LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICǍ PENTRU OBȚINEREA GRADULUI [624170]

1
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI PEDAGOGIA
ÎNVÂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICǍ PENTRU OBȚINEREA GRADULUI
DIDACTIC I

"Jocul și rolul său în conservarea tradițiilor și o biceiurilor comunității rurale"
Culegere de jocuri

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. univ.dr.Moraru Monica

CANDIDAT: [anonimizat].înv.preșcolar, Iordan Nicoleta
Grădinița cu program prelungit
,,Tic Pitic” Hârșova ,Constața

CONSTANȚA
2017 -2019

2

CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………….pag 3
CAPITOLUL I . – Jocul – principala formă de activitate în grădiniță
I. 1-Conceptul de joc ………………………………….. …….. …..pag 6
I.2. Teorii despre joc …………………….. ……………………..pag 10
I.3. Funcțiile jocului ……………………………………. ……….pag 14
I.4.Clasificarea jocului ………………………………………….pag 1 7
CAPITOLUL II – Tradiții Și Obiceiuri ale comunității rurale
II.1Scurta istorie a orașului Hîrșova ……………………………………..pag 23
II.2 Portul popular -……………………………………………………………pag. 26
I.2 Obi ceiuri și tradiții din viața oamenilor ……………………………pag. 27
II.3 Obiceiuri și tradiții de peste an …………………………………………pag 3 3
CAPITOLUL III -Cercetare pedagogică vizând jocul și rolul său în conservarea obiceiuri lor
și tradițiilor comuntăților rurale "
III.1 Scopul și obiectivele cercetării ………………………………………..pag. 53
III2.Ipoteza cercetării ……………………………………………………pag 53
III3.Prezentarea lotului de subiecți ………….. ……………………..pag.53
III4. Organizarea și desfășurarea cercetării …………………………pag 56
III5.Metode de cercetare ………………………… ………. …………….pag 56
III.6 Rezultatele cercetării …………………………. ……………………..pag 58
III.6.1. Etapa preexperimentală…………………….. ……………pag. 58
III.6.2. Etapa formativă……….. ……………. ……………………..pag.65
III.6.3. Etapa postexperimentală……………. …………………….pag. 96
Concluzii ………………………………………………. ……………………..pag.105
Bibliografie ……………………………………………. ……………………pag. 107
Anexe ……………………………………………………….. ………………….pag. 109

3

INTRODUCERE
Tradițiile, obiceiurile ,meșteșugurile și arta populară formează folclorul,acesta
definește identitatea unui popor. Pentru a păstra, identitatea nealterată, folclorul trebuie
păstrat în inimil e și mințile generațiilor viitoare ca o valoare autentică de creație, pentru
aceasta, copiii trebuie acomodați de mici cu specificul său, pentru a -l percepe și a -l trăi,
în toate aspectele sale, cu plăcere și bucurie. Acest lucru este posibil încă în orașele mici
și în mediul rural, unde tradițiile sunt încă vii, se respectă la anumite evenimente. Copiii
din orașele mari însă trăiesc în modernitate și alături de părinții lor s -au îndepărtat de
tradițiile autentice, acestea fiind de cele mai multe ori î nlocuite de kitchuri. Zestrea unei
națiuni o constituie valorile sale culturale și tradiționale: graiul, portul, obiceiurile și
religia. Când aceste valori sunt pe cale de dispariție putem vorbi de un proces de
degradare a națiunii și chiar de dispariție a acesteia.
Astăzi , când climatul socio politic european s -a schimbat iar granițele statelor devin
imaginare ,națiunile pot rezista peste timp doar prin valorile transmise din generație în
generație.
Pentru ca , copiii și nepoții noștri să cunoască istoria zdruncinată a neamului românesc
este de datoria noastră, a educatori lor, să le lăsăm cât mai puțin alterată zestrea
înaintașilor pentru a ne recunoaște și a nu uita că am fost și că suntem români.
Într-o lume în care în goana pentru a asigura ziu a de mâine ne -am pierdut
identitarea,iar copiii noștri pun accent pe jocuri și jucării care le distorsionează realitatea
,consider că tradițiile si obiceiurile ne vor ajuta să redescoperim valorile morale și
spirituale ale strămoșilor noștri. Tradiți ile și obiceiurile păstrate prin viu grai, cele
care alcătuiesc folclorul tind să fie date uitării în ultima vreme, ele fiind înlocuite de
sărbători importate mai ales în marile aglomerări urbane,în zonele rurale cu ajutorul
bătrânilor aceste tradiții sun t înca p ăstrate la loc de cinste.
Deși locuim în mediul urban, Hîrșova nu este o mare aglomerație urbană și de
aceea la nivelul orașului mai sunt păstrate încă tradițiile locale. În Grădiniț a “Tic Pitic” se
educă copiii în spiritul valorificării e lementelor de folclor local. Doamnele educatoare
sunt preocupate să transmită mai departe bogăția tradițiilor moștenite prin anumite

4
activități educaționale, opționale și extracurriculare . Grădinița organizează anual un
festival de dans intitulat "Dialog i ntercultural la Dunăre" care are și o secțiune închinată
dansului popular.
În lucrarea"Jocul și rolul său în conservarea obiceiurilor și tradițiilor comunităților
rurale" mi -am propus să scot la lumină tradițiile și obiceiurile din zona orașului Hîrșova
și să le popularizez atât în rândul preșcolarilor dar și a familiilor lor.
Scopul principal al lucrării e ste în primul rând familiarizarea copiilor cu activitățile din
zonă, având caracter folcloric: șezători, obiceiuri de Crăciun și de Paște . De asemenea,
voi urmări prezentarea portului popular, a obiectelor populare, a obiceiurilor și a
tradițiilor și de a se iniția în tainele meșteșugurilor, cum ar fi încondeierea ouălor de
Paști. Foarte importante sunt și colecționarea de folclor autentic , formarea simțului
estetic și a dragostei pentru tot ce înseamnă folclor și tradiții.
Prin varietatea fo lclorului c opii pot să cunoască , să înțeleagă și să prețuiască mai mult
trecutul poporului nostru , ocupația , obiceiurile, sentimentele , năzuințele generațiilor de
ieri. Pentru ca , copiii să cunoască tradițiile, acestea trebuie să le fie prezentate într -o
manieră adecvată vârstei și anume prin intermediul jocului.
După cum știm jocul reprezintă activitatea fundamentală în viața copilului deoarece
prin joc acesta se dezvoltă , explorează mediul înconjurător, își comunic ă convingerile și
învață cum funcționează societatea găsindu -și un loc al său în viață. Aceast ă activitate
firească oferă copilului posibilitatea de a-și construi personalitatea . Venind în
întampinarea acestei nevoi a preșcolarului de joc , mi-am propus să î ncerc să îmbin
armonios jocul cu tradițiile locale și folclor. De aceea am ales cercetarea cu tema "Jocul
și rolul său în conservarea obiceiurilor și tradițiilor comunităților rurale".
În activitatea instructiv educativă sunt perioade în care tradițiile și obiceiurile
moștenite din moș strămoși revin pentru a oferi preșcolarilor modele morale, și dre pte
care să le călăuzească pașii . Aceste activități sunt cuprinse în proiecte zilnice sau
săptămânale care preced anumite sărbători: 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Sf.Nicolae,
Crăc iunul, Paștele etc. Din experiența pe care o am, ca educatoare, știu faptul că
preșcolarii sunt captivați de istoria, tradițiile și obiceiurile românilor iar dacă acestea le
sunt prezentate prin metode și mijloace didactice adaptate vârstei, ei își însușe sc tradiția
și valorile morale ale înaintașilor. Pentru a le capta atenția preșcolarilor și a le stimula

5
interesul pentru tema aleasă mă voi folosi la început de o caracteristică a vârstei și anume
curiozitatea.
Lucrarea "Jocul și rolul său în conservare a obiceiurilor și tradițiilor comunităților rurale"
este structurată pe trei capitole:
Capitolul I – Jocul – principala formă de activitate în grădiniță
Capitolul II – Tradiții ș i Obiceiuri ale comunității rurale
Capitolul II I Cercetarea peda gogică vizând jocul și rolul său în conservarea
obiceiurilor și tradițiilor comunităților rurale
În primul capitol voi prezenta în mare conceptul de joc, câteva teorii despre joc,
funcțiile și clasificarea jocurilor.
Capitolul doi, cuprinde o scurtă istorie a orașului Hîrșova precum și tradiții și
obiceiuri din viața oamenilor și un calendar al principalelor sărbători de peste an , însoțite
de tradiții. Deorece prezintă date istorice acestea au fost preluate aricole scrise de d-l
profesor Nicolae Constantin și din lucrarea d -lui profesor Dogaru Alexand ru "Hârșova
oraș bimilenar "Crestonație Ed.Omega 2015 Buzău . Tradițiile și obiceiurile au fost
culese din monografia satului Ciobanu intitulată"Viața și istoria locuitorilor din Ciobanu
și Miorița Județul Constanța -A Roșioru ,A Roșioru ed.Ex Ponto 2006 Co nstanța .
În al treilea capitol voi prezenta cercetarea pedagogică privind rolul pe care îl are
jocul în conservarea tradițiilor și obiceiurilor. Subiecții pe care se va desfășura cercetarea
fiind preșcolari este normal ca și conținuturile prezentate să fie într -un li mbaj accesibil
iar activitățile să se desfășoare sub formă de joc.
Lucrarea va avea anexată și o Culegere de texte populare (poezii de î ncantație, ritualuri,
colinde ) culese de la bătrânii satelor , de la bunici.

6

CAPITOLUL I

Jocul – principala formă în grădiniță

1.1. Definirea conceptului despre joc

În majoritatea scrierilor de specialitate jocul este definit ca fiind o activitate umană
conștientă care are caracter universal, permanent și polivalent. Jocul nu este caracteristic
doar pentru copii, acesta este important și în viața omului ,chiar dacă în cazul adulților
este perceput mai degrabă sub formă de divertisment.Despre importanța jocului în viața
adulților ne putem da seama din polisemia acestui cuvânt.
Jocul este activitatea preferatã a copilului,o activitate care nu presupune un scop
anume,a cărei motivare este intrinsecă. Jocul, prin forma sa liberă care oferă plăcere
individului reprezintă o mod alitate esențială de manifestare a spiritului uman. Jocul
poate fi definit ca o activitate fizică sau mentală(în funcție de jocul ales ) care se
desfășoară din plăcere fară a avea o finalitate .
Deși specific copilăriei jocul apare și în viața de zi cu zi a adultului deși sub alte
forme și constituind pentru acesta o formă de divertisment.Pentru copil jocul nu este o
distracție, el reprezintă un mod de a cunoaște lumea reală și deși este întâlnit la fiecare
generație el este diferit ca reguli ,mijloac e și conținuturi.
Jocul satisface nevoia de activitate a copilului, de aceea, aceastã formã de
manifestare se întâlnește la toți copiii de pretutindeni. Jocul, prieten nelipsit al copilului
reprezintă pentru perioada preșcolară principala activitat e, prin care copilul cunoaste
realitatea, relaționează cu obiectele din jur, își satisface nevoia de mișcare, capătă
încredere în forțele proprii , își îmbogățește vocabularul și cunoștințele.
Spre deosebire de muncă, jocul nu are ca finalitate obțin erea unor bunuri materiale, iar
spre deosebire de învățătură, nu țintește în mod explicit obținerea de noi cunoștințe sau
de produse ale învățării. Componenta instructiv –educativă se realizează prin obiectivele
urmărite sistematic, iar componenta joc se r ealizează prin modul de desfășurare, prin

7
elemente surpriză, prin elemente de mișcare și relaxare, prin participarea tuturor copiilor
în ritmul propriu.
În grădiniță, prin intermediul jocului, procesul de învățare devine atractiv și ușor de
asimilat de către copil. Astfel copilul se joacă atât în timpul activităților liber alese
A.L.A.I și ALA II, cât și în cadrul activităților pe domenii experiențiale (ADE) unde
jocul ajută la asimilarea unor conținuturi. Activitățile la alegerea copiilor, care sun t libere
și recreative, se realizează prin joc și prin activități ocupaționale . Activitățile ocupațioale
se realizează fie din inițiativa copiiilor sau la sugestia educatoarei. Aceste jocuri prin
care copiii se apropie de activitățile zilnice,practice se pot realiza pe grupuri mici
,omogene care să permită tratarea diferențiată a preșcolarilor dar pot fi realizate și cu
toată grupa. Prin intervenția adultului(educatoarea) jocul, se transformă în ceva mai
serios, în învățătură dar rămâne totuși elementul distractiv care asigură plăcerea.
Activitățile de învățare dirijată (comune sau obigatorii) au următoarele forme de
realizare:
➢ Joc simbolic – joc de manipulare, de imitare, de creație;
➢ Joc cu reguli; (joc didactic)
➢ Jocuri distractive;
➢ Jocuri de mișcare;
➢ Jocuri libere.
Pe lângă activitățile descrise mai sus,î n învățământul preșcolar sunt incluse și
activități
complementare, activități de după -amiază, care reprezintă odihnă activă și exersarea
anumitor capacități fiziologice. Prin joc copiii asimilează și diverse rutine și tranziții cu
ajutorul cărora își formează deprinderi și capătă independență față de adult.
Acestea se organizează după activitățile dirijate sub forma jocurilor distractive, a
jocurilor de mișcare, a audiții lor și vizionărilor, a jocurilor de dramatizare, etc
Aceste activități completează, apofundează, consolidează cunoștințele și deprinderile
dobândite, sau pregătesc din punct de vedere psihologic următoarele activități dirijate.
Jocul prin natura lui dezoltă spiritul de observație și de investigație al copilului ,
dezvoltă memoria , dezvoltă gândirea logică, creativă și flexibilă , cultivă imaginația și nu
în ultimul rând formează conduita morală. Astfel putem spune că jocul este f oarte
important pentru dezvoltarea psihică dar și fizică a copilului.

8
Prin joc se urmărește socializarea copilului,independența lui precum și integrarea s a
în activitatea școlar ă viitoare. Pentru a -și îndeplini menirea, activitățile ludice trebuie să
existe în grădiniță și să se îmbine armonios cu alte tipuri de activități pentru a satisface
nevoile cognitive, afective și de mișcare ale copiilor.
Zi de zi, prin joc, copilul își asumă diferite roluri și situații care îl apropie de
realitatea în care trăiește, acționează asupra obiectelor reale sau imaginare și în același
timp își satisface nevoia de activitate.
De-a lungul timpului, oamenii de știință au încercat să explice jocul răspunzând la
întrebări de genul „Ce este jocul și de ce se joacă copi ii?”astfel în literatura
psihopedagogică sunt numeroase lucrări consacrate jocului. Un posibil răspuns la această
întrebare este dat de Victor Țârcovnici care afirmă că:
„Prin joc copilul reușește să cunoască lumea înconjurătoare și să se integreze în
societate. Caracterul colectiv al jocului permite stabilirea de relații sociale între copii,
schimburi de cunoștințe, trăirea unor game bogate de stări afective, dezvoltarea stăpânirii
de sine și a curajului, a inițiativei și a supunerii”( Pedagogie generală , Editura „Didactică
și Pedagogică”, București, p. 191).
Jocul, departe de a fi simpla acțiune gratuită, distractivă, recreativă, menită să
consume excesul energetic, caracterizând biologia infantilă, reprezintă în esență o treabă
cât se poate de serioasă . Psihologii au stabilit că jocul poate scoate la suprafață aptitudini
și vocații.
Alte lucrări subliniază contribuția jocului la stimularea și dezvoltarea capacităților
cognitive ale preșcolarului, îndeosebi ale creativității gândirii lui, la educarea î nsușirilor
de personalitate ale acestuia și la înfăptuirea obiectivelor de cunoaștere ale procesului de
predare – învățare.
Prin joc, preșcolarul își folosește întreg potențialul psihic, își cultivă inițiativa,
inventivitatea, flexibilitatea gândirii, își dezvoltă spiritul de cooperare, de echipă.
Ioan Cerghiț relevă că prin el „copilul imaginează, rejoacă o lume reală în scopul
de a cunoaște mai bine, de a -și lărgi orizontul de cunoaștere, de a -și forma anumite
deprinderi”.
Jean Huivinga spune că „Jocu l este fenomen de structură” și „are anumite
trăsături”:
➢ „jocul este libertate”;
➢ „jocul este viață obișnuită și o ieșire din ea”

9
➢ „jocul te izolează de viață obișnuită în spațiu și timp”;
➢ „jocul creează ordine, este ordine”;
➢ „jocul creează o stare de excepție, un secret prin suspendarea vieții cotidiene”.
Din punct de vedere psihologic, jocul răspunde unor trebuințe firești de activitate,
de dobândire a experienței, de afirmare prin performanțe ale conduitei.
Jocul este esența și rațiunea de a fi a co pilăriei. Prin joc se aspiră la condiția de adult.
Jocul socializează, umanizează. El are o însemnătate psihologică a individului „îl
pregătește pentru viitor, satisfăcând nevoi prezente.”(Claparide Eduard, Psihologia
copilului și pedagogie experimentală , Editura “Didactică și Pedagogică”, București,
1975,)

Jocul este modul de existență al copilului, este lumea sa de ficțiune și simbolul cu
profunde semnificații, pentru dezvoltarea lui.„Jocul este o instituție a poporului de copii”
spune sugestiv și subtil Jean Chateau în cartea sa " Jocul și psihologia copilului de la
naștere la adolescență " .
În joc și prin joc se realizează cunoașterea realității, se exersează funcțiile
psihomotorice și socioafective, jocul este deci: agent al transmiterii experienței ș i al
socializării. Jocul are rolul de a bucura, destinde, delecta, de a crea confort spiritual, de a
compensa terapeutic tensiunile și neliniștile individului.
„Copilul – spune marele pedagog elvețian Eduard Claparide – este o ființă a cărui
principală tr ebuință este jocul”.A devenit astăzi un fapt banal semnalarea rolului capital
al jocului în dezvoltarea copilului și chiar al adultului.Pentru copil aproape orice
activitate este joc. Tocmai prin joc el ghicește și anticipă conduitele superioare. „La copil
– scrie E. Claparede – jocul este munca, este datoria, este idealul vieții”.
Jocul este singura atmosferă în care ființa sa psihologică poate să respire și în
consecință, poate să acționeze. Copilul este ființa care se joacă și nimic altceva. A ne
întreb a de ce se joacă copilul înseamnă a întreba de ce este copil. „Copilăria servește
pentru joc și pentru imitare” spune tot Claparede. Sufletul și inteligența devin mai mari
prin joc. Un copil care nu știe să se joace este un copil care nu va ști să gândeasc ă.
Copilăria este așadar ucenicia necesară vârstei mature și are drept scop antrenarea
prin joc atât a funcțiilor fiziologice cât și a celor psihice.

10
De ce se joacă copilul? Pentru a se amuza, pentru a obține o plăcere?
Nicidecum.Toate acestea se întâmpl ă când copilul este foarte mic, deci când se vorbește
de jocurile copilului foarte mic sau de o activitate serioasă care nu are de -a face cu
jocul.Adevăratul joc este altceva – ne arată Jean Chateau în cartea sa „Copilul și jocul”.
În primul rând el prezi ntă un caracter serios de care de obicei nu se ține se seama
în suficiență maximă. Copilul, mai ales, în primii ani, îi place să facă „pe nebunul”, „să
se amuze” dar el simte diferența între a face pe nebunul și a se juca.„Jocul este serios, el
are reguli severe, presupune osteneală și uneori chiar duce la istovire”.1Nu este simplu
amuzament ci mai mult.
Mai ales în primii ani copilul ajunge să fie atât de absorbit de rolul său încât pe
moment se identifică cu personajul care -l joacă.
Jocul este forma de activitate cea mai accesibilă copiilor prin formele sale: de rol,
de construcție, de mișcare, didactice, muzicale, etc.Prin combinarea diferitelor feluri de
jocuri copilul și colectivul de copii vor fi puși în relații complexe unii cu alții, vor trăi
unele emoții.
În joc, se formează unele relații, se formează sentimente. Copiii învață prin joc să
conducă și să se supună, învață să se împrietenească. Deși au în centru lor copilul pe
care îl ajută să se dezvolte psihic și fzic jocurile sunt totuși diferit e de la un popor la
altul,de la o clasă socială la alta. Chiar unul și același copil își schimbă subiectul jocului
în funcție de condițiile concrete în care se află vremelnic .
Jocul oglindește act ivitatea omului și raporturile sociale între oameni.Prin joc
copilul învață să descifreze lumea reală, motiv pentru care R. Hellon apreciază jocul ca
pe „o activitate de preînvățare”. Conținutul principal al tuturor jocurilor este viața și
activitatea soci ală a adultului, copilul fiind în primul rând o ființa eminamente social.

I.2 Teorii despre joc
De-a lungul timpului au fost enunțate unele teorii privind originile și
formele de manifestare a jocurilor. Astfel s -a urmarit stabilirea unor puncte comune în
definirea termenului de "joc" și a conținutului său .
După cercetarea cu mare atenție a sursel or istorice definițiile pe care le dau autorii
cu privire la joc sunt numeroase. Astfel s -a încercat definirea jocului din punct de vedere
biologic,psihologic ,pedagogic si filozofic.

11
În literatura de specialitate au apărut numeroase teorii prin care încearcă să se
explice jocul și funcțiile sale în viață omului.În cele ce urmează voi prezenta în linii mari
câteva teorii despre joc:
JEAN PIAGET -consideră că jocul fiind un proces de asimilare are două
caracteristici,
-asimilare de impresii și reacții din timpul jocului și de acomodare.
Concluzia articolului "Logica, genetica și sociologie" este că viața socială
reprezintă o condiție necesară dezvoltării individului în însăși natura sa, făcândul să
treacă de starea autistă la starea de personalitate.
El vede cooperarea ca un proces generator de rațiune deși diferențele dintre
indivizi au legătură cu ereditatea biologică în sensul că niciodată nu a putut ridica gradul
de inteligență al unui individ, chiar de nivel mediu sau debil. Piaget atribuie o funcție
importantă coordonărilor și reglărilor sociale precizând că inteligența umană se dezvoltă
la individ în funcție de interacțiunile sociale, în general prea neglijate.
LEHMAN și WITL Y – scot în evidență faptul că prin joc conținutul este
dependent de mediul social al copilului, însușindu -și cunoștințe privind profesiuni,
activități.
EDVARD CLAPAREDE – este de părere că jocul reprezintă o adevărată muncă
pentru copil, fiind un mijloc cu ajutorul căruia își poate dezvolta eu -l său psihologic.
K. BUHLER – consideră că, copilul se joacă doar pentru plăcerea pe care o simte
în timpul jocului, indiferent de rezultatul lui.
ADLER – susține că jocul este o formă de manifestare a copilului nea jutorat, de
exprimare a incapacității acestuia de a se afirma în viață. Jocul devine o cale prin care
individual fuge din fața realității.
A.N. LEONTIEV – definește jocul ca o activitate fundamentală ce are un rol
hotărâtor în evoluția copilului ce constă în reflectarea și reproducerea vieții reale. Este o
activitate biopsihosocială având originea legată de resorturile biologice. Jocul , în
concepția lui Leontiev, își are originea în decalajul care există între cerințele puse în
fața copilului față de m ediul și posibilitățile de care dispune pentru a răspunde acestora.
C.V. PLEHANOV – consideră că jocul este un fenomen social generat de muncă
și are trăsături comune cu aceasta . Plehanov arată că atât conținutul, cât și caracterul
jocului su nt determinate de mediul social surprinzându -se influența societății în general
și a clasei sociale în special. Jean Piaget în cartea sa "Psihologie și

12
pedagogie"(Ed.Didactică și pedagogică -1972) ne prezintă" jocul ca o formă spontană de
de pregătire pentr u viața matură și fixează multe achiziții ce le creează."
Studiile moderne de psihologia dezvoltării, pedagogie preșcolară și școlară,
psihosociologie, care abordează problematica jocului din perspective variate și care au
adus contribuții valoroase pentr u înțelegerea valențelor complexe ale conduitei ludice
admit în unanimitate și susțin cu argumente specifice faptul că în copilăria mică și
mijlocie jocul constituie tipul fundamental de activitate, ,, toate pornesc de la
presupunerea că jocul are loc de d ragul unei alte realități, că servește la anumite
necesități biologice,, (Johan, Huizinga, Homo ludens, Editura Humanitas, București,
1998, p.41), adică forma de activitate care susține cel mai înalt grad dezvoltarea psihică,
prin antrenarea psihomotorie, senzorială, intelectuală și afectivă.
Recunoașterea unanimă a valențelor formative ale jocului se continuă în planul
teoriei pedagogice cu stabilirea modalităților didactice optime de valorificare a acestui
potențial, dar și cu încercarea de recuperare a dimensiunii ludice a fenomenului
educațional .
Teoria recreerii(odihnei ) susținută de Schaler(1861) și Lazarus(1883) prin care
se afirmă că jocul este o recreere ,prin care copilul se odihnește.
E. Claparede critică această teorie considerând argumentați a insuficientă. Încercând să
desființeze această teorie ,Claparede arată că ,copiii se joacă încă de când se trezesc și
astfel nu poate fi explicată nevoia de odihnă. De altfel cunoscând bine copilul ne dăm
seama că oboseala nu poate îndemna la joc ci mai degrabă la repaus.
Teoria surplusului de energie ( 1795 )
Autorii teoriei Schiller și Spencer consideră că orice copil are un surplus de
energie, limitele acesteia neputând fi consumate prin ocupații serioase și înmul țindu-se
treptat. Excesul de energie se descarcă “cum poate în mod firesc pe canalele create deja e
obișnuință, în centri nervoși”. Este posibil ca surplusul de energie acumulată de copil să
favorizeze jocul, dar nu se poate constitui o explicare a acestuia prin energia acumulată
în exces. Această teorie este consederată superficială.
Teoria exercițiului pregătitor (1896)
Karl Gross este psihologul care a abordat pentru prima dată jocul dintr -o
perspectivă biologică, formația sa profesională fiind aceea de biolog. Astfel jocul a fost
analizat nu doar la om ci și la animale, încercând a descifra nu numai determinismul
imediat ci și se mnificația funcțională a jocului, rolul lui în conservarea vieții. Gross

13
consideră că jocul ar avea ca funcție dobândirea unor anumite deprinderi, funcție pe care,
o consideră specifică învățării și nu jocului.
Wundt critică această viziune biologizantă susținând că finalismul nu poate ține
loc de cauză, iar E. Claparede atrage atenția asupra faptului ca jocul copiilor, departe de
a fi preexercițiu al unor instincte sau conduite utile, reproduce ceea ce îl inpresionează pe
copil, ceea ce determină asimila rea realității, integrarea ei ca act de trăire, “fapt ce va
constitui treptat un vast bagaj de posibilități și disponibilități de a reacționa”(U. Șchiopu,
Psihologia Copilului, Editura Didactica și Pedagogică, București,1967, p.142.)

