Cursul a fost aprobat de c ătre Catedra de Centrale Electrice și Energetic ă Industrial ă, Facultatea de Energetic ă, Universitatea POLITEHNICA din… [624135]

HORIA NECULA

INSTALAȚII
FRIGORIFICE

Editura BREN
Editura Universul Energiei
București 2005

Cursul a fost aprobat de c ătre Catedra de Centrale Electrice și Energetic ă
Industrial ă, Facultatea de Energetic ă, Universitatea POLITEHNICA din Bucure ști

Copyright © BREN, 2005
Toate drepturile apar țin editurii.

Editură acreditat ă CNCSIS

Adresa: EDITURA BREN
Str. Lucăcești nr. 12,
Sector 6, Bucure ști

Tel/Fax: (021) 223.43.47
(021) 224.81.55

Copyright © UNIVERSUL ENERGIEI, 2005
Toate drepturile apar țin editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ționale a României
NECULA, HORIA
Instala ții frigorifice / Horia Necula – Bucure ști: BREN , 2005 &
UNIVERSUL ENERGIEI, 2005
Bibliogr.
ISBN
ISBN 973-86948-2-5

Referenți științifici: Prof. dr. ing. Adrian Badea
Prof. dr. ing. George Darie

Bun de tipar:
ISBN 973-86948-2-5

IMPRIMAT ÎN ROMÂNIA
Tipar: BREN PROD s.r.l.

PREFA ȚĂ

Lucrarea prezint ă principalele tipuri de instala ții și cicluri frigorifice utilizate ast ăzi
în tehnica frigului: instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori, instala ții
frigorifice cu compresie mecanic ă de gaze, instala ții frigorifice cu absorb ție și
instalații frigorifice cu ejec ție. De asemenea, la nivelul instala țiilor frigorifice cu
compresie mecanic ă de vapori, cele mai r ăspândite ast ăzi ca utilizare, se prezint ă
mai detaliat calculul acestora și câteva aspecte legate de modelarea lor în vederea
simulării numerice a regimurilor nenominale de func ționare.

Având în vedere contextul interna țional actual legat de diminuarea și interzicerea
utilizării fluidelor frigorifice cu efect negativ asupra stratului de ozon și efectului
de seră, în prima parte a lucr ării se prezint ă și câteva aspecte legate de fluidele
frigorifice și protecția mediului, precum și soluțiile de substitu ție a fluidelor
frigorifice ce au fost sau vor fi eliminate din exploatare, prin reglement ările
internaționale din domeniu.

Lucrarea con ține de asemenea, tabele cu propriet ățile termodinamice și termofizice
(la satura ție) pentru câteva din cele mau utilizate fluide frigorifice în prezent
(amoniacul, freonii R 22, R134a și amestecul zeotrop R 407C).

Lucrarea se adreseaz ă studen ților din cadrul facult ății de Energetic ă din
Universitatea POLITEHNICA Bucure ști, fiind parte integrat ă a cursurilor de
„Echipamente și Instalații Termice” din anul III (toate direc țiile de specializare) și
„Instalații Termice Industriale” din anul IV (pentru direc ția de specializare
„Energetic ă Industrial ă”). În acela și timp, ea poate fi utilizat ă cu succes și de către
inginerii ce doresc s ă-și completeze și împrosp ăteze cuno ștințele în domeniu.

CUPRINS

1. Procedee de producere a frigului artificial ………………………….. 1
2. Fluide frigorifice ……………………………………………………… 3
3. Fluide frigorifice și protec ția mediului ……………………………… 10
4. Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori …………….. 16
4.1. Instala ții frigorifice cu compresie într-o singur ă treaptă…………… 16
4.2. Instala ții frigorifice cu compresie în dou ă trepte…………………… 30
4.3. Instala ții frigorifice cu compresie în trei trepte…………………… 36
4.4. Instala ția frigorific ă în cascad ă…………………………………….. 38
4.5. Calculul termic al instala țiilor frigorifice cu compresie mecanic ă
de vapori……………………………………………………………. 40
4.6. Calculul exergetic al instala țiilor frigorifice cu compresie
mecanică de vapori…………………………………………………. 47
4.7. Modelarea instala țiilor frigorifice cu compresie mecanic ă de
vapori………………………………………………………….……. 50
5. Instala ții frigorifice cu absorb ție…………………………………….. 57
5.1. Instala ția frigorific ă cu absorb ție cu func ționare continu ă………… 57
5.2. Instala ția frigorific ă cu absorb ție cu func ționare periodic ă……….. 64
5.3. Instala ția frigorific ă cu absorb ție cu absorb ția apei de bromur ă de
litiu…………………………………………………………………. 65
5.4. Instala ția frigorific ă cu absorb ție și difuziune…………………….. 66
5.5. Instala ții frigorifice cu absorb ție poli-etajate……………………… 67
6. Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de gaze ……………….. 71
6.1. Instala ția frigorific ă cu compresie mecanic ă de gaze f ără
regenerare cu func ționare în regim sta ționar………………………. 71
6.2. Instala ția frigorific ă cu compresie mecanic ă de gaze cu regenerare
internă în regim nesta ționar………………………………………… 75
7. Instala ții frigorifice cu ejec ție…………………………………….….. 79
8. Exploatarea instala țiilor frigorifice ………………………………….. 84
Anexe ………………………………………………………………………………………… 95
1. Propriet ățile termodinamice ale amoniacului R 717 ……………………… 97
2. Propriet ățile termodinamice ale freonului R 22 ……………………………. 107
3. Propriet ățile termodinamice ale freonului R 134a ………………………… 117
4. Propriet ățile termodinamice ale freonului R 407C ……………………….. 127
Bibliografie ……………………………………………………………………………….. 156

1. PROCEDEE DE PRODUCERE A FRIGULUI ARTIFICIAL

Nașterea frigului artificial este legat ă de apari ția omului pe P ământ și de
necesitatea conserv ării alimentelor, existând în acest sens dovezi, înc ă din Roma
antică, cu privire la conservarea ghe ții în grote sau cariere pe perioadele mai calde.
Dar, prima instala ție frigorific ă industrial ă a fost una cu absorb ție, prezentat ă în
1862 la Expozi ția universal ă de la Londra de c ătre Ferdinand Carré [8]. La circa
zece ani de la acest eveniment apare și primul dulap frigorific precum și primele
camere frigorifice utilizate la transporturile navale, folosind de aceast ă dată
instalații cu compresie mecanic ă de vapori, cu o capacitate frigorific ă de circa 47
kW [8].
Evoluțiile ulterioare în domeniul frigului artificial au condus la ideea c ă
aceasta poate servi și altor industrii și nu numai celei alimentare. Astfel, dup ă 1990
au apărut și primele aplica ții în domeniul construc țiilor, climatiz ării, frigiderelor
casnice, medicin ă (criochirurgie, conservarea plasmei sanguine, fabricarea
medicamentelor, etc.) și tehnica spa țială.
Dacă la nivelul procedeelor de producere a frigului, metodele sunt ast ăzi
clare, preocup ările actuale sunt orientate spre utilizarea a unor noi materiale și
fluide și nu în ultimul rând se urm ărește reducerea consumurilor energetice și
protecția mediului ambiant, atât în faza de execu ție cât și de exploatare a
instalațiilor frigorifice.
Conform celui de-al doilea principiu al termodinamicii orice corp se poate
răci pe cale natural ă până la temperatura mediului ce îl înconjoar ă. Răcirea lui în
continuare se poate realiza numai pe cale artificial ă.
Instalațiile frigorifice se utilizeaz ă pentru sc ăderea și menținerea
temperaturii unui corp sau sistem de corpuri sub temperatura mediului
înconjurător. Prin mediu înconjur ător se în țelege rezervorul imens de energie
constituit de ap ă, aer și pământ, căruia preluarea sau cedarea de energie, în orice
cantitate, nu îi modific ă starea termodinamic ă (temperatur ă, presiune, etc.).
În procesul de r ăcire particip ă întotdeauna cel pu țin două corpuri: corpul
răcit și corpul care realizeaz ă răcirea, numit agent frigorific .
Clasificarea instala țiilor de producere a frigului artificial se face în general
după următoarele criterii [3]:
– principiul de func ționare;
– tipul ciclului frigorific;
– periodicitate.
După principiul de func ționare instalațiile frigorifice utilizate în industrie,
comerț sau aplica ții casnice pot fi cu compresie mecanic ă de vapori, cu compresie
de gaze, cu absorb ție (compresie termochimic ă), cu ejec ție sau termoelectrice. Mai
există și alte procedee de producere a frigului artificial (magnetocaloric, prin efect
Ettinghaus, ș.a.) [3], care nu și-au găsit încă o aplica ție industrial ă. În consecin ță,
procedeele de producere a frigului pot fi termodinamice, electrice și magnetice.
Instala țiile frigorifice cu compresie mecanic ă utilizeaz ă propriet ățile
elastice ale gazelor și vaporilor ce se manifest ă prin cre șterea temperaturii lor în
timpul comprim ării și scăderea temperaturii în procesul de destindere.
Instala țiile cu absorb ție sau compresie termochimic ă au principiul de lucru
bazat pe realizarea succesiv ă a reacțiilor termochimice de absorb ție a agentului de

Instala ții frigo rifice 2
lucru de c ătre un absorbant, dup ă care urmeaz ă desorbția agentului din absorbant.
Procesele de absorb ție și desorbție joacă în acest caz rolul proceselor de aspira ție
(destindere) și refulare (comprimare) executate de compresorul mecanic.
Compresia termochimic ă se realizeaz ă prin utilizarea unui amestec binar,
consumându-se energie termic ă.
Instala țiile cu ejec ție utilizeaz ă energia cinetic ă a unui jet de vapori sau
gaz. În func ție de construc ția ajutajului și de modul de desf ășurare a procesului,
aceste instala ții pot fi cu ejector sau turbionare.
Instala țiile termoelectrice , care au la baz ă efectul Péltiér, permit ob ținerea
frigului artificial prin utilizarea direct ă a energiei electrice. Este cunoscut faptul c ă
la trecerea curentului electric printr-un ansamblu format din dou ă materiale
diferite, se constat ă apariția unei diferen țe de temperatur ă la cele dou ă lipituri ale
sistemului. Aplicarea pe scar ă largă a acestui efect a devenit posibil ă odată cu
dezvoltarea tehnicii semiconductoarelor.
După tipul ciclului frigorific instalațiile frigorifice pot func ționa în baza
unui proces închis sau deschis.
În cazul primului proces agentul de lucru parcurge diferitele elemente
componente într-un contur închis, temperatura sa variind între limitele impuse de
cele dou ă surse de c ăldură. În aceast ă categorie se încadreaz ă instalațiile frigorifice
cu compresie mecanic ă de vapori, cu absorb ție, cu ejector (instala ții frigorifice cu
ejecție de vapori reci), precum și unele instala ții cu compresie mecanic ă de gaze.
Instalațiile care func ționează pe baza unui proces deschis sunt caracterizate
prin aceea c ă în timpul func ționării agentul de lucru este total sau par țial extras din
instalație. În locul agentului evacuat este introdus ă o noua cantitate de agent
proaspăt. Ca procedee termodinamice deschise putem men ționa răcirea prin
evaporarea apei și răcirea prin amestecuri frigorifice.
După periodicitate instalațiile frigorifice pot fi cu func ționare continu ă, în
regim sta ționar sau cu func ționare discontinu ă, în regim nesta ționar.

2. FLUIDE FRIGORIFICE

Un agent (fluid) frigorific este o substan ță care evolueaz ă în circuitul unei
instalații frigorifice și care, datorit ă unui proces endoterm, constând în schimbarea
de fază a substan ței din starea lichid ă în cea de vapori, într-un vaporizator, permite
producerea frigului prin absorb ția de căldură. Aceasta c ăldură este evacuat ă în
exteriorul instala ției printr-un proces exoterm, constând în schimbarea de faz ă
inversă, din vapori în lichid, într-un condensator.
Agenții frigorifici sunt substan țe omogene sau amestecuri de substan țe care
preiau, în cursul ciclului frigorific, c ăldura de la mediul ce trebuie r ăcit și o cedeaz ă
la o temperatur ă mai ridicat ă unui altui mediu (în general mediul ambiant). Ace știa
trebuie s ă îndeplineasc ă o serie de cerin țe termodinamice, fizico-chimice,
fiziologice, economice și de protec ția mediului. Propriet ățile termodinamice trebuie
să corespund ă cerințelor impuse de schema și tipul instala ției frigorifice, precum și
de nivelul de temperatur ă al celor dou ă surse de c ăldură, în special de cel al frigului
produs.
Agenții frigorifici trebuie să vaporizeze la temperaturi coborâte, la
presiuni apropiate de cea atmosferic ă. La folosirea vidului, pot ap ărea infiltra ții de
aer, care conduc la înr ăutățirea transferului de c ăldură și la mărirea consumului de
energie pentru pompare. Nu este de dorit nici o presiune prea mare,
corespunz ătoare temperaturii ridicate a ciclului, pentru c ă, în acest caz, se complic ă
și se scumpe ște instala ția datorit ă în principal problemelor deosebite de legate de
asigurarea etan șărilor.
Căldura latent ă de vaporizare (condensare) trebuie s ă fie cât mai ridicat ă,
ea determinând reducerea debitul de agent frigorific pentru o produc ție de frig dat ă.
Presiunile de lucru ale agen ților frigorifici pentru temperaturile uzuale în
aplicațiile industriale și casnice (- 30 șC…+ 30 șC), trebuie s ă fie considerabil sub
presiunea critic ă (alura curbei de satura ție trebuie s ă fie convenabil ă), deoarece
prin aproprierea de punctul critic se mic șorează căldura latent ă de vaporizare și se
măresc consumul de energie în ciclu și pierderile prin laminare.
Densitatea și vâscozitatea agenților frigorifici se recomand ă a fi cât mai
coborâte , aceste propriet ăți influen țând direct pierderile de presiune și implicit
consumul de energie.
Conductivitatea termic ă și coeficien ții de convec ție trebuie s ă aibă valori
cât mai mari , pentru a realiza un bun schimb de c ăldură, ceea ce conduce la
reducerea suprafe țelor de schimb de c ăldură, deci a investi țiilor în instala ție.
Principalele caracteristici ale unor agen ți frigorifici sunt prezentate în
tabelul 1. De asemenea, în anexe se prezint ă propriet ățile termodinamice și
termofizice (la satura ție) pentru amoniac (R 717) și freonii R22, R 134a și R 407C.

Tabelul 1. Caracteristicile fizice și acțiunea fiziologic ă a principalilor agen ți frigorifici.
Agentul Parametrii la
punctul de
topire Parametrii la fierberea normal ă
p = 1,013 bar Punctul critic
Denumirea Simbol
chimic Simbol
conv. Densitatea
la condiții
normale Masa
molară
(kmol/kg) tt
(șC) rt
(șC) tf
(șC) ρf
(kg/m3) rf
(kJ/kg) tcr
(șC) pcr
(bar) Clasa
de
toxi-
citate Limita
amestecului
exploziv în
aer (vol.%)
Bioxidul de carbon CO 2 1,97 44,01 -56,6 196 -78,5 1560 573,1 31 73,7 5 –
Amoniac NH 3 R 717 0,771 17,03 -77,9 332 -33,35 682 1368,5 132,35 113,5 2 15,3-27,0
Bioxidul de sulf SO 2 2,93 64,06 -75,5 116 -10,01 1458 390 157,5 78,8 1 –
Apa H2O 0,804 18,02 0 333 +100 958,3 2258 374,2 221,2 6 –
Metanul CH 4 0,717 16,04 -182,5 59 -161,5 422 510 -82,5 56,4 5-6 5,0-15,0
Etilena C2H4 1,261 28,05 -169,5 104 -103,5 569 483 9,5 51,2 5-6 3,0-33,0
Etanul C2H6 1,356 30,07 -183,3 95 -88,63 546 485 32,2 48,9 5-6 2,9-13,0
Propilena C3H6 1,915 42,08 -185 69,9 -47,7 612 438 91,4 46 5-6 2,0-11,0
Propanul C3H8 2,019 44,09 -188 80 -42,3 583 428 96,8 42,6 5-6 2,1-9,5
Butanul C4H10 2,668 85,12 -159,6 78,3 -11,7 596 367 133,7 36,7 5-6 1,6-8,5
CF4 R 14 3,93 88,01 -187 8 -128 1630 135 -45,5 37,5 6 –
CF3Cl R 13 4,66 104,47 -181 -81,5 1525 150 28,78 38,6 6 –
CHF 2Cl R 22 3,86 86,48 -160 -40,8 1413 234 96 49,77 5 Neexploziv
CF2Cl2 R 12 5,40 120,92 -155 34,3 -29,8 1486 167 112 41,15 6 –
CH 3Cl R 40 2,25 50,49 -97,6 128 -24 1003 429 143 66,8 3-4 8-18
CF2Cl R 114 7,63 170,93 -94 +3,5 1520 146 145,7 32,8 6 –
CHFCl 2 R 21 4,59 102,92 -135 +8,9 1405 243 178,5 51,66 4-5 Neexploziv
CFCl 3 R 11 6,13 137,38 -111 50 +23,7 1480 182 198 43,7 5 –
CF2Cl R 113 8,36 187,39 -36,6 +47,7 1510 144 214,1 34,1 4-5 –
C2HF 5 R 125 5,47 120,02 -100,6 -48,14 1515 164 66,18 36,92 5 –
C2H2F4 R 134a 4,68 102,0 -101 -26,4 1377 217 101 40,7 5 –
R 32/R 125/
R 134a R 407C 3,88 86,2 -43,8 1382 248 86,05 46,34 – Freoni
R 32/R 125 R 410A 3,30 72,59 -51,6 1351 271,5 70,17 47,7 –

Fluide frigorifice 5
Vaporii de agent frigorific nu trebuie s ă fie solubili fa ță de uleiul de
ungere al compresorului pentru a evita antrenarea acestuia în instala ție, ceea ce ar
reduce coeficien ții de transfer de c ăldură. Din contr ă, vaporii de agen ți frigorifici
trebuie s ă fie solubili fa ță de ap ă, pentru a evita formarea dopurilor de ghea ță, în
special în organele de detent ă (laminare).
Agenții frigorifici trebuie s ă fie de asemenea iner ți față de metale și
materialele de etan șare, să nu fie inflamabili, s ă fie stabili din punct de vedere
chimic în domeniul de utilizare, s ă nu fie toxici și să aibă costuri reduse. Ac țiunea
fiziologic ă a unor agen ți frigorifici este prezentat ă în tabelul 1, caracterizarea
claselor de toxicitate fiind ilustrat ă în tabelul 2.

Tabelul 2. Caracteristicile de toxicitate ale agen ților frigorifici [15].

Clasa Caracterizarea toxicit ății clasei
1 Amestecul volumic de 0,5-1 % în aerul aspirat este
mortal dup ă 5 minute
2 Amestecul volumic de 0,5-1 % în aerul aspirat este
mortal dup ă o oră
3 Amestecul volumic de 2-2,5 % în aerul aspirat este
mortal dup ă 5 o oră sau cu efect ireversibil de paralizie
4 Amestecul volumic de 2-2,5 % în aerul aspirat începe
să fie vătămător după 2 ore
5 Amestecul volumic pân ă la 20 % în aerul aspirat nu
pricinuie ște vătămări ireversibile dup ă 2 ore
6 Amestecul volumic pân ă la 20 % în aerul aspirat nu
are nici o ac țiune dup ă 2 ore

Alegerea agen ților frigorifici se face în fiecare caz în parte func ție de
scopul instala ției, condi țiile de lucru, particularit ățile constructive și criteriile
economice.
Primul fluid frigorific utilizat a fost apa, încă din 1755, într-un montaj de
laborator realizat de William Cullen. Apoi, în 1834, americanul Jacob Perkins
realizeaz ă o instala ție frigorific ă ce func ționa cu eter sulfuric și în 1844, tot un
american, John Gorrie realizeaz ă o instala ție frigorific ă cu compresie și detentă de
aer. În 1859, Ferdinand Carré realizeaz ă o mașină frigorific ă cu absorb ție, cu
amoniac , în timp ce patru ani mai târziu, Charles Tellier pune la punct un
compresor func ționând cu eter metilic.
Până la sfârșitul secolului XIX, dou ă noi fluide frigorifice sunt utilizate:
bioxidul de carbon (CO 2) ca și dioxidul de sulf (SO 2) dar unul din fluidele deja
foarte răspândite este amoniac, atât pentru instala țiile cu absorb ție dar și pentru
cele cu compresie. Aceste trei fluide, deci amoniacul (R 717), dioxidul de carbon
(R 744) și dioxidul de sulf (R 764) vor r ămâne pân ă spre anul 1930 substan țele cele
mai utilizate.
Cu excep ția amoniacului, toate fluidele frigorifice men ționate mai sus au
dispărut aproape total dup ă 1930 ca utilizare în industria frigorific ă, urmare a
apariției în State Unite a unei noi categorii de fluide frigorifice: clorofluorcarburile,
cunoscute cu prescurtarea CFC, sau sub numele de freoni.

Instala ții frigorifice 6
Mai târziu, începând cu anul 1980, oamenii de știință au început s ă tragă
un semnal de alarm ă asupra efectelor pe care le au fluidele de tip CFC asupra
mediului înconjur ător. Este motivul pentru care fabrican ții au demarat punerea în
utilizare a unor fluide frigorifice de substitu ție, mai pu țin nocive pentru viitorul
planetei, dintre care unele sunt deja pe pia ță. Acești substituen ți fac parte din dou ă
categorii de substan țe chimice: hidrocloroflurocarburi sau HCFC (con țin mai pu țini
atomi de clor ca CFC) și hidrofluorocarburi sau HFC (atomii de clor sunt înlocui ți
cu atomi de hidrogen).

Având în vedere num ărul mare de fluide frigorifice s-a pus la punct un
sistem de nota ții, stabilit pe grupuri de componen ți chimici astfel:

a) Hidrocarburile din categoria alcanilor și a deriva ților lor halogena ți;
Ei sunt codifica ți prin litera R urmată de trei cifre ( R xyz ):
x: indică numărul de atomi de carbon minus unu;
y: indică numărul de atomi de hidrogen plus unu.
z: indică numărul de atomi de fluor.

Pentru identificarea formulei chimice a unui fluid, se completeaz ă cu atomi
de clor pân ă se atinge num ărul total de atomi monovalen ți, ce poate fi fixat la 4
pentru un derivat al metanului, 6 pentru un derivat al etanului, 8 pentru un derivat
al propanului, etc (exemplu R 22 sau R 022: C = 1, H = 1, F = 2 și în consecin ță Cl
= 1, de unde rezult ă formula CHF 2Cl).

Când agentul frigorific con ține și atomi de brom, nota ția este urmat ă de un
B, cu un indice ce reprezint ă numărul de atomi de brom.

b) Alchenele și deriva ții halogena ți ai alchenelor ; Modul de codificare
numerică este acela și ca precedentul, dar se adaug ă un 1 pentru cifra
miilor (exemplu R1150);

c) Hidrocarburile ciclice și deriva ții ciclici ; Litera C este utilizat ă
înaintea num ărului de identificare a fluidului frigorific (exemplu RC
270);

d) Compu și organici diver și; Acestora le este atribuit ă seria 600, num ărul
alocat fiec ărui fluid fiind arbitrar (exemplu R 630 pentru metilamin ă);

e) Compu și inorganici diver și; Acestora le este atribuit ă seria 700 și
pentru ob ținerea num ărului de identificare a fluidului frigorific, se
adaugă la 700 masa sa molecular ă(exemplu R 717 pentru amoniac);

f) Amestecurilor zeotrope le este atribuit ă seria 400, num ărul de
identificare fiind arbitrar atribuit fiec ărui fluid în parte;

g) Amestecuri azeotrope le este atribuit ă seria 500, num ărul de
identificare fiind de asemenea arbitrar.

Fluide frigorifice 7

Tendința actuală este de a caracteriza un fluid frigorific prin abrevierea
care precizeaz ă impactul lui asupra mediului (exemplu CFC 12, HCFC 142b, HFC
134a). Familiile de fluide frigorifice sunt prezentate sintetic în tabelul 3.

Tabelul 3. Familia fluidelor frigorifice.

oxigenul (O 2), hidrogenul (H2) sau heliu (H e); permit atingerea unor
temperaturi foarte joase, motiv pentru care acestea se numesc și
fluide criogenice
componen ții inorganici : apa (H 2O), dioxidul de sulf (SO 2), dioxidul
de carbon (CO 2) și amoniacul (NH 3)
Fluide
pure componen ții organici ; cuprind la rândul lor trei categorii de fluide
frigorifice:
– clorofluorocarburile (CFC) care au o ac țiune negativ ă asupra
mediului înconjur ător și sunt deci condamnate pentru viitor;
– hidroclorofluorocarburi (HCFC) care au o ac țiune mai pu țin
nocivă pentru mediu și care mai sunt tolerate un anumit timp;
– hidrofluorocarburi (HFC) care nu afecteaz ă mediul și
constituie principalele fluide frigorifice pentru viitor.
amestecurile zeotrope ; compozi ția fazelor de lichid sau vapori aflate
în echilibru termodinamic sunt diferite; temperatura variaz ă la
schimbările de faz ă (vaporizare sau condensare) la presiune
constantă Amestecuri
de fluide amestecurile azeotrope ; compozi ția fazelor de lichid sau vapori
aflate în echilibru termodinamic sunt identice; temperatura variaz ă la
schimbările de faz ă (vaporizare sau condensare) la presiune
constantă

În tabelul 4 se prezint ă principalele fluide frigorifice care sunt utilizate
astăzi sau care reprezint ă soluții pentru înlocuirea fluidelor frigorifice poluante
(CFC în general și HCFC într-o mai mic ă măsură).

Instala ții frigorifice 8

Tabelul 4. Principalele fluidele frigorifice.

Notația Formula
(Compozi ția masică) Denumirea Categoria
R 11 CCl 3F Triclorofluorometan CFC
R 12 CCl 2F2 Diclorofluorometan CFC
R 12B1 CF 2ClBr Bromoclorodiflorometan Halon
R 13 CClF 3 Monoclorotrifluorometan CFC
R 13B1 CBrF 3 Bromotrifluorometan Halon
R 22 CHF 2Cl Monoclorodifluorometan HCFC
R 23 CHF 3 Trifluorometan HFC
R 32 CH 2F2 Difluorometan HFC
R 113 C2Cl3F3 Triclorofluoroetan CFC
R 114 C2Cl2F4 Diclorotetrafluoroetan CFC
R 115 C2ClF 5 Cloropentafluoroetan CFC
R 123 C2HCl 2F3 Diclorotrifluoroetan HCFC
R 124 C2HClF 4 Clorotetrafluoroetan HCFC
R 125 C2HF 5 Pentafluoroetan HFC
R 134a C2H2F4 Tetrafluoroetan HFC
R 141b C2H3Cl2F Diclorofluoroetan HCFC
R 142b C2H3ClF 2 Clorodifluoroetan HCFC
R 143a C2H3F3 Trifluoroetan HFC
R 152a C2H4F2 Difluoroetan HFC
R 290 C3H8 Propan HC
R 407A R32 + R125 + R 134a
(20/40/40 %) – –
R 407C R 32 + R 125 + R 134a
(23/25/52 %) – –
R 410A R 32 + R 125
(50/50 %)
R 500 R 12 + R 152a
(73,8/26,2 %) – –
R 502 R 22 + R 115
(48,8/51,2 %) – –
R 503 R 13 + R 23
(59,9/40,1 %) – –
R 600 C4H10 Butan HC
R 717 NH 3 Amoniac –
R 744 CO 2 Dioxid de carbon –

În tabelul 5 sunt prezentate fluidele frigorifice recomandate spre utilizare
funcție de tipul instala ției și domeniul de temperatur ă.

Fluide frigorifice 9
Tabelul 5. Domenii de utilizare a agen ților frigorifici [8].

Tipul instala ției Domeniul de
temperatur ă Agentul frigorific
Pompe de c ăldură
⊗ Foarte înalt ă temperatur ă
(cascadă cu doi agen ți frigorifici)
* înaltă temperatur ă
** recuperare de c ăldură și
încălzire local ă (sursa calde)
120 la 160 °C

70 la 120 °C
35 la 70 °C
apă, R 114 sau R 142b

R 114, R 142b
R 12, R 500, R 22, R 502
Instala ții de aer condi ționat
*** putere mare (turbocompresoare,
absorbție)
*** putere medie (compresoare
volumetrice)
*** putere redus ă
** condi ționare aer automobile (sursa rece)

0 la 10 °C
R 11, R 12, ap ă (absorbție)

R 22, R 12

R 12
R 12, R 134a
Instala ții frigorifice cu
temperaturii moderat sc ăzute
(compresie într-o singur ă treapt ă)
*** putere mare
*** putere medie
*** putere redus ă -5 la -20 °C

NH 3, R 717, R 22
R 12, R 22, R 502
R 12
Instala ții frigorifice cu
temperaturii joase curente
*** putere mare (compresie în dou ă
trepte)
*** putere medie (compresie într-o
singură treaptă – magazine)
*** putere redus ă (congelatoare) -20 la -50 °C

NH 3, R 22, R 502,
R 1381
R 502

R 502
Instala ții frigorifice cu temperaturi
foarte coborâte
* ciclurile "în cascad ă" clasice (mai
mulți agenți frigorifici separa ți)

○ cicluri "cu cascad ă integrat ă"
(pentru lichefierea gazului natural) -50 la -160 °C

înaltă joas ă
temperatur ă temperatur ă
R 12, R 22, R13, R23,
R 502, NH 3, R 503,
C3H6 C 2H4, CH 4
(petrochimie) (petrochimie)

Amestecuri de hidrocarburi
C3H6, C 2H4, CH 4,….
⊗: prototip ○: rare *: pu țin întâlnite **: curente ***: foarte des întâlnite

3. FLUIDELE FRIGORIFICE ȘI PROTEC ȚIA MEDIULUI

De la apari ția lor în jurul anului 1930, fluidele frigorifice din categoria
clorofluorocarburilor au fost considerate ca substan țe ce nu prezentau decât
avantaje. Dar începând cu anul 1980, oamenii de știință au început s ă se preocupe
de efectul lor asupra mediului înconjur ător, pentru a r ăspunde unor probleme în
legătură cu două fenomene bine precizate: distrugerea stratului de ozon și creșterea
efectului de ser ă.
Efectul de ser ă este produs de radia ția solară care dep ășește radiațiile
infraroșii emise de sol prin diversele gaze din atmosfer ă, acest fenomen permi țând
menținerea la suprafa ța pământului a unei temperaturi ce face posibil ă viața. Dacă
efectul de ser ă nu ar exista, temperatura medie la suprafa ța pământului ar fi mai
mică cu circa 20 K ca cea actual ă, ceea ce nu ar face posibil ă viața pe planeta
noastră. CO 2 prezent în atmosfer ă este transparent la 85 % din radia ția solară și
absoarbe 80 % din radia ția infraro șie reflectat ă de planet ă, modificând echilibrul
termic la suprafa ța pământului, producând înc ălzirea atmosferei. Alte gaze legate
de activit ățile umane particip ă la efectul de ser ă. Dintre acestea CFC au o
contribuție destul de important ă.
În ultimii dou ăzeci de ani a fost observat ă o creștere a efectului de ser ă, o
contribuție important ă (mai mult de 25 %) având-o agen ții frigorifici de tip CFC.
Această contribu ție important ă este legat ă pe de o parte de durata lor de
viață în stratosfer ă (∼60 ani pentru R 11 și ∼120 ani pentru R 12) și pe de alt ă parte
de capacitatea lor ridicat ă de absorb ție termic ă în spectrul infraro șu. Astfel o
moleculă de R 11 este de 10 000 ori mai absorbant ă ca o molecul ă de CO 2.
Deși efectul de ser ă este necesar globului, cre șterea sa poate conduce la
modificări climatice dezastruoase, încât este necesar s ă fie ținut sub control.
Distrugerea stratului de ozon stratosferic constituie un cu totul alt fenomen
deoarece se raporteaz ă la radiațiile ultraviolete ale soarelui.
Stratosfera este stratul atmosferic cel mai îndep ărtat de p ământ, situat între
15 și 50 km altitudine. Ea con ține aproximativ 90% din ozon (O 3), concentra ția sa
trecând printr-un maxim important pe la 30 km altitudine, unde se formeaz ă un
strat de ozon de circa 20 km. În stratosfer ă se absoarbe aproximativ 99% din
radiațiile ultraviolete provenind de la soare, realizându-se astfel un ecran protector
eficace pentru via ța pe pământ.
Moleculele de CFC care sunt eliberate în atmosfer ă, încep o circula ție
ascendent ă spre stratosfer ă, care poate dura pân ă la cinci ani.
Când aceste molecule intr ă, în final, în contact cu radia țiile solare din
stratosfer ă, la temperaturi de aproximativ -90 °C, for țele de coeziune care men țin
moleculele de CFC se dezintegreaz ă. Acest proces elibereaz ă un atom de clor care
poate reac ționa cu ozonul. Când atomul de clor intr ă în contact cu ozonul se pot
produce o serie de reac ții chimice (fig. 1).

Fluidele frigorifice și protec ția mediului 11

Fig. 1. Ciclul ozonului și reacțiile între CFC și ozon.

Rezultatul final al acestor reac ții este înlocuirea ozonului cu dou ă noi
molecule: oxigen și un atom de clor nemodificat. Cum atomul de clor iese
neschimbat din aceast ă reacție, conform speciali știlor, el poate distruge pân ă la
100 000 molecule de ozon înainte de a deveni inactiv. De asemenea, s-a estimat c ă
moleculele de CFC pot supravie țui în stratosfer ă de la 70 la 100 ani.
Conținând hidrogen (care reduce considerabil durata lor de via ță
atmosferic ă prin reac ții de hidroliz ă) și prin faptul c ă aduc mai pu țin clor în
atmosfer ă, HCFC sunt mult mai pu țin agresive fa ță de ozon, iar HFC sunt
inofensive, în schimb halonii, prin prezen ța bromului, sunt mult mai agresivi.
Dacă efectul de ser ă nu este contestat, distrugerea stratului de ozon
stratosferic de CFC reprezint ă obiectul unor controverse deoarece dup ă Conferin ța
de la Copenhaga din noiembrie 1992, 92 de oameni de știință din întreaga lume au
semnat un apel c ătre toate puterile publice din țările semnatare ale Protocolului de
la Montreal, pentru a se reveni asupra deciziilor luate. Cele „7 ra țiuni” de a se
reveni asupra Protocolului de la Montreal au fost:
– nu se poate neglija clorul de origine natural ă;
– reducerea stratului de ozon nu este confirmat ă pe o lung ă durată;
– existența puțurilor de CFC în atmosfer ă;
– „găurile” în ozon au fost observate înaintea utiliz ării CFC;
– pericolul reprezentat de cre șterea radia țiilor ultraviolete a fost mult
supraevaluat;
– Protocolul de la Montreal va costa mult occidentul și va provoca mortea
lumii a treia;
– Protocolul de la Montreal a fost semnat precipitat, pentru ra țiuni esen țial
politice.
Pentru evaluarea impactului diferitelor fluide frigorifice asupra mediului,
oamenii de știința au căutat să le compare între ele din punctul de vedere al
efectului de ser ă și al distrugerii stratului de ozon, definind coeficien ți specifici.
Contribu ția, însumat ă pentru o perioad ă de 100 ani, a unui kg de gaz,
relativ la cea a unui kg de CO 2, privitor la efectul de ser ă, este apreciat ă prin
potențialul global de înc ălzire GWP (Glogal Warming Potential). În tabelul 3 este

Instala ții frigorifice 12
prezentat ă contribu ția freonilor la efectul de ser ă, aceasta fiind direct propor țională
cu durata de via ță a substan ței respective în atmosfer ă [8]. Contribu ția la efectul de
seră se raporteaz ă la acțiunea freonului R 11, valoarea de referin ță pentru acesta
fiind 1.

Tabelul 3. Durata de via ță în atmosfer ă, potențialul de distrugere al stratului de ozon ODP și
potențialul global de înc ălzire GWP pentru unele fluide frigorifice.

