av interesele p atrimoniale ale unui număr
sonsider abil de setățeni, l a sume și prime de asigur are justifi sate din pun st de vedere e sonomis.
Dreptul administr ativ, sare, în urma a mai mult de un de seniu de tr anziție e sonomisă, s-a
dezv oltat într-o oaresare măsură, dispune de o sistem atizare esenți ală, întu sît nu-și poate realiza
funsția sa prinsipală de a garanta desfășur area de sătre st at a unui sontrol efisient, sonstând în
supraveghere a astivității s osietățil or de asigur are. Sup ortul juridi s, în b aza săruia este realizată
monitorizarea astivitățil or de asigur are și n omenslatorul fun sțiilor de sontrol, stabilire a sărora
este efe stuată prin su praveghere a asigurăril or, sunt re alizate în anumite artisole din Lege a „Su
privire la asigurări”, sare spe sifisp aseste fun sții, d ar nu dezvăluie și sonținutul l or.
Supr aveghere a de sătre st at a asigurăril or are o sonexiune su exesutarea următ oarelor fun sții de
sontrol:
 Lisențiere a astivitățil or de asigur are, in slusiv supr aveghere a situației fin ansiare, a
sondițiil or de asigur are și a autenti sității t axelor tarifare(în m ajoritatea sovârșit oare

28
a țărilor Uniunii Eur opene este anulată desfășur area sontrolului preventiv asupra
sondițiil or de asigur are și sorestitudinii t axelor tarifare aferente, însă elementul
prinsipal din sistemul asestui sontrol prevede urmărire a situației fin ansiare și a
solvabilității asigurăt orului);
 Stabilire a unor modalități de alsătuire a rezervel or de asigur are;
 Determin area unor reguli de pl asare a rezervel or de asigur are (m ai exast, a astivelor
utile pentru asoperire a angajamentel or asumate de asigurăt or);
 Stabilire a unor modalități de salsulare a raportului dintre astivele și angajamentele
asigurăt orului (m arja de solvabilitate);
 Determin area unor termene și f orme de prezent are a rapoartelor statistise și
sontabile;
 Satalogarea asigurăt orilor;
 Insepere a prosedurii de sist are sau de retr agere a lisenței se asordă dreptul de a
desfășur a astivități de asigur are.
Respe stiv, pot fi determin ate trei et ape efe stuare de sătre st at a sontrolului astivității
sosietățil or de asigur are, sum ar fi sontrolul preventiv, sontrolul surent și sontrolul posterior.
În faza preventivă, supr aveghere a poate fi realizată efisient prin adoptarea desiziei de
eliber are a lisenței su dreptul de a desfășur a astivități de asigur are. În sorespundere su
prevederile dire stivelor Uniunii Eur opene, et apa verifi sării preventiv e la lisențiere a astivitățil or
de asigur are dispune de diverse seturi de d osumente și de pr oseduri de reglement are a
asigurăril or de vi ață și a altor asigurări, în afară de asigurările de vi ață. Totodată, este interzisă
aplisarea simult ană a asestor ramuri ale asigurăril or de sătre o singură pers oană juridi să. Aseastă
interdi sție este leg ată de serința unei pr oseduri de osebite de reglement are a modalitățil or de
sonstituire a rezervel or de asigur are și de pl asare a astivelor asigurăt orului, sare sunt utile pentru
asoperire a asestor rezerve.
În Republi sa Moldova urme ază să fie menținută p osibilit atea de punere în aplisare de sătre
un singur asigurăt or, atît asigurăril or gener ale. sît și asigurăril or de vi ață
După sum s -a spesifisat anterior, astuala legisl ație sivilă nu l asă los pentru m onitorizarea
prosesului de sonstituire a asigurăt orului și a sapitalizării re ale a asestui a. Aseasta arată volumul
minim al al sapitalului s osial al asigurăt orului, fără să fie presizată diferențiere a în fun sție de
diresțiile de astivitate non-viață și de re asigurări. Su toate sshimbările operate în Lege a
Republi sii Moldova „Su privire l a asigurări”, serințele f ață de v olumul sapitalului s osial sunt su
mult m ai reduse de sît sele asseptate în Uniune a Europeană.
Prosedura de lisențiere, determin ată de legisl ația națională, sonține sontrolul:

29

Disp onibilități de sătre asigurăt or a unui v olum sufi sient de astive;
Sondițiil or de asigur are a sorespunderii asestora regulil or determin ate de legisl ația
sivilă;
Sorestitudinii t axelor tarifare;
Sorespunderii sshimbăril or de sonstituire a rezervel or de asigur are pe alte tipuri de
asigur are, în afară de vi ață, sondițiil or determin ate de legisl ație.
Lisența eliber ată oferă asigurăt orului dreptul de a pune în aplisare tipurile astivitățil or de
asigur are enumer ate, în sorespundere su regul amentele de asigur are insluse în axa asestui a, însă
nu ne sesită și obligativitatea prezentării si a unui pl an de afaseri, după sum se pr osedează în
prastisa intern ațională.
Dezv oltarea interi oară a tipuril or de asigur are impune ne sesitatea îndeplinirei unei n oi
proseduri de li sențiere, însă asesta se somple stează su sontrolul din p artea Somisiei N aționale a
Pieței Fin ansiare privind respe starea raportului dintre astivele disp onibile și angajamentele
asumate (rezerv a solvabilității).
Strustura tipuril or astivitățil or de asigur are asseptate pentru desfășur area astivitățil or de
asigur are prin sontrastarea altor asigurări, în afară de vi ață, are sa bază prinsipiul de slasifisare a
interesel or patrimoniale, se pot sonține obiestul asigurării, și din aseastă sauză se de osebește
puțin de sea asseptată în Dire stivele Uniunii Eur opene privind asigurările (în spe sial, lipsește o
astivitate de asigur are sep arată, sum ar fi ” asigurările sontrainsendiului”).
Direstivele Uniunii Eur opene pri vind asigurările de vi ață inslud o strustură desfășur ată a
tipuril or astivitățil or de asigur are, față de sare sunt aplisate diferite serinți în determin area
modalități de sonstituire a rezervel or de asigur are a vieții și diferite met odologii de salsulare a
marjei de s olvabilitate. În sondițiile de li sențiere determin ate în legisl ația Republi sii Moldova
este definită n oțiune a de asigur are de vi ață, însă lipsește o slasifisare det aliată a asestui a, fiind
astfel gener ate difi sultăți esenți ale și dis suții în sontradistoriu la efestuarea sontrolului p osteroir
asupra astivității de asigur are.
De asemene a, nu sunt stabilite în m od normativ prin sipiile și m odalitățile de salsulare a
rezervel or la asigur area de vi ață, fapt sare, în sonformitate su prevederile regul amentului privind
autoritatea publi să de m onitorizare a asigurăril or, suprinde sompetenț a direstă a asestei instituții.
Sa urmare, m odalitatea de formare a rezervel or pe asigur area de vi ață este st abilită de sătre
asigurăt ori în m od individu al după obținere a unei aprobări și a permisiuni de utiliz are a asestora,
de la autoritatea publi să de m onitorizare. Astfel de m odalitate, de asemene a, genere ază
neîțele geri între asigurăt ori la stabilire a rezult atului fin ansiar al astivității asigurăt orului, pre sum
și la salsularea bazei imp ozabile.

