PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [624232]

UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE ,, -SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

Coordonator științific,
Lector dr. COLOMEISCHI TUDOR

Candidat: [anonimizat](Stoica) Mihaela
Suceava 2017

2
UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE ,, -SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

VALENȚE FORMATIVE ALE JOCURILOR
LOGICO -MATEMATICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PRIMAR

Suceava 2017

3

,,FĂRĂ JOC , ÎNTREAGA VIAȚĂ A
COPILULUI DEGENEREAZĂ CA O
FLOARE LIPSITĂ DE APĂ ȘI SOARE”

(MIHAI STOIAN)

4
CUPRINS~

ARGUMENT………………………………………………………………………………………Pag. 5 -6

CAPITOLUL I

Jocurile logico -matematice în învățământul primar……….. ……………………..Pag. 7-30
1.1. Noțiunea de joc…………………………………………………………………………Pag. 7-9
1.2. Rolul jocului în perioada școlară……………………….. ……………………..Pag. 10-11
1.3. Jocul didactic. Definiție. Clasificare…………………… ……………………..Pag. 12-17
1.4. Jocul didactic matematic.Clasificare. Exemple…. ……………………..Pag. 17-22
1.5. Organizarea și desfășurarea jocului didactic matematic în învățămâ ntul primar
Considerații metodice…………………………………………………….. ……………….. ……… Pag. 22-24
1.6. Valențe formativ -educative ale jocului logi co-matematic…………..Pag. 24-30

CAPITOLUL II
Cercetarea aplicativă……………………………………………………………………….Pag. 31-35
2.1. Ipoteza și obiectivele cercetării……………………………………………… Pag. 31-32
2.2. Metodica cercetării………………………………………………………………. Pag. 32-35
2.2.1. Eșantionul și caracteristicile sale………………………………………… Pag. 33
2.2.2. Etapele cercetării. …………………………………………………………… …….Pag. 33
2.2.3. Metodologia cercetării……………………………….. ……………………..Pag. 34-35
CAPITOLUL III
Prezentarea , analiza și interpretarea rezultatelor cercetării………………Pag. 36-60
3.1. Prezentarea \, analiza și interpretarea rezultatelor obținute la evaluarea
inițială……………………………………………………………………………………………………… …Pag. 36-41
3.2. Prezentarea , analiza și interpretarea rezul tatelor obținute la evaluarea formativ –
ameliorativă………………………………………………………………………………….Pag. 42-53

3.3.Prezentarea , analiza și interpretarea rezultatelor obținute la evaluarea
finală……………………………………………………………………………………………………….. …..Pag. 54-62
CONCLUZII……………………………………………………………………………………………. …..Pag. 59-60
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………. ……………………. Pag. 61
ANEXE…………………………………………………………………………….. …………………….Pag . 62-75
REZUMATUL LUCRĂRII…………………………………………………………………………….Pag. 77

5
ARGUMENT

Societatea contemporană, este aflată într -o schimbare permanentă și se suprapune intereselor
imediate ale individului cu nevoia de învățare continuă . În procesul de învățământ, se evidențiază ca
obiectiv major, importanța și necesitatea formării la elevi a abilităților și deprinderilor de a învăța.
Ținând cont de faptu l că învățarea este în strânsă legătură cu particularitățile de vârstă ale elevilor,
cu nevoile lor imediate, consider oportun să suprapun analizei teoretice, experiența identificării
metodelor și mijloacelor optime de instruire prin care învățarea să devi nă eficientă și de lungă
durată. Sistemul de învățământ actual promovează, principiul în vățării pe tot parcursul vieții iar r olul
dascălului este acela de a -și reorganiza întregul demers educativ în sensul facilitării învățării. Unul
dintre mijloacele des î ntâlnite în procesul instruirii este jocul . Jocul înseamnă o explorare a realității.
Prin joc copilul învață să descopere lumea și învață să se descopere pe el și pe ceilalți din jurul său.
Rolul și importanța jocului didactic se manifestă în faptul că el facilitează procesul de însușire și
consolidare a cunoștințelor, iar datorită caracterului său formativ, influențează dezvoltarea
personalității copilului, el este și un important mijloc de educație intelectuală, pune în valoare și
antrenează capacitățile creatoare ale elevului.
Motivele care m -au determinat să aleg jocul și învățarea, instrumente de instruire și educare,
ca temă a acestei lucrări, sunt numeroase dar cel mai important dintre ele mi se pare a fi acela că
relația joc -învățare core spunde perfect particularităților de vârstă școlară mică. Prin intermediul
jocului copilul acumulează cunoștințe cu plăcere într -o sferă motivațională sporită, stimulând
interesul și curiozitatea imediată a celui instruit. Transferul de cunoștințe se reali zează natural,
motivant și permanent. Prin joc copilul ne dăruiește tot ce are el mai bun, atât ca forțe fizice, cât și
ca valori morale.
Pentru tema aleasă am considerat necesară examinarea sistematică și extensivă a resurselor
relevante din domeniu: articole originale, articole de sinteză, lucrări de referință, puncte de vedere
etc. Acest lucru mi -a permis astfel să mă informez cu privire la nivelul actual al tratării problemei
abordate, să identific ce, cât și cum a fost valorificată, pentru a-i stabili gradul de atingere și
rezolvare. Prin aplicarea metodei experimentului didactic voi urmări eficiența utilizării coerente și
consecvente a jocului didactic în activitatea de învățare la disciplina matematică.
Elementele de originalitate a lucră rii se regăsesc în modalitățile de combinare a metodelor și
mijloacelor didactice în stabilirea rolului relației joc -învățare la disciplina matematică în
învățământul primar. Contextul actual al cercetării răspunde nevoilor cadrului didactic de a -și

6
proiec ta activitatea educativă în funcție de necesitățile de educație ale elevilor. Această temă m -a
atras în mod deosebit deoarece în anul 2015 am preluat clasa pregătitoare , unde pentru însușirea
conținuturilor din programa școlară accentul cade pe jocul didac tic în mare pa rte și i -am văzut pe cei
mici foarte activi și foarte implicați în activitatea ce urma să o desfășurăm atunci când foloseam
cuvântul,, joc,, sau când foloseam sintagma ,,acum ne jucăm cu….”
Lucrarea cuprinde trei capitole iar în f iecare capitol am surprins lucruri esențiale despre rolul
jocului didactic în viața școlarilor , conceptul de joc, structura , organizarea și desfășurarea jocului
didactic matematic precum și despre valențele formative ale jocului logico -matematic.

7
CAPITOLUL I

Jocurile logico -matematice în învățământul primar

1.1. Noțiunea de joc

În literatura de specialitate jocul didactic este desemnat ca cel mai eficient mijloc de instruire
și educare a copiilor, fiind folosit pentru a forma sau consolida anumite cunoștințe, priceperi și
deprinderi, având drept scop, pe de o parte instruirea copiilor într -un domeniu, pe de altă parte
sporirea interesului pentru activitatea respectivă prin utilizarea unor elemente distractive,
caracterist ice jocului, facilitând atingerea scopului formativ -educativ urmărit și împreună cu
celelalte activități frontale, exercită o puternică influență copilului în vederea pregătirii sale pentru
școală. Acesta ocupă în cadrul activităților de fiecare zi ale cop iilor locul preferat deoarece jocul
face ca activitatea să devină mai dinamică, mai plină de viață iar pe copii îi face să devină mai
activi , mai interesați și să interacționeze mai bine cu cei din jurul lor și să rețină mai ușor ceea ce le-
a fost transmis de învățător prin intermediul jocului, cei timizi devin cu timpul mai curajoși , mai
activi, capătă mai multă încredere în forțele proprii .
Datorită conținutului și a modului de desfășurare, jocurile didactice sunt mijloace eficiente de
activizare a întregului colectiv al grupei, dezvoltând spiritul de echipă,de cooperare ; de asemenea, se
formează și se dezvoltă unele deprinderi practice elementare și de muncă organizată. Fiind o metodă
activă de învățare, prin joc copiii reușesc să se integreze în climatul socio -afectiv al mediului în care
se desfășoară procesul de învățare. Faptul că între ei se creează o stare de competiție îi determină să –
și amplifice dorința de cunoaștere. Jocul didactic îl conduce pe copil la descoperirea unor adevăruri
printr -un efort care, datorită formei atractive, pare mult mai mic, are rolul de a dinamiza gândirea,
imaginația, creativitatea copiilor precum și viața afectivă, oferindu -le un randament sporit de
învățare. Copilul participă activ la propria formare, achizițion ând cunoștințe, formându -și aptitudini
și comportamente.
Schiller spunea că ,,Omul nu este întreg decât atunci când se joacă,,.
Jocul didactic trebuie să aibă un conținut și o structură bine organizate, subordonate
particularităților de vâ rstă și sarcinii didactice, să se desfășoare după anumite reguli sub directa
supraveghere a învățătorului, un rol important căpătând latura instructivă, elementele de distracție
nefiind decât mediatori ai stimulării capacităților creatoare. El poate fi fol osit și ca moment pentru
fixarea cunoștințelor la sfârșitul unei lecții. În acest caz, problema care se ridică este ace ea a

8
timpului dedicat efectiv dimensiunii ludice a activității, dat fiind faptul că accentul cade adesea pe
secvența de dobândire nemijlo cită a noilor cunoștințe. Deseori, jocul didactic este folosit cu succes
în acele tipuri de activități care sunt dedicate recapitulării, constituind și un reper de evaluare pentru
învățător, evaluare pe care elevii o conștientizează mai puțin decât în cazu rile stricte de evaluare
anunțate , ei o iau ca pe o joacă și sunt implicați cu mare plăcere în ,,acea joacă, ,. Învățarea bazată pe
joc la școlarul mic este eficientă numai dacă jocul este conceput în corelație cu obiectivele urmărite
în lecție. La fiecare joc se impune să acordăm atenție sporită în formularea sarcinii didactice, în
asigurarea elementului distractiv care creează destindere și care -i determină pe elevi să se implice în
actul învățării.
Nu ne putem imagina copilăria fără râsetele și j ocurile sale, dacă deodată , copiii ar mai înceta
să se mai joace am constata că lecțiile s -ar desfășura în liniște, vom vedea că a dispărut această lume
a copiilor care ne aduce bucurii și vom observa că vom avea numai oameni stângaci și închiși în ei,
fără inteligență și fără suflet, deoarece sufletul și inteligența cresc prin joc . Un copil care nu se joacă
va deveni un adult, ,,un mic bătrâne l,, care nu va ști să gândească și să se descurce în anumite
situații mai dificile.
,,Jocul este muncă, este binele, este datoria, este idealul vieții. Jocul este singura atmosferă în
care ființa sa psihologică poate să respire și în consecință poate să acționeze,, afirma Eduard
Claparede.
A nu studi a în copilărie decât creșterea și dezvoltarea funcț iilor, fără a lua în considerație jocul
este ca și cum am respinge dorința elevul ui de a se modela singur, de a va deveni o ființă bine
înzestrată.
Platon sugera să: ,, Faceți în așa fel încât copiii să se instruiască jucându -se, veți avea astfel
prilejul de a cunoaște înclinațiile fiecăruia,,.
,,A învăța,, și,,a juca,, sunt activități care sunt iubite de copii și se înțeleg perfect, învățarea nu
trebuie să fie plictisitoare și foarte încărcată , dar chiar și în aceste condiții cu ajutorul jocului ea
devine mai ușoară , mai relaxantă pentru copii iar cei mici vor învăța să trăiască nu numai pentru ei
ci și pentru cei din jurul lor și astfel totul se petrece în mod plăcut , plin de entuziasm !
Activitatea umană, ca formă ce asigură instruire a pe tot parcursul vieții unui individ, poate fi
clasificată în : joc, învățare didactică, muncă productivă, creație. Toate aceste forme nu sunt „pure”,
ci au anumite elemente ale fiecărei forme , de-a lungul vârstelor, în funcție de particularitățile
perioadei din care fac parte . La vârsta școlară, învățarea este forma predominantă de activitate iar
jocul este subordonat învățării, având o influență deosebită asupra dezvoltării psihice a copilului.

9
Dacă la vârsta preșcolară, jocul este principala activitate a copilului, la vârsta școlară mică, jocul
este o formă accesibilă de învățare activă, participativă și atractivă . Legătura dintre joc și învățare
este condiționată de nivelul general de dezvoltare psihică a copiilor. Prin îmbinarea elementelor de
învățare cu cele de joc, copilul își însușește unele cunoștințe și face primii pași în direcția formării
deprinderilor de muncă intelectuală.
Vârsta școlară mică este c ea în care copilul frecventează clasele I-IV iar cunoașterea
particularităților anatomo -fiziologice și psihice ale copiilor este de mare importanță pentru învățător
deoarece pentru a putea dezv olta personalitatea trebuie să cunoști posibilitățile copilului , să știi care
este capacitatea asupra căreia vei acționa și pe care îți propui să o modelezi . Lângă învățare , muncă
și creație jocul reprezintă una din modalitățile importante prin care noi oamenii ne raport ăm la
realitatea înconjurătoare. Prin joc copilul învață și se dezvoltă armonios.
Ursula Șchiopu surprindea caracterul universal al jocului în afirmația ,,De fapt omul se joacă la
toate vârstele. Chiar și la vârsta a treia,,.
Jocul este activitatea fundamentală în copilărie și se continuă la toate vârstele omului , pe tot
parcursul vieții sale , el se practică activ dar se po ate fi și pasiv : unii copii se joacă ia r alții privesc
jocul primilor. Profesorul Paul–Popescu Neveanu considera jocul ca:,, Formă de activitate specifică
pentru copil și hotărâtoare p entru dezvoltarea lui psihică,,. Sub acțiunea jocului se formează, se
dezvoltă întreaga activitate psihică a copilului. Jocul este așadar:,, o formă de activitate tipic umană ,
voluntară fără scop imediat , prin care copilul pătrunde și ajunge să înțeleagă la un nivel elementar
fenomenele naturi i și ale societății.,,
Jean Piaget susține că ,,Jocul este o asimilare a rolului la activitatea proprie , oferindu -i acestei
activități alimentația necesară și transformând realul în funcție de multiple trebuințe ale eu lui.,, Tot
Piaget în lucrarea ,,Psihologia ,, copilului mai subliniază faptul că :,,jocul se caracterizează prin
plăcerea acțiunii , prin dorința de manifestare activă și de stăpânire a activității și are funcția de a
realiza ad aptarea copilului la realitate,,. Dezvoltarea jocului trebuie legată de diferit e momente ale
dezvoltării umane iar datorită influențelor directe și indirecte ale evoluției acesta a căpătat anumite
caracteristici care au dus la formarea și per fecționarea continuă a omului.