Fluid
frigorific Formula
chimică Durata de via ță
(ani) ODP
(CFC 11 = 1) GWP*
(CFC 11 = 1)
CFC 11 CCl 3F 50 à 65 1 1
CFC 12 CCl 2F2 120 0,9-1,0 2,8-3,4
CFC 113 C2Cl3F3 90 0,5 à 0,8 1,3-1,4
CFC 114 C2Cl2F4 180-200 0,6-0,8 3,7-4,1
CFC 115 C2Cl3F5 380-400 0,3-0,5 7,4-7,6
HCFC 22 CHClF 2 15,3 0,04-0,06 0,32-0,37
HCFC 123 C2HCl 2F3 1,6 0,013-0,022 0,017-0,020
HCFC 124 C2HClF 4 4 0,016-0,024 0,092-0,100
HFC 125 C2HF 5 28,1 0 0,51-0,65
HFC 134a C2H2F4 15,5 0 0,24-0,29
HCFC 141b C2H3Cl2F 7,8 0,07-0,11 0,084-0,097
HCFC 142b C2H3ClF 2 19 0,05-0,06 0,34-0,39
HFC 143a C2H3F3 41 0 0,72-0,76
HFC 152a C2H4F2 1,7 0 0,026-0,033

În cazul instala țiilor frigorifice, paralel cu ac țiunea direct ă asupra efectului
de seră a freonilor emi și în atmosfer ă (apreciat ă prin GWP), se exercit ă și o acțiune
indirect ă de înc ălzire, prin CO 2 degajat la producerea energiei consumate de
instalația frigorific ă, mult mai mare decât ac țiunea direct ă asociată. Astfel, la un
frigider casnic, ac țiunea direct ă este apreciat ă la 20% (7% prin fluidul frigorific R
12 și 13% prin agentul gonflabil din izola ția cu spum ă de poliuretan, R11). Restul
de 80% este contribu ția indirect ă, apreciat ă prin CO 2 emis în atmosfer ă în timpul
producerii energiei electrice de ac ționare a instala ției frigorifice (pe baz ă de
cărbune sau petrol, într-o central ă termoelectric ă).
Astfel se introduce un echivalent al contribu ției globale de înc ălzire TEWI
(Total Equivalent Warming Impact) calculat ținând seama de toate influen țele
asupra efectului de ser ă [16]:

E m GWP TEWI ⋅+⋅ = a , (1)

unde: m este masa total ă de fluid frigorific evacuat, în kg; a – emisia specific ă
de CO 2 pentru producerea de energie electric ă, în kg CO 2/kWh (valorile medii sunt:
0,51 pentru Europa, 0,67 pentru America de Nord și 0,58 pentru Japonia [4]); E –
consumul de energie electric ă al instala ției pe toat ă durata de via ță, în kWh.

Fluidele frigorifice și protec ția mediului 13
Reducerea ozonului, calculat ă în regim stabil pentru 1 kg de gaz emis
anual în atmosfer ă este apreciat ă prin poten țialul de distrugere al ozonului ODP
(Ozone Depletion Potential). Valoarea de referin ță este 1 pentru R 11, celelalte
fluide fiind comparate pe baza unit ății de mas ă (1 kg emis pe suprafa ța
pământului). Valorile ODP pentru cele mai utilizate fluide frigorifice sunt
prezentate în tabelul 3.
Îngrijorările oamenilor de știință relative la efectele clorofluorocarburilor
asupra mediului au condus puterile publice din numeroase țări la luarea unor
măsuri restrictive privitoare la fluidele frigorifice poluante.
Comunitatea interna țională are primul contact legat de aceast ă problem ă în
martie 1985 prin Conven ția de la Viena. În 1987, 33 țări au semnat Protocolul de la
Montreal, reglementându-se produc ția de CFC și dispari ția acestora la orizontul
anului 2000. Revizuirea acestui protocol prin Conferin ța de la Copenhaga în
noiembrie 1992, extinde m ăsurile și asupra altor fluide frigorifice incluzând și
HCHC și devanseaz ă data opririi produc ției de CFC. Conferin ța de la Copenhaga a
fost adoptat ă de 95 de țări la scara întregului glob p ământesc, țările ce nu au aderat
la aceasta nereprezentând decât circa 5% din consumatori.
În calendarul reducerii și opririi produc ției de CFC, anul 1995 a reprezentat
o dată cheie: întradev ăr, în toate țările Comunit ății Europene oprirea produc ției de
CFC a demarat la 1 ianuarie 1995. Mai mult ca niciodat ă, problemele înlocuirii
CFC sunt de maxim ă importan ță și actualitate. Oprirea produc ției de CFC a
companiilor nord-americane, europene și japoneze a generat dou ă consecin țe
majore :
– o penurie durabil ă și în creștere de CFC, care se traduce printr-o
supralicitare a altor fluide frigorifice;
– un risc real de degradare a calit ății funcționale a instala țiilor care se
traduce prin existen ța unor probleme în men ținerea unei bune
funcționări a echipamentelor.
În plus, noile reglement ări europene asupra HCFC (în principal interdic țiile
utilizării HCFC 22 în echipamentele cu puteri electrice mai mari de 150 kW) vin s ă
complice strategiile întreprinderilor, fie fabricante sau utilizatoare de ma șini
frigorifice. Problematica actual ă nu se mai limiteaz ă deci numai la CFC și la
HCFC. Fabrican ții de componente, instala ții frigorifice sau de condi ționare,
specialiștii de între ținere, instalatorii sau utilizatorii sunt deci direct interesa ți de
aceste reglement ări.
Diferite solu ții industriale pentru înlocuirea CFC (fluide pure, amestecuri
de fluide) sunt deja propuse spre aplicare. Din contr ă pentru înlocuirea HCFC și în
principal HCFC 22, solu țiile nu sunt înc ă satisfăcătoare și nici definitive. HCFC 22
este un fluid pentru care, la ora actual ă nu s-a g ăsit nici un substituent neinflamabil
având propriet ăți termodinamice și profiluri de presiune-temperatur ă similare.
Amestecurile par a fi pentru moment solu ții interesante în substitu ția HCFC.
Utilizarea amestecurilor în sistemele frigorifice pot oferi în plus unele avantaje ca
substituen ți ai HCFC: economie de energie, reglaj de putere, dac ă echipamentele
sunt prev ăzute de o asemenea manier ă astfel încât s ă permită utilizarea acestor
avantaje.
În figura 2 sunt ilustrate principalele fluide de substitu ție pure sau
amestecuri de fluide func ție de poten țialul de distrugere al stratului de ozon (ODP)

Instala ții frigorifice 14
și de poten țialul global de înc ălzire a P ământului (GWP). La ora actual ă există o
serie de amestecuri de fluide care au fost propuse și testate pentru a substitui
fluidele interzise. În tabelul 6 sunt prezentate câteva din cele mai utilizate
amestecuri ca fluide frigorifice.

Fig. 2. Fluide de substitu ție.

Fluidele frigorifice și protec ția mediului 15

Tabelul 6. Amestecuri de fluide de substitu ție.

Cod fluid
frigorific Compozi ția masică (%) Variația de
temperatur ă (K) la
schimbarea de faz ă,
la presiune
atmosferic ă Fluide
substituite

Amestecuri de HCFC

R 401A R 22/R 152a/R 124 (53/13/34) 4,9 CFC 12
R 401B R 22/R 152a/R 124 (61/11/28) 4,6 CFC 12
R 401C R 22/R 152a/R 124 (33/15/52) 4,7 CFC 12
R 402A R 125/R 290/R 22 (60/2/38) 0,9 CFC 502
R 402B R 125/R 290/R 22 (38/2/60) 1,0 CFC 502
R 403A R 290/R 22/R 218 (5/75/20) 2,5 CFC 502
R 403B R 290/R 22/R 218 (5/56/39) 0,9 CFC 502
R 405A R 22/152a/142b/C318 (45/7/5,5/42,5) 5,6 CFC 12
R 406A R 22/R 600a/R 142b (55/4/41) 9,9 CFC 12
R 408A R 125/R 134a/R 22 (7/46/47) 0,5 CFC 502
R 409A R 22/R 124/R 142b (60/25/15) 7,9 CFC 12

Amestecuri f ără clor

R 404A R 125/R 143a/R 134a (44/52/4) 0,8 CFC 502
R 407A R 32/R 125/R 134a (20/40/40) 6,4 CFC 502
R 407B R 32/R 125/R 134a (10/70/20) 4,1 CFC 12,
CFC 502
R 407C R 32/R 125/R 134a (23/25/52) 7,1 HCFC 22
R3 2/R 125/R 134a (30/10/60) 7,4 HCFC 22
R 32/R 125/R 143a (10/45/45) 0,5 CFC 502
R 32/R 134a (30/70) 7,4 HCFC 22
R 507 R 125/R 143a (50/50) 0,0 HCFC 22
R 410A R 32/R 125 (50/50) <0,1 HCFC 22
R 411A R 1270/R 22/R 152a (1,5/87,5/11) HCFC 22
R 411B R 1270/R 22/R 152a (3/94/3) CFC 502
R 290/R 600a (50/50) 8,6 CFC 12
R 23/R 32/R 134a (2/31/67) 9,5 HCFC 22

4. INSTALA ȚII FRIGORIFICE CU COMPRESIE MECANIC Ă DE
VAPORI

Instalațiile frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori se folosesc pentru
obținerea unor temperaturi, în general în intervalul -20 …-90șC. Acestea pot fi:
– cu compresie într-o singur ă treaptă;
– cu compresie în mai multe trepte;
– în cascad ă.
Instalațiile frigorifice într-o singur ă treaptă sunt utilizate pentru ob ținerea
unor temperaturi -20 …-30șC, cu tendin ța de a ajunge pân ă la –60 șC prin
perfecționarea ciclului (subr ăcire avansat ă înainte de laminare, supraînc ălzirea
vaporilor aspira ți de compresor, folosirea unor agen ți frigorifici cu caracteristici
superioare).
Instalațiile frigorifice cu dou ă și trei trepte de compresie se utilizeaz ă în
general în domeniul -30 …-60ș, folosindu-se un singur agent de lucru.
Instalațiile frigorifice în cascad ă (două sau trei) sunt utilizate pentru
obținerea unor nivele de frig de -70 …-90șC, cascadele fiind parcurse de agen ți
frigorifici diferi ții.
Avantajul instala țiilor frigorifice cu compresie const ă în aceea c ă, la
schimbarea st ării de agregare prin vaporizare și condensare, coeficien ții de transfer
de căldură au valori ridicate, astfel c ă schimb ătoarele de c ăldură din circuitul
frigorific pot fi dimensionate în condi ții economice. În plus, aceste dou ă procese
sunt izoterme în cazul fluidelor pure, ceea ce face posibil ă reducerea pierderilor
datorită ireversibilit ății transferului de c ăldură între agentul frigorific utilizat și cele
două surse de c ăldură, prin men ținerea diferen țelor minime de temperatur ă în limite
acceptabile. În cazul utiliz ării unor amestecuri de fluide, în special a amestecurilor
zeotrope, procesele de vaporizare și condensare nu mai au loc la temperatur ă și
presiune constant ă, dar și în acest caz profilul de varia ție a temperaturilor în
aparatele de schimb de c ăldură conduce la reducerea diferen țelor minime de
temperatur ă dintre fluidele de lucru.

4.1. Instala țiile frigorifice cu compresie într-o singur ă treapt ă

• Ciclul procesului ideal. Funcționarea unei instala ții frigorifice ideale cu
compresie mecanic ă de vapori se bazeaz ă pe ciclul Carnot inversat (fig. 3), în care
agentul de lucru parcurge o succesiune de transform ări compuse din dou ă izoterme
și două adiabate.
Procesele care compun ciclul sunt urm ătoarele:
– comprimarea adiabat ă reversibil ă (izentropic ă) (1-2) în compresorul K,
care determin ă creșterea parametrilor presiune și temperatur ă de la pv,
Tv la pc, Tc;
– condensarea izobar-izoterm ă (2-3) în condensatorul C. În cazul ideal,
transferul de c ăldură are loc la diferen țe infinit mici de temperatur ă,
deci Tc = T a (temperatura de condensare = temperatura mediului
ambiant);

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 17
– destinderea adiabat ă reversibil ă (izentropic ă) (3-4) în detentorul D,
care determin ă scăderea parametrilor presiune și temperatur ă de la pc,
Tc la pv, Tv;
– vaporizarea izobar-izoterm ă (4-1) în vaporizatorul V, care are loc la
presiunea și temperatura de vaporizare pv și respectiv Tv. Transferul de
căldură de la sursa rece la agentul frigorific are loc la diferen țe infinit
mici de temperatur ă, deci Tv=T f (temperatura de vaporizare =
temperatura la care se ob ține frigul).

a b

Fig. 3. Schema (a) și ciclul (b) instala ției frigorifice ideale cu compresie mecanic ă de vapori:
K – compresor, C – condensator, D – detentor; V – vaporizator; M – motor electric.

Bilanțul termic al ciclului ideal al instala ției frigorifice cu compresie are
forma:

+=+kgkJl q l qd c c 0 , (2)
sau:

()

+=−+=kgkJl q ll q qd c c 0 0 ; (3)

unde: ()4 1 4 1 0 ssT hh qv−⋅=−= este c ăldura specific ă absorbit ă în
vaporizatorul instala ției la temperatura coborât ă, Tv, în kJ/kg;
()3 2 3 2 s s Th h qc c −⋅=−= – căldura specific ă cedată în condensatorul
instalației la temperatura ridicat ă, Tc, în kJ/kg; ld
K C
V D ~ M
1 2 3
4 çlc ç
q0 çqc ç
1 2 3
4 h1 h2 h3
h4
s3 = s 4 s1 = s 2 Tc = T a
Tv = T f T
s Ds 5 6

Instala ții frigorifice 18
1 2h h lc−= – lucrul mecanic consumat în compresor, în kJ/kg;
4 3h hld−= – lucrul mecanic ob ținut prin detenta vaporilor, în kJ/kg;
d clll−= – lucrul mecanic total al ciclului, în kJ/kg.

Pentru caracterizarea perfec țiunii acestui ciclu, se utilizeaz ă eficien ța
frigorific ă, care se define ște prin raportul dintre produc ția (sarcina) frigorific ă
specifică q0 a instala ției și lucrul mecanic consumat l, rezultând în acest caz
eficiența frigorific ă a ciclului ideal sau Carnot:

lq
C0=e . (4)

Înlocuind valoarea lui l cu cea rezultat ă din bilan țul termic al instala ției, se
obține:

( )( )
()()
v c
vc v cv
v cvcC
TTf
TT T TT
T TsTs
ariaariaaria ariaaria
q qq
,
11
143211564115641 2563215641
00
=
−=−=−⋅Δ⋅Δ=−−−−−−−−==−−−− −−−−−−−−−=−=e
(5)

Această relație arată că eficien ța ciclului frigorific ideal depinde numai
temperatura de condensare Tc și temperatura de vaporizare Tv, fiind cu atât mai
mare cu cât acestea sunt mai apropiate. Eficien ța frigorific ă nu este un randament,
având valori mai mari sau mai mici ca unitatea.

• Schema și ciclul teoretic al instala ției frigorifice cu compresie
mecanic ă de vapori f ără subrăcire. Ciclul ideal, a șa cu a fost prezentat, nu poate
fi realizat practic din urm ătoarele motive:
– procesul de comprimare 1-2 trebuie deplasat în domeniul vaporilor
supraînc ălziți pentru a evita comprimarea vaporilor umezi care poate
produce eroziune și instabilitate hidraulic ă. Acest lucrul presupune
vaporizarea complet ă a agentului frigorific în vaporizator, deci
alimentarea compresorului cu vapori satura ți uscați;
– procesul de destindere 3-4 trebuie înlocuit, pentru simplificarea
instalației (detentorul fiind un element dificil de realizat constructiv,
lucrul mecanic de detent ă fiind și foarte mic), printr-un ventil de
laminare. Prin aceast ă înlocuire, destinderea nu mai are loc adiabatic,
ci izentalpic, mic șorându-se produc ția frigorific ă specific ă. În acela și
timp, se m ărește și lucrul mecanic consumat, cu valoarea lucrului
mecanic de destindere ld, care se ob ținea în detentor.

Schema și ciclul teoretic al instala ției frigorifice cu compresie mecanic ă de
vapori fără subrăcire sunt prezentate în figura 4.

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 19

Fig. 4. Schema (a) și ciclul instala ției frigorifice teoretice cu compresie mecanic ă de vapori f ără
subrăcire, în diagramele T – s (b) și lg p – h (c):
K – compresor, C – condensator, VL – ventil de laminare; V – vaporizator; M – motor electric.

Procesul de laminare 3-4, în ventilul de laminare VL determin ă scăderea
parametrilor de la pc, Tc la pv, Tv, la entalpie constant ă h3 = h 4. Titlul amestecului
bifazic la ie șirea din ventilul de laminare, se ob ține astfel:

()
vl
ll
l lrh h
hhh hx hhx h h h−=−−= ⇔−⋅+==3
13
4 1 4 4 3 , (6)

unde: hl reprezint ă entalpia agentului frigorific ă în stare de lichid la satura ție, la
temperatura și presiune de vaporizare, în kJ/kg;
rv – căldura latent ă de vaporizare la temperatura de vaporizare, în kJ/kg.
K C
V VL ~ M
1 2 3
4
q0 |qc |
|lc |
a
1 2
3
4
h1 h2
s4 s1 = s 2 Tc
Tv T
s q0
s3 2’ Cr
b Cr
1 2 3
4
h3 =hi 4 h1 pc
pv lg p
h q0 2’
h2 qc
lc
c

Instala ții frigorifice 20
Lucrul mecanic total al ciclului este chiar cel necesar comprim ării:

()

−=−−−=−==kgkJh h hhhh q q llc c 1 2 4 1 3 2 0 . (7)

Eficiența frigorific ă a ciclului teoretic va fi:

1 24 1 0
hhhh
lq
f−−==e . (8)

Deplasarea comprim ării în domeniul vaporilor supraînc ălziți și efectuarea
destinderii prin laminare, determin ă reducerea eficien ței frigorifice a ciclului
teoretic în raport cu cea a ciclului ideal (Carnot, de referin ță). Se poate determina
astfel, gradul de reversibilitate al ciclului teoretic fa ță de cel ideal:

1
1 24 1<−⋅−−==
vv c
Cf
tTT T
h hhh
ee
r . (9)

• Schema și ciclul teoretic al instala ției frigorifice cu compresie
mecanic ă de vapori cu subr ăcire. Pentru a compensa mic șorarea produc ției
frigorifice specifice cauzat ă de înlocuirea destinderii cu o laminare, dup ă
condensarea vaporilor se practic ă o subrăcire. În acest fel se diminueaz ă influența
negativă a ireversibilit ății procesului de laminare asupra eficien ței frigorifice. De
asemenea, este cunoscut faptul c ă volumul specific al vaporilor este mult mai mare
ca cel al lichidului, ceea ce înseamn ă că, secțiunea ventilului de laminare (respectiv
dimensiunea sa) este mult mai mic ă în cazul lamin ării unui lichid fa ță de cazul
laminării aceluia și debit de vapori. Subr ăcirea se poate realiza chiar în interiorul
condensatorului, prin prevederea unei suprafe țe de schimb de c ăldură suplimentare
sau într-un schimb ător de c ăldură special, utilizându-se un agent de r ăcire sau
vaporii de agent frigorific produ și în vaporizator, înainte de a fi aspira ți în
compresor (subr ăcire regenerativ ă).
Schema și ciclul teoretic al instala ției frigorifice cu compresie mecanic ă de
vapori fără subrăcire sunt prezentate în figura 5.
Cum izobarele în domeniul lichidului sunt foarte apropiate de curba de
saturație, procesul de subr ăcire poate fi reprezentat în diagrama T-s, practic
suprapus peste curba de satura ție.
Prin subr ăcirea condensatului, produc ția specific ă de frig se m ărește (cu o
mărime corespunz ătoare suprafe ței 4-3-3’-4’-4), f ără a modifica consumul de lucru
mecanic.

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 21

Fig. 5. Schema (a) și ciclul instala ției frigorifice teoretice cu compresie mecanic ă de vapori cu
subrăcire, în diagramele T – s (b) și lg p – h (c):
K – compresor, C – condensator, SR – subr ăcitor; VL – ventil de laminare;
V – vaporizator; M – motor electric.

Gradul de subr ăcire al condensatului este:

[]K T T T T TSR c SR −=−=Δ'3 3 , (10)

unde: TSR este temperatura de subr ăcire, în K.

În acest caz, puterea frigorific ă specific ă devine:


Δ+=−+−=−=kgkJq q h h hh hh qSR
0 0 '4 4 4 1 '4 1 0' . (11) q0 K C
V VL ~ M
1 2 3’
4 |lc | |qc |
SR |qSR |
3
a Cr
1 2 3
4
h3 = h 4 h1 pc
pv lg p
h q’0 2’
h2 qc
lc 3’
4’ qSR
h3’=h4
b 1 2
3
4
s4 s1 = s 2 Tc
Tv T
s s3 2’ Cr
3’
4’
s3’ s4’ Dq0SR
c

Instala ții frigorifice 22

Sarcina termic ă specifică a subrăcitorului este:


Δ=−=−=kgkJq h h h h qSR
SR 0 '4 4 '3 3 , (12)

unde: SRq0Δ este creșterea puterii frigorifice specifice datorit ă subrăcirii, în kJ/kg.

Eficiența frigorific ă a ciclului teoretic cu subr ăcire va fi:

fSR
fSR SR
cfqq
qq
lq
lq q
lqe e e >


Δ+⋅=


Δ+⋅=Δ+==
00
00 0 0 0 01 1'' , (13)

deci aceasta este mai mare decât cea a ciclului frigorific f ără subrăcire.

• Influen ța supraînc ălzirii vaporilor aspira ți de compresor. În condi ții
reale de func ționare, pentru a fi siguri c ă procesul de vaporizare este complet
încheiat, pentru a avea o reglare eficient ă a instala ției și pentru îmbun ătățirea
umplerii cilindrului compresorului, se recurge la supraînc ălzirea vaporilor înainte
de aspira ție. Aceast ă supraînc ălzire poate avea loc chiar în vaporizator, dar nu este
recomandat ă datorită coeficien ților de transfer de c ăldură mici, în cazul vaporilor,
ceea ce ar conduce la suprafe țe de schimb de c ăldură importante. Supraînc ălzirea
se poate realiza și natural prin contactul direct dintre suprafa ța conductei de
aspirație în compresor și mediul ambiant. De asemenea, cum vom vedea în
paragraful urm ător, supraînc ălzirea se poate realiza și prin subr ăcirea regenerativ ă.
Ciclurile teoretice ale instala ției frigorifice cu compresie mecanic ă de
vapori cu supraînc ălzire, în diagramele T-s și lg p-h, sunt prezentate în figura 6.

Fig. 6. Ciclurile instala ției frigorifice teoretice cu compresie mecanic ă de vapori cu subr ăcire, în
diagramele T – s (b) și lg p – h (c).
Cr
1 2 3
4
i3 = i4 i1 pc
pv lg p
i q’0 2’
i1’ qc
l’ 2”
1’
i2” 1 2
3
4
s4 s1 = s 2 Tc
Tv T
s q0
s3 2’ Cr 2”
1’
Dq0SI Tsi=T1’

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 23
Gradul de supraînc ălzire al vaporilor în vaporizator:

[]K T TT T Tv si SI −=−=Δ1 '1 , (13)

unde: TSI este temperatura vaporilor supraînc ălziți în aspira ția compresorului, în K.

Puterea frigorific ă specific ă în cazul ciclului cu supraînc ălzirea vaporilor
aspirați de compresor este:

Δ+=−+−=−=kgkJq qhh hh hh qSI
0 0 1 1 4 1 4 1 0 ' ' ' , (14)

unde: SIq0Δ este cre șterea puterii frigorifice specifice datorit ă supraînc ălzirii, în
kJ/kg.

Lucrul mecanic specific al ciclului cu supraînc ălzire este mai mare decât
cel al celui f ără supraînc ălzire:


=−>−=kgkJlh h h hl1 2 '1 "2' , (15)

iar datorit ă faptului c ă și puterea frigorific ă specific ă crește, eficien ța frigorific ă a
ciclului cu supraînc ălzire va fi mai mare sau mai mic ă decât cea a ciclului f ără
supraînc ălzire, func ție de natura agentului frigorific utilizat:

'1 "24 '1 0
'''h hh h
lq
f−−==e . (16)

Nu se recomand ă ca supraînc ălzirea să depășească 5…10șC în cazul
amoniacului, altfel aceasta va influen ța negativ eficien ța frigorific ă. În cazul
freonilor, supraînc ălzirea nu afecteaz ă decât într -o mică măsură eficiența frigorific ă
a instalației, aceasta fiind recomandat ă a fi cât mai mare, ajungându-se la valori de
până la 30…40 șC [15].

• Ciclul teoretic al instala ției frigorifice cu compresie mecanic de
vapori cu subr ăcire regenerativ ă. Deoarece supraînc ălzirea în vaporizator nu este
eficientă din punct de vedere al intensit ății transferului de c ăldură, se recomand ă
supraînc ălzirea vaporilor pe seama subr ăcirii condensatului, în cadrul unui transfer
de căldură (ireversibil) regenerativ. În acest caz, sarcina termic ă aferent ă
supraînc ălzirii este practic egal ă cu sarcina termic ă a subrăcirii.
Realizarea subr ăcirii regenerative prezint ă următoarele avantaje:
– suprafața vaporizatorului este utilizat ă în mod eficient;
– se asigur ă un grad de subr ăcire avansat, ce nu poate fi ob ținut cu
ajutorul apei de r ăcire;

Instala ții frigorifice 24
– sunt mic șorate pierderile de frig în mediul ambiant prin suprafa ța
conductei de aspira ție în compresor, deoarece acesta este alimentat cu
vapori supraînc ălziți cu o temperatur ă relativ ridicat ă.
Dezavantajele instala ției sunt legate tocmai de prezen ța regeneratorului,
care complic ă și scumpe ște instala ția și introduce o pierdere suplimentar ă cauzată
de ireversibilitatea transferului de c ăldură la diferen țe finite din acest schimb ător de
căldură.
Schema, diagrama temperatur ă-suprafață de schimb de c ăldură din
regenerator ( T-S) și ciclul teoretic al instala ției frigorifice cu compresie mecanic ă
de vapori cu subr ăcire regenerativ ă sunt prezentate în figura 7

Fig. 7. Schema (a), diagrama T-S pentru regenerator (b) și ciclurile instala ției frigorifice teoretice cu
compresie mecanic ă de vapori cu subr ăcire regenerativ ă în diagramele T-s (c) și lg p-h (d):
K – compresor, C – condensator, R – regenerator; VL – ventil de laminare; V – vaporizator. s q0 K C
V VL 1’ 2
3
4 |lc | |qc |
R
1 3’
a
1 2
3
s1 s1’ = s 2 Tc
Tv T
s3 2’ Cr
3’
4
s3’ s4 qSR 1’
qSI
c Cr
1 2 3
h3 h1 pc
pv lg p
h q0 2’
h2 qc
lc 3’
4 qSR
h3’=h4 1’
h1’
d T1’
Tv Tc
T3’ Regenerator
S T
Vapori Lichid
b DTSR
DTSI

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 25
În condiții teoretice sarcinile termice specifice la subr ăcire și supraînc ălzire
sunt egale:

−==−=kgkJh h q h h qsr SI '3 3 1 '1 . (17)

Deoarece supraînc ălzirea nu are loc în vaporizator, puterea frigorific ă
specifică va fi:

−=kgkJhh q4 1 0 , (18)

iar eficien ța frigorific ă:
'1 24 1 0
h hhh
lq
cf−−==e . (19)

• Schema și ciclul teoretic al instala ției frigorifice cu compresie
mecanic ă de vapori cu separator de pic ături. Pentru asigurarea func ționării în
condiții uscate a compresorului, se poate utiliza și schema cu separator de pic ături
(fig. 8). În acest caz, în schem ă apar dou ă contururi, parcurse de debite diferite de
agent frigorific. Alimentarea vaporizatorului se face în aceast ă situație cu lichid la
saturație, în a șa numitul sistem „înecat”. Pentru celelalte scheme prezentate
anterior, la care intrarea în vaporizator pe partea agentului frigorific era în
domeniul vaporilor umezi, sistemul de alimentare se nume ște „uscat”.

Fig. 8. Schema (a) și ciclul (b) instala ției frigorifice teoretice cu compresie mecanic ă de vapori cu
separator de pic ături:
K – compresor, C – condensator, SR – subr ăcitor; VL – ventil de laminare;
SP – separator de pic ături; V – vaporizator. |lc |
q0 K C
V VL
1=4” 2 3
4 |qc |
SP 1 3’ SR |qSR |
4’ 2m&1m&
a 1=4” 2
3
4’
s4 s1 = s 2 Tc
Tv T
s 2’ Cr
3’
4
s4’ x4
b

Instala ții frigorifice 26
După efectuarea lamin ării 3’-4, agentul frigorific cu starea 4 de vapori
saturați umezi, cu titlul x4, este dirijat în separatorul de pic ături SP unde are loc
separare în lichid saturat cu starea 4’ și vapori satura ți uscați cu starea 4”. Vaporii
formați în vaporizator (teoretic cu starea 1=4” ) sunt de asemenea introdu și în
separatorul de pic ături. Astfel, chiar dac ă vaporizarea agentului frigorific în
vaporizator este incomplet ă, compresorul este alimentat cu vapori satura ți uscați
din separatorul de pic ături. În acela și timp, separatorul de pic ături asigur ă
alimentarea cu lichid saturat cu starea 4’ a vaporizatorului.
Pentru a determina raportul celor dou ă debite 1m& și 2m& care circul ă prin
cele dou ă contururi ale instala ției frigorifice, se efectueaz ă bilanțul termic al
separatorului de pic ături:

[]kW hmhmhm hm'4 2 1 1 1 2 4 1 ⋅+⋅=⋅+⋅ & & & & . (20)

Entalpia agentului frigorific la ie șirea din ventilul de laminare se poate
scrie:


⋅+=kgkJrx h hv 4 '4 4 , (21)

de unde rezult ă coeficientul de debit, definit ca raportul debitelor ce parcurg cele
două contururi:

1 1
'4 11 4
'4 11 4 '4 1
'4 14 1
12<−⋅−=−⋅−−=−−==hhrx
hhrx hh
hhhh
mm
&&m . (22)

Considerând 4 1 0' hh q −= puterea frigorific ă specific ă a instala ției
frigorifice f ără separator de pic ături, iar '4 1hhrv−= , rezultă:

1 1'
4
14 0
'4 14 1<−=⋅−==−−= xrrxr
rq
hhhhv v
vm . (23)

În aceste condi ții, eficien ța frigorific ă a ciclului cu separator de pic ături
este:

f
c c cv
cv SP
flq
lq
lr
lmrm
PQe m m e ==⋅=⋅=⋅⋅==0 0
12 0 '
&&, (24)

unde: Q0 este puterea frigorific ă totală, în kW;
P – puterea total ă de compresie, în kW.

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 27
Se constat ă că prezența separatorului de pic ături nu modific ă eficiența
frigorific ă a ciclului frigorific, m ărimile Q0 și P fiind egale cu cele care
caracterizeaz ă ciclul frigorific f ără separator de pic ături.

• Schema și ciclul real al instala ției frigorifice cu compresie mecanic ă
de vapori. Schema și ciclul instala țiilor frigorifice reale cu compresie mecanic ă de
vapori într-o singur ă treaptă sunt prezentate în figura 9. Se observ ă că există o serie
de deosebiri fa ță de ciclul instala ției frigorifice teoretice.

Fig. 9. Schema (a) și ciclurile reale ale instala ției frigorifice teoretice cu compresie mecanic ă de
vapori în diagramele T-s (b) și lg p-h (c):
K – compresor, C – condensator, SR – subr ăcitor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator.

Abateri ale procesului real fa ță de cel teoretic sunt:
– procesul de compresie din compresor nu este un proces adiabat
reversibil datorit ă frecărilor mecanice și gazodinamice, precum și ca
urmare a schimbului de c ăldură cu pereții; Valoarea lucrului mecanic
de compresie se calculeaz ă cu relația: |lc |
q0 K C
V VL
1 2 3
4 |qc |
3’ SR |qSR |
a
1 2
3
s4 s1 = s 2s Tc
Tv T
s 2’ Cr
3’
4
s2 2s
b Cr
1 2 3 2s
h3 h1 pc
pv lg p
h q0 2’
h2 qc
lc 3’
4 qSR
h3’=h4
lc,t
c

Instala ții frigorifice 28

⋅




−


⋅⋅⋅−⋅=−
kgkJ
ppvpkklkk
vc
v v
ic21
10111
h, (25)
unde: hi este randamentul intern al compresorului;
pv, pc – presiunea în vaporizator și în condensator, în Pa;
vv – volumul specific al vaporilor de agent frigorific la intrarea în
compresor, în m3/kg;
k – exponentul adiabatic al agentului frigorific.

– procesele de transfer de c ăldură între agentul frigorific și mediul de
răcire (apă, aer) din condensator și subrăcitor presupun existen ța unor
diferențe finite de temperatur ă, care imprim ă acestor procese un
caracter ireversibil;
– procesele de transfer de c ăldură între mediul r ăcit și agentul frigorific
din vaporizator se desf ășoară de asemenea la diferen țe finite de
temperatur ă, fiind deci un proces ireversibil;
– circulația agentului frigorific prin instala ție este înso țită de pierderi de
presiune;
– echipamentele, conductele, ș.a. prin care evolueaz ă fluidele de lucru
schimbă căldură cu mediul ambiant.
Totuși, pentru simplificarea calculelor, și în cazul ciclului frigorific real se
ține în general seama de o serie de ipoteze simplificatoare:
– procesul de comprimare 1-2 este adiabat ireversibil;
– procesul de evacuare a c ăldurii către mediul ambiant se compune din
desupraînc ălzirea izobar ă 2-2’, condensarea izobar-izoterm ă 2’-3 și
subrăcirea izobar ă 3-3’; temperatura de condensare Tc este superioar ă
temperaturii apei (aerului) de r ăcire la ie șirea din aparat cu diferen ța
ΔTc necesară efectuării transferului de c ăldură (fig. 10 – a, b);
– procesul de laminare 3’-4 este adiabat ireversibil (cu cre șterea
entropiei);
– procesul de vaporizare 4-1 este izobar-izoterm și se desf ășoară la o
temperatur ă Tv (T0) inferioar ă temperaturii agentului purt ător de frig la
ieșirea din aparat cu diferen ța ΔTv necesară desfășurării transferului de
căldură (fig. 10 – c);
– se neglijeaz ă supraînc ălzirea vaporilor în conducta care alimenteaz ă
compresorul.
În aceste condi ții se constat ă că:

[]K T T T T T T T T TSR c c a c v f v Δ−= Δ+= Δ−='3" "; ; , (26)

unde: T”f este temperatura purt ătorului de frig la ie șirea din vaporizator, în K;
T”a – temperatura agentului de r ăcire la ie șirea din condensator, în K;
T3’ – temperatura condensatului subr ăcit, în K;
ΔTv – diferen ța minimă de temperatur ă din vaporizator, în K;
ΔTc – diferen ța minimă de temperatur ă din condensator, în K;

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 29

Fig. 10 . Diagramele T-S pentru condensator (a), subr ăcitor (b) și vaporizator (c).

Pentru determinarea m ărimilor de stare în punctele caracteristice ale
ciclului, este necesar ă determinarea randamentului intern, adiabatic al comprim ării:

1 21 2,
h hh h
lls
ctc
i−−==h , (27)

unde: lc,t este lucrul mecanic teoretic de compresie, în kJ/kg;
lc – lucrul mecanic real de compresie, în kJ/kg;
h2s – entalpia vaporilor la ie șirea din compresor în cazul procesului teoretic
(izentropic), în kJ/kg.

Astfel, rezult ă entalpia real ă a vaporilor la ie șirea din compresor:


−+=+=+=kgkJ h hhl
h l h h
is
itc
ch h1 2
1,
1 1 2 . (28)

Pentru calcule aproximative se poate estima valoarea randamentului intern
al compresorului ca raport al temperaturilor absolute de vaporizare și condensare
[3]:

cv
iTT≅h . (29)

Eficiența frigorific ă a ciclului real va fi:

tf i
si
crfh hhh
h hhh
lq
,
1 24 1
1 24 1 0
, eh h e ⋅=−−⋅=−−== , (30)

unde: ef,t este eficien ța frigorific ă a ciclului teoretic.
T’f
Tv=T0 T3’ Vaporizator
Sv T
T”f DTv
c Ta2
Ta1 Tc
T3’ Subrăcitor
SSR T
b T’a T2
Tc T”a Condensator
Sc T
DTc
a DTa

Instala ții frigorifice 30
Gradul de reversibilitate al ciclului real fa ță de cel de referin ță (Carnot)
este:

11
1 24 1 ,<⋅−−⋅==
C si
Crf
rh hhh
ehee
r . (31)

4.2. Instala țiile frigorifice cu compresie în dou ă trepte

Realizarea unor nivele de frig tot mai coborâte în vaporizatorul instala ției
frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori, în condi țiile în care temperatura de
condensare r ămâne constant ă, implică mărirea continu ă a raportului de compresie
pc/pv. Aceast ă mărire are efecte negative asupra func ționării instala ției, datorit ă
micșorării factorului de debit și a randamentului indicat al compresorului și măririi
excesive a temperaturii vaporilor la ie șirea din compresor, cea ce înr ăutățește
condițiile de ungere ale acestuia. Aceast ă temperatur ă nu trebuie s ă depășească
valorile admisibile de circa 145 șC, corespunz ătoare temperaturii de cocsificare a
uleiurilor de ungere. Din aceste cauze, pentru rapoarte de compresie pc/pv > 8…9,
este necesar s ă se utilizeze comprimarea în dou ă trepte, între care vaporii între
treptele de comprimare sunt r ăciți cu apă sau agent frigorific lichid.
Schemele instala țiilor frigorifice cu compresie în dou ă trepte sunt diverse,
în funcție în general de tipul agentului frigorific, temperatura agentului de r ăcire și
scopul urm ărit.
În fig. 11 și 12 sunt prezentate patru variante de realizare a ciclului
frigorific cu compresie mecanic ă de vapori în dou ă trepte.
• Schema și ciclul instala ției frigorifice cu compresie în dou ă trepte cu
o laminare și răcire intermediar ă parțială (incomplet ă) realizeaz ă între cele
două trepte de compresie o r ăcire intermediar ă cu apă a vaporilor (fig. 11 – a).
Această răcire este par țială, vaporii r ămânând supraînc ălziți. La aceast ă instalație
debitul de vapori comprima ți este acela și în ambele compresoare. Din punctul de
vedere al consumului de lucru mecanic și al eficien ței frigorifice al ciclului,
valoarea optim ă a presiunii intermediare pi este [5]:

[]Pa pp pc v i ⋅= . (32)

Mărimile caracteristice ale ciclului sunt urm ătoarele:

– puterea frigorific ă specifică:


−=−=kgkJhh hh q5 1 6 1 0 , (33)

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 31

Fig. 11. Schemele și ciclul instala țiilor frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori
în două trepte cu o laminare:
a – instala ția cu răcire intermediar ă parțială; b – instala ția cu răcire intermediar ă complet ă; K1 –
compresor de joas ă presiune; K2 – compresor de înalt ă presiune; C-SR – ansamblul condensator-
subrăcitor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator;
BI – butelie de r ăcire intermediar ă.