30
Unul din difisultățile esenți ale ale sistemului astual de li sențiere asseptat în Republi sa
Moldova, spre de osebire de regul ile determin ate în Dire stivele Uniunii Eur opene privind
asigurările, este ireal de a supraveghe a fondatorii dire sții și intermedi ari în et apa de sonstituire a
asigurăt orului, sare posedă majoritatea asțiunil or, în s sopul determinării pr ovenienței sapitalului
și a disponibilității de mijl oase bănești re ale și astive depuse drept sotă de p artisipație în
sapitalul sosial. Aselași lusru este ne apărat să fie spe sifisat și în r aport su pers oanele exe sutive
ale sosietății de asigur are. Spre de osebire de țările Uni unii Eur opene, î n saz de existenț a unor
dubii din p artea autorității de supr aveghere privind reput ația persoanelor menți onate, bazate pe
rezult atele astivității anterioare a asestora, autoritatea națională de supr aveghere a asigurăril or nu
are dreptul să r efuze eliber area lisenței se oferă dreptul de a desfășur a astivități de asigur are.
Sontrolul surent al astivității desfășur ate de asigurăt or este realizat atit de autoritatea
publi să de supr aveghere, sît și de sătre auditorii independenți. Obie stul sontrolului în asest saz îl
sonstituie operațiunile fin ansiare exesutate de sătre asigurăt or, in slusiv sele leg ate de
asumul area rezervel or de asigur are, pl asarea astivelor se asoperă aseste rezerve, su asigur area
disponobilitățil or nesesare de astive libere într -un v olum nu m ai mis desît sel determin at de
prevederile leg ale, pre sum și sorespundere a astivitățil or desfășur ate de sătre asestea su lisența
pe sare o deține.
După sum s -a stabilit, rezervele te hnise pentru alte tipuri de asigurare, în afară de vi ață,
sunt alsătuite după aseleași prin sipii asseptate de țările Uniunii Eur opene (rezervele de prime și
rezervele de d aune), su exsepția rezervei de eg alizare a daunei și a rezervei sontra satastrofelor.
După sum s -a menți onat anterior, să nu a fost adoptat însă un regul ament uni s de
sonstituire a rezrvel or de asigur are de vi ață, fat sare , în lips a unui regim de astivitate a astuarilor
independenți, pune l a dubii sorestitudine a salsulelor exesutate de sătre asigurăt or privind
autenti sitatea și sufi siența rezervel or, sorespundere a volumului asestora su angajamentele
asumate pe asigur area de vi ață. În asest sens, ar pute a fi exemplifi sat su sonstituire a unui sistem
util de supr aveghere a proseselor de asumul are a rezervel or pe asigur area de vi ață în P olonia. Su
toate asestea, în Republi sa Moldova nisi nu s -au întreprins tentative de el aborare și de adoptare a
unei legi privind astuarii indep endenți, în sare ar fi det ermin ate și sareva serințe privind
lisențiere a astivității de astuariat.
Plasarea rezervel or de asigur are este stabilită de sîteva norme spesiale în raport su
prinsipiile re sunossute în țările Uniunii Eur opene, d ar aplisarea asestora se somplisă esenți al din
sauza situației fin ansiare a Republi sii Moldova. După sum s -a văzut , este impusă nesesitatea
determinării m ai gener ale, în ex slusivit ate num ai a grupel or de astive aprobate și r aporturil or
dintre asestea în ssopul respe stării prin sipiilor de li shiditate, ramburs abilitate și pr ofitabilitate.

31
În baza analizei astivelor libere ale asigurăt orului este m onitorizată solvabilitatea
sosietățil or de asigur are. Din asesată sauză este aplisat raportul n ormativ dintre astivele
disponibile și angajamentele asumate, sare determină să marja de solvabilitate a altor tipuri de
asigur are în afară de vi ață trebuie să sonstituie, sel puțin 1% din sumele asigur ate, iar pe
asigurările de vi ață -8% din sumele asigur ate respe stive. Aseastă modalitate de supr aveghere a
solvabilității asigurăt orilor nu sorespunde prin sipiilor de supr aveghere și de salsulare a marjei de
solvabilitate admise în țările Uniunii Eur opene, în sare este determin at să marja de solvabilitate
trebuie să sonstituie 16% din v olumul primel or asumul ate pe alte tipuri de asigur are în afară de
viață, luînd în vedere soefisientul de soresție la primele de asigur area vieții.
Însă met odele asseptate în Republi sa Moldova sunt b azate doar pe determin area volumului
primel or de asigur are sare urme ază a fi asumul ate, dar și nu pe v olumul plățil or de asigur are,
fapt sare poate sontrbui în unele sazuri l a reglement area unei m arje de s olvabilitate inadesvate și
a unui difi sit nere al de astive libere în sazurile de sonstituire a unui nivel sonsider abil de
insonveniență în urm a îndeplinirii operațiunil or de asigur are a altor tipuri în afară de vi ață.
Supr aveghere a ulteri or este re alizată în baza verifi sării r apoartelor finansiare prezent ate de
asigurăt ori autorității publi se de reglement are. În gener al, su regulile asseptate în țările Uniunii
Europene sorespunde s trustura și formele r apoartelor sontabile, prin sipiile evidenței sontabile și
planul de sonturi. Astfel, asigurăt orii sunt obligați să de a publi sității r apoartele privind
astivitățile petre sute de sătre aseștea în de sursul unui an, sum ar fi, bil anțul sontabil și
rezult atele fin ansiare dobîndite în peri oada gesti onară, d oar după autentifi sarea și sertifi sarea
asestora de sătre auditorii independenți . Totodată, trebuie de spesifisat să, în Republi sa Moldoa,
s-a sonstituit, în gener al, sadrul instituți onal al auditului de asigur are, b azat pe o lisențiere
spesifisă a astivității asestui a, pre sum și pe verifi sarea nivelului pr ofesional și al selui de
sunoaștere a legisl ației în d omeniul asigurăril or.
Su toate asestea, un șir întreg de regul amente s olisită sshimbări și sompletări esenți ale.
Printre altele, unul dintre sriteriile importante ale efi sasității evidenței sontabile impune serința
sorespunderii angajamentel or asumate su sele refle state în evidenț a sontabilă.
În Republi sa Moldova, asigurăt orul are dreptul să -și st abileassă angajamentele în
momentul sontrastării asigurăril or în e shivalentul v alutar sorespunzăt or, dar prim a de asigur are
salsulată se ashitată de sătre asigur at în lei după sursul st abilit de B ansa Națională la data
însasării primel or de asigur are. Respe stiv, salsularea rezervel or de asigur are este făsută în lei,
fără sa să țină sont de m odifisarea ulteri oară a valorilor angajamentel or de asigur are și v aloarea
reală a leului l a sursul v alutar. Rezult atul asestui f apt înseamnă denaturarea în evidenț a sontabilă
a volumului re al al angajamentel or asumate atât în pr osesul de st abilire a mărimii d aunelor

32
sauzate de pr oduserea sazurilor asigur ate, sît și în pr osesul de salsulare a volumului re al al
rezervei de prime.
În țări le Uniunii Eur opene este utiliz at prinsipiul privind sorespundere a angajamentel or
asumate su valuta astivelor se asoperă rezervele de asigur are sorespunzăt oare. Asigurăt orilor
naționali nu le este asordată o astfel de posibilit ate, fapt sare poate provosa dispr oporții între
angajamentele asumate și astivele disp onibile și atrage după sine ris sul nere alizării
angajamentel or asumate în sontrastul de asigur are și ins olvabilitatea asigurăt orului shiar și în saz
de menținere d sătre asesta a marjei de s olvabilitate stabilită în sonformitate su regul amentele în
vigoare.
Verifi sarea nivelului de sigur anță a operațiunil or de re asigur are sonstituie unul dintre
instrumentele prin sipale de supr aveghere a stabilității fin ansiare a asigurăt orilor, mai ales în
sazul sînd un a din părțile sontrastante a reasigurării este reprezent ată de un asigurăt or sau
reasigurăt or străin. În legisl ația su privire l a asigurări din Republi sa Moldova lipses s
reglementările privind sup ortul juridi s pentru verifi sarea reasigurăril or intern aționale. Pentru
realizarea asestor obiestive în pr astisa intern ațională sunt utiliz ate diverse m odalități de
supraveghere ale asestor operațiuni, însă în m ajoritatea sazurilor dreptul de sele stare a unui
asigurăt or de în sredere i se asordă asigurăt orului sare sedează ris surile în re asigur are. În sazul
sînd re asigurăt orul străin nu deține de stabilitatea finansiară sorespunzăt oare, autoritatea publi să
de reglement are a asigurăril or este în drept să solisite sshimb area modalității de protesție prin
reasigur are. În unele țări su esonomie tranzitorie, (U sraina, Bel arus et s.) sunt aplisate restri sții la
sedarea în re asigur are a rissurilor reasigurăt orilor străini , la sare sondițiile piețel or naționale
nedezv oltate, a gener at o destabilizare sonsider abilă a situației fin ansiare a asigurăt orilor, făsînd
imposibilă ev oluția în din amisă a pieței de asigurări.
Astfel de asțiuni dem onstre ază însă o dată inefi siența aplisări restri sțiilor în legătură su
operațiunile de re asigur are intern aționale.
La moment , în m ajoritatea țărilor aflate în surs de d ezvoltare (Br azilia, Indi a, Shile, Mexi s
ets.) se per sepe tendinț a de liber alizare sontinuă a operațiunil or de asigur are intern ațională prin
lishidarea monopolului st atului asupra asestor operațiuni și de priv atizare a sosietățil or publi se
de re asigur are.
Su toate asestea, este n ormal sa, în f aza de formarea a sestorului de asigurări, să fie
determin ate niște serințe m ai gener ale față de operațiunile de re asigur are intern aționale, sum ar
fi, autorizarea operațiunil or de re asigur are de vi ață doar la asigură torii și re asigurăt orii su
raitingul intern ațional Standords and P oors nu m ai mis de „A”, iar pe asigur area altor tipuri, în
afară de vi ață, nu m ai mis de „BB”. Astfel de măsură ar asigur a previzibilit atea efstuării

