Tociu Andrei -Cristian [624254]

Piata unica

Tociu Andrei -Cristian
521D
Anul II
FIMM

I. Introducere

Fundatia pentru o piata unita la nivel european o reprezinta formarea
Comunitat ii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO) in 1951 prin
Tratatul de la Paris, cu scopul de a partaja resursele de carbune si otel ale
statelor membre si a asigura o pac e durabila intre tarile continentului
european. Statele fondatoare ale CECO sunt: Franta, Republica Federala
Germana, Italia, Belgia, Tarile de Jos si Luxemburg.
In 1957 , prin Tratatul de la Roma , statele membre ale CECO pun
bazele Comunitatii Economice Europene (CEE , redenumita Comunitatea
Europeana in urma Tratului de la Maastricht din 1993 ), cunoscuta si sub
denumirea de “Piat a comuna”. Acest tratat prevede ca activitatile CEE sa
includa “un sistem care sa asigure o concurenta libera in Piata interna ” si
“armonizarea legislatiei statelor membre in masura ceruta de functionarea
pietei comune ”. Apogeul Tratului de la Roma este reprezentat de ideea de
instaurare Piete i Interne , adica creare unei “piete comune ” bazate pe libera
circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si a capitalurilor .
II. Principalele etape in realizarea P ietei I nterne

§ Actul Unic European din 1986 a reprezentat prima mare
revizuire a Tratatului de la Roma. Acesta a venit ca un rezultat al
nemultumirilor diferitilor membri ai CEE fata de absenta de
facto a comert liber, cerand armonizarea legislatiilor statelor
Comunitatii inspre rezolvarea discrepantelor ce impiedicau buna
defsurare a activitatilor economice . Astfel, Actul Unic European
a fost creat cu scopul de a instaura o piata unica la nivelul CEE,
pana la finele anului 1992.
 Piata Interna a fost definita ca “o arie fara frontiere interne,
in care libera circulatie a marfurilor, a persoanelor,
serviciilor si capitalurilor este asigurata in conformitate
cu prevederile acestui Tratat ”.

 Consiliul European a trecut la sistemul de luare a deciziilor
in “majoritate calificata ”, renuntand la luarea deciziilor in
unanimitate, pentru deciziile referioare la circulatia
bunurilor si serviciilor , datorita volumui extraordi nar al
deciziilor ce trebuiau luate in acest sens.
 Pentru noul sistem de luare a deciziilor, fiecarui stat
membru ia fost atribuit un numar de voturi, proportional
cu numarul de locuitori .
 Pentru pastrarea rigorilor, s -a decis ca noul sistem
decizional sa nu fie aplicat in cazut problemelor legate de:
 Supravegherea fiscala
 Libera circulatie a persoanelor
 Drepturile si interesele angajatilor
§ Intre 1986 si 1992 au fost adopate aproximati v 280 de acte
legislative separate, cu scopul de a deschide pietele nationale,
inchise pana la acel moment.
 In multe sectoare, legislatiile nationale ale statelor membre
au fost inlocuite de o singura legislatie comuna .
 In anumite domenii (unde legislatiile nationale erau mult
prea diferite) a fost nevoie de o noua legislatie europeana
cu norme detaliate aplicabila in toate statele membre .
§ Datorita reformelor realizate la nivelul Comunitatii Europene
dupa adoptarea Actului Unic, Piata Interna a Comunitatii a fost
realizata, in cea mai mare masura, pana la 1 ianuarie 1993 .
§ In 1994 , la doar un an de la lansarea Pietei Interne, venitul
statelor membre crescuse cu circa 1.1% -1.5% si fusesera create
sute de mii de locuri de munca noi.