Cr
1 2 3
h5’ h1 pc
pv lg p
h q0 4’
h4 qc
5’
6 qSR
h5=h6 lc,1 pi
lc,2 4 5 2’
VL K2 C-SR
V 1 2 5
êlc1 ê
6 3 4
K1 êlc2 ê êqc+qSR ê
q0 RI
a
VL2 êqc+qSR ê
K2 C-SR
V 1 2 5
êlc,1 ê 6 3 4
K1 êlc,2 ê
q0 BI
7 2m&
1m& VL1
b Cr
1 2 3
h5’ h1 pc
pv lg p
h q0 4’
h4 qc
5’
7 qSR
h5=h6=h7 lc,1 pi
lc,2 4 5 2’
1’ 6

Instala ții frigorifice 32
– lucrul mecanic specific de compresie în treapta I , II și respectiv total:

()()

−+−=+=−= −=
kgkJh h h h l l lh h l h h l
c c trcc c
3 4 1 2 2 1 2,3 4 2 1 2 1 ; ;
, (34)

– sarcina termic ă specific ă la condensator-subr ăcitor:


−=−kgkJh h qSRc 5 4 . (35)

Economia de lucru mecanic în raport cu comprimarea într-o treapt ă va fi:

( )()() ()

−−−=−−−−−== − =Δ
kgkJh h h h h h h h h hl lltrc trc c
3 2 4 '2 3 4 1 2 1 '22, 1,
, (36)

iar eficien ța frigorific ă a ciclului:

()()
1 '25 1
1,0
1,
3 4 1 25 1
2,0
2,h hhh
lq
h h h hhh
lq
trctrf
trctrf−−= = >−+−−= = e e , (37)

unde: ef,1tr este eficien ța ciclului frigorific într-o singur ă treaptă ce ar func ționa
între acelea și presiuni pv și pc;
ef,1tr – eficien ța ciclului frigorific în dou ă trepte;
lc,1tr – lucrul mecanic de compresie într-o singur ă treaptă, în kJ/kg;
lc,2tr – lucrul mecanic de compresie în dou ă trepte, în kJ/kg;

Se constat ă astfel o cre ștere în general cu circa 3 …4% a eficien ței
frigorifice a instala ției cu compresie mecanic ă de vapori în dou ă trepte, cu o
singură laminare și răcire intermediar ă parțială, față de instala ția frigorific ă într-o
singură treaptă ce ar func ționa între acelea și presiuni extreme.
Avantajul schemei const ă în simplitate constructiv ă și costul coborât al
instalației. Datorit ă temperaturii ridicate a vaporilor în compresorul de înalt ă
presiune, utilizarea ei este îns ă limitată la instala țiile cu freoni, la care temperatura
de vaporizare coboar ă sub –40 șC. La temperaturi mai coborâte se recurge la ciclul
cu răcire intermediar ă complet ă.
• Schema și ciclul instala ției frigorifice cu compresie în dou ă trepte cu
o laminare și răcire intermediar ă complet ă realizeaz ă între cele dou ă trepte de
compresie o r ăcire intermediar ă complet ă prin introducerea în schem ă a unei butelii
de răcire intermediare BI și a unui ventil de laminare auxiliar VL1 (fig. 11 – b). De
această dată, față de cazul schemei anterioare, se creeaz ă două contururi parcurse

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 33
de debite de agent frigorific diferite. Pentru a stabili raportul celor dou ă debite se
apelează la bilanțul termic pe butelia intermediar ă:

( ) []
1
6 36 2
123 2 6 1 2 2 1
>−−==⇒⇒ ⋅=⋅−+⋅
h hh h
mmkW hm h m m hm
&&& && &
m. (38)

Puterea total ă de compresie se determin ă prin însumarea puterilor de
compresie ale celor dou ă compresoare::

( )[]kW l l m l m lm P P Pc c c c c c c 2, 1, 1 2, 2 1, 1 2, 1, ⋅+⋅=⋅+⋅=+= m & & & . (39)

Rezultă astfel lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de
agent care circul ă prin treapta de joas ă presiune (I):

()

−⋅+−=⋅+==kgkJh h h h l lmPlc cc
trc 3 4 1 2 2, 1,
12, m m& (40)

și eficiența frigorific ă a ciclului:

()
3 4 1 20
2, 1,0
2,0 0
2,h h h hq
l lq
lq
PQ
c c trc ctrf−⋅+−=
⋅+= ==m me . (41)

Răcirea complet ă determin ă o creștere a eficien ței frigorifice cu 2 …3%.
Avantajul principal al schemei const ă în reducerea substan țială a temperaturii de
refulare din compresorul de înalt ă presiune K2, ceea ce permite evident reducerea
temperaturii de vaporizare. Dezavantajul acestei instala ții îl reprezint ă gradul mare
de vaporizare în ventilul principal de laminare VL2, la temperaturi de vaporizare
coborâte, ceea ce determin ă reducerea puterii frigorifice și în consecin ță a eficien ței
ciclului. Pentru a elimina acest efect se recurge la instala ția cu dou ă laminări sau la
subrăcirea lichidului de înalt ă presiune în butelia intermediar ă.
• Schema și ciclul instala ției frigorifice cu compresie mecanic ă de
vapori cu dou ă trepte, cu dou ă lamin ări și răcire intermediar ă complet ă (fig.
12. – a). În acest caz, debitul 2m& comprimat în compresorul de înalt ă presiune K2,
condensat și subrăcit este laminat în întregime în ventilul de laminare VL2 de la
presiunea pc la pi. În continuare, acest debit este introdus în butelia de r ăcire
intermediar ă BI unde, prin vaporizare par țială, determin ă răcirea intermediar ă
completă (procesul 2-3) a debitului 1m& comprimat în compresorul de joas ă
presiune K1. În timp ce vaporii usca ți cu starea 3 sunt aspira ți în compresorul K2,
debitul 1m& extras pe la partea inferioar ă a buteliei intermediare (lichid saturat) este
laminat în ventilul de laminare VL2 de la presiunea pi la pv. Urmeaz ă vaporizarea
în vaporizatorul V și realizarea efectului frigorific q0, după care ciclul se reia.

Instala ții frigorifice 34

Fig. 12. Schemele și ciclul instala țiilor frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori în dou ă trepte:
a – instala ția cu dou ă laminări și răcire intermediar ă complet ă; b – instala ția cu subr ăcirea lichidului
de înaltă presiune;
K1 – compresor de joas ă presiune; K2 – compresor de înalt ă presiune; C-SR – ansamblul
condensator-subr ăcitor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator; BI – butelie de r ăcire intermediar ă.

Cele dou ă contururi ale instala ției sunt parcurse de debite diferite, leg ătura
dintre ele realizându-se prin ecua ția de bilan ț termic pe butelia intermediar ă:
VL2 êqc+qSR ê
K2 C-SR
V 1 2 5
6
êlc,1 ê 3 4
K1 êlc,2 ê
q0 BI
8 2m&
1m& VL1 7 Cr
1 2 3
h1 pc
pv lg p
h q0 4’
h4 qc
5’
8 qSR
h7=h8 lc,1 pi
lc,2 4 5 2’
1’ 7
6
a
Cr
1 2 3
h5=h6 h1 pc
pv lg p
h q0 4’
h4 qc
5
8
h7=h8 lc,1 pi
lc,2 4 7 2’
1’ 6
VL2 êqc ê
K2 C
V 1 2 5
êlc,1ê 6 3 4
K1 êlc,2 ê
q0 BI
8 2m&
1m& VL1
7 m
b

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 35
[]
1
6 37 2
12
3 2 7 1 6 2 2 1 >−−==⇒ ⋅+⋅=⋅+⋅h hh h
mmkW hm hm hm hm&&& & & & m , (42)

Se constat ă astfel c ă în cazul instala ției cu dou ă laminări coeficientul de
debit este mai mare ca în cazul instala ției cu o singur ă laminare ,. 1 . 2 lam lami m m> ,
deoarece h7 < h 6.
Laminarea în dou ă trepte conduce la cre șterea puterii frigorifice specifice,
față de cazul instala ției cu o singur ă laminare:

()() (). 1,0 8 6 . 1,0 8 6 6 1 8 1 . 2,0 lam lam lam q h h q h h hh hh q >−+ =−+−=−= . (43)

Puterea total ă de compresie va fi în acest caz:
( )[]kW l l m l m lm P P Pc c c c c c c 2, 1, 1 2, 2 1, 1 2, 1, ⋅+⋅=⋅+⋅=+= m & & & . (44)

Comparând cele dou ă cicluri frigorifice (cu o laminare și cu dou ă) se
constată că, deși coeficientul de debit m crește, creșterea puterii frigorifice specifice
q0 la instala ția cu dou ă laminări este predominant ă, ceea ce conduce în consecin ță
și la creșterea eficien ței frigorifice a ciclului cu dou ă laminări:
()
. 1,
3 4 1 20
2 10 0 0
. 2, lamf
c c c clamfh h h hq
l lq
lq
PQem me >−⋅+−=⋅+=== (45)

• Schema și ciclul instala ției frigorifice cu compresie mecanic ă de
vapori cu dou ă trepte, cu subr ăcirea lichidului de înalt ă presiune (fig. 12. – b)
asigură răcirea intermediar ă a vaporilor între cele dou ă trepte de compresie în
butelia de r ăcire intermediar ă BI, prin amestec cu agentul frigorific condensat,
subrăcit și laminat. Pentru aceasta, vaporii comprima ți în compresorul de joas ă
presiune K1, p ătrund în butelia de r ăcire intermediar ă, unde se r ăcesc pân ă la
temperatura de satura ție, apoi împreun ă cu vaporii forma ți în butelie suplimentar,
sunt aspira ți de compresorul de înalt ă presiune K2, comprima ți și refulați în
condensatorul C. Dup ă condensare și subrăcire, lichidul se împarte în dou ă părți. O
parte se injecteaz ă în butelia de r ăcire prin intermediul unui ventil de laminare,
cealaltă parte se subr ăcește în serpentina montat ă în butelia de r ăcire, apoi se
lamineaz ă și este trimis ă în vaporizatorul V, unde vaporizeaz ă la joasă temperatur ă,
absorbind o cantitate de c ăldură de la un agent intermediar. Aceast ă categorie de
instalații sunt întâlnite în practic ă și sub denumirea de instala ții frigorifice cu
injecție par țială, față de cele prezentate anterior care sunt cu injecție total ă.
Ca și în cazurile anterioare, bilan țul termic pe butelia intermediar ă oferă
legătura dintre debitele ce parcurg cele dou ă circuite formate:

( ) []
1
6 37 2
6 36 5 7 2
127 1 3 2 6 1 2 5 1 2 1
>−−=−−+−==⇒⇒ ⋅+⋅=⋅−+⋅+⋅
h hh h
h hh h h h
mmkW hmhm h m m hm hm
&&& & && & &
m. (46)

Instala ții frigorifice 36
Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care circul ă
prin treapta de joas ă presiune (I) este:

()

−⋅+−=⋅+==kgkJh h h h l lmPlc cc
trc 3 4 1 2 2, 1,
12, m m&. (47)

Eficiența frigorific ă a ciclului se determin ă cu relația:

()
3 4 1 28 1
2, 1,0
2,0 0
h h h hhh
l lq
lq
PQ
c c trc cf−⋅+−−=
⋅+= ==m me . (48)

4.3. Instala țiile frigorifice cu compresie în trei trepte

La temperaturi de vaporizare, în general sub –60 șC, instala țiile frigorifice
cu compresie în dou ă trepte devin neeconomice datorit ă rapoartelor mari de
comprimare pe o treapt ă, lucru care determin ă coeficien ți de debit redu și, deci
dimensiuni mari pentru compresoare.
Schema și ciclul unei instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori
în trei trepte este prezentat ă în figura 13.
Treptele 2 și 3 se consider ă o singur ă treaptă comună și se determin ă astfel
c v i pp p ⋅=' și apoi c i i pp p ⋅= ' " .
Particularitatea schemei const ă în prezen ța celor dou ă butelii intermediare.
Rapoartele debitelor de agent frigorific se determin ă din ecua țiile de bilan ț termic
ale celor dou ă butelii intermediare:
– bilanțul termic al BI1:

[]
1
10 311 2
12
2,1 3 2 11 1 10 2 2 1 >−−== ⇒ ⋅+⋅=⋅+⋅h hh h
mmkWhmhm hm hm&&& & & & m ; (49)

– bilanțul termic al BI2:

[]
1
8 59 4
23
3,2 5 3 9 2 8 3 4 2 >−−== ⇒ ⋅+⋅=⋅+⋅h hh h
mmkW hmhm hm hm&&& & & & m . (50)

Puterea frigorific ă specific ă este:

[]kgkJ hh q12 1 0−= , (51)

iar sarcina termic ă specifică la condensator-subr ăcitor:

[]kgkJ h h qSRc 7 6−=− . (52)

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 37

Fig. 13. Schema (a) și ciclul (b) instala ției frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori în trei trepte:
K1 – compresor de joas ă presiune; K2 – compresorul de medie presiune;
K3 – compresor de înalt ă presiune; C-SR – ansamblul condensator – subr ăcitor; VL – ventil de
laminare; V – vaporizator; BI – butelie de r ăcire intermediar ă.

Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care circul ă
prin treapta de joas ă presiune (I) se determin ă cu relația:
() () ()[]
kgkJ h h h h h hl l lml m l m lm
mPl
c c cc c cc
c
5 6 3,2 2,1 3 4 2,1 1 23, 3,2 2,1 2, 2,1 1,13, 3 2, 2 1, 1
1
−⋅⋅+−⋅+−==⋅⋅+⋅+==⋅+⋅+⋅
==
m m mm m m&& & &
&
. (53)

Eficiența frigorific ă a ciclului va fi în aceste condi ții:
() () ()
5 6 3,2 2,1 3 4 2,1 1 212 1 0 0
h h h h h hhh
lq
PQ
c cf−⋅⋅+−⋅+−−===m m me . (54)

Instalațiile frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori în trei trepte pot fi
și ele realizate în mai multe variante (scheme), ca cele de la compresia în dou ă
trepte, calculul lor fiind similar.
êqc+qSR ê
V
1 2 5
êlc,1 ê 6
3 4 êlc,2 ê
BI1 8 3m&
1m&
VL1 2m&C-SR
7
q0 êlc,3 ê
VL2 VL3
BI2
9
10
11
12 K1 K2 K3
a 2
1' 12 3
1 10 p’i pc
p”i lg p
h q0
pv 11 8 9 7' 7 6' 6
5 4
êlc,1 ê êqc+qSR ê
êlc,2 ê êlc,3 ê Cr
b

Instala ții frigorifice 38
4.4. Instala ția frigorific ă în cascad ă

Instalația frigorific ă în cascad ă se utilizeaz ă pentru realizarea unor
temperaturi foarte coborâte, caz în care, datorit ă coeficien ților mari de compresie
necesari, instala țiile cu compresie în mai multe trepte devin imposibil de realizat
economic. Ea const ă în cuplarea mai multor instala ții care func ționeaz ă cu agen ți
frigorifici diferi ți.
În fig. 14 este prezentat ă schema și ciclul unei instala ții frigorifice în
cascadă în două trepte. Se observ ă că vaporizatorul treptei superioare este, în
același timp, condensatorul treptei inferioare (schimb ătorul de c ăldură Vs-Ci).

Fig. 14. Schema (a) și ciclul (b) instala ției frigorifice în cascad ă cu două trepte:
Ki – compresorul din treapta inferioar ă; Ks – compresorul din treapta superioar ă;
C – condensator; VL s – ventilul de laminare din treapta superioar ă;
VL i – ventilul de laminare din treapta inferioar ă; V – vaporizator;
Vs-Ci – vaporizator-condensator.

Pentru reducerea dimensiunilor compresorului de joas ă presiune se
recurge la utilizarea unor agen ți frigorifici cu presiuni la satura ție mai ridicate la
temperaturi de vaporizare joase, cum ar fi: R 13, R 14, R 23, R 503, etanul (C 2H6),
etilena (C 2H4), difloretilena (C 2H2F2) și alții. În aceast ă situație presiunea de
condensare, la temperatura apei de r ăcire, sunt foarte ridicate și, pe de alt ă parte,
condensarea devine imposibil de realizat datorit ă temperaturilor critice coborâte ale
acestor fluide. Treapta superioar ă lucrează cu agen ți frigorifici obi șnuiți: amoniac
(NH 3), R 12, R 22, R 141 și alții.

Sarcina termic ă a schimb ătorului vaporizator-condensator este:

[]kW qm qm Qs s ic i CVi s ,0 , ⋅=⋅=−& & , (55) C êqc ê
V êlc,i ê êlc,s ê
im&VL i sm&
Vs-Ci
q0 VL s
1i 2i 3i
4i 4s 3s
1s 2s
Ki Ks
a 1s 2s
3s Tc
Tv T
s 2’s Cr
4s
1i 2i
2’i
3i
4i
q0
b

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 39

sau, sub forma sarcinilor termice specifice, corespunz ătoare celor dou ă procese de
condensare și respectiv vaporizare:


−= −=kgkJh h q h h qs s s i i ic 4 1 ,0 3 2 , ; , (56)

unde: qc,i este sarcina termic ă specific ă la condensare în cascada inferioar ă, în
kJ/kg;
q0,s – produc ția frigorific ă specifică în cascada superioar ă, în kJ/kg.

Din ecua ția de bilan ț termic pe schimb ătorul de c ăldură vaporizator-
condensator (55) rezult ă raportul debitelor ce parcurg cele dou ă cascade:

s si i
sic
is
h hh h
qq
mm
4 13 2
,0,
−−===&&m . (57)

Pentru efectuarea transferului de c ăldură în schimb ătorul vaporizator-
condensator este necesar ă o diferen ță de temperatur ă între cei doi agen ți de
5…10șC. Aceast ă diferență imprimă procesului de transfer de c ăldură un caracter
ireversibil, ceea ce face ca instala ția frigorific ă în cascad ă sa aibă o pierdere
suplimentar ă de exergie.
Puterea frigorific ă specific ă (în cascada inferioar ă) și sarcina termic ă
specifică la condensare (în cascada superioar ă) se determin ă cu relațiile:


−=kgkJh h qi i 4 1 0 , (58)


−=kgkJh h qs s c 3 2 . (59)

Lucrul mecanic specific de comprimare (raportat la debitul de agent
frigorific din cascada inferioar ă) este:
( )
s s i isc ic
isc s ic i
ic
c
h h h hl lml m lm
mPl
1 2 1 2, ,, ,
−⋅+−==⋅+=⋅+⋅
==
mm&& &
& , (60)

unde: Pc este puterea total ă de compresie, în kW;
im& – debitul masic de agent frigorific din cascada inferioar ă, în kg/s;
sm& – debitul masic de agent frigorific din cascada superioar ă, în kg/s;
lc,i – lucrul mecanic de compresie din cascada inferioar ă, în kJ/kg;
lc,s – lucrul mecanic de compresie din cascada superioar ă, în kJ/kg;

Instala ții frigorifice 40

Eficiența frigorific ă a instala ției va fi:

( )
s s i ii i
cfh h h hh h
lq
1 2 1 24 1 0
−⋅+−−==me . (61)

4.5. Calculul termic al instala țiilor frigorifice cu compresie mecanic ă
de vapori

Calculul termic al instala ției frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori
într-o singur ă treaptă presupune determinarea urm ătoarelor m ărimi [3]:
– debitul volumetric de vapori V&, în m3/s și cilindreea C, în cm3,
necesare pentru alegerea compresorului;
– puterea termic ă a condensatorului Qc, în kW, necesar ă pentru
dimensionarea acestuia;
– puterea efectiv ă Pe, consumat ă de compresor, în kW;
– debitul apei de r ăcire am& ,în kg/s.
Datele necesare pentru efectuarea calcului termic sunt:
– puterea frigorific ă Q0, în kW;
– temperatura purt ătorului de frig la ie șirea din vaporizator Tf”, în șC;
– temperatura agentului de r ăcire la intrarea în condensator Ta’, în șC;
– gradul de subr ăcire, ΔTSR sau temperatur ă de subr ăcire TSR, în șC
(SR c SR T T T Δ−= );
– gradul de supraînc ălzire, ΔTSI, sau temperatura de aspira ție în
compresor (de supraînc ălzire) TSI, în șC (SI v SI T T T Δ+= , dacă în
vaporizator sunt aspira ți vapori supraînc ălziți);
Cu ajutorul datelor de intrare, al diagramelor și tabelelor de vapori, se
stabilesc parametrii de stare ai agentului frigorific în punctele caracteristice ale
ciclului frigorific. În fig. 15, este prezentat ă diagrama lg p – h pentru freon 22,
necesară calculului instala țiilor care utilizeaz ă acest agent frigorific.
Determinarea temperaturilor de vaporizare Tv și respectiv condensare Tc se
face în func ție de diferen țele minime de temperatur ă din vaporizator ΔTv,
condensator ΔTc și respectiv de varia ția temperaturii agentului de r ăcire în
condensator ΔTa (fig. 10). Alegerea diferen țelor minime de temperatur ă din
vaporizator și condensator se face pe baza unor calcule de optimizare. Astfel, dac ă
consider ăm de exemplu variabil ă diferența minim ă de temperatur ă din vaporizator
și presiunea de condensare constant ă, prin cre șterea acesteia se reduce suprafa ța de
schimb de c ăldură a vaporizatorului, deci investi ția în aparat scade. În schimb,
crește puterea de pompare și raportul de compresie. Cre șterea raportului de
compresie conduce la cre șterea puterii consumate de compresor și aceasta, corelat ă
cu creșterea puterii de pompare conduce la cre șterea cheltuielilor anuale de
exploatare. În consecin ță se obține o reducere a investi ției și o creștere a
cheltuielilor anuale de exploatare, ceea ce impune un calcul de optimizare pentru
stabilirea diferen ței optime minime de temperatur ă din aparat.

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 41
Variația temperaturii agentului de r ăcire în condensator ΔTa se poate stabili
tot în baza unui calcul de optimizare. Astfel, o valoare mai mare a acestei diferen țe
de temperatur ă conduce la mic șorarea debitului de agent de r ăcire, în condi țiile
menținerii constante a sarcinii termice. Reducerea debitului de agent de r ăcire
implică reducerea puterii de pompare, deci scad cheltuielile anuale de exploatare.
Pe de alt ă parte, reducerea debitului conduce la mic șorarea coeficien ților de
transfer de c ăldură, ceea ce conduce la cre șterea suprafe ței de schimb de c ăldură și
a investiției în aparat.
Există și aplicații în care agentul de r ăcire este apa provenit ă de la un turn
de răcire, caz în care varia ția temperaturii este impus ă de aceast ă instalație.

Debitul masic de agent frigorific se calculeaz ă cu relația:


=
skg
qQm
00& . (62)

Debitul volumetric de agent frigorific în aspira ția compresorului se
determin ă cu formula:


⋅=smvm Va a3
&& , (63)

unde: va este volumul specific al vaporilor aspira ți în compresor, în m3/kg.

Fig. 15. Diagrama lg p – i pentru freon 22.

Datorită existenței unor factori func ționali (existen ța spațiului mort sau
vătămător, a pierderilor de presiune a vaporilor la trecerea prin supapele de

Instala ții frigorifice 42
aspirație și refulare ale compresorului, a ireversibilit ății procesului de comprimare,
a pierderilor de c ăldură în mediul ambiant și a neetan șeităților), se define ște
factorul (coeficientul) de debit al compresorului l (sau randamentul volumetric
global vh) ca raportul dintre debitul volumetric în aspira ția compresorului aV& și
debitul volumetric transvazat (baleiat) de compresor V&[14]:

VVa
v&&
==hl . (64)

Debitul baleiat și cilindreea se pot calcula cu rela țiile:


⋅⋅=−
sm nCV3
31060& (65)
și

[]
3 32
104cm NsdC−⋅⋅⋅⋅=p, (66)

unde: C este cilindreea compresorului cu piston (volumul descris în unitatea de
timp de piston la cursa de aspira ție), în cm3;
n – viteza de rota ție a compresorului, în rot/min;
d – diametrul cilindrului compresorului, în mm;
s – cursa pistonului, în mm;
N – numărul de cilindri ai compresorului.

În figura fig. 16 este reprezentat ă schema de principiu a unui cilindru
compresor și a diagramei p-v de func ționare a acestuia, cu precizarea diferi ților
parametri ce intervin în modelarea procesului func țional de la nivelul
compresorului frigorific cu piston. Parametrii geometrici sunt reprezenta ți
considerând volumul geometric al unui cilindru egal cu o unitate ( Vs = 1):

[]
3 32
104cm sd
NCVs−⋅⋅⋅==p. (67)

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 43

Fig. 16. Schema de principiu a unui cilindru compresor și a diagramei func ționale p-V:
Δpv – pierderea de presiune la trecerea prin supapa de aspira ție; Δpc – pierderea de presiune la
trecerea prin supapa de refulare; V0 – volumul spa țiului mort; Vd – volumul în procesul de destindere;
Vs – volumul cursei pistonului; l0 – lungimea spa țiului mort; ld – cursa în procesul de destindere; s –
cursa pistonului; d – diametrul cilindrului; A – secțiunea cilindrului compresor; l – factorul de debit
al compresorului; il – factorul de debit indicat al compresorului.

Factorul de debit al compresorului l se poate exprima și ca produs al
coeficien ților parțiali de debit [13]:

e T i e T l lll lllll ⋅⋅=⋅⋅⋅=0 , (68)

unde: 0l este coeficientul par țial de debit care ține seama de existen ța spațiului
mort (vătămător);
ll – coeficientul par țial de debit care ține seama de laminarea vaporilor la
trecerea prin supapa de aspira ție;
il – coeficientul indicat,l i ll l ⋅=0 ;
Tl – coeficientul par țial de debit care ia în considerare preînc ălzirea
vaporilor în procesul de aspira ție; acest coeficient poate fi determinat
orientativ cu rela ția empiric ă [13]:

Instala ții frigorifice 44

cv
TTT=l . (69)

el – coeficientul par țial de debit care caracterizeaz ă etanșeitatea
cilindrului. Coeficientul de etan șare el are în general valori de
0,95…0,98.

În figura 17 se prezint ă o diagram ă de varia ție a coeficientului de înc ălzire
în funcție de raportul de compresie pc/pv pentru compresoarele cu amoniac [3].

Fig. 17. Variația coeficientului de înc ălzire Tl în funcție de raportul de compresie.

Coeficientul indicat, denumit și randamentul volumetric indicat al
compresorului, se poate determina cu rela ția [3]:





−


⋅−=


= 1 11
m
vc
vc
ippcppf l , (70)

unde: c este coeficientul spa țiului mort:

CVc0= ; (71)

m – exponentul politropic ( m = 0,9 ¼1,1);
V0 – volumul spa țiului mort, în cm3.

Valorile coeficientului spa țiului mort c pot fi considerate aproximativ,
după cum urmeaz ă [12]:
– pentru compresoare orizontale mari: c = 0,015 …0,025;
– pentru compresoare orizontale mici: c = 0,005 …0,08;
– pentru compresoare verticale mari: c = 0,01 …0,02;
– pentru compresoare verticale mici: c = 0,03 …0,05. pc/pv 10 20 30 40 50 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
λT

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 45
În general, se recomand ă ca factorul de debit l să nu scadă sub 0,6.
În funcție de cilindreea calculat ă, se poate alege compresorul necesar
instalației frigorifice din gama oferit ă de firmele constructoare.
Sarcina (puterea) termic ă a condensatorului instala ției frigorifice cu
compresie se determin ă cu relația:

[]kW qm Qc c⋅=& . (72)

Analog, sarcina termic ă a subrăcitorului este:

[]kW qm QSR SR⋅=& . (73)

Puterea efectiv ă a compresorului, necesar ă pentru alegerea motorului
electric de antrenare, se calculeaz ă cu formula:

[]
kWlm lmP
mc
m isc
eh hh⋅=
⋅⋅=& &,, (74)

unde: lc,s este lucrul mecanic teoretic (izentropic) de compresie, în kJ/kg;
lc – lucrul mecanic real de compresie, în kJ/kg;
hi – randamentul indicat al compresorului;
hm – randamentul mecanic al compresorului.

Debitul apei de r ăcire la condensator și subrăcitor se determin ă cu relațiile:



Δ⋅=skg
T cQm
ca pac
ca
,,& , (75)



Δ⋅=skg
T cQm
SRa paSR
SRa
,,& , (76)

unde: cpa este căldura specific ă a apei la temperatura medie, în kJ/(kg.K);
ΔTa,c, ΔTa,SR – variația temperaturii apei de r ăcire în condensator, respectiv
subrăcitor, în K.

Pentru determinarea factorului de debit și a randamentului indicat al
compresorului se poate utiliza și o nomogram ă de tipul celei prezentate în figura
18.

Instala ții frigorifice 46

Fig. 18. Nomograma lui Linge ce permite determinarea factorului de debit l și a randamentului
indicat ih al unui compresor [8]:
f – factor de corec ție ce se aplic ă atunci când temperatura de vaporizare este mai mic ă ca –25șC;
() [ ]fT i ⋅−−= l ll 1 .

De asemenea, în figura 19 se prezint ă variația factorului de debit și a
randamentului indicat pentru compresoare cu freon 22, în func ție de raportul de
comprimare și variația randamentului mecanic al compresorului în func ție de
debitul volumetric orar de vapori [3].

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 47

a

b
Fig. 19. Variația factorului de debit și a randamentului indicat (a), în func ție de raportul de compresie
la compresoarele pentru freon 22 și a randamentului mecanic a compresoarelor cu piston (b), în
funcție de debitul volumetric orar de vapori.

4.6. Calculul exergetic al instala țiilor frigorifice cu compresie
mecanic ă de vapori

Utilizarea eficien ței frigorifice în determinarea gradului de perfec țiune
termodinamic ă a ciclului nu este posibil ă pentru c ă, prin defini ție, ea raporteaz ă
călduri cu poten țiale diferite. Pentru evitarea acestui neajuns, este necesar ă, pentru
calcule mai exacte, analiza exergetic ă a ciclului instala ției frigorifice, prin definirea
unui randament exergetic al instala ției exh:

cq
exle
0=h , (77)

unde: e q0 este exergia fluxului termic absorbit de la mediul r ăcit, care mai poart ă
denumirea și de produc ția frigorific ă specific ă redus ă [2, 9].
Exergia fluxului termic absorbit de la mediul r ăcit se poate calcula cu
relația:

⋅=kgkJq eem q0
00q , (78)

unde: 0
emq este factorul exergetic mediu de temperatur ă al procesului de
vaporizare:
vemTT0 01−=q , (79)

unde: T0 este temperatura absolut ă a mediului ambiant, în K.

Rezultă că eficiența frigorific ă a instala ției este o func ție de dou ă variabile
independente, una caracterizând perfec țiunea termodinamic ă a instala ției, iar

Instala ții frigorifice 48
cealaltă depinzând numai de condi țiile de temperatur ă. Deoarece 1<exh , iar 0
emq
variază între 0 și -∞, eficiența frigorific ă poate fi mai mare sau mai mic ă decât
unitatea și nu poate caracteriza perfec țiunea termodinamic ă a instala ției. Aceasta se
poate face numai prin intermediul randamentului exergetic.
Bilanțul exergetic al instala ției frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori
într-o singur ă treaptă (fig. 9) poate fi scris ă sub forma [11]:

v VL SR c c k em ine e p p p p p p p +++++++=" '
0 , (80)

unde: ein este exergia specific ă introdus ă în instala ție sub form ă de energie
electrică primită de la electromotorul compresorului:


=kgkJ
mPeme
in&,, (81)

unde: Pe,m este puterea electric ă a motorului de antrenare a
compresorului, în kW;
m& – debitul masic de agent drigorific, în kg/s;

e0 – exergia transmis ă de 1 kg de agent frigorific agentului purt ător de frig
(intermediar), în kJ/kg:







−⋅=⋅=−=kgkJ
TTq q e e
ff
em v q0
0 0 0 1
0q p , (82)

unde: vp sunt pierderile de exergie datorate transferului de c ăldură la
diferență finită de temperatur ă ΔTv în vaporizatorul instala ției;
f
emq – factorul exergetic mediu de temperatur ă al agentului
purtător de frig;
Tf – temperatura medie a purt ătorului de frig în vaporizator, în K;

emp – pierderile de exergie de natur ă electromecanic ă în grupul compresor
– electromotor:

( )

⋅⋅−=kgkJein m e em hh p 1 , (83)

unde: he este randamentul electric al motorului de antrenare;
hm – randamentul mecanic al compresorului;

kp – pierderile interne de exergie în compresor:

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 49



−+⋅⋅=
kgkJe e em e in k 2 1 hh p , (84)

'
cp – pierderile de exergie cu agentul de r ăcire al condensatorului:






−⋅=⋅=kgkJ
TTq q
aca
em c c0 '1 q p , (85)

unde: a
emq – factorul exergetic mediu de temperatur ă al agentului de
răcire al condensatorului;
Ta – temperatura medie a agentului de r ăcire din condensator, în K;

"
cp – pierderile de exergie datorit ă transferului de c ăldură la diferen ță finită
de temperatur ă ΔTc în condensator:


−−=kgkJe ec c'
3 2"p p ; (86)

SRp – pierderea de exergie în subr ăcitor:


−=kgkJeeSR '3 3 p ; (87)

VLp – pierderea de exergie în ventilul de laminare:


−=kgkJe eVL 4 '3 p . (88)

Într-un proces elementar varia ția exergiei este dat ă de relația:

dsT dh de ⋅−=0 , (89)

în care d h și ds sunt varia țiile de entalpie, respectiv de entropie în procesul
considerat.
Cele mai importante pierderi de exergie au loc în condensator, în special
datorită schimbului de c ăldură la diferin ță finită de temperatur ă. Pierderile în
compresor ocup ă locul al doilea ca m ărime, urmând pierderile în vaporizator,
datorate diferen ței de temperatur ă între agentul frigorific și agentul intermediar.
Pierderile exergetice în ventilul de laminare sunt reduse, ele influen țând în mic ă
măsură economicitatea instala ției, iar cele în subr ăcitor au o valoare atât de mic ă
încât pot fi neglijate [3].

