Stresul la locul de muncă [624173]

1
1
Stresul la locul de muncă
Curcumeli A. Bianca
Vlad E. Laura

Abstract
Scopul acestei lucrări este acela de a oferi o privire de ansamblu asupra
stresului, analizând mai apoi în profunzime conceptul de stres profesional. Acest
studiu trece în revistă princi palii factori cauzatori de stres, pe care îi detaliază și îi
exemplifică în capitolele de față. Deoarece orice cauză are și un efect, cercetarea
enumeră și dezvoltă efectele nocive ale stresului profesional asupra sănătății
indivizilor. Cu ajutorul concept elor cheie și prin intermediul metodelor de cercetare
cantitative și calitative, am dezvoltat două instrumente de colectare a datelor
(chestionar și ghid de interviu) care ne vor ajuta să obținem rezultatele dorite.

Cuvinte cheie: stres profesional, copin g, loc de muncă, starea de sănătate
Introducere
În mod vizibil și incontestabil, stresul a devenit una dintre cele mai grave boli
cu care se confruntă indivizii și organizațiile din ziua de astăzi, atât la nivel național,
cât și la nivel internațional. Vit eza și competiția sunt principalele caracteristici ale
societății contemporane care presupun punctualitate, respectarea termenelor limită,
muncă eficientă într -un timp cât mai rapid, suprasolicitare, dezechilibru între viața
profesională și cea familială e tc., acest ritm generează o trăire intensă, care ocupă
un rol important în dezvoltarea individului atât personal, cât și profesional. Astfel,
indivizii și organizațiile se confruntă zilnic cu stresul profesional și, din păcate,
afectează foarte mult existe nța lor.
Managerii încearcă prin diferite mijloace să -și ajute angajații să facă față
stresului, să fie cât mai sănătoși pentru a fi cât mai productivi la locul de muncă.
The Health and Safety Executive (HSE) definește stresul ca „reacția adversă pe

2
2
care indivizii o au la presiuni excesive sau alte tipuri de cerințe cerute de ei”1, iar
aceaste reacții pot să compromită calitatea vieții angajaților și eficacitatea la locul
de muncă.
Scopul acestui proiect de cercetare este de a discuta stresul profesional
bazându -ne atât pe metoda cantitativă, cât și pe cea calitativă, tehnicile de
cercetare folosite fiind chestionarul si interviul.
Obiectivele cercetării:
 Determinarea intensității stărilor psihofiziologice de stres;
 Modul în care stresul de la locul de mun că afectează viața individului;
 Propunerea unor strategii de coping
Ipoteza
Cu cât nivelul de stres este mai mare, cu atât nivelul sănătății fizice și psihice este
mai mic.
Argumentarea teoretică
Hans Selye este cel care a conceptualizat pentru prima dat ă noțiunea de
stres și l-a definit ca fiind un „un răspuns nespecific la oricare dintre solicitări
adresate organismului” , prezentândul ca un „sindrom general de adaptare .”2
Ca reacție a organismului și a psihicului la stimuli ambientali, stresul implică
declanșarea unor sisteme de apărare și de adaptare, care emit semnale pentru a
face față uneii situații percepute ca fiind amenințătoare individului.
Charles Cungi definește stresul ca „reacția nespecifică a individului expus
acțiunii unor factori disturb atori”3 de natură variată (agenți stresori biologici, fizici,
chimici, psihici), și care se manifestă prin intermediul funcțiilor și operațiilor de
natură fiziologică și psihologică ale fiecăruia.
Mihai Golu definește stresul ca „o stare de tensiune, încor dare, disconfort,
stare determinată de agenți afectogeni cu semnificație negativă, de frustrarea sau

1 Rosemary , Anderson. Stress at work: the current perspective. The Journal of the royal
Socie ty for the Promotion of Health, 2003, 123(2), 82 . Sage Publications.
2 Peter Tyrer, Cum rezistăm la stres , Prahova: Editura Antet XX Pres s, 2006, p. 24.
3 Charles Cungi, Cum putem scăpa de stres, Iași: Editura Polirom, 2003.