10
1.2.Rolul jocului în perioada școlară

MOTTO:,, Într-o oră de joc poți învăța mai mult despre o persoană decât într -un an de
conversație,,.
PLATON
Pedagogia ne arată că :jocul ajută la satisfacerea nevoii de activitate a copilului de aceea el este
o formă de manifestare întâlnită la copiii tuturor popoarelor fiind tovarășul nedespătțit al copilăriei.
Cu ajutorul jocului copilul descoperă lumea ce îl înconjoară și care îi influențează toate as pectele
dezvoltării percepției,memoriei , imaginației , sentimente,interese , voință.
Jocul este cel care ne ajută pe noi cadrele didactice să favorizăm de zvoltarea imaginației
copiilor. Jocurile permit copilului să sară, să strige, să fugă, ceea ce stimuleaz ă și organizează
coordonări motorii multiple , ele ajută foarte mult integrarea acțiunilor în obiective de grup.
Pedagogia jocului scoate în evidență unele aspecte semnificative care ne arată că prin intermediul
jocului copilul își conturează personalitatea și își dezvoltă întreaga sa ființă. Jocul reprezintă un
mijloc de familiarizare a copiilor cu viața înconjurătoare deoare ce cu ajutorul lui copilul este activ,
manipulează, examinează, pipăie, priveșt e, ascultă, cunoaște realitatea, este un mijloc de
valorificare , de aplicare creatoare a cunoștințelor dobândite iar în același timp este un mijloc de
educație morală și socială a copilului. Cu ajutorul jocurilor copiii învață să respecte disciplina
colectivului, regulile stabilite, dar își vor manifesta inițiativa, independența și responsabilitatea,
plăcerea de a participa la activități.
Activitățile matematice pot fi îndrăgite de copii dacă se desfășoară în spiritul jocului,
indiferent de forma de activitate pe care o îmbracă. Rezolvarea unei sar cini didactice matematice , fie
că respectă anumite reguli, fie că îmbracă forma unor exerciții este mai puțin dificilă în planul
efortului intelectual depus de copii dacă se desfășoară prin joc.
Jocul didactic apare sub trei aspecte:
– ca formă de organiza re specifică activității de învățare cu toată grupa, cu grupuri mici sau
individuale;
– ca parte a unei activități de învățare;
– ca procedeu în activitățile de învățare cu caracter de predare sau de consolidare;
Jocul rațional este jocul la care s uccesul depinde de propria ingeniozitate, de raționamentul
deductiv sau inductiv:
,,Cinci case, în șir au culo rile: galbenă, maro, albastră, roșie, verde În mijloc nu e casa albastră.
Distanța de la casa roșie la cea albastră este egală cu distanța de la casa albastră la cea verde. Vecina
din stânga casei galbene este cea roșie. Stabilește ordinea caselor! ,,
(verde, albastră, roșie, galbenă, maro)

11
Caracter ului plăcut și util al recreației matematice i se mai adaugă și calitatea de stimulent sau
dinamizator al activității.
Sunt o serie de jocuri ca: șahul, dominoul, moara etc. în care exers ăm direct imaginația
școlarilor mici. Ei trebuie să găsească soluții, să construiască mintal ipoteze și strategii , să dea
dovadă de o gândire flexibilă pentru a se adapta la situația creată, să exerseze variantele cele mai
eficace și să le aplice la momentul favorabil . Pentru asta trebuie să persevereze și să analizeze în
mod aspru situația care l -a adus la eșec sau să -și perfecționeze acele so luții care i -au creat avantaje
Astfel se educă onestitatea , corectitudinea în comportare , învață să se autoaprecieze și să aprecieze
pe alții. Dacă în așa nu mitele jocuri intelectuale compon entele inteligenței sunt implicate în mod
deosebit , există și jocuri în care acestea sunt întrevăzute mai ales prin soluția finală a jocului.
Teoretic în toate jocurile intervin și se exersează elemente de creativitate, mobilitate, flexibilitate ,
capacitate de imaginare a unor soluții și aplicarea în prac tică a acelora care au fost memorate și care
și-au dovedit eficiența.
În contextul noii societăți dreptul la educație a devenit realizabil pentru toți copiii. Școala are
sarcina de a înzestra tânăra generație cu cele mai noi cuceriri ale spiritului uman. Deschiderea spre
cultură și formarea capacităților necesare achiziționării noutăților se constitue în sarcini instructiv –
educative de bază. Ele mută accentul de la memorare,stocare, reproducere la însușirea și mânuirea
unor instrumente cum ar fi: gr uparea, scrierea, compar area, generalizarea, integrarea în sistem,
restructurarea , mânuirea schemelor relaționale care să facă posibil contactul continuu cu știința,
tehnica și în general cu cultura. Aceste cerințe se manifestă în caracterul instrumen tal a l
învățământului primar și necesită trecerea de la :,, educația prin efort la educarea efortului,,
Introducerea de la baza învățământului a unor concepte de puternică generalitate , unificatoare pe
întreg parcursul învățării matematicii , nu presupune doar ac hiziționarea acestora ca și conținuturi de
sine stătătoare ci ne cultivă o nouă posibilitate de a gândi și de a înțelege matematica prin:
 Cunoașterea modurilor fundamentale de organizare a conținuturilor matematice ,
 Sesizarea relațiilor de căpătâi și a proprietăților acestora ,
 Cunoașterea activă a relațiilor matematice și clasificarea lor.

12
1.3.Jocul didactic. Definiție. Clasificare

Jocul didactic este:"un mijloc de facilitare a trecerii copil ului de la activitatea dominantă de joc la
cea de învățare"
(Bache H., Mateiaș A., Popescu E., Șerban F. – "Pedagogie școlară. Manual pentru școlile
normale", Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1994)
Termenul "didactic" asociat jocului accentuează componenta instructivă a activității și evidențiază
că acesta este organizat în vederea obținerii unor finalități de natură informativă și formativă
specifice procesului de învățământ. Jocul didactic prezintă ca notă definitorie îmbinarea armonioasă
a elementului instructiv cu elementul distractiv, asigurând o unitate deplină între sarcin a didactică și
acțiunea de joc. Această îmbinare a elementului instructiv -educativ cu cel distractiv face ca pe
parcursul desfășurării sale, copiii să trăiască stări afective complexe care declanșează, stimulează,
intensifică participarea la activitate, cresc eficiența acesteia și contribuie la dezvoltarea diferitelor
componente ale personalității celor antrenați în joc.
Jocul didactic, încadrându -se în categoria jocurilor cu reguli , este definit prin obligat ivitatea
respectării regulilor care precizează căile ce trebuie urmate de copii î n desfășurarea acțiunii ludice .
Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiective educațio nale variate si complexe, care
pot viza dezvoltarea fizică a copilului în cazul jocurilor motrice, sportive, sau dezvoltarea unor
subsisteme ale vieții psihice (procesele psihice senzoriale, intelectuale, volitive, trasături de
personalitate, șa.). De asemenea jocurile didactice pot contribui la rezolvarea unor sarcini specif ice
educației morale, estetice. Prin jocul didactic se precizează, se consolidează, se sintetizează, se
evoluează și se îmbogățesc cunoștințele copiilor, acestea sunt valorificate în contexte noi, inedite.
Spre deosebire de alte tipuri de jocuri, jocul didac tic are o structură aparte. Elementele componente
ale acestuia sunt:
– scopul jocului
– conținutul jocului
– sarcina didactică
– regulile jocului
– elementele de joc
Scopul jocului – reprezintă o finalitate generală spre care tinde jocul respectiv și se formulează
pe baza obiectivelor de referință din programa activităților instructiv -educative.

13
Scopurile jocului didactic pot fi diverse: consolidarea unor cunoștințe teoretice sau
depri nderi, dezvoltarea capacității de exprimare, de orientare în spațiu și timp, de discriminare a
formelor, mărimilor, culorilor, de relaționare cu cei din jur, formarea unor trăsături morale, etc.
Conținutul jocului – include totalitatea cunoștințelor, price perilor și deprinderilor cu care
copiii operează în joc. Acestea au fost însușite în activitățile anterioare. Conținutul poate fi extrem
de divers: cunoștinte despre plante, animale, anotimpuri, viața și activitatea oamenilor, cunoștințe
matematice, istori ce, geografice, conți nutul unor basme, povești, ș.a. Conținutul jocului trebuie să
fie bine dozat, în funcție de particularitățile de vârstă ale copiilor , să fie accesibil și atractiv
Sarcina didactică indică ce anume trebuie să realizeze efectiv copiii pe parcursul jocului
pentru a realiza scopul propus. Se recomandă ca sarcina didactică să fie formulată sub forma unui
obiectiv operațional, ajutându -l pe copil să conștientizeze ce operații trebuie să e fectueze. De
asemenea se recomandă ca sarcina didactică să nu solicite doar, procese numerice, ci să implice în
rezolvarea sa și gândirea (operațiile acesteia), imag inația, creativitatea copiilor. Sarcina didactică
trebuie să fie în concordanță cu nivelul dezvoltării copilului, să fie accesibilă și, dar în același timp,
să fie atractivă.
Regulile jocului concretizează sarcina didactică și realizează legătura dintre aceasta și
acțiunea jocului. Precizează care sunt căile pe care trebuie să le urmeze copiii în desfășurarea jocului
pentru realizarea sarcinii didactice . Sunt prestabilite și obligatorii pentru toți participanții la joc și
reglementează conduita și acțiunile acestora în funcție de structura particulară a jocului
didactic.Regulile jocului prezintă o mare varietate:
– indică acțiunile de joc;
– precizează ordinea, succesiunea acestora;
– reglementează acțiunile dintre copii;
– stimulează sau inhibă anumite manifestări comportamentale.
Cu cât regulile sunt mai precise și mai bine însușite, cu atât sarcinile didactice sunt ușor de realizat,
iar jocul este mai interesant și mai distractiv, mai captivant. Regulile trebuie să fie simple, ușor de
reținut prin formulare și posibil de respectat de către toți copiii, accesibile.
Elementele de joc – includ căile, mijloacele folosite pentru a da o coloratură plăcută,
atractivă, distr activă activității desfășurate. Conceperea lor depinde în mare măsură de ingeniozitatea

14
cadrului didacti c. Literatura de specialitate oferă o serie de sugestii în acest sens: folosirea unor
elemente surpriză, de așteptare, întrecere individuală sau pe echipe, mișcarea, ghicirea,
recompensarea rezultatelor bune, penalizarea greșelilor comise, ș.a.Sarcina cadr ului didactic este de
a găsi pentru fiecare joc, elemente cât mai variate, deosebite de cele folosite în activitățile
anterioare, în caz contrar existând riscul ca acestea să nu mai prezinte atractivitate pentru copii,
esența jocului f iind, în acest caz, compromisă.
Reușita unui joc didactic depinde și de materialele didactice utilizate în joc. Acestea trebuie
să fie adecvate conținutului, variate și atractive, ușor de manevrat și să provină din mediul apropiat,
familiar copiilor (planșe, jetoan e, jucării, figuri geometrice, etc). Atractivitatea și eficiența jocului
depind de ingeniozitatea învățătorului de a îmbina o sarcină educativă acceptabilă de către copii, nici
prea grea, nici prea ușoară, cu un joc simbolic sau cu reguli atragătoare. Elem entele de joc
artificiale, nestimulative, îngreunează învățarea și plictisesc copiii. Plăcerea cu care participă copiii
la joc este singura justificare a recurgerii la jocul didactic. Cercetările făcute de specialiști în
domeniu confirmă fapt ul că: introdu cerea cunoștintelor matematice în învățământul primar este cu
atât mai eficientă cu cât se realizează devreme. Aceste cunoștințe trebuie introduse treptat, pornindu –
se de la acțiunea în plan extern cu obiectele, la formarea reprezentărilor și abia apoi la utilizarea
simbolurilor. Abordarea matematicii în această manieră este accesibilă școlarilor și răspunde
intenției de a -l determina pe copil să "descopere" matematica, trezindu -i interesul și atenția.
Cunoscând faptul că jocul este activitatea fu ndamentală în cadrul activităților de la clasele
pregătitoare și clasa I este firesc ca acesta să fie valorificat la maximum și în predarea matematicii .
În clasele 3 -4 însă, jocul trece pe planul secund , locul lui fiind luat de o altă formă de activitate:
învățarea. Trecerea de la jo c la învățare se realizează tot prin intermediul jocului didactic . Acesta
ocupă un loc bine determinat în planul de învățământ al instituțiilor școlare, fiind cel mai indicat
mijloc de desfășurare a activităților de matematică, dar și a celor de cunoaștere a medi ului și de
educarea limbajului.

Clasificarea jocurilor
Marea varietate a jocurilor didactice practicate în grădiniță și școală a impus necesitatea
clasificării lor. Există mai multe criterii de cla sificare a jocu rilor didactice:

15
1. După scopul educațional urmărit:
– jocuri de mișcare (jocuri motrice) – care urmăresc dezvoltarea calităților, priceperilor și
deprinderilor motrice
– jocuri ce vizează dezvoltarea psihică – acestea se pot clasifică în:
– jocuri senzoriale ce vizează, în principal dezvoltarea sensibilității.
Se pot organiza jocuri diferite pentru:
– dezvoltarea sensibilității auditive;
– dezvoltarea sensibilității tactile și chinestezice;
– dezvoltarea sensibilității vizuale;
– dezvoltarea sensibilităț ii gustativ – olfactive.
– jocuri intelectuale care, la rândul lor, se pot diferenția î n:
– jocuri vizând precizarea, îmbogățirea cunoștintelor (jocuri cognitive);
– jocuri de dezvoltare a capacității de comunicare orală sau scrisă ;
– jocuri de exersare a pronunției corecte;
– jocuri de atenție și orientare spațială;
– jocuri de dezvoltare a memoriei;
– jocuri de dezvoltare a gândirii;
– jocuri de dezvoltare a perspicacității;
– jocuri pentru dezvoltarea imaginației și creativității;
– jocuri pentru stimularea inhibiției voluntare și a capacității de autocontrol;

16
– jocuri de expresie afectivă.
2. După sarcina didactică urmă rită cu prioritate, jocurile didactice se împart în:
– jocuri pentru fixarea și sistematizarea cunoștințelor;
– jocuri de verificare și evaluare a cunoștințelor, priceperilo r și deprinderilor;
– jocuri de transmitere și însușire de noi cunoștințe, care se folosesc numai în cazuri deosebite.
3. După conținut, jocurile didactice se pot grupa î n:
– jocuri didactice pentru cunoașterea mediului înconjurător;
– jocuri didactice pentru educarea limbajului – ce pot fi jocuri fonetice, lexical – semantice,
gramaticale;
– jocuri didactice cu co nținut matematic, jocuri logi co-matematice;
– jocuri pentru însușirea unor norme de comportament civilizat, formarea unor deprinderi și
obișnuințe de conduită morală, de circulație rutieră.
4.După prezența sau absența materialului didactic, deosebim:
– jocuri cu material didactic natu ral sau confecționat: jucării, jocuri de masă, imagini, diafilme,
diapozitive, obiecte de uz casnic sau personal, mozaicuri, materiale din natură (conuri de brad,
ghinde, castane, frunze, flori, scoici) ș.a.
– jocuri fără material didactic.
5. După locul pe care -l ocupă în activitate, jocurile didactice pot fi:
– jocuri organizate ca activități de sine stătătoare;
– jocuri integrate în activitate, ca momente ale acesteia sau în completarea ei

17
1.4. Jocul didactic matematic. Clasificare. Exemple
Pornind de la definiția dată în capitolul anterior jocului didactic, se poate spune că jocul
didactic matematic este un tip specific de activitate prin care învățătorul consolidează,
precizează ,chiar verifică cunoștintele copiilor, îmbogățește sfera de cun oaștere mate matică , pune în
valoarea și antrenează capacitățile creatoare ale acestora. Fiind știut faptul că îmbinarea
elementului instructiv cu cel distractiv în jocul didactic duce la apariția unor stări emoționale
complexe care stimulează și intensific ă procesele de reflectare directă și nemijlocită a relității,
valoarea practică a jocului didactic matematic constă în faptul că în procesul desfășurării lui,
copilul are posibilitatea aplicării cunoștințelor însușite, exersării priceperilor și deprinderil or
formate. Pornind de la elementele constitutive ale jocului didactic, și jocul didactic matematic
cuprinde următoarele componente:
Scopul jocului – se formulează în concordanță cu prevederile pr ogramei activităților
matematice. Scopul trebuie să se refere la probleme de ordin cognitiv, dar și formativ .
Exemplu :
Într-un joc în care se urmărește predarea sau fixarea cunoștintelor de spre o culoare (sau mai multe
)se realizează un exercițiu cu caracter formativ :
– anali ză, comparație.
Într-un joc în care se introduce o nouă formă geometrică ()scopul este unul cognitiv dar se are în
vedere și aspectul formativ. Corect este ca într -un joc didactic matematic să se aducă în prim
plan unul din cele două aspecte, formativ și cognitiv , conștientizarea lui de către învățător dându –
i acestu ia posibilitatea să -l urmă rească și să -l atingă în desfășurarea jocului.
Conținutul matematic al jocului este subordonat particularităților d e vârstă și sarcinii
didactic e. Conținutul matema tic se poate referi la: mulțimi, operații cu mulțimi, elemente de
logică, relații de ordine, relații de echipotență, numere naturale, elemente de geometrie, unități
de măsură etc.
Sarcina didactică reprezintă esența activității, transpune la niv elul copilului, scopul urmărit
într-o activitate matematică. Trebuie să antreneze intens operațiile gâdirii : analiza,
sintezacomparația, abstractizarea , generalizarea. Jocul matematic rezolvă cu succes o singură
sarcină didactică.

18
Exemplu:
Jocul didactic " Unde este locul potrivit " are ca scop :
" Formarea deprinderilor de a efectua operații cu mulțimi" iar sarcina didactică este următoarea: "să
formeze mulțimi după unul sau două criterii".
Regulile jocului arată copiilor cum să rezolve sarcina didactică fiind condiționate de conținut
și de cerința didactică.
Elementele de joc fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută și atractivă pentru copii.
Folosirea jocului didactic în predarea matem aticii are numeroase avantaje pedagogice, ca de
exemplu :
– este o tehnică atractivă de explicare a unor noțiuni abstracte, dificil de predat pe alte căi;
– activizează la lecție și copiii timizi , pe cei slabi și dezvoltă spiritul de cooperare ceea ce duce la
creșterea gradului de închegare a clasei de elevi;
– este cea mai atractivă modalitate de a -i determina pe copii să participe intens și activ la lecție;
– asigură urmărirea progresului înregistrat de copil, permite observații prognostice privind ritmurile
individuale de matur izare intelectuală și afectivă;
Jocul didactic matematic are un rol deosebit în amplificarea acțiunii formative a grădiniței, în
primul rând prin faptul c ă poate fi inclus în structura activității comune, realizând astfel o
continuitate între activit atea de învățare și cea de joc. Jocul didactic matematic are o eficiență
formativă crescută în situația consolidării și verificării cunoștințelor, în etapa pred ării procesului de
învățare a unui joc nou constituind o sarcină complexă pentru copii. Jocul didactic matematic este
un mijloc eficient de evaluare, arătând în ce măsură copiii și -au însușit cunoștințele necesare, gradul
de formare a reprezentărilor matem atice, a priceperilor și deprinderilor de a realiza sarcinile în
succesiunea dată de învățător , de a se integra în ritmul cerut, de a da răspunsuri corecte fără ezitări
sau întârzieri . Jocul didactic matematic exercită o influență deosebită asupra dezvoltă rii intelectuale
a copiilor, asupra formării priceperilor (de grupare, comparare, ordonare a mulțimilor), ajută la
educarea spiritului de observație, la exersarea operațiilor gândirii (analiza, sinteza, comparația,
clasificarea), la dezvoltarea limbajului în general, a celui matematic în special, a imaginației și
atenției voluntare.
Numeroase jocuri organizează procesul perceperii analitico -sintetice a însușirilor caracteristice
ale obiectelor (constituirea grupelor și găsirea asemănărilor dintre ob iecte). Prin joc didactic
matematic se dezvoltă percepția spațiului ("Unde au așezat jucăria ?").

