1. Generalitati privind tehnica radiografica in explorarea sistemului osos. Alegerea elementelor electrice – Pozitionarea subiectului – Protectia… [624186]

1
1. Generalitati privind tehnica radiografica in explorarea sistemului osos.
Alegerea elementelor electrice – Pozitionarea subiectului – Protectia contra
iradierii

Bilantul radiografic al segmentului respectiv include :

– proiectii standard in doua incidente ortagonale fata si profil
– incidente speciale (suplimentare) specifice unor anumite repere osteoarticulare care pe
radiografiile standard nu pot fi obiect ivate
– radiografii comparative pentru structuri osteoarticulare simetrice
– radiografii cu penetrari diferite pentru evidentierea partilor moi
– radiografii marite
– radiografia piesei de exereza

Pentru executarea radiografiei s unt necesare o serie de elemente prealabile:

– precizarea regiunii de radiografiat
– pozitia bolnavului si imobilizarea regiunii respective \
– formatul filmului radiografic , pozitia casetei
– cu/fara grila antidifuzoare
– pozitia si inclinarea razei centrale, eventual localizator
– distanta focar -film intre 75 -100cm
– diafragmare
– protectie plumbata a gonadelor
– stabilirea elementelor electrice la masa de comanda – kv, mA, timp de expunere, automat
de expunere

2
2. Radiografia toracelui – Incidente PA – grilaj costal

Pozitionare –pacient: [anonimizat] ,cu toracele aplicat pe stativul aparatului, planul frontal
perfect paralel cu caseta si planul mediosagital perpendicular pe caseta.
– barbia se sprijina pe marginea superioara a stativului.
– mainile fixate pe solduri , cu coatele impinse ventral
– bolnavii in stare grava se pot expune si in dec ubit dorsal,caz in care memebrele
superioare se ridica deasupra capului
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta intra la intersectia planului mediosagital cu
linia ce uneste unghiurile inferioare ale omoplatilor .
– in pozit ionarea in decubit raza centralaperpedniculara pe caseta intra prin regiunea
mediosternala
– expunerea se face in apnee, in inspir profund
Film – 33/35 sau 35/43 pe lung , marginea superioara depaseste partile moi cu 1 -2cm
Distanta focar -film -1,5m

3. Radiografia toracelui in pozitie laterala

Pozitionare – pacient: [anonimizat], planul sagital perfect paralel cu caseta, planul frontal
perpendicular pe caseta.
– membrele superioare ridicate deasupra si in spatele capului cu mainile incrucisate
la ceafa, coatele impinse inainte, umerii impinsi inapoi
– bolnavii in stare grava se pot expune si in decubit lateral, caz in care membrele
superioare se ridica deasupra capului.
Centrare – raza centrala intra pe linia axiala medie , la nivelul vertebrelorT5 -T6
Film – 30/40 sau 35/43 pe lung, marginea superioara depaseste regiunea axilara cu 4 cm
– expunerea se face in apnee, in inspir pro fund
Distanta focar – film – 1.5 , 1,8m

3

4. Radiografia sternului

A. De fata in incidenta PA cu raza centrala oblica

Pozitionare – pacient: [anonimizat], toracele perpendicular pe axul mesei, capul privind
lateral, membrele superioare de -a lungul toracelui iar sternul sa fie plasat in mijlocul casetei
Centrare – raza centrala inclinata 45 gradeoblic dinafara inauntru, intra la 8 cm la dreapta sau
la stanga liniei mediene la nivelul vertebrei T5 si iese prin mijlocul sternului.
– radiografia se efectueaza in apnee
Film – 24/30 pe lung, cu marginea superioara la 2 cm deasupra manubriului sternal
Distanta focar – film – 1m

B. De profil

Pozitionare – pacientul in ortostatism, planulmediosagital perfect paralel cu caseta, membrele
superioare trase in spate
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta, tangenta la marginea anterioara a sternului
in dreptul treimii medii.
– se expune in apnee
Film – 24/30 in lung cu marginea superioara situata la 3 cm deasupra manubriului sternal
Distanta focar – film -1 – 1,2m

4
5. Examen radiologic al centurii scapulare si a membrului superior .

Generalitati

A. Radiografia omoplatului in pozitie de fata

Pozitionare – pacientul dezbracat pana la centura se aseaza pe masa in decubit dorsal, aplecat
usor spre partea de examinat, cu bratul ridicat si mana pe cap.
– o alta varianta este asezarea pacientului in ortostatism, la st ativ.
– Se indeparteaza orice obiect radioopac din aria de examinat
– expunerea se face in apnee
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta, trece tangential pe marginea toracelui, la 2
laturi de deget sub axila
Film – 18/24 in lung, pe masa marginea inferioara la 2 cm sub unghiul inferior al scapulei,
iar marginea laterala sa depaseasca cu 2 cm partile moi ale toracelui
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar – film -75 cm

B. Radiografia omoplatului in pozitie laterala (profil)

Pozitionare – pacientul dezbracat pana la centura se aseaza pe masa in decubit lateral, toracele
este usor aplecat anterior, bratele ridicate si duse inainte, cu capul sprij init pe un sac de nisip.
– o varianta mai practica este asezarea pacientului in ortostatism la stativ
– se indeparteaza orice obiect radioopac din aria de examinat
– expunerea se face in apne e
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta, intrain marginea mediala a omoplatului la
un lat de palma deasupra unghiului inferior al omoplatului
Film – 18/24 sau 24/30 in lung, marginea inferioara la 2 cm sub unghiul inferior al scapule i,
iar marginea posterioara sa depaseasca cu 2 cm partile moi ale toracelui
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar – film -75 cm

5
6. Radiografia claviculei

A. Radiografia claviculei unilateral in incidenta postero – anterioara

Pozitionare – pacientul in decubir ventral, capul intors spre partea opusa celei care se
radiografiaza, clavicula pe caseta, bratul de partea de examinat de -a lungul corpului, cu mana in
pronatie, palma priveste in sus, umarul opus re zemat de sac cu nisip
– se indeparteaza orice mijloc radioopac din ariade examinat
– se expune in apnee
Centrare – raza centrala inclinata 30 de grade dinspre medial spre lateral intra prin unghiul
supero – intern al omoplatului
Film – 18/24 orizontal cu dimensiunea mare pe lat, marginea craniala depaseste clavicula
cu 3 cm, marginea externa la nivelul partilor moi ale umarului
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar– film -75 cm

7. Radiografia articulatiei scapulo – humerale

A. Radiografia articulatiei scapulo -humerale de fata in incidenta antero –
posterioara

Pozitionare – pacientul dezbracat pana la centura se aseaza pe masa in decuit dorsal cu capul
rezemat pe un sac de nisip
– se inclina usor toracele spre partea de examinat pentru un bun contact cu caseta
prin ridicarea pe saci cu nisip a umarului opus .Bratul usor departat de corp, la aproximativ 30 de
grade ,in rotatie externa , palma orientata in sus si in afara (in supinatie)
– se indeparteaza oriceobiect radioopac din aria de examinat
– de rutina radiografia se executa in ortostatism , la stativul vertical. In aceasta
situatie cas eta se pune in caruciorul portcaseta
Centrare – raza centrala inclinata cranio – caudal la 20 grade , intra la 2cm deasupra axilei in
depresiunea subacromiala
– se expune in apnee
Film – 18/24 lung, marginea superioara depaseste umarul cu 2 cm. Marginea lareala
depaseste partile moi ale umarului cu 2 cm.
– pe caseta se pune semn dreapta
Distanta focar – film – 75 cm . In situatia efectuarii radiografiei in ortostatism distanta focus –
film este 1,2 m

6
B. Radiografia articulatiei scapulo – humerale de profil

Pozitionare – pacientul dezbracat pana la centura, in decubit dorsal, cu o usoara inclinare a
trunchiului spre partea de radiografiat, bratul ridicat cu mana pe cap
– se indeparteaza orice obiect radioopac din aria de examinat
– de rutina radiografia se executa in ortostatism, la stativul vertical. In aceasta
situatie caseta se pune in caruciorul portcaseta
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta intra prin mijlocul axilei.
– se expune in apnee
Film – 18/24 pe lung cu marginea superioara la 2 cm deasupra umarului si marginea
inferioara la cca 2cm sub unghiul inferior al scapulei. Marginea laterala sa depaseasca cu 2 cm
partile moi ale toracelui
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar – film – 75 cm.In situatia efectuarii radiografiei in ortostatism distanta focar –
film este 1,2 m

7
8. Radiografia humerusului

A. Radiografia humerusului de fata

Pozitionare – pacinetul dezbracat pana la centura , se aseaza in decubit dorsal sau ortostatism ,
bratul in usoara abductie se sprijina pe caseta cu fata dorsala, palma orientata in sus(in supinatie).
Axul epicondil -epitrohlee trebuie sa fie paralel cu planul casetei.
– se indeparteaza orice obiect radioopac din aria de examinat
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta este proiectata la jumatatea distantei umar –
cot
Film – 15/40(sau 30/40) pe lung, marginea superioara a casetei depaseste cu 2 cm umarul,
iar marginea laterala si mediala la egala distanta de partile moi.
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar – film – 75 cm

B. Radio grafia humerusului de profil cu pacientul in clinostatism

Pozitionare – pacientul in decubit dorsal cu bratul in usoara abductie se sprijina pe caseta cu fata
externa. Axul epicondil – epitrohlee trebuie sa fie perpendicular pe planul casetei. Antebratul este
flectat, mana orientata cu palma in fata.
– se indeparteaza orice radioopac din aria de examinat
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta intra prin mijlocul bratului .
– se expune in apnee
Film – 15/40(sau 30/40) pe lung , marginea superioara a casetei depaseste cu 2cm , iar
marginea laterala si mediala sa fie la egala distanta de partile moi.
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar – film – 75 cm

8
9. Radiografia articulatiei cotului

A. Radiografia articulatiei cotului de fata

Pozitinare – se aseaza pacientul pe scaun langa masa, membrul supeior in extensie , se reazama
cu olecranul pe centrul casetei, antebratul in supinatie
– se indeparteaza orice obiect radioopac din aria de examinat
Centrare – raza centrala este verticala, perpendiculara pe mijlocul interliniei articulare, care
corespunde aproximativ pliului cutanat de flexiune. Pentru o localizare mai precisa se poate
palpa articulatia humero -radiala ( se executa miscari de supinatie -pronatie care permit palparea
cupei radiale in miscarea ei de rulare in jurul ulnei, daca starea pacientului o permite)
Film – 18/24 pe lung, marginea externa si interna la aceeasi distanta de partile moi
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar -film – 75 cm

B. Radiografia articulatiei cotului de profil

Pozitionare – se aseaza pacientul pe scaun langa masa, bratul si antebrat ul sunt in plan orizontal,
cotul in semiflexie se sprijina prin fata cubitala cu policele orientat in sus
– se indeparteaza orice obiect radioopac din aria de examinat
Centrare – raza centrala este verticala, perpendiculara pe mij locul liniei care uneste punctul
cel mai proeminent al olecranului cu cupa radiala
Film – 18/24 pe lung , marginile la aceeasi distanta de partile moi.
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar – film – 75 cm