Teoria lui Jean Piag et
Jocul , pentru psihologul elvețian Jean Piaget este o activitate de asimilare,
activitate ce are o funcție dublă : prima este aceea de repetiție activă și consolidare,
prezentându -se sub formă de asimilare funcțională sau reproductivă, responsabilă d e
dezvoltarea prin funcționalitate; a doua funcție este una de factură mentală și constă în
“digestia mentală”.
Astfel, jocul este o activitate de asimilare ce se complică treptat, încorporând o
vastă simbolistică de -a lungul ontogenezei timpurii, în spe cial “Prin repetări de conduite
în joc sau în afara acestuia, se constitue treptat scheme de acțiune și scheme mentale
corespunzătoare acțiunilor, controlului și reprezentării acestora ” (Ursula Șchiopu) ca
expresie a asimilării și acomodării.
J. Piaget consideră că există o perioadă când jocurile au un caracter egocentrist,
în ansamblu său însă, teoria lui, creează un cadru psihologic plauzibil și multilateral
jocului, cu diferențele sale specifice. Deși această teorie este una dintre cele mai
importante d in domeniu a suferit și ea anumite critici
Teoria biologistă
Fundamentată de Froebel , psiholog de formație medicală, a elaborat teoria
jucăriilor fără număr care într -o diversiune foarte complexă trebuie să însoțeasca copilul
în perioada micii copilării . “Copilul ca personalitate poate funcționa numai prin joc”.
În viziunea teoriei biologiste încă din primi ani de viață copilul de vârstă
antepreșcolară cunoaște un proces foarte dinamic de dezvoltare prin joc, în diversitatea
lui. Jocul e o di mensiune biologică fundamentală, copilul are o predispunere la joc, se
exprimă prin joc.

14
Personalitatea se manifestă prin jocul unic în raport cu sine și cu realitatea
încojurătoare. Concluzia ar fi ca aceste jocuri să fie determinate de cât mai mulți sti muli:
jocuri foarte diferite. Este important ca asupra copilului să se acționeze printr -o
diversitate de jocuri încă din primul an de viață. Trebuie să le asigurăm copiilor cât mai
multă coordonare, mișcare, dans.
Teoria exersării
Promovată de Gross , în sensul folosirii jocului ca instrument de autoeducație, de
pregătire pentru viață într -o diversitate a conținutului său în contextele domeniilor
activității din învățământul preșcolar. Această teorie a exersării prin joc e abordată ca un
model al diversi ficării exercițiilor pregătitoare pentru viață în diversitatea ei.
Teoria recapitulării
Promovată de Hackel , din care reiese că ontogeneza repetă filogeneza, prin
ereditate fiecare copil primește un model de genotip și un model de fenotip care
împreună p oartă cu ele modelul unic, individualizat și diferențiat. Legea recapitulării are
o aplicație asupra modelului fenotipic. Fenotipul exprimă modelul cultural preluat și
transmis de copiii din generațiile anterioare (obiceiuri, tradiții, concepte, tabele de
valori ).
Teoria freudistă
În interpretarea jocului – ne orientează spre analiza jocului ca tehnică de
psihoterapie prin care copilul se poate elibera de temeri, anxietăți, tensiuni sublimate.
Jocul – ca terapie de grup, pentru înfrângerea temerilor.

I.3 Funcțiile jocului
Jocul este activitatea fundamentală a copilului preșcolar și școlar mic. Ursula
Șchiopu ne spune că orice copil are nevoie de un grup social cu care să se joace,pentru
a-și oferi o stare de confort afectiv. În studiile de specialitate au fost găsite numeroase
funcții ale jocului dar cele mai importante sunt:
-Funcția adaptativă
-Funcția formativă
-Funcția informativă
-Funcția de socializare
-Funcția de relevare a psihicului

15
Funcția adaptativă a jocului îi permite copilului să asimileze realitatea
fizică prin joc și astfel să se adapteze realității . Prin jocurile cu subiect și jocurile de
rol,copilul transpune în joc elemente ale realității care îl ajută să se adapteze mai ușor la
mediu.
Erikson consideră jocul drept o metodă prin care copiii își organizează și
integrează experiențele de viață, iar Piaget și reprezentanții școlii piagetiene arată că
jocul este mijlocul esențial al copiilor de stăpânire a realității.

Funcția formativă
Jocul este un mobil al dezvoltării cognitive, afectiv -emoționale, psihomotorii și
de modelare a personalității. C unoașterea prin experiența directă, pe care o asigură jocul,
presupune implicarea capacităților perceptive, a abilităților de reacție, a capacităților de
raționare, si a posibilităților de comunicare, ce sunt exersate și îmbunătățite în plan
calitativ și c antitativ.
În fața problemelor adesea reale pe care le impune jocul, copiii au ocazia de a -și
exersa capacitatea de analiză a posibilităților de rezolvare și de punere în practică a
soluțiilor optime, astfel încât jocul să poată continua.
Jocul stimule ază fantezia, imaginația reproductivă si creatoare, este un mijloc de
dezvoltare a flexibilității și spontenaității. Jocul presupune relaționarea copilului cu
obiectele și partenerii de joc, uneori această relaționare având un caracter competitiv.
Funcția informativă
Prin intremediul jocului, copilul achiziționează informații, noțiuni, concepte pe
care le folosește în integr area în lumea reale. Investigând realități fizice diverse, copilul
manipulează, alege, ordonează, clasifică, măsoară, se familiari zează cu proprietățile
diverselor lucruri și dobândește cunoștințe despre greutate, duritate, înălțime, volum,
textură, categorii, serii și familii de obiecte, legile lumii fizice.
În reflectarea realității sociale, el exersează statusuri, roluri, limba je și reguli
specifice, a căror învățare sistematică, necontextualizată ar fi în mare parte imposibilă la
această vârstă.
Funcția de socializare
Este concretizată în exersarea prin joc și asimilarea în plan comportamental a
exigențelor vieții sociale. Ma joritatea tipurilor de joc și în special cele de cooperare, de

16
competiție sau de rol presupun relaționare, adaptare a acțiunilor proprii la acelea ale unui
partener de joc,asumare a responsabilității propriului comportament și respectarea
convențiilor comp ortamentale impuse de situație.
Jocul îi oferă copilului ocazii numeroase de explorare a unor concepte precum cel
de libertate, implicat în multe din activitățile ludice. Copiii au ocazia să experimenteze
implicațiile pe care libertățile personale le sunt în sfera responsabilităților.
Obligat de contextul ludic să se dedubleze și să interpreteze roluri diverse
preșcolarul mare ajunge să -și formeze un sens al identității proprii și să acumuleze
elemente ale imaginii de sine, lucru facilitat tocmai de ocaz iile, oferite de joc, de analiză
a sinelui din perspective variate.
Funcția de relevare a psihicului
Copilul transpune în joc trăiri, sentimente, intenții neîmplinite în real, impresii,
temeri, gânduri, atitudini, conflicte intrapsihice interrelaționale. Ele sunt astfel accesibile
părinților și educatoarei care observă jocul copilului, felul în care aces ta își alege
subiectul, resursele materiale, partenerii, felul în care se implică în rolul și conținutul pe
care îl dă acestora, și au astfel ocazia să constate atât manifestările incipiente ale
intereselor, aptitudinilor acestuia, cât și nivelul dezvoltăr ii psihofizice și eventualele
tulburări sau disfuncții survenite în dezvoltarea personalității sale.
Jocul este un generator excelent de autocunoaștere a capacităților proprii si de
construire a încrederii în sine și forțele proprii.
Caracterul și conț inutul jocului la vârsta preșcolară este dat de o serie de factori
de inflență, dintre care cei mai importanți sunt:
– nivelul dezvoltării intelectuale, sociale, și de continuare a conștiinței de sine și
de altul;
– experiența de viață a copilului și impresi ile oferite de mediul ambiant;
– modelul relațiilor sociale dintre adulți, care este preluat ilustrat în joc, atât de
perspectiva comportamentului de rol, cât și a atitudinilor particulare ale adulților
semnificativi;
– mediul, echipamentele și contextul în care are loc jocul.
Așa cum am arătat deja, pentru a se angaja în joc, copilul are nevoie de asigurare
de către adult a câtorva condiții legate de timpul pentru activitatea ludică, spațiul și
echipamentele necesare, unui med iu stimulant, atât din punct de vedere al oportunităților

17
și sugestiilor de joc, cât și din perspectiva atitudinii pozitive și suportive a adulților față
de activitatea de joc.
Rezumând, putem spune că jocul devine la vârsta preșcolară o condiție
importan tă pentru evoluția sa interioară, iar lipsirea de joc sau de resursele necesare
desfășurării lui (timp, spațiu, oportunitatea de a repeta temele de joc, jucării, aprobarea și
asistența adultului) determină apariția unor carențe în dezvoltarea personalități i, chiar
dacă lipsa jocului a fost compensată de abordarea altor forme de educație. Studiile asupra
consecințelor deprivării de joc a copiilor cu deficiențe oferă o serie de dovezi în acest
sens.
La vârsta preșcolară, jocul este o realitate permanentă. Copilul de 3 -6 ani se
joacă cea mai mare parte a timpului și pe măsura creșterii și dezvoltarii joaca să ia forme
din ce in ce mai complexe și diverse, influiențând și subordonând toate celelalte acțiuni
de viață, interese și preocupări. Jocul preșcolarilor obține astfel un caracter multiacțional,
activitatea practică, învățarea, hrănirea sau îmbrăcarea, luând forma un or jocuri. .
Manifestările de joc au acum un caracter dinamic. Ele evoluează și obțin caracteristici
noi și forme variate și interesante.
“Din perspectiva pedagogică, jocul este considerat un mijloc de instruire, o formă de
educație, o modalitate pedagogică – terapeutică, având astfel o varietate de semnificații
de natură constructive.(A. Glava, C. Glava, Introducere în Pedagogia Preșcolară,
Editura Dacia (educațional), 2002, p. 196.)

1.4. Clasificări ale jocului
Vârsta copilariei mijlocii se remarcă printr -o spectaculoasă dezvoltare a naturii
jocului, pe fondul achizițiilor majore ale copilului în planul capacităților psi hofizice.
Manifestările ludice devin din ce în ce mai variate și complexe.
În studiile de psihopedagogia jocului se regăsesc numeroase încercări de integrare
a activităților ludice în categorii de sinteză, preocuparea specialiștilor pentru clasificarea
tipurilor de joc fiind constantă, indiferent de perspectiva teoretică din care fiecare dintre
aceștia a analizat fenomenul de joc .
.Deși sunt cunoscute mai multe clasificări ale jocurilor după amestecul adultului în joc
,se împart în două mari categorii de joc:
– jocul de creație;
– jocul cu reguli – care au la rândul lor variante specifice.

18
Jocul simbolic sau de creație această categorie de activități ludice include jocurile în
care tema, subiectul și regulile jocului sunt alese de copii , ele fiind cunoscute și
ca jocuri libere. Acestea redau aspecte ale realității fizice și sociale,impresii acumulate de
copii în urma unor experiențe directe sau imaginare ale acestora.
Transpunerea va fi făcută cu mai multă sau mai puț ină acuratețe, în funcție de
calitatea reprezentărilor de care dispune copilul și de resursele materiale disponibile,
subiectul și regulile acestui joc sunt inventate de copii. Aici se întâlnesc o mulțime de
variante ca de exemplu:
– jocuri cu subiecte di n viața cotidiană, inspirate din activitățile adulților (jocuri
de rol) : de-a familia, de -a școala, de -a șoferul , de -a doctorul;
– jocuri cu subiect din povestiri, basme, din spectacolele sau emisiunile vizionate:
serbarea, teatrul, improvizat, pa rada modei;
– jocuri sugerate de obiecte uzuale pe care le utilizează în alte scopuri: un băț în loc de
cal, o pălărie ca oală, un paravan ca scenă de teatru de păpuși;
– jocuri de construcție cu diferite materiale.
Adesea, preșcolarii aleg s ubiecte fanteziste, despre viitor, despre ființe ireale.
Spre grupa mare, jocul de creație devine mai complex, intervin înțelegeri asupra
respectării regulilor sau un plan sumar al jocului, se negociază variante, se realizează un
fel creativitate în grup.
Jocul cu reguli are pe lângă reglementări acceptate de participanți (cel puțin o
regulă) și un caracter competitiv. Regula este convenție între parteneri cu privire la
procedeul adoptat sau la rezultat. Adesea apar controverse privind adoptarea unor reg uli.
Acest tip de joc apare după vârsta de 4 ani și se dezvoltă până la intrarea în școală și după
aceea. Jocurile pot fi adoptate de la copiii mai mari sau inventate în grup.
Jocul de construcție – atitudinea creatoare în jocul de construcție se manifes tă în
activitatea de utilizare a unei varietăți de materiale pentru configurarea unor reproduceri
bidimesionale sau tridimensionale, aproximative sau fidele, ale unor obiecte reale. În
activitățile organizate sau libere, jocul de construcții poate lua form a elaborării unei
construcții originale, a reconstruirii unui model prezentat anterior sau a construcției după
model.
În primi ani ai preșcolarității copilul se concentrează asupra obiectului construit
căruia îi ac ordă o semnificație pe parcursul construc ției sau ulterior. Activitățile de

19
construcție nu au unitate, elementele construite fiind adesea prezentate dispersat, copilul
nefiind preocupat pentru crearea unor relaționări între acestea.
Pe măsura înaintării în vârstă, preșcolarul tinde să acorde im portanță sporită
semnificației construcției, care este stabilită la începutul acțiunii și este considerată
treptat mai importantă decât aceasta. De aici și preocuparea preșcolarului mare pentru
rezolvarea cu acuratețe și originalitate a sarcinilor de const rucție. Evoluția este evidentă
și în ceea ce privește alegerea temei jocului, care devine mai complexă, dar și în atenția
acordată detaliilor.
Jocurile spontane sunt cele în care lipsește intervenția dirijistă. Educatoarea
poate observa copiii, preferințe le lor în alegerea jocurilor și le poate pregăti materiale,
jucării, conținuturi sau variante. Intervenția ei va fi cât mai discretă, pentru a nu deranja
copiii în timp ce se joacă.
J. Piaget a clasificat aceste jocuri spontane în funcție de criteriul e volutiv,
obținând următoarele tipuri fundamentale: jocul de exersare, jocul simbolic, jocul cu
reguli și jocul de construcție.
Jocul -exercițiu sau funcțional are rol de antrenament al analizatorilor, al
limbajului sau al deprinderilor motorii. Elementele de joc și regulile sunt simple,
importanța competiției cu sine sau cu alții fiind predominantă. Copiii își exersează
versificația, uneori rimând cuvinte fără sens, creează povești neverosimile (cu efect
hazliu), pun întrebări la nesfârșit sau înșiră consi derații personale, pe o temă unică. Jocul
de exersare trebuie acceptat și incurajat de adult.
Jocurile de mișcare acest tip de jocuri corespunde dinamismului specific
copilăriei și satisface în cea mai mare măsură nevoia de mișcare a preșcolarilor. În
general, aceste jocuri se bazează pe respectarea unui set de reguli prestabilite și pe
performarea unor mișcări specifice. Spre deosebire de etapa anterioară de vârstă, în
perioada preșcolară, aceste mișcări sunt încadrate într -un context, în jocuri de mișc are ce
reflecta fragmente din viața reală, presupunând cel mai adesea imitarea unor mișcări,
atitudini și relații din viața oamenilor și animalelor (ex: lupul și oile, hoții și vardiștii,
rațele și vânătorii) – jocuri de mișcare cu subiect.
Contextualizarea mișcărilor are loc și în jocurile cu text și cânt, în care copiii se
organizează în cerc sau horă, iar existența textului sau a cântecului asigură o interpretare
mai expresivă a rolului impus de text și executarea corectă a mișcărilor (ex: jocuri cu
degetele). În aceeași categorie a jocurilor de mișcare se integrează și jocurile fără

20
subiect, a căror scop principal este exersarea îndemânării și agilității motrice. De cele
mai multe ori acestea primesc un caracter competitiv, desfășurându -se sub forma
întrecerilor.
Indiferent de forma pe care o iau, jocurile de mișcare exercită un important rol
formativ în planul dezvoltării psihofizice a preșcolarilor. Impunând respectarea unor
reguli de mișcare, ele contribuie la sporirea preciziei și coor donării mișcărilor generale și
fine.
Copilul învață să își subordoneze tendințele, interesele și trăirile proprii
intereselor de grup, fixate prin regulile jocului, ceea ce implică exersarea stăpânirii de
sine, a altruismului și spiritului de echipă.
“Când copilul se joacă cu alți copii, el învață să respecte reguli și algoritmi, ce
constituie temeiul conformării la normele de comportare socială, morală."( A. Glava, C.
Glava, Introducere in Pedagogia Preșcolara, Editura Dacia (educational), 2002, )

JOCUL DIDACTIC
Jocul didactic este o forma de activitate accesibilă copilului, prin care se
realizează o parte din sarcinile instructiv -formative ale activităților obligatorii, dar și a
celor alese, într -o atmosferă distractivă, antrenantă și motivată.
Valoarea practică a jocului didactic constă în faptul că în procesul desfășurării
lui, copilul are ocazia să -și aplice cunoștințele dobândite în diverse tipuri de activități, să
își exerseze priceperile și deprinderile în cadrul unei activități plăcute, î n care sarcina și
condițiile de învățare sunt stabilite de cadrul didactic, dar elementul ludic este prezent
prin integrarea unor momente de surpriză, așteptare, încercare a capacitățiilor personale
și întrecere între copii.
Jocurile didactice pot îmbrăc a forma unor jocuri de mișcare; parcurgerea de către
copii a unor trasee identice într -o încercare, sau a unor jocuri sportive combinate cu jocul
de creație: jocuri concurs în care copiii îndeplinesc rolul unor personaje.
Jocurile didactice care urmăres c explicit dezvoltarea psihică pot fi și
aceastea foarte variate. Iată o posibilă clasificare a acestora, după criteriul ariei
psihofizice exersate (după Moyles):
Jocul psihomotor ce vizează dezvoltarea mobilității generale și fine:
Jocuri de construcție / dezasamblare;

21
Jocuri de manipulare / coordonare;
Jocuri de stimulare senzorială: de discriminare cromatică, muzicale;
Jocuri de mișcare creativă (dansul);
Jocuri de cățărare, escaladare;
Jocul de stimulare intelectuală:
Jocuri lingvistice: de comunicare, gramaticale, de exersare a ascultării, de
cuvinte;
Jocuri de cunoaștere a mediului: de explorare, investigație, rezolvare de
probleme;
Jocuri logico -matematice: cu numere și numărare, de comparare, analiză,
descriere, clasifi care, de perspicacitate;
Jocuri de creativitate: de imaginație mintala, de reprezentare estetică; Jocuri de
dezvoltare socio -emoțională:
Jocuri de comunicare, cooperare;
Jocuri de autocontrol: de imobilitate, de tăcere;
Jocuri de empatie: interpretarea unor povești, redarea unui personaj, imitație;
Jocuri de prezentare de sine;
Jocuri de competiție;
Jocuri terapeutice;
Categoriile de joc clasificate mai sus primesc în practica educațională valențe
organizatorice și formative specifice în funcție de nivelul de dezvoltare al copiilor,
jocurile didactice trebuind să vizeze zona proximei dezvoltări și să țină cont de linia
generală a evoluției preșcolarilor în activitatea ludică. Alte criterii de adaptare a tipurilor
de joc didactic sunt: finalitatea mai generală urmărită, particularitățile individuale și de
grup ale copiilor, nevoile lor de cunoaștere.
Detaliind asupra ace stui ultim criteriu, trebuințele de cunoaștere ale preșcolarilor
pot fi pe deplin întâmpinate în jocul didactic, dacă acesta este riguros gândit și organizat,
educatoarea fiind în același timp preocupată pentru diferențierea și individualizarea
sarcinilor de joc.
Trebuințele de cunoaștere și acțiune ale preșcolarilor se pot manifesta în direcții
variate:
– nevoia de a exersa, persevera, imita, controla, a obține încredere în forțele proprii;

22
– nevoia de a achiziționa noi cunoștințe în domenii de interes, d e a exersa
deprinderi fizice și intelectuale și de a obține competențe specifice;
– nevoia de a gândi și a crea original;
– nevoia de a investiga, căuta, explora neîngrădit;
– nevoia de a comunica, a pune întrebări, a interacționa cu ceilalți, a avea momente
de reculegere și reflecție;
– nevoia de a se prezenta pe sine și de a -și evalua posibilitățile și limitările; –
nevoia de a se angaja în activitate în ritmul propriu.
Deci, prin jocul didactic se asigură înțelegerea, fixarea sau repetarea anumitor
cunoști nțe în mod plăcut, fără ca interesul celor care comunică să scadă. Jocul se
constituie ca activitate fundamentală la vârsta preșcolară. J. Piaget denumește jocul ca
fiind un anumit tip de activitate, înțeleasă ca un exercițiu funcțional.

23
CAPITOLULII
Tradiții și obiceiuri ale comunității rurale

II.1. Scurtă istorie
Obiceiurile ,datinile și cântecele însoțesc viața omului de la n aștere până la
moarte.Multe dintre ele foarte vechi ca existență , apar ca sărbători populare și cuprind o
bogăție de fapte folclorice. Bineînțeles că și în Dobrogea și implicit în zona Hîrșova se
practică obiceiuri cunoscute în toată țara, ele însă prezint ă unele aspect specific
zonei.Specificul acestor obiceiuri este dat de istoria locurilor de influența oamenilor care
au trait pe aceste locuri.Pentru a înțelege mai bine datinile și obiceiurile în primul
subcapitol al acestui capitol voi prezenta o scurtă istorie a orașului Hîrșova.
Dobrogea este, după cum se știe, o străveche vatră de istorie și cultură, fapt ce o
integrează armonios în ansamblul spiritualității românești.
Teritoriul României de astăzi s -a constituit din două provincii romane: Dacia și
Moesia Inferior. Așezându -se peste populația dacică ,latinii aduc o cultură nouă, aduc
multe credințe păgâne, dar mai cu seamă creștinismul. De aceea Dobrogea este
considera tă unul din cele mai puternice bastioane de latinitate danubiano -pontică. O
semnificație aparte are faptul că de pe acest pământ a iradiat cu forță credința creștină
adusă și sintetizată la începuturi de Sfântul Apostol Andrei.
C.C. Giurescu: ”Pe păm ântul Dobrogei s -a produs o adevărată sinteză etnică
românească: aici s -au amestecat românii autohtoni – așa-zișii dicieni – cu cei veniți de pe
malul stâng al Dunării, atât din Țara Românească sau Muntenia cât și din Moldova, și cu
păstorii transilvăneni sau mocanii coborâți cu turmele”. ( Din istoria nouă a Dobrogei,
1928)
Istoria zdruncinat ă precum și oamenii care s -au instalat de -a lungul timpului pe
aceste locuri au influențat tradițiile și obiceiurile locului și de -a lungul timpului unele au
rămas nealterate.
În centrul Dobrogei,județul Constanța, pe malul drept al Dunării se gaseșt e orașul
Hîrșova cu o vechime de aproximativ șapte milenii. Primele dovezi ale locuirii pe aceste
locuri datează încă din epoca neo -eneolitică din care datează vestigiile apărute în sud –
estul localității pe malul Dunării.