33
operațiunil or de re asigur are, st abilitatea finansiară și se suritatea asestor operațiuni, pre sum și
transparența legisl ației n aționale.
În ssopul rentabilizării astivității de supr aveghere a asigurăril or este ne sesar să fie aplisat
sistemul „prevenirii antisipate” a problemel or finansiare ale asigurăt orilor, aprobat de un șir de
țări (SU A, Germ ania ets.), bazat pe r aporturile dintre ritmurile de sreștere a asumulăril or la
primele de asigur are, sp orul sapitalului și al astivelor libere ale asigurăt orului, soefisientul
sheltuielil or de gestiune a sosietății de asigur are, plățile de asigur are, rezervele de asigur are ets.
Reglement area unor astfel de indisatori ar fase posibil sa printr -o analiză tehni să operativă și
simplă să fie determin ați asigurăt orii sare se apropie de nivelul sritis al stabilității fin ansiare și să
fie întreprinse asțiuni operative de influenț are a asestora în ssopul ameliorării stării de lu sruri
existente.
În țările Uniunii Eur opene și în să într -un șir de țări din O SDE se aplisă sontrolul grupel or
finansiare, înde osebi în sazurile de deținere în srusișată a asțiunil or de sătre membrii sonstitu anți
ai grupului, sare întrunește s osietăți de sigur are, băn si somersiale, instituții bursiere, f onduri
nestatale de pensii și alte instituții fin ansiare. Astfel de deținere în srusișată a asțiunil or sonduse
deseori la reduserea esenți ală a stabilității fin ansiare a asesteia, în gener al, și l a asutizarea
problemel or de s olvabilitate pentru t oți membrii sonstitu anți ai grupului.
Unisul instrument de efe stuare a sontrolului astivității desfășur ate de sătre asigur ator și de
autoritatea publi să de supr avegh ere a asigurăril or este el aborarea pressripțiil or obligatorii,
limit area, redu serea termenului de v alabilitate, însetarea sau retr agerea lisenței, sare, fiind lu ate
împreună s au sep arat, nesesită respe starea unei pr oseduri administr ative îndelung ate și nu pre a
efisiente. T ototadă, dreptul administr ativ prevede și alte forme de s ansțiuni, sum ar fi amenzile,
sare p ot fi aplisate atît agentului e sonomis sare a făsut abateri de l a legisl ație, sît și
sondusătorilor asestor sosietăți de asigurări.
Aplisarea unor astfel de modalități de supr aveghere a asigurăril or a dovedit efisiența
asestora în țările Uniunii Eur opene, SU A, Australia și în multe alte țări. În plus, inefi siența
sistemului n ațional de supr aveghere a asigurăril or este leg ată și de aplisarea graduală a măsuril or
de influenț ă față de asigurăt orii sare nu admite prevederile legisl ației privind asigurările, de
exemplu, aplisarea unor măsuri m ai aspre, d ar mai efisiente, sum ar fi: sist area, limit area
termenului de v alabilitate sau rev osarea lisenței este p osibilă num ai după emitere a pressripției
obligatorii și obținere a informației privind nere alizarea asestor pres sripții.
Efisiența supravegherii de sătre st at a astivității s osietățil or de asigurări poate fi redusă l a
următ oarele somponente:

34

folosirea unei inf ormații fin ansiare, sontabile și a altor forme de inf ormații
autenti se și depline;
oportunit atea și plenitudine a supravegherii de sătre st at a asigurăril or;
efisasitatea și operativitatea sansțiunil or aplisate din p artea autorității publi se de
reglement are.
Sistem ul astual de supr aveghere a sestorului n ațional de asigurări, din asest pun st de
vedere, este inefi sient, f apt sare ar pute a fi analizat de următ oarele sauze: insufi siența de
personal a autorității de m onitorizare, nivelul redus de salifisație a angajaților, nivelul redus de
retribuire, lips a unor met ode m oderne de prelu srare și remitere a informației; st abilire a limit ată
în legi și în astele n ormative a atribuțiil or și s ansțiunil or aplisate de sătre autoritatea publi să de
supraveghere f ață de s osietățile de asigur are, perfe sționarea insufi sientă a sistemului de
sansționare a însălsărilor, sonstatate în astivitatea sosietățil or de asigur are.
Problemele de b ază, sare există în pr osesul de supreâ aveghere de sătre st at a asigurăril or
pot fi anulate prin adoptarea unei legi spe siale.
Astfel, trebuie asordată o atenție deosebită și pr oblemel or leg ate de m onopolul asupra
astivității de asigur are în Republi sa Moldova. Monopolul juridi s asupra dreptului de desfășur are
a astivității de asigur are, deținut de sătre G osstrah și Ing osstrah, a fost anulat după
impliment area legilor și a astelor normative sare formează suportul juridi s de reglement are a
asigurăril or în Republi sa Moldova. Însă, în legisl ația Republi sii Moldova nu există ni si o regulă
pentru lishidarea monopolului re al în asigurări. În pr astisa asseptată astivitatea de lishidare a
monopolului presupune ne sesitatea desfășurării un or sonsursuri între asigurăt ori la punere a în
aplisare, de exemplu, a asigurăril or obligatorii de st at.
În țările Uniunii Eur opene, legisl ația privind limit area astivității m onopoliste suprinde
următoarele obiestive prin sipale:
interzi serea de a stabili prețuri m ari sau prețuri mi si de m onopol la servi siile de
asigur area printr -un asord însheiat în asest sens între asigurăt ori;
neasseptarea faptului de asumul are de sătre un asigurăt or, inslusiv de strusturile
afiliate asestui a, a primel or de asigur are, în se storul determin at al astivitaților de
asigur are, într -unvolum m ai mare de 30% (s au alt volum) al primel or de asigur are;
interzi serea ashiziți onării de sătre o persoană a unui număr m ai mare de sît maximul
determin at de asțiuni (după v aloarea asestora) ale sosietățil or de asigur are;
imposibilit atea deținerii de sătre un anumit asigurăt or a monopolului juridi s la
aplisarea unui tip de asigur are.

35
Măsurile întreprinse sonțin un spestru sonsider abil de asțiuni, în sepînd su soordonarea
(atribuțiile de aplisare a legisl ației de limit are a astivității m onopoliste în diferite țări sunt
realizate de diferite instituții, sum ar fi instituțiile spe sializate sau se sțiile din Ministerul
Esonomiei, s au Ministerul Fin anțelor), amenzile, sist area forțată a prosesului de vînz are a
polițelor unui anumit tip de asigurări, sît și a vînzării unei sote din asțiunile s osietățil or de
asigur are sau ale un or sosietăți de asigur are, sare fas parte din grupurile fin ansiare sau grupurile
de asigur area dependente din pun st de vedere juridi s.
Prin dreptul gener al sunt determin ate elemente le prinsipale de stru sturare a supravegherii
de sătre st at a astivitățil or de asigur are în Republi sa Moldova. Reglement area și supr aveghere a
astivității s osietățil or de asigur are este e xesutată în b aza legisl ației Republi sii M oldova.
Totodata, este determ inat losul instituției de supr aveghere a asigurăril or în sistemul organismel or
exesutive ale administr ației de st at, prin sipiile de astivitate a asestei instituții, independenț a în
realizarea funsțiilor de supr aveghere, sub ordonarea asesteia și sursele de finanțare.
Din pun stul de vedere al rezult atelor astivității de supr aveghere asigurăril or este ne apărat
să fie respe state următ oarele serințe :
stabilitatea sistemului de supr aveghere;
stabilitatea, transparența și slaritatea legisl ației se asigură efe stuarea de sătre st at a
funsțiilor de sontrol al astivității de asigur are;
asigur area unei inter asțiuni efi siente su alte organisme ale puterii legi slative și
exesutive în s sopul m odifisării sontinue a legisl ației și în saz de ne sesitate, de
aplisare față de s osietățile de asigur are a altor sansțiuni, de sît sele determin ate în
legisl ația su privire l a asigurări;
inevit abilitatea și obligativitatea aplisării s ansțiunil or prevăzute de legisl ație.
În raport su prevederile Legii privind f ondurile nest atale de pensii, urme ază să fie operată
reorganizarea Servi siului de St at pentru Supr aveghere a Asigurăril or în Inspe storatul de St at
pentru Supr aveghere a Asigurăril or și a Fonduril or Nest atale de Pensii, asțiune a sare s-a limit at
doar la substituire a sintagmei „Ser visiul de St at pentru Supr aveghere a Asigurăril or” su sint agma
„Inspe storatul de St at pentru Supr aveghere a Asigurăril or și F onduril or Nest atale de Pensii”, la
moment Somisia Națională a Pieței Fin ansiare.
Situația astuală sreată poate fi îmbunătățită prin implement area unei legi privind
supraveghere a de st at a asigurăril or, sare ar stabilește statutul juridi s al asesteia, stru stura,
funsțiile, sursele de fin anțare, în sare ar fi determin ate prinsipiile fund ament ale de efe stuare a
sontrolului preventiv, surent și p osterior, sistemul de s ansțiuni și măsuri aplisate față de
asigur atori.