9
10. Radiografia oaselor antebratului

A. Radiografia oaselor antebratului de fata in incidenta antero -posterioara

Pozitionare – se aseaza pacientul pe scaun langa masa, antebratul sta sprijinit pe caseta cu fata
dorsala, palma orientata in sus (in supinatie)
– se indeparteaza orice obiect radioopac din aria de examinat
Centrare – raza centrala perpendiculara intra prin mijlocul antebratului
Film – 24/30 pe lung, marginea proximala a casetei depaseste cotul c u 2 laturi de deget,
marginea laterala si mediala la aceeasi distanta de partile moi .
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar -film – 75 cm

B. Radiografia oaselor antebratului de profil

Pozitionare – se aseaza pacientul pe scaun langa masa, antebratul sprijinit cu marginea ulnara pe
caseta , policele orientat in sus
– se indeparteaza orice obiect radioopac din aria de examinat
Centrare – raza centrala perpendiculara intra prin mijlocul antebratului
Film – 24/30 pe lung, marginea proximala a casetei depaseste cotul cu 3 cm, marginile
laterala si mediala la aceeasi distanta de partile moi
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar – film – 75 cm

10
11. Radiografia articulatiei pumnului

A. Radiografia articulatiei pumnului de fata

Pozitionare – pacientul se aseaza pe scaun langa masa, antebratul sip alma in pronatie se sprijina
cu fata palmar ape caseta.
– se indeparteaza orice obiect radioopac din aria de examinat
Centrare – raza centrala perpendicular pe caseta intra prin mijlocul liniei ce uneste apofizele
stiloide , cubitala si radial (centrare pentru carpiene)
Film – 18/24 pe lung .
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar -film – 75 cm

B. Radiografia articulatiei pumnului de profil

Pozitionare – se aseaza pacientul pe scaun langa masa, antebratul si mana se sprijina pe masa
prin marginea cubitala, articulatia pumnului plasata in mijlocul casetei
– se indeparteaza orice obiect radioopac din aria de examinat
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta intra prin apofiza stiloida radial
Film – 18/24 pe lung
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar – film – 75 cm

11
12. Radiografia mainii

A. Radiografia mainii de fata

Pozitionare – pacientul se aseaza pe scaun langa masa . Mana se sprijina cu fata palmar ape
mijlocul casetei, degetele usor indepartate
– se indeparteaza orice obiect radioopac din aria de examinat
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta, intra prin capul metacarpianului III(pentru
degete si metacarpiene)
Film – 18/24 cm, in lung, marginea distala depaseste cu 2 cm varful degetelor
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar -film – 75 cm

B. Radiografia mainilor bilateral de fata

Pozitionare – pacientul se aseaza pe s caun langa masa, antebratele sprijinite pe masa, degetele
usor departate, ambele palme lipite pe caseta
– se indeparteaza orice obiect radioopac din aria de examinat
Centrare – raza centrala vertical perpendiculara pe caseta intra in mijlocul metacarpianului IV
Film – 18/24 pe lung, marginea distala depaseste varful degetelor cu 2 cm.
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar -film – 75 cm

C. Radiografia mainii de profil

Pozitionare – pacientul se aseaza pe scaun langa masa, antebratul pe masa, mana se sprijina pe
caseta prin marginea cubitala, usor inclinata posterior
– se indeparteaza orice obiect radioopac din aria de examinat
Centrare – raza centrala verti cal perpendiculara pe caseta intra prin mijlocul metacarpianului
IV.
Film – 18/24 pe lung, marginea distala depaseste varful degetelor cu 2cm
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar – film – 75 cm

12
D. Radiografia mainilor bilateral de profil

Pozitionare – pacientul se aseaza pe scaun langa masa, antebratele pe masa, mainile la 5 -6 cm
una de alta, sprijinite cu marginea cubitala pe caseta, usor inclinate in afara
– se indeparteaz a orice obiect radioopac din aria de examinat
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta, proiectata la mijlocul distantei dintre cele
doua maini
Film – 24/30 pe lat, marginea distala a casetei depaseste varful degetelor cu 2cm
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar – film – 75 cm

E. Radiografia mainii in pozitie semilaterala

Pozitionare – se aseaza pacientul langa masa, antebratul pe masa stativului, mana se sprijina pe
masa prin marginea cubitala a degetului V si atinge caseta cu varful celorlalte degete, care sunt
indepartate intre ele
– se indeparteaza orice obiect radiiopac din aria de examinat
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta vizeaza articulatia metacarpo -falangiana a
degetului II
Film – 18/24 pe lung, marginea casetei depaseste varful degetelor cu 2cm
– pe caseta se pune semn de dreapta
Distanta focar -film – 75 cm

13
13. Examen radiologic al bazinului

A. Radiografia bazinului de ansamblu
Pozitionare – pacientul in decubit dorsal cu membrele superioare pe langa corp, membrele
inferioare in extensie, calcaiele distantate la 10 cm si cele 2 haluce in contact, planul frontal in
contact cu case ta.
Centrare – raza centrala vertical, perpendiculara pe caseta intra la jumatatea distantei dintre
ombilic si simfiza pubiana
Film – 30/40 pe lat, marginea lui superioara depaseste cu 3 cm crestele iliace
– grila antidif uzoare prezenta
Distanta focus – film – 1m

B. Radiografia osului iliac de profil
Pozitionare – pacientul in decubit lateral cu bazinul inclinat anterior la 45 de grade . Membrul
inferior din partea de radiografiat in extensie, membrul inferior de partea opusa flectat, cu
genunchiul flectat pe un sac de nisip
Centrare – Raza centrala verticala perpendiculara pe caseta intra la 2 cm posterior de
extremitatea superioara a plicii interfesiere
Film – 24/30 pe lung, marginea lui superioara depasest e cu 3 cm creasta iliaca , marginea
posterioara depaseste cu 3 cm planul fesei
Distanta focus – film – 1m

C. Radiografia pubisului
Pozitionare – pacientul in decubit ventral , pubisul pe caseta, gambele flectate sprijinite pe saci
de nisip.
Centrare – raza centrala vertical perpendiculara pe caseta , intra prin regiunea superioara a
plicii interfesiere si iese prin marginea superioara a pubisului
Film – 18/24 pe lat, pelvisul in centrul casetei
– grila antidifuzoare prezenta
Distanta focus – film – 75 cm

D. Radiografia articulatiilor sacroiliace bilaterala
Pozitionare – pacientul in decubit ventral , gambele drepte
Centrare – raza centrala vertical, perpendiculara pe caseta, intra la jumatatea distantei intre
creasta iliaca si coccis
Film – 24/30 pe lat
– grila antidifuzoare prezenta
Distanta focus – film – 1m

14
14. Radiografia articulatiei coxo -femurale

A. Radiografia articulatiei coxo -femurale de fata bilateral
Pozitionare – pacientul in decubitdorsal, cu membrele inferioare in extensie, usoara abductee si
rotatie interna de 20 grade. Calcaneele la distanta de10 cm unul de celalalt, degetele mari in
contact. Spinele iliace antero -superioare in acelasi plan paralel cu caseta
Centrare – raza centrala vertical, perpendiculara pe caseta, patrunde la 4 cm superior de
marginea superioara a pubisului
Film – 30/40 pe lat , marginea superioara depaseste cu 2cm crestele iliace
– grila antidifuzoare prezenta
Distanta focus -film – 1m

B. Radiografia articulatiei coxo -femurale de fata unilateral
Pozitionare – pacientul in decubit dorsal, membrele inferioare in extensie, calcaneele la distanta
de 10 cm, degetele mari in contact
Centrare – raza centr ala verticala, perpendiculara pe caseta, trece la 2 laturi de deget sub
mijlocul liniei dintre spina iliaca antero -posterioara si pubis
Film – 24/30 pe lung, marginea superioara depaseste cu 1cm spina iliaca antero – superioara
, marginea laterala depaseste cu 2cm partile moi
– grila antidifuzoare prezenta
Distanta focus -film- 1m

C. Radiografia articulatiei coxo -femurale de profil
Pozitionare – pacientul in decubit lateral, usor aplecat anterior, Coapsa din partea examinata in
flexie usoara, coapsa opusa mult flectata cu genunchiul pe un sac de nisip.
Centrare – raza centrala verticala, perpendiculara pe caseta, intra prin regiunea fesiera si iese
prin marele trochanter (de partea examinata)
Film – 24/30 in lung, marginea superioara depaseste creasta iliacacu 2cm, marginea
posterioara depaseste partile moi cu 2 cm
– grila antidifuzoare prezenta
Distanta focus – film – 75 cm

15
15. Radiografia femurului

A. Radiografia femurului de fata

Pozitionare – pacientul in decubit dorsal, genunchii alipiti cu membrele inferioare in extensie
Centrare – raza centrala verticala, perpendiculara pe caseta, patrunde in mijlocul casetei
Film – 15/40 in lung, marginea superioara la 3cm superi or de marele trochanter, marginile
interna si externa, la distante egale de partile moi
– grila antidifuzoare prezenta
Distanta focus -film – 75-100cm

B. Radiografia femurului de profil

Pozitionare – pacientul in decubit lateral, gamba din partea de radiografiat usor flectata,
genunchiul lipit de caseta, genunchiul opus in flexie, trecut inaintea membrului ce trebuie
radiografiat(sau trecut posterior, sprijinit pe saci de nisip)
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caset a, intra prin jumatatea fetei interne a coapsei
Film – 15/40 in lung, marginea superioara la 3 cm superior de marele trochanter
– grila antidifuzoare prezenta
Distanta focus – film – 75-100cm

16
16. Radiografia arti culatiei genunchiului

A. Radiografia genunchiului de fata unilateral
Pozitionare – pacientul in decubit dorsal, piciorul perpendicular pe masa, gamba in extensie
Centrare – raza centrala vertical, perpendiculara pe caseta, la 2cm sub rotula
Film – 18/24 pe lung, marginea superioara la 5 cm deasupra rotulei. Marginea interna si
externa la distante egale de partile moi.
Distanta focus -film – 75cm

B. Radiografia genunchiului de fata bilateral
Pozitionare – pacientul in decubit dorsal, cu genunchii in extensie, piciorul perpendicular pe
masa, genunchii alipiti , degetele mari alipite, maleolele interne aproape in contact
Centrare – raza centrala perpendiculara trece prin mijlocul linei care trece la 2cm sub varful
rotulelor
Film – 30/40pe lat
Distanta focus -film – 1m

C. Radiografia genunchiului de profil
Pozitionare – pacientul in decubit lateral, genunchiul de radiografiat usor flectat plasat pe caseta
cu fata laterala, membrul opus in flexie accentuata si dus inai ntea genunchiului examinat (sau
dus posterior)
Centrare – raza centrala vertical perpendiculara pe caseta, intra prin regiunea anterioara a
spatiului articular
Film – 18/24 in lung, marginea superioara depaseste cu 5 cm rotula, marginea ante rioara
la 2cm de fata anterioara a rotulei
Distanta focus -film – 75 cm