19
De asemenea, jocul didactic matematic contribuie la realizarea sarcinilor educației morale: –
dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de independență, a disciplinei
conștiente, a perseverenței, a unor calități de voință și caracter, aspecte atât de necesare în activitatea
de învățare a viitorului școlar.
Jocurile didactice matematice, în marea lor diversitate, se pot clasifica după urmato arele criterii:
A. în funcție de scopul și sarcina didactică
B. în funcție de aportul lor formativ
A. În funcție de scopul și sarcina didactică , pot fi împărțite în:
După momentul în care se folosesc în cadrul lecției:
– jocuri didactice matematice ca lecții de sine stătătoare,
– jocuri didactice matematice ca momente propriu zise ale activității,
– jocuri didactice matematice intercalate pe parcursul activității sau la final.
După conținutul capitolelor de însușit:
– jocuri matematice pentru aprofundarea cunoștințelor specifice unui capitol;
– jocuri matematice specifice unei vârste sau grupe.
După materialul didactic :
– jocuri didactice cu material didactic :- confecț ionat
– (din natură)
– jocuri fără material didactic (orale, ghicitori, versuri, scenete, cântece, povestiri)
B. În funcție de aportul lor formativ (pot fi clasificate ținând cont de acea operație a gândirii
căreia sarcina jocului i se adreseaz ă în mai mare măsură.

20
Jocuri pentru dezvoltarea capacității de analiză :
Exemplu:
"Jocul negației " prin care se urmărește să se nască la elevi ideea negației logice și acest lucru se
poate realiza numai printr -o analiză amănunțită a tuturor atributelor pe care nu le are o piesă
oarecare din trusa de figuri logice.
"Completează șirul " în care copiii trebuie să deducă regula după care se obține un șir, anali zând
anterior termenii șirului.
Jocuri pentru dezvoltarea capacității de sinteză
Exemplu:
Jocur ile matematice cu numere naturale
Jocuri didactice în care se efectuează operații cu numere
Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităț ii de a efectua comparaț ii:
Exemplu:
Compararea cantitativă a două mulțimi
Recunoșterea egalității /inegalității a două numere
Compararea numerelor și ordonarea într -un șir crescător/descrescător
Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de a efectu a abstractizări și generalizări
Exemplu: "Cine știe, răspunde " cu sarcina de a compune numere, de a compune exerciții de
adunare și scădere cu rezultat dat.
– Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacității care cuprind sarcini cu un grad ridicat de
dificultate și care presupun un bagaj de cunoș tințe temeinice și o gândire logică.

21
Exemplu: "Cine are același număr?" – corespondența între numărul de obiecte și cifra, formarea
șirului numeric 1 -10, utilizând și cifrele corespunzătoare .( Lupu C., Săvulescu D. – Manual pentru
clasa a -XI-a, Licee Pedagogice -Editura Paralela 45)
O altă clasificare este realizată de autorii Anto he V., Gherghinoiu C., Obeada M. în lucrarea:
"Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs", Brăila 2002.
Autorii clasifică jocul didactic matematic împărțindu -l în trei categorii:
1. Jocuri didactice de formare de mulțimi care implică exerciții de: grupare, separare,
exemplificare care vor duce la dobândire a abilităților de identificare , selectare și formare de
mulțimi.
2. Jocuri didactice de numerație care contribuie la consolidarea, verificarea deprinderilor de
așezare în perechi, comparare, numărare conștientă de exersare a cardinalului și ordinalului, de
familiarizare cu operațiile matematice de formare a raționamentelor de tip ipotetico -deductiv.
3. Jocuri logico -matematice care urmăresc familiarizarea copiilor cu oper ațiile cu mulțimi.
1.5. Organizarea și desfășurarea jocului didactic matematic în învățământul primar.
Considerații metodice
Reușita jocului didactic matematic este condiționată de proiectarea, organizarea și
desfășurarea lui metodică, de modul în care cadrul didactic știe să asigure o concordanță deplină
între toate elementele ce -l definesc. Pentru aceasta, cadrul didactic va avea în vedere următoarele
cerințe de bază:
– pregătirea jocului didactic;
– organizarea judicioasă a acestuia;
– respect area momentelor jocului didactic;
– ritmul și strategia conducerii lui;
– stimularea elevilor în vederea participării active la joc;
– asigurarea unei atmosfere propice de joc;

22
Pregătirea jocului didactic presupune studierea atentă a conținutului acestuia, a structurii
sale, pregătirea materialului și elaborarea planului jocului didactic.
Organizarea jocului didactic matematic necesită o serie de măsuri. Astfel, trebuie să se
asigure o împărțire corespunzătoare a elevilor clasei în funcție de acțiunea jocului și uneori, chiar o
reorganizare a mobilierului sălii de clasă pentru buna desfășurare a jocului, pentru reușita lui în
sensul rezolvării pozitive a sarcinii didactice.
O altă problemă organiz atorică este aceea a distribuirii materialului necesar desfășurării jocului. În
general, materialul se distribuie la începutul activității de joc, și aceasta pentru următorul motiv:
– elevii cunoscând în prealabil materialele didactice necesare jocului respe ctiv, vor înțelege
mult mai ușor explicația cadrului didactic referitoare la desfășurarea jocului. Acest procedeu
nu trebuie aplicat în mod mecanic. Există jocuri didactice matematice în care materialul
poate fi împărțit elevilor după explicarea jocului.
Organizarea judicioasă a jocului didactic are o influență favorabilă asupra ritmului de desfășurare a
acestuia, asupra realizării cu succes a scopului propus.
Desfășurarea jocului cuprinde, de regulă, următoarele momente:
– introducerea în joc (discuții pregătitoare);
– anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia;
– prezentarea materialului;
– explicarea și demonstrarea regulilor jocului;
– fixarea regulilor;
– executarea jocului de către elevi;
– complicarea jocului; introducerea uno r noi variante;
– încheierea jocului (evaluarea conduitei de grup sau individuale).
Introducerea în joc , ca etapă, îmbracă forme variate în funcție de tema jocului. Uneori,
atunci când este necesar să familiarizăm elevii cu conținutul jocului, activitatea poate să înceap ă
printr -o scurtă discuție, poveste cu efect motivator. Alteori, introducerea în joc se poate face printr -o
scurtă expunere care să stârnească interesul și atenția elevilor. În alte jocuri, introducerea se poate
face prin prezent area materialului, mai ales atunci când de logica materialului este legată întreaga

23
acțiune a elevilor. Introducerea în jocul matematic nu este un moment totdeauna obligatoriu,
învățătorul poate începe jocul anunțând direct titlul acestuia.
Anunțarea jocului trebuie făcută sintetic, în termeni, preciși, fără cuvinte de prisos, spre a
nu lungi inutil începutul acestei activități.
Explicarea jocului este un moment hotărâtor pentru succesul jocului didactic matematic .
Cadrului didactic îi revin următoarele sarcini:
– să-i facă pe elevi să înțeleagă sarcinile ce le revin;
– să precizeze regulile jocului, asigurând însușirea lor rapidă și corectă de că tre elevi;
– să prezinte conținutul jocului și principalele lui etape, în funcție de regulile jocului;
– să dea indicații cu privire la modul de folosire a materialului didactic;
– să scoată în evidență sarcinile conducătorului de joc și cerințele pentru a deveni câștigători.
Fixarea regulilor . Uneori, în timpul explicației sau după explicație, se obișnuiește să se fixeze
regulile transmise. Acest lucru se recomandă, de regulă, atunci când jocul are o acțiune mai
complicată, impunându -se, astfel, o s ubliniere specială a acestor reguli din partea învățătorului.
Executarea jocului : Jocul începe la semnalul conducătorului jocului. La început acesta
intervine mai des în joc, reamintind regulile, dând unele indicații organizatorice. Pe măsură ce se
înaintează în joc sau elevii capătă experiența jocurilor matematice, propunătorul acordă
independență elevilor, îi lasă să acționeze liber.
Se desprind, în general, două moduri de a conduce jocul elevilor:
– conducerea directă (învățătorul având rolul de c onducător al jocului);
– conducerea indirectă (conducătorul ia parte activă la joc, fără să interpreteze rolul de conducător).
Pe parcursul desfășurării unui joc didactic matematic, cadrul didactic poate trece de la conducerea
directă la cea indirectă sau le poate altern a.

24
1.6. Valențe formativ -educative ale jocului logico -matematic
Aproape totul este un joc la cei mici și nu numai ,, A te întreba de ce se joacă copilul,
înseamnă a ne întreba de ce este c opil. Copilăria servește pentru joc și imitare ,,(Claparede,Eduard –
Psihologia copilului și psihologia experimentală) Editura Didactică și Pedagogică București
1980.
În cadrul jocului se dezvoltă toate laturile personalit ății copiilor : capacitățile intele ctuale ,
calităț ile motrice , spiritul creativ iar j ocul didactic este una din formele de învățare cu cele mai
bogate efecte educative , un foarte bun mijloc de activizare a școlarului mic și de stimulare a
resurselor lui intelectuale. Jocul didactic are bogate resurse de stimulare a creat ivității prin libertatea
de gândire și acțiune , prin încrederea în propriile puteri, prin inițiativă și provocare , jocurile
didactice devin valoroase și plăcute copiilo r. Prin joc se dezvoltă: curajul , perseverența,
corectitudinea, disciplina prin supunere a la regulile jocului , spiritul de cooperare, de viață în
colectiv, de comportare civilizată. Jocul ajută copii i să-și dezvolt e imagina ția, capacitatea de a crea
sisteme de imagini generalizate despre obiecte și fenomene precum și de a efectua diverse
combinații mintale cu imaginile respective. În procesul jocului , copilul capătă numeroase și diverse
cunoștințe despre mediul înconjurător prin care i se d ezvoltă procesele psihice de reflectare directă
și nemijlocită a realității : percepții, reprezentările, memoria , imaginația , limbajul, gândirea. Unele
jocuri dau posibilitatea de a ajuta diferențiat copi ii în funcție de nivelul de cunoștințe al fiecăruia .
Sunt jocuri și exerciții distractive care solicită diverse soluții de rezolvare. Elevii cu posibilități mai
mari vor găsi o multitudine de căi și soluții ingenioase , iar cei cu posibilități mai reduse vor f i ajutați
să nu se descurajeze. Jocurile realizat e prin muncă independentă ajută la formarea unei imagini clare
asupra lacunelor elevilor sau a progreselor înregistrate ajutând la preîntâmpinarea rămânerii în urmă
la învățătură și stimularea unor aptitudini.
Latura formativă cât și cea informativă a învățământului pot fi îndeplinite mai temeinic și
mai plăcut prin intermediul jocului didactic. Jocul didactic nu este doar,, o joacă de copii,, el este o
activitate care sprijină înțelegerea problemelor , fixarea și formarea deprinderilor durabile, împl inirea
personalității elevilor. Făcând din învățarea prin jocurile didactice un stil obișnuit de lucru cu elevii ,
am constatat nu numai progrese la învățătură cu elevii slabi sau cu un ritm mai lent de lucru ci și o
participare tot mai numeroasă și mai energică a elevilor la lecție , un interes sporit și o deoseb ită
plăcere pentru lecțiile în care așteptau jocuri de destindere . Numărarea și calculul nu sunt singurul
mod de a introduce matematica în activitatea copiilor. Operând cu mulțimi , realizate din piesele

25
trusei logice , obiectivul principal este dezvoltarea unei gândiri cu calități, a unui lim baj cât mai
potrivit matematicii iar valoarea lor se răsfrânge în totalitate asupra dezvoltării și perfecționării
proceselor psihice de cunoaștere .
Jocurile logico -matematice fac legătura între matematica preșcolară și cea școlară prin intuirea
și întelegerea noțiunii de mulțimi, relații până la pregătirea însuș irii noțiunii de număr natural. Aceste
jocuri care sunt începute la grădiniță , se complică odată cu intrarea copilului la școală . Fără a
neglija programa școlară sau capacitatea de efort și înțelegere a copiilor de 6 -7 ani, am lucrat cu
câteva modalități mai deosebite de predare -învățare , lăsând mai multe ore pentru repetare a
noțiunilor t ransmise dat fiind faptul că prin repetare noțiunile noi sunt însușite mai ușor și sunt de
lungă durată , realizând fixarea cunoștințelor prin folosirea de jocuri diverse, pentru antrenarea
întregul ui colectiv de elevi și utilizând de câte ori a fost necesa r fișele de muncă
independentă.O biectivul principal al predării matematicii în primele patru clase primare este
învățarea și consolidarea celor patru operații cu numere naturale, îmbogățirea și completarea
cunoștințelor ș i deprinderilor dobândite. La realizarea acestui obiectiv am ajuns numai printr -un
proces de predare – învățare activă și sistematică ce a ajutat la participarea conștientă a elevilor la
deducerea principiilor de bază, la sesizarea caracterului structurilo r algebrice din care se deduc
operațiile cu mulțimea numerelor naturale. Astfel am realizat condiții favorabile sarcinii de a
dezvolta deprinderi de abstractizare și generalizare și de transfer al cunoștinț elor de la un domeniu la
altul. Pentru a consolida și aprofunda cel e patru operații cu numere naturale voi insista asupra
suportului logico -matematic al cunoștințelor despre mulțimi ce trebuiesc actualizate și precizate
matematic iar pentru atingerea acestui obiectiv voi folosi exerciții și jocuri prin intermediul cărora
voi urmări să precizez noțiunile de: mulțimea și cardinalul ei, mulțimea vidă, reuniunea, intersecția,
diferența a două mulțimi. Toate aceste cunoștințe vor putea fi reținute de către copii numai în
situația în care ele vor fi introduse în modul de a gândi al copilului iar calea cea mai bună și mai
deosebită de organizare a acestor activități pentru a obține un randame nt maxim a fost jocul
didactic.
Jocurile pentru constituirea mulțimilor au un loc important în cadrul lecțiilor de matematică
având ca scop repetare a și consolidare a noțiunilor transmise .
Jocurile cu diferențe familiarizează elevii cu ideea de ordine și succesiune . Chiar dacă sunt
pregătitoare ele antrenează procesele d e analiză -sinteză , comparație și determină elevi i să

26
verbalizeze operați ile cu judecăți, ajutând astfel ș i la perfecționarea limbajului. Situațiile
problematice puse în fața copilului prin jocurile logice solicită un efort de gândire , exersând
capacitatea de a aplica în practică cunoștințele matematice dobândite . Ele supun vederea la un
antrenament sistematic , asigurând o valoare operațională cunoștințelor acestora . În desfășurarea
jocurilor logico -matematice am urmărit anumite princi pii care să contribuie la sporirea unor valori
formative :
Copilul să mediteze asupra unei situații create , să-și pună față î n față opiniile sale cu ale
colegilor , să verifice variantele și să -și îndrepte unele greșeli.
Am dirijat elevii spre a -și ordona cunoștințele dobândite , spre a le formula corect , pentru a
crea și a propune noi soluții.
Un joc mai dificil care ar putea fi jucat doar cu elevii clasei I care au acumulat suficientă experiență
în practicarea jocurilor logice și poate constitui un exerci țiu de gimnastică a gândirii este :
,,La ce mulțime m -am gândit? ,,. Spre deosebire de alte jocuri , de data aceasta copiii trebu ie să
descopere o mulțime cunoscând că ea conține una sau anumite piese ale trusei. Greutatea provine
din faptul că drumul spre adevăr este lung și mai greoi , necesitând anumiți algoritmi ( întrebări foa rte
bine selecționate și structurate ).
,,Parcurgând drumul de la concret la abstract și de la abstract la concret în formarea noțiunilor
matematice , efectuând zilnic calcule cu diferite numere, pătrunzând în esența fiecărei probleme
pentru a stabili corelația dintre mărimile cunoscute și cea căutată , procesele psihice ale copilului ,
operațiile gândirii lui sunt stimulate printr -o activitate din ce în ce mai vie , mai încordată,,. –
Oprescu Nicolae -,,Contribuții la dezvoltarea elevilor ,,-Revista de pedagogie 1998 pag.65.
Prin folosirea jocurilor logice se acumulează experiențe ce ajută elevii să integreze într-un
sistem organic mulțimile , conceptele logice și în final numerele .Valoarea formativă a jocurilor
logice se mărește cu cât cel care conduce dă curs liber p rincipiilor de bază pe care urmărește să le
formeze. Constatând nevoia sporită de exerciții și probleme cu caracter aplicativ , pentru exersarea
gândirii logice a elevilor și pentru stimularea creativității lor am căutat încă de la clasa pregătitoare
să le formez acestora deprinderea de a le rezolva cu ușurință, iar pentru aceasta încă de la primele
probleme rezolvate am folosit m aterial didactic , am căutat să -i fac pe copii să înțeleagă enunțul, să