24
Cercetările desfășurate în vechi ul Tell arată existența unei comunități umane care se
ocupata cu vânătoarea, pescuitul, cultivarea pământului și creșterea animalelor. Au fost
identificate, prin cercetări, schimburi comerciale cu comunități din spații mult mai
îndepărtate.
Mai târziu sunt marcate prin vestigii și epoca bronzului și epoca fierului aceste
dovezi pot fi văzute în cadrul Muzeului Carsiun din localitate. Cea mai mare dezvoltare a
comunităților din zonă are loc în antichitate unde s -au desfășurat schimburi comerciale
cu orașele porturi de la Marea Neagră, Histria și Callatis.
În a doua jumatate a secolului I p. Hristos s -a clădit fortificația romană cunoscută
sub numele de Carsium (construită pe zidurile unei fortificații geto -dacice).
La începutul secolului al -II-lea ,în timpul războaielor dacice ,în anul 103,împăratul
Traian a întărit zidurile de lut ale vechii fortificații cu ziduri de piatră. Cetatea cunoscută
sub numele de Carsium ,Carso, Carsos,Carsius apare menționată des în documentele
Antichității începâ nd cu secolul al -II-lea până ăn secolul al VII -lea. Numele cetății
Carsium , după anumiți istorici ,provine de la un toponim de origine tracică fiind legat de
aspectul stâncos al locului.Potrivit documentelor istorice cetatea a fost distrusă și
refăcută rep etat în timpul împăraților Constantin cel Mare și Iustinian. Cetatea antică era
mare și importantă iar în cadrul ei existau ateliere ceramice ,cariere pentru extacția și
cioplitul calcarului ,pentru producerea vaselor de sticlă,ateliere meșteșugărești,de
prelucrare a lemnului și a pieilor.
Din a doua jumătate a secolului al VII -lea, după așezarea bulgarilor la sud de Dunăre se
întrerup contactele cu lumea răsăriteana. Abia în secolul al X -lea bizantinii revin la
Dunăre și reconstruiesc vechile fortificați i, între care și pe cea de la Carsium.
Este posibil ca în secolul al XIII -lea așezarea să fi fost sub administrație genoveză. În
secolul al XIV -lea, în timpul lui Mircea cel Bătrân, Dobrogea intră în componența Tării
Românești.
Între secolul al XV -lea și prima parte a secolului al XIX -lea cetatea Carsium este
sub ocupație otomană și apare în scrierile vremii ca un oraș înfloritor. Astfel în 1651 , în
scrierile sale Evlia Celebi descrie orașul ca având 1600 case, geamii, băi, bazar și era
apărat de un zi d de 3000 pași. Celebrul călător și scriitor turc vorbește și despre numele
orașului care ar veni de la expresia odovan hîrs geliyor care se traduce prin vine ursul
(hârs) din șes (câmpie). Vorbele acestea au fost rostite de sultan la cucerirea fortificați ei.

25
Apărătorii cetății au folosit piei de urs pentru a -i speria pe turci. Atunci sultanul a strigat;
Odovan hîrs geliyor! , pecetluind astfel numele acesteia.
În a doua jumătate a secolului al XIV -lea în oraș sosesc mocanii ardeleni care au
trecut cu turmele lor în Dobrogea,la aceștia adăugându -se și alți români din Muntenia,
Moldova, Țara Făgărașului,Munții Apuseni și din sudul Dunării.
Ei s-au stabilit definitiv aici intemeindu -și așezări ,întărind astfel elementul românesc
ortodox. Totuș pr ezența creștinismului la Carsium este atestată încă de la sfârșitul
secolului al III -lea.
În această perioadă se pun bazele orașului modern centru acestuia aflându -se pe malul
Dunării. În jurul portului se construiesc pravalii, depozite, bănci, iar pe dealul dinspre
vest, o scoală monumentală (sub îndrumarea lui Nicolae Țârcă și Ioan Cotovu 1878) și o
biserică pe măsură.
Școala a adăpostit și un muzeu, primul muzeu regional al Dobrogei. In timpul primului
război mondial orasul a ars din temelii ,iar î n timpul celui de -al doilea război mondial
orașul a suferit distrugeri importante.
Epoca comunistă a marcat începutul decăderii orașului. Dintr -un centru al comerțului
cu cereale, centru administrativ și judecătoresc, a fost reclădit cu o noua identita te. Au
fost închise Judecătoria, Procuratura, Muzeul. Economia a căpătat un caracter
meșteșugăresc. Lipsit de resurse, orașul a decăzut. Mulți locuitori au migrat spre orașele
învecinate (Constanța,Slobozia ,Tulcea). În prezent orașul încearcă să -și regăse ască
gloria de altădată, dar majoritatea tinerilor preferă să -și facă viitorul ăn altă parte.
După cum arată și istoria acestor locuri, Hîrșova este un oraș multicultural cei care s -au
stabilit aici de -a lungul istoriei au adus obiceiuri și tradiții din zonele natale care peste ani
s-au contopit cu cele autohtone.În orașul de pe malul Dunării conviețuiesc în armonie
români, turci , tătari fiecare păstrându -și cu sfințenie tradițiile.

26

II. 2. Portul popular (Îmbrăcămintea)
În cadrul tradițiilor intră și portul popular,construcția caselor precum și meșteșugurile.
Deși acestea nu vor fac e parte din cercetarea propriu zisă voi încerca să prezint pe scurt
câteva aspecte din portul și meșteșugurile oamenilor. Întrucât în zona Dobrogei
conlocuiesc o mulțime de minorități naționale, precum lipoveni, bulgari, turci, macedoni,
tătari, costumul popular dobrogean a împrumutat elemente specifice acestor etnii.
Îmbrăcămintea locuitorilor din Hîrșova se asemăna din multe puncte de vedere cu
cea purtată în întreaga Dobrogea. Femeile purtau cămăși albe cu diferite croieli ,uneori
vărgate cu bumbac roșu sau negru, urzeală de borangic. Hainele de sărbătoare aveau
ornamente la mâneci, pe piept și în jurul gâtului.
Pe lângă cămașă majoritatea femeilor purtau un androc care era o fustă din lână de
culoare grena alternată cu negru.Peste cămașă purtau flanea lucrată din fire de lână și
căptuș ită cu blană. În anotimpul rece , se purtau pieptare care se mai numeau și cojoc.
Pieptarul sau cheptarul mai poate fi întâlnit și astăzi la bătrânii de la sate ,era lung până la
mijloc, lucrat din piei de oaie (argăsite), cu blană pe dinăuntru, fără mâneci și încheiat în
făță cu copci metalice făcute de cojocar.
Aranjatul părului la femei se făcea diferit în funcție de vârstă și de statutul pe care îl
aveau. Femeile căsătorite purtau capul acoperit cu o pânză albă numită tulpan care se
strângea pe cap și ascundea părul, deasupra tulpanului se purta o basma sau batic cu
motive florale. Femeile mai bătrâ ne purtau un cașmir de culoare î nchisă iar iarna o
broboadă d e lână.
Bărbaț ii purtau cămăși albe din pânză , fără guler , având doar o bandă în jurul gâtului.
Pantalonii erau confecționați din aba sau pânză de culoare brun închis sau albă. În funcție
de croială cei al bi strâmți pe picior se numeau i țari sau cioareci iar cei largi șalvari după
modelul turcesc.
Hainele de iarnă erau confecționate din postav sau lână prin împletire ca zăbunul
,căptușit ca o plapumă ce se încheia în parte a dreaptă cu "bumbi" (nasturi aproape
rotunzi, ascuțiți la vârf) confecționați din porțelan alb, roșu sau albastru. Iar na se mai
purtau flanele , piptare , ghebe , șube.
Încălțămintea locuitorilor era simplă constând din opinci confecționate din piele de
porc sau opinci din cauciuc gros pânzat ce purtau denumirea de opinci boaxe. Ciorapii
folos iți erau de lână de culoare albă sau neagră, iar iarna peste aceștia se înfășurau obiele

27
de pânză subțire , care înfășurau piciorul de la talpă până la ghenunchi ,acoper ind și
pantalonii strâmți. Acestea se legau cu o sfoară împletit ă din păr de cal numită târsână . În
iernile geroase peste obiele purtau turuieci.
Bărbații purtau pe cap căciuli de diverse forme cei bogați purtau căciuli de astrahan.
Bărbații își încingea u mijlocul cu brâu țesut în patru ițe, lung de 4 -5 coți (2,5 metri) pe
care și -l înfășurau în jurul mijlocului de 2 -3 ori acesta avea o lățime de 15 cm. Brâul
propriu zis era lipsit de ornamente dar la capete erau lăsate din urzeală frsnjuri răsuciți cu
lungimea de 10 -15 cm. Brâul se purta peste pantaloni ,iar în partea dreaptă c iucurii erau
lăsați să se vadă.
Locuințele oamenilor erau în general făcute din chirpici (cărămizi mari de pământ
amestecat cu paie, uscate la soare) sau din ceamur (pământ cu paie care se pune rând
după rând, dupâ ce se usucă primul rând), pe temelie de piatră. Unele case bătrânești din
oraș construite astfel pot fi văzute și astăzi. Bătrânii își înveleau casele cu stuf și papură,
iar cei mai înstăriți foloseau olane și tablă.
Casele bătrânești aveau geamuri mici care nu se deschid eau uneori în cazul familiilor m ai
nevoiașe în loc de sticlă s e punea în geam "bășică de bou" , casele erau formate din 2 -3
camere și erau luminate cu "opaiț"(o feștilă de bumbac cufundată într -o stra chină cu seu
sleit) sau lampă.
II.3 Obiceiuri și tradiții din viața omului
Folclorul este inima orcărei culturi. Manifestarea gândurilor , emoțiilor și durerilor de
veac ale oamenilor, aceast a cuprinde o serie de obiceiuri , datini și tradiții care s -au
păstrat datorită permanenței și continuității spirituale ale oamenilor.
Ca în orice comunitate omenească bazată pe relații sociale de muncă, de viață ,de
spirit și în localitatea Hîrșova s -au creat , s-au cultiv at și s -au transmis numeroase
obiceiuri ,forme de manifestare și spirituală, afectivă care au darul de a -i apropia
sufletește pe oameni ,de a -i ține uniți în confruntările cu viața , de a se bucura de roadele
muncii lor și de a -și croi un viitor mai bun pen tru urmași . Pe măsura păstrării în timp a
datinilor și obiceiurilor moștenite din vechime ,aceste a devin istorie și ne fac să
înțelegem ma i bine caracteristicile sociale , modul de viață, gradul de cultură, de
civilizație a societății în care au trăit moșii și strămoșii noștri. Tradiția nu s -a format ș i nu
s-a îmbogățit ca un fenomen izolat, din contră ea demonstrează diversele stadii ale unei
societăți omenești în continuă miș care și în permanentă dezv oltare, rezultatu l inteligenței,
muncii și capacității c reatoare a omului.

28
Privind lu crurile din această perspectivă , trebuie să înțelegem că obiceiurile, datinile ,
, folclorul în general , poate pr oveni din sânul unei comunități , punînd în valoare
particularități proprii, dar tot atât de bine po ate fi prelua t și de la alte comunități
adaptate, potrivit unui mod social de comunicare ,de înțelegere și de apropiere între
oameni.
În mod tradițional s -au transmis până la noi, și sigur se vo r transmite și mai departe de
către urmași – deprinderi, obiceiuri , datini legate de anumite momente , situații, stări
sociale de tot ce face parte din viață, în bine sau mai puțin bine , pe parcursul diferitelor
faze ale trăirilor umane : naștere, botez, nuntă, sărbători laice și religioase, credințe
încheind cu actul î nmorm ântării.
Cultura tradițională cunoscută în rândul comunității din Hîrșova, este prezentată ca și
când întreaga moștenire fo lclorică s -ar mai practica de că tre generațiile tinere, care au
menirea istorică și datoria morală s -o facă.
În această parte a lu crării voi încerca să aduc în prim plan obiceiuri și tradiții legate
de viața omului.
Tradițiile și obiceiurile au fost culese din monografia satului Ciobanu și din lucrarea d -lui
Dogaru Alexandru. ( Hârșova Oraș Bi milenar, Editura Omega 2015).
Este bine cunoscut că omul, în viața de pe pământ, trece prin trei momente foarte
importante: botezul, nunta și înmormântarea. Toate trei au o legătură deosebită cu viața
religioasă a omului, iar primele două sunt considerate Sfinte Taine.
Pruncul, la puțin timp du pă naștere, este botezat pentru a se curăți, a se spăla de păcatul
strămoșesc , apoi, ajuns la maturitate, el se va despărți de mama și tatăl său și își va lua
soție. Acest eveniment este consfințit prin nuntă, prin Sfânta Taină a Cununiei.
În sfârșit, la bătrânețe, omul moare și va fi îngropat creștinește, oficiindu -se slujba
religioasă și, de obicei, predica, câteva cuvinte despre cel trecut în viața de veci.

Tradiții și obiceiuri legate de naștere
În credința populară sunt o serie de interdicții și rânduieli în legătură cu nașterea unui
copil ,multe dintre ele fiind considerate doat superstiții. Conform bătrânilor de la sate
respectarea acestora asigură succesul sarcinii și sănătatea mamei și a pruncului

29
În timpul sarcinii, femeia nu trebuia să fu re nimic , căci în cazul în care făcea acest lucru
și era prinsă „putea să se prindă de obraz, și prinzâ ndu-se, copilul ce -l naște se iveș te cu
semnul lucrului furat pe trup“. Era datoare să -și păzească privirea, pentru a nu ved ea
ceva defectuos, iar dacă se î ntamplă aces t lucru, nu trebuia să privească îndelung asupra
defectelor. Î n caz contrar, ex ista riscul ca pruncul să fie născut după cum a arătat lucrul
văzut.
Pe timpul câ t „era grea”, nu avea voi e să lovească vreun câine, căci copilul născut va
fi câinos la inima. Îi era interzis să stea pe treptele casei , dacă împlinea această rânduială,
era ferită de o naștere grea
Ursitoarele.
Credința în ursitoare, în puterea lor de a croi soarta fiecărui om, a fost și mai este
încă răspândită și înrădăcinată în sânul poporului român, ea fiind moștenită de la romani.
Sunt trei așa numite zâne care vin în nopt ea a treia din prima săptămână de viață a
copilului nou -născut și -i menesc soarta.
Se zi ce că în timpurile străvechi, aceste ursitoare erau văzute și auzite cum ursesc de
către moașele, care – în aceste zile – privegheau nou -născuții, pe mamele acestora și
chiar de părinții copilului. Din păcate, pentru că moașele au destăinuit acest secret , în
zilele noastre ele nu mai au acest dar.
În zona Hîrșova tradiția de ursitoare se desfășura în a treia noapte iar la căpătâiul
noului nă scut se pun o serie de obiecte : carte de rugăciuni, foarfecă, piptene, un obiect
de îmbrăcămine, o pilă, o iconiță. A doua zi după "venirea" ursitoarelor obiectele sunt
adunate și folosite în îngrijirea copilului iar mama cinstește evenimentul servind
bomboane.

Botezul
De foarte mult timp botezul copiilor reprezintă una dintre cele mai importante tradiții
pe care creștin -ortodocșii o țin cu sfințenie. Iată care sunt cele ma i importante obiceiuri,
datini ș i tradiții de botez.
În primul rând, se obișnuieș te ca nașii de b otez să se aleagă fie din familie, fie să se
moștenească ,conform trad iției, naș ii de cununie trebui e să boteze și copii sau cel puțin
pe primul născut.
Lumânarea de botez reprezintă lumina din sufletul fiecă rui prun c botezat ș i este obligația
nașului. Panglica sau fașa de botez trebuie să fie de culoa re roz sau roșie pentr u fetițe și

30
albastră pentru băieți , în plus, aceasta nu trebuie să fie scurtă pentru ca pruncul să n u se
căsătorească prea repede, î nsa nici prea lungă pentru ca , copilul să se căsătorească prea
târziu.
Obiceiul cere ca nașii să pregătească pentru înfă șatul pruncului într -o pânză albă,
necusută și nefinisată, deoarece și Mântuitorul nostru, Domnul Iisus Hristo s a fost înfășat
astfel. Această pânză de înfășare trebuie să măsoare trei metri.
Pentru slujba de botez, părinții bebelușului trebuie să aducă la b iserică ulei și vin pentru
mirungere și împă rtășanie. Mai mult, aceștia trebuie să aducă și prăjituri și șampanie, ca
să celebreze acest moment plin de bucurie , ei trebuie să organizeze și ospățul. Mai mult,
petrecerea de botez se poate face în oricare zi a anului, chiar și în post. Biserica Ortodoxă
spune că bebelușul nu decide cînd să vină pe lume, astfel el trebuie să fie botezat fără
vreo urmă de reținere. Nașa duce copilul la biserică și spune “duc un păgân și voi aduce
un creștin”, iar la întoarcere s pune “am dus un păgân și am adus un creștin .”
Tot la petrecere se aducea și muzica. În zilele noastre , la petrecerea de botez se invită
nașii, rudele, prietenii și vecinii, î n timp ce petr ecerea se face ș i cu dar. Invitații fie dau
bani, fie cadouri pentr u copilaș.
După ce bebelușul s -a născut, nu este bine să se vină cu da ruri. De fapt, doar cei apropiaț i
familiei vin să vadă micul copil. Aceștia aduc mâncare deoarece lăuza nu are voie să
pregătească niciun fel de mâncare pentru șase săptămâ ni.
În unele regiuni ale ță rii se mai obișnuiește să se lase bănuți pe pieptul copilului, ca să
aibă parte de noroc, sau î n scutec pent ru a avea parte de un somn liniștit. Nașii se ocupă
de cumpăratul trusoului, a costumașelor și a păturii ,iar dacă bebelușul este fată , aceș tia
cumpăra ș i cercei.
A doua zi după săvârșirea botezului are loc și s coatearea din mir a copilului. În timpul
ritualului îmbăierii, lumânarea de botez trebuie să rămână aprinsă, iar la sfârș it aceasta se
stinge fie de tavan, fie de tocul ușii. Ma i apoi, lumânarea se despodobeș te de toate
elementele decorative și se păstrează într -un loc uscat în poziție dreaptă . De asemenea,
aceasta nu trebui e să se încovoaie sau să se rupă .
Moțul tăiat se pă strează ca amintire împreună cu lumâ narea de botez, pân ă când copilul
va împlini șapte ani.
Apa din cădiță trebuie neapărat să fie neîncepută , scoasă la răsăr itul soarelui și să conțină
urmă toarel e pentru a -i înzestra pe bebeluș:
❖ Flori, pentru ca bebelușul să fie frumos.

31
❖ Bani, pentru ca să aibă cel mic avere .
❖ Apa Sfințită, pentru ca bebelușul să fie curat ca aceasta.
❖ Ou, pentru ca , copilul să fie la fel de sănătos ș i plin ca oul.
❖ Pietre, pentru ca el sau ea să fie puternic.
❖ Busuioc, ca să miroasă frumos.
❖ Miere, ca sa fie dulce.
❖ Picătură din lumâ narea de botez .
❖ Inel, ca bebelușul să aibă pă rul cr eț.

Nunta
Nunta reprezintă un prilej de bucurie , petrecere, de strângere a rudelor din toate colțurile
țării. Spre deosebire de nunțile din zilele noastre la nunta tradițională participa o mare
parte a comunității, iar aceasta dura trei zile: sâmbăta ceremonialul se desfășura la casa
miresei, duminică la casa mirelui iar lunea la casa socrilor mari.
Nunta în forma ei clasică era o mare manifestare folclorică și ținea trei zile:sâmbătă
spre seară la casa miresei,duminică la casa mirelui și luni la socriii mari. În vinerea nunții
se pregăteau sarmalele. Sâmbăta se împodobea bradul, iar seara era serată de cavaleri.
Bradul se împodobea cu colac , ornament de flor i era așezat în mijlocul curții și se dansa
în jurul lui.
Duminică, mireasa era luată de cavalerul de onoare , cu care se ducea și lua a pă din
fântână și o ducea acasă . Se pregătea brăcaciul care se împodobea cu busuioc.Când se
chema lumea la nuntă se ducea călare pe cai și cu plosca din poartă -n poar tă. Mireasa
când ieșea din casă , deasupra capului ei era rupt colacul și aruncat în semnul crucii.
Lunea dimineață se pregătea ciorba de potroace , iar marți se făceau plăcintele. După
nuntă, la o săptămână se duceau socrii mari cu mirii la socrii mici acest obicei numindu –
se Iertăciune. După aceea nași scoteau finii la biserică și masa era pregătită de nași.
Primul tablou al nunții este propunerea mirelui pentru părinții fetei și purta numele de
băutul plo știi.Tot acum se întâlnesc socrii pentru a -și da consimțămîntul și se stabilește

32
data logodnei și a nunții.Logodna se mai numea și schimbul inelelor și avea loc la
părinții fetei.Pregătirea pentru nuntă dura aproape o săptămână și era anrenată o mare
parte din comunitate.
O altă distracție în sânul comunității o reprezentau horele, organizate duminicile, mai
puțin în post și șezătorile.
Cultul funerar
Ceremoniile de înmormântare sunt moștenite de la romani. Aceștia puneau în fața
casei unde exis ta un mort un c hiparos, copac ce nu mai putea î mboboci după ce a fost
tăiat. Acest obicei este încă întâlnit ,iar în zilele noastre pomul de îmormântare este de
fapt o cerangă de prun sau alt pom fructifer care este împodobită cu ștergare ,busuioc și
duciuri ,mere ce se împart la pomana mortului.
Când cineva cunoscut m oare, vecinii ,rudele vin la priveghi, unde stau de vorbă cu
mortul, rugându -l să transmită mesaje celor dispăruți dintre neamurile lor. Priveghiul
durează de obicei trei zile, timp în care preotul vine și îi citește stâlpii, adică toate cele
patru evanghelii. Mortul era transportat într -un sicriu deschis așezat într -un car tras de
boi prin întreg satul, și cortegiul făcea șapte opriri la intersecții , care semnificau cele
șapte popasuri ale lui Iisus pe muntele Golgota.
De asemenea, se acoperă oglinzile și vasele cu apă cu o cârpă neagră în același scop.
La cimitir preotul stropește sicriul cu vin și ulei, citește slujba specială de înmormântare,
cei prezenți mănâncă din coliva mortului, pregătită acasă de rudele mai îndepărtate, apoi
toată lumea prezentă merge acasă , unde preot ul binecuv ântează masa pregătită pentru
pomenire.

33
II.4 Obiceiuri și tradiții de peste an

Poporul român era, în tre cut, foarte credincios, numeroase sărbători tradiționale, de
multe ori păgâne, își aveau un corespondent în cele religioase. Astfel că, în unele locuri,
la mari sărbători, se mai păstrează diferite obiceiuri care duc cu gândul la timpurile
trecute.
A. Candrea, în cartea „Calendarul Babelor" scrie că, mai ales la țară, se țineau 96 de
sărbători cu date fixe, 34 de sărbători cu date mobile, cele 52 de duminici din an, 12
vineri din post, plus marțea și joia din Postul Paștelui. Totalul zilelor în car e nu se lucra
deloc sau se lucra parțial era de 196, rămânând astfel 169 de zile integral lucrătoare.
Pentru o prezentare cât mai exacta a sărbătorilor religioase voi încerca o prezentare în
ordinea datei la care se sărbătoresc începând cu luna ianu arie deși,după calendarul vechi
anul nou începea la 1 martie și se încheia la 23 februarie ultima zi a acestei luni. Abia în
anul 153î. Hr.se stabilește ca anul nou să înceapă la 1 ianuarie.

IANUARIE numită popular și Gerar al cărei nume vine de la gerul "de îngheață pietrele
"caracteristic lunii În prima zi a lunii ianuarie sărbătorim Sfântul Vasile.
Princilalul obicei care se păstrează în zona orașului Hîrșova este sorcovitul. Copiii mici
merg dimineața cu acest colind pentru a aduc e sănătate celui colindat. O superstiție
legată de aceasă sărbătoare este că dacă prima persoană care îți trece pragul este bărbat
vei avea un an plin de belșug. În credința populară Sf.Vasile era un tânăr căruia îi plăcea
să petreacă, fiind primul din a n.

34
Pe 6 ianuarie creștinii sărbătoresc Bobotează , în această zi Sf.Ioan Îl Botează pe
Isus în apele Iordanului. Ca orice sărbătoare mare ,aceasta începe din ajun, când se ține
post negru. Sacrificiul potului spune că aduce bogăție. În ziua de Bob otează se sfințesc
apele,lângă o apă se face agheazma mare.Credincioși consideră agheasma o apă cu puteri
binefăcătoare și de aceea o folosesc pentru băut și își stropesc gospodăria . Obiceiul
practicat de Bobotează constă în recuperarea de către flăcăi a crucii aruncată în apă,
dovedind trecerea lor în rândul bărbaților. Fiind o zi de mare sărbătoare se consideră că
se deschid cerurile iar oamenii își pot afla viitorul. Înainte de săr bătoare preoții merg din
gospodărie în gospodărie cu Botezul. În satele din zona Dobrogei, d upă slujba de
Bobotează are loc Botezul cailor . Se spune că în noaptea de Bobotează este atât de ger
de crapă oul corbului
În noaptea de Bobotează, tinerele fete își visează ursitul. Ele își pun busuioc sub
pernă,iar în ziua respectiv ă țin post. Fetele care cad pe gheață în ziua de Boboteaza pot fi
sigure că se vor mărita în acel an.
Sfântul Ioan Botezătorul sau Sântion este serbat pe 7 ianuarie. În tradiția po pulară el
este nașul Mântuitorului și este considerat patronul pruncilor, pe care îi ajută să nu moară
nebotezați.O superstiție a zilei este faptul că Sf.Ioan "botează gerul" iar după această dată
aesta se mai îmoaie.În vremuri străvechi în această zi se mergea cu Zăuratul de Sf.Ion
,un colind pentru sărbătoriți.