D. Radiografia rotulei de fata, incidenta postero -anterioara (Didiee)
Pozitionare – pacientul in decubit ventral cu rotula in contact cu caseta, gamba ridicata si
sprijinita pe saci cu nisip, degajand rotula de condilii femurali
Centrare – raza centrala inclinata cranio – caudal 30 grade vizeaza rotula
Film – 18/24 pe lung
Distanta focus -film – 75cm

17
E. Radiografia rotulei de profil
Pozitionare – pacientul in decubit lateral, genunchiul de radiografiat semiflectat se sprjina cu
fata extern ape caseta. Membrul sanatos flectat si dus inaintea genunchiului de radiografiat
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta , vizeaza rotula
Film – 18/24 pe lu ng, marginea superioara a casetei depaseste cu 5 cm rotula. Rotula in
centrul casetei.
Distanta focus -film – 75cm

F. Radiografia rotulei incidenta oblica postero -anterioara
Pozitionare – pacientul in decubit ventral, genunchiul flectat, in usoara rotatie interna. Calcaiul
rotat inauntru . Rotula se sprijina prin jumatatea mediala
Centrare – raza centrala verticala, perpendiculara pe caseta, vizeaza rotula
Film – 18/24 pe lung, rotula pe centrul casetei
Distanta focus -film – 75 cm

G. Radiografia rotulei incidentei axiala
Pozitionare – pacientul in decubit ventral, gamba in flexie fortata pe coapsa si bine imobilizata
Centrare – raza centrala inclinata oblic, caudo – cranial vizeaza varful rotulei in axa sa
Film – 18/24 in lung
Distanta focus -film – 75 cm

18
17. Radiografia oaselor gambei

A. Radiografia gambei de fata
Pozitionare – pacientul in decubit dorsal, membrul inferior in extensie, varful picioarelor rotat
intern
Centrare – raza centrala perpendiculara, la jumatatea gambei la 1 cm medial de tibie
Film – 15/40 in lung, marginea superioara la nivelul condilului femoral, marginile externa
si interna la distanta egala de partile moi
Distanta focus -film – 75 cm

B. Radiografia gamb ei de profil
Pozitionare – pacientul in decubit lateral, gamba pe caseta, prin fata laterala. Membrul inferior
sanatos in flexie adus anterior sau posterior
Centrare – raza centrala perpendiculara pe mijlocul marginii posterioare a tibiei
Film – 15/40 pe lung , marginea superioara la nivelul condilului femoral, marginile anterioara
si posterioara la distanta egala de partile moi
Distanta focus -film – 75 cm

18. Radiografia articulatiei tibio – tarsiene (glezna)

A. Radiografia articulatiei tibio-tarsiene de fata
Pozitionare – pacientul in decubit dorsal, gamba in extensie, planta se sprijina pe un sac de nisip
sau suport, formand cu gamba un unghi obtuz(flexia plantara), piciorul in rotatie interna ( al 4 –
lea deget perpendicular pe caseta)
Centrare – raza centrala perpendiculara, sau daca unghiul este putin deschis raza e inclinata
caudo -cranial din afara – inauntru , perpendicular pe linia articulara tibio -tarsiana la 1 cm
deasupra varfului maleolei interne
Film – 18/24 pe lung , marginea inferioara la 3 cm sub calcaneu, marginile interna si externa
la egala distanta de partile moi
Distanta focus -film – 75 cm

B. Radiografia articulatiei tibio – tarsiene de profil
Pozitionare – pacientul in decubit lateral , articulatia se spr ijina cu fata laterala pe caseta,
genunchiul sanatos in flexie adus anterior sau posterior de membrul de radiografiat
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta, intra la 1 cm deasupra maleolei interne
Film – 18/24 in lung, articulatia tibio -tarsiana in centrul filmului
Distanta focus -film – 75 cm

19
19. Radiografia piciorului (plantei/antepicior)

A. Radiografia plantei de fata
Pozitionare – pacientul in decubit dorsal, genunchiul in flexie, planta in centrul casetei
Centra re – raza centrala inclinata caudo -cranial 10 grade intra prin extremitatea proximala a
celui de -al II lea metatars ( pentru radiografia tarsului ) sau prin al II lea spatiu interosos (pentru
radiografia degetelor si metatarsienelor)
Film – 18/24 pe lung, marginea inferioara la 2 cm de varful degetelor
Distanta focus -film – 75 cm

B. Radiografia plantei de profil
Pozitionare – pacientul in decubit lateral, cu fata externa pe mijlocul casetei, genunchiul sanatos
in flexie si adus inaintea me mbrului de explorat
Centrare – raza centrala pentru antepicior perpendiculara pe caseta intra la 2 cm anterior si
inferior de maleola interna . Pentru disocierea ultimelor 3 metatarsiene se recomanda incidenta
usor oblica
Film – 18/24 pe lun g
Distanta focus -film – 75 cm

C. Radiografia calcaneului in incidenta retrotibiala descendenta
Pozitionare – pacientul in ortostatism, aplecat inainte, genunchii flectati , planta piciorului
aplicata pe caseta. Pacientul se sprijina cu mainile pe spatarul unui scaun. Se utilizeaza dispozitiv
Clark
Centrare – raza centrala inclinata postero -anterior 20 grade cu vertical, intra la un lat de deget
deasupra tuberozitatii calcaneului la insertia tendonului ahilian
Film – 18/24 pe lung , marginea posterioara la 2 cm de calcaneu (bilateral 24/30)
Distanta focus -film – 75 cm

D. Radiografia calcaneului in incidenta retrotibiala ascendenta
Pozitionare – pacientul in decubit dorsal, gamba in extensie, picior mentinut in flexie maxima
pe gamba cu ajutorul unei benzi care traverseaza antepiciorul
Centrare – raza centrala oblica, inclinata caudo -cranial 35 grade fata de verticala, intra prin
planta piciorului putin sub mijlocul ei
Film – 18/24 in lung
Distanta focus -film – 75 cm

20
20 + 21 Radioscopia pulmonara / Radiografia pulmonara

A. Radiografia pulmonara de fata de incidenta postero -anterioara
Pozitionare – pacient in ortostatism , cu toracele aplicat pe stativul aparatului, planul frontal
fiind paralel cu caseta si pl anul mediosagital perpendicular pe caseta. Barbia se sprijina pe
marginea superioara a stativului. Mainile fixate pe solduri, cu coatele impinse ventral.
– bolnavii in stare grava se pot expune si in decubit dorsal, caz in care membrel e
superioare se ridica deasupra capului
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta intra in intersectia planului mediosagital cu
linia ce uneste unghiurile inferioare ale omoplatilor
– in pozitionarea in decubit raza centra la perpendiculara pe caseta intra prin
regiunea mediosternala
– expunerea se face in apnee, in inspir profund.
– in situatia in care medical radiolog cere se poate realiza radiografia si in apnee in
expir
Film – 35/35 sau 35/43 pe lung, marginea superioara depaseste partile moi cu 1 -2 cm
Distanta focar -film – 1,5-1,8 m

B. Radiografia pulmonara de fata incidenta antero -posterioara
Pozitionare – (variant la bolnavii care nu pot mentine pozitia de o rtostatism ). In sezut pe un
scaun fara spatar, cu spatele lipit de stativ, planul frontal fiind perfect paralel cu caseta si planul
mediosagital perpendicular pe caseta. Mainile fixate pe solduri cu coatele impinse ventral
Centrare – raza centrala pe rpendiculara pe caseta intra prin mijlocul sternului
– expunerea se face in apnee, in inspir profund
Film – 35/35 sau 35/43 pe lung, marginea superioara depaseste partile moi cu 1 -2 cm
Distanta focar -film – 1,5-1,8 m

C. Radiografia pulmonara de fata incidenta antero -posterioara, in decubit dorsal
Pozitionare – (aceasta incidenta este rezervata exclusiv bolnavilor in stare grava care nu pot fi
ridicati nici macar in sezut). Pacient in decubit dorsal, cu planul frontal perf ect paralel cu masa.
Membrele superioare se ridica deasupra capului daca starea pacientului o permite . De principiu
bratele se lasa paralel cu toracele pentru a nu supune pacientul la o pozitionare ce poate cauza
starii lui generale.
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta intra prin regiunea mediosternala
– expunerea se face in apnee, daca pacientul este cooperant
Film – 35/35 sau 35/43 pe lung, marginea superioara depaseste partile moi cu 1 -2 cm
Distanta foc ar-film – 1,5-1,8 m

21
D. Radiografia pulmonara de profil
Pozitionare – pacient in ortostatism, planul sagital perfect paralel cu caseta, planul frontal
perpendicular pe caseta. Membrele superioare ridicate deasupra si in spatele capului cu mainile
incrucisa te la ceafa, coatele impinse inainte, umerii impinsi inapoi.
– bolnavii in stare grava se pot expune si in decubit lateral, caz in care membrele
superioare se ridica deasupra capului
– expunerea se face in apnee in inspire profund
Centrare – raza centrala intra pe linia axiala medie, la nivelul vertebrelor T5 – T6.
Film – 30/40 sau 35/43 pe lung, marginea superioara depaseste regiunea axilara cu 4 cm
Distanta focar -film – 1,5-1,8m

E. Radiografia pulmonara in incidente oblice
Pozitionare -OAD – umarul drept in contact cu stativul,cel stang inapoi cu o rotatie variabila 30*
– OAS – umarul stang in contact cu stativul, cel drept inapoi cu o rotatie variabila 30*
– OPD – umarul drept sprijinit pe stativ , dar cu spatele la acesta
– OPS – umarul stang sprijinit pe stativ dar cu spatele la acesta
– bratul apropiat de caseta se ridica deasupra capului
Film – 35/35 sau 35/43 pe lung, marginea superioara depaseste partile moi cu 1 -2 cm
– expunerea se face in apnee, in inspir profund
Distanta focar -film -1,5m

F. Radiografia pulmonara de fata in decubit lateral, cu raza orizontala
Pozition are – pacient in decubit lateral stang, membrele superioare deasupra capului
Variante in functie de starea pacientului
– cu caseta in stativul vertical si pacientul pe targa mobile lipit cu spatele pe stativ
– cu caseta perpendiculara pe masa de radiologie lipita de spatele bolnavului
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta intra prin mijlocul sternului
– expunerea se face in apnee, in inspire profund, daca pacientul este cooperant
Film – 35/35 sau 35/43 pe lung,marginea depaseste cranial partile moi cu 1 -2 cm
Distanta focar -film – 1,5-1,8m

G.Radiografia pulmonara de fata incidenta AP pentru varfurile pulmonare
Pozitionare – pacient asezat cu port iunea superioara a spatelui sprijinita de stativ, astfel incat
campurile superioare sa fie sub un unghi de 20 -30* fata de planul stativului.
– membrele superioare se ridica deasupra capului daca starea pacientului o permite
– expunerea se face in apnee, daca pacientul este cooperant
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta intra prin regiunea mediosternala, la
aproximativ ½ distanta intre marginea superioara a membrului si apendicele xifoid
Film – 35/35 sau 35/43 pe lung, marginea superioara depaseste partile moi cu 1 -2 cm
Distanta focar -film – 1,5-1,8m

22
22. Examenul radiologic al abdomenului pe gol . Generalitati, tehnici si
incidente.