27
sesizeze legăturile ce există între datele problemei . Un rol deosebit în rezolvarea problemelor l -au
avut desenele , schemele, care ilustrează conținutul problemei și care o fac accesibi lă. Indiferent dacă
vorbim despre metode, strategii interesul învățătorului este acela de a -și dirija demersul didactic în
funcție de cerințele educative ale elevului, de necesitățile sale permanente pe parcursul desfășurării
procesului de învățământ. Oric are ar fi latura din care privim clasa de elevi, rolul cadrului didactic
este unul foarte important, iar exercitarea concretă a acestui rol depinde de personalitatea lui și de
situațiile educative cu care se confruntă și pe care le are de rezolvat.
Învățătorului îi revine sarcina și răspunderea integrării sale în clasă și în colectivul de elevi pe
care urmează să -l închege. Într -un colectiv format, cadrul didactic devine unul din membrii
acestuia, dar cu statut special. E l conduce și decide, organizează, influențează, consiliază și
controlează, apreciază și îndrumă, este model de conduită civică și morală. El își exercită atributele
și calitățile asupra grupului și asupra fiecărui membru al acestuia în parte pentru obținer ea
succesului școlar și formarea comportamentelor dezirabile, dirijează relațiile interpersonale din grup
în scopul asigurării unui climat psihosocial favorabil dezvoltării personalității elevilor , pentru
îmbunătățirea relațiilor interpersonale. Activitate a de conducere este o modalitate de optimizare a
activității umane, conducerea presupune alegerea unor acțiuni, determinarea structurilor
organizatorice și a responsabilităților agenților acțiunii, formularea sarcinilor și atribuțiilor lor,
controlul reali zării sarcinilor și evaluarea rezultatelor. Învățătorul poate lua decizii cu privire la tot
ceea ce se întâmplă în procesul instructiv -educativ, își exercită puterea asupra principalelor
fenomene ce au loc în grup, supraveghează și îndrumă întreaga activit ate a clasei dar sarcina
fundamentală a învățătorului este de a conduce învățarea elevilor .
Bine folosite de către învățător, metodele de grup influențează nu numai comportamentul
celui asupra căruia sunt orientate, dar și asupra celorlalți mem bri ai grupului. Asemenea metode
presupun abordarea unor probleme comune grupului, vizează antrenarea a cât mai multor elevi în
rezolvarea lor și permit raportarea manifestărilor de comportament în același timp la individ și la
cerințele grupului. Metodele de grup fac ca elevii să se simtă atrași de grupul lor, sã accepte deciziile
grupului ca pe propriile lor decizii, să simtă o responsabilitate generală crescută în îndeplinirea
sarcinilor. Conducerea învățării are la bază verificarea și evaluarea progrese lor înregistrate de
aceștia, descoperirea și diagnosticarea la timp a dificultăților întâmpinate, atât pentru aprecierea
evoluției lor cât și pentru aprecierea propriei prestații a dascălului.

28
Reușita jocului didactic este condiționată de proiecta rea, organizarea și desfășurarea lui
metodică, de modul în care cadrul didactic știe să asigure o concordanță deplină între toate
elementele ce -l definesc.
Pregătirea jocului didactic presupune studierea atentă a conținutului acestuia, a structuri i sale,
pregătirea materialului și elaborarea planului jocului didactic.
Organizarea jocului didactic necesită o serie de măsuri. Astfel el trebuie să se asigure de o
împărțire corespunzătoare a elevilor clasei în funcție de acțiunea jocului , reorganizarea mobilierului
sălii de clasă pentru buna desfășurare a jocului, pentru reușita lui în sensul rezolvării pozitive a
sarcinii didactice. O altă problemă organizatorică este aceea a distribuirii materialului necesar
desfășurării jocului. În general, materialul se distribuie la începutul activității de joc, și aceasta
pentru următorul motiv: elevii cunoscând în prealabil materialele didactice necesare jocului
respectiv, vor înțelege mult mai ușor explicația cadrului didactic referitoare la desfășurare a jocului.
Acest procedeu nu trebuie aplicat mecanic. Sunt jocuri didactice în care materialul didactic poate fi
împărțit elevilor după explicarea jocului. Organizarea bună a jocului didactic are influență asu pra
ritmului de desfășurare și de realizare cu succes a scopului propus.
Jocurile logico -matematice au următoarele momente:
– introducerea în joc (discuții pregătitoare),
– anunțarea titlului și a scopului ,
– prezentarea materialelor,
– explicarea și demonstrarea regulilor,
– fixarea regulilor,
– executarea jocului de către elevi,
– complicarea jocului prin introducerea de noi variante,
– încheierea jocului.

29
Relațiile învățător –elev se constituie într -o rețea de interdependențe. Relațiile informațional –
cognitive și relațiile afective sunt subordonate relației de conducere -influențare. Dascălul
declanșează și întreține interesul elevilor, dorința lor de a învăța și de a răspunde printr -un
comportament adecvat cerințelor lui.
Influențarea elevului de către învățător se face direct prin atitud ine, mesaj verbal, gestică, mimică,
stare afectivă, exemplu personal adică prin prezența lui activă. Această prezență are rolul unui
stimul ce determină la elevi un răspuns (care poate fi de acceptare formală, acceptare cu convingere ,
imitare ). Indirect, învățătorul influențează prin alți factori educaționali cum sunt colectivul de elevi,
familia, consiliul profesoral , comitetul de părinți care pot deveni și ei participa nți la joc.
Prin comportamentul lui afectiv învățătorul impune elevilor un an umit comportament individual și
de grup. Trăsăturile temperamentale ale cadrului didactic au un cuvânt de s pus. Autocontrolul
permanent, echilibrul autoimpus sunt hotărâtoare pentru un comportament adecvat. Comportamentul
emoțional influențează direct comp ortamentul elevilor prin interacțiunea dintre copii și indirect ,
prin climatul afectiv pe care îl determină în clasă. Relațiile apropiate între dascăl și elevi , bazate pe
încrederea elevului nu numai în competență profesională ci și în competența sa ca sfătuitor sunt
dorite de către elevi.
Starea afectivă a clasei este determinată de doi factori esențiali :
– activitatea grupului
– elațiile dintre educator și educați în timpul activității.
Această stare este influențată de deciziile profesorului , de stilu l lui de conducere și de dezvoltarea
unor raporturi pozitive sau negative între elevi.
Sub aspectul educativ învățătorul se sprijină în acțiunea sa pe fenomene care întăresc coeziuea
clasei, sentimentele de prietenie , colegialitate, și solidaritate , bucur ia și mândria pentru
performanțele clasei tonifică starea ei afectivă.Bine folosite de învățător , jocurile didactice
influențează nu numai comportamentul asupra căruia sunt orientate dar are influență și asupra
celorlalți membrii ai grupului. Asemenea met ode presupun abordarea unor probleme comune
grupului , vizează antrenarea a cât mai multor elevi în rezolvarea lor și permit raportarea
manifestărilor de comportament în același timp la individ și la cerințele grupului.

CAPITOLUL II

Cercetarea aplicativă

2.1. Ipoteza și obiectivele cercetării

Tema ,, VALENȚELE FORMATIVE ALE JOCULUI LOGICO -MATEMATIC,, a izvorât din
necesitatea introducerii jocului didactic în cadrul procesului de învățământ, prin faptul că se
subordonează direct particularitățil or de vârstă ale elevilor mici și vizează necesitatea tratării
individuale a acestora în vederea creșterii randamentului școlar. Prin caracterul său atractiv, prin
dinamismul său, prin stimularea interesului și competitivității, contribuie la consolidarea
cunoștințelor matematice și la însușirea unor concepte și noțiuni noi. Cercetătorii au demonstrat că
jocul copilului este esențial pentru dezvoltarea personalității lui și că, prin joc, se dezvoltă
capacitățile și competențele de bază. Scopul jocului este acțiunea însăși, capabilă de a satisface
imediat dorințele sau aspirațiile copilului. Prin atingerea scopului, se restabilește echilibrul vieții
psihice. Importanța studierii acestei problematici își identifică necesitatea în modul de organizare a
procesul ui educațional, desăvârșit motivațional prin faptul că răspunde direct nevoilor de educație a
școlarului de vârstă mică. Valorificarea jocului didactic în cadrul orelor de matematică are efecte

30
directe asupra școlarului mic determinând: valorificarea la timp a disponibilităților sale de educare,
reprezintă un mijloc eficient prin care elevii care învață mai greu sunt ajutați să -și însușească
cunoștințele, corespunde intereselor copilului de a dob ândi cunoștințe, reprezintă o cale sigură ce
mijlocește înțelegerea și formarea reprezentărilor, contribuie la dezvoltarea imaginației creatoare și
perspicacității elevilor, a încrederii elevului în forțe proprii, creează satisfacții, asigură adaptarea la
munca școlară.
Studiul matematicii, în clasele primare, urmărește să asigure cunoștințe matematice de bază și
să formeze deprinderi de calcul . Pentru a ajunge la deprinderi intelectuale temeinice este nevoie de
mult exercițiu și de mult antrenam ent.
Jocul didactic este o metodă activ -participativă, dar și un mijloc prin care învățătorul consolidează,
precizează și verifică cunoștințe, pune în valoare și antrenează capacitățile creatoare ale elevilor săi..
Poate să aducă varietate , poate înviora lecția și ca urmare drumul spre deprinderi este mai sigur și
mai plăcut. Prin folosirea jocurilor didactice în predarea matematicii la clasele primare se realizează
și importante sarcini formative ale procesului de învățământ: antrenarea operațiilor gândi rii, analiza,
sinteza, compararea, clasificarea, ordonarea, abstractizarea, generalizarea, concretizarea, dezvoltarea
spiritului imaginativ -creator și de imaginație, dezvoltarea atenției, disciplinei și spiritului de ordine
în desfășurarea unei activități așa cum am mai subliniat și în capitolele anterioare . Dezvoltarea
învățământului este strâns legată de cercetarea pedagogică care, prin statutul ei, are ca obiect de
investigație fenomenul educativ în toată complexitatea sa. Alegerea acestei teme mi -a perm is, pe de
o parte, să valorific, în plan motivațional și organizatoric, cunoștințele științifice existente în acest
domeniu vast, iar, pe de altă parte, să proiectez educațional, prin intermediul acestui demers,
propriile informații și elemente identificat e în urma aplicării acestei metode de cercetare.
Folosirea jocului ca activitate didactică în ciclul primar realizează o continuitate între școală și
grădiniță în procesul adaptării la specificul muncii de învățare școlară. Introducerea jocului di dactic
în structura lecției constituie pentru elevi un mijloc de a -și însuși noile cunoștințe cu mai multă
ușurință, de a căuta rapid soluții, de a construi ei înșiși jocuri noi, de a fi competitivi, de a se
deconecta, de a-și forma deprinderi de lucru în grup, de a -și dezvolta spiritul de echipă și creșterea
performanței școlare prin utilizarea jocului logico -matematic în procesul instructiv –educativ.

În acest sens obiectivele urmărite au fost:

O1- Aplicarea unui program educațional de valorificare a valențelor formativ -educative ale
jocului logico -matematic
O2- Evidențierea relației dintre folosirea jocului didactic și nivelul performanței școlare a
elevilor la disciplina Matematică
O3- Identificar ea celor mai eficiente jocuri didactice (logico -matematice) ce pot favoriza
creșterea performanțelor școlare la disciplina Matematică.
Pentru operaționalizarea acestor obiective am pornit de la următoarea ipoteză, pe care mi -am
propus să o verific în planu l practic al realității școlare:

Dacă în lecțiile de matematică din ciclul primar se utilizează coerent și consecvent jocul
didactic (logico -matematic), atunci performanța școlară a elevilor va crește.

Pentru verificarea ipotezei am realizat o cercetare cu caracter formativ -ameliorativ.Caracterul
formativ -ameliorativ al cercetării este generat chiar de finalitatea acesteia , Dat fiind faptul că nu
întreprindem acest demers doar ca să constatăm ceva ci să îmbunătățim ,să optimizăm, să
declanșăm transformări calitative atât la teoria cât și la practica educațională. Dacă prin aplicarea

31
unui program de jocuri didactice în diferitele etape ale lecției , voi observa că performanțele
școlare ale elevilor vor creșt e , îl voi aplica atât acestui colectiv școlar, cât și celui care va urma.
Cercetarea are un caracter cvasiexperimental deoarece am lucrat cu un singur eșantion de
subiecți, urmărit pe parcursul celor trei etape ale d emersului nostru investigativ.

2.2. Metodica cercetării

În cercetarea desfășurată am folosit următorele categorii de variabile:
a) Variabila independentă
Jocul didactic logico -matematc care este definit ca:,, un ansamblu de actiuni, operații și care face
accesibilă asimilarea cunoștințelor, sp rijină, adâncește , ameliorează procesul instructiv educativ,
înzestrează pe copii cu un aparat logic care le permite orientarea în realitatea înconjurătoare ,
permite formarea percepțiilor și structurilor operatorii ale gândirii.
b) Variabila dependentă:
Performanța școlară a elevilor.
Instrumente:
a)Proba de evaluare inițială
Aceasta a fost aplicat ă în data de 29 septembrie 2015 cu scopul de a cunoaște nivelul de realizare a
învățării și a comportamentului cognitiv inițial. Conține 6 itemi acoperind ca as pecte de conținut
figurile geometrice, corespondența între elementele unei mulțimi, recunoașterea unui element dintr –
un șir dat și colorarea acestuia după anumite criterii, decorarea după un model dat, scrierea unei
cifre.

b) probe de evaluare formative desfășurate în perioada 1 .11. 2015 – 25 .05.2016 .

b)Proba de evaluare finală
Aceasta a fost dată în perioada 20 -25 mai 2016 în vederea diagnosticării într -o formă globală a
obiectivelor generale ale programei , a rezultat elor înregistrate de elevi după ce pe parcursul anului
școlar am utilizat un program susținut , consecvent de introducere în toate secvențele lecțiilor de
matematică a jocului logico -matematic.
Conține 10 itemi acoperind ca și conținut citirea , scrierea nu merelor naturale 0 -100, adunarea și
scăderea numerelor naturale 0 -100 (cu și fără trecere peste ordin), elemente de geometrie, rezolvări
de probleme.

Fișe de observație
Fișele de observație asigură obținerea de informații detaliate despre copilul observat, pe baza unor
indic atori de comportamentali , stabiliți anterior:
I1- efectuează cu ușurință calcule mintale
I2- răspunde frecvent la solicitările cadrului didactic
I3- prezintă disponibilitatea de a oferi sprijin colegilor fără a fi solicitat
I4- propune soluții de rezolvare originale, personale, argumentate

2.2.1. Eșantionul și caracteristicile sale

Cercetarea s -a desfășurat în anul șco lar 2015 -2016 , pe un eș antion de 23 de subiecți , elevi în
clasa I A, de la LICEUL TEHNOLOGIC DĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL BACĂU. Media vârstei
elevilor este de 7 ani, dintre care 12 sunt fete iar 11 băieți.Copiii provin din familii normale , 2
dintre ei au unul din părinți plecați la muncă în străinătate, 1 stă la bunici deoarece mama este în

32
străinătate iar tatăl nu recunoaște copilul .Unii părinți sunt absolvenți de liceu 18dintre ei iar 5 au
studii universitare, astfel nivelul clasei este mediu. Pot spune că majoritatea părinților se implică în
activitatea copiilor, participă la ședințele cu pă rinții, la activități extracurriculare și la toate celelalte
activități pe care le desfășor cu clasa.