35

Cea mai cunoscută sărbătoare din luna FEBRUARIE o reprezintă Dragobetele care în credință
populară era fiul babei Dochia .Este un tânăr și reprezintă î n popor sărbătoarea dragostei ,un
Sf.Valen tin autohton. Conform legendelor de Dragobete pe 24 februarie natura începe să revină la
viață, ursul iese din bârlog iar păsările se împerechează și încep să -și construiască cuib.
MARTIE prima lună de primăvară mai este denumită în popor și Mărțișor
După calendarul vechi, 1 martie era considerat începutul unui Nou An; sărbătorirea
venirii primăverii la 1 martie are origini romane , Mărțișorul în vechine era format dintr –
un fir roșu și unul alb pe care femeile îl legau la gâtul copiiilor și al tinerilor precum și în
anumite locuri din gospodărie.În credința populară acesta era magic și proteja de rele
persoana sau locul unde era agățat. Cu timpul aces șnur a fost modernizat atârn ându -se
de el monede de aur sau argint dar și -a pierdut însemnătatea . Culoarea roșie, dată de foc,
sânge și soare, era atribuită vieții, deci femeii. În schimb, culoarea albă, conferită de
limpezimea apelor, de albul norilor era specifică înțelepciunii bărbatului. Fetele îl purtau
timp de douăsprezece z ile la gât, după care -l prindeau în păr și -l țineau astfel până ce
înflorea primul pom (de obicei până la sfârșitul lunii martie).Tradiția mai spune că
mărțișorul trebuia dat jos în momentul în care vezi prima data în acel an barza, atunci se
agăța mărțițo rul într -un pom.
O altă tradiție a lunii martie o reprezintă Babele , care încep de asemenea în prima zi a
lunii.
. O legendă despre Dochia apare în cartea "Ghidul sărbătorilor " de Irina Nicolau , în
aceasta, Dochia ne este prezentată ca o soacră rea. Ea își trimite nora la 1 Martie să -i
aducă fragi de pe munte. Un moș ,poate Dumnezeu, îi dă fetei o mână de fragi. Văzând
fragii Baba Dochia consideră că a venit primavera, își pune nouă cojoace unul peste altul
își ia oile și pleacă la munte.Vremea capric ioasă de primavara o face pe Dochia să -și
lepede pe rând cele nouă cojoace.Apoi cade o ploaie înghețată iar baba îngheață
împreună cu oile.Cu timpul sloiurile s -au prefăcut în piatră și astfel este explicate
proveniența Babelor din Bucegi. Babele este o t radiție românească ținută mai ales în
zonele rurale. Aceasta are loc de pe 1 si pana pe 9 martie. Fiecare român își alege o baba,
sau mai bine o zis o zi, așa cum va fi baba pe care omul și -o alege, așa va fi și firea
omului în anul ce vine. Unii bătrâni s pun ca așa cum este vremea în acea zi așa ii va
merge omului în anul acela.

36
Și anume, dacă vremea este frumoasă iar soarele este prezent pe cer, acel om va fi voios
și bun la suflet întreg anul iar toate ii vor merge bine. Totuși, dacă în acea zi cerul est e
întunecat, omul acela nu va fi bun la suflet ci mai degrabă supărăcios. Mai mult, unii
bătrâni cred că dacă ninge sau ploua în acea zi, anul va fi unul bogat.
Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, această sărbătoare se ține pe 9 martie și mai este
denumită și Ziua Bărbatului . Tradiția cere ca la această sărbătoare femeile să facă
colăcei („Mucenici") în formă de om sau în forma cifrei 8. În Dobrogea sunt întâlniți
atât mucenicii din aluat dospit copți în cuptor și apoi unși cu miere și nucă(muce nicii
moldovenești),dar și cei fierți în apă, după care se adauga zahăr și nucă în zeama fiartă.
După zilele capricioase ale Babelor în calendarul popular urmează Moșii care sunt în număr de nouă,
aceștia sunt buni și alungă gerul pentru a veni căldura.

37
Buna Vestire sau Blagoveștenia este o sărbătoare cu dată fixă serbată la 25 martie . În
credința populară la această dată vin păsările călătoare, tot acum cântă pentru prima dată
cucul, vestitorul unor lucruri importante în viața omului .Când o persoană î l aude pentru
prima oară cântând, trebuia să numere de câte ori cânta pentru a ști câți ani mai are de
trăit.
APRILIE
Luna Aprilie începe cu Ziua păcălelilor sau a nebunului ,zi în care oamenii se păcălesc.
În acest an Paștele a fost serbat î n aprilie și odată cu el și alte sărbători cu dată variabilă
care vor fi amintite mai jos.
Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) se sărbătorește în ultima duminică
din postul Paștelui, toată lumea merge la biserică ca să ia ramuri de salcie, sfințite de
preoți. Aceste ramuri de salcie au înlocuit ramurile de finic cu care locuitorii
Ierusalimului l -au întâmpinat pe Domnul Iisus Hristos. Salcia este mereu înflorită în
această perioadă a anului, o expresie a fertilității și a reînvierii naturii . Din aceste ramuri
se fac coronițe și se pun la icoanele din casele credincioșilor. De asemenea, se spune că e
bine să te încingi cu aceste ramuri de salcie ca să nu te doară mijlocul.
Învierea Domnului: Paștele este o sărbătoare a cărei dată e variabilă. Regula după
care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325
e.n. Astfel, Paștele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare
lunii pline de după echinocțiul de primăvară (pe 21 martie sau, în unii ani, cu cel mult
două zile înainte sau după).
Dacă această duminică se suprapune Paștelor iudeilor (14 Nisan – a șaptea lună a anului
ecleziastic și prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în
duminic a următoare.

38
Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină. În această duminică sărbătorim
înviererea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, după ce a fost răstignit în Vinerea Mare.
Sărbatoarea Învierii Domnului este precedată de 40 de zil e de post,timp în care pe lângă
postul alimentar creștinii devin mai apropiați de D -zeu și sufletește. Săptămâna patimilor
sau săptămâna mare -ultima săptămână a postului este și ea foarte bogată în tradiții mai
ales religioase. Creștin ortodocși merg la di ferite slujbe :Deniile(miercuri),Joi mari sau
Ziua morților,Vinerea seacă Trecerea pe sub masă ,Prohodul ,sâmbătă –Slujba Invierii
Domnului, Duminică . Pe parcursul ultimei săptămâni creștinii se spovedesc și se
împărtășesc pentru a -și curăța sufletul de păcate. Pe lângă tradițiile de ordin religios se
întâlnesc și tradiții laice născute din diferite credințe și superstiții care s -au transmis prin
viu grai iar în comunitățile rurale sunt păstrate cu sfințenie. Simbolul celei mai
importante sărbători din calendarul creștin ortodox este oul. Se spune că una dintre
femeile mironosițe a adus un coș cu ouă pe care l -a așezat la picioarele crucii
Mântuitorului, acestea fiind înroșite de sângele lui Iisus Hristos. În tradiția populară
ouăle sunt purtătoare de no roc. De asemenea, ouăle roșii se ciocnesc la masa de Paște
alături de binecunoscuta replica "Hristos a Înviat! – Adevărat a înviat!". Și se spune că cei
care ciocnesc ouă în ziua de Paște și rostesc simultan “Hristos a inviat! – Adevărat a
Inviat!”vor fi i ertați de un păcat. Ouăle se vopsesc(doar roșu) joi , vineri nu se vopsesc și
nici nu se seamănă nimic în grădini ,această zi numindu -se și Vinerea seacă.
Un obicei în ziua de Paști era că, la masă, gospodarul să ciocnească un ou roșu cu
soția sa pe ntru a se întâlni în lumea cealaltă. Tot in ziua de Paste, de aceasta data
dimineața, în zona rurală și nu numai, se pune intr -un lighean apa proaspătă, un ou roșu
dar și o monedă de argint. Toți membri familiei se spala pe rând cu această apă pentru a
fi tot anul curați și sănătoși.
Tot în prima zi de Paște există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru
această sărbătoare, dar și pentru ca ea semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa
cum se întâmplă cu întreaga natură, odată cu venirea primăverii.
Pentru ziua de Pașt i, femeile pregătesc pască.

39
Ea se frământă din făină, la care se adaugă lapte și ouă. Pasca are formă rotundă pentru
că, în popor, se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un
colac împletit în trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizând crucea pe care a
fost răstignit Hristos. Între împletituri se pune brânza sărată sau dulce, frământată cu ou
și stafide. Pasca se împodobește cu ornamente din aluat. Pasca este dusă la biserică în
Noaptea de Înviere pentru a se sfinți. Astfel, ea dobândește puteri purificatoare.
Față de Crăciun care este o sărbătoare a bucuriei de a trăi ,Paștele este o sărbătoare a
împlinirii sufletului. Totuși în ultimii ani această sărbătoare și -a ma i pierut din
semnificații fiind înlocuită de o sărbătoare comercială, Venirea Iepurașului.
Izvorul Tămăduirii -această sărbătoare nu are dată fixă,se sărbătorește de obicei în
prima vinere după Paști.
Tradiția spune că Sfântului Apostol Andrei i s -a făcut milă de unul dintre ucenicii săi
căruia îi era sete și a lovit în stâncă cu toiagul, de unde a izvorât apă.Acest izvor se
găsește la mănăstirea Dervent din județul Constanța ,unde se află și Peștera Sf.Andrei.
Acest izvor curgea într -o singură zi din an, la această sărbătoare. Apa izvorului este dulce
și nu se strică, fiind considerată apa pură, asemenea agheasmei.
Sfântul Gheorghe -sărbătoare cu dată fixă sărbătorită pe 23 aprilie,își are originile în
vechime cînd peste un vechi zeu al vegetației, identificat cu Cavalerul Trac, calendarul
ortodox l -a suprapus pe Sfântul Gheorghe, Purtătorul de biruință.
Conducător în oastea romană , el a salvat -o pe fiica conducătorului din Lida din ghearele
dragonului, fiind venerat în toată lumea creștină. Sfântul Gheorghe a fost patronul militar
al Moldovei medievale. În noaptea de Sf.Gheorghe se seamănă busuioc care capătă
puteri miraculoase. În calendarul pastoral la 23 aprilie începe vara pastorală, se strâng
turmele pentru a urca la munte. În jurul acestei date în Dobrogea oile sunt strânse în
turme pentru a fi duse la izlaz, unde vor rămâne pănă la Sf.Dumitru.
În calendarul pastoral Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru (Sâmedru, 26 octombrie) sunt
sfinți de o mare importanță , deoarece ei împart anul în două între Sângiorz și Sâmedru
este vara pastorală, iar între Sâmedru și Sângiorz, iarna pastorală.

40
Caloianul este un obicei popular pract icat în Dobrogea pentru aducerea ploii în vreme de
secetă sau în zilele de după Paște. Caloianul sau Scaloianul se ține la trei săptomâni
după Pasti într -o zi de marți, fetele și femeile de la țară făceau un omuleț din lut galben
împodobit cu coji de ouă păstrate de la Paște (numit „Caloian") pe care -l puneau într -un
sicriu și pe care -l boceau ca pe un mort, imitînd astfel ritualul înmormîntării. Femeile
cîntau o poezie anume și apoi îngropau omul din lut lîngă o fîntînă. Caloianul se
dezgropa joi urm a apoi o procesiune în cadrul căreia se interpreta un cântec specific , iar
apoi se dădeau pe apă, pentru a tulbura apele și norii, așa cum se întîmplă înainte de a
ploua. După procesiune urma pomana, obiceiul este practicat mai ales de copii, care sunt
fără de păcate.Dacă anul este bogat în ploi și recolte înseamnă că ritualul aavt
succes,dacă nu se recurge la Paparude.
Paparud a sau Papaluga reprezintă un ritual de invocare a ploi care se desfășoară a treia
joie d upă Pasti . Ritualul este practicat de copii, fetele împodobite cu coronițe merg la
casele oamenilor și dansează, cântând un cântec. Stâpâna casei le stropește cu o găleată
de apă apoi le răsplătește obiceiul dându -le un "bacșiș".
MAI -această lună mai este denumită populat și Florar luna florilor.
Sărbătoarea Înălțării Domnului nu este o sărbătoare cu dată fixă se sarbătorește la 40 de
zile după Paște, pe lângă semnificația creștină profundă, și o serie de obiceiuri care s -au
păstrat de -a lungul anilor și pe care românii, mai ales cei de la sate, le respectă cu
sfințenie.Înălțarea Domnului coincide cu Ziua Eroilor.
Și, pentru că tot am amintit de cei trecuți la cele veșnice, tradiția creștină spune că
oamenii care mor în ziua de Ispas (Înălțare) ajung în Rai. Se mai spune din popor că
semănatul după Ispas nu rodește și că nu este bine să dai, în această zi, sare din casă,
existând credința că vacile nu vor mai da lapte bun.

41
Sfinții Împărați Constantin și Elena sărbătorită la 21 mai este o sărbătoare
importantă a creștinilor deoarece cei doi sfinți sunt cunoscuți drept cei care au dat
libertate creștinismului. Împăratul Constantin, care a domnit asupra Bizanțului în secolul
al III -lea d. Hr., a fost foarte evlavios, mama sa, Elena, fiind cea care a scos l a lumina
lemnul Sfintei Cruci de pe Golgota. Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o
sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena care se celebrează anual la 21 ale lunii maieste,
se pare, cea mai mare sărbătoare creștină a bisericii ortodoxe din această lună.
Împăratul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, un adevăra t protector al
creștinilor, în timpul domniei sale, adoptându -se o serie considerabilă de măsuri în
favoarea Bisericii și a preoților. De numele Sfântului Împărat Constantin se leagă și
Consiliul de la Niceea, în care s -a hotărât ca Sfânta Sărbătoare a Paș telui să fie
sărbătorită în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.
Prima lună de vară este IUNIE sau Cireșar denumită astfel după primele fructe care se
coc. Printre sărbătorile dintre această lună amintesc :
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica, 24 iunie): Drăgaica se
practica de fete nemăritate și urmărea asigurarea prosperității holdelor.Această sărbătoare
apare încă din antichitate când zeițele erau invocate să apere lanurile. Teodor T.Burada în
lucrarea "O călătorie în Dobrogea " (1962) la pag.61 descrie sărbătoarea Drăgaicei "Patru
fete dintre care două îmbrăcate bărbătește, aplecându -se cruciș de mână cu celelalte două,
dănțuiesc pe la case la cântecul unui fluier care zice diferite arii de dațuri ,apoi lise dă
drept recomprnsă o somă de bani. Ceremonialul se desfășura mai mult pe la casele
oamenilor, grupul de fete juca de la o casă la alta o horă rotita de trei o ri. De Drăgaică
gospodinele culeg plante medicinale și aromatice.

42
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sau San Petru este sărbătorit la 29 iunie. Despre
Sfântul Petru știm că este cel mai iubit și respectat sfânt din calendarul românesc. El este
cel care umblă pe pământ și are parte de situații foarte omenești , fiind foart e credincios,
lui îi sunt încredințate cheile Raiului; împarte hrana animalelor sălbatice, mai ales
lupilor. În ziua de Sf.Petru și Pavel se ține post ,acest lucru ne este explicat printr -o
legendă: În zilele când sfinții umblau pe pământ ,au poposit la o cârciumă unde alături de
oamenii de acolo și -au sărbătorit ziua dansând până au obosit.Deoarece nu le -a plăcut au
hotărât ca în această zi să se țină post.

IULIE a doua lună a verii mai este denumită și Cuptor fiind luna cea mai călduroasă
din an.
Una din cele mai mari sărbători de peste an sărbătorită pe 20 iulie este Sfântul Ilie.
În trecut această sărbătoare se ținea ca să îi apere pe oameni de trăznete și de fulgere.
Timp de câteva zile în apropierea acestei sărbători se spune că Sfântul Ilie umbla cu carul
său prin cer și de aceea ploua cu tunete și fulgere. Conform tradiției românești Sf Ilie nu
știe când cade sărbătoarea lui .Dornic să dea un chef el îl întreabă pe Dumnezeu cât mai
până la ziua sa, iar acesta îl amână mereu. După ce trece z iua lui de furie SF.Ilie începe
ploile. Dacă plouă și tună de Sf.Ilie merele și alunele vor fi viermănoase.De Sf.Ilie
femeile dau de pomană mere, până atunci ele nu gustă aceste fructe.
Pentru apicultori este o zi importantă deoarece încep să reteze stup ii și să adune mierea.
Ultima lună de vară AUGUST denumită popular și Gustar de la varietatea de fructe care
sunt ”gustate”,în această lună.
Schimbarea la Față (6 august): acum se gustă poama nouă din rodul viilor. Frunza în
codru începe să se îngălbenească ,cerbul spurcă apa care se răcește iar berzele se
pregătesc de plecare.În această zi de dau de pomană struguri ,în unele comunități (ex.
Lipoveni) se dun struguri la bi serică pentru a fi binecuvântați. Printre superstițiile acestei
zile se nu mără și faptul că nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că
așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare .

43
Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită la data de 15 august și este o importantă
sărbătoare ortodoxă, precedat ă de un post de două săptămâni. După ce și -a săvârșit sortul
apostolic care i -a fost încredințat și anume să ducă credința în Muntele Athonului
(Athos), Maica Domnului dorea să se mute la Fiul Său. Cererea i-a fost îndeplinită, fiind
astfel săvârșită și d orința creștinilor ca trupul Maicii Domnului să nu fie supus
putreziciunii și să fie luat la cer, ca și Iisus Hristos. În această zi este celebrată și Ziua
Marinei, deoarece Maica Domnului este patroana marinarilor. Se fac serbări la malul
mării la Consta nța, dar și în orașele dunărene. În această zi de dimineată se merge la
biserică, se dau de pomană pentru morți struguri,prune și faguri de miere.După Sf.Mărie
se dezleagă horele și nunțile.În tradiția populară bostanul și porumbul încep să se
îngălbeneasc ă,"jelind -o astfel pe Maica Domnului."
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul sărbătorită pe 29 august, este o zi de
post, în care, potrivit tradiției, este bine să nu se mănânce roșii, pepene roșu și alte fructe,
mâncăruri sau băuturi de culo are roșie, în memoria sângelui care a fost vărsat la tăierea
capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Unii mănâncă numai struguri sau ajunează. Lumea satului nu tăia nimic cu cuțitul, totul
se rupea cu mâna. Nu se mânca varză, căci Sfântului Ioan Botezătorul d e șapte ori i s -a
tăiat capul pe varză și iar a înviat.
SEPTEMBRIE – prima lună de toamnă, este o lună bogată pentru agricultori deoarece
acum se culeg roadele muncii de peste an. Printre sărbătorile religioase din această lună,
amintesc:
Nașterea Mai cii Domnului serbată pe 8 septembrie, numită popular și Sântămăria
Mică. Această sărbătoare reprezintă popular "granița" dintre vară și toamnă, fiind
marcată de închiderea pământului pentru insecte și de plecarea păsărilor migratoare spre
țările calde.
9 septembrie este de asemenea o zi de sărbătoare fiind Sfinții Ioachim și Ana –
părinții Fecioarei Maria.Se spune că aceștia erau bogați iar la fiecare sărbătoare
obișnuiau să împartă o treime din avere săracilor.Pentru că nu aveau copii s -au rugat lui
D-zeu timp de 40 de zile, iar D -zeu s -a îndurat de ei .

44
Înălțarea Sfintei Cruci, serbată prin post la data de 14 septembrie. În această se
începe culesul strugurilor, acum se fac mustul și vinul. Ziua Crucii reprezintă momentul
când pământul se închide în preajma iernii, luând cu sine insectele, șerpii, și plantele .
Sărbătoarea se mai numește Crucea Mare, Ziua Șarpelui , și se spune că șarpele care a
mușcat un om nu mai este primit în pământ el este lăsat să moară. Se spunea că, dacă va
mai tună după Ziua Crucii, toamna va fi lungă. În această zi se culeg plante de leac.
OCTOMBRIE numită popular și Brumărel, este caracterizată prin căderea frunzelor și
tot acum se fac însămânțările de toamnă. În această lună se serbează două sărb ători
importante din calendarul ortodox:
Sfânta Cuvioasa Parascheva este o sărbătoare foarte importantă pentru români,
serbată pe 14 octombrie, moaștele Sfintei se află în Catedrala Mitropolitană din Iași
( de peste 250 de ani )unde se desfășoară un amplu pelerinaj . Moaștele Cuvioasei
Parascheva au fost aduse în Moldova în timpul domniei lui Vasile Lupu . În această zi
credincioșii postesc și nu mănâncă nuci sau castraveți care au cruce..În calendarul
pastoral în această zi se amestecă oile cu berbecii . Tradițional, ziua de vineri este
considerată ziua Cuvioasei Parascheva .

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie denumită popular și Sâmedru sărbătorită pe 26
octombrie, marchează timpul în care păstorii coboară de la munte pentru a lăsa oile în
grijă stăpânilor lor. În această zi se poate afla cum va fi iarna ,ciobanii pun jos un cojoc
,dacă pe el se așază o oaie n eagră iarna va fi bună,dacă se așază o oaie albă ,iarna va fi
plină de zăpadă. În tradiția populară Sfântul Dumitru și Sfântul Gheorghe sunt frați, iar
după cum s -au înțeles, Sfântul Dumitru trebuie să desfrunzească acum pădurile și să -i
cheme pe toți la s ărbătoarea recoltei.
Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi sărbătorit pe 27 octombrie, – este o
sărbătoare importantă pentru români, deoarece moaștele acestui sfânt se află la Catedrala
Patriarhală din București. Acum se organizează un pelerinaj care durează până la trei
zile, la care participă credincioși din toată țara .

NOIEMBRIE – numită și Brumar , este luna în care cade prima brumă
se încheie semănatul de toamnă și totul e gata de iernat.

45
Prima sărbătoare a lunii serbată pe 8 noiembrie este Soborul Sfinților Arhangheli Mihail
și Gavril. Cei doi sfinți sunt căpeteniile oștirilor îngerești, Arhanghelul Mihail fiind cel
care a luptat împotriva î ngerilor răului, care au fost alungați din Rai, iar Arhanghelul
Gavril este cel care aduce Bunăvestirea Maicii Domnului, că îl va naște pe Iisus Hristos.
În credința populară se spune că Sf.Mihail "ia sufletul omului în ceasul cel de pe
urmă".(Nicolau. I -Ghidul Sărbătorilor românești pag.61)
O altă sărbătoare importantă a lunii este Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat –
Ocrotitorul României serbat la 30 noiembrie . O superstiție legată de această
sărbătoare este observarea lunii. Dacă luna e plină și cerul senin, iarna va fi moinoasă;
dacă luna e plină și cerul întunecat, dacă ninge sau plouă, peste iarnă urmează zăpezi
mari și grele. De sărbătoarea Sf.Andrei sunt legate multe superstiții,în credința
populară în această zi strigoii atacă oamenii,i ar pentru a -i învinge aceștia dei urmă
folosesc ulturoiul. Obiceiul de Sf.Andrei este semănatul grâulu i.
Tradiția spune că grâul pus la încolțit de Sfântul Andrei spune câte ceva despre viitorul
omului care l -a plantat. De Anul Nou, cum arată grâul așa va fi și sănătatea celui care l –
a plantat, în noul an.Dacă firele sunt zdravăne și înalte, omul care a plantat va fi
norocos și sănătos în noul an. Bătrânii spun că aspectul grâului spune ceva și despre
recoltele anului agricol ce urmează. Un grâu frumos înse amnă o recoltă bogată, pe
câmpuri și în livezi.. Grâul pus la încolțit se păstrează de regulă până după Anul Nou.
Dacă se face prea mare, grâul poate fi tăiat sau legat, după 1 ianuarie.
DECEMBRIE prima lună de iarnă,este o lună a bucuriei și a copilăriei prima sărbătoare
din lună este Sf.Nicolae.

Sfântul Ierarh Nicolae sau Sănicoară este serbat pe 6 decembrie, care după tradiția
populară, reprezintă prima zi de iarnă. Sfântul Ierarh Nicolae, arhi episcopul Mirei
Lichiei, s -a născut in localitatea Patara din Asia Mica, in cea de -a doua jumătate a
secolului al III -lea, într -o familie de oameni înstăriți și creștini devotați. Crescut in
spiritul poveței creștine „să împarți averea săracilor” , Sfântul Nicolae și -a dat întreaga
moștenire pentru a -i ajuta pe nevoiași.