Instala ții frigorifice 50
4.7. Modelarea instala țiilor frigorifice cu compresie mecanic ă de
vapori

Există numeroase modele de calcul a instala țiilor frigorifice în literatura de
specialitate, modelele de calcul care pot fi grupate în dou ă mari categorii func ție de
prezența sau absen ța buteliei de lichid în circuitul frigorific [10]. În ambele cazuri
se pot distinge modele relativ simple, care nu țin cont de bilan țul masic din sistem
și modele complexe ce țin cont de bilan țul masic.
Modelarea (simularea func ționării) instala țiilor frigorifice este adesea
realizată pe baza a dou ă ecuații de bilan ț: bilanțul entalpiilor și bilanțul presiunilor
[10]. Aceste bilan țuri impun ca suma ent alpiilor schimbate de fiecare component al
sistemului s ă fie egal ă cu zero și creșterea de presiune în timpul procesului de
compresie s ă fie egală cu suma pierderilor de presiune pentru celelalte componente
ale instala ției frigorifice (vaporizator, condensator, ventil laminare, etc.). Aceste
bilanțuri sunt strict legate de un al treilea : bilan țul masic al agentului frigorific.
Utilizarea unor amestecurilor zeotrope (binare sau ternare) în instala țiile
frigorifice pune probleme specifice. Pentru ma șinile ce func ționează cu amestecuri
zeotrope, modelarea lor necesit ă în plus un bilan ț masic pentru fiecare component
al amestecului, ceea ce implic ă cunoașterea compozi ției amestecului ce tranziteaz ă
instalația, care poate diferi sensibil de valoarea nominal ă din diferite motive [10] :
• o procedur ă inadecvat ă de umplere a ma șinii frigorifice cu fluid, un
defect de etan șeitate a ma șinii poate conduce la scurgeri ale amestecului
în faza de vapori;
• o solubilitate diferit ă cu uleiul fa ță de diferitele componente ale
amestecului;
• un efect de separare ale componentelor amestecului între etajele de
joasă și înaltă presiune;
• o acumulare de fluid în circuitul frigorific.
Utilizarea amestecurilor zeotrope impune realizarea unui al patrulea
bilanț, bilanțul masic pe fiecare component al amestecului pentru
determinarea compozi ției reale ce tranziteaz ă circuitul frigorific [10]. Pentru
analiza acestui bilan ț trebuie introduse sau determinate diferite compozi ții
masice ale amestecului: compozi ția inițială, compozi ția tranzitat ă (în
circulație) și compozi ția existent ă locală.
Într-o instala ție frigorific ă cu compresie și amestecuri zeotrope, compozi ția
tranzitată (în circula ție) nu este identic ă cu compozi ția inițială, introdus ă în
instalație, datorit ă distribu ției compozi ției în zonele bifazice și această diferență
devine important ă dacă există acumulări de fluid în cadrul sistemului.
O instala ție frigorific ă cu compresie se compune în general din patru
elemente principale: vaporizator, condensator, compresor și ventil de laminare.
Funcționarea fiec ărui element poate fi simulat ă prin corela ții matematice.
Ansamblul acestor corela ții constituie modelul matematic al instala ției. În general,
se renun ță la modelarea ventilului de laminare, pentru regimurile sta ționare
supraînc ălzirea fiind o valoare impus ă.
Fiecare element ce constituie instala ția trebuie studiat separat înainte de a
realiza modelul global al instala ției frigorifice. Programul de ansamblu care

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 51
reunește modelele elementare nu comport ă decât un num ăr relativ redus de
variabile de intrare (temperaturile și debitele apei de r ăcire și ale purt ătorului de
frig la intrarea în schimb ătoarele de c ăldură, viteza de rota ție a compresorului și
geometria sistemului). Cantitatea (masa) de agent frigorific introdus ă în circuit este
considerat ă în model prin intermediul bilan țului masic. Aceasta se poate stabili
pentru o instala ției frigorific ă existent ă prin cânt ărire (cu o balan ța electronic ă) a
masei de agent frigorific introduse în instala ție din butelie. Pentru modele
simplificate, se poate renun ța la bilan țul masic pe agentul frigorific, în acest caz,
gradul de subr ăcire constituind o data de intrare pentru modelul de calcul. Ca
rezultate ale modelului de calcul avem temperaturile de condensare și vaporizare,
puterile termice puse în joc, puterea electric ă la compresor ca și eficien ța
frigorific ă.

Rolul modelului compresorului este de a calcula parametrii și debitul
agentului frigorific la ie șirea din compresor. Datorit ă numărului redus de
caracteristici oferite în general de fabrican ți se aleg în general modele de calcul
relativ simple, cum ar fi cel propus de P. Haberschill, S. Borg, M. Mondot și M.
Lallemand [10].
Astfel pentru un compresor cu piston, modelul ales ar r ăspunde
următoarelor ipoteze de calcul :
• compresia și detenta spa țiului volumului mort se realizeaz ă politropic cu
același coeficient politropic kp :kp
ref ckp
asp v vp vp ⋅=⋅
• agentul frigorific sufer ă o detent ă izentalpic ă la trecerea prin clapetele de
aspirație și refulare, pierderile de presiune fiind neglijabile ;
• compresorul are schimb de c ăldură cu mediul ambiant.

În figura 20 se prezint ă modulul de calcul al compresorului cu parametrii
săi caracteristici la intrare și ieșire.

Fig. 20. Modulul de calcul al compresorului.

Mărimile la ie șirea modelului de calcul al compresorului (temperatura de
refulare a agentului frigorific Tref, debitul masic de agent frigorific m&, puterea
electrică de compresie Pe) sunt determinate cu ajutorul urm ătoarelor rela țiilor din
tabelul 7.

COMPRESOR N, n, d, s
Tasp Tref Pe
m&
mcp pv
pc

Instala ții frigorifice 52

Tabelul 7. Rela ții de calcul pentru parametrii de ie șire ai modelului compresorului cu piston

Mărimea Relația de calcul Explica ții
Temperatura
de refulare a
agentului
frigorific ()c ref ref p vf T , = Ecuația de stare a fluidului
Debitul
masic de
agent
frigorific vol aspsdnNm h rp⋅⋅⋅⋅⋅⋅=42
& Randamentul volumetric:







−⋅+=kp
vc
volppc1
1 1 h
Coeficientul politropic:
( )
kn
vc
k ref kppb Ta kp


⋅+⋅=
Coeficientul spa țiului volumului
mort efectiv:
tb
vc
tppac


⋅=
unde:
N este num ărul de cilindri,
n – viteza de rota ție,
s – cursa pistonului,
d – diametrul cilindrului
pistonului
rasp – densitatea agentului
frigorific în aspira ția
compresorului,
Tref – temperatura agentului
frigorific la ie șirea din
compresor;
Coeficien ții ak, bk, nk, at, și bt vor
fi identifica ți pe baza rezultatelor
experimentale
Puterea
electric ă
necesar ă
compresiei ( )Q h h m Pasp ref R e −−⋅=& Puterea termic ă relativă pierdută
în mediul ambiant:
qb
vc
q
e ppaPQq


⋅==*
Coeficien ții aq și bq vor fi
identifica ți pe baza rezultatelor
experimentale

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 53
Ecuațiile prezentate în tabelul 7 introduc trei parametri: coeficientul
politropic kp, coeficientul spa țiului volumului mort efectiv c și puterea termic ă
pierdută în mediul ambiant Q (sau puterea termic ă relativă pierdută în mediul
ambiant q*). Acești trei parametri vor fi identifica ți experimental.
Cunoscând geomtria intern ă a compresorului, putem calcula și masa de
agent frigorific ( mcp) conținută la nivelul acestui aparat al instala ției frigorifice.

Modelul de calcul al condensatorului permite evaluarea performan țelor
acestuia plecând de la cunoa șterea condi țiilor de intrare și a geometriei aparatului.
Acesta poate fi un model global sau local, func ție de modelul ales pentru
determinarea coeficien ților de transfer de c ăldură, pentru cele dou ă fluide agentul
frigorific și agentul de r ăcire. În figura 21 este prezentat modulul de calcul al
condensatorului cu parametrii s ăi caracteristici la intrare și ieșire.

Fig. 21. Modulul de calcul al condensatorului.

Calculul condensatorului frigorific este unul iterativ și demareaz ă prin
alegerea unei valori ini țiale pentru presiunea de condensare ( pc). Valoarea gradului
de subrăcire ( DTSR) fie este impus ă, în cazul modelelor f ără bilanț masic, fie rezult ă
din bilan țul masic al instala ției frigorifice. Se poate astfel calcula temperatura ( TSR)
și entalpia ( hSR) agentului frigorific la ie șirea din aparat. Entalpia agentului
frigorific la ie șirea din condensator este egal ă cu entalpia agentului frigorific la
intrarea în vaporizator (procesul de laminare este izentalpic). Dispunând în datele
de intrare în model și de entalpia sau temperatura vaporilor supraînc ălziți la ieșirea
din compresor ( Tref), din ecua ția de bilan ț termic, pe partea agentului frigorific, se
determin ă sarcina termic ă a condensatorului ( Qc) și temperatura agentului de r ăcire
la ieșirea din aparat ( T”a), debitul (am&) și temperatura agentului de r ăcire la intrare
(T’a) fiind de asemenea, date de intrare în modelul condensatorului. Calcul
condensatorului se poate realiza pe cele trei zone caracteristice acestuia
(desupraînc ălzire, condensare și subrăcire) sau poate fi unul simplificat, care
consider ă preponderent ă, din punct de vedere termic doar zona propriu-zis ă de
condensare. Tot ca parametrii de intrare în modelul condensatorului avem suprafa ța
de schimb de c ăldură (Sc) și geometria intern ă a acestuia, precum și debitul de
agent frigorific ( m&). În continuare urmeaz ă calculul termic al condensatorului, și
prin utilizarea metodei Dtmed (diferen ța medie logaritmic ă de temperatur ă) sau
e-NTC (eficiență – Număr de unit ăți de Transfer de C ăldură) pentru schimb ătoarele
de căldură [3], se determin ă o nouă valoare pentru sarcina termic ă a aparatului.

CONDENSATOR Sc
am&
m&
T’a
Tref
DTSR T”a pc
Qc
mc

Instala ții frigorifice 54
Dacă această nouă valoare se încadreaz ă într-o limit ă de eroare acceptabil ă (în
general 1%) fa ță de sarcina termic ă rezultat ă din bilan țul termic, înseamn ă că
presiunea de condensare a fost aleas ă corect, în caz contrar algoritmul de calcul se
reia cu o nou ă valoare pentru presiunea de condensare. În final, cunoscând
geometria intern ă a condensatorului și propriet ățile agentului frigorific, putem
determina masa de agent frigorific con ținută (acumulat ă) în condensator ( mc).

Modelul vaporizatorului se realizeaz ă ținând cont de asemenea, de tipul
constructiv al acestuia. Modelul de calcul poate fi de asemenea, un model global
sau local, func ție de modelul ales pentru determinarea coeficien ților de transfer de
căldură, pentru cele dou ă fluide agentul frigorific și purtătorul de frig. În figura 22
este prezentat modulul de calcul al vaporizatorului cu parametrii de intrare și ieșire
caracteristici.

Fig. 22. Modulul de calcul al vaporizatorului.

Ca și în cazul condensatorului, calculul este unul iterativ și demareaz ă prin
alegerea unei valori ini țiale pentru presiunea de vaporizare ( pv). Valoarea gradului
de supraînc ălzire ( DTSI) fiind impus ă se poate calcula temperatura și entalpia
agentului frigorific la ie șirea din aparat. Din ecua ția de bilan ț termic, pe partea
agentului frigorific, se determin ă sarcina termic ă a vaporizatorului ( Qv) și
temperatura purt ătorului de frig la ie șirea din aparat ( T”f), debitul (fm&) și
temperatura purt ătorului de frig la intrare ( T’fi) fiind date de intrare în modelul
vaporizatorului. Tot ca parametrii de intrare în modelul vaporizatorului avem
suprafața de schimb de c ăldură (Sv) și geometria intern ă a acestuia, debitul de agent
frigorific( m&), entalpia ( hSR) și temperatura agentului frigorific la intrare. În
continuare, urmeaz ă calculul termic al vaporizatorului, determinându-se printr-una
din metodele de calcul ale schimb ătoarelor de c ăldură, o nouă valoare pentru
sarcina termic ă a aparatului. Aceast ă nouă valoare se compar ă cu sarcina termic ă
rezultată din bilan țul termic, modificându-se presiunea de vaporizare pân ă la
convergen ța celor dou ă valori. În final, cunoscând geometria intern ă a
vaporizatorului și propriet ățile agentului frigorific, putem determina și masa de
agent frigorific con ținută (acumulat ă) în vaporizator ( mv).

VAPORIZATOR Sv
fm&
m&
hSR
T’f
DTSI T”f Pv
Qv
mv

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori 55
Algoritmul de calcul al modelului de ansamblu al instala ției frigorifice
este prezentat în figura 23.

Fig. 23. Algoritmul de calcul al modelului instala ției frigorifice

COMPRESOR

CONDENSATOR

VAPORIZATOR

FINAL pc pv DTSI
pv Tref
mcp Pe
mSR sau DTSR
T’a T”a Qc
mc TSR (h SR)
DTSI pv
T’f Qv
T”f pc = p* c NU
DA
mv
NU
NU DA
mSR sau DTSR
DA am&
fm&

BILAN ȚUL MASIC
Test de
convergen ță

Test de
convergen ță pv = p* v m&
m&

Instala ții frigorifice 56
Plecând de la valori ini țiale la intrarea compresorului ( presiunile de
condensare și vaporizare , gradul de subr ăcire, gradul de supraînc ălzire, masa
totală de agent frigorific introdus ă în instala ție și caracteristicile geometrice),
apelarea succesiv ă a modelelor de calcul ale compresorului, condensatorului și
vaporizatorului conduce la noi valori pentru presiunile de condensare și vaporizare.
Calculele se repet ă până ce două valori succesive sunt diferen țiate de un ecart
impus de algoritm. Pe schema de calcul precedent se suprapune o a treia itera ție
asupra gradului de subr ăcire DTSR (sau masa de agent frigorific din zona de
subrăcire a condensatorului, mSR). Convergen ța se obține prin substitu ții succesive
ale acestor valori.
Masa total ă de agent frigorific din instala ție (m) se calculeaz ă însumând
masele con ținute în compresor, condensator, vaporizator și canaliz ări (țevile de
legătură între componentele instala ției).
După cum se poate constata modelarea numeric ă se realizeaz ă plecând de
la datele furnizate de fabricant și de la corela ții matematice generale pentru
fenomenele caracteristice. Anumite valori experimentale sunt necesare pentru
model, pentru a deduce, de exemplu, coeficientul politropic, coeficientul spa țiului
volumului mort efectiv și puterea termic ă relativă pierdută în mediul ambiant la
nivelul compresorului

5. INSTALA ȚII FRIGORIFICE CU ABSORB ȚIE

Funcționarea instala ției frigorifice cu absorb ție se bazeaz ă tot pe ciclul
Carnot inversat, compresia agentului frigorific realizându-se pe cale termochimic ă,
prin utilizarea unui amestec binar, consumându-se energie termic ă.
Amestecurile binare, utilizate ca agent de lucru în instala țiile frigorifice cu
absorbție, sunt constituite din dou ă componente: agentul frigorific și absorbantul.
Absorbantul trebuie s ă dizolve puternic agentul frigorific f ără să intre cu el în
reacție și să aibă temperatura de vaporizare, la presiune constant ă, mult mai mare
ca a acestuia. Procesul de absorb ție este înso țit, de obicei, de o degajare de c ăldură,
care trebuie îndep ărtată din aparat pentru a nu frâna procesul, absorb ția fiind mai
intensă la temperatur ă coborâtă.
În instala țiile frigorifice cu absorb ție, cea mai mare r ăspândire o are
amestecul ap ă-amoniac, apa fiind un puternic absorbant pentru amoniac (într-un
volum de ap ă, la 0șC, se poate dizolva 1148 volume amoniac). Cantitatea de
căldură degajată la absorb ție este de 800 kJ/kg amoniac lichid și de 1260 kJ/kg
vapori amoniac. În tehnica condi ționării se mai utilizeaz ă și amestecul ap ă-bromură
de litiu, apa jucând de aceast ă dată rolul agentului frigorific iar bromura de litiu
fiind solventul (absorbantul).
Instalațiile frigorifice cu absorb ție pot fi cu func ționare continu ă și cu
funcționare periodic ă

5.1. Instala ția frigorific ă cu absorb ție cu func ționare continu ă

Schema de principiu a unei instala ții frigorifice cu absorb ție cu func ționare
continuă este prezentat ă în figura 24.
În vaporizatorul V agentul frigorific cu debitul m& vaporizeaz ă la presiunea
pv, absorbind c ăldura Q0, la nivel termic coborât, din incinta r ăcită sau de la agentul
intermediar (purt ător de frig). Vaporii de amoniac forma ți pătrund în absorbitorul
A, unde la presiunea pv se dizolv ă în soluția săracă de amoniac în ap ă. cantitatea de
căldură Qa degajată în absorbitor este evacuat ă de apa de r ăcire. Solu ția concentrat ă
formată este preluat ă de pompa P și trimisă la presiunea pc în generatorul de vapori
G. Aici, pe baza c ăldurii Qg primite din afar ă (abur de joas ă presiune) are loc
încălzirea și fierberea solu ției bogate (cu debitul masic bm& și concentra ția xb),
realizându-se desorb ția agentului frigorific sub form ă de vapori și diluarea solu ției.
În urma procesului din generator rezult ă m& kg/s vapori de concentra ție ridicat ă
(teoretic x”=1) și m mb&&− kg/s de solu ție săracă cu concentra ția xs. Vaporii forma ți
se condenseaz ă în continuare în condensatorul C, unde cedeaz ă căldura Qc.
Condensatul format, dup ă laminare, este reintrodus în vaporizatorul instala ției.
Soluția diluat ă se reîntoarce din generator în absorbitor prin ventilul de laminare
VL 1, în care presiunea sa este redus ă de la pc la pv. În felul acesta, în instala ția
frigorific ă cu absorb ție, pe lâng ă circulația agentului frigorific, are loc și o
circulație a soluției binare între absorbitor și generator.
Pentru m ărirea economicit ății și siguran ței în func ționare, în schema de
principiu a instala ției frigorifice cu absorb ție prezentat ă în figura 24, se mai

Instala ții frigorifice 58
intercaleaz ă un schimb ător de c ăldură (economizor), un rectificator și un
deflegmator.

Fig. 24. Schema de principiu a unei instala ții frigorifice cu absorb ție cu func ționare continu ă:
C – condensator; G – generator de vapori; VL – ventil de laminare; A – absorbitor; P – pomp ă; V –
vaporizator.

Schimbătorul de c ăldură (economizorul) se amplaseaz ă între absorbitor și
generator, realizând reînc ălzirea solu ției concentrate care intr ă în generator cu
soluție diluată trimisă de la absorbitor. În felul acesta, se mic șorează consumul de
căldură în generator și debitul de ap ă de răcire necesar absorbitorului.
Rectificatorul de instaleaz ă după generator pentru separarea vaporilor de
absorbant de vapori de agent frigorific, în scopul evit ării pătrunderii vaporilor de
apă în condensator și apoi prin ventilul de laminare VL 2 în vaporizator, unde
aceștia s-ar solidifica. În coloan ă, rectificarea se face prin contactul vaporilor
formați în generator cu solu ția concentrat ă care pătrunde în acesta. De cele mai
multe ori, aceasta este înglobat ă în generator.
În deflegmator, prin r ăcirea cu ap ă din returul absorbitorului sau cu solu ție
bogată rece, se realizeaz ă condensarea vaporilor de ap ă din vaporii de amoniac,
astfel încât, dup ă rectificator și deflegmator, se poate practic considera c ă există
numai vapori de amoniac ( x @ 1). Pp Q0 C
V VL 2 3
v v v ^^
^^^VL 1 G
A
P Qa Qg
4
5 2
1
6
7
7’
8
9
1’ Qc
m&
bm&m mb&&−m&
xb
xs x”
x”

Instala ții frigorifice cu absorb ție 59
Schema complet ă a instala ției frigorifice cu absorb ție este prezentat ă în fig.
25.
Fig. 25. Schema complet ă a instala ției frigorifice cu absorb ție:
G – generator; D – deflegmator; C – condensator; VL – ventil de laminare; V – vaporizator; A –
absorbitor; E – economizor; P – pomp ă.

Pentru calculul instala ției frigorifice cu absorb ție se utilizeaz ă, de obicei,
diagrama h – ξ, unde x, este concentra ția în agent frigorific a amestecului binar. În
figura 26, este reprezentat ă diagrama h – ξ pentru amestecul binar ap ă – amoniac,
exemplificându-se modul de construc ție al izotermelor în domeniul vaporilor
umezi.
Pentru reprezentarea proceselor care au loc în instala ția frigorific ă cu
absorbție, este necesar ă cunoașterea presiunilor în condensator, vaporizator,
generator și absorbitor, precum și nivelul temperaturilor în aceste aparate. Pentru
simplificarea calculului, uzual, se consider ă presiunea din generatorul de vapori
egală cu cea din condensator ( pg = pc), iar presiunea din vaporizatorul V egal ă cu
cea din absorbitor ( pv = p a). Aceste presiuni se determin ă în func ție de
temperaturile respective, care la rândul lor sunt dictate de nivelul termic al
agentului înc ălzitor al generatorului și al apei de r ăcire a condensatorului și
absorbitorului.

Instala ții frigorifice 60

Fig. 26. Diagrama h – ξ pentru amestecul binar ap ă – amoniac [3].

Astfel:

[]C T T T Tar c a °Δ+==1 ; (90)

[]C T T Tai g °Δ−=2 , (91)

unde: Ta,Tc,Tg sunt temperaturile în absorbitor, condensator și generator, în șC;
Tar, T ai – temperaturile apei de r ăcire și respectiv a agentului de
încălzire, în șC;
ΔT1, ΔT2 – diferen țele de temperatur ă necesare pentru realizarea
transferului de c ăldură. Aceste diferen țe de temperatur ă se optimizeaz ă,

Instala ții frigorifice cu absorb ție 61
ținând seama c ă prin mărirea lor cre ște diferen ța medie logaritmic ă de
temperatur ă în aparat, sc ăzând suprafa ța acestuia și costul s ău, în schimb
crește raportul de compresie și consumul de energie al instala ției. Uzual,
aceste diferen țe de temperatur ă au valori de 5 …8șC.

Reprezentarea ciclului instala ției frigorifice cu absorb ție în diagrama h – ξ
pentru amestecul binar, este prezentat ă în figura 27.

Fig. 23. Ciclul instala ție frigorifice cu absorb ție în diagrama h – ξ.

În diagram ă se construiesc, în primul rând izobarele pg = pc și pa = p v, apoi
izotermele Ta, T v (impusă de cerin țele consumatorului de frig), Tc și Tg. Se
determin ă astfel punctele care caracterizeaz ă starea agentului frigorific în
vaporizator (punctul 5), temperatura agentului frigorific la ie șirea din condensator
(punctul 3), starea solu ției la ieșirea din absorbitor (punctul 9) și din generator
(punctul 6).
Vaporii de agent frigorific cu starea 2 (în echilibru cu lichidul (solu ția) cu
starea 1) intr ă în condensatorul C unde condenseaz ă la presiune și concentra ție
constantă, ajungând la starea corespunz ătoare punctului 3. Procesul de laminare
realizeaz ă micșorarea, la entalpie constant ă, a presiunii agentului frigorific de la pc
la pv. Deoarece în cursul acestui proces nici concentra ția nu se modific ă, punctul 4
se confund ă cu punctul 3, el caracterizând îns ă un amestec vapori – lichid (punctul
4’) cu presiunea pv. Lichidul cu starea 4’ intră în vaporizator, unde se preînc ălzește
până la starea de satura ție (punctul 5’), după care vaporizeaz ă. Deoarece
vaporizarea are loc la temperatur ă și concentra ție constant ă, punctul 5, care
caracterizeaz ă starea solu ției după vaporizare, este determinat de intersec ția 6=7
1
7’
9 1’
3=4 5 2 pc
pv
pc
pv h
vapori
lichid
ξs ξb ξ” 1 ξ Tv
tc
4’ 5’ 8
Tg
Ta
Tv

Instala ții frigorifice 62
izotermei tv în domeniul vaporilor umezi cu dreapta ξ”=const. Vaporii forma ți în
vaporizator (punctul 5), împreun ă cu solu ția diluat ă din generator dup ă răcire și
laminare (punctul 7), pătrund în absorbitor. Procesul de absorb ție presupune dou ă
faze: amestecul ( 7’ – 8 – 5 ) și răcirea 8 – 9 , până la temperatura de ie șire din
absorbitor ta. Soluția îmbog ățită cu starea 9 este preluat ă de pompa P și introdus ă
sub presiune cu starea 1’ în generator unde are loc înc ălzirea 1’ – 1 , închizându-se
astfel circuitul.
Calculul termic al instala ției frigorifice cu absorb ție are drept scop
stabilirea m ărimilor necunoscute: debite masice, concentra ții, entalpii, etc. Acesta
se bazeaz ă pe ecua țiile de bilan ț termic pentru fiecare aparat, cunoscând sarcina
frigorific ă a instala ției Q0:
– pentru vaporizator:

()[]kW h hm qm Q4 5 0 0 −⋅=⋅= & & , (92)

de unde rezult ă debitul masic de agent frigorific:

[]
skgh hQ
qQm /
4 50
00
−==& . (93)

– pentru generatorul de vapori:

Ecuația de bilan ț masic are expresia:

( ) ()()s s b b s b b b m m m m m m xx x x x x x −⋅=−⋅ ⇔⋅−+⋅=⋅ " " & & && & & , (94)

de unde rezult ă factorul de circula ție (multiplul de circula ție):
1">−−==
s bs b
mm
x xxxm&&. (95)

În consecin ța sarcina termic ă a generatorului se determin ă cu relația:

( )
()( )[]
kW h h m h hmhm hm m hm Q
bb b g
1 6 6 21 6 2
''
−⋅+−⋅==⋅−⋅−+⋅=
& && && &
(96)

sau sub forma sarcinii termice specifice:
()( )

−⋅+−==kgkJh h h hmQ
qg
g 1 6 6 2 ' m&. (97)

– pentru absorbitor:

( )
()()[]
kW h h m h hmhm hm m hm Q
bb b a
9 7 7 59 7 5
−⋅+−⋅==⋅−⋅−+⋅=
& && && &
(98)

Instala ții frigorifice cu absorb ție 63

sau sub forma sarcinii termice specifice:
()()

−⋅+−==kgkJh h h hmQqa
a 9 7 7 5 m&. (99)

– pentru condensator:

()[]kW h hm qm Qc c 3 2−⋅=⋅= & & . (100)

Ecuația de bilan ț de energie electric ă pe pomp ă este:

()[]kW hh m Pb p 9 1'−⋅=& (101)

sau:
[]
kWp pmpm Pv c
b b pr r−⋅=Δ⋅= & & , (102)

unde ρ este densitatea solu ției, în kg/m3.

Din combinarea expresiilor (88) și (89) se poate determina entalpia solu ției
concentrate la intrarea în generator:


+=kgkJ
mP
h h
bp
&9 1' . (103)

Rezultă în continuare și lucrul mecanic specific al pompei:

()

−⋅==kgkJhhmP
lp
p 9 1' m&. (104)

Ecuația de bilan ț pe întreaga instala ție este:


+=++kgkJq q l q qc a p g 0 . (105)

Prin urmare, eficien ța frigorific ă a instala ției va fi:

p g p gfl qq
P QQ
+=+=0 0e . (106)

Instala ții frigorifice 64
Reprezentarea proceselor în diagrama h – ξ și întocmirea bilan țurilor
termice s-a f ăcut pentru instala ția ideală. Principalele deosebiri, în cazul instala ției
reale, constau în:
– existența pierderilor de c ăldură în mediul ambiant (generator, economizor);
– existența pierderilor de presiune între generator – condensator și
vaporizator – absorbitor;
– existența pierderilor datorit ă subrăcirii solu ției în absorbitor.
La calculul instala ției, aceste pierderi se iau în considera ție, uzual, prin
introducerea unui coeficient global de pierderi, a c ărui valoare este 0,8 …0,9 [3].

5.2. Instala ția frigorific ă cu absorb ție cu func ționare periodic ă

La instala ția frigorific ă cu absorb ție și funcționare periodic ă (fig. 28),
același aparat 1 îndepline ște pe rând rolul absorbitorului și generatorului. În prima
perioadă (perioada de înc ărcare), aparatul 1 se încălzește și îndepline ște rolul de
generator. Vaporii ob ținuți, prin ventilul de laminare 2 sunt dirija ți în
condensatorul 3. Condensatul ob ținut se acumuleaz ă în vaporizatorul 4, ventilul 5
fiind închis. În a doua perioad ă (perioada de desc ărcare), aparatul 1 se r ăcește și
îndepline ște rolul de absorbitor. Solu ția săracă răcită absoarbe vaporii de agent
termic din vaporizatorul 4, presiunea în sistem coborând și vaporizarea
intensificându-se, la presiune și temperatur ă redusă. În aceast ă perioadă ventilul 2
este închis, iar ventilul 5 deschis. Modificarea perioadei de func ționare se poate
face manual sau automat.

Fig. 28. Schema instala ției frigorifice cu func ționare periodic ă:
1 – generator-absorbitor; 2, 5 – ventil; 3 – condensator; 4 – vaporizator.

Avantajul instala ției îl constituie simplitatea ei, siguran ța în func ționare și
prețul coborât. Pentru asigurarea unei aliment ări continue cu frig, se pot cupla dou ă
astfel de instala ții.
Eficiența frigorific ă a instala ției este coborât ă, datorit ă pe de o parte,
absenței schimbului de c ăldură între solu ția bogată și săracă, iar pe de alt ă parte
necesității încălzirii în fiecare ciclu a masei de material din aparatul 1.

Instala ții frigorifice cu absorb ție 65
5.3. Instala ția frigorific ă cu absorb ție cu absorb ția apei de bromur ă
de litiu

Instala ția frigorific ă cu absorb ția apei de bromur ă de litiu utilizeaz ă
apa ca agent frigorific și o soluție de bromur ă de litiu ca absorbant. Principiul lor
de funcționare nu se deosebe ște de cel al instala țiilor care utilizeaz ă absorbția
amoniacului în ap ă. Datorit ă folosirii apei ca agent frigorific, cu toate c ă procesele
au loc sub un vid destul de înaintat, în aceste instala ții, răcirea apei nu se face sub
5…7șC, ele fiind utilizate, în special, pentru instala țiile de condi ționare.
În figurile 29 și 30 sunt prezentate dou ă din cele mai r ăspândite scheme de
instalații frigorifice cu absorb ția apei în solu ție de bromur ă de litiu.

Fig. 29. Schema instala ției frigorifice cu
absorbția apei în solu ție de Br-Li, tip Carrier:
1 – generator; 2 – condensator; 3 –
vaporizator; 4 – absorbitor; 5 – economizor;
6, 7 – ventil de laminare; 8 – pomp ă de
circulație; 9 – pomp ă de recirculare.
Fig. 30. Schema instala ției frigorifice cu absorb ția
apei în solu ție de Br-Li, tip Trane:
1 – generator; 2 – condensator; 3 – vaporizator; 4 –
absorbitor; 5 – economizor; 6 – pomp ă de circula ție;
7 – pomp ă de recirculare.

Soluția săracă din absorbitor, prin economizor este trimis ă în generator,
unde este înc ălzită cu abur sau ap ă fierbinte, rezultând vapori de ap ă. Deoarece
vaporii rezulta ți sunt puri, nu mai sunt necesare rectificatorul și deflegmatorul,
vaporii fiind transmi și direct în condensator. Condensatul, dup ă o laminare,
pătrunde în vaporizator, unde vaporizeaz ă, absorbind c ăldura de la apa r ăcită.
Vaporii forma ți se absorb în solu ția de bromur ă de litiu, închizându-se circuitul.
Pentru intensificarea proceselor de absorb ție și vaporizare, precum și pentru a se
evita modificarea condi țiilor de func ționare datorit ă formării unei coloane de
lichid, solu ția în absorbitor și vaporizator este recirculat ă cu pompe speciale.
Multiplul de circula ție µ al instala țiilor se determin ă din ecua ția de bilan ț
material a generatorului:

Instala ții frigorifice 66
()v b s x x m xm +⋅−=⋅ 1 , (107)

unde: ξs, ξb, ξv sunt concentra țiile soluției sărace care intr ă în generator, a solu ției
bogate care se întoarce în absorbitor și a vaporilor produ și.

Deoarece în generator se produc vapori de ap ă puri ξv = 0, rezult ă:

s bb
x xxm
−= . (108)

5.4. Instala ția frigorific ă cu absorb ție și difuzie

Instalația frigorific ă cu absorb ție și difuzie se deosebe ște de celelalte
mașini cu absorb ție prin aceea c ă sunt complet lipsite de piese în mi șcare și de
ventile de laminare, presiunea total ă fiind aceea și în tot circuitul. Circula ția
agentului frigorific se realizeaz ă prin echilibrarea presiunii din circuit, prin difuzia
vaporilor agentului frigorific într-un gaz inert. Amestecul utilizat în aceste instala ții
este format din ap ă și hidrogen ca gaz inert.
Schema unei astfel de instala ții este prezentat ă în figura 31 [3].

Fig. 31. Schema instala ției frigorifice cu absorb ție și difuziune:
1 – încălzitor. 2 – termosifon; 3 – generator; 4 – rectificator; 5- condensator; 6 – rezervor de hidrogen;
7 – vaporizator; 8 – dulap frigorific; 9, 12 – economizor; 10 – absorbitor; 11 – separator.

În generatorul 3, din solu ția de amoniac și apă, se degaj ă, prin înc ălzire,
vaporii de amoniac, care dup ă ce trec prin rectificatorul 4, pătrund în condensatorul
5. Condensatorul și rectificatorul sunt r ăcite cu aer. Presiunea în sistem este egal ă
cu presiunea din condensator și este dictat ă de temperatura mediului înconjur ător.
Condensatul rezultat intr ă în vaporizatorul 7, care este umplut cu hidrogen. Aici are
loc o evaporare a amoniacului, ca urmare a diferen ței dintre concentra ția vaporilor

Instala ții frigorifice cu absorb ție 67
la suprafa ța stratului superficial al amoniacului lichid și concentra ția de amoniac a
gazului inert. Vaporii rezulta ți difuzeaz ă în hidrogen. Amestecul rezultat, fiind mai
greu decât hidrogenul pur, coboar ă în vaporizator. Presiunea par țială a amoniacului
în amestecul hidrogen-amoniac cre ște pe m ăsură ce amestecul coboar ă în
vaporizator, m ărindu-se și temperatura sa de vaporizare. Din vaporizator
amestecul, prin economizorul 9, intră în absorbitorul 10, unde vine în contact cu
soluția diluat ă care circul ă dinspre generator, f ără a ocupa întreaga sec țiune a
conductei. Solu ția se îmbog ățește în amoniac, degajându-se c ăldura de absorb ție,
care este evacuat ă în mediul ambiant. Hidrogenul, eliberat de vaporii de amoniac,
devine mai u șor și se reîntoarce prin economizorul 9 în vaporizator. Pentru a
asigura circula ția soluției slabe, nivelul solu ției în generator trebuie s ă fie superior
celui din absorbitor cu ΔH. Soluția bogată din absorbitor, prin termosifonul 2, este
introdusă în generator, închizându-se circuitul.
În instala ția frigorific ă cu absorb ție și difuziune se realizeaz ă astfel trei
circuite: al agentului frigorific (amoniacului), al solu ției și al hidrogenului.
Amoniacul circul ă prin toate elementele instala ției, solu ția între generator și
absorbitor, iar hidrogenul între absorbitor și vaporizator.
Domeniul de utilizare al acestor instala ții este cel al puterilor frigorifice
mici (pân ă la 60 W), respectiv al frigiderelor casnice. Avantajul lor îl constituie
absența pieselor în mi șcare, costul coborât, func ționare sigur ă și fără zgomot. În
cazul în care înc ălzirea se face electric, economicitatea lor este îns ă inferioar ă celei
a frigiderelor cu comprimare mecanic ă de vapori, motiv pentru care utilizarea și
fabricarea lor a fost abandonat ă.

5.5. Instala ții frigorifice cu absorb ție poli-etajate

Orice instala ție frigorific ă sau pomp ă de căldură cu absorb ție este de fapt
un cuadripol termic care are ca intr ări două fluxuri termice, Q0 cu temperatura
scăzută Tv și Qg cu temperatura ridicat ă Tg și ca ieșiri alte dou ă fluxuri termice Qa și
Qc având temperaturile Ta, respectiv Tc (foarte apropiate), situate ca valori între Tv
și Tg. Acest cuadripol este reprezentat schematic în diagrama ln p – –1/ T (Oldham –
Clapeyron) din figura 32. În general, valorile cele mai importante ale presiunii,
temperaturii și concentra ției pentru un amestec de fluide frigorifice sunt
determinate plecând de la starea de lichid saturat în diversele puncte caracteristice
ale instala ției. Acest lucru permite încadrarea schemelor ciclurilor cu absorb ție în
diagrame ln p – –1/ T ce caracterizeaz ă faza de lichid a amestecului respectiv.
Instalațiile frigorifice cu absorb ție reprezint ă o soluție posibil ă pentru
înlocuirea tehnologiilor poluante existente actualmente în domeniul instala țiilor
frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori. Din nefericire, utilizarea lor este
limitată din cauza eficien țelor frigorifice coborâte și a ecartului de temperatur ă
dintre vaporizator și condensator care sunt reduse (comparabile cu cele realizate de
instalațiile cu compresie). Acest fapt explic ă interesul actual manifestat pe plan
mondial pentru m ărirea acestor indici de func ționare prin utilizarea ciclurilor poli-
etajate. Ele sunt realizate prin suprapunerea a dou ă, trei, sau mai multe cicluri
elementare (de acela și tip sau nu) și pot fi concepute atât pentru m ărirea eficien ței
frigorifice (ciclu multi-efect ) cât și a ecartului de temperatur ă (ciclu multi-ecart ).

Instala ții frigorifice 68

Fig. 32. Cuadripolul termic al instala ției frigorifice cu absorb ție.