2.2.2. Etapele cercetării

Cercetarea a vizat trei etape fundamentale :
a) Etapa inițială (pretest)
S-a realizat pe data de 29.09.2015 prin aplicarea probei de evaluare inițială, prin care am urmărit
culegerea datelor de start necesare diagnosticării stării de fapt supuse analizei.

b) Etapa formativă (cvasiexperimentală)
Această etapă s -a realiza t în perioada 1.11.2015 -mai 2016 și a constat în organizarea și desfășurarea
unui program coerent, consecvent de jocuri logico -matematice, fie pentru pregătirea și înțelegerea ,
receptarea noilor cunoștințe , pentru refacerea forțelor intelectuale , fie pent ru fixarea unor tehnici de
lucru sau formarea priceperilor și deprinderilor de muncă independentă.

c) Etapa finală(posttest) Această etapă s -a realizat prin aplicarea unei probe de evaluare finală cu
scopul de a compara rezultatele obținute după aplicarea pr ogramului de jocuri didactice cu
rezultatele de la proba de evaluare inițială , pentru a observa efectele acestui demers bazat pe
jocul didactic asupra performanțelor elevului.

2.2.3. Metodologia cercetării

Pe parcursul cercetării am utilizat următoarele metode de cercetare științifică:
Experimentul Este considerată cea mai importantă metodă de cercetare , având posibilitatea
de a furniza date precise și obiective. ,,Prin experiment înțelegem provocarea unui fenomen psihic în
condiții bine determinate , cu scopul de a găsi sau verifica o ipoteză.,, (Cucoș C. 1998 pag.104.)
Experimentul presupune producerea sau schimbarea deliberată a unor evenimente sau procese
educaționale cu scopul de a observa , măsura și evalua prin control sistematic , factorii care le
influențează. În derularea experimentului proiectat pe parcursul anului școlar 2014 -2015 , la clasa I
A, am urmărit parcurgerea etapelor specifice experimentului pedagogic , etape descrise mai pe larg
în subcapitolele dedicate ce rcetării propriu -zise:
– stabilirea problemei de cercetare și formularea ipotezei
– valorificarea ipotezei prin introducerea modificării produse de aceasta și prelucrarea materialului
faptic.
Din lipsa posibilității de a preda la două clase paralele , am op tat pentru un singur eșantion
experimental , urmărit în cele trei faze ale experimentului . Alegerea acestei metode a avut reale
avantaje deoarece a permis declanșarea unor acțiuni educaționale noi care au dus la îmbunătățirea
problemei studiate.
Cercetarea pedagogică bazată pe experiment pe care am abordat -o, a condus la rezultate teoretice și
practice deosebit de importante susținute de un demers investigațional riguros organizat care dă un
caracter valid datelor obținute.
Observația .Se poate defini ca ,,metodă de cercetare concretă , empirică prin identificarea, colectarea ,
analizarea și interpretarea datelor cu ajutorul organelor de simț (văz, auz, miros, etc.) în vederea

33
efectuării de interferențe psihologice și sociologice pentru a verifica ipotezele sau pentru a descrie
sistematic , obiectiv mediul înconjurător , oamenii și relațiile interpersonale , comportamentele
individuale și colective , acțiunile și activitățile , comportamentul verbal , produsele activităților
creative ale persoanei și grupurilor uman e.,,( Richelle, 1995, apud. Chelcea , 2001, pag. 57).
Pe parcursul cercetării am apelat la observația sistematică, participativ -activă, integrându -mă în
situațiile observate în viața de zi cu zi a grupului de elevi.
Observația își găsește reprezentarea în planul demersului educativ derulat în faptul că am înregistrat
faptele de educație așa cum se desfășoară ele în condiții naturale, obișnuite. Sursa observației a
constituit -o realitatea educațională sub diversele ei manifestări concrete :
– activitatea elev -învățător în diverse situații instructiv –educative
– elementele de context și climat educațional.
Contextul în care s -au realizat activitățile s -a caracterizat prin existența unui climat educațional
eficient care a permis derularea și desfășurarea jocuri lor didactice . Relațiile dintre membrii grupului
au determinat conservarea acestui climat specific și t ipic observării și comunicării. Toate
observațiile înregistrate pe parcursul derulării procesului educativ s -au bazat pe utilizarea unui
demers inductiv care a reflectat realitatea educ ațională în condiții naturale Elevii și -au selectat din
exemplele și jocurile propuse propriile observații pe care cu ajutorul învățătorului le -au încadrat într –
o sferă de cunoaștere științifică și sigură. Elementele identif icate au avut o valoare preponderent
constructivă și descriptivă oferind date de concrete pe care apoi le -am supus înregistrării , analizei și
prelucrării lor, dându -le o ma i mare relevanță și validitate.
Scopul utilizării acestei metode a fost acela d e a surprinde comportamentele elevilor în condiții
reale, firești, în condiții na turale , nedistorsionate de procesul investigațional al învățătorului. Pentru
a crește avantajele acestei metode am ținut cont de caracterul ei sistematic , de urmărirea
fenomen ului studiat în condiții și împrejurări variate.

Metoda analizei produselor activității
Prin aplicarea acestei metode obținem date cu privire la capacitățile psihice de care dispun elevii
(coerența planului mental, forța imaginației, calitatea cunoștințelor, deprinderilor , priceperilor,
aptitudinilor) stilul realizării, progresele realizate prin învățare. Foarte importantă este fixarea unor
criterii după care se realizează analiza: Originalitatea -banalitatea, corectitudine -incorectitudinea,
comp lexitatea -simplitatea , expresivitatea -nonexpresivitatea produselor realizate.

Metode de colectare , prelucrare și interpretare a datelor
Colectarea, prelucrarea , interpretarea datelor s -au realizat prin intermediul tabelelor de rezultate ,
grafice , diagr ame, ce cuprind date ordonate după anumite criterii. Rezultatele identificate pe baza
fișelor de observație au fost supuse prelucrării și prezentării în forme specifice cercetării. Întocmirea
tabelului de rezultate mi -a permis ordonarea și prelucr area efic ientă a rezultatelor. Am trecut
subiecții în ordine alfabetică, iar în dreptul fi ecăruia rezultatele măsurării .

CAPITOLUL III

Prezentarea , analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

Reamintesc faptul că în această cercetare am pornit de la ipoteza conform căreia dacă în lecțiile
de matematică din ciclul primar se utilizează coerent și consecvent jocul didactic (logico –
matematic), atunci performanța școlară a elevilor va crește.

34
Prezint în cele ce urmează demersul investigativ , precum și rezultatele obținute în fiecare etapă a
cercetării.

3.1. Prezentarea , analiza și interpretarea rezultatelor obținute la evaluarea inițială

În această etapă am aplicat întregului lot de subiecți proba de evaluare inițială . Proba de evaluare
inițială aplicată elevilor clasei I A, s -a desfășurat în condiții normale de lucru , într -un climat
educațional real și coerent stimulat. Proba aplicată se subordonează unor reguli și coordonate
specifice care îi validează eficiența. Obiective le, modalitatea de realizare și calitatea itemilor sunt
prezentate în descrierea de mai jos.

Prezint în continuare proba de evaluare inițială aplicată la clasă.

Nume: Data: 29.09.2015

Test de evaluare inițială MEM – clasa I

1.În tabelul ce urmează sunt prezentate câteva forme geometrice.
a. Colorează cu galben interiorul formei geometrice care nu are vârfuri.
b. Colorează cu roșu spațiul de sub cea mai mare formă geometrică.
c. Scrie în pătrățelul dat numărul formelor geometrice care nu sunt triunghiuri .

2.O să vă citesc câteva propoziții despre elefant și iepuraș: Compară elefantul cu iepurașul și
colorează cu verde pătrățelele din dreptul propozițiilor pe care le consideri adevărate.

35

Elefantul este mai greu decât iepurașul.

Elefantul este mai rapid decât iepurașul.

Iepurașul este mai scund decât elefantul.

Elefantul ocupă mai mult loc decât iepurașul.

Elefantul este la fel de mic ca și iepurașul.

3.Acum o să ne jucăm cu dovleci i!
4 a. Colorează cu portocaliu al doilea dovleac.
b. Scrie cifra lipsă din șir.
c. Scrie pe spațiul punctat câți dovleci rămân, dacă luăm primul și ultimul dovleac: …………
5 Privește cu atenție următoarele imagini. Fluturașii vor să poposească fiecare pe câte o floare. Vă
propun să îi ajutăm.

a. Unește, trasând o linie dreaptă, fiecare floare cu câte un fluturaș.
b. Scrie în pătrățelul alăturat câte perechi ai obținut:
c. Încercuiește imaginile care nu au pereche.

36
6. Continuă și decorează covorașul, după mode l:

7. Scrie în pătrățele câte elemente are fiecare mulțime:

37
Descriptori de performanță:

ITEM CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT

I1 Răspunde corect și
complet: rezolvă
corect și complet
toate cele trei
cerințe. Răspunde parțial
corect: rezolvă
corect oricare două
dintre cerințele date. Răspunde parțial
corect: rezolvă
corect doar una
dintre cerințele
date. Răspunde incorect:
nu rezolvă corect sau
complet nici una
dintre cerințe/nu
scrie nimic.

I2 Răspunde corect și
complet: colorează
cu verde toate cele
trei pătrățele
corespunzătoare
propozițiilor
adevărate. Răspunde parțial
corect: colorează cu
verde doar două
pătrățele
corespunzătoare
propozițiilor
adevărate. Răspunde parțial
corect: colorează
cu verde doar un
pătrățel
corespunzător
unei propoziții
adevărate. Răspunde incorect:
colorează cu verde
toate pătrățelele/nu
colorează nici
unul/nu colorează ce
trebuie.

I3 Răspunde corect și
complet: rezolvă
corect și complet
toate cele trei
cerințe. Răspunde parțial
corect: rezolvă
corect oricare două
dintre cerințele date. Răspunde parțial
corect: rezolvă
corect doar una
dintre cerințele
date. Răspunde incorect:
nu rezolvă corect sau
complet nici una
dintre cerințe /nu
scrie nimic.

I4 Răspunde corect și
complet: rezolvă
corect și complet
toate cele trei
cerințe. Răspunde parțial
corect: rezolvă
corect oricare două
dintre cerințele date. Răspuns parțial
corect: rezolvă
corect doar una
dintre cerințele
date. Răspuns incorect: nu
rezolvă corect sau
complet nici una
dintre cerințe/nu
scrie nimic.

I5 Răspunde corect și
complet: desenează
în spațiul destinat,
respectând criteriul
dat. Răspunde parțial
corect: desenează în
spațiul destinat,
respectând criteriul
dat, șase/șapte
forme. Răspunde parțial
corect: desenează
în spațiul destinat,
respectând
criteriul dat, patru
/ cinci forme. Răspunde incorect:
desenează încă
una/două forme
respectând criteriul
dat/desenează forme
fără a respecta
criteriul dat/nu
desenează nimic.

I6 Răspunde corect și
complet: scrie corect
câte obiecte sunt în
fiecare dintre cele
trei mulțimi date. Răspunde parțial
corect: scrie corect
câte obiecte sunt în
două dintre cele trei
mulțimi date. Răspunde parțial
corect: scrie
corect câte
obiecte sunt doar
într-o singură
mulțime dintre
cele trei date. Răspunde incorect:
nu scrie nimic/ le
greșește pe toate.

Rezultatele la ace astă probă sunt prezentate în tabelul de mai jos:

38

Tabelul 1. Rezutatele obținute la proba de evaluare inițială la Ma tematică și explorarea
mediului:

NR.CRT SUBIECȚI CALIFICATIVE
FB B S I
1 AMB X
2 CBT X
3 BM ( CES) X
4 BAM X
5 BUD X
6 BDC X
7 CIC X
8. CMI X
9 CLI X
10 CMP X
11 CMI X
12 DI X
13 FN X
14 FTM X
15 HLI X
16 ID X
17 MAE X
18 MRM X
19 MIE X
20 MDE X
21. PRG X
22 SRC X
23 UA X
Procente 45% 35% 15% 5%

Grafic rezultatele obținute la proba de evaluare inițială , se prezintă astfel:

39

FIG.1 . Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială la
Matematică
Procentele obținute reflectă nivelul real al cunoștințelor elevilor, gândindu -ne că aceștia vin
după o perioadă de vacanță școlară. Se poate observa că am încercat să acopăr o mare parte din
conținuturile prevăzute de programa școlară din clasa pregătitoare pentru a avea o privire de
ansamblu asupra nivelului cognitiv inițial .
Inventariind achizițiile existente , îmi voi putea stabili modul adecvat de predare -învățare a
noului conținut bazându -mă pe jocul logico -matematic pe care îl voi folosi în majoritatea etapelor
lecției. De asemenea îmi propun ca pe parcurs ul aplicării jocurilor să am în vedere copii i care au
obținut calificativul insuficient să îi implic mai mult în activități, să lucrez diferențiat pentru a putea
atinge și ei un nivel mai ridicat de cunoștințe și să aibă o implicare mai mare în activitățile clasei, să –
și învingă timiditatea, să aibă încredere în posibilitățile lor de rezolvare a unei situații problemă și să
participe cu interes în tot ceea ce facem la nivelul clasei și nu numai.Pentru a putea realiza acest
lucru voi folosi exerciții de recuperare pornind de la simplu la complex, de l a ușor la greu.

3.2. Prezentarea , analiza și interpretarea rezultatelor obținute la evaluarea formativ –
ameliorativă

În această etapă desfăș urată în perioada noiembrie 2015 -mai-2016 am urmărit în mod constant
efectele introducerii în diferite etape ale lecției de matematică a jocului didactic logico -matema tic,
asupra învățării elevilor. Am încercat să determin fiecare elev să lucreze din proprie inițiativă , din
înțelegerea și convingerea necesităților de a îndeplini sarcinile de învățare ce -i revin, de a -și asuma
răspunderea inițiative i, de a -și manifesta voința necesară ducerii la bun sfârșit a ceea ce are de făcut.
În selectarea jocurilor la clasa I am avut în vedere următoarele obiective:
– să corespundă nivelului de dezvoltare psihică și pregătire din mica școlaritate
– să le trezească interesul , fie prin conținut sau problematica urmărită sau prin elemente de joc
-să acopere conținutul programei școlare pentru clasa I ȘI SĂ VIZEZE OBIECTIVELE
INSTRUCTIV -EDUCATIVE ale studierii acestei discipline în funcție de conținuturi
020406080100
Foarte bine Bine Suficient Insuficient45 35
15 5 Procente
Calificative Proportii

40
– să fie jocuri cât mai variate pentru a le menține interesul , pentru a preveni oboseala, plictiseala și a
le lărgi câmpul formativ –educativ

După numărul de participanț i, modul de organizare a jocurilor a îmbrăcat f orma :
– jocurilor individuale( în acest caz fiecare elev a trebuit să se confrunte singur cu problema joc)
– jocurilor colective la care a participat întreaga clasă
– jocuri lor practicate în grupuri m ici -2-4 elevi
Interesul elevilor în cadrul jocului , fie că este individual, colectiv sau de grup restrâns este susținut
de întrecere , de dorința de a câștiga , de a obține rezultate mai bune decât ceilalți sau decât echipa
adversă. Fără a forța lucrurile am încercat să folosesc jocuri dinamice , în care elevii se deplasează de
la bancă la catedră , la tablă sau se mișcă în sala de clasă.

JOCURI ÎN GRUPURI ȘI PE ECHIPE:
LA CE MULȚIME M -AM GÂNDIT?
Este un joc mai dificil deoarece spre deosebire de alte jocuri acum copiii trebuie să descopere o
mulțime cunoscând că ea conține una sau mai multe piese ale trusei . Dificultatea provine din faptul
că drumul spre adevăr este acum lung și mai anevoios , nece sitând anumite întrebări riguros
selecționate.La încheierea jocurilor am folosit fișe de lucru cu diferite sarcini:

FIȘA NR. 1

În jocurile de tipul ,, Aranjăm discurile !,, (triunghiurile, pătratele , dreptunghiurile) prin folosirea
deducției logice , am urmărit construirea unor submulțimi după criteriul formei . La activitatea
independentă , elevii au avut de lipit figurile geometrice primite de la învățător , respectând forma
lor.
În jocul ,,Săculețul fermecat’’ scopul pe care l -am urmărit a fost de p ercepere corectă a însușirilor
unei piese ascunse folosind simțul tactil (pentru recunoașterea formei, mărimii și grosimii ) și apoi
deducția culorii. În desfășurarea acestui joc am folosit trusa completă, piesele așezându -le într -un
săculeț confecționat di ntr-un material netransparent.
Tic-Pitic, personaj folosit în desfășurarea jocului, a adus sacul, l -a prezentat copiilor și le -a cerut
să ghicească ce are în el. Fiind invitați pe rând de Tic -Pitic, copiii au separat câte o piesă în sac, au
pipăit -o și au precizat verbal ce formă, mărime și grosime are piesa.
,,Am găsit în săculeț un cerc mare și subțire’’ etc.