3
3
reprimarea unor motivații, de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor
probleme.”4 Distresul intervine în momentul în care există un dezechilibru î ntre
suprasolicitările exercitate asupra psihicului și a organismului și între resursele de
care dispune individul de a face față. Conform teoriei cofnitivă a stresului psihic
(French, Kaplan) se pot aminti câțiva factori generatori ai distresului: ameninț are
(anticiparea unui pericol), frustrare (când un obstacol se interpune în calea realizării
unui scop), conflict (provocat de lupta motivelor), suprasolicita re, p emanența unor
trăiri afective negative și reactivarea lor prin acțiunea unor excitanți circum stanțiali
sau condiționali.
Stresul profesional este una dintre multiplele probleme cu care se confruntă
societatea modernă, fiind generat de viața profesională, de mediul muncii, cu
consecințe nemijlocite asupra activității profesionale, dar și asupra să nătății celor
care prestează munca respectivă .5
Organizația Mondială a Muncii (2004) definește stresul de la locul de muncă
astfel:
 Un răspuns fizic și emoțional dăunător, care apare atunci când cerințele
locului de muncă nu se potrivesc cu capacitățile, resursele sau nevoile
angajaților. Pe termen lung, acest lucru poate conduce la deteriorarea
sănătății anagajatului și la accidente de muncă;
 reacție emoțională, mentală, comportamentală și fiziologică la aspectele
dăunătoare ale muncii, mediului la locul de muncă și a organizării locului
de muncă. Acesta este o stare caracterizată de un nivel ridicat de distres
(stres dăunător) și de cele mai multe ori însoțit de sentimentul de
incapacitate de adaptare la el;
 Reacția pe care o au angajații la presiunea psi hologică și fizică excesivă a
locului de muncă și la alte cerințe impuse de angajator6.
Potrivit datelor EUROSTAT, pe o perioadă de nouă ani, 28% dintre lucrătorii
europeni au raportat expunerea la riscuri psihosociale care le -au afectat sănătatea
psihică.

4 Mihai Golu, Dicționar de Psi hologie Socială , București: Editura Enciclopedica, 1981 , p. 6.
5 Horia D. Pitariu, Delia Vârgă, Stresul ocupațional . În Bogáthy, Zoltán (coord.) Manual de
tehnici și metode în Psihologia muncii și organizatională. Iași: Editura Polirom, 2007 , p. 236.
6 Mihaela, Stoica, Stres, personalitate și perfo rmanță în eficiența managerială, Cluj-Napoca:
Editura Risoprint, 2007, p. 25.

4
4
Un sondaj de opinie european realizat de EU -OSHA a indicat că peste
jumătate din lucrători consideră că stresul este un factor uzual la locul lor de
muncă. Cele mai frecvente cauze ale stresului la locul de muncă menționate de
lucrători sunt reorganizarea sau nesiguranța locului de muncă (raportate de
aproximativ 7 respondenți din 10), programul de lucru prelungit sau volumul excesiv
de muncă și intimidarea sau hărțuirea la locul de muncă (aproximativ 6 respondenți
din 10). Același sondaj a indicat că apro ximativ 4 lucrători din 10 sunt de părere că
la locul lor de muncă stresul nu este gestionat corespunzător.7
Studii recente indică faptul că 40% dintre angajații din Statele Unite
experimentează stresul la locul lor de muncă și 75% cred că în ziua de astăz i
oamenii se confruntă cu un nivel de stres mai ridicat la locul de muncă decât cei cu
o generație în urmă. De asemenea, lucrătorii care sunt mai stresați se simt mai
puțin competenți în comparație cu cei care sunt mai puțin stresați, iau decizii mai
puțin raționale și vor să -și dea demisia. Totodată, stresul este asociat cu
absenteismul, lipsa de productivitate, demisii crescute și poate duce la sabotaj,
agresivitate interpersonală, ostilitate și sănătate precară .8
Pentru a preveni stresul la locul de mun că a fost introdus conceptul de
„coping” și se deosebesc trei mari strategii de coping. Conceptul de „coping” a fost
introdus de Lazarus și Launtier (1978) definindu -l ca “un ansamblu de mecanisme
și conduite pe care individul le interpune între el și even imentul perceput ca
amenințător, pentru a stăpâni, a ține sub control, pentru a tolera sau diminua
impactul acestuia asupra stării sale de confort fizic și psihic.” De asemena Lazarus
și Folkman (1984) l -au definit ca reprezentând „ansamblul eforturilor co gnitive și
comportamentale destinate controlării, reducerii sau tolerării exigențelor, cerințelor
externe și/sau interne care amenință sau depășeșc resursele unui individ”.9
Metodologie
Ipoteza: Cu cât nivelul de stres este mai mare, cu atât nivelul sănătă ții fizice și
psihice este mai mic.