46
În tradițiile românești, Sfântul Nicolae apare pe un cal alb, aluzie la zăpadă care cade
în luna decembrie; păzește soarele, care încearcă să se refugieze pe lângă el spre
tărâmurile d e miazănoapte pentru a lasă lumea fără lumina și căldura; stăpânește apele,
fiind patron al corăbierilor pe care îi scapă de la înec; apară soldații în război, motiv
pentru care aceștia Îi invoca in timpul luptelor; ajuta văduvele, orfanii si fetele sărace
care vor sa se mărite.
Copiii din țarile creștine au fost învățați că, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Sfântul
Nicolae vine și le încarcă ghetele, bocancii sau bradul cu dulciuri, dar unii găsesc și câte
o nuielușa. În colindele românești, cântate în plină iarnă, se vorbește despre florile dalbe,
flori de măr, aceste flori reprezintă nuielușa de la Sf.Nicolae
. În credința populară, joarda(nuielușa) Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar
dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Crăciun reprezintă un semn că greșelile au
fost iertate.
Dacă la Sfântul Andrei se punea la încolțit grâul pentru a vedea cum va fi anul care
vine, de Sfântul Nicolae se pun în apa crenguțe de pomi fructiferi, pentru ca acestea să
înflorească, dovada iertării greșelilor, după cum spun tradițiile populare.
Sfântul Nicolae este un moș care aduce zăpada scuturându -și barba. În tradiția populară
românească, Sfântului Nicolae îi sunt atribuite calități sporite, fiind unul dintre sfinții cei
mai de vază alături de Dumnezeu, cel care se plimba cu Acesta pe pământ î n timpurile
primordiale și nu numai. În zona rurală, în ziua de Sfântul Nicolae, feciorii se
organizează în cete, își aleg gazda în casa căreia au loc repetițiile pentru colinda de
Crăciun și de Anul Nou. Irina Nicolu în cartea"Ghidul Sărbătorilor Româneșt i" ni -l
prezintă pe Sf.Nicolae ca fiind al doilea sfânt creat de Dumnezeu .Sfântul Mihail stă în
dreapta Domnului iar Sf.Nicolae în stânga.
După sărbătoarea Sf.Nicolae în calendarul ortodox urmează perioada
Crăciunului. Această perioadă se încadrează între 20 dec și 6 ianuarie, și este împărțită în
două perioade:
– între Ignat, serbat pe 20 decembrie și Crăciun , sărbătorit pe 25 decembrie era
perioada nefastă; atunci se deschideau mormintele, iar sufletele morților circulau printre
vii, de Ignat se sacrifică porcul.

47
– între Crăciun 25 decembrie și Bobotează serbată pe 6 ianuarie este o perioadă a
bucuriei. Crăciunul face parte dintr -un ciclu de 12 zile, de la 25 decembrie până la 6
ianuarie,care asigură trecerea Anului Vechi spre Anul Nou și este pregătit de un post
lung de 40 de zile. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile
rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și vinul. Cele trei
zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case.Înainte de marea sărbătoare
oamenii din zonele rurale și nu numai merg la biserică" să -si primenească " sufletul prin
spovedanie și prin Taina Împărtășaniei.
Moș Crăciun nu ține de tradițiile populare românești, ci este un împrumut apusean
târziu, atestat la noi prin secolul al XIX -lea. Tradiția creștină spune despre Crăciun că era
proprietarul sălașului unde Fecioara Maria l -a născut pe Pruncul Iisus, iar soția lui,
Crăciuneasa, a ajutat -o la naștere.
Nașterea Domnului este o sărbătoare c u dată fixă care se serbează în fiecare an pe 25
decembrie. Până în secolul XIX, românii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun, dar
pentru că aceasta avea o importanță atât de mare, Biserica a suprapus acestei date
sărbătoarea Nașterii Domnului care se sărbătorea pe 6 ianuarie. Crăciunul este un zeu
solar întâlnit la popoarele indo -europene, specific teritoriului locuit de către geto -daci.
Acest zeu era întruchipat de Saturn la romani și de Mithra la persani. Denumirea de
„moș” reprezintă vârsta zeului la sfârșitul anului calendaristic, care trebuie să moară și să
reînvie anul următor.
În zona Dobrogei, obiceiurile de Crăciun si de Anul Nou au fond comun cu cele din alte
zone, pentru că foarte multe au intrat în această zonă prin transhumanță, sau pr in politica
de colonizare a statului prin cele trei valuri venite din Oltenia ,Muntenia și Transilvania .
Trebuie menționat că în Dobrogea deși există o mare varietate de colinde(de pescar, de
fată.de băiat,de cioban ,de casă) elementul religios nu este pr egnant. Întâmpinată cu
bucurie, Nașterea Mântuitorului aduce cu ea și practici foarte vechi prin care se celebra
Solstițiul de Iarnă, momentul în care natura dă speranțe că va renaște.
Dumitru Galavu în cartea "Antologie de colinde dobrogene" -ne spune "c ă din ciclul
obiceiurilor de iarnă se remarcă în primul rând colindul care reprezintă un cântec
străvechi cu funcție de urare,de sănătate și de belșug.
Textul colindului inspirat din realitatea înconjurătoare reflectă această realitate în toată

48
complexitatea și profunzimea ei exprimată într -o meltitudine de idei ,printr -o tematică
variată prin bogăția imaginilor ,prin expunerea subtilă a stărilor de lucru sufletești."
Conținutul colindelor este variat ,în el apar mai multe aspecte ale vieții soc iale.
În Ajunul Crăciunului se practică mersul cu Moș Ajunul, iar copii care mergeau la
colindat amintesc venirea Crăciunului urând de sănătate și belșug. În seara de Ajun copii
mici umblă cu "Florile Dalbe","Domn,Domn să -nălțăm" și "Raza Soarelui"

În seara de Ajun merg cu colindul cetele mari care au o gamă variată de colinde: de
casă,de fată,de băiat,de flăcău,de popă,de mort etc.
În dimineața zilei de Crăciun,până după slujbă copiii umblă cu Steaua. Pentru acest
colind cu câteva zile înainte es te confecționată steaua din carton sau o sită de făină
înbrăcată în hârtie creponată.Se fac patru colțuri împrejur iar înăuntru de introduce un
clopoțel, pe partea din față se pune o icoană cu Maica Domnului și cu Isus Hristos.
Steaua vestește minunea Nașt erii Domnului. O altă tradiție a acestei perioade este
Împodobirea bradului iar în cele ce urmează voi prezenta o scurtă istorie a pomului de
Crăciun.
Pomul de Crăciun, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, decorat cu globuri în care se reflectă
lumina scânte ietoare a lumânărilor sau a instalației electrice, nu a fost dintotdeauna
împodobit astfel.
Deși în Europa originea sa precreștină nu mai e contestată de nimeni, părerile rămân
totuși înpărțite: unii văd în el o reprezentare a „arborelui lumii”, alții îl consideră o
referire directă la „arborele Paradisului”, împodobit cu mere de un roșu aprins, care
amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din rai.
Până în sec. al 15 -lea, crenguțele verzi cu care erau împodobite casele cu oc azia
Crăciunului, ca și darurile care le făceau oamenii unii altora, erau considerate tradiții
păgâne. Dar nu peste multă vreme în locul acestora va fi folosit un arbore întreg.
Conform documentelor, în 1605 la Strasbourg a fost înălțat primul pom de Crac iun, într –
o piață publică. Nu avea încă lumânări și era împodobit cu mere roșii. In 1611, la
Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobește primul brad așa cum îl
cunoaștem noi astăzi.

49
După 1878, decorațiunile (globurile) de Crăciun din sticlă argintată de Turingia au tot
mai mult succes, așa că această tradiție pur germană va cuceri întraga lume, fiind
adoptată pretutindeni, fie că este vorba despre țări din Asia, Africa, America de Nord și
de Sud sau Australia.

La sfârșitul sec. al 19 -lea, în saloanele germane, sărbătoarea era de neconceput fără
pomul de Crăciun, împodobit și scânteietor. In 1776, prin intermediul soldaților germani
care participau alături de englezi la războiul de independență, tradiția pomului de Craciun
ajunge și în State le Unite, iar în anul 1880 cucerește și Casa Albă.
La noi obiceiul a pătruns odată cu influența germană, când primii studenți români au
inceput să meargă la studii la universitățile din Berlin sau Viena, și la curtea regală a
dinastiei Hohenzollern, sosit ă în Țările Române în 1866 unde prinții și prințesele au
început să împodobească bradul, obiceiul fiind imediat imitat de protipendada
bucureșteană. Cântecul german de Crăciun „O Tannenbaum” devine în limba română „O
brad frumos”, iar obiceiul împodobirii bradului pătrunde în toate casele românilor.
Sfântul Arhidiacon Ștefan serbat pe 27 decembrie, a fost primul mucenic care a pătimit
și a fost ucis cu pietre pentru Hristos.
31 Decembrie/1Ianuarie:Revelionul /Noaptea Sf.Vasile
Revelionul sau noaptea în care nu se doarme este plină de tradiții și obiceiuri,iar în
lumea satului sunt și mai multe superstiții.Conform tradiției în această seară nu se
doarme că altfel vei fi leneș tot anul.
Se spune că obiectul pe care îl ții în mâna la 12 noaptea, la trecerea dintre ani, acela va fi
cel mai important pe planul vieții tale.
Dacă ții bani în mână, îți va merge bine cu banii, dacă ții iubita de mână, îți va merge
bine cu dragostea, dacă ții paharul, va fi un an vesel. De asemenea prima persoană care
va bate sau va suna la ușă în noul an trebuie primită. Principalele colinde sunt:
Plugușorul : această tradiție se mai păstrează în Dobrogea scopul ei fiind de a ura
gospodarilor belșug în anul care urmează. Grupuri de băieți îmbrăcați gros și cu căciuli
împo dobite cu panglici colorate și cu bice și clopote pornesc pe la vecini Gazdele îi
răsplătesc pe urători cu mere, nuci, covrigi, bani

50
Jocul caprei : întruchipează simboluri ale fertilității și fecundității. Capul caprei, cioplit
din lemn, cu maxilarul infer ior mobil, este acoperit cu un amalgam de materiale care de
care mai colorate și mai strălucitoare, mărgele, clopoței. Trupul Caprei este realizat din
covoare, țesături roșii. Dansul Caprei este repetat în fiecare gospodărie.
O altă tradiție în noaptea di ntre ani este "Calendarul de ceapă ",păstrat mai ales de
bătrâni, fiind o metodă de prezicere a vremii anului următor. Se iau două -trei cepe mari,
se taie în jumătate, se alegeau 12 felii egale peste care se presara sare și se puneau pe 12
farfurii care e rau denumite după lunile anului. În timpul nopții pe unele din aceste felii se
acumula apă, semn că vor fi precipitații, altele rămâneau uscate, semn de secetă.
Dintre superstițiile pe care le păstrează bătrânii în prima zi a anului nou amintim că
de Anul nou este bine să ai bani în buzunar,prima persoană care -ți trece pragul casei
trebuie să fie un bărbat,în această zi nu se dă nimic cu împrumut.
În noaptea dintre ani trebuie să se mănânce doar bucate de porc pentru că "porcul râmă
înainte" iar în noul an totul va merge bine, nu se mănâncă carne de pasăre deoarece
aceasta râcâie cu picioarele și totul îți va merge pe dos.
În prima zi a anului copiii merg cu Sorcova, au în mână crenguțe de măr sau sorcove
confecționate din hîrtie creponată și ureaz ă pentru sănătate .
În capitolul trei voi încerca să familiarizez preșcolarii cu tradițiile și obiceiurile
sărbătorilor religioase de peste an.

51

CAPITOLUL III
Cercetare pedagogică vizând jocul și rolul său în conservarea obiceiurilor și
tradițiilor comuntăților rurale

Cercetarea pedagogică este un tip special de cercetare științifică ,ce are drept scop explicarea
științifică,înțe legerea,optimizarea și prospectarea activității de instruire și educare. Cercetarea
pedagogică se bazează pe investigarea teoretică și practice aplicativă a relațiilor funcționale și
cauzale ale variabilelor caracteristice fenomenului educational.
Obiectul unei cercetări pedagogice îl constituie o problemă sau un fapt pedagogic pe care
cercetătorul îl depistează și delimitează din ansamblu structural din care face parte.
Răspunsurile, concluzia obținută în urma cercetării sunt explicații ale unor înt rebări și sugestii
pentru îmbunătățirea și ameliorarea procesului instructive educative.
Organizarea cercetării pedagogice implică parcurgerea următoarelor etape
• Etapa formulării problemei care urmează a fi cercetată;
• Delimitarea sursel or de abordare teoretică și practică;
• Orientarea investigației la nivel de cercetare fundamentală -aplicativă;
• Angajarea inovației la nivel strategic -tactic -operațional;
• Etapa proiectării cercetării, care presupune orientarea investigației ca cercetare
observațională -experimentală, spontană -sistematică, longitudinală -transversală;
• Stabilirea obiectivelor cercetării, specifice procesului de învățământ;
• Formularea ipoteze i cercetării, care vizează alegerea metodologiei de cercetare, bazată
pe un ansamblu de metode, tehnici, mijloace de investigație: extensie -intensie,
paricipative -neparticipative, de colectare -prelucrare a datelor, etc.;
• Organizarea cercetării prin: stabi lirea eșantionului, alegerea instrumentelor operaționale
pentru culegerea datelor empirice și a informațiilor teoretice;
Dirijarea cercetării în
sens longitudinal și transversal.
Desfășurarea propriu -zisă a cercetării pedagogice constă în aplica rea în practică, în
manieră flexibilă a etapelor și a subetapelor prevăzute în proiectul cercetării, în vederea
verificării ipotezei de lucru, conform obiectivelor cercetării prestabilite.

52
Într-o cercetare sunt de parcurs urmǎtoarele etape:
➢ etapa preexperimentalǎ , când se aplicǎ testele inițiale pentru a constata nivelul de
la care începe cercetarea;
➢ etapa experimentalǎ, când se aplicǎ instrumentele de cercetare (proiecte didactice,
teste, etc)
➢ etapa finalǎ , când se aplicǎ testele finale.
Finali zarea cercetării se realizează prin:
➢ analiza, interpretarea și sintetizarea datelor experimentale;
➢ compararea rezultatelor obținute la cele două loturi(experimental și martor);
➢ prelucrarea statistică a rezultatelor;
➢ valorificarea rezultatelor prin elaborarea lucrării științifice.
Cercetările științifice presupun din partea celor care le proiectează și le realizează,
valorificarea și îmbinarea de demersuri care țin de arta și de știința educației. Cerc etările
pedagogice presupun asambluri de demersuri sistematice și complexe, gândite, proiectate,
realizate, coordonate și evaluate, respectându -se o ierarhizare algoritmică, cu etapele și
subetapele stabilite. Stabilirea etapelor și subetapelor are caracte r flexibil, apelând la creativitatea
cercetătorului, la potențialul său adaptatativ la situația concretă, la atitudinea sa critică, precum și
la imaginația sa creatoare.
Cercetarea de față debutează la începutul anului școlar 2017 -2018 Ea vine în întâmpinarea
dorinței de cunoaștere ,investigare și perpetuare a tradițiilor și obiceiurilor locale apreșcolarilor
și a familiilor lor care doresc să ducă mai departe cultura populară locală. Copiii și -au manifestat
dorința ca pe lângă activită țile obligatorii din programa educativă a grădiniței să învețe despre
obiceiuri și tradiții populare străvechi.De aceea mi -am propus să vin în întâmpinarea acestei
nevoi cu lucrarea de față.

53
III.1 OBIECTIVELE ȘI SCOPUL CERCETĂRII

Pornind de la ipoteza amintită anterior în lucrarea de față mi -am propus să demonstrez că
tradițiile și obiceiurile românilor pot fi readuse la viață prin intermediul preșcolarilor cu
ajutorul jocului. Pentru o abordare mai ușoară a tradițiilor și ob iceiurilor de către preșcolari
mi-am propus următoarele obiective:
Redescoperirea și promovarea valorilor tradiționale românești prin impicarea
copiilor,cadrelor didactice și a comunității în diverse activități legate de folclor;
Abordarea unor activități de promovare a artei și tradițiilor populare;
Abordarea unor activități cu cu familia și counitatea locală privind tradițiile și
obiceiurile ;
III. 2. IPOTEZA
Ipoteza lucrării : Se prezumă că prin intermediul jocului,preșcolarii vor
dobândi cunoșt ințe esențiale privind obiceiurile și tradițiile comunităților rurale.

III.3. PREZENTAREA LOTULUI DE SUBIECȚI
Cercetarea pedagogică și s-a realizat pe un lot de 23 preșcolari ,10 băieți și 13 fete ai
Grădiniței cu program Prelungit "Tic Pitic" Hîrșova, Județul Constanța Colectivul de copii este
eterogen, copiii nefiind aleși în funcție de capacitățile fizice și intelectuale.
Subiecții au vârste cuprinse între 3și 4 ani ,5 preșcolari au 3 ani ș i 20 preșcolari au 4 ani. și
provin din mediul urban.

54

Date demografice, în funcție de vârstă și gen sunt evidențiate și în diagramele 1 și 2:

Fig.nr.1 Diagrama – gen subiecți Fig.nr.2 Diagrama – vârstă subiecți

43
%
57
%
Baieți
Fete
74
%
26
%
4
ani
3
ani

55
Tabel nominal al lotului de subiecți:

Nr.
crt. Nume și prenume copil SEX VÂRSTA
1. B. L. T. M 4 ani
2. B. L. G. F 3 ani
3. C. R. -A. M 3 ani
4. C.D.M. M 4 ani
5. C. C. F 4 ani
6. C. I. M. F 4 ani
7. C. A. F. M 4 ani
8. C. A. M. F 3 ani
9. C.N. M 4 ani
10. D.A. M 4 ani
11. E. L. M 4 ani
12. I.D. G. M 4 ani
13. J. M. F 4 ani
14. G. C. I. F 4 ani
15. L. M. I. F 4 ani
16. M.A. M. F 4 ani
17. M. I. F 3 ani
18. N.G. C. F 4 ani
19. O.C. A. F 4 ani
20. S. L.N. F 4 ani
21. Ș. E. M 4 ani
22. T. I. A. M 4 ani
23. D.M. F 3 ani

56
III. 4. ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
Etapele cercetării :
-etapa constatativă(preexperimentală) s -a desfășurat în perioada 16 -31 oct.2017 , în cadrul căreia
preșcolarii au parcurs teste de eva luare ințială.
-etapa formativă s -a desfășurat în perioada noiembrie 2017 -mai 2018. În urma centralizării
datelor obținute , în urma evaluării inițiale au fost concepute o serie de activități care să cuprindă
diferite datini și obiceiuri ale sărbătorilor de iarnă și pri mavara. Activitățile s -au desfășurat pe
parcu rsul a două proiecte tematice:
1. ” Sărbători de iarna la români!” ( perioada 4 – 22 decembrie 2017)
2. ” Paștele la români!” ( perioada 26 -30 martie 2018)
-etapa finală s -a desfășurat în mai 2018 , în această etapă s -au centralizat rezultatele urmărindu -se
progresul preșcolarilor și eficiență metodelor folosite.
III.5. METODE DE CERCETARE FOLOSITE
În lucrarea "Psihopedagogie pentru formarea profesorilor" – Abrudan C. denumește metoda
de cercetare ca fiind „calea delimitată pentru a ajunge le obținerea unor situații noi, care vor
contribui la optimizarea procesului didactic”. Aceasta include „un sistem de strategii cu ajutorul
cărora se va ajunge la o nouă c onfigurație a procesului didactic”. În același timp are un caracter
operațional deoarece indică în mod concret cum trebuie procedat, indică logica internă a
operațiilor pe care le implică cercetarea.
În cadrul metodelor de cercetare pedagogică se poate or ganiza o grupare a acestora în felul
următor:
metode de colectare a datelor (observația, experimentul, convorbirea, testul
docimologic, analiza produselor activității)
metode de prelucrare statistică a acestora (media aritmetică, tabele, grafice, dia grame)
Pentru realizarea acestui studiu am în vedere utilizarea următoarelor metode:
Metoda studiului bibliografic
Metoda monografica

57
Metoda interviului
Metoda testelor
Metoda observației
Metoda convorbirii
Metoda statistico -matematică
Metoda graficelor.
Metoda studiului bibliografic impune studiul cunoștințelor de specialitate legate de
tema aleasă. Este o metodă de investigație indirectă, constituind într -o măsură importantă ceea ce
numim documentarea, studiul materialelor pe tema alea să.
În realizarea a ceea ce mi -am propus, am pornit de la studiul unei bibliografii care a conținut atât
lucrări despre joc și rolul acestuia în dezvoltarea copilului, dar și cărți despre obiceiuri și tradiții
ale românilor.
Metoda monografica este o metodă indirectă ,socio -pegagogică. Ea analizează fenomenul
educațional dintr -un anumit spațiu, școală, localitate fiind studiate monografii,memorii,etc.
Metoda observației
Este o metodă de investigație directă, care constă în urmărirea con știentă a procesului instructiv –
educativ, în ansamblul său, ori sub diversele sale laturi fără să se aducă modificari acestora din
partea cercetătorului. Folosim această metodă în majoritatea etapelor cercetării, însoțind celelalte
metode.
Metoda statisti co-matematică -este o metoda auxiliară indirecta.Ea arată variațiile activității
instructiv educative cu ajutorul tabelelor și a diagramelor.
Metoda convorbirii
Este „metoda de cercetare directă prin care se discută în mod intenționat cu subiecții și
factorii educativi pentru obținerea de date în legătură cu desfășurarea procesului
instructiveducativ”.(Abrudan C., Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, Editu ra
Universității din Oradea, 2003 – pag. 279). Convorbirea se desfășoară în funcție de obiectivele
urmărite, pe baza unui plan și a unor întrebări dinainte elaborate. Prin intermediul convorbirii se
pot dobândi informații de cea mai mare importanță cu refe rire la interesele și opiniile educaților.

58
Ea se poate realiza individual sau în grup, ocazional sau planificat.

III.6 Rezultatele cercetării pedagogice
III.6.1 Etapa preexperimentală
Deoarece cunoașterea obiceiurilor și tradițiilor ține în mare parte și de practicarea acestora în
familie am ales ca în cadrul evaluării inițiale să încep cu un chestionar acordat părinților pentru
a-mi face o părere despre perceptia pe care o au aceș tia depre tradiții. (Anexa 2). Majoritatea
subiecților recunosc sărbătorilor tradiționale chiar dacă nu toți le practică .

48
%
32
%
20
%
Cunoașterea sărbătorilor
cunosc sarbătorile12
nu cunosc
nu stiu

59

.
Cât privește modalitatea de sărbătorire din cei 25 subiecți -9 săbătoresc alături de familie
sărbătorile romănești, 6 sărbătoresc mai ales sărbătorile moderne prim dăruirea de cadouri și
mese festive,iar 10 țin să practice atât sarbătorile moderne cât și cele tradiționale.

În ceea ce privește privește implicarea copiilor în pregătirea sărbătorilor majoritatea subiecților
21 au răspuns "nu"considerând că aceștia sunt prea mici.Din discuțiile avute cu părinții am
observat că sărbătoril e sunt percepute mai ales prin aspectul lor comercial iar acolo unde în
familia lărgită nu mai există bunicii,părinții prefer să cumpere produsele tradiționale .

55
%
37
%
8
%
PREFERINȚA PT. SĂRBĂTORI
sărbători tradiționale
sarbători moderne
sărbătoresc ambele

60
Evaluare preșcolarilor s -a făcut prin probe orale și datorită întinderii foarte mari (ca durată)a
proiectului s -a realizat în trei etape :
-prima cu character general care prin care am urmărit cunoștințele generale despre tradiții
desfășurată la începu tul experimentului în luna octombrie
-probe de evaluare privind tradițiile sărbătorilor de iarnă.
Am ales această procedură deoarece la această preșcolarilor le este foarte greu să înțeleagă și să
descrie evenimente care se defășoară pe o durată de tim p mai lungă.

La începutul cercetării pentru a apropia copiii de tradiții am creat un centru tematic cu câteva
obiecte de artă populară prin care să trezesc curiozitatea preșcolarilor. În acest cadru s -a
desfășurat evaluarea inițială care a urmărit cunoștințele pe care le au copiii despre tradiții în
general.
Evaluarea inițială a cuprins 2 probe orale și s -a realizat mai ales prin joc și două fișe de lucru.