Reprezinta un examen de prima inten tie, care este utilizat in conditii de urgenta, dar care
nu ofera prea multe informatii. Poate aprecia eventuale calcificari prezente pe aria de proiectie a
organelor parenchimatoase, la opacitatea hepatica se pot vizualiza eventuale hipertransparente
sau nivele hidroaerice, iar la nivelul tubului digestiv poate preciza prezenta sau nu a unei
obstructii complete, ceea ce traduce o ocluzie intestinala si prezenta sau nu a aerului patologic la
nivelul peritoneal sau retroperitoneal, traducand o perforatie de lumen digestiv.

A. Radiografia abdominala pe gol in ortostatism – este pozitionarea standard si ofera
cele mai multe informatii pe care le poate oferi o astfel de examinare.
Pozitionare – pacientul in ortostatism cu spatele lipit de sta tivul vertical
Centrare – pe linia mediana , la jumatatea distantei dintre ombilic si apendicele xifoid
– raza centrala orizontala
Incadrare – caseta 35/43 cm pe lung
Distanta focar -film – 1m

B. Radiografia abdominala pe go l in decubit lateral, cu raza orizontala
Pozitionare – pacientul in decubit lateral stang pe targa, cu spatele lipit de stativul vertical
Centrare – pe linia mediana, la jumatatea distantei dintre ombilic si apendicele xifoid
– raza centrala orizontala
Incadrare – caseta 35/43cm pe lat
Distanta focar -film – 1m

C. Radiografia abdominala pe gol in ortostatism de profil
Pozitionare – pacientul in ortostatism, cu flancul drept lipit de stativul vertical
Centrare – pe lin ia axilara medie, pe marginea rebordului costal lateral.
– raza centrala orizontala
Incadrare – caseta 35/43 cm sau 30/40 pe lung
Distanta focar – film – 1m

23
23. Examenul radiologic al stomacului. Generalitati

– cantitatea mi nima de substanta de contrast necesara pentru acest tip de examinare este de
400ml
– examinarea se incepe cu masa basculanta in pozitie vertical
– se pozitioneaza pacientul in ortostatism, cu spatele lipit de masa, cu membrele superioare pe
langa corp
– se incepe cu vizualizarea abdomenului pe gol pentru a decela eventualele modificari ce
contraindica administrarea de substanta de contrast per os sau pentru a allege tipul de substanta
de contrast ce urmeaza a fi administrat
– pacientul este instruit sa bea o gura mare de substanta de contrast (40 -50ml). – examinare in strat
subtire. Se urmareste progresia bolului de contrast in treimea distala a esofagului, tranzitul prin
cardia, opacifierea stomacului si tranzitul prin canalul piloric pana la bulbul duodena l.
– cand bolul de contrast a ajuns la nivelul bulbului duodenal se instruieste pacientul sa ridice
membrele superioare deasupra capului sis a pivoteze (in ortostatism, lent, cu tot corpul) intai in
profil drept si apoi in profil stang. Este la latitudinea medicului examinator daca utilizeaza si
incidente oblice
– dupa examinarea in ortostatism se culca masa si se examineaza stomacul cel putin in decubit
dorsal, decubit lateral drept sis tang
– se culca din nou masa si se examineaza stomacul si duodenul cel putin in decubit dorsal,
decubit lateral drept, decubit lateral stang si decubit ventral. Examinarea se va prelungi pana
cand se opacifieaza intregul duoden pana la unghiul Treitz si prima ansa jejunala
– in cazul in care se urmareste evidenti erea unui reflux gastro -esofagian se utilizeaza si pozitia
Trendelenburg
– se expune cel putin un film (35/35 sau 35/43 cm ) care sa cuprinda imaginea de ansamblu a
stomacului si duodenului si (daca este cazul) un film centrat pe leziunea descoperita, aleg erea
incidentei fiind la latitudinea medicului examinator
– in cazul aparatelor digitale se achizitioaneaza cate o imagine instantanee in fiecare pozitie de
examinare, atat in strat subtire , cat si in repletie si cel putin o imagine cu leziunea principala
bine evidentiata.

24
24. Examenul radiologic al aparatului urinar. Radiografia renala simpla

– aceasta examinare incepe intotdeauna cu radiografia reno -vezicala simpla urmata sau nu de
urografia intravenoasa , cu timpii ei
– examinarea vezicii ur inare care poarta numele de cistografie poate fi efectuata si singular,
inafara urografiei intravenoase, la fel se poate intampla si cu explorarea uretrei

A. Radiografia reno -vezicala simpla (RRVS)

– acest tip de radiografie are rolul de a evidentia in principal existenta eventualilor calculi
radioopaci pe aria de proiectie a aparatului reno -urinar, precum si existenta eventuala a altor
calcificari adiacente aparatului reno -urinar. De asemenea se mai pot evidentia umbrele renale si
se pot suprapune c alculi de la nivelul colecistului pe aria de proiectie a rinichiului drept

Pozitionare – pacientul in decubit dorsal , cu membrele superioare pe langa corp
Centrare – raza centrala intra pe linia mediana, la nivelul ombilicului
– expunerea se face in apnee, dupa expiratie
Film – 30/40 sau 35/43 cm pe lung
Distanta focar –film – 1m

Incidenta de profil – se face similar cu radiografia de profil a coloanei vertebrale lombare si are
rolul de a departaja calculi radioopaci de la nivelul colecistului si de cei de la nivelul rinichiului
drept.

25
25. Examenul radiologic al craniului. Generalitati

Explorarea radiologica conventionala

Trebuie sa se tina seama de reperele anatomice(vertex, glabela, nasion, menton, inion, linia reid)
si de cele 3 planuri de referinta ale craniului
– primul plan este planul orizontal al craniului care este un plan imaginar ce strabate masivul
facial si neurocraniul trecand tangent la marginea orbitara inferioara si tangent superior la
conductul auditiv extern
– al doilea plan este perpendicular pe primul plan la jumatatea lui fiind planul mediosagital.
Aceste 2 planuri sunt utilizate in radiografia de craniu de fata
– al 3 lea plan este de fapt perpe ndicular pe celelalte 2 , numit planul biauricular care trece
prin conductele auditive externe. Acest ultim plan impreuna cu planul orizontal sunt utilizate
pentru efectuarea unei radiografii craniene de profil

A. Radiografia de craniu de fata
-se poate e fectua in incidenta postero -anterioara sau antero -posterioara cu pacientul in
ortostatism, in sezand sau in decubit ventral sau dorsal.
– indicat este ca radiografia sa fie efectuala cu grila, distanta focus -film fiind de 1 m

A1. Radiografia craniului de fata incidenta PA
Pozitionare – pacientul in decubit ventral(sau sezanda) cu antebratele in lungul mesei se sprijina
cu palmele pe masa de o parte si de alta a casetei.
– planul mediosagital perpendicular pe film, pacientul se spri jina cu fruntea si nasul
pe masa (sau pe stativ), glabella fiind situate in mijlocul filmului
Centrare – raza centrala perpendiculara pe film intra deasupra protuberantei occipitale externe
si iese prin radacina nasului
Film – 24/30 in lu ng
Distanta focus -film – 70-100cm

A2. Radiografia craniului de fata incidenta AP
Pozitionare – pacientul in decubit dorsal sau pozitie sezanda, capul se sprijina cu regiunea
occipitala pe masa (sau pe stativ) Planul sagital perpendicular pe caseta, ba rbia usor flecata
pentru a aduce planul frontal paralel cu planul casetei
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta intra la 1 -2 cm deasupra glabelei
Film – 24/30 pe lung
Distanta focus -film – 70-100cm

26
B. Radiografia craniului de pro fil
In aceasta incidenta oasele calotei craniene se vor suprapune ,cele de pe partea dreapta cu cele de
pe partea stanga, dar pot fi vizualizate, precum si saua turcica
Pozitionare – pacientul in decubit ventral sau in ortostatism la stativul vertical, cap ul rotat
lateral 90* cu planul mediosagital paralel cu caseta, se sprijina cu regiunea temporo -parietala pe
mijlocul casetei.
– antebratul de partea spre care este intors capul, este flectat si se sprijina cu man
ape placa
– in decubit ventral craniul este mentinut pe masa cu pumnul sub barbie pentru a
pastra paralelismul sagital al craniului cu masa, respective cu caseta
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta, intra in mijlocul liniei ce uneste unghiul
extern al orbitei cu canalul auditiv extern(linia Reid), la 4 cm ventral de CAE
Film – 24/30 pe lat
Distanta focus -film – 70-100cm

C. Radiografia craniului incidenta axiala(Hirtz)
In aceasta incidenta pot fi vizualizate sinusurile e tmoide -sfenoidale, atlasul, apofiza odontoida,
apofiza mastoid, unele orificii ale bazei de craniu
Pozitionare – pacientul in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie, cu planul mediosagital
perpendicular pe masa de examen , se sprijina cu vertexul pe mi jlocul casetei ( se aseaza saci de
nisip sub coloana toracala la nivelul umerilor)
– se poate realiza si in pozitie sezanda, cu capul pe spate in extensie fortata
Centrare – raza centrala perpendiculara pe caseta, intra la mijlocul liniei ce uneste cele 2
unghiuri ale mandibulei si iese prin vertex.
– cand posibilitatile de extenise ale pacientului sunt reduse, raza centrala se inclina
caudo -cranial 10 -15* pentru a iesi tot prin vertex
Film – 18/24 in lung
Distanta focus -film – 70-100cm

27
26. Radiografia sinusurilor anterioare ale fetei (SAF)

Este o incidenta care pune in evidenta sinusurile anterioare ale fetei reprezentate de sinusul
maxilar si sinusul frontal, putand evidentia si devierile de piramida nazala. Mai poarta numele de
incidenta gura -nas
Pozitionare – pacientul in decubit ventral pe masa sau in ortostatism sau in sezut cu fata la
stativul vertical, capul in semiextensie, planul mediosagital perpendicular pe suport , gura larg
deschisa, se sprijina pe suport in menton si varful nasului
– palmele sunt asezate simetric de -o parte si de alta a capului
Centrare – raza centrala inclinata cranio -caudal 10 -15*, patrunde prin vertex si iese in dreptul
spinei nazale anterioare
Film – 18/24 sau 24/30 pe lung
Distanta focus -film – 1m

28
27. Substantele de contrast utilizate in radiologia conventionala

Substantele de contrast utilizate in mod curent in radiologia medicala sunt
substantele baritate si substante iodate