7 https://osha.euro pa.eu/ro/topics/stress .[Accesat la 15.01.2017].
8 Kwoen, B.S., Ulrich, R.S., Walker, V.D., Tassinary, L.G. (2008) Anger and Stress. The
Role of Landscape Posters in an Office Setting. Environment and Behavior, 40 (3), 355 –
381. Sage Publications.
9 http://stres.protectiamuncii.ro/actiuni_formare_strategiilor_adaptare_stres.html . [Accesat la
15.01.2017]

5
5
 variabila independ entă este nivelul de stres
 variabila dependentă este nivelul sănătății fizice și psihice.
Operaționalizarea conceptelor
1. Nivelul de stres poate fi definit nominal ca o stare de tensiune, disconfort și
o reacție de alarmă a organismului ce determină uneori îmbolnăviri grave.
Dimensiuni:
 Timpul contractat – Indicatori: lucrul sub presiunea timpului, respectarea
sau nu a deadline -urilor, organizare -dezorganizare a muncii, cerinte
ridicate;
 Timpul liber – Indicatori: timp cu familia și prietenii, timp personal (hobby –
uri, etc.);
 Productivitatea – Indicatori: incapabil de a soluționa sarcinile, a nu primi
aprecieri sau recompense pentru munca făcută, greu să spună nu.

2. Nivelul stării de sănătate fizică și psi hică poate fi definit nominal ca o stare
bună sau precară a organismului și a psihicului.
Dimensiuni:
 Frecvența – Indicatori: cât de des au probleme de sănătate, de câte ori pe
zi se simt rău;
 Stări psihologice – Indicatori: neîncredere în forțele proprii , lipsă de
entuziasm, anxietate, nervozitate, izolare, frustrare, furie, tristețe.
 Stări fizice – Indiccatori: dacă face exerciții fizice sau nu, respectă/nu
respectă orele de masă, are sau nu insomnii, dureri ale corpului, dereglări
hormonale, dependență de alcool, nicotină, cafeină sau medicamente.
În această cercetare ne propunem să folosim ca metodă de cercetare
ancheta socială, iar ca instrumente de culegere a datelor vom folosi atât
chestionarul, cât și ghidul de interviu. Am ales să utilizăm atât met oda cantitativă,
cât și cea calitativă deoarece prin cea dintâi putem avea rezultate în cifre a modului
în care respondenții resimt stresul organizațional, iar prin cea din urmă putem