III. Uniunea economica si monetara

€ Desi Piata Interna s-a dovedit repede a fi un succes, aceasta nu
putea fi considerata completa si reala , fara adopatea unei
monede unice , care sa permita:
 Stabilitate financiara .
 Reducerea costurilor intreprinderilor .
 Marirea influentei Uniunii Europene la nivel mondial, din
punct de vedere economic .
€ La summit -ul din 1995 de la Madrid , s-a decis ca noua moneda
unica sa fie numit a Euro si ca aceasta sa intre pe pietele monetare
internationale incepand cu 1 ianuarie 1999 .
€ La 1 ianuarie 2002 , moneda unica Euro a intrat in circulatie, 9 din
cele 12 state (la acel moment) ale Uniunii Europene aderand la
nou formata Zona E uro, Danemarca, Marea Britanie si Suedia
decizand sa nu se alature Zonei Euro.
€ Constatand ca cetatenii din Zona Euro plateau comisioane
exagerate pentru platile cu cardul, extragerea de numerar din
bancomane sau alte astfel de operatiuni bancare, efectuate in alta
tara decat cea de resedint a, Comisia Europeana a propus
reglementarea platilor efectuate in Euro.
 Incepand cu 1 iulie 2002 , platile in Euro si retragerile de
numerar prin carduri de maxim €12.500 , prezinta aceleasi
costuri , in orice locatie din Zona Euro.
 Incepand cu 1 iulie 2003 , transferurile creditelor in Euro, de
la un cont bancar la altul, prezinta si ele aceleasi costuri,
indiferent daca cele doua conturi se gasesc in aceeasi tara
sau in tari diferite apartinand Zonei Euro.

IV. Bazele liberei cirulatii

Pentru ca libera circulatie a bunurilor, serviciilor, persoanelor si
capitalurilor sa poa ta exista si sa functioneze corespunzator, la nivelul
Uniunii Europene, trebuiesc respectate o serie de principii si reguli de baza ,
precum :
§ Principiul nediscriminarii
 Conform Articolului 12 al Tratatului Comunitatii
Europene , “orice discriminare pe baza de nationalitate ”
este interzisa , acesta fiind unul dintre principiile de baza
ale Pietei Interne .
 In acest caz, prin discri minare se intelege:
 Aplicarea unui tratament diferit, in functie de
nationalitate, in circumstante similare.
 Tratatrea bunurilor importate diferit fata de bunurile
produse intern.
 Tratament diferit, in circumstante similare, pe baze
de sex sau alte criterii asemanatoare.
§ Principiul recunoasterii reciproce
 Presupune ca efectul legislatie i altui stat membru este
echivalenta, ca efecte, cu legislatia proprie.
 Desi acest principiu se aplica in mod special produse lor, el
a avut efecte si in alte domenii, in particula r asupra
furnizarii de servicii, unde se concentreaza pe conceptul de
recunoastere a diplomelor .
§ Legislatia Comunitara
 Pe langa efectele directe ale prevederil or Tratatului
Comunitatii Europene – principiul nediscriminarii – si a
principiilor ce deriva din cazuri juridice – principiul
recunoasterii reciproce -, Articolul 3 al Tratatului prevede
necesitatea de “armonizarea legislatiilor statelor memb re
in masura ceruta de functionarea pietei comune ”.

 Anterior definitivarii Pietei Interne, o rezolutie a
Consiliului, din 1985 , a implementat un nou sistem de
armonizare tehinca si standardizare , supranumit “noua
abordare ”, conform caruia directivele existente privind
armonizarea urmau sa se concentreze pe cerintele
esenstiale , privind domenii precum siguranta , sanatatea si
protectia mediul .
 Definirea detaliata a standardelor tehnice a fost lasa in
slujba unor organisme specializate, precum:
 Comitetul European pentru Standardizare (CES)
 Comitetul European pentru Standardizare in
Electrotehnica (CESE)
 Institutul European de Standarde in Telecomunicatii
(IEST)

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_European%C4%
83_a_C%C4%83rbunelui_%C8%99i_O%C8%9Belului
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Paris_(1951)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_European%C4%
83
http://ro.wi kipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Roma
http://ro.wikipedia.org/wiki/Actul_unic_european
http://en.wikipedia.org/wiki/Single_European_Act
http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/i
ndex_ro.htm
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C8%9Ba_Unic%C4%83_E
uropean%C4%83
http://www.europarl.europa.eu/summits/mad1_en.htm
http://ro.wikipedia.org/wiki/Euro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_euro