Gama de cicluri poli-etajate este foarte larg ă și este destul de dificil de
găsit o teorie structurat ă care să permită deducerea tuturor variantelor posibile.
Există în acest sens o metod ă bazată pe teoria grafurilor care prezint ă un grad mare
de generalitate dar este îns ă destul de abstract ă [1].
Orice ciclu poli-etajat poate fi descompus într-o serie de cicluri mono-
etajate (elementare) care vor avea o parte din aparatele lor cuplate prin procese de
transfer de c ăldură. Aceste suprapuneri de cicluri frigorifice cu absorb ție, poartă de
numirea de cascade , ca și la instala țiile frigorifice cu compresie mecanic ă de
vapori. Func ție de parametrii p, T și ξ ce caracterizeaz ă funcționarea instala țiilor
frigorifice cu absorb ție sunt definite trei familii de cascade, fiecare familie putând
funcționa între dou ă valori constante ale uneia din aceste m ărimi.
Pentru exemplificare în figura 33 este prezentat ă varianta unui ciclu cu
dublu efect ce func ționează între dou ă valori de concentra ție, împreun ă cu
descompunerea în cicluri elementare.
Calculul acestor cicluri poli-etajate se bazeaz ă pe calculul ciclurilor
elementare, urmat de aplicarea ulterioar ă a metodei superpozi ției [6]. Pentru fiecare
ciclu elementar ipotezele simplificatoare sunt urm ătoarele:
– sarcina termic ă a condensatorului este aproximativ egal ă cu sarcina
termică a vaporizatorului (0q qc≅);

C G
V A VL 1 VL 2 P pc = p g
pa = p v
Tc Ta Tv Tg -1/T ln p
Qg Qc
Q0 Qa

Instala ții frigorifice cu absorb ție 69

Fig. 33. Schema (a) și descompunerea în cicluri elementare (b) a ciclului dublu-efect ce func ționează
între dou ă valori de concentra ție. Vjp Vip
Ajp Aip Cip
Gip
Gjp Cjp 1=ip
gq ip
fip
cq e=
1=ip
aq
ip
fjp
gq e= ip
fipq e=0
jp
fip
fjpq ee=0ip
fjp
aq e=jp
fip
fjp
cq ee=
(b) V A pî
jp
gT Ta Tv ip
gT -1/T ln p
q0 qa Cip Gip ip
gq
ip
cq
Gjp jp
gq
pm
pj Cjp
jp
cq
ip
cT
(a)

Instala ții frigorifice 70
– sarcina termic ă a absorbitorului este aproximativ egal ă cu sarcina
termică a generatorului de vapori (g aq q≅ );
– se neglijeaz ă lucrul mecanic specific al pompei lp.

Dacă se utilizeaz ă relația pentru eficien ța frigorific ă (105) și se consider ă
un flux termic unitar primit de generatorul de vapori, primele dou ă ipoteze
menționate mai sus devin: f cq q e==0 și 1==g aq q . Notând cu exponen ți „jp”
și „ip” parametrii caracteristici ciclurilor elementare de joas ă respectiv înalt ă
presiune, valoarea eficien ței frigorifice pentru ciclu cu dublu efect din fig. 29:

()
jp
fip
fjp
fip
fip
fjp
fip
fip
f
ip
gjp ip
o
gfqq q
qqe e ee eee e
e += +=+
=+== 110 0 (109)

În general, pentru o instala ție frigorific ă cu absorb ție simplu-efect pentru
climatizare, func ționând cu amestecul NH 3-H2O sau H 2O-LiBr se poate estima
valoarea eficien ței frigorifice a ciclului de joas ă presiune 75,0=jp
fe [6]. În aceste
condiții, variația eficien ței frigori fice fe poate fi reprezent ă în funcție de eficien ța
ciclului de înalt ă presiune ip
fe (fig. 34).

Fig. 34. Variația eficien ței frigorifice a ciclului dublu-efect în func ție de eficien ța frigorific ă a ciclului
de înaltă presiune.

Se constat ă că prin utilizarea acestui ciclu dublu-efect se ob țin creșteri ale
eficienței frigorifice de 70…80%, comparativ cu ciclul simplu-efect, func ție de
tipul amestecului utilizat în instala ție [6].
0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 ip
fe 0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 ef
H2O-LiBr
NH 3 –H 2O

6. INSTALA ȚII FRIGORIFICE CU COMPRESIE MECANIC Ă DE GAZE

Instalațiile frigorifice cu compresie mecanic ă de gaze utilizeaz ă în calitate
de agent frigorific aerul sau alte gaze necondensabile (azot, hidrogen, heliu,
etc.).Aerul, ca agent frigorific, a fost utilizat cu mult înaintea apari ției instala țiilor
cu compresie de amoniac sau bioxid de carbon [3]. Utilizarea aerului are avantajul
absenței toxicit ății și posibilit ății obținerii sale direct din atmosfer ă, deci fără
costuri suplimentare. Dezavantajele principale ale instala țiilor frigorifice cu
comprimarea gazelor sunt:
– valori coborâte ale eficien ței frigorifice a ciclului;
– necesitatea unor debite mari de gaze, datorit ă căldurilor specifice coborâte;
– dimensiuni mari ale aparatelor schimb ătoare de c ăldură, datorit ă
coeficien ților de convec ție coborâ ți ce caracterizeaz ă gazele;
– necesitatea utiliz ării gazelor perfect uscate, dac ă nivelul de temperaturi
coboară sub 0șC, pentru a evita formarea unor cristale de gheat ă în
detentorul instala ției.
Datorită acestor dezavantaje, instala țiile frigorifice cu compresie mecanic ă
de gaze sunt rar utilizate, fiind întâlnite în special în domeniul condi ționării, cu
agent de lucru aerul, atunci când toxicitatea este un factor hot ărâtor.
După tipul proceselor care se desf ășoară în aceste instala ții se disting:
– instalații cu procese în curgere continu ă și în regim sta ționar (permanent),
bazate pe ciclul clasic Joule (Brayton) ce se desf ășoară între dou ă adiabate
și două izobare, utilizându-se pentru compresie și destindere turboma șini;
– instalații cu procese periodice în regim nesta ționar bazate pe ciclul Stirling
compus din dou ă izoterme și două izocore. Acest ciclu necesit ă un
regenerator de c ăldură ce lucreaz ă în regim nesta ționar.
Utilizarea instala țiilor frigorifice cu compresie mecanic ă de gaze în regim
nestaționar este determinat ă printre altele de ameliorarea performan țelor
instalațiilor bazate pe ciclul Joule, care în condi țiile interac țiunii cu surse de
căldură la temperaturi constante determin ă pierderi exergetice de c ăldură cauzate
de ireversibilit ățile externe (respectiv de diferen țele finite de temperatur ă care
caracterizeaz ă transferul de c ăldură între agentul de lucru și sursele de c ăldură).

6.1. Instala ția frigorifice cu compresie mecanic ă de gaze f ără
regenerare cu func ționare în regim sta ționar

Schema și ciclul teoretic în diagrama T-s al instalației frigorifice cu
compresie mecanic ă de gaze f ără regenerare cu func ționare în regim sta ționar sunt
prezentate în figura 35.
Procesele caracteristice acestei instala ții sunt urm ătoarele:
(1-2) – compresie adiabat ă reversibil ă în turbocompresor (TC) de la presiunea p1 la
presiunea p2, ceea ce determin ă o creștere de temperatur ă de la T1 la T2, superioar ă
temperaturii mediului ambiant Ta. În cadrul acestui proces se consum ă lucru
mecanic de compresie lc;
(2-3) – răcire izobar ă în răcitorul de gaz (RG) cu sc ăderea temperaturii de la T2 la
T3 = Ta (proces teoretic), cu ap ă de răcire;

Instala ții frigorifice 72

(a)

(b)

Fig. 35. Schema de principiu și ciclul teoretic al instala ției frigorifice cu compresie mecanic ă de gaze
fără regenerare cu func ționare în regim sta ționar:
a – schema instala ției; b – ciclul teoretic în diagrama T-s;
CM – camera frigorific ă; TC – turbocompresor; RG – r ăcitor de gaz; TD – turbodetentor. TC RG
CF TD ~ M
1 2 3
4 çlc ç
q0 çqr ç
ld
1 2
3
4 p1 = p 4
s3 = s 4 s1 = s 2 T3=Ta
T4<T0 T
s Ds p2 = p 3
T1=T0 T2>Ta

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de gaze 73
(3-4) – destindere adiabat ă – izentrop ă de la presiunea p2 la presiunea p1, ce
determin ă scăderea de temperatur ă de la T3 = Ta la T4 < T0 (temperatura mediului
rece). În cadrul acestui proces se produce lucrul mecanic de detent ă ld;
(4-1) – încălzirea izobar ă a agentului de lucru în camera frigorific ă (CF) cu
preluarea cantit ății de căldură q0.

Agentul de lucru (agentul frigorific) consum ă lucru mecanic în compresor
și produce lucru mecanic în detentor, eliminându-se astfel pierderile prin laminare
de la instala ția frigorific ă cu compresie mecanic ă de vapori. De asemenea, agentul
frigorific preia c ăldură din camera frigorific ă și o cedeaz ă mediului ambiant prin
intermediul unui r ăcitor de gaze. Deoarece lucrul mecanic de compresie este mai
mare ca lucrul mecanic de detent ă, diferen ța este furnizat ă din exterior de c ătre un
motor electric de antrenare.

Lucrul mecanic total al ciclului rezult ă în acest caz:


−=kgkJllld c t (110)

Lucrul mecanic de compresie, sarcina termica specific ă a răcitorului de
gaze, lucrul mecanic de detent ă și sarcina frigorific ă specific ă se pot determina cu
relațiile:

() ()

−⋅=−⋅=kgkJT T c TT c lpm pm c 0 2 1 2 (111)

() ()

−⋅=−⋅=kgkJTT c TT c qa pm pm r 2 3 2 (112)

() ()

−⋅=−⋅=kgkJT T c TT c la pm pm d 4 4 3 (113)

() ()

−⋅=−⋅=kgkJTT c TT c qpm pm 4 0 4 1 0 (114)

Ecuația de bilan ț termic se poate scrie:

+=+kgkJl q l qd r c 0 (115)

de unde rezult ă lucrul mecanic specific total al instala ției ca fiind:

Instala ții frigorifice 74

−=kgkJq qlr t 0 (116)

Eficiența frigorific ă pentru ciclul teoretic este:

()
()
11
11
11
4 02
4 02
000 0
−−−=
−−⋅−⋅=
−=−==
TTTT
TT cTT c
qq q qq
lq
a
pma pm r r tfte (117)
Ecuația adiabatei pentru procesele din cadrul ciclului Joule, func ție de
coeficientul adiabatic al agentului de lucru este:

.ct vp=⋅g sau (118)

.1ct vT =⋅−g (119)

rezultă că și . . .1 1 1
ct pT pctv ctvp = ⋅⇒⋅=⇒=⋅−− −gg
g g, deci:
.1
ct pT =⋅−
gg
(120)

Notându-se raportul de compresie al ciclului
43
12
pp
pp==b se poate scrie
pentru procesul 1-2:
gggg
gg
gg
b1
0 21
21
0 21
2 21
1 10 1−−
=− −
⋅=⇔


⋅=⇒⋅=⋅ T TppT T pT pTTT
(121)

iar pentru procesul (3-4):
gggg
gg
gg
b−−
=− −
⋅=⇔


⋅=⇒⋅=⋅1
41
43
41
4 41
3 33
a aTT
T TppT T pT pTa
(122)

În consecin ță, raportul temperaturilor din expresia eficien ței frigorifice
(117) rezult ă:
gg
gggggg
gggg
b bbb
bb
1
01
0
00 01
01
0
01
01
0
4 02
11
111
11
− −−−
−−
=⋅⋅=⋅==−−⋅=
−−⋅=
⋅−−⋅
⋅=
⋅−−⋅=−−
TT
TT
TTxxxx
TT
xx
TT
TTTT
TT
TTT T
TTTT
a
aaa a
aa a
aa a

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de gaze 75
(123)

deci, expresia final ă a eficien ței frigorifice teoretice, func ție de raportul de
compresie b, este:
11
1
−=
−
gg
beft (124)

Se constat ă că la creșterea raportului de compresie b eficiența frigorific ă
scade. În cazul procesului real eficien ța frigorific ă scade sub cea teoretic ă, cum se
poate constata din figura 36.

Fig. 36. Ciclul real (în diagrama T-s) al instala ției frigorifice cu compresie mecanic ă de gaze f ără
regenerare cu func ționare în regim sta ționar.

6.2. Instala ția frigorific ă cu compresie mecanic ă de gaze cu regenerare
intern ă în regim nesta ționar

Ciclul teoretic în diagramele T-s și p-v al instala ției frigorifice cu
compresie mecanic ă de gaze cu regenerare intern ă în regim nesta ționar (Ciclul
Stirling) este prezentat în figura 37.
În cazul acestui ciclu parametrii gazului se modific ă nu numai de la un
punct la altul, dar și în cadrul aceluia și punct în timp (regim nesta ționar). Ciclul
Stirling, dup ă care func ționează în regim nesta ționar instala ția frigorific ă cu
regenerare, îmbun ătățește ireversibilit ățile interne ale proceselor caracteristice
ciclului Joule și se compune din dou ă izoterme și două izocore. 1 2
3
4 p1 = p 4
s3 = s 4 s1 = s 2 T3=Ta
T4<T0 T
s Ds p2 = p 3
T1=T0 T2>Ta 2r
4r

Instala ții frigorifice 76

(a)

(b)

Fig. 37. Ciclul teoretic (a – în diagrama T-s; b – în diagrama p-v) al instala ției frigorifice cu
compresie mecanic ă de gaze cu regenerare cu func ționare în regim nesta ționar

Schema de principiu, pe care se bazeaz ă funcționare instala ției frigorifice
cu regenerare, în regim nesta ționar este prezentat ă în figura 38.

1
3 2
4 p
v v2 = v 3 v1 = v 4 p1 p2
p3
p4
q0 ld qr 
lc  lt  Ta = ct.
T0 = ct.
1
3 2
4 T
s s3 Ta
q0 v1 = v 4
T0
s2 s4 s1 v2 = v 3

Instala ții frigorifice cu compresie mecanic ă de gaze 77

(a)

(b)

(c)

(d)

Fig. 38. Schema de principiu a instala ției frigorifice cu regenerare, în regim nesta ționar.

Procesele ce caracterizeaz ă funcționarea acestei instala ții sunt urm ătoarele:
– la trecerea din starea 1 în starea 2 pistonul compresorului se deplaseaz ă în
cilindru de la dreapta la stânga (a-b) iar gazul este comprimat izotermic de la
presiunea p1 la presiunea p2. Căldura de comprimare este evacuat ă cu
ajutorul unei pompe de r ăcire la temperatura Ta în răcitorul compresorului;
– la trecerea din starea 2 în 3 (b-c) atât pistonul compresor cât și cel detentor
se deplaseaz ă spre stânga cu aceea și viteză astfel încât gazul trece din spa țiul
de compresie în cel de destindere. Procesul este deci izocor și prin
transvazare gazul vine în contact cu umplutura rece a regeneratorului,
micșorându-și temperatura de la Ta la T0; p2
v2
T2 p1, v1, T1
lc  qr 
q0 ld Regenerator
Compresor Detentor
p3
v3
T3
p4, v4, T4

Instala ții frigorifice 78
– la trecerea din starea 3 în 4 (c-d) se deplaseaz ă spre stânga numai pistonul
detentor astfel c ă gazul se destinde izoterm ( T0 = ct.) de la presiunea p3 la p4.
Astfel se preia de la sursa rece cantitatea de c ăldură q0 pentru men ținerea
constantă a temperaturii T0;
– la trecerea din starea 4 în 1 (d-a) ambele pistoane se deplaseaz ă cu aceea și
viteză spre dreapta iar gazul este transvazat izocor din spa țiul de destindere
în cel de comprimare. In acest proces gazul se înc ălzește în contact cu
umplutura cald ă a regeneratorului pe care o r ăcește. În continuare procesele
se repetă.

Mișcarea pistoanelor este efectuat ă prin intermediul unor mecanisme biel ă-
manivelă iar transvaz ările pe ciclu se realizeaz ă cu ajutorul unor supape comandate
de niște came antrenate de mi șcarea pistoanelor.
Puterea frigorific ă specific ă a gazului ob ținută în procesul de destindere
izotermic 3-4 la temperatura T0 este:
4 343
0
21
0
34
0 0
43ln ln ln
0
s s ariappTRVVTRVVTR l qT
−−− == ⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=⋅⋅⋅== n n n
(125)

Lucrul mecanic în compresia izoterm ă 1-2 la temperatura Ta este:
2 1
2121 ln s s ariaVVTR q la r Ta−−− =⋅⋅⋅== n (126)

Căldura cedat ă de gaz în procesul izocor 2-3 este preluat ă de umplutura
regeneratorului în procesul izocor 4-1, având expresia:
()4 1 3 2 0 41 32 s s arias s aria T Tc qa v rg −−− =−−− =−⋅= (127)

Lucrul mecanic total al ciclului rezulta în consecin ță:
( )()
()
14321 ln
21
00 00
−−−− =⋅−⋅⋅==−=+−+=−=
ariaVVT TRq q q q q q l l l
aa rg rg a T T ta
n (128)

În aceste condi ții, eficien ța frigorific ă a ciclului Stirling este:
()
C
a a
atS
TT T TT
VVT TRVVTR
lqe
nn
e =
−=−=
⋅−⋅⋅⋅⋅⋅
==
11
lnln
000
21
021
0
0 (129)

unde: eC este eficien ța frigorific ă a ciclului Carnot format din 2 adiabate și 2
izoterme.

7. INSTALA ȚII FRIGORIFICE CU EJECTIE

Instalațiile frigorifice cu ejec ție își bazeaz ă funcționarea tot pe ciclul
Carnot inversat, compresia vaporilor de agent frigorific realizându-se, în acest caz,
cu ajutorul ejectoarelor. Principial, în aceste instala ții se poate utiliza orice agent
frigorific, în prezent îns ă se întâlnesc numai instala ții care utilizeaz ă apa ca agent
frigorific numite și instalații frigorifice cu jet de abur.
Apa ca agent frigorific are o seam ă de avantaje, legate de pre țul coborât,
netoxicitate, absen ța pericolului de explozie, c ăldură de vaporizare mare (la 0 șC, r
= 2500 kJ/kg). În schimb, utilizarea apei necesit ă presiuni de lucru foarte coborâte
și volume mari (la 0 șC corespunde o presiune de vaporizare de 0,00608 bar,
volumul specific al vaporilor fiind 1211 m3/kg) și este limitat ă de punctul triplu ( T
= 0,0098 șC). Din aceste cauze, apa nu se utilizeaz ă ca agent frigorific în instala țiile
frigorifice cu compresie mecanic ă de vapori. În cazul instala țiilor frigorifice cu
ejecție, utilizarea apei ca agent frigorific permite folosirea aburului ca agent primar
în ejector, ceea ce, mai ales când acest abur este extras prin prizele unei turbine de
cogenerare, poate conduce la avantaje energetice și economice sensibile.
Domeniul de utilizare cel mai indicat pentru aceste instala ții este cel al
condiționării aerului, unde nivele de frig necesare sunt mai ridicate sau cel al
producerii apei reci (8…12 șC) necesar ă unor răciri industriale, în special în
industria chimic ă și alimentar ă. Posibilitatea utiliz ării aburului produs în regim de
cogenerare în instala țiile de condi ționare, conduce și la mărirea puterii electrice
realizate în acest regim, precum și la aplatizarea curbei clasate a necesarului de
căldură în perioada de var ă, efecte favorabile pentru centrala electric ă de
cogenerare, care trebuie avute în vedere la alegerea tipului de instala ție frigorific ă
pentru condi ționare.
Un avantaj important al acestor instala ții este fiabilitatea ridicat ă datorită
absenței pieselor în mi șcare, nefiind practic necesar un personal de exploatare. În
același timp ele se pot realiza la capacit ăți mari de r ăcire.
Instalațiile frigorifice cu ejec ție se construiesc, de obicei, dup ă două
scheme principale: cu condensator de suprafa ță (în circuit închis) și cu condensator
de amestec (în circuit deschis) [3].
Instalația în circuit închis are avantajul recuper ării condensatului,
gabaritului mai redus și posibilit ății mont ării în imediata apropiere a
consumatorului. Dezavantajele instala ției constau în costul mai ridicat și în
prezența unor echipamente suplimentare (pompe, regulatoare de nivel și presiune,
ventile).
Instalația în circuit deschis necesit ă, în general, un consum mai redus de
abur primar și este mai ieftin ă, în schimb, nu permite returnarea condensatului,
ceea ce constituie un dezavantaj important, în special, în cazul aliment ării cu abur
de la o central ă electrică de cogenerare.
In continuare se va trata doar instala ția în circuit închis, principiul de
funcționare al celor dou ă variante constructive fiind acela și.
Schema instala ției frigorifice cu jet de abur în circuit închis este prezentat ă
în figura 39. În instala ție se realizeaz ă trei circuite: circuitul aburului primar,
circuitul agentului frigorific și circuitul purt ătorului de frig. Agentul frigorific

Instala ții frigorifice 80
utilizat este apa care circul ă printr-o instala ție cu vapori clasic ă (ciclul 1234561 )
cuplată cu o instala ție frigorific ă simplă (ciclul 237892 ).

Fig. 39. Schema instala ției frigorifice cu jet de abur
E – ejector; V – vaporizator; VL – ventil de laminare, C – condensator; P – pomp ă; CZ – cazan; PÎ –
preîncălzitor, F – focar; SI – supraînc ălzitor.

Reprezentarea în diagrama T-s este calitativ ă (fig. 40) datorit ă debitelor
diferite care circul ă prin cele dou ă circuite cuplate, debitul de vapori (abur primar)
produs de cazan este pm& și cel de vapori reci antrena ți din vaporizator Vm&. Se
definește astfel factorul de debit sau consumul specific de abur l ca fiind raportul
dintre debitul de abur produs de cazan (generatorul de abur) și debitul de ap ă ce
circulă prin instala ție frigorific ă:

Vp
mm
&&
=l . (130)

Inversul consumului specific de abur poart ă denumirea de coeficient de
injecție sau factor de ejec ție:
SI

F (2’+8)
8’
9’ (2+9) PÎ
P E
C CZ
V
VL 8
7 3 4 5 6 1
Qcz
Qc Q0 pm&
Vm&

Instala ții frigorifice cu ejectie 81
pV
mmu&&==l1. (131)

Fig. 40. Ciclul teoretic al instala ției frigorifice cu jet de abur în diagrama T-s.

Aburul primar produs în generatorul de abur ( 1), se destinde adiabatic în
ajutajul ejectorului E pân ă în starea ( 2’) corespunz ătoare presiunii din vaporizatorul
instalației (V) pv. In camera de amestec a ejectorului aburul primar ( 2’) se amestec ă
cu aburul produs în vaporizator ( 8). Amestecul ( 8’) este comprimat adiabatic în
difuzorul ejectorului ( 8’-9’ ) până la presiunea din condensator pc. Comprimarea,
respectiv cre șterea presiunii aburului în difuzorul ejectorului se realizeaz ă pe baza
scăderii energiei cinetice. În condensatorul C aburul condenseaz ă izobar-izoterm
(9’-3), cedând c ăldura Qc unui agent termic de r ăcire. Condensatul format se
împarte în dou ă direcții. O parte (pm&) este comprimat și trimis la generatorul de
abur, unde se preînc ălzește până la temperatura de satura ție (4-5), apoi vaporizeaz ă
(5-6) și se supraînc ălzește (6-1). Cealalt ă parte a condensatului (Vm&) este laminat ă
(3-7) până la presiunea pv, apoi vaporizeaz ă în vaporizatorul V ( 7-8). În procesul de
vaporizare se prime ște căldura Q0 de la mediul r ăcit prin intermediul unui purt ător
de frig
Pentru determinarea consumului specific de abur l, se scrie ecua ția de
bilanț termic a ejectorului, pentru 1 kg de abur absorbit din vaporizator:

( )()( )'8 '9 '2 1 1 h h hh −⋅+=−⋅ l l . (132)
1 6 T
s C
2
2’ 8’ 8 9
9’ 5
4
3
7 [1 kg] [l kg] TCZ
TC
TV

Instala ții frigorifice 82
Înlocuind procesul de comprimare din difuzorul ejectorului ( 8’-9’ ) cu două
procese separate pentru aburul primar ( 2’-2) și vaporii reci antrena ți din
vaporizator ( 8-9), se poate scrie:

()( )( )8 9 '2 2 '8 '9 1 h h h h h h −+−⋅=−⋅+ l l , (133)

de unde se ob ține:

2 18 9
hhh h
−−=l . (134)

Debitul masic de vapori reci se determin ă cu relația:

[]
skgqQmV /
00=& , (135)

unde q0 este sarcina frigorific ă specifică:

[]kgkJ h h q /7 8 0−= . (136)

Rezultă imediat debitul masic de abur primar:

[]skg m mV p / & &⋅=l . (137)

Puterea termic ă a condensatorului este:

( )( )[]kW h h m m QV p c 3 '9−⋅+= & & (138)

Puterea termic ă a cazanului se determin ă, neglijând efectul pompei
(4 3h h≅), cu rela ția:

()[]kW hh m Qp cz 3 1−⋅=& . (139)

Eficiența frigorific ă a ciclului este:

3 13 8
3 13 8 0
hhh huhhh h
mm
QQ
pv
czf−−⋅=−−⋅==&&e , (140)

iar eficien ța ciclului de înc ălzire:

f
cz czcz
czc
QQ
QQ Q
QQCOP e+=+=+== 1 10 0 (141)

Instala ții frigorifice cu ejectie 83

Ciclul real al instala ției frigorifice cu jet de abur se deosebe ște de cel
teoretic din cauza imperfec țiunilor proceselor gazodinamice și a construc ției
ejectorului. Apar astfel pierderi în ajutaj, în camera de amestec și în difuzor, care
conduc la necesitatea m ăririi debitului de abur primar.
O altă deosebire a ciclului real se datoreaz ă schimbului de c ăldură din
vaporizator și condensator, care are loc la diferen țe finite de temperatur ă. In cazul
utilizării aparatelor cu amestec, acest efect se poate neglija.

8. EXPLOATAREA INSTALA ȚIILOR FRIGORIFICE

Exploatarea corect ă a instala țiilor frigorifice trebuie s ă asigure în general
[5]:
– menținerea în spa țiile frigorifice a parametrilor aerului (temperatur ă,
umiditate, vitez ă) ceruți de procesele tehnologice;
– realizarea unor costuri de exploatare cât mai reduse (consumuri reduse
de energie, ap ă, agent frigorific, ulei, etc.);
– o bună fiabilitate și o lung ă durată de exploatare a instala ției prin
realizarea unei bune între țineri a utilajelor.
Se consider ă în general c ă instalația frigorific ă lucrează corect atunci când
se observ ă următoarele:
– brumarea conductelor de aspira ție până la flanșa compresorului; aceasta
arată că vaporizatorul este bine alimentat cu lichid, fapt care face ca
vaporii s ă fie încă umezi la ie șirea din vaporizator și saturați la aspira ția
în compresor;
– conducta de refulare a compresorului este fierbinte (aceasta arat ă că
vaporii aspira ți de compresor nu sunt nici umezi și nici supraînc ălziți);
– nu se aud b ătăi în interiorul cilindrilor (aceasta indic ă lipsa loviturilor
de lichid provocate de aspira ția vaporilor umezi).
Realizarea în practic ă a semnelor exterioare de bun ă funcționare depinde în
mod esen țial de deschiderea corespunz ătoare a ventilului de reglaj. Cu ajutorul lui
se realizeaz ă în permanen ță un echilibru între capacitatea vaporizatorului și a
compresorului instala ției frigorifice.
Prezența semnelor de bun ă funcționare nu coincide întotdeauna cu existen ța
unei exploat ări economice. Astfel, în practic ă, datorit ă unor neglijen țe de
întreținere și exploatare se depun pe suprafe țele de schimb de c ăldură straturi de
ulei, piatr ă, zăpadă, care înr ăutățesc coeficientul global de schimb de c ăldură și
reduc capacitatea de transfer de c ăldură a vaporizatoarelor și condensatoarelor
frigorifice.
La micșorarea transferului de c ăldură în vaporizator se produce sc ăderea
debitului de vaporizare, deoarece compresorul continu ă să aspire la debitul s ău
normal, mai mare. O dat ă cu scăderea temperaturii de vaporizare se produce îns ă,
pe de o parte, o tendin ță de creștere a sarcinii termice la vaporizator, concomitent
cu scăderea capacit ății compresorului (coeficientul de debit și productivitatea
volumetric ă scad), ajungându-se în final la o asemenea temperatur ă de vaporizare
care să coreleze aceste dou ă capacități frigorifice. Acest fenomen poart ă denumirea
de autoreglarea instala țiilor frigorifice .
Ca urmare a acestei noi corel ări rezultă că și în aceste cazuri se pot ob ține
semne de bun ă funcționare economic ă datorită modific ării temperaturilor de
vaporizare și condensare, care conduc la consumuri mai mari de energie pentru
același efect de r ăcire. Pentru ca instala ția să lucreze economic se recomand ă ca
temperatura de condensare a agentului frigorific s ă fie cât mai sc ăzută, această
situație conducând la o eficien ță frigorific ă mai mare. La un grad de cre ștere a
temperaturii de condensare are loc o reducere a capacit ății compresorului, ca
urmare a reducerii coeficientului de debit înso țită de o cre ștere a consumului de
putere pentru compresor. În plus, odat ă cu creșterea temperaturii de condensare are

Exploatarea instala țiilor frigorifice 85
loc și o creștere însemnat ă a temperaturii vaporilor comprima ți, fapt care poate crea
probleme la ungerea compresorului (cocsificarea uleiului). Temperatura de
condensare la o instala ție dată depinde de debitul și de temperatura agentului de
răcire (aer sau ap ă), precum și de modul de între ținere și exploatare a instala ției.
Folosirea unui debit mai mare de agent de r ăcire produce sc ăderea numai
până la o anumit ă limită a temperaturii de condensare, dup ă care cre șterea debitului
de agent de r ăcire reprezint ă de fapt o risip ă. Utilizarea pentru r ăcire, a unor
temperaturi mai sc ăzute reprezint ă un avantaj net pentru func ționarea economic ă a
instalației. La valori ridicate ale temperaturii de condensare cauzele trebuie c ăutate
în deficien țele de între ținere a suprafe ței condensatorului și anume: depunerea de
ulei și piatră de o parte și de alta a suprafe țelor de schimb de c ăldură, precum și
existența aerului în condensator. Straturile de ulei și piatră înrăutățesc coeficientul
global de transfer de c ăldură în condensator, iar aerul din interiorul instala ției
produce cre șterea presiunii de condensare.
Pentru realizarea unei exploat ări corespunz ătoare a instala ției frigorifice
este necesar ca, pe lâng ă respectarea principiilor de func ționare precum și a
regulilor de punere în func ționare, oprire și reglare amintite, s ă se asigure și o
întreținere corect ă a utilajelor din instala ție în timpul exploat ării.
În cele ce urmeaz ă se vor indica principalele m ăsuri necesare în timpul
exploatării instala țiilor cu amoniac. La nivelul compresoarelor, pentru asigurarea
ungerii corecte este necesar ă folosirea unui ulei care s ă corespund ă condițiilor de
funcționare și recomand ărilor întreprinderilor constructoare. Se recomand ă ca după
1500-2000 h de func ționare să se facă înlocuirea uleiului dup ă o prealabil ă curățire
a carterului și circuitului de ungere. Se recomand ă menținerea unui nivel
corespunz ător al uleiului din carter. Dac ă este necesar se va purja uleiul și curăța
circuitul înainte de introducerea unor noi cantit ăți. Atunci când uleiul r ămas în
mașină este corespunz ător, încărcarea se poate face și în timpul func ționării
compresorului.
Verificarea și reglarea ungerii se execut ă cu ajutorul manometrului de ulei
și al ventilului montat pe corpul presetupei. Pentru o func ționare normal ă se
recomand ă ca presiunea uleiului s ă fie cu 0,5-1,5 bar mai mare decât cea de
aspirație. Atunci când presiunea de ulei nu poate fi reglat ă la valoarea dorit ă, se
verifică dacă pompa nu aspir ă aer pe la garnituri, dac ă nu este înfundat filtrul,
conductele și canalele de trecere a uleiului. La nevoie se înlocuiesc garniturile de
clingherit ale pompei și se spal ă filtrul, circuitele de ulei și chiar carterul.
Verificarea ungerii trebuie urm ărită și prin observarea modului în care se înc ălzesc
diferitele p ărți ale compresorului.
Curățarea filtrului de aspira ție se execut ă periodic mai ales la instala țiile
noi. La prima punere în func țiune, filtrul se dubleaz ă cu pânz ă care are rolul de a
opri pătrunderea în compresor a impurit ăților din instala ție. Periodic se demonteaz ă
filtrul, fie pentru a sp ăla cu petrol aceast ă pînză, fie pentru a o înlocui; prezen ța
pânzei este necesar ă circa 2-3 ani de la punerea în func țiune a instala ției după care
poate rămâne numai sita filtrului.
Întreținerea condensatoarelor, i ndiferent de tipul de condensator comport ă
următoarele opera ții:
– Cur ățirea suprafe ței de transfer de c ăldură pe partea agentului frigorific;
Datorită eficacității limitate a separatoarelor de ulei, este antrenat ă în condensator

Instala ții frigorifice 86
și o anumit ă cantitate de ulei, care se prezint ă fie ca atare, fie sub forma unei
pelicule pe suprafa ța țevii. În primul caz, volumul ocupat de ulei dezafecteaz ă
realmente o parte din suprafe țele de r ăcire, iar în al doilea caz stratul de ulei
înrăutățește schimbul de c ăldură.
La condensatoarele multitubulare de amoniac, uleiul se adun ă într-o dom ă,
de unde trebuie evacuat periodic la intervale stabilite în practica de exploatare.
La condensatoarele atmosferice de amoniac uleiul se scurge în rezervor și
trebuie evacuat periodic din doma de la partea inferioar ă a acestuia. Dac ă instalația
nu posed ă rezervor, se monteaz ă robinete de purjare la punctele cele mai joase ale
colectoarelor.
Operația de îndep ărtare a stratului aderent de ulei este curent denumit ă
dezuleiere: ea este în general dificil ă, impune scoaterea din func țiune a instala ției,
dar este necesar ă mai ales la instala țiile la care separarea uleiului nu a fost bine
efectuată.
Dezuleierea se poate opera prin dizolvarea stratului de ulei cu petrol sau
motorină, după care se face suflarea cu abur supraînc ălzit și apoi cu aer comprimat.
Această lucrare se mai poate face cu aten ție deosebit ă, prin oprirea apei de r ăcire și
trimiterea da vapori calzi de agent în condensator, avîndu-se grij ă să nu fie dep ășită
presiunea maxim ă de lucru.
– Cur ățarea suprafe ței de transfer de c ăldură pe partea apei. În funcție de
duritatea apei de r ăcire, sărurile con ținute de aceasta se depun sub form ă de piatr ă
pe suprafa ța de contact, fapt care înr ăutățește transmiterea c ăldurii și mărește
consumul de energie pentru acela și efect de r ăcire.
Atunci când grosimea stratului de piatr ă depășește 0,5 mm este necesar ă
înlăturarea lui, opera ție posibil ă numai dup ă golirea condensatorului de agent
frigorific.
La condensatoarele multitubulare, înl ăturarea pietrei se face cu ajutorul
periilor de sârm ă sau cu ajutorul unei freze speciale introduse în interiorul țevilor
de apă după demontarea capacului.
La condensatoarele atmosferice, piatra este îndep ărtată prin cioc ănire și
rașchetare. Este necesar ca periodic s ă se facă și curățirea pietrei de pe stropitoarele
de apă, asigurându-se în acest fel o bun ă distribuție a apei pe suprafa ța exterioar ă a
aparatului.
La toate tipurile de condensatoare opera ția de cur ățire a pietrei poate fi
ușurată prin recircularea timp de 24 h a unei solu ții de 6-8% acid formic, care are
ca efect înmuierea stratului de piatr ă.
– Îndep ărtarea aerului (dezaerarea). Pătrunderea aerului în instala ție are
loc cu ocazia demont ării diferitelor aparate sau prin neetan șeitățile circuitului de
joasă presiune, atunci cînd presiunea scade sub cea atmosferic ă. Deoarece aerul ca
atare nu poate condensa, presiunea sa se adun ă, conform legii lui Dalton, la cea
proprie a agentului frigorific, m ărind presiunea de condensare și ca urmare,
consumul de energie al instala ției.
Îndepărtarea aerului din instala ție se face în general la partea superioar ă a
rezervorului sau a condensatorului, folosind fie procedeul de dezaerare continu ă,
fie cel periodic. Folosind aparatele de dezaerare continu ă, eliminarea aerului are loc
în timpul func ționării instala ției; dar întrucât în acest timp are loc în condensator o
amestecare continu ă a vaporilor de agent cu aerul, se recomand ă ca priza pentru

Exploatarea instala țiilor frigorifice 87
dezaerare s ă se facă la partea superioar ă a rezervorului, adic ă acolo unde aceast ă
amestecare continu ă nu se mai produce.
La dezaerarea periodic ă trebuie oprit ă instalația, lăsîndu-se în func țiune cel
puțin 1/2 or ă sistemul de r ăcire a condensatorului. Se racordeaz ă un capăt al unui
furtun la ștuțul de dezaerare de pe condensator, cel ălalt capăt fiind introdus într-un
vas cu ap ă; se deschide robinetul de dezaerare în a șa fel încât s ă nu se aud ă
„trosnituri” în ap ă și să se poat ă urmări bulele de aer ce se ridic ă la suprafa ța
vasului cu ap ă. Operația se consider ă terminat ă atunci când presiunea citit ă pe
manometrul de pe condensator se apropie de presiunea corespunz ătoare
temperaturii apei de r ăcire.
Verificarea etan șeității este o alta opera ție important ă în verificarea
funcționarii corecte a instala țiilor frigorifice. Pentru a nu se produce pierderea
încărcăturii de agent frigorific se face periodic verificarea etan șeității la
condensator.
La condensatoarele multitubulare pentru amoniac se efectueaz ă verificarea
lunară a conținutului de agent în apa de r ăcire cu ajutorul, de exemplu, a reactivului
Nessler (K 2HgI 4). Dacă se adaug ă câteva pic ături din acest reactiv în proba de ap ă,
se produoe o colora ție galben ă atunci când con ținutul de NH 3 este redus și un
precipitat ro șu când con ținutul este ridicat.
La condensatoarele atmosferice cu NH 3 apariția porilor se face observat ă
atât prin formarea de piatr ă la locul respectiv cât și prin miros. Porii vor fi înl ăturați
prin sudare numai dup ă golirea instala ției de amoniac.
Întreținerea vaporizatoarelor pentru r ăcirea lichidelor necesită efectuarea
periodică a următoarelor opera ții:
– Curățarea suprafe ței de schimb de c ăldură pe partea agentului frigorific ;
Odată cu agentul frigorific lichid p ătrunde în vaporizator și uleiul care nu a putut fi
separat în separatorul de ulei sau calele de ulei. În vaporizator uleiul blocheaz ă o
parte din suprafa ța de răcire și totodat ă înrăutățește transferul de c ăldură prin
formarea unui strat de ulei pe suprafa ța conductelor.
Pentru a evita aceste dezavantaje, este necesar s ăptămânal evacuarea
uleiului din vaporizator. În scopul asigur ării unei separ ări mai bune se recomand ă
purjarea la câteva ore dup ă oprirea instala ției, realizându-se prin înc ălzire și
reducerea vâscozit ății uleiului. Dac ă instalația permite, înc ălzirea vaporizatorului
se poate face cu ajutorul vaporilor calzi refula ți din compresor.
În orice caz, scoaterea uleiului din vaporizator presupune ca presiunea din
interiorul acestuia s ă fie superioar ă celei atmosferice.
Atunci când pe suprafa ța interioar ă a vaporizatorului s-a depus un strat
aderent de ulei dezuleierea poate avea loc în mod asem ănător cazului descris la
condensator.
– Curățarea suprafe ței de schimb de c ăldură pe partea agentului
intermediar. În timpul exploat ării, din agentul intermediar se depun substan țele
insolubile (de obicei, clora ți) care reduc intensitatea transferului de c ăldură.
Acestea se vor îndep ărta cel pu țin o dată pe an. La vaporizatoarele multitubulare,
pentru ușurarea opera ției se poate folosi o solu ție de acid clorhidric 10%, dup ă care
se execut ă o spălare cu ap ă pentru înl ăturarea excesului de acid.
Apariția depunerilor în saramuri (purt ători de frig) este mic șorată prin
decantare și filtrare bun ă la introducerea saramurii în circuit.