6
6
obține ră spunsuri detaliate și, totodată, putem observa și comportamentul
nonverbalal al persoanelor intervievate.
Populația investigată și anume eșantionul reprezentativ cuprins în
cercetarea noastră este alcătuită din 30 de bărbați și 30 de femei care lucrează în
acee ași organizație pe posturi diferite , cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani.
Fiecare angajat va primi câte un chestionar ce conține și instructajul propriu -zis.
Pentru aplicarea inter viului am ales persoanele care în urma completă rii
chestionarului au obț inut rezul tate ce arată că sunt predispuse la stres sau suferă
de tulbură ri generate de stres fizic sau menta l. Scopul utilizării inter viului este de a
determina î n profunzime intensitatea starilor psiho fiziologice ale stre sului
organizational și mo dul în care aceasta afectează starea de sănătate a angajaților .
Ghidul de interviu pe care l -am alcătuit cuprinde 15 întrebări și pornesc de la
exemplul metodei pâlniei, plecând de la o abordare generală către una particulară .
În urma studiului propus, do rim să măsurăm nivelul de stres cu care se
confruntă angajații din cadrul organizației în care vom aplica instrumentele de
cercetare, pentru ca mai apoi să realizezăm o evaluare a frecv enței și intensității
acestuia. În funcție de rezultatele obținute de a ngajați l a chestionar cât și la interviu,
noi, împreună cu managerii departamentelor din organizație și cu echipa de HR
vom analiza rezultatele cercetării urmând să venim cu idei care pot fi implementate.
Astfel, se vor putea organiza diverse programe ce au ca scop reduc erea stă rii de
stres și de presiune din mediul de lucru , crearea unor condiț ii de relaxare , dar și
creșterea gr adului de motivare a angajaț ilor.
Limitele cercetării:
 limite cu privire la etică (posibilitatea ca angajații să nu fie sinceri în
completarea chestionarului) ;
 robabilitatea ca nivelul prezenței la muncă să fie scăzut, iar numărul
eșantionului să nu fie realizat.

7
7
Chestionar
Cât de stresat vă simțiți? O veti afla completând chestionarul următor.
Răspundeți la toate întrebările și bifați doar o singură variantă de răspuns în
funcție de cea care vi se potrivește cel mai bine. Fiți sinceri în privința
răspunsurilor.
Afirmația DA NU
1 Lucrați sub presiunea timpului și a deadline -urilor
2 Vă plângeți des că sunteți dezorganizat
3 Vă simțiți obosit în scurt timp după ce vă apucați de lucru
4 Vă e greu să spuneți NU
5 Vă simțiți des incapabil să vă soluționați sarcinile
6 Munca dumneavoastră nu este suficient de apreciată
7 Vă neglijați orele de masă
8 Vă neglijați exercițiile fizice
9 Încrederea în forțele proprii și stima de sine sunt mai jos decât ați dori
10 Vă simțiți obosit(ă) și epuizat(ă) chiar și atunci când vă treziți
11 Aveți puțin timp pentru prieteni, relație și familie
12 Țineți totul în int eriorul dumneavoastră atunci când cineva vă irită
13 Vă deconectați cu greu și nu vă relaxați suficient
14 Deveniți nervos atunci când colegii vă solicită cu ceva

8
8

Nume:
Vârsta:

Scorare:
Da=1 punct; Nu=0 puncte
3 puncte sau mai puțin – este improbabil să întâmpinați probleme legate de sters
4-12 puncte – este probabil să suferiți de tulburări generate de stresul fizic sau
mental.
12 puncte sau mai mult – sunteți foarte vul nerabil(ă) la stres, manifestând
comportamente nesănătoase și dezechilibrate. Puteți avea o tendință către diabet,
sindromul de colon iritabil, migrene, depresii, etc. Este important să consultați un
specilist.

15 Suferiți de probleme ale sistemului digestiv
16 Aveți dereglări hormonale
17 Aveți timp pentru hobby -uri și plimbări
18 Aveți o predilecție pentru consumul de alcool, cafea, tutun și
medicamente.
19 Simțiți anxietate atunci când mergeți neînsoțit pe stradă
20 Mă simt lipsit de creativitate și de entuziasm