41
Neputând preciza și culoarea poate răspunde: ,,Cred că are culoarea albastră’’.
Piesa a fost scoasă din săculeț și înfățișată copiilor. Ei au putut aproba răspunsul corect al colegului
care a ghicit piesa sau au corecta t răspunsurile incorecte. Tic -Pitic mulțumește copilului, iar piesa
este așezată la vederea copiilor. Jocul a continuat în același mod, însă, pe măsură ce din săculeț au
fost sco ase mai multe piese de același fel, una sau chiar două, s -au putut face discuții corecte asupra
culorii. Astfel, dacă din săculeț au fost scoase pătratele mici, groase, albastre și roșii, celelalte
pătrate mici, groase nu pot fi decât de culoare galbenă.
Finalul jocului a cuprins fișe în care copiii au fost nevoiți să deducă culoarea formelor
geometric e necolorate și să le coloreze

Fișa de evaluare: ,,Ce culoare lipsește ?’’

Variante de joc : ,,Spune -mi cine și cum sunt ?’’, ,,Baba -oarba’’ .

42
Obiectivul urmărit în aceste variante a fost același ca în jocul ,,Săculețul fermecat’’, cu deosebirea
că în aceste jocuri, copilul desemnat să ghicească piesa și atributele ei, a fost legat la ochi cu o
pangli că netransparentă.
Jocul ,,Șantierul de construcții’’ :
Obiectivul urmărit a fost constituirea de mulțimi pe baza unei caracteristici date: formă, mărime,
culoare, grosime, precum și denumirea pieselor cu ajutorul propozițiilor.
Sarcina did actică a constat în denumirea corectă a pieselor alese și determinarea lor prin toate
atributele învățate.
Regula jocului a determinat copiii în a sorta și aranja piesele trusei după formă într -un tablou
denumit ,,Magazia șantierului’’.
Jocul l -am desfășurat cu întreaga clasă folosind ca material didactic trusa Dienes cu toate cele 48
piese, rolul de magaziner revenindu -mi mie ca învățătoare, copiii reprezentând meseriașii șantierului
(zidari, tâmplari, faianțari etc.). Pretextul jocului a constat în imposibilitatea magazinerului de a
sorta, înregistra și aranja în magazie materialele de construcție (piesele trusei), solicitând astfel
ajutorul meseriașilor (copiilor). Fiecare copil a luat astfel câte o piesă, determinând -o prin toate
atributele ei și a așezat -o în magazia șantierului, cerând magazinerului înregistrarea sa.
Exemplu : ,,Găsiți o piesă mare, de formă dreptunghiulară, albastră și subțire pe care o așez în
magazia destinată pieselor dreptunghiulare’’. Jocul a continuat până ce toate piesele își găsesc locul
potrivit. La eventualele greșeli, elevul a fost ajutat de ceilalți meseriași (colegi).
Fișele de evaluare au cuprins conturul punctat al figurilor geometrice, sarcina elevului fiind
aceea de trasare corectă a figurilor geomet rice prin unirea punctelor ce delimitează fiecare figură în
parte și semnalizarea prin săgeată spr e magazia ce îi este destinată.

Variante de joc : ,,Magazinul universal’’, ,,La bibliotecă’’ , urmărind prin desfășurarea lor
constituirea de mulțimi d upă o anumită caracteristică și folosirea conjuncțiilor în determinarea
pieselor.

43
Jocul ,,Tabloul tricolor’’ face parte din categoria jocurilor de aranjare a pieselor în tablou și l –
am realizat cu elevii claselor mai mari, printr -o nouă variantă de aranjare, fie a pieselor mici, groase
și subțiri, fie a pieselor mari, groase și subțiri.
Obiectivul urmărit a fos t de aranjare a pieselor în cele trei coloane rezervate culorilor, piesele
de aceeași formă fiind dispuse în linii consecutive, asigurându -se astfel o alternanță a grosimii
pieselor.
În varianta ,,Tabloul tricolor’’ realizat numai cu piesele mici, groase și subțiri, sarcina
didactică a constat în alegerea și așezarea pieselor începând cu cercurile mici, subțiri, cercuri de
culoare roșie în prima coloană, cercuri de culoare galbenă în a doua coloană, cercuri de culoare
albastră în a treia coloană, urmate fi ind de cercurile mici, groase, în aranjarea cărora s -a ținut cont de
păstrarea culorii coloanelor.
Rând pe rând, copiii au motivat:
– ,,Eu așez în prima coloană cercul de culoare roșie, mic și subțire’’.
– ,,Eu așez în a doua coloană cercul de culoare galbenă , mic și subțire’’.
– Eu așez în a treia coloană cercul de culoare albastră, mic și subțire ’’.
Cercurile rămase în mulțimea pieselor nearanjate au fost așezate păstrându -se ordinea culorii
coloanelor.
Astfel, cercul de culoare roșie, mic și gros a fost așezat în coloana roșie, cercul de culoare
galbenă, mic și gros a fost așezat în coloana de culoare galbenă și cercul de culoare albastră, mic și
gros a fost așezat în coloana de culoare albastră.
Jocul a continuat în același mod de aranjare și a celorlal te figuri geometrice (pătrate,
triunghiuri, dreptunghiuri) constituind întregul tablou destinat figurilor geometrice mici, subțiri și
groase. Tabloul constituit de copii în jocul ,,Tabloul tricolor’’ :

44

JOCURI DE TRANSFORMĂRI

JOCUL ,,Schimbă mărimea ( grosimea, forma),,
SCOPUL : consolidarea deprinderii de utilizare a
caracteristicilor pieselor;
SARCINA DIDACTICĂ: să realizeze o construcție după un
model, schimbând unul dintre atributele pieselor din
construcția -model;
REGULA JOCULUI: elevii trebuie să reproducă construcția –
model schimbând unul din atributele pieselor;
MATERIALE: trusa LOGI II

45
Construcți a-model Racheta transformată

JOCUL ,, Schimbă și tu!,,
SCOPU L: să transforme atributele unor piese date în funcție de cerință;
SARCINA DIDACTICĂ: să folosească corespondența biunivocă și să intuiască
ideea de transformare;
REGULA JOCULUI: să transforme piesele albastre în piese galbene, piesele
galbene în piese roșii, iar piesele roșii în piese albastre.
MATERIALE: trusa LOGI II

Jocul se desfășoară sub formă de întrecere. Colectivul este împărțit în trei echipe. Este afișată
construcția model.
Echipa I aplică regula de transformare și obține a doua construcție (din figură). Modelul se acoperă.
Echipa II aplică regula noii construcții și obține propria sa construcție.
Echipa III va avea ca model construcția echipei II.
La sfârșitul joculu i se observă că ultima echipă a obținut o constr ucție identică cu cea inițială. În
cursul desfășurării jocului se fac observații asupra echivalenței mulțimilor de piese obținute prin
aceste transfor mări și asupra tranzitivității. Jocul se poate desfășura î n același mod și pentru
transformări de formă, mărime.
,,Pătratele distractive,, sau magice constituie modalitatea de fixare a operațiilor de adunare , pe
fond distractiv , dar dificil. Ele fac apel la gândire , atenție și au menirea de a consolida operațiile de
adunare și scădere la clasa I.

46
O rezolvare corectă a acestor pătrate înseamnă obținerea aceleiași sume atât pe coloane cât și pe linii
și diagonală.
5 9 7
10 8 3
6 4 11

9 8 13
14 10 6
7 12 11

Pentru ca elevii să descopere procedee de calcul rapid , aplicând proprietăți ale operațiilor învățate
am folosit jocul ,,Cine calculează mai repede?,,
a)2 + 3 + 2 + 6 + 10 =
b)1 + 2 + 2 + 3 + 6 =
La adunările cu trecere peste ordin am insistat pe procedeul rotunjirii la zeci întregi:
7 + 5 = (7 + 3) + 2 de aici s -a progresat la adunări ca
17 + 5= (17 + 3) +2
La adunarea unui număr de zeci cu un număr din zeci și unități am procedat astfel :
Am pornit de la adunările de zeci
40 + 30 = 70 de aici am ajuns la situații ca
40 + 30 (32 ) în care al doilea termen a fost rostit de fiecare dată cu o pauză între zeci și unități.
Exemplu: patruzeci plus treizeci ( …..) și doi este egal cu șaptezeci (….) și doi.
Pentru adunările și scăderile cu tr ecere peste ordin am folosit procedeul,, numai zecile ,,
57 + 29 = 57 + 20 + 3 + 6
16 + 28 = 28 + 10 + 2 + 4 pentru scăderi 42 -28 = 42 – 20 – 2 -6 sau
60 – 13 = 60 – 10 – 3
Ajungând la acest gen de operații , am exersat adunarea și scăderea unui termen constant
30 + 6 + 6 + 6

47
Sau 48 – 9 – 9 – 9 cerând uneori explicarea procedeului de calcul .
,,Jocuri de logică matematică,,
Ce număr urmează ?
97, 88,79,70,61 ,52,43,………..
7, 14,21,28,35,…………….. ,
Câte pătrate sunt în figura dată?,,

,,Ghicitoarea aritmetică,,
Scopul:
– dezvoltarea rapidității în gândire
– consolidarea deprinderilor de calcul rapid
Regula jocului
Să transpună într -o expresie numerică enunțul dat
Șaizeci și patru și cu unu și cu altul și cu doi legat de patru și -ncă unu și-ncă patru , cât fac?
64 + 1 + 1 + 24 + 1 + 1 + 4 = 94
Complicarea sarcinii: Creează și tu un exercițiu asemănător!
Jocuri folosite ca temă pentru acasă
Toate cercetările au dovedit că depășirea pragului de rezistență a copiilor la efort prin activitatea
școlară du ce la supraîncărcarea elevilor. C unoscând aceste lucruri , consider că în clasele I -IV,
jocurile didactice matematice constituie cel mai atractiv și eficient mod ce s e poate utiliza drept
temă pentru acasă.
,,Completează cu semnul potrivit,,
4…..5…..2…..11
7……7…..7……21
12……8……9……13

48
Câte soluții ai găsit?
Acest tip de joc presupune folosirea pătratelor logice . După ce astfel de jocuri au fost folosite la
clasă, pot fi date ca temă pentru acasă. Sarcinile variază de la numerele cu care se completează , cum
trebuie obținut rezultatul (pe orizontală sau pe verticală), de câte ori se poate folosi același număr
etc.

a) Se folosesc cifrele 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9. Suma pe orizontală și pe verticală, 15.
4 9 2
8 1 6
3 5 7
b) Se folosesc doar două numere , care repetate de același număr de ori dau același rezultat.
9 18 9
18 9 18
9 18 9

Biletul câștigător
Mihai a jucat la Bingo și a câștigat. Ce numere erau scrise pe biletul lui dacă acestea sunt numere
formate din zeci și unități la care cifra zecilor este cu 1 mai mare decât cifra unităților?
Mesajul
Calculează ,apoi scrie literele în ordinea crescătoare a rezultatelor și vei ști ce fel curent
(ELECTRIC) generează eolienele puse în mișcare de forța vântului :
72 – 5 = R 97 – 8 = C
84 – 6 = I 63 – 9 = C ELECTRIC
56 – 8 = E 42 – 9 = E
52 – 7 = L 62 – 7 = T

Așază în ordine descrescătoare rezultatele adunărilor ș i vei descoperi numele unei surse de energie.
47 + 29 = O 28 + 13 = E SOARE
28 + 37 = A 37 + 17 = R
59 + 28 = S

Majoritatea jocurilor didactice folosite în procesul instructiv -educativ sunt cele scrise, dar asta nu
înseamnă că jocurile didactice orale nu sunt la fel de importante sau sunt mai puțin eficiente .Am

49
considerat necesar să le acord și lor atenție deoarece îi încurajea ză pe cei timizi , pe cei cu o gândire
lentă sau pe cei care citesc cu dificultate și pe cei pasivi.
În ajutorul acestora am utilizat jocuri de tip ghicitoare matematică, pe care le -am folosit la începutul
lecției, ca moment de dezgheț , captarea atenției :
Exemple:
Baloanele

Trei baloane are fata
Le ține în mână.
Dacă două se vor sparge
Câte-or să -i rămână?

Fulgii de nea
Doi fulgi albi, ușori de nea,
Vin acum pe mâna mea
Lângă alți opt frățiori
Câți fulgi au căzut în zbor?

Prietenii
De cu zori și fără ceartă
Un cățel și un motan
Îl conduc până la poartă
Pe băiatul cu ghiozdan.
Că-s prieteni, o ghiciți ,
Însă câți anume știți?

Musafirii nepoftiți
Cuțu poate -ar fi adormit
În cotețul liniștit,
Însă musafiri , o droaie
I-au venit aduși de ploaie:
O puicuță, un motan ,

50
Un purcel și un curcan
La un loc înghesuiți
Oare câți or fi ? Ghiciți?

Creioanele
Trei creioane colorate
Eu le -am împărțit pe toate
La trei fete minunate
Poate ai și socotit
Fiecare ce -a primit.

Pe măsuța lui Andrei
Sunt acuma, flori vreo 23
Vine sora Măriuca,
Și mai pune încă 3
Spune : Câte flori au ei?

Cloșca mamii are -acum
Douăzeci și cinci de pui
Vine vulpea cea șireată
Și-nghite patru o dată
Câți mai are acuma , știi?

Pe un fir de telegraf
16 rândunici s -au așezat
Dacă mai vin două -n zbor,
Câte vor fi acum copiilor?

În parcare lângă bloc
Liber este un singur loc
Dacă începi a număra
25 de mașini vei afla.

51
Spuneți -mi acuma
Oare? Câte -s locuri în parcare?

Am tot stat și -am numărat,
27 rațe sunt pe lac
Dacă 10 ar pieri
În lac câte vor mai fi?

Sub cireș pe o băncuță,
Stă Vlăduț cu a lui bunică
Bunicuța zice așa:
Oare știi a calcula?
Dacă tu ai 12 lei
Și-ți mai dau eu încă 3
Mergi la magazin cu ei,
Și cheltuiești 4 lei
Câți bănuți vei mai avea?
Cum Vlăduț e mititel
Ajutați -l voi pe el.

Reamintesc că pe parcursul cercetării am urmărit și am analizat cu deosebită atenție produsele
activității elevilor: fișele de lucru, probele de evaluare , jocuril e propuse de ei. Astfel am obținut
informații valoroase despre spiritul de observație , logica gândirii , capacitatea de concentr are a
atenției în rezolvarea sarcinilor , gradul de participare în cadrul grupului , capacitatea de aplicare în
practică a cunoștin țelor însușite anterior , originalitatea și numărul soluțiilo r găsite pentru sarcinile
date.
Am observat o mai bună colaborare între copii, s -au încurajat unii pe alții, au participat la
activități toți elevii clasei, chiar și cei timizi, mai retrași s -au care aveau unele lacune , ei au căpătat
încredere în forțele lor iar implicare a în activităț i a avut rezultate pozitive ceea ce pentru mine ca și
cadru didactic are o importanță foarte mare îmi este confirmat faptul că jocul didactic matematic
integrat cu măiestrie în orice etepă a lecției va avea rezultate bune asupra copiilor atât din punct de

52
vedere al conținuturilor învațate, din punct de moral dar și pentru pregătirea lor pentru societatea
noastră care este în continuă schimbare

3.3. Prezentarea , analiza și interpretarea rezultatelor obținute la ev aluarea finală

În această etapă am aplicat proba de evaluare finală . Prezint în continuare proba de evaluare finală.

Data 25 mai 2016
Clasa I A
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Obiectivele evaluării:
– să coloreze după un criteriu dat
– să completeze anumit e afirmații
– să efectueze operații cu numere naturale în concentrul 0 -100 cu și fără trecere peste ordin
– să afle termenii necunoscuți utilizând algoritmii de calcul
– să rezo lve probleme cu o singură operaț ie
– să asocieze lunile anului cu anotimpurile corespunzătoare
– să identifice figurile geometrice
– să recunoască sursele de energie învățate
– să realizeze corespondența dintre organele de simț și rolul acestora în corpul omului și al
animalelor.

Numele ………………………………… Data ………………………

PROBĂ DE EVALUARE FINALĂ LA MEM
1.Broscuța Oaky vrea să ajungă pe floarea de nufăr sărind din trei în trei pietre. Colorează pietrele
pe care va sări!

2.Completează răspunsurile pe spațiile punctate:
1
2
5
4
3
1
9
8
7
6
1
1
1
1
1

53

a) Cel mai mare număr scris cu două cifre este ……………….
b) Cel mai mic număr format numa i din zeci este ……………………
c) Numerele scrise cu două cifre identice sunt:………………………………………………
d) Numărul care are la unități cifra 7, iar la zeci cifra 4 este ……………………
e) Vecinii numărului 60 sunt ……………………………………….