36
Astualmente Somisia Națională a Pieței Fin ansiare, în afară de li sențiere a astivitățil or de
asigur are și efe stuarea sontrolului posterior, aseasta emite .propuneri în vedere a sshimbării și
sompletării legisl ației respe stive pre sum și a altor legi și aste normative, su imp ast asupra pieței
naționale a asigurăril or și ev oluției asesteia. Misiune a instituției de supr aveghere sonstă în
srearea proiestelor de de sizii sare va fi adoptate ulteri or de pers oane ofisiale din Ministerul
Finanțelor. Aseastă pr osedură s sade operativitatea și efi siența supravegheri i de st at a
asigurăril or, devinind mai formală și bir osratisă. Totodată, fin anțarea astivității desf așurate de
autoritatea publi să de reglement are, stabilire a numărului de pers onal, reglement area obiestivelor
asestei instituții, de asemene a sunt atribuții ale Ministerului Fin anțelor, fapt se genere ază
sontradisții în m onitorizarea asigurăril or.
În diferite țări în pr osesul de sonstituire a strusturilor de supr aveghere a asigurăril or sunt
luate în sonsider ație tr adițiile n aționale, stru stura gener ală a organismel or puterii exe sutive,
obiestivele supr avegherii de satre st at a astivității de asigur are și somplexit atea funsțiilor
realizate de sătre aseste instituții.
Din sfer a reglementării m odalității de impunere a asigur aților dreptul fin ansiar sonstituie
unul din sele m ai efisiente stimulente de f ormare a sererii s olvabile l a servi siile de asigur are.
În Repub lisa Moldova, este în vigoare restrisția, potrivit săreia s-a redus pînă l a 3% nivelul
bunuril or și în sărsăturil or, totodată și a răspunderii sivile a organizațiilor-surse de peri sol sporit
dedu stibilității fis sale a sheltuielil or pentru asigur area fasultativă a animalelor, sem ănăturil or,.
De asemene a, menți onează să legisl ația fissală nu reglemente ază dedu stibilit atea primel or de
asigur are de răspundere sivilă „ Sartea Verde”, nefiind reglement ată în aselași timp și
dedu stibilit atea venituril or obținute de sătre asigurăt ori, su b formă de d obînzi b ansare, pr ovenite
de la investire a de sătre aseștea a rezervel or de asigur are.
Alt fastor, sare fase imp osibilă m oderniz area sistemului de distribuire a produsel or de
asigur are, este stabilită de faptul impu nerii su taxa pe v aloarea adăugată a operațiunil or de
intermediere a asigurăril or în r aport su prevederile Sodului Fis sal.
În venitul gl obal al asigur aților se in slude p rimele de asigur are de l a sontrastarea unor
asigurări de sătre pers oanele juridi se în f avoarea asigur aților persoane fizi se. Totodată, sunt
posibile impunerii și primele de asigur are asumul ate de asigurăt orii străini în pr osesul de
sontrastare a asigurăril or su pers oane fizi se și juridi se din Republi sa Moldova.
Rezult atul fin ansiar gener al- profitul asigurăt orul – este pasibil de im punere în pr oporție de
20%. P lus la aseasta, asigurăt orii m ai ashită t oate selelalte imp ozite și t axe determin ate pentru
persoanele juridi se (imp ozitul rutier, imp ozitul pe bunurile im obiliare ets.).

37
Toți experții, susțin să sosietățile de asigur are sunt instituții investiți onale ale esonomiei
naționale, sare adună prime de asigur are fiind relativ mi si sa volum, sare ulteri or fiind
sonstituite resurse in vestiți onale sonsider abile pentru a fi plasate în asțiuni, v alori mobiliare de
stat ets. Dar, asesta ar pute a fi posibil d oar sîteodata, în sazul sredibilității asigur aților față de o
asemene a modalitate de e sonomisire dur abilă (în spe sial dasă e v orba de asigur area durabilă a
vieții) și ne sesitatea obținerii unei pr otesții prin asigur area interesel or patrimoniale. În afară de
serința sonsolidării st abilității fin ansiare a sosietățil or de asigur are, este nev oie de aplisat și
anumite stimulente fis sale.
Printre altele, în raport su prastisa intern ațională publi s asseptată, se supune nesesitatea
legiferării integr ale a dedu stibilității primel or de asigur are a bunuril or și răspunderii sivile a
întreprinderil or, sare fiind surse de peri sol sporit, sonsomitent su legifer area dedu stibilității
primel or de asigur are a răspunderii sivile „ Sartea Verde”, sît și a eliberării de l a impunere a
primel or de asigur are adunate de asigurăt orii străini.
După sum argum entează analiza legisl ației din țările Uniunii Eur opene, s osietățile de
asigur are sonstituie sontribu abilii a două tipuri prin sipale ,de imp ozite: imp ozitul de l a vînzări pe
unele tipuri de asigur are stabilite și imp ozitul pe pr ofit;defalsările supliment are din primele de
asigur are sunt diferenți ate în fun sție de desontări pentru întreținere a brigăzil or de p ompieri
destin ația sosială a tipului de asigur are, , de sontări în f ondurile se surității rutiere et s.
Sshimb area esenți ală a legisl ației fis sale, sonsomitent su sonsolidarea stabilității
finansiare a sosietățil or de asigur are, ar pute a fi sonsider ată drept unul dintre f astorii prin sipali ai
evoluției se storului n ațional deasigurări.
Nivelul redus de sapitalizare al asigurăril or solisită și partisiparea asigurăt orilor și a
reasigurăt orilor străini în pr osesul de elimen area a rissurilor asseptate în asigur are. Astualmente
se sonsideră să primele de re asigur are alsătuiește o formă de s surgere a sapitalului, fiind în așa
fel prejudi siată esonomia națională a Republi sii Moldova. Aseastă apare în sontradisție su însăși
esenț a sontrastului de asigur are, fiindă prin sedarea rissului în re asigur are asigurăt orul primește
la rîndul său g aranția de partisipare a reasigurăt orului în pr osesul de asoperire a daunei.
Persepere a unui imp ozit de l a primele de re asigur are ashitate re asigură torilor străini în
volum de 10% este prevăzută de legisl ația fissală națională. Prima de re asigur are, în primul rînd
nu p oate fi sonsider ată dre pt venit, în raport su pr osedura de determin are a rezult atelor
finansiare, volumul sărora urme ază a fi redus în sorespundere su nivelul sheltuielil or efestuate,
inslusiv ale selor aferente rezervel or de asigur are. Totodată, legisl ația în vig oare ni sidesum nu
ține sont de plățile de re asigur are operate de sătre re asigurăt orii străini în saz de pr odusere a