Instala ții frigorifice 88
– Verificarea etan șeității la instala țiile cu amoniac se poate efectua cu
ajutorul reactivului Nessler.
– Verificarea concentra ției și pH-lui din saramur ă. În timpul exploat ării
poate avea loc, în special la bazinele deschise, o diluare a saramurii provocate de
condensarea umidit ății din aer. Pentru a evita înghe țarea pe țevile vaporizatorului a
saramurii diluate este necesar ă verificarea periodic ă a concentra ției. În acest scop
este folosit densimetrul, dup ă ce saramura s-a înc ălzit la temperatura de 15°C,
corespunz ătoare indica țiilor din tabele. În lipsa densimetrului se poate recurge la
cântărirea cu precizie a unui litru de saramur ă.
Când concentra ția saramurii este insuficient ă, se va dizolva o cantitate de
sare cu ajutorul unei p ărți de saramur ă, în vasul special prev ăzut în acest scop (nu
se admite folosirea altei s ări). Verificarea periodic ă a PH-ului saramurii evit ă în
general corodarea circuitului de agent intermediar.
În general exist ă tendința de scădere a pH-lui. Pentru readucerea lui la
valoarea de 7,5-8, se folose ște hidroxid de sodiu (sod ă caustică) sau de calciu (ap ă
de var), verificarea f ăcându-se, a șa cum s-a ar ătat la prepararea saramurii, cu
ajutorul indicatorilor chimici. De asemenea., este necesar ă introducerea periodic ă
de pasivatori pentru coroziune.
Întreținerea vaporizatorului pentru r ăcirea aerului n ecesită efectuarea
periodică a următoarelor opera ții:
– Curățarea suprafe ței de schimb de c ăldură pe partea agentului frigorific.
La instala țiile cu amoniac, întrucât separarea complet ă a uleiului nu este posibil ă,
stratul de ulei depus la vaporizatoare se îndep ărtează prin "dezuleiere". Aceasta se
poate face prin suflarea cu aer a vaporizatorului, fie cu ajutorul vaporilor calzi de
agent. Suflarea cu aer se execut ă după vacuumarea vaporizatorului, prin partea
superioar ă a acestuia. Uleiul se adun ă în partea inferioar ă unde va fi purjat.
Dezuleierea cu vapori calzi de agent se poate face numai la instala țiile prevăzute cu
posibilități de decongelare cu gaze calde, uleiul adunându-se în punctele de colec-
tare.
– Cur ățarea suprafe ței de schimb de c ăldură pe partea aerului . În timpul
exploatării se produce depunerea sub form ă de zăpadă a umidit ății din aer, fapt care
conduce la înr ăutățirea transferului de c ăldură și la cre șterea consumului de
energie. Când grosimea stratului de z ăpadă depășește circa 5 mm este necesar ă
îndepărtarea lui. Este recomandabil ă decongelarea r ăcitorului de aer de la tunelele
de refrigerare și congelare dup ă fiecare șarjă răcită.
– Verificarea etan șeității. Se face cel pu țin lunar pentru a se evita
deprecierea m ărfurilor depozitate în contact cu aerul viciat.
Întreținerea suprafe țelor cu r ăcire direct ă presupune urm ătoarele opera ții
periodice:
– Cur ățarea suprafe ței interioare de depunerile din saramur ă. Operația se
face cu vaporizatoarele pentru r ăcirea lichidelor, adic ă prin spălarea cu ap ă și dacă
este cazul, prin vehicularea unei solu ții de acid clorhidric 10% urmat ă de o bun ă
spălare cu ap ă.
– Cur ățarea suprafe ței exterioare de stratul de z ăpadă se efectueaz ă ca și
la vaporizatoarele pentru r ăcirea aerului prin ra șchetarea sau stropirea cu ap ă.
Uneori se folose ște decongelarea cu saramur ă de 25°C, înc ălzită cu ajutorul
vaporilor calezi refula ți de compresor.

Exploatarea instala țiilor frigorifice 89
– Îndep ărtarea aerului provenit din neetan șeitățile de pe conductele de
aspira ție. Aerul p ătruns se adun ă de obicei la punctele cele mai înalte ale
instalației, fiind evacuat periodic prin robinetele de dezaerisire special prev ăzute
în acele locuri (partea superioar ă a elementelor de r ăcire). Prezen ța aerului se
constantă prin faptul c ă în acea por țiune instala ția "debrumeaz ă". Verificarea
etanșeității se face s ăptămânal în scopul evit ării pierderilor de saramur ă.
Defecte de func ționare ale instala țiilor frigorifice.
Atunci când în practic ă nu sunt respectate principiile de realizare, exploatare și
întreținere corect ă a instala țiilor frigorifice, în timpul func ționării acestora nu Mai
pot fi observate semnele care indic ă o exploatare corect ă. Astfel, se pot produce
modificări anormale ale temperaturilor și presiunilor de refulare și aspirație,
brumări și bătăi la compresoare, precum și nerealizarea temperaturilor în spa țiile
frigorifice. În tabelul 8 se prezint ă câteva din semnele cele mai importante care
indică funcționarea defectuoas ă a instala țiilor frigorifice, cauzele care le-au produs
și măsurile de remediere [5].

Tabelul 8. Defecte de func ționare la instala țiile frigorifice [5]

Semne de func ționare
defectuoas ă Cauze Măsuri de remediere
Apă de răcire insuficient ă la
condensator – Se verific ă debitul și presiunea pompelor de ap ă;
– Se mărește debitul de ap ă proaspătă;
– Se verific ă distribuția apei la condensator;
Blocarea suprafe ței de transmitere a
condensatorului – Îndepărtarea pietrei
– Îndepărtarea uleiului
– Dezuleierea
Blocarea unei cantit ății de lichid în
condensator, care reduce suprafa ța de
schimb de c ăldură – Se verific ă scurgerea lichidului din condensator
(deschiderea robinetelor de pe conductele de li-
chid și de egalizare);
– Scoaterea unei cantit ăți de agent din instala ții
(fără rezervor de lichid)
Repartizarea neuniform ă a vaporilor
în diversele panouri de condensator – Se verific ă dacă încălzirea panourilor este
uniformă și se iau masuri de modificarea
legăturilor pentru a asigura distribu ția corect ă a
vaporilor.
Suprafața insuficient ă a
condensatorului – Se verific ă dacă numărul de compresoare în
funcțiune corespunde celui proiectat și dacă este
nevoie se reduce sarcina instala ției prin oprirea
unor compresoare.
Capacitatea compresorului prea mare
față de vaporizator – Se reduce capacitatea compresorului;
– Se mărește suprafa ța vaporizatorului (dac ă este
posibil) 1. Presiune de refulare prea
ridicată și temperatura de pe
manometrul de refulare mult mai
mare decât, a apei de r ăcire
folosite (în mod normal
temperatura de condensare
trebuie s ă fie cu cca 5°C mai ri-
dicată decât temperatura medie a
apei de r ăcire)
Prea puțin agent frigorific în instala ție – Se completeaz ă cu agent

Oprirea ventilatoarelor, agregatelor
sau pompelor – Se verific ă cauzele opririi și se
repun în func țiune 2. Scăderea rapid ă și continu ă a
presiunii de aspira ție Concentra ția mai mic ă sau mai mare
decât normal ă a agentului intermediar – Sa verific ă concentra ția și se aduce la cea
normală
Robinetul de reglaj prea mult deschis – Se reduce deschiderea robinetului de reglaj
manual
Blocarea deschis ă a flotorului – Se demonteaz ă și se deblocheaz ă flotorul
Flotorul montat prea sus – Se monteaz ă mai jos
Separator de lichid prea mic – Se pune un separator mai mare
– Se dubleaz ă separatorul existent cu un altul
Nu se scurge lichidul din separator
spre vaporizator – Se scoate filtrul din conducta de alimentare
– Se pune conduct ă cu diametru mai mare
– Se monteaz ă separatorul mai sus 3. Presiunea de aspira ție mare,
cilindri de compresor bruma ți,
conducta de refulare rece.
Indiferent de cauze pentru
protejarea compresorului se
procedeaz ă astfel:
– se închide robinetul de aspira ție;
– se opre ște alimentarea cu lichid
și răcirea cilindrilor;
– se deschide treptat aspira ția;
– se supravegheaz ă presiunea la
ulei pentru a nu se produce deza-
morsarea pompei din cauza
vacuumului. Robinetul de injec ții (șpriț) prea mult
deschis – Se reduce deschiderea ventilului
Prea mult agent în instala ție – Se scoate agent din instala ție 4. Creșterea brusc ă a presiunii de
aspirație și refulare înso țită de
brumarea cilindrilor, pentru o
deschidere mic ă a robinetului de
reglaj Robinetul de reglaj prea mare fa ță de
vaporizator – Se înlocuie ște robinetul de reglaj cu unul
corespunz ător
Robinetul cu flotor prea mare fa ță de
vaporizator – Se schimb ă doza sau tot flotorul 5. Creșterea brusc ă, periodic ă a
presiunii de aspira ție, însoțită
uneori de înec cu lichid Creșterea brusc ă a sarcinii termice
(deschideri de u și la tunele) – Se anun ță în prealabil mecanicul în cazul
deschiderii de u și la tunelele în func țiune

6. Creșterea brusc ă a presiunii de
aspirație, însoțită uneori de înec
cu lichid Se introduc circuite noi calde la
instalațiile cu răcire direct ă
Se alimenteaz ă cu agent intermediar
din acela și răcitor, noi circuite calde,
din instala țiile cu răcire indirect ă – Se reduce reglajul la circuitul în func țiune și
apoi se deschide treptat robinetul de aspira ție a
circuitului cald, supraveghindu-se atent
compresorul
7. Presiunea de aspira ție scade
greu ca și temperatura din spa țiile
răcite, deși reglajul este normal Compresoare insuficiente în func țiune – Se mărește numărul de compresoare și se reface
reglajul
– Se verific ă încărcarea în spa țiile răcite
– Se verific ă dacă nu sunt defecte compresoarele
Presiunea de refulare ridicat ă – Se remediaz ă conform celor indicate la punctul 1
Presiunea de aspira ție scăzută – Se remediaz ă conform celor indicate la punctul 3 8. Temperatura de refulare ri-
dicată Raport de compresie prea mare – Se injecteaz ă lichid în conducta de aspira ție
(șpriț)
– Se trece la compresia în mai multe trepte
Uzare segmen ți – înlocuire
Defectarea supapei de aspira ție,
refulare, siguran ță – Verificarea și la nevoie înlocuirea
Filtrul de aspira ție înfundat – Se verific ă și se curăță filtrul 9. Scăderea capacit ății com-
presorului
Presiunea de aspira ție scăzută sau cea
de refulare ridicat ă – Se iau m ăsuri de reducere a presiunii de refulare
– Se regleaz ă corespunz ător alimentarea cu agent a
vaporizatorului
10. Oscila ții mari la manometrul
de aspira ție și bătăi la supapele de
aspirație Blocarea clapetelor supapelor de
aspirație din cauza murd ăriei (ulei
ars) – Verificarea supapei de aspira ție
11. Bătăi neregulate la supapele
de refulare Blocarea clapetelor supapelor de
refulare din cauza murd ăriilor – Verificarea supapei de refulare

12. încălzirea excesiv ă a ci-
lindrilor de compresor Clapete sparte la supapele de refulare – înlocuirea clapetelor sparte
13. încălzire lagăre și cilindri Ungere defectuoas ă – Se verific ă presiunea pompei de ulei
– Se verific ă dacă uleiul nu e prea pu țin vâscos
Presiunea prea mare în pompa de ulei – Reglarea presiunii de ulei 14. Consum mare de ulei, refulat
din compresor în instala ție Segmenți uzați – Înlocuirea segmen ților
15. Dezamorsarea pompei de ulei Aspiră aer la îmbin ările demontabile – Se verific ă îmbinările pe partea de aspira ție a
pompei
Suprafața de răcire mică – Se mărește suprafa ța de răcire 16. Nu se realizeaz ă temperaturile
în spațiile răcite Nu circul ă bine purt ătorul de frig
(saramura) în elementele de r ăcire – Se verific ă dacă circuitul nu este înfundat cu aer

ANEXE

Anexa 1. Tabele cu propriet ățile termodinamice ale amoniacului (R 717)

Tabelul 9. Propriet ățile termodinamice ale amoniacului pe curba de satura ție [17]

Formula chimic ă NH 3 Masa molecular ă: 17,03 kg/kmol Temperatura critic ă: 132,35 șC
Punctul normal de fierbere: -33,5 K Presiunea critic ă: 113,53 bar
Densitatea critic ă: 235 kg/m3
Volum specific Densitate Entalpie Entropie Temperatura

[°C] Presiunea
absolută

[bar] Presiunea
efectivă

[bar] Lichid

[dm3/kg] Vapori

[m3/kg] Lichid

[kg/dm3] Vapori

[kg/m3] Lichid

[kJ/kg] Vapori

[kJ/kg] Căldura
latentă de
vaporizare
[kJ/kg] Lichid

[kJ/kg.K ] Vapori

[kJ/kg.K ]
-70 0,109 -0,904 1,378 9,006 0,725 0,111 189,62 1656,48 1466,86 0,6915 7,9120
-60 0,219 -0,794 1,401 4,702 0,713 0,212 232,95 1674,30 1441,35 0,8996 7,6617
-50 0,408 -0,605 1,424 2,625 0,702 0,380 276,58 1691,37 1414,79 1,0995 7,4396
-40 0,717 -0,296 1,449 1,551 0,690 0,644 320,55 1707,56 1387,01 1,2921 7,2410
-35 0,931 – 0,082 1,462 1,215 0,683 0,823 342,67 1715,27 1372,60 1,3858 7,1494
-34 0,979 -0,034 1,465 1,159 0,682 0,862 347,11 f716,78 1369,67 1,4044 7,1316
-33 1,030 +0,017 1,467 1,105 0,681 0,904 351,54 1718,28 1366,74 1,4228 7,1140
-30 1,195 +0,182 1,475 0,9625 0,677 1,038 364,88 1722,70 1357,82 1,4779 7,0622
-25 1,515 +0,502 1,489 0,7705 0,671 1,297 387,18 1729,85 1342,67 1,5685 6,9792
-20 1,901 +0,888 1,504 0,6228 0,664 1,605 409,56 1736,69 1327,13 1,6576 6,9001
-15 2,362 +1,349 1,518 0,5079 0,658 1,968 432,04 1743,21 1311,17 1,7452 6,8244
-10 2,908 +1,895 1,534 0,4177 0,651 2,394 454,60 1749,40 1294,80 1,8315 6,7519
-5 3,548 +2,535 1,549 0,3462 0,645 2,888 477,25 1755,23 1277,98 1,9164 6,6823
0 4,294 +3,281 1,566 0,2890 0,638 3,460 500,00 1760,71 1260,71 2,0000 6,6154
5 5,158 + 4,145 1,583 0,2429 0,631 4,116 522,84 1765,80 1242,96 2,0824 6,5510
10 6,150 +5,137 1,601 0,2053 0,624 4,870 545,79 1770,50 1224,71 2,1636 6,4889
15 7,285 +6,272 1,619 0,1746 0,617 5,727 568,84 1774,79 1205,95 2,2436 6,4288
20 8,574 +7,561 1,639 0,1493 0,610 6,697 592,01 1778,65 1186,64 2,3226 6,3705
25 10,03 +9,01 1,659 0,1283 0,602 7,794 615,32 1782,06 1166,74 2,4006 6,3139

Tabelul 9 (continuare)

Volum specific Densitate Entalpie Entropie Temperatura

[°C] Presiunea
absolută

[bar] Presiunea
efectivă

[bar] Lichid

[dm3/kg] Vapori

[m3/kg] Lichid

[kg/dm3] Vapori

[kg/m3] Lichid

[kJ/kg] Vapori

[kJ/kg] Căldura
latentă de
vaporizare
[kJ/kg] Lichid

[kJ/kg.K ] Vapori

[kJ/kg.K ]
30 11,67 +10,65 1,680 0,1107 0,595 9,033 638,77 1785,01 1146,24 2,4778 6,2589
35 13,50 +12,48 1,702 0,09593 0,587 10,424 662,39 1787,47 1125,08 2,5540 6,2051
40 15,55 +14,53 1,726 0,08345 0,579 11,983 686,21 1789,40 1103,19 2,6296 6,1525
45 17,82 +16,80 1,750 0,07284 0,571 13,728 710,26 1790,78 1080,52 2,7045 6,1008
50 20,33 +19,31 1,777 0,06378 0,562 15,678 734,56 1791,58 1057,02 2,7789 6,0499
55 23,10 +22,08 1,805 0,05600 0,554 17,857 759,17 1791,74 1032,57 2,8530 5,9996
60 26,14 +25,12 1,834 0,04929 0,545 20,288 784,13 1791,22 1007,09 2,9268 5,9497
65 29,48 +28,46 1,866 0,04348 0,535 22,999 809,51 1789,95 980,44 3,0005 5,9000
70 33,12 +32,10 1,900 0,03841 0,526 26,034 835,38 1787,87 952,49 3,0745 5,8502
75 37,08 +36,06 1,937 0,03398 0,516 29,429 861,83 1784,87 923,04 3,1488 5,8001
80 41,40 +40,38 1,973 0,03009 0,506 33,233 888,96 1780,84 891,88 3,2238 5,7493
85 46,08 +45,06 2,022 0,02665 0,494 37,523 916,93 1775,64 858,71 3,2998 5,6974
90 51,14 +50,12 2,071 0,02359 0,482 42,390 945,89 1769,08 823,19 3,3772 5,6440
95 56,62 +55,60 2,125 0,02087 0,470 47,915 976,08 1760,91 784,83 3,4566 5,5884
100 62,52 +61,50 2,183 0,01842 0,458 54,288 1007,80 1750,79 742,99 3,5388 5,5299
110 75,75 +74,73 2,349 0,01418 0,425 70,521 1077,76 1722,47 644,71 3,7158 5,3984
120 91,07 +90,05 2,594 0,01050 0,385 95,238 1163,06 1675,37 512,31 3,9257 5,2288
130 108,88 +107,86 3,185 0,006589 0,313 151,768 1298,69 1563,51 264,82 4,2532 4,9101
132,3 113,53 +112,51 4,274 0,004274 0,233 233,972 1422,40 1422,40 000,00 4,5548 4,5548

Tabelul 10. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori supraînc ălziți) [17]
Volumul specific [dm3/ kg]

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la satura ție
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
-70 0,11 9007,0 9235,0 9463,0 9691,0 9918,0 10140 10370 10820 11270 11720 12170 12620 13070 13520
-60 0,22 4702,0 4818,0 4933,0 5048,0 5163,0 5277,0 5391,0 5618,0 5844,0 6070,0 6295,0 6520,0 6745,0 6969,0
-50 0,41 2624,0 2688,0 2751,0 2813,0 2875,0 2937,0 2999,0 3122,0 3244,0 3366,0 3488,0 3609,0 3730,0 3851,0
-40 0,72 1551,0 1588,0 1625,0 1661,0 1696,0 1732,0 1768,0 1839,0 1909,0 1979,0 2049,0 2119,0 2188,0 2257,0
-35 0,93 1215,0 1244,0 1272,0 1300,0 1328,0 1356,0 1384,0 1439,0 1493,0 1548,0 1602,0 1655,0 1709,0 1762,0
-34 0,98 1159,0 1186,0 1213,0 1240,0 1267,0 1293,0 1320,0 1372,0 1424,0 1475,0 1527,0 1578,0 1629,0 1680,0
-33 1,03 1106,0 1132,0 1157,0 1183,0 1209,0 1234,0 1259,0 1309,0 1358,0 1407,0 1456,0 1505,0 1553,0 1602,0
-30 U9 962,6 985,3 1008,0 1030,0 1052,0 1074,0 1096,0 1139,0 1182,0 1224,0 1267,0 1309,0 1351,0 1392,0
-25 1,52 770,6 788,7 806,7 824,4 842,1 859,5 876,9 911,3 945,3 979,1 1012,0 1046,0 1079,0 1112,0
-20 1,90 622,8 637,5 652,1 666,4 680,7 694,7 708,7 736,4 763,8 790,9 817,8 844,6 871,1 897,6
-15 2,36 508,0 520,0 531,9 543,6 555,2 566,7 578,1 600,7 622,9 644,9 666,7 688,4 710,0 731,4
-10 2,91 417,7 427,7 437,6 447,3 456,8 466,3 475,7 494,2 512,5 530,5 548,4 566,1 583,7 601,3
-5 3,55 346,2 354,6 362,8 370,9 378,8 386,7 394,5 409,9 425,0 440,0 454,7 469,4 483,9 498,4
0 4,29 289,0 296,1 303,0 309,8 316,5 323,1 329,6 342,5 355,2 367,7 380,0 392,2 404,3 416,3
5 5,16 242,9 248,9 254,8 260,5 266,2 271,8 277,4 288,2 298,9 309,4 319,8 330,0 340,2 350,3
10 6,15 205,4 210,5 215,6 220,5 225,4 230,2 234,9 244,1 253,2 262,1 270,9 279,6 288,2 296,7
15 7,28 174,6 179,1 183,5 187,7 191,9 196,0 200,1 208,1 215,8 223,5 231,0 238,4 245,7 253,0
20 8,57 149,3 153,2 157,0 160,7 164,4 167,9 171,4 178,3 185,0 191,6 198,1 204,4 210,7 217,0
25 10,03 128,3 131,7 135,0 138,3 141,5 144,6 147,6 153,6 159,5 165,2 170,8 176,3 181,7 187,1
30 11,67 110,7 113,7 116,7 119,6 122,4 125,1 127,8 133,0 138,1 143,1 148,0 152,8 157,5 162,2
35 13,50 95,94 98,64 101,3 103,8 106,3 108,7 111,1 115,7 120,2 124,6 128,9 133,1 137,2 141,3
40 15,55 83,46 85,88 88,23 90,50 92,71 94,87 96,97 101,1 105,1 108,9 112,7 116,4 120,0 123,6
45 17,82 72,85 75,04 77,15 79,19 81,18 83,11 85,00 88,65 92,19 95,63 98,98 102,3 105,5 108,6
50 20,33 63,79 65,78 67,69 69,54 71,33 73,07 74,77 78,04 81,21 84,28 87,27 90,19 93,05 95,86

Tabelul 10 (continuare)

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la satura ție
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
55 23,10 56,01 57,83 59,58 61,25 62,88 64,45 65,99 68,95 71,79 74,54 77,22 79,83 82,39 84,91
60 26,14 49,30 50,97 52,57 54,11 55,59 57,03 58,42 61,11 63,67 66,16 68,57 70,92 73,21 75,47
65 29,48 43,48 45,03 46,51 47,92 49,28 50,60 51,87 54,32 56,65 58,89 61,07 63,20 65,27 67,30
70 33,12 38,42 39,86 41,24 42,54 43,80 45,00 46,17 48,41 50,54 52,58 54,56 56,49 58,36 60,20
75 37,08 33,98 35,35 36,63 37,84 39,00 40,12 41,20 43,26 45,21 47,08 48,88 50,63 52,34 54,01
80 41,40 30,09 31,38 32,58 33,72 34,80 35,84 36,84 38,74 40,54 42,26 43,90 45,50 47,06 48,58
85 46,08 26,65 27,88 29,02 30,09 31,11 32,07 33,00 34,77 36,43 38,01 39,53 40,99 42,42 43,81
90 51,14 23,60 24,78 25,87 26,88 27,84 28,75 29,62 31,26 32,81 34,27 35,67 37,02 38,33 39,60
95 56,62 20,87 22,02 23,07 24,04 24,95 25,80 26,62 28,16 29,60 30,96 32,25 33,50 34,70 35,88
100 62,52 18,42 19,56 20,58 21,50 22,37 23,18 23,95 25,40 26,74 28,01 29,22 30,38 31,48 32,57
110 75,75 14,18 15,34 16,33 17,21 18,01 18,75 19,45 20,74 21,93 23,04 24,09 25,10 26,06 26,98
120 91,07 10,50 11,85 12,86 13,72 14,48 15,18 15,82 16,99 18,06 19,04 19,97 20,85 21,69 22,50

Tabelul 11. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori supraînc ălziți) [17]
Entalpia [kJ/kg]

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la satura ție
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
-70 0,11 1656,0 1667,0 1677,0 1687,0 1697,0 1708,0 1718,0 1738,0 1759,0 1779,0 1800,0 1821,0 1842,0 1863,0
-60 0,22 1674,0 1685,0 1695,0 1706,0 1716,0 1726,0 1737,0 1757,0 1778,0 1799,0 1820,0 1341,0 1862,0 1883,0
-50 0,41 1691,0 1702,0 1713,0 1723,0 1734,0 1745,0 1755,0 1776,0 1797,0 1818,0 1840,0 1861,0 1882,0 1904,0
-40 0,72 1708,0 1719,0 1730,0 1741,0 1751,0 1762,0 1773,0 1795,0 1816,0 1837,0 1859,0 1880,0 1902,0 1924,0
-35 0,93 1715,0 1727,0 1738,0 1749,0 1760,0 1771,0 1782,0 1803,0 1825,0 1847,0 1868,0 1890,0 1912,0 1934,0
-34 0,98 1717,0 1728,0 1739,0 1750,0 1761,0 1772,0 1783,0 1805,0 1827,0 1849,0 1870,0 1892,0 1914,0 1936,0
-33 1,03 1718,0 1730,0 1741,0 1752,0 1763,0 1774,0 1785,0 1807,0 1829,0 1850,0 1872,0 1894,0 1916,0 1938,0
-30 1,19 1723,0 1734,0 1746,0 1757,0 1768,0 1779,0 1790,0 1812,0 1834,0 1856,0 1878,0 1900,0 1922,0 1944,0
-25 1,52 1730,0 1742,0 1753,0 1765,0 1776,0 1787,0 1799,0 1821,0 1843,0 1865,0 1887,0 1909,0 1931,0 1954,0
-20 1,90 1737,0 1749,0 1760,0 1772,0 1784,0 1795,0 1807,0 1829,0 1852,0 1874,0 1896,0 1919,0 1941,0 1963,0
-15 2,36 1743,0 1755,0 1768,0 1779,0 1791,0 1803,0 1814,0 1837,0 1860,0 1883,0 1905,0 1928,0 1950,0 1973,0
-10 2,91 1749,0 1762,0 1774,0 1786,0 1798,0 1810,0 1822,0 1845,0 1868,0 1891,0 1914,0 1937,0 1960,0 1983,0
-5 3,55 1755,0 1768,0 1781,0 1793,0 1805,0 1817,0 1829,0 1853,0 1877,0 1900,0 1923,0 1946,0 1969,0 1992,0
0 4,29 1761,0 1774,0 1787,0 1799,0 1812,0 1824,0 1837,0 1861,0 1884,0 1908,0 1931,0 1955,0 1978,0 2001,0
5 5,16 1766,0 1779,0 1793,0 1806,0 1818,0 1831,0 1843,0 1868,0 1892,0 1916,0 1940,0 1963,0 1987,0 2010,0
10 6,15 1771,0 1784,0 1798,0 1811,0 1824,0 1837,0 1850,0 1875,0 1899,0 1924,0 1948,0 1972,0 1995,0 2019,0
15 7,28 1775,0 1789,0 1803,0 1817,0 1830,0 1843,0 1856,0 1882,0 1907,0 1931,0 1956,0 1980,0 2004,0 2028,0
20 8,57 1779,0 1793,0 1808,0 1822,0 1835,0 1849,0 1862,0 1888,0 1913,0 1939,0 1963,0 1988,0 2012,0 2037,0
25 10,03 1782,0 1797,0 1812,0 1826,0 1840,0 1854,0 1868,0 1894,0 1920,0 1946,0 1971,0 1996,0 2020,0 2045,0
30 11,67 1785,0 1801,0 1816,0 1831,0 1845,0 1859,0 1873,0 1900,0 1926,0 1952,0 1978,0 2003,0 2028,0 2053,0
35 13,5 1787,0 1804,0 1819,0 1834,0 1849,0 1864,0 1878,0 1906,0 1932,0 1959,0 1985,0 2010,0 2036,0 2061,0
40 15,55 1789,0 1806,0 1822,0 1838,0 1853,0 1868,0 1882,0 1911,0 1938,0 1965,0 1991,0 2018,0 2043,0 2069,0
45 17,82 1791,0 1808,0 1825,0 1841,0 1856,0 1872,0 1887,0 1916,0 1944,0 1971,0 1998,0 2024,0 2051,0 2077,0
50 20,33 1792,0 1810,0 1827,0 1843,0 1859,0 1875,0 1890,0 1920,0 1949,0 1977,0 2004,0 2031,0 2058,0 2084,0

Tabelul 11 (continuare)

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea la
saturație
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
55 23,10 1792,0 1810,0 1828,0 1845,0 1862,0 1878,0 1894,0 1924,0 1953,0 1982,0 2010,0 2037,0 2064,0 2091,0
60 26,14 1791,0 1811,0 1829,0 1847,0 1864,0 1881,0 1897,0 1928,0 1958,0 1987,0 2015,0 2043,0 2071,0 2098,0
65 29,48 1790,0 1810,0 1829,0 1848,0 1866,0 1883,0 1899,0 1931,0 1962,0 1992,0 2021,0 2049,0 2077,0 2104,0
70 33,12 1788,0 1809,0 1829,0 1848,0 1866,0 1884,0 1901,0 1934,0 1966,0 1996,0 2025,0 2054,0 2083,0 2111,0
75 37,08 1785,0 1807,0 1828,0 1848,0 1867,0 1885,0 1903,0 1937,0 1969,0 2000,0 2030,0 2060,0 2088,0 2117,0
80 41,40 1781,0 1804,0 1826,0 1847,0 1867,0 1886,0 1904,0 1939,0 1972,0 2004,0 2034,0 2064,0 2094,0 2123,0
85 46,08 1776,0 1800,0 1824,0 1845,0 1866,0 1885,0 1904,0 1940,0 1974,0 2007,0 2038,0 2069,0 2099,0 2128,0
90 51,14 1769,0 1796,0 1820,0 1843,0 1864,0 1884,0 1904,0 1941,0 1976,0 2009,0 2042,0 2073,0 2103,0 2133,0
95 56,62 1761,0 1789,0 1815,0 1839,0 1862,0 1883,0 1903,0 1941,0 1977,0 2012,0 2045,0 2077,0 2108,0 2138,0
100 62,52 1751,0 1782,0 1809,0 1835,0 1858,0 1880,0 1902,0 1941,0 1978,0 2014,0 2047,0 2080,0 2112,0 2143,0
110 75,75 1722,0 1761,0 1793,0 1822,0 1849,0 1873,0 1896,0 1939,0 1978,0 2016,0 2051,0 2085,0 2118,0 2151,0
120 91,07 1675,0 1729,0 1770,0 1804,0 1834,0 1861,0 1887,0 1933,0 1976,0 2016,0 2053,0 2089,0 2124,0 2157,0

Tabelul 12. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori supraînc ălziți) [17]
Entropia [kJ/(kg.K) ]

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea la
saturație
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
-70 0,11 7,912 7,962 8,010 8,058 8,104 8,149 8,193 8,279 8,362 8,442 8,519 8,593 8,666 8,736
-60 0,22 7,662 7,710 7,757 7,804 7,849 7,893 7,936 8,019 8,099 8,177 8,252 8,325 8,396 8,465
-50 0,41 7,439 7,487 7,533 7,579 7,623 7,666 7,708 7,789 7,868 7,944 8,017 8,089 8,158 8,225
-40 0,72 7,241 7,288 7,334 7,378 7,421 7,464 7,505 7,585 7,663 7,737 7,809 7,879 7,947 8,013
-35 0,93 7,149 7,196 7,242 7,286 7,329 7,371 7,412 7,492 7,568 7,642 7,714 7,783 7,851 7,916
-34 0,98 7,132 7,178 7,224 7,268 7,311 7,353 7,394 7,474 7,550 7,624 7,695 7,765 7,832 7,898
-33 1,03 7,114 7,161 7,206 7,250 7,293 7,335 7,376 7,456 7,532 7,606 7,677 7,746 7,813 7,879
-30 1,19 7,062 7,109 7,154 7,198 7,241 7,283 7,324 7,403 7,479 7,553 7,624 7,692 7,759 7,825
-25 1,52 6,979 7,026 7,071 7,115 7,158 7,200 7,241 7,319 7,395 7,468 7,538 7,607 7,673 7,738
-20 1,90 6,900 6,947 6,992 7,036 7,079 7,121 7,161 7,240 7,315 7,387 7,458 7,526 7,592 7,656
-15 2,36 6,824 6,871 6,917 6,961 7,003 7,045 7,086 7,164 7,239 7,311 7,381 7,449 7,514 7,578
-10 2,91 6,752 6,799 6,845 6,889 6,931 6,973 7,014 7,092 7,167 7,239 7,308 7,376 7,441 7,505
-5 3,55 6,682 6,730 6,775 6,820 6,863 6,904 6,945 7,023 7,098 7,170 7,239 7,306 7,371 7,435
0 4,29 6,615 6,663 6,709 6,754 6,797 6,838 6,879 6,957 7,032 7,104 7,173 7,240 7,305 7,368
5 5,16 6,551 6,599 6,645 6,690 6,733 6,775 6,816 6.894 6,969 7,041 7,110 7,177 7,242 7,305
10 6,15 6,489 6,537 6,584 6,629 6,673 6,715 6,756 6,834 6,909 6,981 7,050 7,117 7,181 7,244
15 7,28 6,429 6,478 6,525 6,570 6,614 6,656 6,698 6,776 6,851 6,923 6,992 7,059 7,124 7,186
20 8,57 6,371 6,420 6,468 6,514 6,558 6,600 6,642 6,721 6,796 6,868 6,937 7,004 7,068 7,131
25 10,03 6,314 6,364 4,412 6,459 6,503 6,546 6,588 6,667 6,743 6,815 6,884 6,951 7,016 7,078
30 11,67 6,259 6,310 6,359 6,406 6,450 6,494 6,536 6,616 6,692 6,764 6,833 6,900 6,965 7,028
35 13,50 6,205 6,257 6,307 6,354 6,399 6,443 6,485 6,566 6,642 6,715 6,784 6,851 6,916 6,979
40 15,55 6,152 6,205 6,256 6,304 6,350 6,394 6,436 6,518 6,594 6,667 6,737 6,804 6,869 6,932
45 17,82 6,101 6,155 6,206 6,255 6,301 6,346 6,389 6,471 6,548 6,622 6,692 6,759 6,824 5,887
50 20,33 6,050 6,105 6,157 6,207 6,254 6,299 6,343 6,425 6,503 6,577 6,648 6,715 6,781 6,844