– substante de contrast ce utilizeaza bariul sunt substante insolubile si se utilizeaza sub
forma unei sari insolubile de sulfat de bariu , constituie substanta de contrast de electie pentru
studiul organelor cavitare abdominale.
– administrarea per os a substantei baritate este utilizata pentru realizarea unui examen eso –
gastro -duodenal sau a unui examen de intestin subtire, in timp ce clisma baritata este folosita
pentru examinarea intestinului gros, examen care poarta denumirea de irigografie.
– niciodata substanta de contrast baritata nu se administreaza intravenous

Contraindicatii pentru substantele de contrast baritate
– fistulele digestive sau perforatiile deoarece exista riscul de patrundere in cav itatea peritoneala a
bariului
– existent unei ocluzii intestinale pentru ca pot agrava ocluzia

– substantele de contrast iodate sunt substante hidrosolubile , incoloresi stabile in conditii
de depozitare adecvate
Acest tip de substante de contrast sunt utilizate pentru opacifierea:
– vaselor sanguine, cailor biliare, cailor excretorii urinare, canalului rahidian, articulatiilor, tub
digestiv, fistulelor
Administrarea de substante de contrast iodate este contraindicata in cazul existentei riscului de
reactii adverse la aceasta

29
28. Substantele de contrast utilizate in tomografia computerizata si rezonanta
magnetica

In CT se utilizeaza doar substante de contrast iodate , care sunt administrate intravenos
Injectarea intravasculara a substantelo r iodate va produce :
– opacifierea vaselor mari urmata de opacifierea capilarelor parenchimatoase si in final
eliminarea din organism
– eliminarea se face pe cale renala, timpul de injumatatire este de 60 -120min. In 4 ore este
eliminata aproximativ 75% d in substanta. Nu exista secretie tubulara si nici absorbtie

Factorii de risc care predispun la aparitia reactiilor adverse de tip non – renal
sunt :

– existenta reactiilor adverse in antecedente
– antecedente de astm
-bronhospasm
– alergie sau atopie
– suferinte cardiace
– deshidratare
– boli hematologice
– nou nascuti , pacienti foarte varstnici
– medicamente

RMN

Substantele de contrast utilizate in RMN isi datoreaza efectul modificarii timpului de
relaxare spin –retea (T1) si spin – spin (T2). Ele sunt denumite substante de contrast
paramagnetice si contin ioni cu unul sau mai multi electroni liberi

Din toti atomii, gadoliniul ( Gd), un element natural rar, are efectul de relaxare cel mai puternic
Magnevist este un agent de contrast nespecific extracelular, cu o toleranta foarte buna la
administrarea intravenoasa , avand in componenta gadoliniu.
Este utilizat in secventele ponderate T1 pentru vizualizarea vaselor si a cordului sau
caracterizarea leziunilor cu di ferite localizari. Doza uzuala este de 0,1 mmol/kgcorp. Timpul de
injumatatire plasmatica este de aproximativ 90 min , eliminarea fiind aproape integral renala.
Reactiile adverse la Magnevist sunt rare, de intensitate redusa si necesita de regula doar
tratament simptomatic si urmarire. Foarte rar pot sa apara reactii adverse de tip soc anafilactic

30
29. Reactii adverse la administrarea intravasculara de substante de contrast
iodate

– reactii idiosincrazice – apar imprevizibil, sunt independente de doza sau concentratia
contrastului, implica mecanismele de tip alergic
– reactiile chemotoxice – depind de doza, depind de caracteristicile fiziologice ale fiecarei
substante, apar mai frecvent la pacientii cu insuficiente de organ.
O alta clasificare a reac tiilor adverse
– renale
– nonrenale

Reactiile adverse nonrenale pot fi imediate sau tardive. Cele imediate se clasifica in :

– reactii minore – greata, varsaturi, prurit, cefalee, urticarie moderata
– sunt de intensitate mica
– nu necesita tratament
– dispar spontan odata cu terminarea injectarii
– frecventa este mai mare pentru substantele hiperosmolare
– reactii medii – simptomele reactiilor minore cu intensitate mai mare
– hipotensiunea
– bronhospasmul
– apar la 1 -2% din cazurile injectate cu substante hiperosmolare
– necesita tratament care induce de regula remisia prompta
-reactii grave – au potential fatal
– includ tabloul reactiilor medii la care se mai adauga si
– convulsii
– pierderea cunostintei
– edem laringian , edem pulmonar
– aritmii cardiace si stop cardiorespirator
– frecventa lor pt substantele hiperosmolare este de 0,2 -0,06%
Rinichiul este principalul organ asupra caruia actioneaza subs tantele de contrast iodate , acestea
fiind eliminate in proportie 99% pe aceasta cale

Efectele secundare (substante contrast iodate) se pot clasifica in :

– modificari hemodinamice – determinand cresterea presiunii in arterele pulmonare, cresterea
volumului sanguine total si a debitului cardiac , diminuarea rezistentei periferice si pulmonare

31
– reactii anafilactoide – determinate de eliberarea de histamina, bradichinina. Nu exista reactie
de tip antigen -anticorp
– efecte cardiace – constau in diminuarea frecventei si a contractilitatii miocardului,
vasodilatatie coronariana
– efecte renale – insuficienta renala acuta
– efecte asupra globulelor rosii – rigidizare si modificari de agregabilitate
– efecte asupra coagulari i – efect anticoagulant
– efecte asupra endoteliului vascular – determinand fenomene inflamatorii cu formare de
trombi

Factorii de risc care predispun la aparitia reactiilor adverse de tip non – renal
sunt :
– existenta reactiilor adverse in antecedente
– antecedente de astm
-bronhospasm
– alergie sau atopie
– suferinte cardiace
– deshidratare
– boli hematologice
– nou nascuti , pacienti foarte varstnici
– medicamente

In timpul injectarii substantei de contrast iodate trebuie sa fie urmariti urmatorii
parametrii

– respiratia –dispneea inspiratorie si stridorul indica edem laringian
– dispneea expiratorie indica bronhospasm
– culoarea tegumentelor – cianoza (hipoxie), roseata (manifestari anafilactoide), paloare
– aspectul cutanat – urticarie, edem facial
– tensiune arteriala si AV – tahicardia indica soc anafilactic sau colaps cardiovascular
– bradicardia indica soc vagal

Tratamentul reactiilor adverse

Indiferent de gravitate el trebuie sa fie prompt, pacientul trebuie sa aiba doua linii venoase care
sa asigure administrarea medicamentelor intravenoase. Administrarea i.v de calciu poate
diminua reactiile usoare sau medii . De asemenea oxigenul este indispensabil intr -o sectie de
radiologie care utilizeaza adminis trarea de substante de contrast intravascular.
Este necesar sa fie la indemana solutii perfuzabile, de ser fiziologic, hidrocortizon,
antihistaminice, medicamente specifice fiecarei posibile reactii adverse in parte

32
30. Metode de prevenire si combatere a incidentelor si accidentelor post –
administrare a substantelor de contrat .

Pentru a putea reduce riscul de aparirie a reactiilor adverse la administrarea de substante de
contrast iodate intravascular trebuie in primul rand sa fie cunoscuti fac torii de risc implicate, insa
absenta acestor factori de risc nu garanteaza ca aceste reactii adverse nu apar postinjectare .

Cei mai importanti factori de risc cunoscuti sunt
– risc renal
– risc anafilactoid
– risc cardiovascular
– alti factori de risc – diabet, mielom multiplu , lupus
O modalitate de prevenire a reactiilor adverse este indentificarea acestor factori si
evitarea folosirii de substante de contrast hiperosmolare. Este recomandata utilizarea in aceste
cazuri a substantelor de contrast cu osmolaritate joasa, de asemenea injectarea unei substante
hiperosmolare precedata de administrarea de metilprednisolon per os cu 12 ore si 2 ore inainte de
injectare.
Prevenirea reactiilor adverse se face prin respectare urmatoarelor reguli :
– indicatia de examinare sa fie corecta
– anamneza amanuntita
– explicarea in detaliu a procedurii
– administrarea unei cantitati maxime de 1,5ml/kg corp
– utilizarea de substante de contrast iodate hipo -/izoosmolare
– hidratare buna a pacientului, preexaminare si postexaminare si anume administrarea de perfuzii
cu ser fiziologic 100ml/h, incepand cu 4 ore inainte de administrarea contrastului iodat si
continuare 24 ore dupa injectare este recomandata pacientilor cu afectare renala pree xistenta
(diabetici)
– metodele de testare a sensibilitatii la iod precum testul sublingual, conjunctival sau ocular,
intradermic , sunt total neindicate avand in vedere ca pot produce o sensibilizare la iod, iar la
administrarea de substanta de contrast i ntravasculara poate apare o reactie adversa grava.
Singurul test care se poate face in siguranta pentru pacient este administrarea de substanta de
contrast iodata intravenos in cantitate mica, lucru care se realizeaza la orice injectare in timpul
verificar ii permeabilitatii liniei venoase
– premedicatie – corticoizi si antihistaminice
In timpul injectarii substantei de contrast iodate trebuie sa fie urmarita respiratia, culoarea
tegumentelor, aspectul cutanta, tensiunea arteriala si AV.

33
31. Ro lul asistentului medical in administrarea substantelor de contrast
intravenoase

– face interogatoriul pacientului pentru a depistarea unor eventuale antecedente patologice
alergice
– insista in interviu asupra compatibilitatii pacinetului in raport cu div erse medicamente, in
special antibiotice si antiinflamatorii, cat si cu alimente puternic alergene (capsuni, mure, fragi,
nuci- cu continut mare de iod)
– se asigura ca dupa interviu pacientul in deplina cunostinta de cauza semneaza formularul de
consimtamant, cu privire la acordul pentru efectuarea examinarii, precum si administrarii sau nu
a substantei de contrast
– verifica data de valabilitate a flaconului de substanta de contrast
– se asigura ca substanta de contrst este la o temperatura de cc a 30*C. In situatia in care substanta
de contrast este rece va proceda la incalzirea ei in sisteme dedicate.
– monteaza in conditii de asepsie si antisepsie branula pentru administrarea substantei de
contrast. Calibrul branulei este decis de medic in funct ie de debitul si viteza necesare injectarii
substantei de contrast
– in situatia in care pacientul se prezinta cu branula de montata se verifica permeabilitatea
acesteia
– asista sau injecteaza sub supravegherea medicului substanta de contrast. Substanta de contrast
nu se administreaza in flux continuu, ci cu o intrerupere a injectarii de cca 10 -15 sec de la debut
si dupa administrarea a maxim 1 ml substanta de contrast intravenos. Se observa cu atentie orice
reactie a pacinetului ; aceasta consistuie tehn ica cea mai fiabila de testare a unor eventuale reactii
alergice la administrarea de substanta de contrast intravenos.
– dupa administrarea de substanta de contrast intravenos asistenta debaraseaza materialele
utilizate pe care le evacueaza in recipiente c onform legislatiei in vigoare.
– pe timpul injectarii asistenta este obligata sa supravegheze eventualele incidente de injectare
– dupa injectare branula se pastreaza minim 30 min, dupa care in situatia evolutiei favorabile a
pacientului, ea poate fi supr imata
– la suprimare se asigura asepsia, antisepsia si pansamentul locului de injectare