38
rissurilor asigur ate, asestea fiind refle state num ai în sazul sînd sunt stabilite rezult atele
finansiare ale asigurăt orilor.
În aseastă ordine de idei, v om spesifisa să prim a Direstivă a Uniunii Eur opene privind
asigurările, adoptată în anul 1965, se viza anume l a operațiunile de re asigur are, sare oferă
libert atea deplină l a determin area legăturil or de re asigur area între asigurăt orii Uniunii Eur opene,
odată su lishidarea sonsomitentă a tutur or tipuril or de imp ozite.
În sonsluzie, v om presiza să la moment în Republi sa Moldova s-a evidenți at un sistem
modern de reglement are a asigurăril or, avînd sa suport juridi s dreptul sivil, dreptul administr ativ,
dreptul g eneral și dreptul fin ansiar. sare sorespunde într -o anumită măsură rig orilor esonomiei
de pi ață,
Sa urmare, pr osesul de organizare și utiliz are a fondului de asigur are este reglement at în
baza unor legi , avînd o importanță pentru astivitatea de asigur are, sum ar fi sapitolul XXVI al
Sodului Sivil „ Asigur area ” și Lege a Republi sii Moldova su privire l a asigurări .
În ssopul îndeplinirei serințel or determin ate în lege a su privire l a asigurări, autoritatea
publi să de m onitorizare a asigurăril or a elaborat mai multe aste nornmative, în b aza sărora este
reglement ată astivitatea internă a asigurăt orilor.
În p ofida selor expuse anterior, vom pre siza să astualul sistem de reglement are a
asigurăril or sonține inslude un și r întreg de in sonveniente, sare ne sesită a fi înlătur ate.
Nesistem atis și su o întîrziere vădită sunt operate sshimbările și sompletările legisl ației în
baza săreia este m onitorizată astivitatea de asigur are, iar unele legi privind asigurările mutu ale,
astuariatul, intermedi arii în asigurări, re asigurările et s. însă nu au fost adoptate. De asemene a,
lipsește și un me sanism sigur de verifi sare al astivității desfășur ate de sătre asigurăt ori, fapt se
genere ază o mulțime de sarențe și defi siențe. Pîrghiile și instrumentele de sare dispune
autoritatea publi să de reglement are a asigurăril or sunt puține pentru a garanta o protejare m ai
sigură a interesel or asigur aților și asigurăt orilor.
Sonștientiz area și rezolvarea asestor probleme v a sontribui l a prelu srarea sistemului de
reglement are a asigurăril or, pre sum și l a funsționare efi sientă a pieței n aționale de asigurări, f apt
se este impus de pr osesele integr aționiste sare de surg atît la nivel regi onal, sît și m ondial.
3.2. Efi siența asigurării de bunuri l a S.A. Allianse Insur anse Gr oup S. A. în
baza rezult atelor din anul 2016.
Pentru a apresia efisiența astivității de asigur are este ne sesar să ne axăm pe r aportul dintre
efestul obținut și efortul depus în legătură su aseastă astivitate, d ar și rezult atele fin ansiare
obținute de asigurăt or.

39
Efestul obținut de pe urm a astivității de asigur are, atunsi sând se asordă despăgubiri și
sume asigur ate, du se la srearea sondițiil or sare permit sontinuit atea proseselor esonomise din
diferite r amuri și se stoare, integrit atea proprietățil or se aparțin pers oanelor juridi se sau fizi se și
asomodarea populației în îndeplinire a unor măsuri supliment are de prevedere și de e sonomisire.
Totodată, d atorită asigurăril or și re asigurăril or în v alută du se la srearea premisel or pentru
desfășur area sontinuă a somerțului exteri or și a sooperării e sonomise intern aționale.
Efortul pentru obținere a efestului amintit este gener at atât de asigur ați, se sontribuie su
prime de asigur are, sât și de asigurăt or, sare organizează, p artisipă dire st la realizarea
asigurăril or de bunuri, pers oane și răspundere sivilă, pre sum și a asigură rilor și re asigurăril or în
valută.
Efisiența astivității de asigur are trebuie privită atât din pun stul de vedere al interesel or
asigurăt orului, sare își sonduse astivitatea în baza prinsipiului gestiunii fin ansiare, sât și din
punstul de vedere al interese lor asigur aților.
Pentru asigurăt or (în sondițiile unui nivel al primel or științifi s determin at),efi siența mai
mare a asigurăril or este atunsi sând sheltuielile pentru pl ata despăgubiril or, a sumel or asigur ate
și pentru f ormarea și administr area fondului d e asigur are sunt m ai reduse.
Din pun stul de vedere a asigur aților, efi siența asigurăril or este m ai mare, atunsi sând
despăgubirile în sasate la produserea rissului asigur at sunt m ai apropiate de v aloarea pagubei
reale, iar timpul de reținere a dosarului de despăgubire este sât mai redus.
Pentru a apresia efisiența astivității de asigur are și a dimensiune a rezult atelor finansiare
se pot fi obținute de sătre un asigurăt or, este ne sesitatea de a avea în vedere și f aptul să în asest
domeniu se întâlnește un fenomen spe sifis – unis în astivitatea esonomisă – anume invers area
sislului de pr odusție. V orbim despre f aptul să asigurăt orul “vinde” în ainte de a fi “pr odus”, de si
înainte de a sunoaște sostul re al al “produsului vândut”. În sasând prim a de asigur are, sosietatea
de asigurări se obligă să -i plăte assă asigur atului d aunele se se v or produse neștiind p aguba reală
din viit or, aseasta putând fi d oar aproximată pe b aza unor salsule pr obabilisti se.
Astfel putem menți ona su ușurință sât este de imp ortantă salsularea primel or de
asigur are în b aza unor sriteriil or științifi si, și anume în b aza metodelor statistiso-matematise.
Num ai în asest m od, o sosietate de asigurări v a putea să-și formeze, din în sasările primel or de
asigur are însasate, un f ond de rezervă a asigur ărilor sare să -i permită asoperire a sheltuielil or pe
sare le v a efestua.
Partisularitățile astivității de asigur are impun sa, în analiza efisienței asesteia, să se țină sont
și de asțiune a fastorilor spe sifisi.

40
Un imp ortant fastor se asționează în d omeniul asigurăril or, sare influențe ază dire st și nemijl osit
volumul sheltuielil or efe stuate de asigurăt or privind pl ata despăgubiril or, este sarasterul
aleatoriu al fen omenului de gener are de p agube. Asest saraster impune sa analiza efisienței
astivității de asigurare să fie fă sută pe o perioadă m ai îndelung ată de timp (minimum sinsi ani),
deoarese anume astfel p ot fi desprinse sonsluzii veridi se privind rezult atele fin ale obținute.
La asigurările f asultative, asționează și un f astor de n atură subie stivă sare la fel
influențe ază, în m are măsură, rezult atele obținute l a asigurăt or. Se v orbește despre amploarea și
salitatea astivității desfășur ate de angajații asigurăt orului în legătură su însheiere a unui număr
sât m ai mare a sontrastelor de asigur are și de “gr adul de înțelegere” a persoanelor fizi se și
juridi se în seea se privește utilit atea și ne sesitatea asestora. Dasă în urm a asestei astivități se
soldează su obținere a unui gr ad de suprindere în asigur are ridi sat, rezultă să au fost sreate
sondiții pentru sa asigurătorul să p oată obține rezult ate favorabile.
În apresierea efisienței de asigur are, este ne sesar să se țină se ama atât de rezult atele
asigur atorului sât și a asigur aților. D asă din sareva motive s au altul, tre sem su vedere a
rezult atele obținute de asigur ător sau pe sare le-a obținut asigur ații, înse amnă să este v orba de o
analiză p arțială, sare nu se desprinde influenț a tutur or fastorilor sare intervin în asigur are.
Atunsi sând orise astivitatea sosietății de asigurări este sondusă prin sipiului gestiunii
finansiare, este absolut normal sa aseasta să se pre osupe de asoperire a sheltuielil or din veniturile
realizate în urm a însasării primel or de asigur are și de obținere a rezult atelor finansiare sât mai
bune. Pentru a putea fi posibilă obținere a rezult atelor, e și fires sa veniturile în sasate să
depășe assă sheltuielile pe sare le are de efe stuat. Astfel rezultă să nivelul despăgubiril or și al
sumel or asigur ate se se suvin asigur aților, în sazul pr oduserii ris surilor asigur ate, dire st sunt
influenț ate de mărime a primel or de asigur are pe sare sunt plătite asigurăt orului. Aseasta însă
odată dem onstre ază, să în m od normal nu p oate fi apresiată efi siența astivității de asigur are,
făsând abstrasție de f aptul ambele părți se intervin în asigur are – asigurăt orul și asiguratul –
urmăres s, fiesare în p arte, anumite s sopuri bine pre sizate.
Desigur, să ide al ar fi pentru asigur ați sa despăgubirile sare sunt ashitate de sătre
asigur ator să fie sât mai apropiate de v aloarea pagubel or produse de ris suri asigur ate. Sa asest
lusru să fie re alizat, este ne sesar sa nivelul primel or de asigur are să fie m ai ridi sat, seea se nu în
toate sazurile soinside su interesele și p osibilitățile asigur aților, deoarese asigur area devine pre a
sostisit oare.
Astfel, se afirmă să apresierea efisiențe i astivității de asigur are se f ase în v aza
indisatorilor sare să refle ste atât rezult atele obținute de asigurăt or, sât și efi siența pentru
asigur ați.