3.Completează rezultatele în tabele:

4.Află termenul necunoscut:
a + 58 = 61 x – 36 = 49 82 – u = 27

5.La un restaurant s -au adus 35 de kilograme de roșii, iar cartofi cu 49 kilograme mai mult. Câte
kilograme de cartofi s -au adus la restaurant?
Plan și rezolvare:
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________ ________________________________________

6.Mama a cumpărat pentru copiii ei o rochiță cu 39 de lei și o pereche de blugi cu 45 de lei. Cu câți
lei costă mai mult blugii decât rochița?
Plan și rezolvare:
________________________________________________ ________________________________
________________________________________________________________________________

Sunt 38 16 23 15 42
Vin 25 9 7 6 39
Total

Erau 24 13 41 80 22
S-au spart 5 4 18 27 3
Au rămas

54
________________________________________________________________________________
________________________________________________________

7.Iată datele de naștere ale unor copii:
MARIA – 12 iunie 2010 BIANCA – 7 aprilie 2012
MIHAI – 26 ianuarie 2009 NICOLAE – 18 noiembrie 2014

Scrie numele copiilor în tabel în dreptul anotimpului în care s-au născut.

PRIMĂVARA VARA TOAMNA IARNA

8.Privește cu atenție desenul și completează în tabel numărul de figuri geometrice folosite pentru
realizarea lui.

9.Scrie numele sursei de energie reprezentată în imaginile de mai jos!

______________ _______________ ________________ ______________ __

_____________

55
10.Unește organele interne cu rolul pe care îl au în corpul omului și al animalelor.

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ
Itemi
Calificativ FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT
I 1 Colorează corect 5
pietre Colorează corect 4
pietre Colorează corect 3
pietre Colorează corect
1-2 pietre
I 2 Completează corect
12-14 nr. Completează corect
9-11 nr. Completează corect
6-8 nr. Completează
corect 1 -5 nr.
I 3 Rezolvă corect
9-10 operații Rezolvă corect
7-8 operații Rezolvă corect
5-6 operații Rezolvă corect
1-4 operații
I 4 Identifică și rezolvă
corect toate
operațiile de aflare
a termenilor
necunoscuți Identifică și rezolvă
corect două operații
de aflare a
termenilor
necunoscuți Identifică și rezolvă
corect o operație de
aflare a termenilor
necunoscuți Nu rezolvă
corectnici un
exercițiu
I 5
I 6 Scriu planul și
operația, rezolvă
corect și scriu
răspunsul Scriu planul și
operația, dar
greșesc rezul tatul,
scriu răspunsul Scriu și rezolvă
corect operația Scriu operația, dar
greșesc rezultatul
I 7 Asociază corect
toate lunile cu
anotimpul
corespunzător Asociază corect 3
luni cu anoti mpul
corespunzător Asociază corect 2
luni cu anotimpul
corespunzător Asociază corect 1
lună cu anotimpul
corespunzător
I 8 Identifică și
completează corect
numărul tuturor
figurilor date Identifică și
completează corect
numărul la 3 din
figurile date Identifică și
completează corect
numărul la 2 din
figurile date Identifică și
completează corect
numărul la 1 figură
dată
I 9 Recunosc și scriu
corect numele la 5
surse de energie Recunosc și scriu
corect numele la 4
surse de energie Recunosc și scriu
corect numele la 3
surse de energie Recunosc și scriu
corect numele la 1 –
2 surse de energie
I 10 Realizează corect
corespondența
pentru toate
organele date Realizează corect
corespondența
pentru 4 organe
date Realizează corect
corespondența
pentru 3 organe
date Realizează corect
corespondența
pentru 1-2 organe
date

Rezultatele obținute la această probă sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Elimină
substanțele
toxice
Au rol în
respirație
Coordonează
întreaga
activitate
Prelucrează
hrana
Pompează
sângele în
organism

56

Tabelul 2. Rezutatele obținute la proba de evaluare finală la Matematică și expl orarea
mediulu i

NR.CRT SUBIECȚI CALIFICATIVE
FB B S I
1 AMB X
2 CBT X
3 BM ( CES) X
4 BAM X
5 BUD X
6 BDC X
7 CIC X
8 CMI X
9 CLI X
10 CMP X
11 CMI X
12 DI X
13 FN X
14 FTM X
15 HLI X
16 ID X
17 MAE X
18 MRM X
19 MIE X
20 MDE X
21 PRG X
22 SRC X
23 UA X
Procente 60% 30% 10% 0%

57
Grafic rezultatele la proba de evaluare finală se prezintă a stfel

FIG. 2 . Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare finală la
Matematică.
Observăm la proba de evaluare finală nu mai sunt copii cu calificativul insuficient iar procentul
celor care au obținut calificativul foarte bine a crescut cu 15% ceea ce este un lucru foarte bun .și
care verifică încă o dată ipoteza cercet ării
Analizând cu atenție rezultatele obținute la proba de evaluare finală , am constatat că numă rul
elevilor care au rezolvat integral, corect toți cei 10 itemi ( 14elevi ) reprezintă jumătate din clasă. Unii
din cei care au obți nut calificativul B au fost mai neatenți. Elevii clasei efectuează corect adunări și
scăderi cu și fără trecere peste ordin, recunosc sursele de energie, lunile și anotimpurile , organele
interne și importanța lor. Cei care au obținut calificatiul S (suficient) -2 elevi unul este cu CES iar
celălalt o fetiță are dificultăți deoarece provine dintr -o familie modestă,cu posibilități materiale
reduse ceea ce face ca acest copil să lipsească uneori de la școală .și astfel înregistrează rămâneri în
urmă la însușirea unor conținuturi. Rezul tatele obținute la acestă probă de evaluare finală au fost
obținute în urma aplicării jocului didactic în activitățile matematice derulate la clasa I și reflectă cu
precizie nivelul cunoștințelor acumulate de copii pe parcursul acestei cercetări drept pen tru care
văzându -i importanța și ajutorul care îl oferă cadrului didactic în a atrage elevii în cât mai multe
activități distractive dar în același timp și folositoare îl voi folosi și la celelalte generații de copiii pe
care le voi avea.

Grafic , rezultat ele comparative obținute la probele de evaluare inițială și finală se prezintă astfel:
020406080100
Foarte bine Bine Suficient60
30
10 Procente
Calificative Proportii

58

FIG.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor comparative obținute la probele de evaluare

Analizând comparativ rezultatele obținute la probele de evaluare inițială și finală , se observă saltul
calitativ obținut de elevii clasei I A.
În urma derulării experimentului didactic se verifică ipoteza de lucru cum că aplicându -se
jocul didactic (logico -matematic) în lecțiile de Matematică din ciclul primar se utilizea ză coerent și
consecvent jocul didactic , atunci performanța școlară a elevilor la această disciplină a avut
rezultatele deosebite . Am observat pe parcursul cercetării:
-o implicarea activă a tuturor copiilor clasei la care predau în toate activitățile în care am utilizat
jocul didactic
-o mai bună relaționare, colaborare între membrii clasei, s -au ajutat unii pe alții,și -au explicat
regulile jocurilor între ei , și-au format și consolidat deprinderile de muncă organizată
– copii și -au însușit mult mai bine cele transmise de învățător atunci când am folosit jocul didactic
– toate activitățile s -au desfășurat într -o manieră plăcută, atractivă și agreată în mod special de micii
școlari
– și-au dezvoltat spiritul de observație, de analiză, judecată, am înlăturat monotonia, rutina,
stereotipia
– randamentul activității este mai mare iar verificarea a fost realizată într -un mod plăcut, activși
temeinic
– gândirea copiilor a fost mereu solicitată
020406080100
45
35
15 5 60
30
10 Procente
Calificative Evaluare initiala
Evaluare finala

59
Pot concluziona , că transformarea actului didac tic într -unul interactiv , atractiv, plăcut cu ajutorul
jocului didactic poate aduce rezultate bune elevilor determinând creșterea performanței școlare ceea
ce am urmărit și eu în cadrul acestei cercetări și se pot observa rezultatele mai bune din graficul de
mai sus unde am comparat rezultatele obținute la proba inițială și cele obținute la proba finală în
urma aplicării m ai multor jocuri logico -matematice care le -a menținut treaz interesul copiilor, le -a
dat încredere în ei ,chiar și copiilor mai timizi sau mai retrași, dar și celor care au unele dificultăți în
învățare.Am citit pe fețele copiilor o bucurie nemăsurată atun ci când în cadrul lecțiilor aveam câte
un joc didactic , le dădea un impuls pozitiv și îi mobiliza la acea activitate astfel încât mereu își
doreau să descopere ceva nou, să participe la întreaga activitate din ziua respectivă, să relaționeze
mai bine cu ce ilalți membrii ai grupului.
Consider că obiectivele cercetării:
O1- Aplicarea unui program educațional de valorificare a valențelor formativ -educative ale
jocului logico -matematic
O2- Evidențierea relației dintre folosirea jocului didactic și nivelu l performanței școlare a
elevilor la disciplina Matematică
O3- Identificarea celor mai eficiente jocuri didactice (logico -matematice) ce pot favoriza
creșterea performanțelor școlare la disciplina Matematică.
au fost atinse în totalitate întrucât am aplicat un program educațional în care am valorificat
valențele formative ale jocului logico -matematic,am subliniat faptul că rezultatele finale au fost mai
bune decât cele inițiale aplicând jocul didactic în lecți ile de matematică. Acest lucru se poate
observa în graficul rezultatelor comparative obținute la probele de evaluare .Toate aceste lucruri au
fost realizate prin aplicarea celor mai eficiente jocuri didactice prezentate cadrul cercetării la
subcapitolul ana liza și interpretarea rezultatelor obținute la evaluarea formativ –
ameliorativă .Consider că acest demers de a folosi cât mai des aceste jocuri didactice în cadrul unei
lecții este folositor atât copiilor cât și cadrului didactic de aceea voi continua să apl ic jocul didactic
nu doar în cadrul activităților de matematică ci și la celelalte obiecte de studiu din planul cadru.

CONCLUZII

Parcurgând acest experiment am observat că elevii au fost mai receptivi, mai implicați în
rezolvarea sarcinilor . Jocul activizează, dezvoltă spiritul de e chipă , formează și consolidează
deprinderile de muncă organizată , valorizează elementele pozitive ale fiecărui copil.
În scopul realizării obiectivelor prevăzute de programele școlare , am ales jocuri didactice care
menț in o unitate strânsă între componentele lor: conținut, sarcină didactică, reguli, elemente de joc și
material didactic, care s -au dovedit a fi eficiente de vreme ce au mărit performanța elevilor.
Ipoteza teoretică ce a fost formulată la început și -a găsi t reprezentarea în planul concret al
valorificării nivelului de receptare a elevului , prin probarea și reconsiderarea ei în funcție de

60
cerințele imediate ale societății. Astfel putem afirma că folosirea jocului didactic în lecțiile de
matematică la ciclul primar mărește performanțele elevilor.
Consider că mi -am atins obiectivele propuse în raport cu standardele educației actu ale, pentru că
performanța școlară depinde de modul și frecvența în care învățătorul utilizează și valorizează jocul
didactic în activ itatea sa. Am utilizat jocurile care mi s -au părut cele mai eficiente și care ar putea
crește performanța copiilor, mi -am propus ca aceste jocuri să aducă mereu noutate, să înlăture
monotonia , să devină o modalitate didactică de formare, informare , de omog enizare a colectivului
de elevi , de a înlătura teama, timiditatea , descurajarea.
Ideea de bază care m -a condus la abordarea acestei teme a fost aceea de a asigura succesul tutur or
copiilor din clasa mea, atât pentru cei care întâmpină dificultăți la învăță tură cât și apentru cei care
pot obține p erformanțe.
Jocul este o permanență a vieții copilului și a vieții umane în general iar eu cadrul didactic am
obligația să discern cât, cum și unde pot să integrez jocul în cadrul procesului instructiv –educativ
pentru a putea ajunge la atingerea unor obiective, pentru a putea implica toți elevii clasei în actul
învățării și pentru a putea transforma acea activitate în ceva plăcut pentru toți elevii din clasa mea.
Pentru aceasta aș propune :
– Detensiona rea curriculumului școlar,
– Includerea în planul cadru de învățământ a unei perioade/ ore mai multe pentru fixarea
cunoștințelor și pentru o mai bună înțelegere a conținuturilor predate ,
– Observarea sistematică permanentă a comportamentului școlar dar și extrașcolar al elevului
Din experiența acumulată prin practicarea jocului didactic în procesul instructiv -educativ am
observat că acesta reprezintă un veritabil antrenament de integrare socială și morală , punând
problema competiției, a ajustării propriu lui comportament cu a l celorlalți, a reușitei și a capacității de
a depăși insuccesele.
Psihologia copilului este variată , aflată permanent în transformare sub impulsul modificărilor
societății iar cadrul didactic trebuie să găsească cele mai optime și efic iente căi de sondare a
necesităților acestuia și să -i educe spiritul și moralitatea .
Noi,cadrele didactice avem de realizat o sarcină importantă , aceea de a descoperi , experimenta și
promova cele mai potrivite formule, structuri , soluții pentru a face din școala românescă o instituție
care să valorifice în cel mai înalt grad disponibilitățile copilului.
Pentru multiplele sale valențe formative, pentru că antrenează întreaga clasă de elevii ba chiar și
pe cei timizi, retrași sau cu dificultăți de învățare, pentru faptul că jocul didactic îi încurajează și le

61
dă aceea încredere în forțele prop rii dar și pentru satisfacția p e care o oferă copiilor voi avea în
atenție ut ilizarea permanentă a jocului logico -matematic.
Copilul care astăzi se joacă dar în același timp și învață va fi omul care mâine va găsi soluții ce îl
vor ajuta să rezolve problemele cu care se confruntă și va trăi adecvat într -o societate care este în
permanentă schimbare.

62
BIBLIOGRAFIE

1. Antohe V, Gherghinoiu C, Obeada M, -,, Metodica predării matematicii. Jocul didactic
matematic,, Suport de curs – Brăila 2002
2. Bache H., Mateiaș A., Popescu E., Șerban F., ,,Pedagogie școlară,,manual pentru școlile normale,
Ed. Didactică și Pedagogică București 1994
3. Cosmovici A, Iacob L -,, Psihologie școlară,, Ed. Polirom, Iași 1999
4. Cerghit I. ,, Metode de învățământ,, Ed. Didactică și Pedagogică București,1980
5. Cha teau J ,,Copilul și jocul,, Ed. Didactică și Pedagogică București, 1980
6. Cucoș C,,Psihopedagogie , Ed. Polirom Iași,1998
7. Claparede E,,Psihologia copilului și psihologia experimentală,,Ed. Didactică ș Pedagogică
București,1980
8. Golu P, Zlate M, Verza E, ,,Psihologia copilului,, Manual pentru clasa a XI a -Școli normale – Ed.
Didactică și Pedagogică R.A București, 1997
9. Lupu C, Săvulescu D, Manual pentru clasa a XI a Licee pedagogice, Editura Paralela 45 -1998
10. Neagu G.,,Metode de rezolvare a problemelor de matematică școlară,,Editura Plumb, Bacău,
1997
11 .Nicola I. ,,Tratat de pedagogie școlară,, Editura Aramis 2001
12. Oprescu N,,Contribuții la dezvoltarea elevilor ,, Revista de Pedagogie 1998 pag 65
13. 400 de jocuri pentru copii isteți, Editura Teora București, 1998
14. Piaget J.,,Psihologia copilului,, Editura Didactică și Pedagogică București, 1998
15 .W.W.W DIDACTIC.RO,,Modele teste de evaluare,,
,,Jocuri didactice
,, Ghicitori matematice,,

16 .https://www.concursurilecomper.ro/rip/2014/februarie2014/52 -OdoroagaAniGeorgiana

63

ANEXE

LICEUL TEHNOLOGIC
DĂRMĂNEȘTI

PROIECT DE LECȚIE
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA
MEDIULUI

ÎNVĂȚĂTOR : STOICA MIHAELA
27 MAI 2016

DATA : 27.05.2016
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : Liceul Tehnologic Dărmănești

64
CLASA : a II – a A
PROPUNATOR :Învățător Stoica Mihaela
DISCIPLINA : Matematică și explorarea mediului
UNITATEA TEMATICĂ : „Bun venit, primǎvarǎ!”
FORMA DE REALIZARE : activitate integrată
SUBIECTUL LECȚIEI : Ordinea efectuarii operațiilor, folosirea parantezelor rotunde
TIPUL LECȚIEI : consolidare și sistematizare
DISCIPLINE IMPLICATE ÎN LECȚIE :Comunicare în limba română
Arte vizuale și lucru manual
Muzică și mișcare

DURATA : 45 ’
Competențe generale
1. Utilizarea numerelor în calculele elementare
2. Identificarea unor fenomene/relații/structuri din mediul apropiat
3. Generarea unor explicații simple prin folosirea unor elemente de logică
4. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea și reprezentarea unor date
Competențe specifice
MEM – 1.4. Efectuarea de adunări și scăderi , înmulțiri ,împărțiri mintal și în scris,
1.6. Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice (termen, sumă, total, diferență ,factor ,
produs, deîmpărțit, împărțitor <, >, =, +. : x) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme
5.2 Rezolvarea de probleme în care intervin operații de adunare sau scădere, înmulțire ,
împărțire , cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice;
CLR – 1.4 Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de
comunicare diferite;
2.1 Formularea unor enunțuri proprii în diverse situații de comunicare;
A V AP

2.3. Realizarea de obiecte/construcții/folosind material ușor de prelucrat și tehnici
accesibile;

MM – 2.1 Cântarea individuală sau în grup, asociind mișcarea sugerată de text și de ritm;

SCOPUL LECȚ IEI
Consolidarea de prinderilor de a efectua exerciții și probleme respectând ordinea efectuării
operaț iilor.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

65

Cognitive :
OC 1 – să efectueze exerciții de calcul mintal, utilizând corect terminologia specifică înmulțirii
și împărțirii – (factor, produs, deîmpărțit, împărțitor,cât);

OC 2 – să aplice corect regulile de efectuare a exercițiilor ce conțin operații de ordine diferite,
cu și fără paranteze rotunde, respectând ordinea efectuării acestor operații;
OC 3 – să recunoască situațiile concrete sau expresiile care cer efectuarea unei anumite
operații: „de…ori mai mare/mic”,du blu, jumă tate, triplu, treime, î mpătrit, pătrime, zecime,
etc;
OC 4 – să afle un număr necunoscut dintr -o relatie de tipul “a * x = b”, “ x * a = b ”, “a : x =
b”, “x : a = b”;
OC 5 – să compare rezultatele obținute, urmărind respectarea ordinii efectuării operațiilor și
folosirea corectă a parantezelor;

OC 6 – să alcătuiască probleme cu cele 4 operații, utilizând tehnici variate prin respectarea
algoritmului de rezolvare a problemelor;
OC 7 – să sintetizeze o problemă într -o formulă numerică, scriind exercițiul problemei cu
ajutorul parantezelor;
Strategii didactice:
METODE ȘI PROCEDEE : jocul didactic, exercițiul, problematizarea, explicația , conversația ,
algoritmizarea, demonstrația, rebus, metoda cubului, tehnica florii de lotus.

MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT : Fișe de lucru , cartonașe cu exerciții, calculator, video –
proiector, flipchart, marker, coli A, un cub confecționat , petalele cu exerciții;

FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe ;

FORME ȘI TEHNICI DE EV ALUARE: evaluare orală, scrisă, probă practică, observare
sistematică ;
RESURSE :
I. Temporale
– 35 minute activitatea propriu -zisă
– 10 minute activități recreative
II. Umane – 22 elevi.

III .Bibliografice:

66

***Suport de curs „Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea
competențelor cheie la școlarii mici”,
*** Programa școlară pentru disciplina Matematică și explorarea mediului, Aprobată prin
ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013

 Tăut Anca Veronica, Caiet de aplicații , clasa II, Editura Sinapsis, București, 2013.
 Adina Micu, Simona Brie, Culegere matematică clasaII, Editura Sinapsis, București,
2013.
 Manual Matematica și explorarea mediului pentru clasa a II a Ed DPH

67
Nr
crt Momentele
lecției
Ob
.
Conținut -activități de învățare Strategia didactică
Evaluare

Activitatea
propunătoarei
Activitate
a elevilor Metode și
procedee
Mijloace
didactice Forme
de
organiza
re

1

Captarea
atenției
1 min

Creează condițiile
organizatorice și
psihologice necesare
pentru buna
desfășurare a lecției.

Se realizează cu
ajutorul unei
poezioare.
 Se va solicita atenție
în audierea versurilor,
deoarece este o
‘’ghicitoare –
problemă’’:

‘’Bătrânelul i -a cerut
Copilului priceput
Să-i culeagă flori:
două,
Apoi zece și -ncă
nouă.

Toate -au fost puse -n
lădițe.
Trei la număr,
așezate.
Câte flori sunt
colorate
În fiecare dintre
lădițe?’’
Răspuns: ( 2 + 10 +
9) :3 = 21 : 3

= 7 (flori)

Elevii
răspund.

explicația

ghicitori

frontală
Observarea
sistematică

Verificare
orală
2. Enunțarea
temei și a
obiectivelor
2 Verificarea temei
Citirea rezultatelor și
corectarea lor (dacă
este cazul).

Se conversația,

caiete
speciale
culegeri frontală,

Autoevaluar
e

68
min

Învățătorul
reamintește că vor
recapitula
cunoștintele legate de
toate cele patru
operații matematice
învățate, vor rezolva,
prin intermediul
jocului și a unor
metode noi, exerciții
și probleme cu aceste
operații, se vor
recapitula regulile de
respectare a ordinii
efectuării operațiilor
și folosirea
parantezelor mici
(rotunde), vor alcătui
și rezolva probleme.

Se scrie titlul lecției la
tablă: Ordinea
efectuării operațiilor
și folosirea
parantezelor mici
Exerciții și probleme –

verifică
tema.

Elevii
recapitule
ază
cunoștințe
le
dobândite
.

Elevii
deschid
caietele și
scriu titlul
lecției.

Ascultă cu
atenție.

Conversația

explicația

Conversația

explicația

\

Individu
ală

frontală

Verificare
orală

3. Actualizarea
cunoștințelor
însușite
anterior 5 min

O
CConsolidarea
limbajului matematic:
 Cum se numesc
numerele care
se înmulțesc?

 Dar rezultatul
înmulțirii?
 Cum se
numește
numărul pe care
îl împărțim?
 Dar numărul la
care împărțim?
 Dar rezultatul
împărtirii?
 Știm că
înmulțirea și
împărțirea sunt

– factori)

– produs.
–
deîmpărțit
.

–
împărțitor.

-cât.

– al doilea.

Explicaț ia

exercițiul

planșă cu
rebus

Frontală,

Individual
ă

Observarea
sistematică

Verificare
orală

Evaluare
orală

69

1

O
C
2

O
C
3

O
C
1

operații de
ordinul…
Adunarea și
scăderea sunt
operații de
ordinul…

CALCUL
MINTAL:

 Care este
produsul
numerelor 8 și
9?
 Dar câtul
numerelor 63 și
7?
 Care este triplul
lui 4?
 Dar treimea lui
12?
 Dublul lui 8?
 Dar jumă tatea
lui 8?
 Împătritul lui
5?
 Dar pătrimea
lui 20? (sfertul)

 „Câte roți au 2
mașini și 3
biciclete?’’

 „Un număr de
56 lalele se pun
în buchete de
câte 7 lalele.
Câte buchete se
fac?’’
„Deîmpărțitul
este 56, iar câtul 8.
Cât este
împărțitorul?’’
Într-un exercițiu care
cuprinde toate

– întâi.

– 72.

– 9.

– 12.
– 4.
– 16.
– 4.

– 20.

– 5.

2×4+3×2=
8+6

=14 roți

56:7=8
(buchete)

7.

Exercițiul

Explicația

Cartonașe
cu exerciții

Cartonașe
cu exerciții

individual
ă

Evaluarea
orală

Aprecieri
verbale

70
operațiile învățate,
rezolvăm mai
întâi……….și…
…….în ordinea în
care sunt scrise,
apoi………și……
…în ordinea în
care apar.
Texte de probleme
3 x 8 + 10 = 24 +
10
= 34

81 : 9 – 5 = 9 – 5
= 4
.

Fiecare
elev va
răspunde
la câte un
exercițiu

4.

Prezentarea
optimă a
conținutului
7 min

O
C
2

O
C
3

O
C
4

Clasa este împărțită
în 6 grupe
Floarea de lotus
(anexa1)
La flipchart va fi
desenat mijlocul
florii. Petalele florii,
pe care sunt scrise
exerciții, sunt așezate
pe catedră. Câte un
elev de la fiecare
grupă va veni la
catedră, va alege o
petală, va rezolva
exercițiul de pe
respectiva petală la
tablă , și dacă îl va
rezolva corect, va
atașa petala la
flipchart. Vor trece și
alți elevi pentru a
atașa și celelalt e
petale, astfel încât, la
final, vor reconstitui
întreaga floare.

Exercițiul

Elevii
rezolvă
exercițiile
de pe
petale.

Exercițiile
vor fi
rezolvate
și pe
caiete.

Conversația,
jocul
didactic
exercițiul

tehnica
florii de
lotus

Panou cu
floarea de
lotus
petalele
florii
pe care
sunt
scrise
exerciții

Frontală

individual
ă

Pe grupe

Evaluare
reciprocă

Evaluare
orală

Observare
sistematică

Evaluare
scrisă

71

5.

Dirijarea
învățării
15 min

O
C
4

O
C
5

O
C
7

O

METODA
CUBULUI -(Anexa2)
. Reprezentantul
fiecă rei grupe
rostogolește cubul și
alege fișa de lucru (de
pe catedră ) care
corespunde feței de
deasupra cubului.
1.DESCRIE
noțiunile matematice
referitoare la:
a).Înmulțire: –
numerele care se
inmulțesc se
numesc……….
–
rezultatul inmulțrii se
numeste……………..
b).Împărțire –
numărul pe care îl
împărțim se
numește….
–
numărul la care
împărțim se
numește……
–
rezultatul impărțirii
se
numește……………

2.COMPARĂ
rezultatele:
(27:3)+1 (2×8) -6

6×2:4×5 4×4:8×3

36:9+5×8 -13 și
54:9:3+8

3.ANALIZEAZĂ și
încercuiește

Rostogoli
ci este
elevul de
la fiecare
grupă care
aruncă, de
fiecare
dată cubul
și preia
fișa cu
exerciții
pe care le
vor
rezolva în
grup.

Liderul
echipei va
sosi în
fața clasei
și va
expune
rezultatele
echipei.

Liderul
echipei va
sosi în
fața clasei

Metoda
cubului

ExercitiulAl
goritmizarea
Problematiz
area

Demonstrați
a

Metoda
cubului

Cub, fișe
individua
le cu cele
6
exerciții,
fișe de
A3
pentru
lucrul pe
grupe

Cub, fise
individua
le cu cele
6
exercitii ,
fise de
A3
pentru
lucrul pe
grupe

Pe grupe

Pe grupe

Evaluare
scrisă

Evaluare
scrisă

72
C
8 răspunsurile corecte:
a) 48 : 6 x 3 = 32,
24, 28
b) 35 : 5 x 6 = 24,
28 42
c) 40 : 5 x 7 = 10,
56, 18
d) 27 : 9 : 3 = 10,
1, 8

4.ASOCIAZĂ
exercițiul cu
rezultatul
corespunzător:
9 x 9 + 9 : 9 + 9
12

45 : 9 + 5 x 5 + 45
50

5 x (6 + 2) + 36 :
(2+4) + 4 75

(63:7+ 48 : 6 + 13) :
6 + 8×7:8 91

5.APLICĂ
cunoștințele
matematice și
rezolvă:

La produsul
numerelor 7 și 3
adaugă câtul
numerelor 72 și 8.

6.ARGUMENTEAZ
Ă cum ai aflat:
3 x a – 2 x b + c,
știind că

a = 6 x 7 – 5 x 6 – 72
: 8
b = 64 : 8 + 3 x 4 – 4
x 4
c = 42 : 6 – 16 : 8 și va
expune
rezultatele
echipei.

Elevii
rezolvă pe
grupe
exercițiile.

Elevii
calculează
.

Rezultat el
e
exercițiilo
r sunt
expuse pe
foile de
flipchart.

Exerciț iul

Algoritmiz
area

Problemati
zarea

Demonstra
ția

73

Elevii vor rezolva
cerințele în grup, apoi
reprezentantul
fiecărei grupe va citi
rezolvarea , iar elevii
își vor nota pe fișa lor
de lucru răspunsurile
la toate cerințele.

6.

Obținerea
performanței
5 min

O
C
6

JOC DIDACTIC –
descoperă cuvâ ntul
(Anexa 3)

Vor
rezolva
cerința din
fișa de
lucru

Explicația

Exerciț iul

tablă

frontal

Evaluare
scrisă

74

7.

8.

Feedbackul
5 min

Evaluarea
5 min

Se va ilustra, prin
verificarea orală a
elevilor, cu ajutorul
unor prezentări power
point (probleme
ilustrate ), la care elevii
vor trebui să răspundă.

Vor trebui să
alcătuiască o problemă
după următorul ex.:
( 7 x 3 ) + ( 5 x 2 ) =
De ex.:Ana
cumpără de la librărie
7 caiete a 3 lei bucata
și 5 radiere a 2 lei
bucata.
Câți lei plătește
fetița?

Tema pentru acasă va
fi dată diferențiat.

Urmăresc și
rezolvă
problemele
prezentate
ppt. Exercițiul

algoritmiz
area

problemati
zarea

conversația

exercițiul

explicația

demonstraț
ia

explicația
demonstraț
ia
exercițiul

exercițiul
explicația

Video –
proiec tor,
laptop

Fișă de
lucru

Frontală

Frontală
individual
ă

individua
lă
frontală

individual
ă

Observarea
sistematică
Verificare
orală
Autoevaluar
e
Evaluare
reciprocă

Observare
sistematică
Aprecieri
orale

Observare
sistematică
Aprecieri
orale
Evaluare
reciprocă

75

Află numă rul
necunoscut:

45 : 9 x b = 30

Anexa 1 Planșă Floarea de lotus

Ordinea efectuării
operațiilor și
folosirea
parantezelor
Află numarul
necunoscut:
10 x 9 : a = 9

Află a
zecea parte
din 2.
Calculeaz
ă: 21 : 7
x 8 =
Se dau nr.:
a = ( 36 : 6 + 42 : 7 ) -( 2 x 2)
și b = 24 : 6 + 15 : 3 Mă gândesc
la un număr.
Îl împart la 8
și obțin 6. La
ce nur
m-am
Calculează, respectând
ordinea efectuării
operaț iilor:
4 x(9 -6)+ 6 x (42 : 7)x0=
La diferența nr. 400 și
200, adaugă produsul
num nr 8 și 9.
Pune semne de
operație și paranteze
rotunde pentru a obține
egalitățile:
2 2 2 2 = 5

76

ANEXA 4
JOC DIDACTIC

Descoperă cuvântul!

A R B V O
14 13 23 15 16

18 : 3 + 8 = A
A : 2 + 8 = V
V + 32 : 4 = B
B – 20 : 2 = R
R + 15 : 5 = O

77
VALENȚE FORMATIVE ALE JOCURILOR LOGICO -MATEMATICE ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Rezumatul lucrării
Prezenta lucrare conține trei capitole :
1.Jocurile logico -matematice în învățământul primar
2.Cercetarea aplicativă
3.Prezentarea , analiza și interpretarea rezultatelor cercetă rii.
Fiecare ca pitol surprinde lucruri esențiale despre rolul jocului didactic în viața școlarilor,
conceptul de joc, structura jocului, organizarea și desfășurarea acestuia precum și valențele
formative ale jocului logico -matematic.
Ipoteza de la care am pornit în realizarea acestei lucrări a fost,, Dacă în lecțiile de matematică
din ciclul primar se utilizează coerent și consecvent jocul logico -matematic, atunci
performanța școlară a elevilor va crește.,,
Cercetarea s -a desfășurat în anul școlar 2015 -2016 pe un eșantion de 23 de subiecți , elevi în
clasa I A de la Liceul Tehnologic Dărmănești, județul Bacău, media vârstei fiind de 7 ani dintre
care 12 fete și 11 băieți .Copiii sunt proveniți din familii normale cu excepția unui singu r copil
care locuiește cu bunicii deoarece mama este la muncă în străinătate iar tatăl nu vrea să îl
recunoască ,menționez că 18 dintre părinți sunt absolvenți de liceu iar ceilalți 5 au studii
universitare., astfel nivelul clasei este mediu.
Am desfășurat cercetarea pe trei etape:
1.etapa inițială –pretest
2.etapa formativă(cvasiexperimentală)
3.etapa finală –posttest
Rezultatele etapei inițiale au fost: -45 % au ob ținut calificativul FB
35 % au ob ținut calificativul B
15 % au ob ținut calificativul S
5 % au ob ținut calificativul I

Parcurgând etapa formativă unde am aplicat diverse tipuri de exerciții am observat un salt atât
cantitativ cât și calitativ în dezvoltarea și însușirea noțiunilor matematice . Acest lucru se reflectă
în rezultatele testului final care se prezintă astfel: -60 % au ob ținut calificativul FB
30% au ob ținut calificativul B
10 % au ob ținut calificativul S
În urma derulării experimentului s -a verificat ipoteza de lucru de la care am plecat -,, Dacă în
lecțiile de matematică din ciclul primar se utilizează coerent și consecvent jocul logico –
matematic, atunci performanța școlară a elevilor va crește.,,

CUVINTE CHEIE: JOC, PERFORMANȚĂ,ELEVI , MATEMATICĂ ,EXPERIMENT.