Tabelul 12 (continuare)

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la satura ție
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
55 23,10 6,000 6,056 6,109 6,159 6,207 6,253 6,298 6,381 6,460 6,534 6,605 6,673 6,738 6,802
60 26,14 5,950 6,007 6,062 6,113 6,162 6,209 6,253 6,338 6,417 6,492 6,564 6,632 6,698 6,761
65 29,48 5,900 5,959 6,015 6,067 6,117 6,165 6,210 6,296 6,376 6,452 6,523 6,592 6,658 6,722
70 33,12 5,850 5,911 5,969 6,022 6,073 6,121 6,168 6,255 6,336 6,412 6,484 6,553 6,620 6,684
75 37.08 5,800 5,863 5,922 5,977 6,029 6,079 6,126 6,214 6,296 6,373 6,446 6,515 6,582 6,646
80 41,40 5,749 5,815 5,876 5,933 5,986 6,036 6,084 6,174 6,257 6,335 6,408 6,479 6,546 6,610
85 46,08 5,697 5,766 5,829 5,888 5,942 5,994 6,043 6,134 6,218 6,297 6,372 6,442 6,510 6,575
90 51,14 5,644 5,716 5,782 5,843 5,899 5,952 6,002 6,095 6,181 6,260 6,336 6,407 6,475 6,540
95 56,62 5,588 5,665 5,734 5,797 5,855 5,910 5,961 6,056 6,143 6,224 6,300 6,372 6,441 6,507
100 62,52 5,530 5,612 5,685 5,751 5,811 5,867 5,920 6,017 6,106 6,188 6,265 6,338 6,407 6,473
110 75,75 5,398 5,498 5,581 5,654 5,720 5,780 5,836 5,939 6,031 6,116 6,195 6,270 6,341 6,408
120 91,07 5,229 5,365 5,466 5,550 . 5,624 5,690 5,750 5,859 6,956 6,044 6,126 6,203 6,275 6,344

Tabelul 13. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori satura ți) [17]
Căldura specific ă [kJ/(kg.K) ]

Temperatura
[°C] cp
[kJ/kg.K ] cv
[kJ/kg.K ] cp / cv Temperatura
[°C] cp
[kJ/kg.K ] cv
[kJ/kg.K ] cp / cv
-50 2,154 1,606 1,342 35 3,287 2,179 1,509
-45 2,188 1,627 1,344 40 3,404 2,223 1,531
-40 2,226 1,651 1,348 45 3,530 2,267 1,558
-35 2,266 1,676 1,352 50 3,666 2,312 1,586
-33 2,284 1,687 1,354 55 3,815 2,357 1,619
-30 2,311 1,704 1,357 60 3,979 2,403 1,656
-25 2,360 1,732 1,362 65 4,162 2,449 1,699
-20 2,412 1,763 1,368 70 4,367 2,497 1,749
-15 2,468 1,794 1,375 75 4,600 2,544 1,808
-10 2,528 1,328 1,383 80 4,868 2,593 1,877
-5 2,592 1,863 1,391 85 5,184 2,643 1,961
0 2,661 1,399 1,401 90 5,561 2,693 2,065
5 2,734 1,936 1,412 95 6,029 2,745 2,196
10 2,812 1,975 1,424 100 6,620 2,798 2,365
15 2,895 2,014 1,437 105 7,417 2,853 2,600
20 2,984 2,054 1,453 110 8,531 2,911 2,931
25 3,078 2,095 1,469 115 10,287 2,972 3,461
30 3,179 2,137 1,488 120 13,370 3,035 4,404

Tabelul 14. Proprietățile termofizice ale amoniacului pe curba de satura ție [7]

Temperatura
[șC] Vâscozitatea
dinamică
lichid
[µPa.s] Vâscozitatea
dinamică
vapori
[µPa.s] Conductivitatea
termică
lichid
[W/(m.K)] Conductivitatea
termică
vapori
[W/(m.K)] Numărul
Prandtl
lichid Numărul
Prandtl
vapori Tensiunea
superficial ă
[N/m]
-30 243 8,27 0,5545 0,01918 1,96 0,98 0,04352
-20 214 8,55 0,5182 0,02044 1,79 0,99 0,03988
-10 192 8,83 0,5215 0,02190 1,68 1,00 0,03634
0 174 9,11 0.5048 0,02350 1,59 1,02 0,03291
10 159 9,40 0,4885 0,02527 1,52 1,03 0,02959
20 145 9,69 0,4718 0,02708 1,45 1,06 0,02638
30 132 9,99 0,4546 0,02916 1,40 1,09 0,02328
40 121 10,3 0,4364 0,03168 1,37 1,11 0,02029
50 110 10,7 0,4174 0,03454 1,34 1,15 0,01743
60 101 11,1 0,3975 0,03767 1,33 1,20 0,01469
70 91,3 11,6 0,3766 0,04126 1,33 1,28 0,01208
80 82,3 12,1 0,3550 0,04555 1,34 1,37 0,00961
90 73,4 12,7 0,3329 0,05105 1,38 1,51 0,00730
100 64,5 13,5 0,3100 0,05831 1,45 1,73 0,00515
110 55,8 14,6 0,2857 0,06956 1,63 2,12 0,00320
120 46,8 16,6 0,2586 0,08839 2,17 3,16 0,00150

Anexa 2. Tabele cu propriet ățile termodinamice ale freonului R 22

Tabelul 15. Propriet ățile termodinamice ale freonului R 22 pe curba de satura ție [17]

Formula chimic ă CH Cl F 2 Masa molecular ă: 86,48 kg/kmol Temperatura critic ă: 96 șC
Punctul normal de fierbere: -40,8 K Presiunea critic ă: 49,77 bar
Densitatea critic ă: 537,2 kg/m3
Volum specific Densitate Entalpie Entropie Temperatura

[°C] Presiunea
absolută

[bar] Presiunea
efectivă

[bar] Lichid

[dm3/kg] Vapori

[m3/kg] Lichid

[kg/dm3] Vapori

[kg/m3] Lichid

[kJ/kg] Vapori

[kJ/kg] Căldura
latentă de
vaporizare
[kJ/kg] Lichid

[kJ/kg.K ] Vapori

[kJ/kg.K ]
-100 0,020 -0,993 0,636 8,008 1,570 0,124 95,87 359,35 263,48 0,5310 2,0526
-90 0,048 -0,965 0,647 3,581 1,545 0,279 105,32 364,23 258,91 0,5840 1,9976
-80 0,104 -0,909 0,658 1,763 1,519 0,567 114,90 369,15 254,25 0,6349 1,9512
-70 0,205 -0,808 o!669 0,9409 1,493 1,062 124,66 374,08 249,42 0,6841 1,9118
-65 0,279 -0,734 0,675 0,7055 1,479 1,417 129,62 376,54 246,92 0,7082 1,8944
-60 0,374 -0,639 0,682 0,5372 1,466 1,861 134,63 378,98 244,35 0,7320 1,8783
-55 0,494 -0,519 0,688 0,4148 1,452 2,410 139,71 381,41 241,70 0,7555 1,8634
-50 0,643 -0,370 0,695 0,3246 1,438 3,080 144,85 383,81 238,96 0,7788 1,8496
-45 0,827 -0,186 0,702 0,2570 1,424 3,891 150,05 386,18 236,13 0,8018 1,8367
-41 1,002 -0,011 0,707 0,2149 1,412 4,653 154,27 388,05 233,78 0,8200 1,8270
-40 1,049 +0,036 0,709 0,2057 1,409 4,861 155,32 388,52 233,20 0,8245 1,8247
-35 1,317 +0,304 0,716 0,1664 1,395 6,009 160,66 390,82 230,16 0,8471 1,8135
-30 1,635 +0,622 0,724 0,1358 1,380 7,363 166,07 393,07 227,00 0,8695 1,8030
-25 2,010 -0,997 0,732 0,1119 1,365 8,936 171,55 395,27 223,72 0,8917 1,7932
-20 2,448 +1,435 0,740 0,09284 1,349 10,771 177,10 397,42 220,32 0,9137 1,7840
-15 2,957 +1,944 0,749 0,07763 1,334 12,881 182,71 399,51 216,80 0,9355 1,7753
-10 3,543 +2,530 0,758 0,06534 1,317 15,304 188,40 401,53 213,13 0,9572 1,7670
-5 4,213 +3,200 0,768 0,05534 1,301 18,070 194,16 403,48 209,32 0,9787 1,7592
0 4,976 +3,963 0,778 0,04714 1,284 21,213 200,00 405,36 205,36 1,0000 1,7518

Tabelul 15 (continuare)

Volum specific Densitate Entalpie Entropie Temperatura

[°C] Presiunea
absolută

[bar] Presiunea
efectivă

[bar] Lichid

[dm3/kg] Vapori

[m3/kg] Lichid

[kg/dm3] Vapori

[kg/m3] Lichid

[kJ/kg] Vapori

[kJ/kg] Căldura
latentă de
vaporizare
[kJ/kg] Lichid

[kJ/kg.K ] Vapori

[kJ/kg.K ]
5 5,838 +4,825 0,788 0,04036 1,267 24,777 205,91 407,15 201,24 1,0212 1,7447
10 6,807 +5,794 0,800 0,03471 1,250 28,810 211,90 408,86 196,96 1,0423 1,7378
15 7,891 +6,878 0,811 0,02999 1,231 33,344 217,98 410,47 192,49 1,0632 1,7312
20 9,099 +8,086 0,824 0,02600 1,213 38,461 224,14 411,97 187,83 1,0841 1,7248
25 10,44 49,427 0,837 0,02262 1,193 44,208 230,40 413,36 182,96 1,1049 1,7185
30 11,92 +10,90 0,851 0,01974 1,173 50,658 236,75 414,62 177,87 1,1256 1,7123
35 13,55 +12,53 0,867 0,01727 1,153 57,903 243,22 415,73 172,51 1,1463 1,7061
40 15,34 +14,32 0,883 0,01514 1,131 66,050 249,81 416,69 166,88 1,1670 1,6999
45 17,29 +16,27 0,902 0,01328 1,108 75,301 256,54 417,45 160,91 1,1878 1,6935
50 19,42 +18,40 0,921 0,01167 1,084 85,689 263,43 418,01 154,58 1,2087 1,6870
55 21,74 +20,72 0,944 0,01025 1,059 97,560 270,51 418,31 147,80 1,2297 1,6801
60 24,27 +23,25 0,968 0,009001 1,032 111,098 277,81 418,30 140,49 1,2511 1,6728
65 27,00 +25,98 0,997 0,007887 1,003 126,790 285,38 I417,93 132,55 1,2728 1,6648
70 29,96 +28,94 1,030 0,006889 0,970 145,158 293,30 !417,07 I123,77 1,2952 1,6559
75 33,16 +32,14 1,069 0,005983 0,935 167,140 301,65 415,59 113,94 1,3185 1,6456
80 36,62 +35,60 1,118 0,005149 0,894 194,212 310,74 413,22 102,48 1,3432 1,6334
85 40,37 +39,35 1,183 0,004358 0,845 229,463 320,85 409,45 88,60 1,3704 1,6178
90 44,43 +43,41 1,282 0,003564 0,780 280,583 332,99 403,03 70,04 1,4027 1,5956
95 48,83 +47,81 1,521 0,002551 0,657 392,003 352,17 387,12 34,95 1,4535 1,5484
96 49,77 +48,75 1,906 0,001906 0,524 524,658 368,38 368,38 0,00 1,4970 1,4970

Tabelul 16. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori supraînc ălziți) [17]
Volumul specific [dm3/ kg]
SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la
saturație
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
-100 0,02 8015,0 8248,0 8481,0 8714,0 8946,0 9179,0 9411,0 9876,0 10340 10810 11270 11730 12200 12660
-90 0,05 3583,0 3682,0 3781,0 3880,0 3979,0 4078,0 4177,0 4374,0 4571,0 4769,0 4966,0 5163,0 5360,0 5556,0
-80 0,10 1764,0 1811,0 1858,0 1904,0 1951,0 1997,0 2044,0 2137,0 2229,0 2322,0 2415,0 2507,0 2600,0 2692,0
-70 0,21 941,5 965,5 989,6 1014,0 1037,0 1061,0 1085,0 1133,0 1180,0 1228,0 1275,0 1323,0 1370,0 1417,0
-65 0,28 705,8 723,6 741,4 759,1 776,7 794,4 812,0 847,1 882,1 917,0 951,9 986,7 1021,0 1056,0
-60 0,37 537,4 550,8 564,1 577,4 590,7 603,9 617,1 643,5 669,7 695,9 722,0 748,0 774,1 800,0
-55 0,49 415,0 425,2 435,4 445,6 455,7 465,8 475,9 496,0 515,9 535,9 555,7 575,5 595,3 615,0
-50 0,64 324,7 332,6 340,6 348,4 356,3 364,1 371,9 387,4 402,9 418,3 433,6 448,9 464,1 479,4
-45 0,83 257,1 263,4 269,6 275,8 282,0 288,1 294,2 306,4 318,5 330,6 342,6 354,5 366,5 378,4
-41 1,00 215,0 220,2 225,4 230,6 235,7 240,9 246,0 256,1 266,1 276,2 286,1 296,0 305,9 315,8
-40 1,05 205,8 210,8 215,8 220,7 225,7 230,6 235,4 245,1 254,7 264,3 273,8 283,3 292,7 302,2
-35 1,32 166,5 170,5 174,5 178,5 182,5 186,4 190,4 198,2 205,9 213,6 221,2 228,8 236,4 243,9
-30 1,63 135,9 139,2 142,5 145,8 149,0 152,2 155,4 161,8 168,1 174,3 180,5 186,7 192,8 198,9
-25 2,01 111,9 114,6 117,4 120,1 122,7 125,4 128,0 133,3 138,4 143,6 148,7 153,7 158,7 163,7
-20 2,45 92,87 95,17 97,45 99,71 101,9 104,2 106,4 110,7 115,0 119,3 123,5 127,7 131,8 136,0
-15 2,96 77,64 79,60 81,52 83,43 85,31 87,18 89,03 92,68 96,29 99,85 103,4 106,9 110,3 113,8
-10 3,54 65,35 67,02 68,67 70,29 71,90 73,48 75,05 78,15 81,20 84,22 87,19 90,14 93,07 95,97
5 4,21 55,35 56,79 58,21 59,60 60,98 62,34 63,69 66,34 68,95 71,51 74,05 76,56 79,04 81,50
0 4,97 47,14 48,40 49,63 50,84 52,04 53,21 54,38 56,66 58,91 61,11 63,29 65,43 67,56 69,67
5 5,84 40,36 41,46 42,54 43,60 44,65 45,67 46,69 48,67 50,62 52,53 54,41 56,27 58,10 59,91
10 6,81 34,72 35,69 36,65 37,58 38,50 39,40 40,29 42,04 43,74 45,40 47,04 48,65 50,24 51,82
15 7,89 29,99 30,87 31,71 32,54 33,36 34,16 34,94 36,48 37,98 39,44 40,87 42,29 43,68 45,05
20 9,10 26,01 26,79 27,56 28,30 29,02 29,74 30,44 31,80 33,13 34,42 35,69 36,93 38,16 39,36
25 10,44 22,63 23,34 24,03 24,71 25,35 25,99 26,62 27,84 29,03 30,18 31,30 32,40 33,49 34,55

Tabelul 16 (continuare)

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la
saturație
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
30 11,92 19,74 20,40 21,03 21,64 22,2 22,81 23,37 24,47 25,53 26,56 27,56 28,55 29,51 30,46
35 13,55 17,27 17,88 18,46 19,02 19,56 20,08 20,59 21,58 22,54 23,47 24,37 25,25 26,11 26,96
40 15.33 15,14 15,70 16,24 16,75 17,25 17,73 18,20 19,10 19,97 20,81 21,62 22,41 23,19 23,95
45 17,29 13,29 13,82 14,32 14,80 15,26 15,70 16,13 16,95 17,74 18,51 19,25 19,96 20,67 21,35
50 19,42 11,67 12,17 12,65 13,09 13,52 13,94 14,33 15,10 15,81 16,51 17,18 17,84 18,47 19,10
55 21,74 10,25 10,74 11,19 11,61 12,01 12,40 12,77 13,47 14,13 14,77 15,39 15,98 16,57 17,13
60 24,26 9,002 9,471 9,902 10,30 10,68 11,04 11,39 12,05 12,66 13,25 13,82 14,36 14,89 15,41
65 27,00 7,888 8,351 8,769 9,155 9,516 9,857 10,18 10,80 11,37 11,91 12,43 12,94 13,43 13,90
70 29,96 6,890 7,355 7,765 8,138 8,483 8,808 9,116 9,692 10,23 10,73 11,21 11,68 12,13 12,57
75 33,16 5,984 6,461 6,870 7,234 7,568 7,878 8,171 8,715 9,218 9,691 10,13 10,57 10,98 11,39
80 36,62 5,151 5,658 6,070 6,429 6.752 7,051 7,330 7,846 8,319 8,762 9,172 9,576 9,963 10,34

Tabelul 17. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori supraînc ălziți) [17]
Entalpia [kJ/kg]

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la
saturație
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
-100 0,02 359,3 361,8 364,4 366,9 369,5 372,1 374,8 380,2 385,7 391,3 397,1 403,0 409,0 415,1
-90 0,05 364,2 366,8 369,4 372,0 374,7 377,3 380,1 385,6 391,3 397,0 402,9 409,0 415,1 421,4
-80 0,10 369,1 371,8 374,5 377,2 379,9 382,6 385,4 391,1 396,9 402,8 408,8 415,0 421,3 427,7
-70 0,21 374,1 376,8 379,5 382,3 385,1 388,0 390,8 396,7 402,6 408,6 414,8 421,1 427,5 434,0
-65 0,28 376,5 379,3 382,1 384,9 387,8 390,6 393,5 399,4 405,4 411,6 417,8 424,2 430,6 437,2
-60 0,37 379,0 381,8 384,6 387,5 390,4 393,3 396,2 402,2 408,3 414,5 420,8 427,2 433,8 440,4
-55 0,49 381,4 384,3 387,1 390,1 393,0 396,0 398,9 405,0 411,2 417,4 423,8 430,3 436,9 443,7
-50 0,64 383,8 386,7 389,6 392,6 395,6 398,6 401,6 407,8 414,0 420,4 426,8 433,4 440,1 446,9
-45 0,83 386,2 389,1 392,1 395,1 398,2 401,2 404,3 410,5 416,9 423,3 429,8 436,5 443,2 450,1
-41 1,00 388,1 391,1 394,1 397,1 400,2 403,3 406,4 412,7 419,1 425,6 432,2 439,0 445,8 452,7
-40 1,05 388,5 391,5 394,6 397,6 400,7 403,8 406,9 413,3 419,7 426,2 432,8 439,6 446,4 453,3
-35 1,32 390,8 393,9 397,0 400,1 403,2 406,4 409,6 416,0 422,5 429,1 435,8 442,6 449,6 456,6
-30 1,63 393,1 396,2 399,4 402,5 405,7 408,9 412,2 418,7 425,3 432,0 438,8 445,7 452,7 459,8
-25 2,01 395,3 398,5 401,7 404,9 408,2 411,5 414,7 421,4 428,1 434,9 441,8 448,7 455,8 463,0
-20 2,45 397,4 400,7 404,0 407,3 410,6 413,9 417,3 424,0 430,8 437,7 444,7 451,8 458,9 466,2
-15 2,96 399,5 402,9 406,2 409,6 413,0 416,4 419,8 426,6 433,6 440,6 447,6 454,8 462,0 469,4
-10 3,54 401,5 405,0 408,4 411,9 415,3 418,8 422,2 429,2 436,3 443,4 450,5 457,8 465,1 472,5
5 4,21 403,5 407,0 410,5 414,1 417,6 421,1 424,7 431,8 438,9 446,1 453,4 460,8 468,2 475,7
0 4,97 405,4 409,0 412,6 416,2 419,8 423,4 427,0 434,3 441,5 448,9 456,2 463,7 471,2 478,8
5 5,84 407,1 410,9 414,6 418,3 422,0 425,6 429,3 436,7 444,1 451,6 459,1 466,6 474,2 481,9
10 6,81 408,9 412,7 416,5 420,3 424,1 427,8 431,6 439,1 446,7 454,2 461,8 469,5 477,2 485,0
15 7,89 410,5 414,4 418,3 422,2 426,1 429,9 433,8 441,5 449,2 456,8 464,6 472,3 480,2 488,0

Tabelul 17 (continuare)

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la satura ție
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
20 9,10 412,0 416,0 420,1 424,1 428,0 432,0 435,9 443,8 451,6 459,4 467,3 475,2 483,1 491,0
25 10,44 413,4 417,6 421,7 425,8 429,9 434,0 438,0 446,0 454,0 462,0 469,9 477,9 486,0 494,0
30 11,92 414,6 419,0 423,3 427,5 431,7 435,9 440,0 448,2 456,3 464,4 472,5 480,7 488,8 497,0
35 13,55 415,7 420,3 424,7 429,1 433,4 437,7 441,9 450,3 458,6 466,9 475,1 483,3 491,6 499,9
40 15,33 416,7 421,4 426,0 430,6 435,0 439,4 443,8 452,3 460,8 469,2 477,6 486,0 494,4 502,8
45 17,29 417,5 422,4 427,2 431,9 436,5 441,0 445,5 454,3 462,9 471,5 480,1 488,6 497,1 505,6
50 19,42 418,0 423,2 428,2 433,1 437,9 442,5 447,1 456,2 465,0 473,8 482,5 491,1 499,7 508,4
55 21,74 418,3 423,8 429,1 434,2 439,1 443,9 448,7 458,0 467,0 475,9 484,8 493,6 502,4 511,1
60 24,26 418,3 424,2 429,7 435,1 440,2 445,2 450,1 459,6 468,9 478,0 487,1 496,0 504,9 513,8
65 27,00 417,9 424,3 430,2 435,8 441,1 446,3 451,4 461,2 470,8 480,1 489,3 498,4 507,4 516,4
70 29,96 417,1 424,0 430,3 436,3 441,9 447,3 452,6 462,7 472,5 482,0 491,4 500,7 509,9 519,0
75 33,16 415,6 423,3 430,2 436,5 442,4 448,1 453,6 464,0 474,1 483,9 493,4 502,9 512,2 521,5
80 36,62 413,2 422,2 429,7 436,5 442,8 448,7 454,4 465,3 475,6 485,6 495,4 505,0 514,5 524,0

Tabelul 18. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori supraînc ălziți) [17]
Entropia [kJ/(kg.K) ]

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la
saturație
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
-100 0,02 2,503 2,067 2,081 2,095 2,108 2,121 2,135 2,161 2,186 2,211 2,235 2,259 2,282 2,305
-90 0,05 1,998 2,011 2,025 2,038 2,052 2,065 2,078 2,103 2,128 2,152 2,176 2,199 2,222 2,245
-80 0,10 1,951 1,965 1,978 1,991 2,004 2,017 2,030 2,054 2,079 2,103 2,126 2,149 2,171 2,194
-70 0,21 1,912 1,925 1,938 1,951 1,964 1,976 1,989 2,013 2,037 2,061 2,084 2,106 2,128 2,150
-65 0,28 1,895 1,908 1,921 1,933 1,946 1,958 1,971 1,995 2,019 2,042 2,065 2,087 2,109 2,131
-60 0,37 1,878 1,891 1,904 1,917 1,930 1,942 1,954 1,978 2,002 2,025 2,048 2,070 2,092 2,113
-55 0,49 1,863 1,876 1,889 1,902 1,914 1,927 1,939 1,963 1,986 2,009 2,032 2,054 2,076 2,097
-50 0,64 1,850 1,863 1,875 1,888 1,900 1,912 1,925 1,948 1,972 1,994 2,017 2,039 2,061 2,082
-45 0,83 1,837 1,850 1,862 1,875 1,887 1,899 1,911 1,935 1,958 1,981 2,003 2,025 2,047 2,068
-41 1,00 1,827 1,840 1,853 1,865 1,877 1,889 1,901 1,925 1,948 1,971 1,993 2,015 2,036 2,058
-40 1,05 1,825 1,838 1,850 1,863 1,875 1,887 1,899 1,923 1,946 1,968 1,991 2,012 2,034 2,055
-35 1,32 1,814 1,826 1,839 1,851 1,864 1,876 1,888 1,911 1,934 1,957 1,979 2,001 2,022 2,043
-30 1,63 1,803 1,816 1,828 1,841 1,853 1,865 1,877 1,901 1,924 1,946 1,968 1,990 2,011 2,032
-25 2,01 1,793 1,806 1,819 1,831 1,843 1,855 1,867 1,891 1,914 1,936 1,958 1,980 2,001 2,022
-20 2,45 1,784 1,797 1,809 1,822 1,834 1,846 1,858 1,882 1,904 1,927 1,949 1,970 1,991 2,012
-15 2,96 1,775 1,788 1,801 1,813 1,826 1,838 1,850 1,873 1,896 1,918 1,940 1,962 1,983 2,003
-10 3,54 1,767 1,780 1,793 1,805 1,818 1,830 1,842 1,865 1,888 1,910 1,932 1,954 1,975 1,995
5 4,21 1,759 1,772 1,785 1,798 1,810 1,822 1,834 1,858 1,880 1,903 1,925 1,946 1,967 1,988
0 4,97 1,752 1,765 1,778 1,790 1,803 1,815 1,827 1,851 1,873 1,896 1,918 1,939 1,960 1,981
5 5,84 1,745 1,758 1,771 1,784 1,796 1,808 1,820 1,844 1,867 1,889 1,911 1,933 1,953 1,974
10 6,81 1,738 1,751 1,764 1,777 1,790 1,802 1,814 1,838 1,861 1,883 1,905 1,926 1,947 1,968

Tabelul 18 (continuare)

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la
saturație
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
15 7,89 1,731 1,745 1,758 1,771 1,784 1,796 1,808 1,832 1,855 1,878 1,899 1,921 1,942 1,962
20 9,10 1,725 1,739 1,752 1,765 1,778 1,790 1,803 1,827 1,850 1,872 1,894 1,916 1,936 1,957
25 10,44 1,719 1,733 1,746 1,759 1,772 1,785 1,797 1,821 1,845 1,867 1,889 1,911 1,932 1,952
30 11,92 1,712 1,727 1,740 1,754 1,767 1,780 1,792 1,816 1,840 1,862 1,906 1,885 1,927 1,947
35 13,55 1,706 1,721 1,735 1,749 1,762 1,775 1,787 1,812 1,835 1,858 1,902 1,880 1,923 1,943
40 15,33 1,700 1,715 1,729 1,743 1,757 1,770 1,783 1,807 1,831 1,854 1,897 1,876 1,919 1,939
45 17,29 1,694 1,709 1,724 1,738 1,752 1,765 1,778 1,803 1,827 1,850 1,894 1,872 1,915 1,935
50 19,42 1,687 1,703 1,718 1,733 1,747 1,760 1,773 1,799 1,823 1,846 1,890 1,868 1,911 1,93?
55 21,74 1,680 1,697 1,713 1,727 1,742 1,756 1,769 1,794 1,819 1,842 1,886 1,865 1,908 1,928
60 24,26 1,673 1,690 1,707 1,722 1,737 1,751 1,764 1,790 1,815 1,838 1,883 1,861 1,904 1,925
65 27,00 1,665 1,683 1,701 1,717 1,732 1,746 1,760 1,786 1,811 1,835 1,880 1,858 1,901 1,922
70 29,96 1,656 1,676 1,694 1,711 1,726 1,741 1,755 1,782 1,807 1,831 1,876 1,854 1,898 1,919
75 33,16 1,646 1,668 1,687 1,705 1,721 1,736 1,751 1,778 1,804 1,828 1,873 1,851 1,895 1,916
80 36,62 1,634 1,659 1,680 1,698 1,715 1,731 1,746 1,774 1,800 1,824 1,870 1,848 1,892 1,913

Tabelul 19. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori satura ți) [17]
Căldura specific ă [kJ/(kg.K) ]

Temperatura
[°C] cp
[kJ/kg.K ] cv
[kJ/kg.K ] cp / cv Temperatura
[°C] cp
[kJ/kg.K ] cv
[kJ/kg.K ] cp / cv
-70 0,541 0,440 1,231 5 0,746 0,572 1,304
-65 0,550 0,447 1,230 10 0,768 0,584 1,316
-60 0,559 0,455 1,230 15 0,792 0,594 1,333
-55 0,569 0,462 1,231 20 0,819 0,606 1,351
-50 0,579 0,470 1,232 25 0,848 0,618 1,372
-45 0,590 0,478 1,234 30 0,881 0,630 1,398
-41 0,600 0,485 1,237 35 0,917 0,643 1,426
-40 0,602 0,486 1,237 40 0,959 0,655 1,464
-35 0,613 0,495 1,238 45 1,006 0,667 1,509
-30 0,627 0,504 1,244 50 1,062 0,681 1,56
-25 0,640 0,512 1,250 55 1,129 0,694 1,627
-20 0,655 0,522 1,255 60 1,212 0,708 1,713
-15 0,671 0,531 1,263 65 1,320 0,727 1,816
-10 0,688 0,541 1,270 70 1,464 0,737 1,986
-5 0,705 0,551 1,279 75 1,673 0,752 2,225
0 0,725 0,562 1,290 80 2,001 0,769 2,602

Tabelul 20. Proprietățile termofizice ale freonului R 22 pe curba de satura ție [7]

Temperatura
[șC] Vâscozitatea
dinamică
lichid
[µPa.s] Vâscozitatea
dinamică
vapori
[µPa.s] Conductivitatea
termică
lichid
[W/(m.K)] Conductivitatea
termică
vapori
[W/(m.K)] Numărul
Prandtl
lichid Numărul
Prandtl
vapori Tensiunea
superficial ă
[N/m]
-100 1160 6,51 0,1549 0,00339 7,86 1,03 0,02812
-90 890 7,20 0,1457 0,00404 6,47 0,99 0,02636
-80 702 7,85 0,1375 0,00469 5,46 0,96 0,02463
-70 570 8,46 0,1304 0,00533 4,76 0,94 0,02292
-60 475 9,01 0,1241 0,00594 4,21 0,93 0,02124
-50 404 9,53 0,1185 0,00654 3,82 0,93 0,01958
-40 348 9,95 0,1134 0,00714 3,47 0,92 0,01794
-30 304 10,4 0,1086 0,00772 3,22 0,93 0,01634
-20 267 10,9 0,1042 0,00833 3,00 0,94 0,01476
-10 236 11,5 0,0998 0,00896 2,81 0,97 0,01321
0 210 12,0 0,0957 0,00963 2,66 0,99 0,01170
10 187 12,6 0,0915 0,01034 2,51 1,03 0,01022
20 166 13,3 0,0874 0,01112 2,39 1,07 0,00878
30 148 14,0 0,0832 0,01197 2,33 1,12 0,00738
40 132 14,9 0,0790 0,01292 2,27 1,20 0,00604
50 117 15,9 0,0746 0,01400 2,27 1,31 0,00474
60 103 17,0 0,0699 0,01529 2,34 1,47 0,00351
70 89,4 18,6 0,0647 0,01688 2,51 1,77 0,00236
80 76,1 20,7 0,0586 0,01902 2,99 2,44 0,00130
90 61,0 24,6 0,0503 0,02261 4,85 5,33 0,00040

Anexa 3. Tabele cu propriet ățile termodinamice ale freonului R 134a

Tabelul 21. Propriet ățile termodinamice ale freonului R 134a pe curba de satura ție [17]

Formula chimic ă C2 H2 F4 Masa molecular ă: 102,03 kg/kmol Temperatura critic ă: 101,06 șC
Punctul normal de fierbere: -26,07 K Presiunea critic ă: 40,59 bar
Densitatea critic ă: 511,9 kg/m3
Volum specific Densitate Entalpie Entropie Temperatura

[°C] Presiunea
absolută

[bar] Presiunea
efectivă

[bar] Lichid

[dm3/kg] Vapori

[m3/kg] Lichid

[kg/dm3] Vapori

[kg/m3] Lichid

[kJ/kg] Vapori

[kJ/kg] Căldura
latentă de
vaporizare
[kJ/kg] Lichid

[kJ/kg.K ] Vapori

[kJ/kg.K ]
-100 0,006 -1,007 0,633 21,9456 1,578 0,04557 86,49 335,60 249,11 0,4900 1,9287
-90 0,017 -0,996 0,644 8,88679 1,553 0,11253 96,15 341,58 245,43 0,5443 1,8843
-80 0,039 -0,974 0,654 4,00491 1,527 0,24969 106,16 347,71 241,55 0,5974 1,8480
-70 0,083 -0,930 0,666 1,97450 1,500 0,50646 116,53 353,94 237,41 0,6498 1,8184
-65 0,117 -0,895 0,672 1,42751 1,487 0,70052 121,86 357,08 235,22 0,6757 1,8057
-60 0,163 -0,850 0,678 1,05020 1,473 0,95220 127,29 360,23 232,95 0,7014 1,7943
-55 0,223 -0,790 0,685 0,78512 1,460 1,27370 132,81 363,40 230,58 0,7270 1,7840
-50 0,299 -0,714 0,691 0,55570 1,445 1,67869 138,44 366,56 228,12 0,7525 1,7748
-45 0,396 -0,617 0,698 0,45820 1,432 2,18243 144,14 369,72 225,56 0,7778 1,7665
-40 0,516 -0,497 0,705 0,35692 1,417 2,80175 149,99 372,87 222,88 0,8030 1,7590
-35 0,665 -0,347 0,712 0,28129 1,403 3,55510 155,91 376,01 220,10 0,8281 1,7523
-30 0,847 -0,166 0,720 0,22408 1,388 4,46264 161,92 379,13 217,20 0,8531 1,7464
-27 0,974 -0,039 0,725 0,19645 1,379 5,09023 165,58 380,99 215,41 0,8680 1,7431
-26 1,020 +0,007 0,726 0,18817 1,377 5,31437 166,81 381,61 214,80 0,8729 1,7421
-25 1,067 +0,054 0,728 0,18030 1,374 5,54631 168,04 382,22 214,19 0,8779 1,7410
-20 1,330 +0,317 0,736 0,14641 1,358 6,82991 174,25 385,30 211,05 0,9026 1,7363
-15 1,641 +0,628 0,744 0,11991 1,343 8,33928 180,55 388,33 207,79 0,9271 1,7321
-10 2,007 +0,994 0,753 0,098986 1,327 10,1025 186,94 391,34 204,40 0,9516 1,7283
-5 2,424 +1,421 0,762 0,082304 1,311 12,1500 193,43 395,30 200,88 0,9758 1,7250

Tabelul 21 (continuare)

Volum specific Densitate Entalpie Entropie Temperatura

[°C] Presiunea
absolută

[bar] Presiunea
efectivă

[bar] Lichid

[dm3/kg] Vapori

[m3/kg] Lichid

[kg/dm3] Vapori

[kg/m3] Lichid

[kJ/kg] Vapori

[kJ/kg] Căldura
latentă de
vaporizare
[kJ/kg] Lichid

[kJ/kg.K ] Vapori

[kJ/kg.K ]
0 2,929 +1,915 0,772 0,068893 1,295 14,5153 200,00 397,22 197,22 1,0000 1,7220
5 3,496 +2,483 0,782 0,058021 1,278 17,2350 206,67 400,09 193,42 1,0240 1,7194
10 4,145 +3,132 0,792 0,049141 1,261 20,3496 213,43 402,91 189,48 1,0479 1,7171
15 4,883 +3,370 0,803 0,041834 1,1244 23,9041 220,28 405,66 185,38 1,0717 1,7151
20 5,716 +4,703 0,815 0,035779 1,226 27,9495 227,23 408,35 181,12 1,0954 1,7132
25 6,653 +5,540 0,828 0,030728 1,207 32,5432 234,28 410,96 176,68 1,1190 1,7116
30 7,701 +6,688 0,841 0,026489 1,188 37,7515 241,44 413,49 172,05 1,1425 1,7101
35 8,868 +7,855 0,856 0,022909 1,168 43,6516 248,72 415,92 167,21 1,1660 1,7086
40 10,164 +9,151 0,871 0,019867 1,147 50,3345 256,11 418,25 162,14 1,1894 1,7072
45 11,597 +10,583 0,888 0,017268 1,126 57,9093 263,64 420,45 156,81 1,2129 1,7058
50 13,176 +12,163 0,906 0,015036 1,103 66,5089 271,31 422,50 151,19 1,2364 1,7042
55 14,912 +13,899 0,926 0,013106 1,079 76,2986 279,15 424,38 145,23 1,2600 1,7025
60 16,813 +15,800 0,948 0,011430 1,054 87,4876 287,17 426,06 138,89 1,2839 1,7006
65 18,893 +17,880 0,974 0,009965 1,027 100,347 295,40 427,49 132,09 1,3076 1,6982
70 21,162 +20,149 1,002 0,008678 0,927 115,237 303,88 428,63 124,74 1,3318 1,6954
75 23,634 +22,621 1,036 0,007539 0,965 132,647 312,65 429,39 116,74 1,3565 1,6918
80 26,324 +25,311 1,076 0,006525 0,929 153,262 321,76 429,69 107,93 1,3816 1,6873
85 29,250 +28,237 1,127 0,005617 0,887 178,042 331,29 429,40 98,12 1,4075 1,6815
90 32,435 +31,422 1,194 0,004801 0,837 208,279 341,36 428,40 87,05 1,4344 1,6741