9
9
Ghid de interviu

1. Buna ziua! Spuneți -mi vă rog care este profesia dumneavoastră?
2. Puteți să îmi descrieți cum arată o zi tipică de muncă pentru dvs.?
3. Ce vă place cel mai mult la munca dvs.? Ce vă displace? Care sunt
aspectele dificile?
4. Cum vă simțiți la sfârșitul unei zile de muncă?
5. Spuneți -mi trei cuvinte/expresii pe care le asociați cu termenul stres .
6. Vă rog să îmi vorbiți despre aspectele stresante de la loc dvs. de muncă.
(Vorbiți despre climatul organizațional, relația cu colegii/ superiorii/
pacienții/ alți parteneri sau colaboratori, con ținutul muncii, volumul muncii,
suprasolicitare/subsolicitare, cerințele muncii, statul peste program etc.)
7. Care considerați că sunt sursele de stres în munca dvs. ?
8. Cum vă afectează stresul munca pe care o desfășurați ?
9. Cum resimțiți stresul?
a. Care sun t semnalele după care vă dați seama că sunteți
stresat/ă?
b. Cum vă dați seama că organismul vă spune să o luați mai încet ,
pentru că este sub tensiune?
c. Cum vă manifestați atunci când sunteți stresat/ă?
10. Cum considerați că vă afectează stresul starea de săn ătate fizică și
psihică?
11. V-ați luat vreodată zile libere pe motiv de stres?
12. Cum faceți față stresului?
a. La ce metode apelați pentru a face față stresului?
b. Ce vă ajută să vă relaxați?
13. Ce ați schimba la locul de muncă pentru a reduce nivelul de stres?
14. Cum v -ar putea ajuta managerul să găsiți soluții de combatere a stresului?
Dar familia și / sau prietenii / colegii de muncă?

10
10
15. Ce ați schimba la metodele dvs. de a face față stresului?

Concluzii
Oamenii sunt cea mai importantă resursă pentru orice organiz ație, fără de
care aceasta nu îș i poate duce la îndeplini re obiectivele. Supunerea angajaților la
numeroase solici tări atât psihice , cât și fizice duc la crearea unei stări de neliniște,
agitație, stres ceea ce are o importanță foarte mare asupra sanătății acestora .
Efortul depus de angajați de a se adapta cerințelor mediului fizic și social din cadrul
organizației au ca rezultat supunerea organis mului unei stări biologiece de alertă .
Persistența stării de stres și presiune asupra angajților conduce la demo tivarea
acestora, eficiență sc ăzută în realizarea sarcinil or, scaderea nivelului de
concentrare asupra sarci nilor, neîndeplinirea acestora în timp util și ce este mai
grav agravarea stării de sănătate a indivizilor.
Este foarte important ca organizația să cerceteze și să analizeze anual
nivelul de stres la nivelul fiecarui departament , astfel încât managerii împreună cu
departamentul HR să vină cu idei și programe pentru angajați care s ă elimine pe
cât posibil starile de stres și de tensiune, crescâ nd moti varea acestora și a stării de
bine de la locul de muncă.

11
11
Bibliografie

Anderson, Rosemary (2003) Stress at work: the current perspective. The Journal of the royal Society
for the Promotion of Health , 123(2), 81 -87. Sage Publications.
Cungi, Ch. ( 2003) Cum putem scăpa de stres. Iași, Editura Polirom.
Golu, Mihai. Dicționar de Psihologie Socială . București: Editura Enciclopedica, 1981.
Kwoen, B.S., Ulrich, R.S., Walker, V.D., Tassinary, L.G. (2008) Anger and Stress. The Role of
Landscape Posters in an Office Setting. Environment and Behavior , 40 (3), 355 -381. Sage
Publications.
Pitariu, H. D. și Vârgă, D. (2007) Stresul ocupațional. În Bogáthy, Zoltán (coord.) Manual de tehnici și
metode în Psihologia muncii și organizatională. Iași, Editura Polirom.
Seracin, M. Acțiuni de formare a strategiilor de adaptare la stres. Disponibil la
http://stres.protectiamuncii.ro/actiuni_formare_strategiilor_adaptare_stres.h tml
Stoica, Mihaela (2007) Stres, personalitate și performanță în eficiența managerială. Cluj-Napoca,
Risoprint.
Tyrer, Peter (2006) Cum rezistăm la stres . Prahova, Editura Antet XX Press.
https:// osha.euro pa.eu/ro/topics/stress [Accesat la 15.01.2017].