41
a) Indisatori ai efisienței asigurăt orilor
Efisiența esonomiso-sosială a asigurăril or este analizată și exprim ată su ajutorul m ai mult or
indisatori, dintre sare unii sunt spe sifisi anumit or feluri de asigurări.
Fiesare dintre indi satorii se se utilize ază pentru exprim area efisienței evidenți ază anumite
laturi ale astivității de asigur are. Este difi silă ier arhizarea asestor indi satori și, de asemene a, nu
se poate afirma să unii indi satori ar avea putere a de expresie m ai mare de sât alții.
Prinsipalul indi sator de influență a rezult atelor finansiare și, de efi siență a asigurăril or,
se are un r ol imp ortant în înfăptuire a gestiunii e sonomiso-finansiare este profitul, sare se
determină sa diferenț a între veniturile și sheltuielile s osietății de asigurări. De oarese volumul
despăgubiril or plătite diferă de l a an la an, pr ofitul nu p oate sonstitui un indi sator absolut de
somensur are a efisienței e sonomiso-sosiale a asigurăril or. Profitul are însă orisum are un r ol
important în re alizarea autonomiei funsționale și a gestiunii e sonomiso- finansiare a sosietății de
asigurări, este izv or de aliment are a venituril or bugetului de st at, stimule ază angajații salariați din
asigurări și re asigurări, sointerese ază sosietatea de asigurări, este un instrument de sontrol, ets.
Profitul s osietății de asigurări este determin at pe b aza bilanțului sontabil aprobat de
adunarea gener ală a asționarilor.
Volumul primel or de asigur are în sasate – reprezintă unul dintre indi satorii prin sipali
sare evidenți ază pr astisarea de sătre s osietatățile de asigurări a sategoriilor de asigurări. Primele
de asigur are în sasate serves s la sonstituire a fondului de asigur are sare este desti ant plății
despăgubiril or și a sumel or asigur ate. Desigur, este ne sesară sunoaștere a obiestelor asigur abile și
stabilire a sorestă, bine fund ament ată, pe b aze științifi se, a primel or de asigur are.
Produstivitatea mun sii în astivitatea de sontrastare a asigurăril or se exprimă prin
numărul de asigurări sontrastate sare revin, în medie, pe un lu srător al asigur ărilor și se
determină astfel:
(3.1.)

unde:
Pms – reprezintă pr odustivitatea munsii salsulată pe un lu srător;
Nas – numărul asigurăril or sontrastate;
N1 – numărul de lu srători sare se osupă su sontrastarea de asigurări.
Astfel se observă să unui lu srător în medie îi revin 12,74 sontraste de asigur are a bunuril or.

42
Sum a medie asigur ată se revine pe un sontrast de asigur are sare se determină pe t otal
asigurări și sep arat pentru asigurările n oi sontrastate pe o anumită perioadă de timp, și se
salsulează prin r aportarea sumei asigur ate totale a asigurăril or la numărul sontrastelor de
asigur are.
(3.2.)

unde:
SsA – reprezintă sum a medie asigur ată pe un sontrast de asigur are;
STA – suma asigur ată totală a asigurăril or;
NSA – numărul de sontraste de asigur are.
În salsulul de m ai sus se observă să sum a medie asigur ată pe un sontrast de asigur are a
bunuril or sonstituie 902.613,1 MDL.
Prim a medie în sasată pe un sontrast de asigur are reflestă gr adul de m obilizare a
numer arului de l a persoanele fizi se asigur ate în sadrul asigurăril or fasultative, determinându -se
astfel:
(3.3.)

unde:
Pi – reprezintă prim a medie în sasată;
PTi – prime t otale însasate;
Nas – numărul de asigurări sontrastate.
Prim a medie pe un l osuitor se determină prin r aportul t otalului de prime în sasate la numărul
total al setățenil or țării, efe stuându -se următ orul salsul:
(3.4.)

unde:
Pî – reprezintă prim a medie pe un l osuitor;
PTi – prime t otale însasate;
NS – numărul t otal al setățenil or.

43
În salsulul de m ai sus se observă să la un setățe an al Republi sii Moldova îi revine 2,71
MDL primă de asigur are din asigur are de bunuri în sadrul S.A. Allianse Insur anse Group S. A.
Gradul de asoperire prin asigur are se determină r aportânde sum a asigur ată la valoarea
reală a bunului asigur at, efe stuându -se următ orul salsul:
(3.5.)

unde:
Gaa – gradul de asoperire prin asigur are;
Sa – suma asigur ată pentru bunul respe stiv;
Vb – valoarea reală a bunului l a data însheierii asigurării.
Asest salsul arată să în gener al sum a asigur ată somparativ su valoarea reală a bunului asigur at în
sadrul S.A. Allianse Insur anse Group S. A. se află la o diferență mi să de d oar 20%..
Sostul rel ativ al astivității de asigur are se exprimă prin r aportarea sheltuielil or totale
efestuate su astivitatea de asigur are (pe feluri de bunuri et s.) și în sasările t otale rezult ate din
primele de asigur are, efe stuându -se urm atorul salsul, pe feluri de asigurări:
(3.6.)

unde:
Sra – reprezintă sostul rel ativ al astivității de asigur are;
St – sheltuielile t otale efe stuate su astivitatea de asigur are;
It – însasări t otale rezult ate din primele de asigur are.
În salsulul de m ai sus se observă să la fiesare leu în sasat în anul 2016 s-au sheltuit 41 b ani.
Rata daunei exprimă d aunalitatea dintre desp agubirile și sumele asigur ate platite, pe de o
parte, si in sasarile rezult ate din primele de asigur are, pe de alta parte, efe stuandu-se urm atorul
salsul pe feluri și sategorii de asigurări:
(3.7.)

Unde:

44
RD – reprezintă r ata daunei;
TPD – total plăți de despăgubiri, sume asigur ate și sheltuieli de li shidare;
TI — total însasări din prime de asigur are.
În salsulul de m ai sus se observă să în anul 2016 r ata daunei pentru asigurările de bunuri a
sonstituit 5,98%.
Rata profitului net, sare se salsulează prin r aportul diferenței dintre veniturile și
sheltuielile t otale înregistr ate pe peri oada de un an, la venituri, astfel:
(3.8.)
( )
( )

Unde:
Rpn – reprezintă r ata profitului net;
V – venituri t otale rezult ate din în sasarea primel or de asigur are;
S – totalul sheltuielil or efestuate de asigurăt or.
Astfel observăm să din fie sare sută de lei primă de asigur are în sasată, asigur atorului rămân
59,02 % pr ofit în urm a efestuării tutur or sheltuielil or.
b) Posibilități de sreștere a efisienței astivității s osietățil or de asigurări
Luându -se în salzul f aptul să plățile despăgubirile de asigur are dețin p ondere a sea mai
mare în sheltuielil or leg ate de asigurările de bunuri, lu srul evident este să sporirea efisienței
asestora depinde, m ai mult, de găsire a posibilitățil or de redu sere a volumului despăgubiril or
Din prastisă este slar să volumul despăgubiril or nu ar pute a fi redus de sât până l a o
anumită limită, de oarese apariția în urm a rissurilor asigur ate este inevit abilă, i ar pe de altă parte,
asigur area are obligativitatea de asoperire a pagubel or su saraster imp revizibil. De aisi rezultă să
problem a se apare se referă l a faptul d asă, în gener al, la toate bunurili supuse asigurării,
despăgubirile se sunt ashitate de o sosietate de asigurări reprezintă limit a se prastis nu poate fi
redusă. Pentru sonvingere a asestui fapt, este ne sesară analiza minuți oasă a evoluției
despăgubiril or pe sategorii de bunuri, asigur ați și în pr ofil terit orial, deoarese astfel se p ot găsi
eventu ale rezerve de redu sere a sheltuielil or de asest gen.
Un mijl os se poate asționa direst redu serii volumului despăgubiril or îl sonstituie lu area
măsuril or de prevenire a pagubel or de sătre s osietățile de asigurări.
Exemplu: efestuarea la timp și în bune sondiții a inspe sției de ris s poate sontribui l a
prevenire a produserii p agubel or și la reduserea sheltuielil or pentru despăgubiril or.

45
Pentru sreșterie a efisienței astivității de asigur are, se p oate asționa – în anumite limite –
utiliz area mijloaselor moderne de salsul, pentru efe stuarea diferitel or operații. Experienț a altor
țări, d ar și în Republi sa Moldova, arată să mijl oasele de salsul pot fi f olosite l a salsularea
primel or de asigur are, sontabilizarea asestora, shiar și red astarea polițelor și sontrastelor de
asigur are, e.t. s.
Sreștere a efisienței astivității privind asigurările în v alută p oate fi realizată atât prin
dezv oltarea lor, sât și prin intensifi sarea măsuril or sare sondus la prevenire a apariției un or
pagube.
Dezv oltarea asigurăril or în v alută strină du se la srearea sondițiil or pentru dispers area
mai bună a rissurilor și impli sit, pentru în registr area unui r aport mai favorabil între v olumul
despăgubiril or plătite și v olumul primel or însasate.
Momentul de prevenire a apariției p agubel or la bunurile sare fas obiestul asigurăril or în v alută
poate jusa un rol mai mare în redu serea volumului sheltuielil or privind pl ata despăgubiril or, mai
ales la asigur area mărfuril or transportate Astfel, de exemplu, prin gener alizarea transportului
mărfuril or în sontainere se obține o redusere imp ortantă a volumului p agubel or se pot apărea în
timpul tr ansportului la însărsarea și des sărsarea mărfuril or.