Fig. Nr.1 Centru tematic Tradiții și obiceiuri la români

61

1. Recunoaște costumul popular .
Sarcina:Ridică jetonul
Obiectiv urmărit: recunoașterea costumului popular
Material didactic:set de trei jetoane care ilustrează diferite
costume.
Am explicat copiiilor sarcina de lucru.Fiecare copil va vizualiza imaginile de pe jeto ane.
La îndemnl meu "Ridică jetonul care ilustrează costumul popular" va ridica imaginea
corespunzătoare.
Variantele în care se poate încadra răspunsul sunt:
participă activ la joc și dă răspunsul corect – 3 puncte
participă activ la joc dar nu răspunde corect – 1 puncte

Nr.de copii Procentaj
8 preșcolari recunosc
cântecul popular 35%
15 nu recunosc cântecul
popular 65%

62

2. Ce muzică asculți?
Obiectiv urmărit: Recunoașterea melodiei populare
Probă orală auditivă.
Copiii vor audia 2 fragmente muzicale – o melodie populară,un cântec disco.
Punctajul aferent este următorul:
participă activ la joc și recuno aște cântecul popular 3p
participă activ la joc nu recunoaște cântecul popular 1p

Nr.de copii Procentaj
8 preșcolari recunosc
cântecul popular 35%
15 nu recunosc cântecul
popular 65%

63

Centralizarea rezultatelor la evaluarea inițială

Nr.crt. Nume și prenume copil Proba 1 Proba 2 Punctaj total
1. B. L. T. 3p 1p 4p
2. B. L. G. 1p 1p 2p
3. C. R. -A. 3p 1p 4p
4. C.D.M. 3p 1p 4p
5. C. C.
1p 1p 2p
6. C. I. M. 3p 1p 4p
7. C. A. F. 1p 1p 2p
8. C. A. M. 3p 3p 6p
9. C.N. 3p 3p 6p
10. D.A. 1p 1p 2p
11. E. L. 3p 3p 6p
12. I.D. G. 1p 1p 2p
13. J. M. 3p 3p 6p
14. G. C. I. 1p 1p 2p
15. L. M. I. 3p 1p 4p
16. M.A. M. 1p 1p 2p
17. M. I. 1p 1p 2p
18. N.G. C. 1p 3p 4p
19. O.C. A. 3p 1p 4p
20. S. L.N. 3p 3p 6p
21. Ș. E. 1p 1 p 2p
22. T. I. A. 1p 3p 4p
23. D.M. 3p 3p 6p

64

La prima probă de recunoaștere a costumului popular din cei 23 de preșcolari evaluați 13 , în
procent de 57%, au recunoscut costumul popular și au ridicat jetonul corect ,iar 10 preșcolari
reprezentând 43 au participat la joc dar nu au recunos cut costumul popular.

În cadrul celei de -a doua probe,la audiția muzicală deși le -a plăcut muzica , doar 8 preșcolari au
recunoscut cântecul "Drag mi -e jocul românesc" ca fiind un fragment dintr -o melodie
populară ,iar 15 reprezentând 74%nu au recunoscut fragmentul popular.

57
%
43
%
Proba1
au recunoscut
nu

26
%
74
%
Proba 2
au recunoscut
nu

65

Deoarece cercetarea se desfășoară pe o perioadă mai lungă de timp iar vârsta și dezvoltarea
psihică a copiilor nu ne permite evaluarea initială a tuturor sărbătorilor am decis ca proba 3 (fisa
cuprinzând tradițiile de Crăciun să se desfășoare în prejma sărbătorilor de iarnă înainte de
desfășurarea proiectului "Sărbători de iarnă la români". Fișa este prezentată în anexa și a fost
completată de copii pe 4 dec. 2017.
În urma evaluării inițiale am constatat că atât copiii grupei" Albinuțele" cît și părinții
acestora au dorința de a afla cât mai multe lucruri despre tradiții și obiceiuri străvechi
conștientizând import anța acestora în vederea valorificării lor în dezvoltarea social și emoțională
a copiilor.Pe parcursul anului calendaristic sunt întâlnite numeroase sărbători care au diferite
tradiții,totuși ținând cont de vârsta preșcolarilor am ales pentru cercetare doa r perioada
sărbătorilor de Iarnă și sărbătorile de Paște.
III.6.2 . Etapa formativă s-a desfășurat în perioada noiembrie 2017 -mai 2018. În urma
centralizării datelor obținute în urma evaluării inițiale au fost concepute o serie de activități care
să cuprin dă informații despre diferite datini și obiceiuri ale sărbătorilor de iarnă și primavara.
Activitățile desfășurat e au fost cuprinse într -un proiect tematic "Sărbători de iarnă la români !"
și două săptămâni independente " Iarnă să te duci cu bine! " și "Paștele la români !"
Pentru noi toți, iarna nu este numai anotimpul zăpezii și al frigului, ci și acela al bucuriilor
prilejuite de atâtea datini și obiceiuri legate de sărbătorirea Nașterii Domnului. Obiceiurile legate
de sărbători fac parte din cultura tradițională a neamului nostru. Este o mare bucurie că încă se
mai păstrează în unele zone ale țării aceste datini care ne ajută să înțelegem sărbătoarea
respectivă precum și să ne bucurăm împreună de Marele Praznic. Păstrarea acestor datini este o
mărturi e vie a faptului că avem o conștiință a neamului din care facem parte.

Am început sărbătorile de iarnă cu sărbătorirea sf.Andrei. Întreaga activitate din ziua de
29 noiembrie a fost cuprinsă în cadrul unui proiect pe o zi închi nat sărbători SfAndr ei.
În cadrul întâlnirii de dimineață denumită – La mulți ani Andrei/Andreea
preșcola rii au aflat că pe 30 noiembrie românii sărbătoresc ziua Sf.Apostol Andrei ,iar
"Albinețele"care poartă acest nume sunt sărbătorite într -un cadru festiv.

66
Pentu a capta atenția preșcolarilor,am prezentat un scurt P.P.T despre S.f.Andrei precum și
principal a tradiție din această zi -semănarea grâului. Activitatea a fost continuată mai apoi pe
centre la"Alfabetizare
" DLC preșcolarii au aflat legenda Sf.Ap.Andrei, la "Manipulative " au sortat pahare în funcție
de culoare(rosu ,galben, albastru) iar la centrul "Artă" au desenat "Felicitare pentru prietenul
meu".În cadrul centrului știință s -a desfășurat activitatea pe domenii experiențiale Dos -"Plantăm
grâu de Sf.Andrei".Copiii au aflat că în ziua de Sf.Andrei se plantează grâu pentru a vedea dacă
anul viitor va aduce belșug.Pentru a respecta tradiția fiecare copil va semăna grâu intr -un pahar
pe care il va îngrijii (ud a)până la serbarea de Crăciun când vom vedea cât de mult a crescut.
Pentru a "indeplini "această tradiție am ales să jucăm jocul "Alege paharul de
culoare…"astfel:Copiii sunt așezați în semicerc, pe o masa sunt așezate pahare în culorile
steagului(roșu, g alben ,albastru), un castron cu pământ și grâu. Pentru ca jocul să se desfășoare
cât mai liniștit ,educatoarea alege copilul care să meargă la masa cu ajutorul unei numărători
:"Un ,doi,trei, mergi de vrei…și alege paharul …(albastru,roșu,galben)de Sf.Andr ei.Copilul ales
cu ajutorul numărătorii va merge în față va alege paharul de culoarea indicate de
educatoare.Dacă a ales corect culoarea indicată va putea semăna grâu în acel pahar. După ce li
se explică preșcolarilor regula jocului de trece la desfășurar ea lui.

Fig.nr 2 Imagini Sf.Andrei

67
Următoarea sărbătoare prezentată este 1 Decembrie -Ziua națională a României.
În cadrul Întâlnirii de dimineață este explicat preșcolarilor că pe 1 Decembrie se sărbătorește
Ziua națională a României , iar la centrul tematic aceștia vor observa harta și steagul național
precum și câteva costume populare.

Fig.3 Centru tematic 1 Decembrie
Pentru a intra în atmosfera de sărbătoare se ascultă imnul national.Se observă steagul și cum sunt
dispuse culorile iar apoi se trece la activitățile pe centre. La centrul Alfabetizare "Albinuțele"
citesc imagini despre România și obs ervă felul cum se îmbracă oamenii la zi de sărbătoare. Se
prezintă copiiilor costumul popular și sunt denumite diverse componente ale acestuia:ia, fota.
Pentru aș însuși cunoștințele referitoare la costumul popular la centru Manipulative se
desfășoară joc ul -"Îmbracă păpușa în costum popular" iar la centrul Artă se confecționează
stegulețe. Jocul "Îmbracă păpușa în costum popular are drept scop fixarea cunoștințelor despre
obiectele de îmbrăcăminte și încălțăminte popular și denumirea lor. Obiectivele jocu lui:
-recunoașterea obiectelor de port popular;
-însușirea unor denumiri ale acestor obiecte;
Elemente de joc:,aplauze,dialogul
Material didactic: siluete de carton( fedru), obiecte de îmbrăcăminte decupate ie ,brâu,fote
,pantaloni sau ițari,traistă,opinci, clop,basma.
Jocul se desfășoară pe grupuri mici 3 -4 jucători. Pe masa se află o siluetă de copil fetiță/băiat.
Într-un coșule ț sunt inagini decupate ale unor obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte.Pe
rând,copiii aleg din coșuleț imaginea unui obiect de vestimetație îl denumesc și apoi il prind de
silueta păpușii îmbrăcând -o.
Jocul poate avea și o altă variantă: copilul a les de educatoare cu ajutorul unei numărători,
iese în față și alege dintr -un coșuleț obiectul cerut de aceasta. "Unu ,doi, trei ,dă -mi de vrei
un…clop, o ie,o straiță etc.Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze și încurajări.

68

Fig.nr.4 Copiii și costumul popular
Pentru a termina ziua într -un cadru de sărbătoare aceștia participă alături de colegii lor din
grădiniță în sala de festivități, la o activitate extracuriculară închinat ă zilei naționale și audiază
cântece patriotice.

Fig.nr 5 Sărbătoarea de 1 Decembrie în "G.P.P.Tic Pitic"

După 1 Decembrie se începe proiectul tematic ” Sărbători de iarna la români!”, care cuprinde activități
privind familiarizarea preșcolarilor cu datinile și tradițiile locale.
Pentru a vedea mai bine progresul copiiilor și eficiența metodelor și mijloacelor de predare alese,înainte de
desfășurarea proiectului se aplică umătoarea fișă de evaluare .

69

Fișă de evaluare
1.Spune ce vezi în imaginile de mai jos.
2.Colorează imaginile care aparțin sărbătorii Crăciunului.

70

Deși toate imaginile reprezintă tradiții și obiceiuri specifice Crăciunului majoritatea preșcolarilor au colorat și au
recunoscut două imagini -Moș Crăciun și Împodobirea bradului, doar doi copii au ales și colindele ca specific
Crăciunului .După acest test de evaluare sunt planificate următoarele activități în cadrul proiestului" Sărbători de
iarnă la români."

Colorează imaginile specifice sărbătorii Crăciunului:
1) colorează o imagine – 1p
2)colorează două imagini -2p
3)colorează trei imagini 3p
4)colorează toate imaginile 4p

71
Tabel nominal cu rezultatele probei de evaluare.

Nr.crt. Nume și
prenume
copil Proba 1
1. B. L. T. 1p
2. B. L. G. 1p
3. C. R. -A. 2p
4. C.D.M. 1p
5. C. C. 1p
6. C. I. M. 1p
7. C. A. F. 1p
8. C. A.
M. 1p
9. C.N. 1p
10. D.A. 2p
11. E. L. 2p
12. I.D. G. 3p
13. J. M. 1p
14. G. C. I. 2p
15. L. M. I. 1p
16. M.A.
M. 1p
17. M. I. 2p
18. N.G. C. 2p
19. O.C. A. 3p
20. S. L.N. 1p
21. Ș. E. 2p
22. T. I. A. 2p
23. D.M. 1p

72

Proiect tematic
”Sărbători de iarnă la români !”

Nivelul I
Tema: CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMȚIM?
Proiect tematic: Sărbători de iarnă la români
Subteme:
Sfinte Nicolae, noi te așteptăm cu drag!
Obiceiuri străbune
Vine ,vine moș Crăciun

Perioada: 4 decembrie 2017 – 22 decembrie 2017
Obiective de referință vizate:
DLC
Să participe la activitățile de grup și de joc, de învățare, atât în calitate de vorbitor, cât și în
calitate de audit or
Să transmită mesaje simple în cadrul jocurilor sau activităților de învățare
Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l -a înțeles
Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza relațiilor cu ceilalți
DȘ
Să înț eleagă și să numească relațiile spațiale relative, să plaseze obiecte într -un spațiu dat în
raport cu un reper dat
Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare, precum și interdependența
dintre ele
Să comunice impresii, idei pe baza obse rvărilor efectuate
Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătății și protecției omului și naturii
DOS
Să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului în care trăiește
Să trăiască în relații cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranță,
armonie

73

Să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități practice
DEC
Să cunoască denumirea instrumentelor și materialelor de lucru
Să mânuiască corect instrumentele și materialele de lucru
Să identifice culorile de bază folosindu -le adecvat
Să intoneze cântece pentru copii
Să asocieze mișcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
DPM
Să se orienteze în schema corporală cunoscându -și posibilitățile motrice ale fiecărei părț i
Să-și formeze cor ect deprinderile motrice de bază.

74
Centre de interes și materiale puse la dispoziția copiilor :

Inventar de probleme:

Resurse: umane -educatoarele,
-preșcolarii grupei mici Albinuțele,
-părinții

de timp -3 săptămâni
materiale -diferite obiecte populare așezate la centrul tematic.
Alfabetizare :
Imagini, cărți
enciclopedii, reviste
Fișe de lucru
Creioane, culori
Calculator, CD

Știință/Manipultive :
Puzzle
Lotto
Jetoane
Globuri
Fișe de lucru
Creioane, culori
Pietricele
Brad Artă:
Fișe de colorat
Creioane, culori
Mărgele
Vată
Lipici
Plastilină,
planșete
Hârtie colorată
Material mărunt
Material decupat
Joc de rol :

Set bucătărie
Clopoței, sorcove
Scufițe
Cutii CONSTRUCȚII:
Cuburi din lemn și
plastic
Jocuri de construcție
plane
Dopuri și capace

NISIP ȘI APĂ:
Nisip
Jucării pentru nisip
și apă
CE ȘTIM
Iarna ninge.
Hainele de iarnă sunt groase pentru a ne
ține cald.
Iarna vin Moș Nicolae și Moș Crăciun.
Moș Nicolae lasă dulciuri în ghetuțele
copiilor cuminți.
Moș Crăciun locuiește la Polul Nord.
Moș Crăciun aduce dulciuri și jucării la
toți copiii.
De Crăciun suntem fericiți alături de cei
dragi.
CE NU ȘTIM ȘI VREM SĂ AFLĂM
De ce ninge?
De unde știu Moș Nicolae și Moș Crăciun dacă
am fost cuminți?
Cine este Moș Nicolae? Dar Moș Crăciun?
Care este semnificația creștină a Crăciunului?
De ce colindăm, urăm, sorcovim?
Cum trăiau strămoși i noștri?
Ce obiceiuri aveau ei?
Cum mă pot juca iarna pe afară?
Cât trăiește un om de zăpadă?

75
Subtema: ”Sfinte Nicolae, noi te așteptăm cu drag!”

Ziua/Data Activități de învățare
Luni

4.12.201 7 ADP ÎD: Vine, vine…Moș Nicolae (salutul, prezența, completarea
calendarului naturii)
ALA 1 Artă:Scrisoare către Moș Nicolae
Nisip și apă:Urmele moșului pe zăpadă
ADE Activitate integrată DLC+DOS Legenda lui Moș Nicolae(lectura
educatoarei+aplicație)

ALA 2 – Dansăm printre fulgii de zăpadă
Marți

5.12.201 7 ADP ÎD: Moș Nicolae prietenul copiilor (salutul, prezența, completarea
calendarului naturii)
ALA 1 Joc de rol:De -a gospodinele
Construcții : Căsuța lui Moș Nicolae
ADE -Unde se află ghetuța (DȘ, ) – poziții spațiale sus/jos
ALA 2 –Cea mai curată ghetuță!Joc distractiv
Miercuri

6.12.201 7 ADP ÎD: Ce ne -a adus Moș Nicolae? (salutul, prezența, completarea
calendarului naturii)
ALA 1 Alfabetizare : Citim imagini despre Moș Nicolae
Manilulative : Lotto
ADE Activitate integrată – Lin pășește în odaie (DPM, DEC) – mersul
pe vârfuri cu diferite poziții ale brațelor, cântec Moș Nicolae
ALA 2 – Petrecem de Moș Nicolae
Joi

7.12.201 7 !ADP ÎD: Iarnă bine ai venit! (salutul, prezența, citirea responsabilităților,
completarea calendarului naturii)
ALA 1 Alfabetizare: Citim imagini de iarnă
Construcții: Palatul Iernii
ADE Activitate integrată DȘ+DEC Semne de iarnă – lectură după
imagini +pictură
ALA 2 – Ascultăm cântece de iarnă
Vineri

8.12.201 7 ÎD Sunt vesel/trist că a venit iarna!
Artă Modelăm cadouri pentru prieteni
Știință : Iarna și familia mea (joc educativ Piticlic)

Dos Cum ne protejăm iarna de frig (convorbire)
ALAII Orașul iarna (plimbare)

76
Subtema : ”E vremea Colindelor !”

Ziua/Data Activități de învățare

Luni

11.12.201 7 ADP ÎD: Din bătrâni se povestește (salutul, prezența completarea
calendarului naturii)
ALA 1 Alfabetizare Citim imagini despre obiceiul Colindatului
Manipulative Puzzle de iarnă
ADE Obiceiuri străbune (DȘ) – lectură după imagini
ALA 2 – Bună dimineața la moș ajun (Audiție colind)

Marți

12.12.201 7 ADP ÎD: Casa bunicilor (salutul, prezența, completarea calendarului naturii)
ALA 1 Artă: Modelăm covrigi pentru colindători
Joc de rol : În bucătărie cu bunica
ADE Activitate integrată – Noi umblăm să colindăm! (DEC, DȘ) –
colind, clasificare obiecte mare/mic
ALA 2 – Jocul Caprei vizionare

MiercurI

13.12.201 7 ADP ÎD: Obiectele bunicilor (salutul, prezența, citirea responsabilităților,
completarea calendarului naturii)
ALA 1 Știință Unde este locul său.
Construcții : Casuța bunic ilor
ADE Activitate integrată – Clopoței, clopoței (DEC, DOS) – pictură,
Plugușorul
ALA 2 –

Joi

13.12.2012 ADP ÎD: Poveste de demult (salutul, prezența, completarea calendarului
naturii)
Activitate integrată – Steaua sus răsare!
ALA 1 Alfabetizare : Unim puncte!
Manipulative : Sortăm stele!
Artă: Colorăm stele!
ADE DPM – săritura de pe ambele picioare cu aterizare pe ambele picioare
ALA 2 – Ploaia steluțelor

Vineri

14.12.2012 ADP ÎD: Din lada bunicii (salutul, prezența, citirea responsabilităților,
completarea calendarului naturii)
ALA A rtă: Sorcove (modelaj)
Joc de rol:De -a colindătorii
ADE Poveste de iarnă (DLC) – lectura educatoarei
ALA 2 – Karaoche cu colinde

77
Subtema :”Vine ,vine Moș Crăciun !”

Ziua/Data Activități de învățare

Luni

18.12.201 7 ADP ÎD: Miros de sărbători (salutul, prezența, completarea calendarului
naturii)
ALA 1 Alfabetizare : Citim imagini despre Crăciun
JR: De-a colindătorii
ADE Crăciunul – Sărbătoarea Nașterii Domnului (DȘ) – lectură după
imagini
ALA 2 – Colindăm, colindăm!

Marți

19.12.201 7 ADP ÎD: Bătrân elul Moș Crăciun! (salutul, prezența, completarea
calendarului naturii)
ALA 1 Manipulative : Lotto
Construcții : Sania lui Moș Crăciun
ADE Activitate integrată – Moș Crăciun cel bun (DLC, DOS) –
povestirea educatoarei Legenda lui Moș Crăciun , lipire
ALA 2 Ne pregătim de serbare -repetiția programului de serbare

Miercur i

20.12.201 7 ADP ÎD: Din bătrâni se povestește (salutul, prezența, completarea
calendarului naturii)
ALA 1 Alfabetizare : Cartea sărbătorilor de iarnă
Artă

ADE Activitate integrată – (DȘ, D OS) – alternanțe, desen
ALA 2 – Împodobim bradul

Joi

21.12.201 7 ADP ÎD: O știre de la Polul Nord (salutul, prezența, citirea
responsabilităților, completarea calendarului naturii)
Activitate integrată – Vine, vine Moș Crăciun!
ALA 1 Ș: Sortăm globulețe
A: Împodobim bradul
Construcții :Bradul
ADE DEC – colind Moș Crăciun
ALA 2 – Ne jucăm cu Moș Crăciun

Vineri

22.12.201 7 ADP ÎD: Povestea bradului de Crăciun (salutul, prezența, citirea
responsabilităților, completarea calendarului naturii)
ALA 1 B: Scrisoare pentru Moș Crăciun
Ș: Găsește drumul!
A: Cadouri pentru cei dragi
ADE Printre brazi (DPM) – alergare șerpuită
ALA 2 – La sfârșit de săptămână/ Să facem și -o faptă bună!

78
O altă sărbătoare îndră gită de copiii din toată lumea , Moș Nicolae s-a desfășurat în cadrul
subtemei intitulată "Sfinte N icolae, noi te așteptăm cu drag! " Ziua de Moș Nicolae este foarte
așteptată de cei mici pentru dulciurile și cadourile pe care le aduce și pentru a -și vedea fiecare
măsurată cumințenia.
Iată un bun prilej de a familiariza copii cu încă o tradiție și mai ales cu încă un personaj
care se dovedește a fi un model de noblețe, modestie, bunătate, puritate.
Punem astfel umărul la formarea unui comportament moral deziderat și la păstrarea din
generație în generație a unui obicei, o tradiție În cadrul activităților preșcolarii au aflat când se
sărbătorește si ce reprezintă această sărbătoare pentru copiii din toată lumea,cum răsplătește
moșul pe copiii cuminți dar și pe cei neascultători. Activit atea "Moș Nicolae -prietenul copiiilor
debutează cu întâlnirea de dimineață in cadrul căreia "Albinuțele" află cine a fost Moș Nicolae și
au loc discuții despre pregătirea ghetuțelor pentru a -l întâmpina ..Activitatea continuă pe centre
la Alfabetizare preșcolarii află Legenda lui Moș Nicolae prin intermediul unui p.p.t.,copiii sunt
impresionați de poveste și de bunătatea moșului,la Artă înfrumusețează Ghetuța lui Moș
Nicolae aplicând pe ea vată și material mic decupat steluțe, brăduți etc. pentu a se crea o lucrare
cât mai originală,iar la Construcții copiii construiesc din cuburi de lemn Căsuța lui Moș Nicolae
lucrând în echipe într -o atmosferă de calm și bună dispoziție.
Ziua se încheie cu un joc distractiv în cadrul A.L.A. II – Cea mai curată ghetu ță!
Copiii își aduc ghetuțele de la vestiar au la dispoziție lavete, materiale textile pe care le vor
utiliza la lustruirea ghetelor .Educatoarea dă startul ,copiii trebuie să lustruiască ghetuțele pe
fond musical al cântecului" Ghetuțele".Jocul se termină o dată cu terminarea melodiei.
Pentru ca moșul să poată pune cât mai multe cadouri în ghete,acestea trebuie să fie foarte curate
și lustruite. Copiii vor folosi lavetele, pentru a lustrui ghetuțele repede și bine.
După ce ghetele vor străluci de curățenie, copiii le vor așeza în fața pătuțului ca moșul să le
observe pe fiecare și să lase un cadou.

79

Fig.nr 6 În așteptarea lui Moș Nicolae

După bucuria adusă de Moș Nicolae ,copiii se pregătesc pentr u sărbătoarea Crăciunului,
învățând colinde și pregătindu -se pentru primirea colindătorilor.

80

Prima săptamână denumită "E vremea colindelor"își propune să aducă în atenția preșcolarilor
colinde și obiceiuri de Crăciun din vremea bunicilor . Deprinderea de a colinda, de a saluta cu
mare bucurie Nașterea Domnului, de a -L întâmpina cu urări, daruri, petreceri, cântece și jocuri
este străveche. Colindatul deschide amplul ciclu al sărbătorilor de iarnă. Repertoriul tradițional al
obiceiurilor românești desfășurate cu ocazia Anului Nou, dar și a Crăciunului cuprinde: colinde
de copii, colinde de ceată ( colindele propriu -zise), cântecele de stea, vicleimul, plugușorul,
sorcova, vasilca, jocuri cu măști, dansuri, teatru popular și religios, etc. Cele mai bogate, mai
variate și mai strălucitoare din punct de vedere artistic sunt, alături de plugușoare, coli ndele de
ceată.
Caracterul esențial al sărbătorii este bucuria și încrederea cu care omul întâmpină trecerea de la
anul vechi la anul nou, începutul unei noi perioade de vegetație, al unei noi etape în viața lui și a
sătenilor săi, a colectivității în car e trăiește. Datorită vârstei copiiilor se vor învăța doar colinde
ușoare -"Bună dimineața la moș Ajun", "Sorcova","Plugușorul".Pe lângă învățarea textelor
preșcolarii vor fi familiarizați și cu "accesoriile pt urat"clopoței ,sorcove,trăistuțe. Pentru a
procura aceste accesorii s -a organizat activități cu părinții -ateliere pentru confecționarea
sorcovelor și a ciucurilor( nasturi) pentru costumele de serbare( om de zăpadă).Mămicile
preșcolarilor au participat cu plăcere amintindu -și de perioada copilăriei și implicându -se în
pregătirea sărbătorilor de la grădiniță.