ATENTIE! Flaconul de substanta de contrast utilizat se pastreaza 24 de ore de
la injectare pentru eventuale sesizari a firmei producatoare/distribuitoare

34
32. Imagistica prin rezonanta magnetica a sanului

Este o metoda neinvaziva care poate fi folosita in scopul examinarii sanilor ca mijloc de
diagnosticare adjuvant al procedurilor uzuale , respectiv mamografia si ecografia mamara.
Examina rea prin IRM a sanilor nu este metoda de prima intentie la investigarea glandei
mamare
Cu ajutorul IRM se poate evalua, stadializa si monitoriza cancerul de san si alte afectiuni
mamare nesesizabile prin alte metode. Poate depista precoce cancerul de san la femeile cu risc
crescut, motiv pentru care aceasta investigatie este inclusa in protocoalele de screening
Contraindicatiile metodei sunt legate in primul rand de prezenta unui stimulator cardiac
(pacemaker), apoi in mod relativ de diferit e proteze sau stenturi existemte in organism

33. Ecografia mamara

Reprezinta examinarea cu ultrasunete a sanilor. Nu este indicata ca tehnica de screening pentru
masele oculte sau microcalcificarile din san si nu inlocuieste mamografia.
Este metoda imagistica de prima intentie la pacientele de sub 40 ani (pentru diagnosticul
precoce si monitorizarea afectiunilor mamare), la femeile gravide sau la cele care alapteaza. La
femeile de peste 40 ani este folosita ca metoda complementara mamografiei. De asemenea este
indicata femeilor ale caror rude de gradul I prezinta afectiuni maligne ale sanului, chiar in
absenta unor modificari.
Se poate utiliza ca tehnica de ghidaj pentru drenaj, pentru a se recolta o biopsie sau pentru
ghida j pe parcursul interventiilor chirurgicale de la nivelul sanului
Este o metoda neinvaziva, neiradianta si nedureroasa, fiind disponibila pe scara larga, usor
de utilizat . Ecografia ofera o imagine in timp real, ceea ce transforma intr -un instrumen t potrivit
pentru ghidare in cadrul procedurilor minim invazive .
Poate fi folosita in conditii de maxima siguranta pentru copii si femeile gravide si poate fi
repetata oricand
Cu ajutorul ecografiei mamare se pot adauga informatii importante la rezultatele altor teste,
cum ar fi mamaografia sau IRM de san
Ecografia mamara cu sonoelastografie este o metoda complementara ecografiei ce masoara
elasticitatea unei leziuni comparativ cu tesutul adiacent sanatos, ajutand astfel la diferentie rea
leziunilor benigne de cele maligne.

35
34. Principalele incidente ale mamografiei

A. Incidenta cranio -caudala (incidenta de fata)

– ar trebui sa cuprinda o cantitate de tesut mamar maxim, cu spatiul retroglandular si muschiul
pectoral vizibil. De asemenea se poate vizualiza grasimea retroglandulara, adiacenta muschiului
pectoral, ca o banda radiotransparenta, pielea nefiind vizibila fara spot luminos.
– pe un film mamografic in incidenta de fata mamelonul ar trebui sa fie in profil in afara sanu lui,
iar distanta muschi pectoral – mamelon trebuie sa aiba o diferenta de cel putin 1 cm fata de
aceeasi masuratoare pe incidenta obliga corespunzatoare aceluiasi san
– pentru incidenta CC, pozitionarea pacientului se face in asa fel incat mamelonul se af la
aproximativ in mijlocul detectorului. Detectorul trebuie reglat in functie de conformatia
pacientului.
– umarul de partea care este examinata este impins inferior pentru a relaxa muschiul pectoral,
astfel incat pe cliseul mamografic sa fie inclus si te sutul mamar din cadranele externe .
– vizualizarea muschiului pectoral pe incidenta de fata inseamna de fapt ca nici o portiune de
tesut mamar de -a lungul peretelui toracic nu a fost exclusa

B. Incidenta medio -laterala oblica

– permite vizualizarea cvasitotala a glanei mamare
– pe incidenta oblica sanul ar trebui sa fie scos cu mamelonul in profil, proiectat in afara sanului.
Aceasta pozitionare permite vizualizarea grasimii retroglandulare precum si pliul submamar
– marginea muschiului pectoral trebuie sa fie bine vizualizata.
– marginea anterioara a muschiului este concava spre exterior, marginea inferioara a sa ar trenui
sa fie la nivelul liniei mamelon – muschi pectoral sau mai jos si distanta muschi pectoral –
mamelon trebuie sa aib a o diferenta de cel mult 1 cm fata de aceeasi masuratoare pe incidenta de
fata.
– in incidenta MLO, muschiul pectoral trebuie identificat oblic dinspre cranial spre caudal.
– atunci cand ambii sani sunt examinati ca imagini in oglinda in incidenta oblica , muschii
pectorali ar trebui sa se intalneasca pe linia mediana si sa fomeze un V.
– in timpul efectuarii incidentei MLO, pacientul trebuie sa se aplece spre aparat pentru a permite
o vizualizare maxima a tesutului mamar. Bratul aparatului mamografic est e rotit la 45*, cu
scopul de a cuprinde maximum de tesut mamar si muschiul pectoral.

36
C. Incidenta latero – laterala (profil)

-vizualizarea muschiului pectoral este variabila in functie de tipul de profil, intern sau extern si
este identificat ca o banda radio – opaca, pe cel putin jumatate din imagine
– se poate vizualiza pliul submamar, fara superpozitie
– intr-o pozitionare corect efectuata, mamelonul este proiectat in afara sanului
– incidenta medio -laterala (ML) este efectuata din centrul toracelui s pre exterior. In cazul in care
nu se face o incidenta oblica, pozitia medio -laterala poate fi preferata incidentei latero=mediale,
deoarece cadranele externe ale sanului sunt mult mai frecvent interesate de procesele patologice

D. Incidente complementare

– cliseul centrat (compresie tintita – spot compresion ) foloseste un compresor cu dimensiuni
reduse care diminueaza suprapunerea tisulara si /sau lezionala
– cliseul marit este util pentru caracterizarea focarelor de microcalcificari, folosind focarul m ic al
tubului
– clisee cu modificarea orientarii fascicolului de raze x sau a proiectiei glandei
– tehnici particulare (perete, tangentiale, proteze etc )

Singura incidenta pe care apare glanda mamara in cvasitotalitate este incidenta oblica (muschiul
pectoral bine tras). Pe celelalte incidente nu este posibila cuprinderea intregii glande

35. Mamografia

– este cea mai utila metoda de diagnostic in afectiunile mamare in general si in cancerul de san in
special
– ofera imagini detaliate ale structurilor interne ale glandei mamare fiind efectuata fiein scop
disgnostic, fie in cadrul programelor de screening, permitand o detectie cat mai precoce a
cancerului de san
– beneficiile screeningului cu ajutorul mamografiei depasesc riscurile deorice fel datorate
iradierii. Iradierea necesara unei mamografii este mai mica decat iradierea naturala.
– incepand cu 40 -50 ani este indicat a se efectuata mamografia o data pe an dar mai ales la
femeile care au antecedente personale sau familiale de cancer la san sau alte organe.
– pacientele care nu sunt la menopauza trebuie sa se asigure ca nu sunt insarcinate inainte de
efectuarea mamografiei.
– pentru femeile cu implant mamar exista un risc scazut de ruptura sau herniere a protezei.
– mamografia poate detecta peste 85 %din tumorile sanului si rezultatele sunt mai bune daca
screeningul este corelat cu examinarea fizica.

37
– mamografia se efectueaza cu un aparat radiologic numit mamograf. Mamografia nu este
dureroasa dar unele femei pot avea un usor disconfort

Avantajele si dezavantajele mamografiei

– mamografia permite vizualizarea structurilor mamare, avand o rezolutie spatiala foarte buna
-prezinta un contrast excelent, facand deosebirea intre tesutul glandular normal si carcinom
– rezultatele mamografiei depind foarte mult de calitatea tehnica, inclusiv pozitionare
– trebuie evitate artefactele, lucru posibil printr -o pozitionare corecta, o compresie adecvata a
sanului, includerea pe cliseul mamografic a unei cantitati cat mai mari de tesut glandular si
marcarea corect a a filmului mamografic
– controlul mamografic regulat reprezinta cea mai buna metoda radiologica de a descoperi
cancerul de san precoce, inainte de a aparea semne si simptome evidente de cancer.

36. Alte tipuri de examinari mamografice

Mamografia ster eotaxica – permite, dupa o anestezie locala, inserarea unui dispozitiv
metallic cu un mic carlig la capatul lui intr -un nodul de la nivelul glandei mamare care nu poate
fi palpat. Acel dispozitiv va ghida ulterior chirurgul in timpul operatiei de indeparta re complete a
tumorii si a tesutului sanatos din jur. Dupa operatie se va face o noua expunere a sanului pentru a
asigura ca toate tesuturile suspecte au fost indepartate.

Galactografia – examen radiologic ce permite vizualizarea canalelor galactofore ale glandei
mamare. Este indicata in cazul unei secretii mamelonare unilaterale anormale si la care rezultatul
mamografiei este normal. Prin aceasta metoda este evaluat un singur canal galactofor. Este
indicata tuturor pacientelor la care se suspicioneaza o t umora intraductala. Examenul consta in
injectarea cu ajutorul unui mandren, in porul respective, a unui produs de contrast radio -opac
inainte de a efectua un cliseu mamografic. Nu este dureros, nu necesita anestezie sau spitalizare.

Pneumocistografia – foloseste o tehnologie imagistica inovatoare care realizeaza o imagine
tridimensionala a sanilor. Tomosinteza permite radiologului sa identifice si sa poata caracteriza
structurile mamare individuale, evitand confuziile legate de tesutul suprapus. Precizia a cestui tip
de mamografie reduce riscul ca pacienta sa faca biopsii sau interventii chirurgicale inutile si
probabilitatea reluarii investigatiilor. Mamografia cu tomosinteza este recomandata a fi facuta
anual la femeile de peste 40 ani .

38
37. Proprietatile razelor x

Propagare – razele x se introduc la nivelul anodului si se propaga in mod sferic si in linie
dreapta in jurul lui. O parte din radiatii sunt oprite de metalul anodului. Este utiilizat un singur
fascicul conic care trece prin desch izatura cupolei si care este reglat mai mic sau mai mare cu
ajutorul diafragmelor.

Luminiscenta – razele x produc fenomene de luminiscenta atunci can dele cad si se absorb in
anumite substante cristaline, semicristaline sau fluide, de exeplu ecrane sau folii care contin
anumite saruri de tungstate de calciu, sulfura de zinc si cadmiu, gadolinium. Absortbtia razelor x
care cad pe aceste substante schimba pozitia electronilor pe orbite si fac ca atomul sa treaca in
stare de excitatie. Revenirea la starea f undamental se face prin emisia energiei absorbite de la
fotonii de raze x incidenti, sub forma de radiatii de luminiscenta.
Fenomenele de luminiscenta pe care le produc se caracterizeaza in general prin intarzierea
emisiei luminoase fata de absorbtia de ra ze x si sunt de 2 feluri – fluorescenta si fosforescenta –
ele stau la baza fabricatiei ecranului radioscopic si foliilor intaritoare din casetele pentru
radiografii precum si a utilizarii cristalelor de scintilatie din detectoarele de izotopi.