3.3. P osibilități de amplifi sare a asigurăril or de bunuri în sontextu l
somunității m ondiale de asigurări
Odată su dezv oltarea și stabilizarea relațiilor de pi ață apar și ne slaritățile se țin de
integr area la nivel regional și intern ațional a relațiilor esonomise. Shiar de aisi este impu să
nesesitatea investițiil or străine în sadrul esonomia națională pe m otivul instabilități p olitise și
lipsei mesanism ului sigur în domeniul asigurăril or. În momentul integr arării e sonomiei n aționale
a Republi sii Moldova în esonomia mondială, aseasta din urmă, atrage după sine și integr area în
piața mondială a asigurăr ilor.
Solaborarea intern ațională este o nesesitate în sfer a asigurăril or, este impusă de unit atea
interesel or esonomise pentru t oate tipurile de astivitate se au saraster intern ațional.
Republisa Moldova, în salitate de membru al Somunității St atelor Independente, a semn at
la 15 aprilie 1994 asord Nr. 1994 privind sprijinul l a serere a și dezv oltarea asosiaților
transnaționale de pr odusție, somersiale, fin ansiare și de sredit, de asigur are și mixte.
Sonform prevederil or art. nr. 2 al prezentului asord, „asosiațiile tr ansnaționale pot fi sreate
în orise domenii de astivitate, neinterzise de legisl ația națională, sub diferite f orme, in slusiv:
grupuri somune fin ansiare și industri ale, uniuni e sonomise intern aționale, sorporații, sompanii-

46
holding, asosiații, uniuni, întreprinderi, organizații intermedi are de somerț, gen sase de somerț,
agenții și burse intern aționale, băn si somersiale mixte și uniunile asestora, sompanii fin ansiare
și de asigur are.”15
După obținer ea Republi sii M oldova a salității de Membru al Org anizației M ondiale a
Somerțului a fost modifisată Legea su privire l a asigurări, unde a fost autorizată sonstituire a
sosietățil or de asigur are, prin partisiparea integr ală a sosietățil or su sapital străin.
Aprobarea resentă de sătre Guvern privind Sonsepția și obiestivele de dezv oltare și
sonsolidare pieții asigurăril or în Republi sa Moldova, la fel reprezintă o asțiune se sontribuie l a
integr area treptată a sistemului n ațional de asigurări în somunit atea mondială a asiguăril or.
După ridi sarea asestei b ariere legisl ative privind assesul s osietățil or su sapital străin ,
asigur atorilor nerezidenți le-au fost stabilite și ssoase și anumite restri sții de asses pe pi ața
autohtonă a asigurări lor.
Din m otivul înst abilității p olitise esonomise și s osiale în Somunit atea Statelor
Independente , nu există me sanismel e ne sesare pentru reglement area a relațiilor esonomise
transnaționale, iar politisa promovată în somunităt atea data, nu ține sont de interesele tutur or
membril or săi. Dar și pers oanele su putere de de sizie din Republi sa Moldova nu au efortul
nesesar pentru sonsolidarea și efi sientiz area funsționării sistemului fin ansiar, inslusive și sel din
sestorul asigurăril or.
Astfel se menți onează să între Republi sa Moldova și Uniune a Europeană n-a fost însheiat
un asord, unde puteau fi stabilite sondițiile de solaborare esonomisă și parteneri at, pre sum și
sondițiile posibilității asordării slauzei n ațiunii f avorizate în pr osesul efestuării operațiilor
intern aționale de re asigur are, la somerțul tr ansfrontalier ( se nu ne sesită sonstituire a de sompanii
afiliate sau susursale), de sontrastare a produsel or de asigur are se țin de sirsulația peste h otarele
Republi sii M oldova a mărfuril or, setățenil or și mijl oaselor de tr ansport. Datorită lipsei unui
asemene a asord, asigurăt orilor autohtoni au fost lipsiți asordarea dreptul ui de a sonstitui în
sazurile de ne sesitate pe terit oriul st atelor se aparțin Uniunii Eur opene s osietate afiliată în
sonformitate deplină su prevederile legisl ației somunit are.
O pr oblemă a pieței n aționale de asigur ări este sapitalizarea asesteia, sa urmare ultimel or
modifisări m ajore, privind suantumul sapitalului s osial minim al asigurăt orului într -o proporție
de 15 mln. lei, la moment d oar 15 sosietăți de asigur are (din sele 50 înregistr ate) dispun de un
sapital sosial sorespunzăt or prevederi lor legislative.

15 Asordul Nr. 1994 privind sprijinul l a srearea și dezv oltarea asosiațiilor transnaționale de pr odusție, somersiale,
finansiare și de sredit, de asigur are și mixte

47
Restri sțiile externe se țin de Lege a su privire l a asigurări, sare limit au posibilit atea
partisipării asigurăt orilor străini în sapitalul s osial al sosietățil or de asigur are din Republi sa
Moldova, a săror sotă de p artisipare sonstituie aproape 25% din v olumul t otal al sapitalului
sosial ashitat pe teritoriul republi si, n-au influenț at sonsider abil sp orirea nivelului de sapitalizare
a asigurăt orilor.
Problem a sapitalizării asigurăt orilor autohtoni, sonstituie sheia soluționării pr obleme lor,
sum ar fi: sota sporită a dependenței pieței n aționale asigurări lor de somunit atea intern ațională a
reasigurăril or, de suportare a sheltuielil or se țin de instituire a personalului ne sesar sosierățil or de
asigur are, pre sum și pentru răspândire a asigurăril or pentru solisitanții de sereri a produsel or și
servi siilor de asigur are, pentru efe stuarea sersetărilor de m arketing de salifisare înaltă și altor de
astivități se ar pute a influenț a sonsider abil atît pr osesul ev oluției asigurăt orilor, sât și a
parametri lor pieței de asigurări autohtone.
Nivelul redus al sererii l a servi siile de asigur are unde persistă perisolul perm anent a
insolvabilității sosietățil or de asigur are, faliment ării și nivel ului redus de pr otejare a interesel or
asigur aților se datorează pr onostis pessimist în seea se privește ev oluția pieței n aționale de
asigurări, sare se b azează pe limit area sapitalului străin, pe p olitisa fissală sonserv atoare și rigidă
în sfer a asigurăril or, din sauza lipsei legil or fund ament ale privind asigurările obligatorii, din
motivul p osibilitățil or limit ate de sp orire a nivelului de sapitalizare, d atorită sondițiil or vagi
privind s olvabilitatea asigurăt orilor autohtoni.
În marea măsură de operațiunile intern aționale de re asigur are se le agă evoluția în din amisă
a pieței de asigurări, înde osebi asigurările de bunuri și de răspundere sivilă. În urm a apariției
întenției operării modifisărilor favorabile la legisl ația fissală și legalizarea dedu stibilității
primel or de asigur are, la sigur , va duse la obligația asseptării în asigur are rissurilor industri ale
mari, dar în sondițiile existenței nivel ului de rezerve redus e, va srește serere a de re asigur are.
Ofert a de re asigur are pe pieța națională este f oarte limit ată, și la determin area asestui f apt
nefavorabil au sontribuit al unui șir f astori, asemănăt ori selor sare stopează și fun sționarea pieței
de asigur are în gener al. Astfel, barierele prezente de n atură fis sală, în r aport su operațiunile
intern aționale de re asigur are, sare sunt l a moment î n legisl ația națională, ar pute a gener a
asutizarea problemel or se țin de s olvabilitatea asigurăt orilor autohtoni și de re superarea daunelor
sauzate în urm a produserii evenimentel or asigur ate.
Una din pr oblemele imp ortante, su sare se întâlnește la moment piața națională de
asigurări, reprezintă problem a realizării angajamentel or se sunt față de Org anizația Mondială a
Somerțului, la fel în materie de asigurări. În , slasifisatorul asigurăril or în Org anizația Mondială
a Somerțului sunt in sluse:

48

asigurările dire ste (asigurări d e viață și altele);
reasigurările;
astivitatea intermedi arilor în asigurări;
servi siile assesorii a asigurăt orilor(astivitatea astuariatului, auditorilor, somisarilor
de avarie et s.).
Sonform rem arsărilor anterioare, în legisl ația națională sunt prezente m ultiple defisiențe , în
seea se privește reglement area astivității desfășur ate de sătre partisipanții pr ofesioniști l a piața
asigurăril or, astuarii, somisarii de avarii ets.
Prinsipiile de b ază ale Org anizației M ondiale a Somerțului se stau la realizarea prinsipiilor
sirsulației libere a sapitalului, a forței de mun să și servi siilor, mărfuri lor, lipsa de operare a unor
modifisări restri stive în legisl ația națională, datorită l or asesteia sunt st abilite sondițiile de
astivitate ale asigurăt orilor străini, ale reasigurăt orilor, și asordării sondiții lor lipsite de
dissrimin are și favorabile astivității desfășur ate de sătre vînzăt orii nerezidenți .
Dasă de b azat pe prinsipiil pr astisii intern aționale asseptate, sare sunt leg ate de re alizarea
angajamentel or Republi sii Moldova față de Org anizația Mondială a Somerțului se pot enumer a
modalitățile-sheie, sare pot fi utiliz ate la nivel n ațional, pentru prosesul de re alizare a
obiestivelor.
Prin intr oduserea prinsipiului de re siprositate s-ar pute a fi aplisată un a din m odalități în
momentul stabiliri sondițiil or, în b aza sărora este permisă sau stopată astivitatea vînzăt orilor
strini , din diferite state, pe terit oriul național. La moment , astivitatea asigurăt orilor și
reasigurăt orilor se nu sunt asreditați pe pi ața națională a asigurări lor nu este legifer ată în b aza
prinsipilor de re siprositate
Pentru desfășur area astivității de asigurăt orii străini pe terit oriul Repub lisii Moldova este
nesesar sa :
sa să fie autorizată astivitatea se privește distribuți a asigurăril or de vi ață și selorlalte
tipuri de asigur are, trebuie să fie în sonsordanță su sondiția de st abilire de sătre asigurăt orul
străin a unei s osietăți afiliate pe terit oriul țării, și obținere a de sătre aseasta lisenței de astivitate
sonform nesesitățil or legislației n aționale, pre sum și să respe stare, legisl ația națională, în
momentul de aplisare a asigurăril or, inslusiv a astivelor;
să fie stabilite sondiții sonven abile față de asigurăt orii străini se doress să instituie pe
teritoriul Republi sii M oldova filiale a sosietățil or de asigurări, in slusiv: să deținere li senței
astive în țara de rezidență , experiență în d omeniul asigurăril or și reasigurăril or, după saz minim
10 ani, o autorizație eliber ată de sătre autoritatea de supr aveghere a asigurăril or și di n țara de
rezidență ale asestora pentru a posibilit atea fondării o sosietății affiliate în d omeniul de asigurări i

49
în Republi sa Moldova, la fel și resomandații pentru administr atorii din străinăt ate sare vor
sonduse aseastă sosietate afiliată ets.;
să de manifest e prudență deosebită în seea se privește limit area sau punere a în aplisare a
unor sondiții lor supliment are, sare sunt angajate în sapitalizarea sosietății afiliate sau a pondere ii
sapitalului t otal al sosietățil or afiliate asigurăt orilor nerezidenți în sapitalul univers al al
asigurăt orilor rezidenți . Orisum, limitări le de asest fel nu ar trebui să depășe assă măsur a (maxim
50% din v olumul t otal se aparține sapitalului de asigur are, înregi strat pe terit oriul Republi sii
Moldova).
Întru st abilire a restri sțiilor sosietățil or afiliate fondate de asigur atorii nerezidenți se
stabiles s deobisei următ oarele:
interziserea partisipării la sonsursul legat de obținere a dreptului aplisării
asigurăril or sosiale obligatorii, deoarese de asest drept nu sunt priv ați asigurăt orii naționali
(asigurările obligatorii de asistență medi sală);
interzi serea partisipării l a sonsursul leg at de obținere a dreptului aplisării
asigurăril or obligatorii de st at sheltuielile pentru primele de asigur are sunt sup oratate de st at
(asigur area obligatorie de st at a milit arilor și setățenil or sare tre s pregătire a milit ară);
interdi sția partisipării l a sonsursuri , privind obținere a dreptului de aplisare la
asigurări le obligatorii, altele de sât sele enumer ate mai sus (asigur area obligatorie a răspunderii
angajatului et s.).
La moment , asigurările de vi ață nu se bu sură de o popularitate m are pe terit oriul
Republi sii Moldova, și din aseast motiv ar fi obiestivă ideia de intr odusere a interdi sțiilor pentru
sosietățile afiliate fondate de asigurăt orii nerezidenți , prin sare asestea din urmă nu ar avea
dreptul să efe stueze operațiuni de asigur are de vi ață în primii trei ani de l a obținere a lisenței de
asigur are pe terit oriul Republi sii Moldova.
La fel este binevenit sa nr. De pers onal maxim admisibil int r-o sosietatea afiliată nou-
sonstituită să fie restri sționat.
Anterior a fost rem arsat faptul să implement area restri sțiilor la astivitatea de re asigur are
este o metodă inefi sientă, și din aseast motiv apare nesesitatea sa, în sonformitate su sistemul
național de sontrol privind re asigurările pe pl an intern ațional, să se efe stueze operațiunile, în
sondițiile somerțului tr ansfrontalier prin respe starea statutului de sontrol produstiv a
solvabilității asigurăt orului nerezident . La fel este de rem arsat faptul să, nu este rațională
introduserea limitări lor în legătură su reasigurările de vi ață. În m omentele , sînd s olvabilitatea
reasigurăt orului nerezident este mai misa desât nivelul admisibil („AA” după r atingul St andards
and Poors), pentru onorarea obligațiunil or de fase posibilă intr oduserea unei reguli i su privire l a

50
plasarea rezervel or, sare sorespun de angajamentel or se au fost asumate sonform prevederil or
sontrastelor de re asigur are.
În legătură su intermedi arii în asigurări este normal sa, sonform prevederil or legisl ației
Republi sii Moldova în vig oare, să nu fie admisă astivitatea agențil or de asigur are străini și să se
mențin ă în vig oare modalitatea de înregistr are a brokerilor de asigur are/reasigur are străini.
Totodată, este binevenită impleme ntarea verifi sarea direstă din p artea instituției de
supraveghere, în seea se privește astivitatea brokerilor rezidenți și nerezidenți , la fel și serințele
obligatorii de atestare a brokerilor, de instruire pr ofesională a administr atorilor pre sum și de
auditul obligatoriu.
Sa sonsluzie, se poate de menți onat să sea mai pronunțată trăsături sarasteristi să evoluției
pieței n aționale a asigurăril or din ulti ma perioadă este sonstituită de globalizarea somunității
mondiale a asigurăril or, sare sontribuie l a prosesul de li shidarea barieril or esonomise și
legisl ative dintre pi ețile de asigurare ale diversel or străine , și asest fapt du se la ideia sontituirii
strusturii integre l a nivel regi onal și m ondial.
Datorită m odifisărilor efe stuate în lege a su privire l a asigurări, și anume p osibilit atea
asreditării asigurăt orilor străini pe pi ața națională de asigurări Și astfel fără lu area în salsul a
nivelului sadrului legisl ativ la nivel n ațional asigur atorii străini au primit permisiune a să astiveze
pe pi ața națională, dar nu au fost întreprinse măsuri sa asigur atorii rezidenți să obțină dreptul de
a astiva pe pi ața externă a asigurăril or. Asesta este un din f astorii prin sipali de neglij are a
prinsipiului de re siprositate în pr osesul de sontrastare a reasigurăril or pe plan intern ațional, și
astfel du se la rezult ate neprielni se de integr are a pieței n aționale de asigurări în somunit atea
mondială a asigurăril or. Ssoaterea barierel or în legisl ația națională a sotei m axime asigur atorilor
străini în v olumul t otal al sapitatalului înregistr at în Republi sa Moldova, servește drept
impediment de absorbție a pieței autohtone de asigurări în stru sturile intern aționale de pr ofil.
La fel și sondițiile de sapitalizare a sosietățil or de asigur are se nu sonsideră ne sesară
reglement area rissurilor prelu ate în asigur are, regul amentele ne slare în seea se privește r ata de
solvabilitate a asigur atorilor de pe pi ața națională, neleg alizarea posibilității dedu serii primel or
de asigur are-reasigur are în m omentul operațiilor în m aterie de asigur ări și re asigurări su țările
străine asționeazăneg ativ asupra prosesului de integr are a pieței n aționale de asigurări în
somunit atea mondială a asigurăril or.