Fig.nr.7 Atelierul de sorcove

81
Pentru a introduce copiii în atmosfera de basm a sărbătorilor de iarnă sala de grupă a fost
decorată cu fulgi de nea și alte elemente specifice Crăciunului ( Moș Crăciun, beteală, globulețe )
iar la centru tematic a fost amenajat un" colț de iarnă."
În ac est peisaj de poveste a început călătoria noastră printre tradiții și obiceiuri la
Întâlnirea de dimineață -"Din bătrâni se povestește…"preșcolarii au aflat că de Crăciun ,creștinii
sărbătoresc Nașterea lui Isus fiind o perioadă plină de bucurie oamenii c olindă vestind bucuria
nașterii Domnului tuturor. În cadrul activităților pe centre la "Alfabetizare "preșcolarii "citit
"imagini despre Crăciun,au lucrat pe fișe și au ascultat povești și au urmărit P.P.T.uri. În cadrul
centrului "Manipulative " au făcut puzzle și domino cu imagini de iarnă și au sortat material
mărunt(brad,globuri,bomboane,sănii,oameni de zăpadă)
În cadrul centrului "Știință"am făcut experimente cu gheață/zăpadă și am făcut plimbări
în parcul orașului pentu a observa atât schimbările din natură cât și pregătirea orașului de
sărbătoare.
La "Artă"preșcolarii au colorat brăduți, săniuțe, globuri au pictat fulgi de nea,reni și moși
prin amprentare, au modelat covrigi pentru colindători și prăjiturele pentru Moș Crăciun.
La "Construcții" au construit căsuța lui Moș Crăciun,sănii,brazi cu diversre cuburi.
La "Joc de rol "preșcolarii au fost pe rând colindători și au repetat colindele învățate
pentru a intra în spiritul sărbătorilor. După î nvățarea colindelor au fost iniț iate jocuri distracti ve
pentru consolidare, aceste jocuri s-au desfășurat în cadrul ALA II. Pentru a înțelege mai bine
colindul" Albinuțele" au primit colindători ,colegi mai mari din grădiniță,și au urmărit serbările
cu caracter religios ale colegilor de la grupele mari.
Săculețul cu surprize!

Materiale: cartonașe cu diverse imagini cu obiecte care sugerează un cântec ,un colind (o
sorcovă -Sorcova,un clopoțel -Plugușorul , om de zăpadă -cântecul cu acelaș nume.un săculeț de
pânză
Desfășurarea jocului:Preșcolarii (grup ați pe echipe) sunt puși să tragă din săculeț cartonașe și să
recunoască obiectul de pe cartonaș.După numirea obiectului, copilul împreună cu echipa cântă
colindul respectiv.Ex din săculeț s -a extras o imagine a unui clopoțel copilul îl numește apoi
intone ază împreună cu echipa colindul Bună Dimineața.Fiecare răspuns corect este recompensat
cu apluze,iar în cazul unui răspuns necorespunzător preșcolarii sunt ajutați pentru menținerea
unei admosfere de bună dispoziție.

82

Karaoke distractiv
Pentru aputea desfășura jocul și a antrena cât nai mulți copiii e nevoie de un microfon și câteva
negative.Preșcolarii vor veni pe rând la microfon pentru a -și demonstra talentul.Cei care își aduc
aminte cuvintele cântecului sau îl recunosc după negative s unt recompensați cu aplauze.
Activitatea integrată (DȘ+ DOS) "Albinuțele îl ajută pe Moș Crăciun"debutează cu întâlnirea
de dimineață în care copiii au posibilitatea de a -și împărtași ideile, de a -și manifesta starea de
spirit de bună dispoziție. După e fectuarea prezenței și completarea calendarului are loc o scurtă
discuție despre sărbătorea care se apropie.
-Ce sărbătoare se apropie?
-Ce sărbătorim noi de Crăciun? (nașterea lui Iisus Hristos,sosirea lui Moș Crăciun)
-Cum ne pregătim pentru această sărbătoare? (învățăm colinde, împodobim bradul…).
Se intonează cântecul ,, Moș Crăciun ce drag ne ești” pentru a creea energia și buna dispoziție
necesare.
La noutatea zilei preșcolarii află că Moș Crăciun vizitează grădinița noastră partici pând la
serbări.Fiind o perioadă aglomerată Moșul ne trimite o scrisoare prin care ne roagă să -l ajutăm.
Pentru a -l ajuta preșcolarii trebuie să lucreze pe centre cu materialele primite și sa împodobească
un brad care este foarte trist.După ce se citește s crisoarea Moșului se trece la activitatea pe
centre:la centrul ,,Manipulative” –vor îmbina corect piesele de puzzle realizând imaginea
dorită,la centrul ,, Alfabetizare" preșcolarii vor "citi"imagini despre iarnă și vor realiza o
cărticică pentru Moș Crăc iun, la centrul Artă se desfășoară activitatea integrată(DȘ+DOS):
,,Albinuțele îl ajută pe Moș Crăciun”
În timp ce lucrează sunt îndrumați și urmăriți de educatoare. Se reamintește copiilor
comportamentul așteptat în cadrul activităților: colaborăm la realizarea sarcinilor, ne ajutăm
colegii, vorbim în șoaptă. Educatoarea va îndruma jocul didactic urmărind totodată activitatea
copiilor de la celelalte centre.
Scopul jocului:
Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor matematice cu privire la sor tarea și gruparea
obiectelor după unul sau două criterii;
Consolidarea priceperii și deprinderii de a lipi diferite materiale pentru a realiza o lucrare
practică;

83
Sarcina didactică: Recunoașterea și diferențierea obiectelor după criteriul mărime și culoare.
Lipirea diferitelor materiale pentru arealiza o lucrare practică.

Varianta 1:
Copiii vor descoperi primele surprize de la Moș Crăciun: un brad ce așteaptă să fie împodobi t
corespunzător, globuri de diferite mărimi și culori .Pe rând, fiecare copil va veni în față, va lua
din săculeț un globuleț și va preciză mărimea. Apoi îl va așeza în brad . (Exemplu: Acesta este
un glob mic \mare apoi îl va așeza în brad).Pentru fiecar e răspuns corect vor fi răsplătiți cu
aplauze iar in piept vor primi un globuleț roșu \galben sau albastru. Varianta 2:
Pentru varianta a II -a, copii se vor împărți în doua echipe in funcție de culoarea globulețului
primit în piept. Pe masă se află un c oșuleț cu globuri de carton colorate roșu \galben sau albastru
.La semnalul educatoarei preșcolarii din cele două echipe vor sorta globulețele astfel: echipa
roșie -globuri roșii, echipa galbenă –globuri galbene.
Varianta 3: Globulețele folosite la varian ta a-II-a, vor fi decorate cu sclipici și cu diferite
elemente specifice anotimpului iarna.
Se intuiesc materialele puse la dispoziție, se explică modul de lucru. Se efectuează încălzirea
mâinilor și se trece la realizarea temei propuse.
Se fac aprecie ri verbale asupra obiectelor realizate.

Regulile jocului:
Copiii trebuie să -și aștepte rândul până când sunt numiți prin numărătoare, cu ajutorul baghetei și
să rezolve corect sarcinile jocului. Fiecare răspuns corect este aplaudat și recompensat cu un
globuleț de hârtie colorată.
Elemente de joc: mânuirea mater ialului, numărătoare, aplauze, recompense (globulețe din
hârtie) urme de pasi pe parchet.
Numărătoare: ,,Unu, doi, trei ia un globuleț dacă vrei!”
După terminarea activităților preșcolarii împodobesc bradul de Crăciun în cadrul activităților
ALA II. Pentr u împodobirea bradului se folosesc ornamentele realizate în timpul activității și se
vor intona cântece de iarnă.Se pune accentul pe crearea stării de bună dispoziție a întregului
colectiv.

84

Fig.9 În așteptarea lui Moș Crăciun

Proiectul tematic "Sărbători de iarnă la români"se termină cu serbarea de Crăciun intitulată
sugestiv "În așteptarea lui Moș Crăciun". Într-un decor de poveste " Albinuțele"recită
poezii,cântă ș i dansează,colindă pentru a -l impresiona pe Moș Crăciun și a î ncânta părinții și
bunicii.

85

Fig.nr 10 Imagini de la serbarea de Crăciun
O altă tradiție respepectată cu sfințenie în grădinița noastră este o tradiție religioasă și este vorba
de Sf.Împărtășanie.Înaine de marile sărbători Crăciunul și Paștele ,părintele vine la grădiniță sau
preșcolarii merg la Biserică pentru a primi sfânta Împărtășanie.

Fig.nr 11 Împărtășania copiiilor

După serbarea de Crăciun și o binemeritată vacanță de iarnă,timp în care tradițiile și obiceiurile
de iarnă au fost exersate a urmat o activitate în care s -au consolidate și verificatcunoștințele
referitoare la mult îndrăgitele sărbători..În cadrul activității "Tabloul anotimpurilor"preșcolarii și
– au reamintit cunoști nțele despre anotimurile toamna și iarna .Activitatea s -a desfășurat sub
forma unui joc didactic interdisciplinar.

86
Scopul jocului:reactualizarea cunoștințelor referitoare la sărbătorile din anotimpurile toamna și
iarna.
Pentru a capta interesul copiiilo r în cadrul centrului Artă, preșcolarii contecționează două
coronițe,coroana Iernii și coroana Toamnei. Jocul s e desfășoară la centrul Știință unde sunt

prezenate două" tablouri "ale celor două anotimpuri.
Copilul ales cu ajutorul baghetei magice iese în fața clasei, alege una dintre coronițe și
răspunde la o întrebare despre anotimpul respectiv.Fiecare răspuns corect este recompensat cu
aplauze și un s timulent de pus în piept(o frunză sau un fulg de nea).Pe lângă această probă ,
pentru a monitoriza cunotințele învățate am reluat fișa de lucru cu privire la tradițiile de Crăciun.
De această dată preșcolarii au înregistrat un mic progres care constă în fa ptul ca 7 dintre ei au
colorat cele patru imagini referitoare la Crăciun,iar 6 dintre copii au colorat 3 imagini.
În cadrul etapei formative am continuat cu prezentarea sărbătorilor de primăvară ce s -au
desfășurat în perioada 1 martie -10 aprilie în ca drul activităților desfășurate pe două săptămâni
independente.

Fig.nr. 12 Imagini de la jocul "Tabloul Anotimpurilor."

87
Prima săptamână independentă denumită sugestiv" Iarnă să teduci cu bine! "prezintă tradiția
de la începutul anotimpului primăvara și anume mărțișorul.Conform tradiției din Dobrogea în
prima zi de primăvară băieții dăruiesc fetelor mărțișoare. Pentru a dărui mărțișoare mamelor și
bunicilor ,preșcolarii grupei Albinuțele au confecționat mărțișoare tradiționale.
Activitatea debutează cu întalnirea de dimineață.Copiii se așază în semicerc și cântă
melodia"Bună dimineața" –prin mișcările sugerate de text se realizează gimnastica de înviorare.
Prezența copiilor se realizează prin metoda "mâna oarbă"Un copil vine în fața,alege o fotografie
numește copilul din fotografie apoi îl s alută.Fotografiile copiilor prezenți sunt puse la panoul –
albinuță. După salutul de dimineață , vor completa “Calendarul naturii”. Copiii își vor
reaminti care este tema săptămânii (“ Mărțișoare,mărțișoare”).
Noutatea (tema) zilei va fi realizată prin apariția albinutei Maya care aduce copiilor o ,,
Scrisoare de la Zâna Primăvara”. În scrisoare, copiii sunt anunțați că Zâna Primăvara se
pregătește să vină pe meleagurile noast re dar are nevoie de ajutor.Zâna dorește ca preșcolarii să
confecționeze un vestitor al ei cu ajutorul căruia să poată goni iarna, de aceea împreună cu d.nele
educatoare le -a pregătit copiiilor diverse probe pe care dacă "Albinuțele"le rezolvă corect,Iarna
va pleca iar Primăvara va putea veni. După citirea scrisorii, copiii vor fi invitați să descopere
surprizele trecând în revistă centrele deschise.
Copiii, în funcție de dorința fiecăruia, se vor împărti și își vor alege centrul de interes la care
vor să lucreze.
La centrul Manipulative, vor juca Lotto folosind imagini de primăvară,alăturând ima ginile
identice.
La Construcț ii, vor construi ,,Castelul Zânei Primăvara” ” realizând tema propusă prin
îmbinarea, alăturarea cuburilor din lemn.
Activitățile pe domenii experiențiale se vor derula in cadrul u nei activităț i integrate pe două
domenii experienț iale (DLC+DOS) Mărțișoare ,Mărțișoare… lectura educatoarei – confecționare
mărțișoare și vor avea loc la centrul tematic,care pentru această activitate a
"îmbrăcat" haine tradiționale.
Se anunță tema zilei , lectura ,,Mărțișorul” – de Emilia Plugaru , apoi vom realiza prin
răsucire șnurul mărțișorului. Se începe expunerea conținutului clar și expresiv, schimbând ritmul
vorbirii pentru a menține trează atenția copiilor , iar pe un panou vor fi expuse imaginile din
poveste .

88
După ce pr eșcolarii află povestea iar conținutul acesteia este fixat cu ajutorul întrebărilor se
trece la confecționarea șnurului de mărțișor prin răsucire .
Prezint copiilor un șnur pentru mărțișor gata confecționat și le explică modul cum a fost realizat
– prin r ăsucire și se explica modul de lucru.
Rog un copil să vină să ajute la răsucirea firelor de ață pentru a realiza șnurul.
După terminarea activității, mărțișoarele vor fi oferite mămicilor.
Pentru a dărui mărțișoarele am jucat jocul distractiv:" Ghiceșt e fetița!"
Copiii sunt așezați în cerc ,în mijloc un băiat este legat cu o eșarfă la ochi și învârtit.Pe margine
copiii dansează și cântă "Băiete,băiete /Fugi după fete/dacă o fată vei ghici /Un mărțișor îi vei
oferii."
După terminarea cântecului copiii se opresc iar cel din mijloc se îndreaptă spre un copil îl atinge
pentru a -l recunoaște.Dacă recunoaște o fetiță îi dă acesteia un mărțișor.

Fig. nr.13 Activitatea mărțișorului

89

Sărbatoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia s -a suprapus peste începerea anului
agricol tradițional și a generat o sărbatoare traditional ă româneasc ă, Mucenicii sau Măcinicii . În
credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moșilor. De
aceea, în aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea
pământului cu bățe sau ma iuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul, sau
jocul copiilor peste foc. Pentru a marca aceasă sărbătoare importantă și la grădiniță am frământat
și copt mucenici în cadrul unui joc de rol denumit "De -a brutarii".. Copiii vor co opera în
pregătirea mucenicilor, într -o atmosferă placută, cu emoții în finalizarea sarcinilor gospodărești.

Fig. nr.15 Activitatea practică Mucenicii

Timpul s -a scurs ușor, "Albinuțele "au crescut și a venit vremea să învețe despre alte
tradiții și obiceiuri ale poporului nostru,tradiții și obiceiuri de Paște prezentate în cadrul
săptămănii independente " Paștele la români "

90

Tema: CE ȘI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMȚIM?
Nivelul I
Subtema: Paștile la Români
Perioada: 26 -30 III -2018

Centre de interes și materiale puse la dispoziția copiilor:

Inventar de probleme:
CE ȘTIM
De Paști pregătim ouă roșii, pască și friptură
de miel.
De Paști mergem la biserică, apoi așteptăm
Iepurașul.
De Paști ne salutăm diferit de restul zilelor
din an.

CE NU ȘTIM ȘI VREM SĂ AFLĂM
Ce sărbătorim de Paști?
Ce reprezintă biserica pentru oameni?
Ce a suferit Iisus Hristos pentru noi?
De ce a fost El răstignit pentrunoi?
Cine își duc viața în post și rugăciune?
Unde și de ce?
De ce vopsim ouăle roșii ?
Ce semnificație are salutul de Paști?

Alfabetizare :
Jetoane, imagini,
enciclopedii
cărți
Fișe de lucru
Creioane, culori
Calculator
Știință /Manipulative :
Puzzle
Fișe de lucru
Creioane, culori
Domino
Materiale din natură
Coșulețe cu ouă Artă:
Fișe de colorat,
culori
Acuarele,pensule
Plastilină,
planșete
Material mărunt
Lipici
Ouă de polistiren

JOC DE ROL:
Trusă bucătărie
Păpuși
Diferite coștume
pentru joc de rol CONSTRUCȚII:
Piese de îmbinat
Cuburi de lemn NISIP ȘI APĂ:
Nisip
forme pentru nisip

91

Ziua/Data Activități de învățare
Luni

ADP ÎD: Bună dimineața, credincioși! (salutul, completarea
Calendarului naturii, moment de mișcare)
ALA 1 Activitate integrată – Puișorii curioși
Știință Cu ce se hrănesc puișorii?
Nisip și apă -Amenajăm o curte pentru puișori
ADE DȘ+DEC observare +pictură
ALA 2 Puișori veniți la mama ! – joc de mișcare
Marți

ADP ÎD: Paștile în familia mea (salutul, prezența, completarea
Calendarului naturii, moment de mișcare)
ALA 1 Joc de rol De -a gospodinele
Artă Colorăm ouă
Manipulative Coșulețe pentru ouă
ADE De Paști -DLC – lectură după imagini
Mi
ercuri

ADP ÎD: Cum ne pregătim de Paști? (salutul, prezența, citirea
responsabilităților, completarea Calendarului naturii, moment de
mișcare)
ALA 1 Alfabetizare Legenda ouălor roșii (ppt)
ADE Activitate integrată – Câte ouă roșii sunt în coș (DOS –
activitate casnică de vopsire a ouălor, DȘ – formare de mulțimi cu 1 –
3 elemente)
ALA 2 Unde am așezat coșulețul?
Joi

ADP ÎD: Cu sufletul curat (salutul, prezența, citirea
responsabilităților, completarea Calendarului naturii, moment de
mișcare)
ALA 1 Artă Modelăm coșulețe cu ouă
ADE Activitate integrată – Obiceiuri de Paști (DEC – pictură Oul
meu de Paști , DPM – săritura de pe ambele picioare cu aterizare pe
ambele picioare, fără elan)
ALA 2 Oul în lingură! – joc de îndemânare

92

Vineri

ADP ÎD: De vorbă cu preotul (salutul, prezența,
completarea Calendarului naturii, moment de mișcare)
ALA 1 Manipulative -Puzzle
Construcții Biserica
ADE Iisus și copiii (DOS – vizită la biserică)
ALA 2 Expoziție pascală

93

Într-o dimineață când au venit la grădiniță preșcolarii au găsit centrul tematic aranjat de
sărbătoare.Curioși s -au apropiat și au început să pună întrebări despre cele observate.Din
discuțiile purtate cu preșcolarii am aflat că aceștia asociază sărbătoar ea Învierii Domnului cu
venirea iepurașului care reprezintă partea comercială (importată) a sărbătorii.Pornind de la
această" confuzie "am hotărât ca în săptămâna ce urmează să abordez activități în cadrul cărora
să scot la lumină tradițiile și obiceiuri le specifice obiceiurile pascale și să răspundem la
următoarele întrebări: Ce reprezintă Biserica? De ce merg oamenii la biserică? Ce putem face
pentru a deveni mai buni? De ce Paștele simbolizează Învierea Domnului? Cum se pregătesc
oamenii pentru Paști? De ce vopsim ouă roșii? Implicarea copiilor de vârstă preșcolară în
realizarea unor acțiuni de vopsire a ouălor,de participare la obiceiurile de Paști va conduce la
conștientizarea faptului că tradițiile trebuie păstrate și transmise mai departe.
Obiceiuri de Paști
Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de oua rosii, a căror prezență este
obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre,
galbene,etc.). În folclorul romanesc există m ai multe legende crestine care explică de ce se
înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Una dintre ele
relatează că Maica Domnului, care venise să -și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă
cruce și a cestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Iisus

Fig.nr 15 Centru tematic de Paște

94

Am încercat să răspund la aceste întrebări prin următoarele activități: la centrul
Alfabetizare am citit imagini despre Paște ,am citit poveștile "Legenda ouălor roșii"și
"Sărbătoarea bucuriei" ,Biblia pentru copii – citire de imagini;am confecționat „Oul roșu” de
Lucia Muntean (memorizare) , la centrul Manipulative am sortat jetoane cu imagini de Pa ște,am
completat puzzle șidomino ,la centru Știință am aflat “Câte ouă sunt în coș?” – joc didactic -“De ce
vopsim ouăle roșii?” -discuții libere;,și am jucat jocul ",Ce se ascunde în coșuleț"la centru Artă
,"Albinuțele" au modelat ouă și pască,au colorat și au pictat ouă, au confectionat“Felicitari de
Pasti” -aplicatie, la Construcții , copiii au realizat din piese de îmbinat coșulețe și au construit o
biserică.La centrul Joc de rol au jucat diverse jocuri de -a familia ,de -a gospodinele în cadrul
cărora s -au pregătit pască și ouă roșii. Pentru a înțelege mai bine importanța acestei sărbători am
fost împreună cu preșcolarii în vizită la biserică.

Fig.nr.16 Secvențe din activitatea de Paște.

95

Activitatea debutează cu întâlnirea de dimineață în cadrul căreia se folosește salutul special
de Paște "Hristos a înviat! -"Adevărat a înviat!".Li se explică preșcolarilor că acest salut este
folosit de Paște și timp de 40 de zile după această sărbă toare.
După salut și înviorare stabilim cum este vremea și observăm ce copiii lipsesc de la
grădiniță.Noutatea zilei o constituie un ou roșu adus de o fetiță la grădiniță.
Toți preșcolarii doresc să se joace cu acest ou și se întreabă de unde vine. Pentru a afla cât
mai multe despre oul roșu invit copiii la activitatea pe centre unde la Alfabetizare ascultă cu
atenție Legenda ouălor roșii,la centrul Construcții ,preșcolarii vor construiesc coșulețe pentru ouă
iar la Artă vor picta ouă roșii.În finalul unei activități interesante în cadrul activităților ALA II
copiii se destind cu jocul distractiv " Plimbă oul!"
Explicarea regulilor și demonstrarea jocului:
Jocul se poat e organiza individual. Copiii sunt așezați în semicerc .Primul concurent va avea o
lingură în care se află un ou. Lingura cu oul se ține în mână iar la semnalul
educatoarei,concurentul pornește în mers alert sau aleargă până la linia de sosire în aplauzel e
colegilor. În cazul în care oul cade din lingură ,concurentul se reîntoarce la start. . Câștigă cel
care ajunge primul la linia de plecare fără să piardă oul pe traseu.

Fig.17 Joc distractiv Plimbă oul.

O altă activitate în care copiii au fost activi, implicați, atenți dar și fericiți că au venit la grădiniță
a fost cea în care am vizitat biserica. Preșcolarii au fost impresionați de vizită mai ales că
părintele le -a explicat semnificația sărbătorii de Paște și au primit în dar fișe de colorat privind
tradițiile de sărbători. Preșcolarii au aflat că Sărbătorile Pascale sunt prilej de bucurie pentru toți
creștinii iar unul dintre obiceiurile de Paște este ciocnitul ouălor. În cadrul acestui obicei se

96
repetă propozițiile "Hristos a înviat! -Adevărat a înviat!"Întorși la grădiniță preșcolarii au colorat
fișele primite și au exersat ciocnitul ouălor.

Fig.18 Ciocnim ouă.
Sfârșitul anului școlar se apropie cu pași repezi deci și a cercetării mele.Analiz ând
retrospectiv anul școlar2017 -2018 ,deși a fost o provocare, am reușit să desfășurăm activități
deosebite la care atât copiii cât și părinții au participat cu plăcere.A fost o perioadă incitantă în
care copiii și -au manifestat spontaneitatea, curiozitat ea, receptivitatea și interesul pentru tot ce
este nou și atractiv. Pentru mine a fost o plăcere să -mi desfășor activitatea de cercetare alături de
ei și cu ajutorul lor, învățând împreună despre tradițiile și obiceiurile strămoșești.
În cele ce urmează a m prezentat evaluarea finală realizată în urma cercetării, deși cunoștințele
acumulate de copii au reieșit și din serbări,expozițiile cu lucrări și produsele activității și
participarea la festivalul de dans "Dialog intercultural la Dunăre". În cadrul fest ivalului
preșcolarii au urmărit și exersat cu plăcere dansuri populare.
III.6.3 . Etapa pos texper imentală a cercetării s -a desfășurat în mai 2018 , în această etapă s –
au centralizat rezultatele urmărindu -se progresul preșcolarilor și eficiență metodel or folosite.
Pentru a observa progresul copiiilor și cunoștințele privind tradițiile evaluarea finală s -a
desfășurat sub forma unui joc didactic și a unei fișe de lucru.