Fluorescen ta – reprezinta fenomenul luminescent care nu are remanenta si dureaza numai atata
timp cat razele x cad pe ecranul sensibil. Aceasta proprietate este utilizata la constructia
ecranului radioscopic

Fosforescenta – fenoemnul luminescent care persista si d upa intreruperea fasciculului de raze x.
Aceasta proprietate este folosita la foliile intaritoare care au remanenta si impresioneaza filmul si
dupa expunerea la razele x reducandu -se astfel doza necesara efectuarii radiografiei

Absorbtie +difuziune = aten uare – fasciculul de raze x, intalnind in calea sa corpul
omenesc sau diferite alte obiecte, este absorbit in parte. Intensitatea lui scade, energia lui se
transforma in radiatii secundare, lumina, caldura si fenomene fotochimice . O parte din fascicul
ramane neabsorbit si trece mai departe de corpul intalnit sub forma unui fascicul atenuat

Absorbtia cantitativa – depinde de numarul atomic al elementelor (Z), de lungimea de unda, de
densitatea tesuturilor prin care trece fasciculul de raze x si de grosimea regiunii irradiate.

Absorbtia razelor x depinde si de densitatea corpului strabatut . Osul, ficatul, rinichii, sunt mai
dense si absorb mai multe raze x, dar totusi radioopace. Absorbtia este direct proportionala cu
grosimea regiunii de examinat .

39
Penetrabilitatea – este proprietatea razelor x de a strabate corpul uman sau orice obiect tinta.
Lungimea de unda este invers proportionala cu kilovoltajul. Cu cat se sporeste kilovoltajul ,
razele x vor fi de lungime de unda mai mica, deci si absorbtia va f i mai mica .
Intre 45 -60 kV, razele produse sunt raze moi
Intre 60 -70 kV razele x sunt de duritate mijlocie
Intre 75 -135 kV sunt radiatii dure.

Efectele biologice

Au la baza proprietatea de ionizare a razelor X. Sub influenta razelor x toate tesuturile biologice
sufera o serie de modificari in functie de doza de radiatii absorbite care pot merge pana la
moartea celulei
Totalitatea reactiilor de raspuns ale organismelor la actiunea radiatiilor ionizante poarta numele
de efect radiobiologic
Efectele biologice ale radiatiilor ionizante sunt datorate transferului de energie care produce
excitari sau ionizari ale atomului

40
38. Protectia in radiologie

Radioprotectia – totalitate metodelor si mijloacelor de reducere a efectelor noc ive ale radiatiilor.

Radioprotectia se afla sub egida a 3 principii
– justificarea – orice expunere la radiatii ionizante trebuie sa prezinte un beneficiu net care sa fie
superior eventualelor inconveniente datorate iradierii
– optimizarea – reprezinta necesitatea cautarii unui raport maximal intre avantaje si
inconveniente potentiale si elaborarea unor masuri care sa amplifice pe cat posibil avantajele in
detrimentul inconvenientelor
– limita de doza – impune elaborarea unor nivele maxime de iradiere p osibile, tinand cont de
dozele echivalente de organ si parametrii tehnici ai echipamentelor utilizate.

Sursele de iradiere pot fi
– surse externe – aflate in afara organismului
– surse interne – aflate in interiorul organismului

Protectia impotriva ef ectelor nocive ale radiatiilor, produse de sursele externe, poate fi
– protectie fizica – realizata prin mijloace de reducere a dozei de expunere , cum sunt distanta,
ecranarea, timpul de expunere
– protectie chimica – prin folosirea unor substante chimic e care se administreaza inainte sau dupa
iradierea persoanei.
– protectie biochimica – prin folosirea unor preparate sau macromolecule biologice (sange,
plasma etc) care administrate imediat dupa iradiere , ajuta la refacerea celulara
– protectie biologi ca – se realizeaza prin transplantul ce celule viabile in maduva

Expunerea profesionala – afecteaza angajatii la locurile de munca din obiective sau laboratoare
in care se folosesc surse de radiatii . Expunerea profesionala se poate datora surselor radio active
artificiale sau natural
Expunerea medicala – se refera la pacienti, in caz de diagnostic si tratament prin radiatii.
Expunerea medicilor si a celuilalt personal medical, prin activitatea lor cu proceduri medicale cu
radiatii sau cu substante radioac tive este cuprinsa in expunerea profesionala
Expunerea publicului – se datoreaza nu numai surselor de radiatii natural ci si ceea ce decurge
din utilizarea surselor de radiatii artificiale .

Expunerea normal a unui individ este caracterizata cantitativ atat prin doza efectiva cat si prin
doza echivalenta in organele si tesuturile importante . Aceste doze, cauzate de posibila
combinare a expunerilor din procedeele autorizate , nu trebuie sa depaseasca doza limita

41
39. Norme de prevenire si control a inf ectiilor nosocomiale

Infectiile nosocomiale sunt imbolnaviri de natura infectioasa, manifestate clinic, contractate in
spital si care apar in timpul spitalizarii sau dupa externare.
La aceste infectii care apar la persoanele asistate, se adauga si infec tiile contractate de personalul
medical, in timpul acordarii ingrijirilor. Se impart in 2 categorii
– boli transmisibile, contractate in spital si determinate de germeni patogeni
– infectii cu germeni care apar la grupuri cu rezistenta scazuta la infectie

Pentru prevenirea infectiilor nosocomiale masurile care se iau tin seama de etiopatogenia,
frecventa si gravitatea lor, cat si de particularitatile clinico – epidemiologice

Respectarea regulamentului – privind circuitele functionale ale spitalului. Circuitul functional
reprezinta sensul de circulatie, in interiorul unitatilor sanitare, ale unor material si instrumente
– circuitul septic este sensul de circulatie care indica introducerea germenilor patogeni
generatori de infectii, in interiorul unita tii sanitare
– circuitul aseptic este sensul de circulatie care asigura conditii de protective impotriva
infectiilor in interiorul unei unitati sanitare

In interiorul spitalului se impune respectarea urmatoarelor circuite functionale
– circuitul de intr are si iesire a personalului
– circuitul de primire a bolnavului in spital
– circuitul lenjeriei
– circuitul alimentelor si veselei
-circuitul instrumentelor si materialelor
– circuitul vizitatorilor
Circuitele septice trebuie sa fie separate de cele asept ice

Curatenia – indepartarea totala a prafului, murdariei si a produselor straine . Este metoda
obligatorie inaintea aplicarii metodelor de dezinfectie si sterilizare . Curatenia generala, curatenia
pacientului, curatenia personalului

Dezinfectia – distrugerea agentilor patogeni (virusuri, bacterii, protozoare, fungi) sau conditionat
patogeni, de pe tegumente si obiecte din mediul extern . Pentru eficienta dezinfectiei se respecta
– timpul de actiune
– concentratia dezinfectantului
– temperatura
– inactivarea dezinfectantelor
– rezistenta germenilor fata de anumite dezinfectante sau rezistenta secundara( prin utilizarea
frecventa a unui produs, germenii devin rezistenti la el)

42

Dezinfectia pielii – etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii,
interventii chirurgicale

Sterilizarea – insumeaza integral procedeele folosite pentru distrugerea tuturor formelor de
existenta a microorganismelor patogene si nepatogene, de la suprafata sau din profunzimea unui
obiect. Este pre cedata de pregatirea instrumentelor si materialelor

Dezinsectia – totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a inmultirii insectelor care au rol
in transmiterea bolilor infectioase

Deratizarea – totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea si distrugerea rozatoarelor care
au rol in transmiterea bolilor infectioase

43
40. Drepturile pacientului

1. Pacientii au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate

2. Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici o discriminare

3. Dreptul pacientului la informatia medicala
– p are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile si la modul de a le
utiliza
– p are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statut ului professional al furnizorilor de
servicii de sanatate
– p internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care trebuie sa le
respecte pe durata spitalizarii
– p are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a in terventiilor medicale propuse, a
riscurilor potentiale ale fiecarei procedure, a alternativelor existente la procedurile propuse,
inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu
privire la date despre diagn ostic si prognostic
– p are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care informatiile
prezentate de catre medic i -ar cazua suferinta
– p are dreptul de a cere in mod express a nu fie informat si de a allege o alta persoana care sa fie
informata in locul sau
– p are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala
– p are dreptul sa solicite sis a primeasca la externare un rezumat scris al investigatiilor,
diagnosticului , tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada spi talizarii

4. Consimtamantul pacientului privind interventia medicala
– p are dreptul sa refuse sau sa opreasca o interventie medicala asumandu -si , in scris,
raspunderea pentru decizia sa, consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie
explicate pacientului
– in cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta, consimtamantul
reprezentantului legal nu mai este necesar
– consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor
produsel or biologice prelevate din corpul sau , in vederea stabilirii diagnosticului sau a
tratamentului cu care acesta este de accord
– consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul medical
clinic si la cercetarea stiintif ica
– p nu poate fi fotografiat sau filmat intr -o unitate medicala fara consimtamantul sau, cu exceptia
cazurilor in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului si evitarii suspectarii
unei culpe medicale

44
5. Dreptul la confidentialitate a informatiilor si viata private a pacientului
– toate informatiile privind starea pacientului , rezultatele investigatiilor, diagnosticul,
prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidentiale chiar si dupa decesul acestuia
– informatiile cu char acter confidential pot fi furnizate numai in cazul in care pacientul isi da
consimtamantul explicit sau daca legea o cere in mod expres
– p are acces la datele medicale personale
– orice amestec in viata private , familiala a pacientului este interzis, cu exceptia cazurilor in care
aceasta imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile acordate si numai
cu consimtamantul pacientului

6. Drepturile pacientului la tratament si ingriji medicale
-p poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material si de sfaturi pe
parcursul ingrijirilor medicale
– p internat are dreptul si la servicii medicale acordate de catre un medic acreditat din afara
spitalului
– p are dreptul la ingrijiri medicale contin ue pana la ameliorarea starii sale de sanatate sau pana la
vindecare
– p are dreptul sa beneficieze de asistenta medicala de urgenta, de asistenta stomatalogica de
urgenta si de servicii farmaceutice, in program continuu.

45
41. Exercitarea profesiei de asistent medical

Profesia de asistent medical se exercita, pe teritoriul Romaniei in conditiile Ordonantei de
Urgenta nr 144/2008, de catre persoanele fizice posesoare ale unui titlu official de calificare in
profesia de asistent medical ge neralist, in profesia de moasa si , respective asistent medical, care
pot fi

a) cetateni ai statului roman
b) cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat apartinand Spatiului Economic
European sau al Confederatiei Elvetiene
c) sotul unui cetatean roman, precum si descendentii si ascendentii in linie directa, aflati in
intretinerea unui cetatean roman, indiferent de cetatenia acestora
d) membrii de familie ai unui cetatean al unuia dintre statele prevazute la litera b) , asa cum sunt
definiti la art. 2 . alin(1) pct.3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera
circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor si Spatiului Economic European, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 260/2005, cu modificaril e si completarile ulterioare
e) cetatenii statelor terte, beneficiari ai statului de rezident permanent in Romania
f) beneficiarii statului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele prevazute la lit b)

Profesia de asistent medical generali st, moasa si asistent medical se exercita pe teritoriul
Romaniei de persoanele prevazute la art. 1 din OUG 144/2008, care indeplinesc urmatoarele
conditii

a) sunt persoane ale unui titlu official de calificare de asistent medical generalist, moasa si
respective asistent medical
b) nu se gasesc in vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevazute de
prezenta ordonanta de urgenta
c) sunt apti din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de asistent medical
generalist, moasa s i asistent medical
d) sunt membri ai Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali
din Romania

Asistentii medicali generalist, moasele si asistentii medicali care intrunesc conditiile prevazute la
ast. 1 din OUG144/2008, e xercita profesia pe baza certificatului de membru eliberat de Ordinul
Asistentilor Medicali Generalisti , Moaselor si Asistentilor Medicali, avizat annual

Avizul anual se acorda numai dupa incheierea asigurarii de raspundere civila pentru greseli
in activitatea profesionala, valabila pentru anul respectiv.

46
Certificatul de membru este insotit de fisa de evidenta elaborate de Consiliul national al
Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania.

Certificatul de membru se acorda pe baza urmatoarelor documente

1. copia legalizata a documentelor de studii care atesta formarea in profesie
2. declaratie pe propria raspundere privind indeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 si 15
3. certificatul de cazier judi ciar
4. certificatul de sanatate fizica si psihica

Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania
inscribe membrii sai in Registrul national unic al asistentilor medicali generalist, moaselor si
asistentilor medic ali din Romania.

47
42. Etica si deontologia in exercitarea profesiei de asistent medical

Codul de etica si deontologie al asistentului medical are drept principal scop
a)ocrotirea drepturilor pacientilor
b) respectarea obligatiilor profesionale
c) apararea demnitatii si a prestigiului profesiunii de asistent medical generalist, de moasa si de
asistent medical
d) recunoasterea profesiei, a responsabilitatii si increderii conferite de societate, precum si a
obligatiilor interne ce de riva din aceasta incredere

Principiile fundamentale in baza carora se exercita profesia de asistent medical sunt
urmatoarele
a) exercitarea profesiei se face exclusiv in respect fata de viata si de persoana umana
b) in orice situatie primeaza interesul pa cientului si sanatatea publica
c) respectarea in orice situatie a drepturilor pacientului
d) colaborarea, ori de cate ori este cazul, cu toti factorii implicate in asigurarea starii de sanatate
a pacientului
e) acordarea serviciilor se va face la cele mai inalte standard de calitate posibile, pe baza unui
nivel inalt de competente, aptitudini practice si performante profesionale fara nici un fel de
discriminare
f) in exercitarea profesiei asistentii medicali trebuie sa dovedeasca loialitate si solidaritate unii
fata de altii in orice imprejurare, sa isi acorde colegial ajutor si asistenta pentru realizarea
indatoririlor profesionale
g) asistentii medicali trebuie sa se comporte cu cinste si demnitate profesionala si sa nu
prejudicieze in nici un fel profesia sau sa subnizeze increderea pacientului

Responsabilitatea personala, integritatea si independenta profesionala a asistentilor medicali

– trebuie sa evite in exercitarea profesiei atitudinile ce aduc atingere onoarei profesiei si sa evite
tot ceea ce est e incompatibil cu demnitatea si moralitatea individuala si profesionala
– are obligatia sa manifeste o conduit ireprosabila fata de bolnav, respectand intotdeauna
demnitatea acestuia
– in caz de pericol, asistentul medical nu are dreptul sa isi abandoneze bolnavii, cu exceptia unui
ordin formal al unei autoritati competente, conform legii
– asistentii medicali sunt raspunzatori pentru fiecare dintre actele lor profesionale
– pentru riscurile ce decurc din activitatea profesionala, asistentii medicali din si stemul public sau
privat incheie o asigurare de raspundere civila pentru greseli in activitatea profesionala
– incredintarea atributiilor proprii unor persoane lipsite de competenta constituie greseala
deontologica

48
– trebuie sa comunice cu pacientul intr -o maniera adecvata, folosind un limbaj respectuos,
minimalizand terminologia de specialitate pe intelesul acestora
– trebuie sa evite orice modalitate de a cere recompense, altele decat formele legale de plata

Raporturi profesionale cu alti profesionisti d in domeniul medico -sanitar si institutii

Constituie incalcari ale regulilor etice urmatoarele

a) jignirea si calomnierea profesionala
b) blamarea si defaimarea profesionala
c) orice alt act sau fapt care poate aduce atingere demnitatii profesionale a asistentului medical

In cazul colaborarii mai multor asistenti medicali generalist, moase si asistenti medicali pentru
examinarea, tratamentul sau ingrijirea aceluiasi pacient, fiecare practician isi asuma
responsabilitatea individual prin aplicarea para fei profesionale in dreptul fiecarei manevre sau
tehnici executate personal
In interesul pacientilor, asistentii medicali vor avea relatii de colaborare cu celelalte profesii din
domeniul sanitar, cu respectarea demnitatii si onoarei profesionale

Obligati i etice si deontologice

-obligatia acordarii ingrijirilor medicale
– nu pot face discriminari pe baza rasei, sexului, varstei, aparentei entice, originii nationale sau
sociale, religiei, optiunilor politice sau antipatiei personale, a conditiei sociale fa ta de pacienti
– au obligatia de a lua masuri de acordare a primului ajutor
– au obligatia sa acorde asistenta medicala si ingrijire necesare in limita competentelor lor
profesionale
– in caz de calamnitati natural sunt obligati sa raspunda la chemare, sa isi ofere de bunavoie
serviciile de ingrijire, imediat ce au luat cunostinta despre eveniment
– vointa pacientului in alegerea asistentului trebuie intotdeauna respectata, indiferent care ar fi
sensul acesteia
-asistentii medicali pot refuza acordarea unor ingrijiri catre pacient atunci cand refuzul este
justificat de interesul sanatatii pacientului , cu exceptia situatiilor de urgenta
– secretul professional este obligatoriu

49
43. Fisa postului de asistent medical din cadrul laboratorului de radiologie

Ocupatia – asistent medical radiologie

Functia/postul/specialitatea – Asistent medical de radiologie

Loc munca – Laboratorul de radiologie si imagistica medicala
Gradul profesional

Nivelul postului
1. Cerintele postului
1.1 studii – Scoala Postliceala / Colegiu
1.2 vechime
1.3 alte cerinte specifice – operare pe calculator

2. Relatii
2.1 ierarhice – este subordonat – direct asistent sef laborator, sef laborator
– indirect managerului unitatii, director medical, director
financiar, asistent sef spital
2.2 de colaborare – cu sectiile, compartimentele, serviciile din vadrul unitatii

3. Program de lucru – 6 ore in ture

4. Atributii si responsabilitati
4.1 Atributii specifice

1. Prezinta medicului de s erviciu, pacientul pentru examinare si il informeaza asupra starii
clinice a acestuia si procedurile radiologice ce urmeaza a fi effectuate
2. Are in raspundere punerea in functiune a aparaturii cu care lucreaza, aspectul acestuia,
respectarea parametrilo r de lucru, buna functionare, timpii de pauza, normele de radioprotectie
etc.
3. Pregateste pacientul si materialele necesare examenului radiologic
4. Executa investigatia radiologica la indicatia medicului radiolog
5. Inregistreaza pacientul in registrul de investigatiisi/sau in sistemul informatics al unitatii, cu
datele de identitate personale, datele clinice, examinarea efectuata, consumul de material, dozele
de iradiere si rezultatul explorarii
6. Rezultatul explorarii va fi trecut si in foaia de obser vatie a pacientului, impreuna cu
materialele consummate si dozele de iradiere
7. Asigura protectia radiologica a pacientilor cu echipamentul specific din dotare si acorda prim
ajutor in situatii de urgenta si/sau cheama medical de specialitate

50
8. Particip a la asigurarea unui climat optim si de siguranta in serviciu, majoritatea timpului de
lucru desfasurandu -se in cadrul locului de munca unde este repartizat
9. Are in raspundere in tura de serviciu buna functionare a aparaturii din dotare. Inventarul,
securitatea spatiilor, iar eventuale nereguli vor fi anuntate la seful de laborator si/sau asistentului
sef radiolog
10. Raspunde de recuperarea filmelor radiologice din clinici si depozitarea lor in filmoteca,
pentru o perioada de 10 ani.
11. Intocmeste si raporteaza zilnic examinarile effectuate, consumul de filme radiologice,
substante de developat si alte material, sesizand in timp util asistentul sef privind necesarul de
noi materiale si substante
12. Supravegheaza colectarea materialelor si instrumenta rului de unica folosinta utilizat si se
asigura de depozitarea acestora in vederea distrugerii
13. Schimba substantele de developare atunci cand este necesar iar fixatorul utilizat va fi
depozitat in vederea recuperarii argintului, de o firma de specialita te, cu care unitatea are contact
14. Poarta echipamentul de protective prevazut de normele legale si uniforma de serviciu, care va
fi schimbata ori de cate ori este nevoie, pentru pastrarea igienei si a aspectului esthetic personal
15. Respecta reglementar ile in vigoare privind profilaxia, controlul si combaterea infectiilor
nosocomiale
16. Respecta secretul profesional si codul de etica al asistentului medical
17. Respecta graficul de lucru lunar, eventualele schimbari de ture se vor face prin cerere scris a
si aprobata de asistentul sef
18. Respecta si apara drepturile pacientului
19. Se preocupa de actualizarea cunostintelor profesionale, prin studio individual sau prin alte
forme de educatie
20. Participa la procesul de formare a viitorilor asistenti medi cali
21.Supravegheaza ordinea si curatenia la locul de munca si coordoneaza activitatile desfasurate
de personalul din subordine
22. Participa si/sau initiaza activitati noi de studio si cercetare in domeniul radiologic si al
tehnicilor de investigatie rad iologica
23. Respecta normele de protectia muncii conform legislatiei actuale precum si cele PSI.
24. Va purta dozimetrul in zona anterioara a pieptului, iar la inceputul fiecarei luni va schimba
filmul dozimetric expus cu unul nou
25. Isi desfasoara acti vitatea in mod responsabil, conform reglementarilor profesionale si
cerintelor postului
26. Respecta regulamentul de ordine interioara si graficul de lucru lunar, eventualele schimbari
de ture vor fi facute cu aprobarea scrisa a asitentului sef
27. Indep lineste orice alte sarcini stabilite de conducerea unitatii in vederea asigurarii unei
calitati corespunzatoare a activitatii de asistenta medicala.

51