97
Jocul didactic numit" Trăistuța fermecată" se joacă cu 6 -8 jucători.Copii sunt așezați în
semicerc, în fața lor sunt două panouri pe care se găsește câte o planșă ce ilustrează anotimpul
iarna și alta în care este ilustrat anotimpul primăvara.
Scopul jocului verificarea cunoștințelor referitoare la anumite tradiții și obiceiuri studiate și
perioada lor de desfășurare;

Sarcina didactică:
Recunoașterea obiectelor de pe jetoane și așezarea lor pe panoul potrivit
Regulile jocului
Pe rând, câte un copil extrage câte un jeton dintr -o trăistuță, îl denumește și apoi îl așază
la panoul potrivit.(ex. Un steag va fi așezat pe panoul anotimpului iarna deoarece iarna
sărbătorim Ziua României, mărțișorul se așază pe panoul Primăverii) Elemente de joc
Desc operirea jetoanelor din trăistuță, aplauzele, numărătoarea și aprecierea răspunsurilor date de
copii prin gesuri sugestive.
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, observația, explicația, demonstrația, jocul
Material didactic
Diferite jetoane reprezentând imagini sugestive ale unor sărbători :
Ghetuțe,stegulețe,costum popular, globuri,brad împodobit, clopoței, sorcove , mărțișoare ,ouă
roșii ,fișe, creioane colorate.
Desfășurarea jocului
Copiii sunt așezați pe scăunele , iar în fața lor se află două panouri unul ilustrând
anotimpul iarna iar celălalt primăvara. Copilul numit cu ajutorul baghetei magice extrage un
jeton din trăistuță , îl recunoaște și apoi spune ce reprezintă obiectul resp ectiv și când se
folosește. Exemplu:"Pe jeton se află o sorcovă care este folosită la colindat. După ce recunoaște
jetonul îl asează pe panoul cu anotimpul când are loc sărbătoarea pe care o reprezintă. " La
sfârșitul jocului cele două panouri reprezintă o hartă a sărbătorilor din acele anotimpuri.
Preșcolarii aplaudă sau ridică degetul mare în semn de aprobare a răspunsului sau coboară
degetul mare în cazul unui răspuns greșit.
Varianta a doua a jocului constă într -o fișă.
Jocul se încheie atunci când p reșcolarii și -au îndeplinit sarcinile primite.

98
Fișă de evaluare

1. Încercuiește elementele tradiționale ale sărbătorii Nașterii Domnului

99
Fișă de evaluare

2 .Colorează elementele specifice sărbătorii Paștelui.

100

Descriptori de performanță
1. Jocul didactic
-participă activ la joc și dă răspunsul complet și corect – 3 puncte
participă activ la joc și dă răspunsul incomplet – 2 puncte
participă la joc dar nu reușește să dea răspunsul corect – 1 punct

2. Formează prin încercuire elementele care definesc sărbătoarea Crăciunului – fișa
formează prin încercuire toate elementele – 3 puncte
formează prin încercuire, parțial elementele -2 puncte
încercuiește elemente necorespunzătoare -1 punct

3 Recunoaște și colorează simbolul Paștelui
Recunoaște și colorează corect 3p

Recunoaște dar nu colorează corect -2 puncte
Colorează elemente necorespunzătoare -1 punct

101
Tabel – Rezultatele testului final
Nr.CRT. Numele și
prenumele Item 1 Item 2 Item 3 Total puncte
1 B. L. T. 2p 3p 3p 8p
2 B. L. G. 2p 2p 1p 5p
3 C. R. -A. 3p 3p 3p 9p
4 C.D.M. 3p 3p 3p 9p
5 C. C. 3p 2p 3p 8p
6 C. I. M. 2p 3p 2p 7p
7 C. A. F. 3p 3p 1p 7p
8 C. A. M. 3p 2p 1p 6p
9 C.N. 1p 2p 1p 6p
10 D.A. 2p 2p 1p 5p
11 E. L. 2p 3p 1p 6p
12 I.D. G. 3p 3p 2p 8p
13 J. M. 3p 2p 1p 6p
14 G. C. I. 3p 2p 3p 8p
15 L. M. I. 3p 2p 1p 6p
16 M.A. M. 2p 2p 1p 5p
17 M. I. 2p 2p 3p 7p
18 N.G. C. 2p 2p 1p 5p
19 O.C. A. 3p 3p 3p 9p
20 S. L.N. 2p 2p 2p 6p
21 Ș. E. 3p 2p 2p 7p
22 T. I. A. 3p 2p 2p 7p
23 D.M. 3p 2p 1p 6p

102

Tabel explicativ rezulltate evaluare finală
Nr.de copii examinați
12 reprezentând 52%preșcolari au răspuns
corect
8 reprezentând 35%preșcolari au răspuns
parțial corect
3 preșcolari reprezentând 13%au participat la
joc dar nu au răspuns corect

52
%
35
%
13
%
Rezultate evaluare finală

103

Tabel – Rezultatele comparative obținute la testarea inițială și finală din cadrul Cercetării
pedagogice

Calificative
obținute
Evaluare inițială Evaluare finală
Nr. de copiii
23 8
preșcolari
au răspuns
corect
acumulând
punctaj
maxim 13
preșcolari
au răspuns
parțial
corect
,acumulând
punctaj
mediu 2
preșcolari au
participat la
jocuri dar
necesită
sprijin din
partea
educatoarei 12
preșcolari
au răspuns
corect
acumulând
punctaj
maxim 8
preșcolari
au răspuns
parțial
corect
,acumulând
punc taj
mediu 3
preșcolari
au
participat
la jocuri
dar
necesită
sprijin din
partea
educatoarei

104

Centralizarea rezultatelor obținute

Analizând graficul ne dăm seama nunărul copiiilor care și -au însușit cunoștințe despre obiceiuri și tradiții a
crescut de la 8 la 12 preșcolari ,o creștere înregistrând și cei care au obținut punctaj mediu având un
comportament în dezvoltare. La sfârșitul cercetării din datele obținute ne dăm seama că majoritatea preșcolarilor
au asimilat cunoștințe despre tradiții și obiceiuri deci se poate concluziona că ipoteza și obiectivele cercetării au
fost atinse.

0
2
4
6
8
10
12
14
ev inițială

ev.finală
Punctaj maxim
Pnuctaj mediu
Punctaj minim

105

Concluzii și propuneri

Tradițiile populare românești constituie una dintre valorile cele mai de preț ale
poporului nostru și nu trebuie să lăsăm timpul șă evenimentele lumii moderne să ne facă să
le uităm.
Experiența ultimilor ani mi -a arătat că preșcolarii sunt captivați de istoria ,tradițiile și
obiceiurile locurilor natale.Deoarece consider că tradițiile și obiceiurile trebuie să fie
cunoscute încș din copilarie mi-am propus în prezenta cercete tare popularizarea acestora în
rândul copiilor și a părinților. Știind că la vârstă preșcolară activitatea dominantă este jocul
,în lucrarea de față mi -am propus să familiarizez preșcolarii cu tradițiile și obiceiurile locale
prin intermediul jocului.
În primul capitol am vorbit despre joc, prezentând definiția ,rolul și funcțiile jocului în
copilărie.Am continuat prin a expune diferite teorii legate de joc așa cum apar ele în
scrierile de specialitate.
În cel de -al doilea capitol intitulat "Tradiții și obiceiuri locale " am prezentat pe scurt
istoria orașului Hîrșova pentru că ,după cum se știe tradițiile și obiceiurile sunt strâns legate
de istoria locală.În continuare am prezentat tradiții din viața omului legate de
naștere,căsătorie și înmorm ântare , iar î ultima parte a acestui capitol am prezentat tradițiile
legate de marile sărbători de peste an.Pentru a prezenta cât mai exact aceste sărbători le -am
prezentat pe luni,în ordine cronologică.
Al patrulea capitol conține cercetarea propriu -zisă. Am stabilit ipoteza și obiectivele
cercetării ,am descris lotul de subiecți și apoi activitățile pe care le -am desfășurat ținând
cont de etapele cercetării și consemnând rezultatele. Metodele și mijloacele pe care le -am
folosit în realizarea aceste i lucrări metodico -științifice mi -au fost de un real folos ajutându –
mă să -mi îndeplinesc obiectivele propuse în cadrul cercetării.
Deoarece vârsta copiilor nu mi -a permis o abordare pe larg a tradițiilor , în cadrul
cercetării de față mi -am propus fa miliarizare preșcolarilor doar cu tradițiile sărbătorilor de
iarnă și de primăvară. La vârsta preșcolară sunt greu de înțeles evenimentele petrecute de
Crăciun, Boboteaza, Paște de aceea am încercat să prezint tradițiile și obiceiurile prin
intermediul leg endelor și a jocurilor .
Tradițiile sărbătorilor de iarnă sunt foarte îndrăgite de copii, cu entuziasmul caracteristic
vârstei am aflat lucruri noi despre sărbătoarea Nașterii Domnului,ne -am jucat de -a

106
colindătorii repetând colindele învățăte , am pr egătit covrigi pentru a -l întâmpina p e Moș
Crăciun și într -o atmosferă de dună dispoziție am împodobit bradul.
Pe lângă activitatea cu preșcolarii în peleriajul nostru în lumea tradițiilor am
implicat și părinții care ne -au oferit sprijinul lor , atât în procurarea unor mat eriale cât și prin
participarea la anumite ateliere(confecționarea sorcovelor).
O evaluare a tradițiilor și obiceiurilor de Crăciun a constituit -o Serbarea de iarnă unde
preșcolarii au demonstrat ce au învățat pe parc ursul proiectului.
În cadrul săptămânii independente "Iarnă să te duci cu bine/Primăvara vine vine… împreună cu
preșcolarii am aflat legenda mărțișorului și am co nfecționat mărțișoare tradiționale .
Pe parcursul proiectului tematic "Paștel e la români "copiii grupei mici "Albinuțele"au vizitat
biserica unde am aflat semnificația sărbătorii de Paște ,am vopsit ouă și am organizat jocuri
distractive cu acestea, și nu în ultimul rând am aflat și exersat salutul folosit în cadrul sărbătorilor
pascale.
În urma activităților desfășurate am observat că elementele de cultură și tradiție populară îi
unește pe copii, îi sensibilizează și -i bucură în același timp,creează armonie și emoție estetică
puternică, impresionează pozitiv, deopotrivă, pe copi i și pe părinți.
Ca o concluzie finală , pot să spun că prin activitățile desfășurate am validat ipoteza conform
căreia pri intermediul jocului preșcolarii vor dobândi cunoștințe despre tradiții și obiceiuri ale
comunității rurale.
După experiența dobândi tă în cadrul acestei cercetări mi -am propus ca și în anii următori să
continui aprofundarea tradițiilor românești, prezentându -le copiilor aceste datini și obiceiuri cât
mai atractiv prin intermediul jocului.

107

BIBLIOGRAFIE
ABRUDAN C . (2003) Psihopedagogie pentru formarea profesorilor , Oradea: Editura
Universitatea .
ANTONOVICI , Ș-MITU F. ,(1999) .Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul
preșcolar . București: Editura Pro Humanitate .
BURADA .T.(1962) .O călătorie în Dobrogea " Ed. Tineretului, fragmente
CLAPARIDE . E.( 1975,) Psihologia copilului și pedagogie experimentală. București: Editura Didactică
și Pedagogică ;
CRISTEA S. (1998). Dicționar de teremeni pedagogici .București: Editura. Didactică și pedagogică.
CUCOȘ C. , (2006). Pedagogie – Editia a II -a revăzută și adăugită . Iași:Editura Polirom.
CUCOȘ C. ,COSMA T.(2008) .Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Ediția
a III a.Iași : Editura Poliro m.
DIMA S,.PÂCLEA D.,CANDREA A .(1995). Veniți să ne jucăm, copii!. Antologie editată de Revista
Învățământului preșcolar;
DUMITRU, G, OPRESCU, N, NOVAC , C, BUNAIAȘU, C, CĂMĂRAȘU, G,
PĂUNESCU, A . (2007). Metodica activităților instructiv -educative în învățământul preprimar . Craiova:
Editura. Didactica Nova;
DOGARU,MIHAI, AL . (2015) . Hîrșova Oraș Bimilenar . Buzău: Editura Omega ,
GOIA V -Literatura pentru copii și tineret , Editura Dacia
GLAVA A., GLAVA C .(2002) Introducere in Pedagogia Preșcolara . Editura Dacia
(educational) ;
IUCU, R., PĂUN, E .( 2002) Educația preșcolară în România. București :Editura. Polirom;
. LESPEZEANU, M . (2007) Tradițional și modern în învățământul preșcolar – O metodică a
activităților instructic -educative . București : Colecția Didactica Esențial;
NICOLAU, I. (1998) – Ghidul Sărbatorilor Românesti Vol.I ,II. București:Editura Humanitas;
POP -MICULI O. – (2007 ) Universul ritualurilor românești . București: Editura Arvin Pres

108
PIAJET. J. (1972) .Psihologie și pedagogie .București:Editura didactică și pedagogică;
ROȘIORU AL, ROȘIORU A. A (2006 ) -Viața și istoria locuitorilor din Ciobanu
și Miorița județul Constanța ., monografie . Constanța: Editura Ex Ponto

SIMION M. FL.(1994). Sărbătorile la români . București : Editura Fundației culturale Române;

SÎNGEORZAN V . (2014) Hârșova coordonate geografice . București: Editura C.D.Press ;
ȘCHIOPU .U. (1967) Psihologia copilului .București:E.D.P.
VOICULESCU E. (2001). Pedagogie preșcolară .București: Editura, Aramis,
TOMȘA ,GHE .(coordonator) .(2005).Psihopedagogie preșcolară și școlară – definitivat și gradul II
didactic.București:Ed.Coresi . ”
ȚÂRCOVNICU .V. Pedagogie generală . București : Editura „Didactică și Pedagogică ;
ZAMOLXIS REVISTA DE ETNOLOGIE ȘI FOLCLOR anul I, Nr.1 Constanța.
***TEACHER'S CORNER: Cercetarea pedagogică .
***Aspecte psihopedagogice ale vârstelor premergătoare școlarizării și micii școlarităti suport de
curs-https/vdocuments.site/psihologia jocului.html

109
ANEXE

CHESTIONAR

Vă rugăm să răspundeți cu sinceritate la următoarele întrebări. Menționez că nu există
răspunsuri corecte sau greșite ci doar răspunsuri care corespund cunoștințelor și
părerilor dumneavoastră. : Vârsta – Localitatea –
1.În familia dumneavoastră se respectă tradițiile și obiceiurile străvechi? a)Da
b)Nu
c)Nu știu
2.Cunoașteți semnificația și ritualurile sărbătorilor străvechi?
a)Da
b)Nu
c)Nu știu
3.Implicați copilul în pregătirile pentru sărbători?
a)Da
b)Nu
4.Care dintre următoarele sărbători le celebrați:
a)Hallowen c)Sf.Valentin
b)Sf.Andrei d)Dragobetele
e)Niciuna
5.Dacă ar fi să alegeți, la ce ați renunța:
a)sărbători tradiționale românești

110

b)sărbători de import(străine)
c)Ambele
d) nici una
6.Ce înseamnă pentru dumnevoastră a sărbători:
a)Să cumpăr cadouri
b)Să pregătesc o masă festivă
c)Să practic obiceiuri specifice anumitor sărbători
Chestionarul a fost aplicat unui numar de 25 persoane cu vârste cuprinse între 25 și 40 ani
majoritatea locuind în mediul urban(21 persoane locuiesc în orașul Hîrșova, 4 persoane în
comuna Ciobanu).
Prin întrebările adresate s -a urmărit preferința părinți lor din grădinița noastră pentru păstrarea și
celebrarea sărbătorilor tradiționale .
În urma analizei chestionarelor s -au observat următoarele aspecte:

111

112

Să îmbrăcăm păpușa!
(adaptare după jocul cu același nume din antologia Veniți să ne jucăm,copii!)

Joc pentru fixarea cunoștințelor despre denumirea diferitelor obiecte de îmbrăccăminte și
încălțăminte popular.
Obiective:
Recunoașterea obiectelor de înbrăcăminte și încălțăminte popular.
Înșușirea denumirilor populare ale articolelor de vestimentație.
Desfășurarea jocului:
Jocul se joacă individual sau în 2 jucători.Este un joc tip puzzle ,siluetele de copii sunt realizate
din fedru ca și obiectele de îmbrăcăminte.Pe masa este așezată o silueta decupată de păpușă și
într-un coșuleț diverse articole de îmbrăcăminte decupate.Pe rând copiii extrag din coș o imagine
,o denumesc și apoi "îmbracă"păpușa .
Jocul poate avea și o altă variantă: copilul ales de educatoare cu ajutorul unei numărători,
iese în față și alege dintr -un coșuleț obiectul cerut de aceasta. "Unu ,doi, trei ,dă -mi de vrei
un…clop, o ie,o straiță etc.Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze și încurajări.

113

"Alege paharul de culoare…"
Copiii sunt așezați în semicerc, pe o masa sunt așezate pahare în culorile steagului(roșu,
galben ,albastru), un castron cu pământ și grâu. Pentru ca jocul să se desfășoare cât mai liniștit
,educatoarea alege copilul care să meargă la masa cu ajutorul unei numărători :"Un ,doi,trei,
mergi de vrei…și alege paharul …(albastru,roșu,galben)de Sf.Andrei. Copilul ales cu ajutorul
numărătorii va merge în față va alege paharul de culoarea indicate de educatoare.Dacă a ales
corect culoarea indicată va putea semăna grâu în acel pahar. După ce li se explică preșcolarilor
regula jocului de trece la desfășurarea lui.

Cea mai curată ghetuță!
Copiii își aduc ghetuțele de la v estiar au la dispoziție lavete, materiale textile pe care le vor
utiliza la lustruirea ghetelor .Educatoarea dă startul ,copiii trebuie să lustruiască ghetuțele pe
fond musical al cântecului" Ghetuțele".Jocul se termină adată cu terminarea melodiei.
Pentru ca moșul să poată pune cât mai multe cadouri în ghete,acestea trebuie să fie foarte curate
și lustruite. Copiii vor folosi lavetele, pentru a lustrui ghetuțele repede și bine.
După ce ghetele vor străluci de curățenie, copiii le vor așeza în fața păt uțului ca moșul să le
observe pe fiecare și să lase un cadou.

114
Împodobim bradul
Obiective:
-dezvoltarea capacității de a clasifica materialul după culoare și formă ;
-consolidarea deprinderilor copiilor de a stabili asocieri între obiecte ;
-păstrarea unei tradiții a sărbătorilor de iarnă;
Elemente de joc:surpriza ,selectarea obiectelor ,aplauze.
Material didactic: -un brad ,globuri mici și mari de diferite culori,beteală.
Desfășurarea jocului
Așezați în cerc în jurul bradului ,copiii au în față pe o masa materialele care sunt acoperite de o
pânză.Se face intuirea materialului de către copii ,prec izându -se dorma obiectelor și
culoarea.Educatoarea care este conducătoul jocului antrenează copiii în selecția materialului
după formă și culoare. În partea a doua a jocului ,se aduce drep surpriză un brad care va fi
împodobit de copii.
Sarcina copiilor v a fi aceea de a așeza globurile mici pe crengile din vârf iar globurile mari pe
crengile de jos.În joc sunt antrenați pe rând toți copii.

Săculețul cu surprize

Materiale: cartonașe cu diverse imagini cu obiecte care sugerează un cântec /un colind sau o
poezie(o sorcovă -Sorcova,un clopoțel ,Plugușorul , om de zăpadă -cântecul cu acelaș nume.un
săculeț de pânză
Desfășurarea jocului:Preșcolarii (grupați pe echipe) sunt puși să scoată din săculeț un cartonaș și
să recunoască obiectul din imagine.După numirea obiectului, copilul împreună cu echipa recită o
poezie sau cântă un cântec sugerat e acel obiect.(Ex din săculeț s -a extras o imagine a unui
clopoțel copilul îl numește apoi intonează împreună cu echipa colindul Bună Dimineața).Fiecare
răspuns corect este recompensat cu apluze,iar în cazul unui răspuns necorespunzător preșcolarii
sunt ajutați pentru menținerea unei admosfere de bună dispoziție.

115

Karaoke distra ctiv
Pentru a putea desfășura jocul și a antrena cât nai mulți copiii e nevoie de un microfon și câteva
negative. Preșcolarii vor veni pe rând la microfon pentru a -și demonstra talentul.Cei care își aduc
aminte cuvintele cântecului sau îl recunosc după ne gative sunt recompensați cu aplauze.

"Ghicește fetița !"
(adaptare după jocul "Ghicește cine te -a strigat !" din antologia
Veniți să ne jucăm,copii!)

-Păstrarea tradiției de mărțișor.
Desfășurarea jocului:
Copiii sunt așezați în cerc ,în mijloc un băiat este legat cu o eșarfă la ochi și învârtit.Pe margine
copiii dansează și cântă "Băiete,băiete /Fugi după fete/dacă o fată vei ghici /Un mărțișor îi vei
oferii."
După terminarea cântecului copiii se opresc iar cel din mijloc se îndreaptă spre un copil îl atinge
pentru a -l recunoaște.Dacă recunoaște o fetiță îi dă acesteia un mărțișor.

Ștafeta mărțișorului
Copiii sunt dispuși în formație de cerc, iar în mijloc stă educatoarea, care ține în mâna
un mărțișor. Pentru începerea jocului, educatoarea dă mărțișorul unui copil care
înconjora cercul o data și când ajunge la locul de unde a plecat predă mărțișorul celui din
dreapta sa. Acesta procedeaza la fel s.a .m.d. pana alearga toti copiii. cand mărțișorul
ajunge din nou la primul acesta alearga la mijlocul cercului si -l preda educatoarei. Se
realizeaza cu 1 -2 copii pentru a intelege mai bine regula jocului. Jocul se repeta până
când toți copiii preia ștafeta m ărțișorului.

116

Vă rugăm să răspundeți cu sinceritate la următoarele întrebări. Menționez că nu există răspunsuri
corecte sau greșite ci doar răspunsuri care corespund cunoștințelor și părerilor dumneavoastră. :
Vârsta –
Localitatea –
1.În familia dumn eavoastră se respectă tradițiile și obiceiurile străvechi? a)Da
b)Nu
c)Nu știu
2.Cunoașteți semnificația și ritualurile sărbătorilor străvechi?
a)Da
b)Nu
c)Nu știu
3.Implicați copilul în pregătirile pentru sărbători?
a)Da
b)Nu
4.Care dintre următoarele sărbători le celebrați:
a)Hallowen c)Sf.Valentin
b)Sf.Andrei d)Dragobetele
e)Niciuna
5.Dacă ar fi să alegeți, la ce ați renunța:
a)sărbători tradiționale românești
b)sărbători de import(străine)
c)Ambele
d)Niciuna

117

Cursa cu ouă

Jocul se poate organiza individual sau pe echipe în funcție de numărul de participanți.Primul
concurent va avea o lingură în car.e se află un ou. Lingura cu oul se ține în mână sau în cazul
copiilor mai mari în gură.La semnalul condu cătorului de joc ,concurentul pornește în mers alert
sau aleargă până la linia de sosire.În cazul în care oul cade din lingură ,concurentul se reîntoarce
la start.O altă variant este ștafeta cu ouă.

De-a țesătoarele
(adaptare după jocul cu același nume din antologia Veniți să ne jucăm,copii!)
Obiective:
-dezvoltarea capacității de a descoperi prin pipăit existența unor materiale diverse :fire de lână,
bumbac ,sfoară,rafie.
-gruparea firelor în funcție de materialele din care sunt făcute
Reîn vierea unui meșteșug din bătrâni
Elemente de joc: interpretarea unor roluri
Material didactic: fire de lână,bumbac,rafie,sfoară având aceiași culoare sau culori
diferite,gherghef.
Desfășurarea jocului:
La acest joc poate participa 5 -6 fetițe în funcție de câte sortimente de fire sunt pregătite.Aceste
fete vor fi țesătoarele.Pe o masa sunt pregătite mai multe tipuri de fire amestecate.La semnalul
conducătorului de joc fetele țesătoare trebuie să aleagă un tip de fir cu care să țeasă un
covorașul.După ce a fost ales firul se merge la gherghef și se începe lucrul.

118
Jocul poate fi repetat și de alți copii din grupă astfel conducătorul jocului va allege un alt copil
și-I va spune :Caută firul pentru a continua covarașul Mariei! Copilul va alege firul și va
continua țesutul covorului.

Să facem un tablou de Crăciun!
(adaptare după jocul "Să facem un tablou de primăvară! din antologia Veniți să ne jucăm,copii!)

Acesta este un joc didactic pentru verificarea și sistematizarea cunoștințelor despre
sărbătoarea Crăciunului.

Obiective:
-descrierea imaginii primite și motivarea legăturii cu sărbătoarea Crăciunului;
-verificarea cunoștințelor copiilor despre tradiții și obi ceiuri de Crăciun;
-consolidarea deprinderii de a vorbi în propoziții;

Regulile jocului:
Un coșuleț în care sunt puse imagini de Crăciun ,trece din mână în mână și se oprește la
semnalul educatoarei .Copilul la care s -a oprit coșulețul își alege un element îl descrie
,apoi îl plasează la locul pptrivit pe tablou,motivând plasarea lui.

Elemente de joc: surpriza,așteptarea ,trecerea coșulețului din mână în mână,alegerea
imaginii,plasarea ei la locul potrivit.

Material didactic: 6 -7 ilustrații specifi ce Crăcinului reprezentând: un brad împodobit,un
Moș Crăciun, colindători ,bloburi,cadouri etc.

Desfășurarea jocului:

119
Ilustratele vor fi puse în coșuleț,acesta va trece din mână în mână și se va opri la
semnalul educatoarei.Se va crea o atmosferă plăcută de așteptare și de surpriză. Copilul
la care se oprește coșulețul va lua o imagine o va descrie și o va plasa la locul potrivit în
tabloul din față sa.
La descrierea făcută de copil ,educatoarea cere și alte detalii ale obiectului din
imagine(ex. Culoare,m ărime,formă, ). Jocul se desfășoară pe grupuri mici și se termină
când toți copii din grup au participat.