Tabelul 22. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori supraînc ălziți) [17]
Volumul specific [dm3/ kg]

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la
saturație
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
-100 0,01 21945 22582 23219 23855 24491 25127 25763 27034 28305 29575 30846 32116 33386 24655
-90 0,02 8886 9132 9376 9621 9866 10110 10354 10843 11331 11818 12306 12793 13281 13768
-80 0,04 4005 4111 4216 4321 4427 4532 4637 4847 5057 5266 5475 5684 5893 6102
-70 0,08 1975 2025 2075 2125 2175 2225 2274 2374 2373 2572 2671 2769 2868 2966
-65 0,12 1428 1463 1499 1535 1570 1605 1641 1711 1782 1852 1922 1992 2062 2132
-60 0,16 1050 1076 1102 1128 1153 1179 1205 1256 1307 1357 1408 1458 1509 1559
-55 0,22 785 804 824 843 862 881 899 937 975 1012 1049 1086 1123 11690
-50 0,30 596 610 625 639 653 668 682 710 738 766 794 822 849 877
-45 0,40 458 469 480 491 502 513 524 545 567 588 609 630 651 672
-40 0,52 357 366 374 383 391 399 408 424 441 457 474 490 506 522
-35 0,66 281 288 295 302 308 315 321 334 347 360 373 385 398 411
-30 0,85 224 230 235 240 246 251 256 266 277 287 297 307 317 327
-27 0,97 196 201 206 211 215 220 225 234 243 251 260 269 278 286
-26 1,02 188 193 197 202 206 211 215 224 323 241 249 257 266 274
-25 1,07 180 185 189 193 198 202 206 214 223 231 239 247 255 263
-20 1,33 146 150 154 157 161 164 167 174 181 187 194 200 207 213
-15 1,64 120 123 126 129 132 134 137 143 148 154 159 164 170 175
-10 2,01 99,0 102 104 106 109 111 114 118 123 127 132 136 140 145
-5 2,43 82,3 84,4 86,5 88,6 90,6 92,6 94,6 98,4 102 106 110 113 117 120
0 2,43 82,3 84,4 86,5 88,6 90,6 92,6 94,6 98,4 102 106 110 113 117 120
5 3,50 58,0 59,6 61,1 62,6 64,1 65,6 66,9 69,8 72,5 75,2 77,8 80,4 82,9 85,5
10 4,14 49,1 50,5 51,9 53,2 54,4 55,7 56,9 59,3 61,7 63,9 66,2 68,4 70,6 72,8
15 4,88 41,8 43,0 44,2 45,4 46,5 47,6 48,6 50,7 52,7 54,7 56,6 58,6 60,4 62,3

Tabelul 22 (continuare)

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la
saturație
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
20 5,72 35,8 36,9 37,9 38,9 39,9 40,8 41,8 43,6 45,4 47,1 48,8 50,4 52,0 53,7
25 6,65 30,7 31,7 32,6 33,5 34,4 35,2 36,0 37,6 39,2 40,7 42,2 43,6 45,0 46,4
30 7,70 26,5 27,4 28,2 29,0 29,8 30,5 31,3 32,7 34,1 35,4 36,7 37,9 39,2 40,4
35 8,67 22,9 23,7 24,4 25,1 25,8 26,5 27,2 28,5 29,7 30,9 32,0 33,1 34,2 35,3
40 10,16 19,9 20,6 21,3 21,9 22,6 23,2 23,8 24,9 26,0 27,1 28,1 29,1 30,1 31,0
45 11,60 17,3 17,9 18,6 19,2 19,8 20,3 20,8 21,8 22,8 23,8 24,7 25,6 26,5 27,3
50 13,18 15,0 15,7 16,2 16,8 17,3 17,8 18,3 19,3 20,2 21,0 21,8 22,6 23,4 24,2
55 14,91 13,1 13,7 14,2 14,7 15,2 15,7 16,2 17,0 17,8 18,6 19,3 20,1 20,7 21,5
60 16,81 11,4 12,0 12,5 13,0 13,5 13,8 14,3 15,1 15,8 16,5 17,2 17,9 18,5 19m1
65 18,90 9,9 10,5 11,0 11,4 11,8 12,3 12,7 13,4 14,1 14,7 15,3 15,9 16,5 17,1
70 21,16 8,68 9,21 9,68 10,1 10,5 10,9 11,3 11,9 12,6 13,1 13,7 14,3 14,8 15,3
75 23,63 7,54 8,06 8,52 8,94 9,32 9,67 10,0 10,6 11,2 11,7 12,3 12,8 13,3 13,7
80 26,32 6,53 7,05 7,50 7,90 8,26 8,60 8,92 9,50 10,1 10,6 11,0 11,5 11,9 12,4
85 29,25 5,62 6,16 6,60 6,98 7,34 7,66 7,95 8,51 9,01 9,48 9,92 10,3 10,7 11,1
90 32,43 4,80 5,36 5,80 6,18 6,51 6,82 7,10 7,62 8,09 8,53 8,94 9,34 9,71 10,1

Tabelul 23. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori supraînc ălziți) [17]
Entalpia [kJ/kg]

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la
saturație
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
-100 0,01 335,6 338,6 341,7 344,8 347,9 351,2 354,5 361,2 368,1 375,2 382,5 390,0 397,8 405,7
-90 0,02 341,6 347,9 344,7 351,1 354,4 357,7 361,1 368,0 375,0 382,5 390,0 397,7 405,7 413,8
-80 0,04 347,7 350,9 354,2 357,6 360,9 364,4 367,9 375,0 382,3 389,9 397,6 405,6 413,7 422,1
-70 0,08 353,9 357,3 360,7 364,2 367,7 371,2 374,8 382,2 389,8 397,5 405,5 413,6 422,0 430,5
-65 0,12 357,1 360,5 364,0 367,5 371,1 374,7 378,6 385,8 393,5 401,4 409,4 417,7 426,2 434,8
-60 0,16 360,2 363,7 367,3 370,9 374,5 378,2 381,9 389,5 397,3 405,3 413,4 421,8 430,4 439,1
-55 0,22 363,4 367,0 370,6 374,2 377,9 381,7 385,4 393,2 401,1 409,2 417,5 425,9 434,6 443,4
-50 0,30 366,6 370,2 373,9 377,6 381,4 385,2 389,0 396,9 404,9 413,1 421,5 430,1 438,9 447,8
-45 0,40 369,7 373,4 377,2 381,0 384,8 388,7 392,6 400,6 408,7 417,1 425,6 434,3 443,2 452,2
-40 0,52 372,9 376,7 380,5 384,4 388,3 392,2 396,2 404,3 412,6 421,1 429,7 438,5 447,5 456,6
-35 0,66 376,0 379,9 383,8 387,7 391,7 395,7 399,8 408,1 416,5 425,0 433,8 442,7 451,8 461,1
-30 0,85 379,1 383,1 387,1 391,1 395,2 399,3 403,4 411,8 420,3 429,0 437,9 446,9 456,1 465,5
-27 0,97 381,0 385,0 389,1 393,1 397,2 401,4 405,6 414,0 422,7 431,5 440,4 449,5 458,8 468,2
-26 1,02 381,6 385,6 389,7 393,8 397,9 402,1 406,3 414,8 423,4 432,3 441,2 450,3 459,6 469,1
-25 1,07 382,2 386,3 390,4 394,5 398,6 402,8 407,0 415,5 424,2 433,1 442,0 451,2 460,5 470,0
-20 1,33 385,3 389,4 393,6 397,8 402,1 406,3 410,6 419,3 428,1 437,1 446,2 455,5 464,9 474,5
-15 1,64 388,3 392,6 396,9 401,2 405,5 409,8 414,2 423,0 432,0 441,1 ă450,3 459,7 469,3 479,0
-10 2,01 391,3 395,7 400,1 404,5 408,9 413,3 417,8 426,7 435,9 445,1 454,5 464,0 473,7 483,5
-5 2,43 394,3 398,8 403,3 407,7 412,2 416,8 421,3 430,5 439,7 449,1 458,6 468,3 478,1 488,0
0 2,93 397,2 401,8 406,4 411,0 415,6 420,2 424,8 434,2 443,6 453,1 462,8 472,5 482,4 492,5
5 3,50 400,1 404,8 409,5 414,2 418,9 423,6 428,4 437,9 447,4 457,1 466,9 476,8 486,8 497,0
10 4,14 402,9 407,8 412,6 417,4 422,2 427,0 431,8 441,5 451,3 461,1 471,0 481,1 491,2 501,5

Tabelul 23 (continuare)

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la satura ție
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
15 4,88 405,6 410,6 415,6 420,5 425,5 430,4 435,3 445,2 455,1 465,1 475,2 485,3 495,6 506,0
20 5,72 408,4 413,5 418,6 423,6 428,7 433,7 438,7 448,8 458,9 469,0 479,3 489,6 500,0 510,5
25 6,65 411,0 416,3 421,5 426,7 431,9 437,0 442,1 452,4 462,7 473,0 483,3 493,8 504,3 515,0
30 7,70 413,5 419,0 424,3 429,7 435,0 440,2 445,5 456,0 466,4 476,9 487,4 498,0 508,7 519,4
35 8,67 415,9 421,6 427,1 432,6 438,0 443,4 448,8 459,5 470,1 480,8 491,5 502,2 513,0 523,9
40 10,16 418,3 424,1 429,8 435,5 441,1 446,6 452,1 463,0 473,8 484,6 495,5 506,4 517,3 528,3
45 11,60 420,4 426,5 432,5 438,3 444,0 449,7 455,3 466,4 477,4 488,5 499,5 510,5 521,6 532,7
50 13,18 422,5 428,8 435,0 441,1 446,9 452,7 458,4 469,8 481,0 492,2 503,4 514,6 525,8 537,1
55 14,91 424,4 431,0 437,4 443,6 449,6 455,6 461,5 473,1 484,6 496,0 507,3 518,7 530,1 541,5
60 16,81 426,1 433,0 439,6 446,1 452,3 458,5 464,5 476,4 488,1 499,7 511,2 522,7 534,3 545,8
65 18,90 427,5 434,8 441,8 448,4 454,9 461,2 467,4 479,6 491,5 503,3 515,1 526,7 538,4 550,1
70 21,16 428,6 436,4 443,7 450,7 457,4 463,9 470,3 482,7 494,3 506,9 518,9 530,7 542,6 554,4
75 23,63 429,4 437,8 445,5 452,7 459,7 466,5 473,0 485,8 498,3 510,5 522,6 534,6 546,6 558,6
80 26,32 429,7 438,8 447,0 454,6 461,9 468,9 475,7 488,8 501,5 514,0 526,3 538,5 550,7 562,8
85 29,25 429,4 439,5 448,3 456,4 463,9 471,2 478,2 491,6 504,7 517,4 529,9 542,3 554,6 566,9
90 32,43 428,4 439,8 449,3 457,8 465,8 473,3 480,6 494,4 507,7 520,7 535,5 546,1 558,6 571,0

Tabelul 24. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori supraînc ălziți) [17]
Entropia [kJ/(kg.K) ]

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la satura ție
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
-100 0,01 1,929 1,946 1,963 1,980 1,996 2,013 2,029 2,061 2,093 2,124 2,155 1,185 2,215 2,245
-90 0,02 1,884 1,901 1,918 1,934 1,951 1,967 1,983 2,015 2,046 2,077 2,107 2,137 2,166 2,196
-80 0,04 1,848 1,865 1,881 1,897 1,913 1,929 1,945 1,976 2,007 2,038 2,068 2,097 2,126 2,155
-70 0,08 1,818 1,835 1,851 1,867 1,883 1,899 1,914 1,945 1,976 2,006 2,035 2,065 2,094 2,122
-65 0,12 1,806 1,822 1,838 1,854 1,870 1,886 1,901 1,932 1,962 1,992 2,022 2,051 2,080 2,108
-60 0,16 1,794 1,810 1,827 1,842 1,858 1,874 1,889 1,920 1,950 1,980 2,009 2,038 2,067 2,095
-55 0,22 1,784 1,800 1,816 1,832 1,848 1,863 1,879 1,909 1,939 1,969 1,998 2,027 2,056 2,084
-50 0,30 1,775 1,791 1,807 1,823 1,838 1,854 1,869 1,900 1,930 1,959 1,998 2,017 2,045 2,074
-45 0,40 1,766 1,783 1,798 1,814 1,830 1,845 1,861 1,891 1,921 1,950 1,979 2,008 2,036 2,064
-40 0,52 1,759 1,775 1,791 1,807 1,822 1,838 1,853 1,883 1,913 1,942 1,971 2,000 2,028 2,056
-35 0,66 1,752 1,768 1,784 1,800 1,816 1,831 1,846 1,877 1,906 1,936 1,964 1,993 2,021 2,049
-30 0,85 1,746 1,762 1,778 1,794 1,810 1,825 1,840 1,871 1,900 1,929 1,958 1,987 2,015 2,042
-27 0,97 1,743 1,759 1,775 1,791 1,807 1,822 1,837 1,867 1,897 1,926 1,955 1,983 2,011 2,039
-26 1,02 1,742 1,758 1,774 1,790 1,806 1,821 1,836 1,866 1896 1,925 1,954 1,982 2,010 2,038
-26 1,02 1,742 1,758 1,774 1,790 1,806 1,821 1,836 1,866 1,896 1,925 1,954 1,982 2,010 2,038
-25 1,07 1,741 1,757 1,773 1,789 1,805 1,820 1,835 1,865 1,895 1,924 1,953 1,981 2,009 2,037
-20 1,33 1,736 1,753 1,769 1,784 1,800 1,815 1,831 1,861 1,890 1,920 1,948 1,976 2,004 2,032
-15 1,64 1,732 1,748 1,764 1,780 1,796 1,811 1,827 1,857 1,886 1,916 1,944 1,972 2,000 2,028
-10 2,01 1,728 1,745 1,761 1,777 1,792 1,808 1,823 1,853 1,883 1,912 1,941 1,969 1,997 2,024
-5 2,43 1,725 1,741 1,758 1,774 1,789 1,805 1,820 1,851 1,880 1,909 1,938 1,966 1,994 2,021
0 2,93 1,722 1,739 1,755 1,771 1,787 1,803 1,818 1,848 1,878 1,907 1,935 1,963 1,991 2,018
5 3,50 1,719 1,736 1,753 1,769 1,785 1,800 1,816 1,846 1,876 1,905 1,933 1,962 1,989 2,016

Tabelul 24 (continuare)

SUPRAÎNC ĂLZIREA [°C] Temperatura
la satura ție
[°C] Presiunea
la
saturație
[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
10 4,14 1,717 1,734 1,751 1,767 1,783 1,799 1,814 1,845 1,874 1,903 1,932 1,960 1,988 2,015
15 4,88 1,715 1,732 1,749 1,765 1,782 1,797 1,813 1,843 1,873 1,902 1,931 1,959 1,986 2,014
20 5,72 1,713 1,731 1,748 1,764 1,780 1,796 1,812 1,843 1,872 1,902 1,930 1,958 1,986 2,013
25 6,65 1,712 1,729 1,746 1,763 1,779 1,795 1,811 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,985 2,012
30 7,70 1,710 1,728 1,745 1,762 1,779 1,795 1,811 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,985 2,012
35 8,67 1,709 1,727 1,744 1,761 1,778 1,794 1,810 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,985 2,012
40 10,16 1,707 1,726 1,744 1,761 1,778 1,794 1,810 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,986 2,013
45 11,60 1,706 1,725 1,743 1,760 1,778 1,794 1,810 1,842 1,872 1,902 1,931 1,959 1,986 2,013
50 13,18 1,705 1,724 1,742 1,760 1,777 1,794 1,811 1,842 1,873 1,903 1,931 1,959 1,987 2,014
55 14,91 1,703 1,723 1,742 1,760 1,777 1,794 1,811 1,843 1,874 1,903 1,932 1,960 1,988 2,015
60 16,81 1,701 1,721 1,741 1,759 1,777 1,794 1,811 1,844 1,874 1,904 1,933 1,961 1,989 2,016
65 18,90 1,698 1,720 1,740 1,759 1,777 1,795 1,812 1,844 1,875 1,905 1,934 1,963 1,990 2,017
70 21,16 1,695 1,718 1,739 1,758 1,777 1,795 1,812 1,945 1,876 1,906 1,935 1,963 1,991 2,018
75 23,63 1,692 1,716 1,737 1,757 1,777 1,795 1,812 1,846 1,877 1,908 1,937 1,965 1,993 1,999
80 26,32 1,687 1,713 1,736 1,757 1,776 1,795 1,812 1,846 1,878 1,908 1,938 1,966 1,994 2,021
85 29,25 1,681 1,710 1,734 1,755 1,755 1,794 1,813 1,847 1,879 1,910 1,940 1,968 1,996 2,023
90 32,43 1,674 1,705 1,731 1,754 1,775 1,794 1,813 1,847 1,880 1,911 1,940 1,969 1,997 2,024

Tabelul 25. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori satura ți) [17]
Căldura specific ă [kJ/(kg.K) ]

Temperatura
[°C] cp
[kJ/kg.K ] cv
[kJ/kg.K ] cp / cv Temperatura
[°C] cp
[kJ/kg.K ] cv
[kJ/kg.K ] cp / cv
-55 0,708 0,618 1,146 15 1,000 0,826 1,210
-50 0,723 0,630 1,147 20 1,031 0,844 1,222
-45 0,738 0,643 1,148 25 1,065 0,862 1,236
-40 0,754 0,656 1,149 30 1,101 0,880 1,252
-35 0,771 0,670 1,151 35 1,140 0,898 1,270
-30 0,789 0,684 1,154 40 1,184 0,917 1,291
-26 0,804 0,695 1,156 45 1,232 0,936 1,317
-25 0,808 0,698 1,157 50 1,287 0,955 1,347
-20 0,828 0,713 1,161 55 1,350 0,974 1,385
-15 0,848 0,728 1,165 60 1,424 0,994 1,432
-10 0,l870 0,744 1,170 65 1,513 1,015 1,491
-5 0,893 0,760 1,176 70 1,625 1,036 1,568
0 0,918 0,776 1,183 75 1,769 1,058 1,672
5 0,944 0,792 1,191 80 1,962 1,081 1,816
10 0,971 0,809 1,200 85 2,234 1,105 2,022

Tabelul 26. Proprietățile termofizice ale freonului R 134a pe curba de satura ție [19]

Temperatura
[șC] Vâscozitatea
dinamică
lichid
[µPa.s] Vâscozitatea
dinamică
vapori
[µPa.s] Conductivitatea
termică
lichid
[W/(m.K)] Conductivitatea
termică
vapori
[W/(m.K)] Numărul
Prandtl
lichid Numărul
Prandtl
vapori Tensiunea
superficial ă
[N/m]
-40 472,2 9,122 0,11060 0,00817 5,36 0,84 0,01760
-30 406,4 9,525 0,10580 0,00899 4,89 0,83 0,01604
-20 353,0 9,925 0,10110 0,00982 4,51 0,82 0,01451
-10 308,6 10,33 0,09649 0,01066 4,21 0,83 0,01302
0 271,1 10,73 0,09201 0,01151 3,95 0,84 0,01156
10 238,8 11,15 0,08761 0,01240 3,73 0,85 0,01014
20 210,7 11,58 0,08328 0,01333 3,55 0,87 0,00876
30 185,8 12,04 0,07899 0,01433 3,40 0,89 0,00742
40 163,4 12,55 0,07471 0,01544 3,28 0,93 0,00613
50 143,1 13,12 0,07042 0,01672 3,18 0,98 0,00489
60 124,2 13,79 0,06609 0,01831 3,12 1,04 0,00372
70 106,4 14,65 0,06167 0,02045 3,11 1,15 0,00261
80 89,02 15,84 0,05717 0,02372 3,22 1,34 0,00160

Anexa 4. Tabele cu propriet ățile termodinamice ale freonului R 407C

Tabelul 27. Proprietățile termodinamice ale freonului R 407C la satura ție [18]
Compozi ția masic ă: R 32/R 125/R 134a (23/25/52 %) Masa molecular ă: 86,2
kg/kmol
Presiune
bar Temperatura
vaporilor
°C Temperatura
lichidului
°C Densitateaa
lichidului
kg/m3 Densitatea
a
vaporilor
kg/m3 Entalpia
lichidului
kJ/kg Entalpia
vaporilor
kJ/kg Entropia
vaporilor
kJ/(kg.K)
0,70 -44,10 -51,41 1403,291 3,23789 28,770 285,947 1,85453
0,80 -41,54 -48,79 1395,459 3,66826 32,393 287,591 1,84908
0,90 -39,22 -46,43 1388,318 4,09541 35,666 289,076 1,84438
1,00 -37,10 -44,26 1381,737 4,51977 38,656 290,433 1,84027
1,10 -35,13 -42,26 1375,617 4,94170 41,414 291,684 1,83663
1,20 -33,30 -40,39 1369,887 5,36151 43,979 292,846 1,83336
1,30 -31,59 -38,65 1364,491 5,77946 46,379 293,931 1,83041
1,40 -29,97 -37,01 1359,382 6,19575 48,637 294,949 1,82771
1,50 -28,45 -35,45 1354,526 6,61056 50,772 295,908 1,82524
1,60 -27,00 -33,98 1349,894 7,02406 52,797 296,817 1,82296
1,70 -25,62 -32,57 1345,460 7,43638 54,726 297,679 1,82085
1,80 -24,30 -31,23 1341,204 7,84765 56,568 298,499 1,81889
1,90 -23,04 -29,94 1337,109 8,25796 58,333 299,283 1,81705
2,00 -21,83 -28,71 1333,161 8,66741 60,027 300,032 1,81532
2,10 -20,67 -27,52 1329,346 9,07609 61,658 300,750 1,81370
2,20 -19,54 -26,38 1325,653 9,48408 63,230 301,440 1,81217
2,30 -18,46 -25,27 1322,072 9,89145 64,748 302,104 1,81071
2,40 -17,41 -24,21 1318,595 10,29825 66,217 302,743 1,80934
2,50 -16,40 -23,17 1315,215 10,70455 67,640 303,360 1,80803
2,60 -15,41 -22,17 1311,924 11,11040 69,021 303,956 1,80678

2,70 -14,46 -21,20 1308,716 11,51586 70,363 304,532 1,80559
2,80 -13,53 -20,25 1305,587 11,92096 71,668 305,090 1,80445
2,90 -12,63 -19,33 1302,530 12,32575 72,938 305,631 1,80335
Tabelul 27 (continuare)

Presiune
bar Temperatura
vaporilor
°C Temperatura
lichidului
°C Densitateaa
lichidului
kg/m3 Densitatea
a
vaporilor
kg/m3 Entalpia
lichidului
kJ/kg Entalpia
vaporilor
kJ/kg Entropía
vaporilor
kJ/(kg.K)
3,00 -11,75 -18,43 1299,542 12,73027 74,176 306,155 1,80231
3,20 -10,05 -16,71 1293,756 13,53864 76,564 307,160 1,80033
3,40 -8,44 -15,06 1288,200 14,34634 78,844 308,109 1,79849
3,60 -6,90 -13,49 1282,851 15,15360 81,027 309,010 1,79677
3,80 -5,42 -11,98 1277,688 15,96064 83,125 309,866 1,79516
4,00 -4,00 -10,54 1272,694 16,76764 85,143 310,681 1,79365
4,20 -2,64 -9,14 1267,854 17,57477 87,091 311,460 1,79221
4,40 -1,32 -7,80 1263,155 18,38220 88,973 312,204 1,79086
4,60 -0,05 -6,50 1258,586 19,19006 90,796 312,917 1,78956
4,80 1,18 -5,25 1254,136 19,99847 92,563 313,601 1,78833
5,00 2,37 -4,03 1249,798 20,80757 94,280 314,258 1,78716
5,20 3,52 -2,85 1245,562 21,61746 95,949 314,889 1,78603
5,40 4,64 -1,70 1241,421 22,42825 97,575 315,497 1,78494
5,60 5,73 -0,59 1237,370 23,24004 99,159 316,083 1,78390
5,80 6,79 0,49 1233,403 24,05291 100,705 316,648 1,78289
6,00 7,82 1,55 1229,513 24,86695 102,216 317,193 1,78192
6,20 8,83 2,58 1225,697 25,68224 103,692 317,719 1,78098
6,40 9,81 3,59 1221,950 26,49887 105,137 318,228 1,78007
6,60 10,77 4,57 1218,269 27,31690 106,553 318,721 1,77918
6,80 11,70 5,53 1214,648 28,13640 107,939 319,197 1,77832

7,00 12,62 6,47 1211,086 28,95745 109,300 319,659 1,77749
7,20 13,52 7,38 1207,579 29,78010 110,635 320,106 1,77667
7,40 14,39 8,28 1204,124 30,60443 111,946 320,539 1,77587
7,60 15,25 9,16 1200,718 31,43048 113,234 320,960 1,77509
7,80 16,09 10,03 1197,359 32,25831 114,500 321,367 1,77433
Tabelul 27 (continuare)

Presiune
bar Temperatura
lichidului
°C Temperatura
vaporilor
°C Densitateaa
lichidului
kg/m3 Densitateaa
vaporilor
kg/m3 Entalpia
lichidului
kJ/kg Entalpia
vaporilor
kJ/kg Entropia
vaporilor
kJ/(kg.K)
8,00 16,92 10,87 1194,045 33,08799 115,746 321,763 1,77358
8,20 17,73 11,71 1190,773 33,91957 116,972 322,147 1,77285
8,40 18,52 12,52 1187,542 34,75310 118,180 322,520 1,77213
8,60 19,30 13,32 1184,349 35,58863 119,369 322,883 1,77142
8,80 20,07 14,11 1181,193 36,42621 120,541 323,235 1,77073
9,00 20,82 14,89 1178,072 37,26589 121,697 323,577 1,77005
9,20 21,56 15,65 1174,984 38,10772 122,837 323,910 1,76937
9,40 22,29 16,40 1171,929 38,95175 123,962 324,233 1,76871
9,60 23,00 17,13 1168,904 39,79803 125,072 324,548 1,76806
9,80 23,71 17,86 1165,909 40,64660 126,169 324,854 1,76741
10,00 24,40 18,58 1162,941 41,49750 127,252 325,151 1,76677
10,50 26,09 20,32 1155,637 43,63527 129,905 325,860 1,76521
11,00 27,72 22,00 1148,484 45,78861 132,484 326,522 1,76369
11,50 29,29 23,62 1141,466 47,95818 134,997 327,141 1,76220
12,00 30,81 25,19 1134,570 50,14467 137,448 327,718 1,76074
12,50 32,28 26,72 1127,784 52,34871 139,843 328,256 1,75931
13,00 33,71 28,19 1121,095 54,57099 142,186 328,758 1,75789
13,50 35,10 29,63 1114,496 56,81214 144,481 329,226 1,75649
14,00 36,44 31,03 1107,974 59,07284 146,732 329,661 1,75511

14,50 37,75 32,39 1101,523 61,35376 148,942 330,065 1,75373
15,00 39,03 33,71 1095,134 63,65558 151,114 330,439 1,75237
15,50 40,27 35,01 1088,798 65,97900 153,250 330,785 1,75100
16,00 41,48 36,27 1082,510 68,32472 155,354 331,103 1,74965
16,50 42,67 37,50 1076,260 70,69348 157,427 331,395 1,74829
17,00 43,82 38,71 1070,044 73,08601 159,471 331,661 1,74693
Tabelul 27 (continuare)
Presiune
bar Temperatura
lichidului
°C Temperatura
vaporilor
°C Densitateaa
lichidului
kg/m3 Densitateaa
vaporilor
kg/m3 Entalpia
lichidului
kJ/kg Entalpia
vaporilor
kJ/kg Entropia
vaporilor
kJ/(kg.K)
17,50 44,95 39,89 1063,853 75,50310 161,489 331,903 1,74558
18,00 46,05 41,04 1057,682 77,94552 163,483 332,121 1,74421
18,50 47,13 42,18 1051,524 80,41410 165,453 332,316 1,74285
19,00 48,19 43,28 1045,373 82,90970 167,401 332,488 1,74148
19,50 49,23 44,37 1039,221 85,43318 169,330 332,638 1,74010
20,00 50,24 45,44 1033,062 87,98547 171,240 332,766 1,73871
20,50 51,24 46,49 1026,890 90,56725 173,133 332,874 1,73731
21,00 52,21 47,52 1020,695 93,18033 175,009 332,960 1,73590
21,50 53,17 48,53 1014,472 95,82493 176,871 333,026 1,73448
22,00 54,11 49,52 1008,211 98,50242 178,720 333,072 1,73305
22,50 55,03 50,50 1001,904 101,21392 180,556 333,098 1,73160
23,00 55,94 51,46 995,540 103,96065 182,380 333,104 1,73013
23,50 56,83 52,40 989,109 106,74386 184,194 333,090 1,72865
24,00 57,71 53,34 982,599 109,56487 185,998 333,057 1,72715
24,50 58,57 54,25 975,995 112,42508 187,795 333,005 1,72563
25,00 59,42 55,16 969,281 115,32597 189,583 332,933 1,72409
25,50 60,25 56,05 962,439 118,26909 191,365 332,842 1,72253
26,00 61,08 56,92 955,446 121,25610 193,141 332,731 1,72095
26,50 61,89 57,79 948,274 124,28875 194,913 332,601 1,71935

27,00 62,68 58,64 940,889 127,36892 196,681 332,451 1,71771
27,50 63,47 59,49 933,247 130,49858 198,446 332,281 1,71606
28,00 64,24 60,32 925,291 133,67987 200,209 332,092 1,71437
28,50 65,00 61,14 916,942 136,91504 201,971 331,882 1,71266
29,00 65,75 61,95 908,087 140,20652 203,733 331,652 1,71091
29,50 66,49 62,75 898,558 143,55693 205,495 331,402 1,70913
30,00 67,22 63,54 888,074 146,96905 207,260 331,134 1,70733
Tabelul 28. Proprietățile vaporilor supraînc ălziți ale freonului R 407C [18]

1 bar 1,5 bar 2,0 bar
Saturație vapori -37.10 °C Saturație vapori -28,45 °C Saturație vapori -21,83 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
-36,00 4,49716 291,23 1,8437 – – – – – – – –
-34,00 4,45649 292,70 1,8498 – – – – – – – –
-32,00 4,41659 294,17 1,8559 – – – – – – – –
-30,00 4,37744 295,64 1,8620 – – – – – – – –
-28,00 4,33902 297,13 1,8681 -28.00 6,59702 296,25 1,8266 – – – –
-26,00 4,30130 298,62 1,8741 -26,00 6,53745 297,75 1,8327 – – – –
-24,00 4,26426 300,11 1,8802 -24,00 6,47904 299,25 1,8388 – – – –
-22,00 4,22789 301,61 1,8862 -22,00 6,42174 300,77 1,8448 – – – –
-20,00 4,19217 303,12 1,8922 -20,00 6,36553 302,29 1,8509 -20,00 8,59535 301,44 1,8209
-18,00 4,15707 304,64 1,8981 -18,00 6,31036 303,82 1,8569 -18,00 8,51813 302,97 1,8269
-16,00 4,12258 306,16 1,9041 -16,00 6,25621 305,35 1,8629 -16,00 8,44243 304,52 1,8330
-14,00 4,08869 307,69 1,9100 -14,00 6,20305 306,89 1,8688 -14,00 8,36819 306,07 1,8390
-12,00 4,05538 309,22 1,9159 -12,00 6,15084 308,43 1,8748 -12,00 8,29537 307,62 1,8450
-10,00 4,02263 310,76 1,9218 -10,00 6,09957 309,98 1,8807 -10,00 8,22392 309,19 1,8509
-8,00 3,99043 312,31 1,9276 -8,00 6,04921 311,54 1,8866 -8,00 8,15380 310,75 1,8568

-6,00 3,95876 313,87 1,9335 -6,00 5,99972 313,10 1,8925 -6,00 8,08498 312,33 1,8628
-4,00 3,92762 315,43 1,9393 -4,00 5,95109 314,68 1,8983 -4,00 8,01740 313,91 1,8687
-2,00 3,89697 316,99 1,9451 -2,00 5,90328 316,25 1,9041 -2,00 7,95104 315,50 1,8745
0,00 3,86683 318,57 1,9509 0,00 5,85629 317,83 1,9100 0,00 7,88587 317,09 1,8804
2,00 3,83716 320,15 1,9566 2,00 5,81009 319,42 1,9158 2,00 7,82183 318,69 1,8862
4,00 3,80797 321,74 1,9624 4,00 5,76465 321,02 1,9215 4,00 7,75892 320,29 1,8920
6,00 3,77923 323,33 1,9681 6,00 5,71996 322,62 1,9273 6,00 7,69708 321,90 1,8978
8,00 3,75094 324,93 1,9738 8,00 5,67600 324,23 1,9330 8,00 7,63630 323,52 1,9036
10,00 3,72308 326,54 1,9795 10,00 5,63274 325,84 1,9388 10,00 7,57655 325,14 1,9093
Tabelul 28 (continuare)
1 bar 1,5 bar 2,0 bar
Saturație vapori -37.10 °C Saturație vapori -28,45 °C Saturație vapori -21,83 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
12,00 3,69565 328,15 1,9852 12,00 5,59018 327,47 1,9445 12,00 7,51779 326,77 1,9151
14,00 3,66864 329,77 1,9908 14,00 5,54829 329,09 1,9502 14,00 7,46000 328,41 1,9208
16,00 3,64203 331,38 1,9965 16,00 5,50705 330,73 1,9558 16,00 7,40315 330,05 1,9265
18,00 3,61582 333,03 2,0021 18,00 5,46646 332,37 1,9615 18,00 7,34723 331,70 1,9322
20,00 3,59000 334,67 2,0077 20,00 5,42649 334,01 1,9671 20,00 7,29220 333,35 1,9378
22,00 3,56456 336,31 2,0133 22,00 5,38713 335,67 1,9727 22,00 7,23805 335,01 1,9435
24,00 3,53948 337,96 2,0189 24,00 5,34836 337,32 1,9783 24,00 7,18475 336,68 1,9491
26,00 3,51477 339,62 2,0245 26,00 5,31018 338,99 1,9839 26,00 7,13227 338,35 1,9547
28,00 3,49041 341,29 2,0300 28,00 5,27256 340,66 1,9895 28,00 7,08061 340,03 1,9603
30,00 3,46639 342,96 2,0355 30,00 5,23550 342,34 1,9950 30,00 7,02974 341,71 1,9659
32,00 3,44272 344,64 2,0411 32,00 5,19898 344,02 2,0006 32,00 6,97964 343,40 1,9714
34,00 3,41937 346,32 2,0466 34,00 5,16298 345,71 2,0061 34,00 6,93029 345,10 1,9770
36,00 3,39635 348,01 2,0520 36,00 5,12751 347,41 2,0116 36,00 6,88167 346,81 1,9825
38,00 3,37365 349,71 2,0575 38,00 5,09254 349,11 2,0171 38,00 6,83378 348,52 1,9880

40,00 3,35126 351,41 2,0630 40,00 5,05806 350,82 2,0226 40,00 6,78658 350,23 1,9935
42,00 3,32917 353,12 2,0684 42,00 5,02407 352,54 2,0280 42,00 6,74007 351,95 1,9990
44,00 3,30737 354,84 2,0738 44,00 4,99055 354,26 2,0335 44,00 6,69422 353,68 2,0045
46,00 3,28587 356,56 2,0793 46,00 4,95750 355,99 2,0389 46,00 6,64903 355,42 2,0099
48,00 3,26466 358,29 2,0847 48,00 4,92489 357,73 2,0443 48,00 6,60448 357,16 2,0154
50,00 3,24372 360,03 2,0900 50,00 4,89273 359,47 2,0497 50,00 6,56055 358,90 2,0208
52,00 3,22306 361,77 2,0954 52,00 4,86100 361,21 2,0551 52,00 6,51723 360,66 2,0262
54,00 3,20266 363,52 2,1008 54,00 4,82970 362,97 2,0605 54,00 6,47452 362,42 2,0316
56,00 3,18253 365,27 2,1061 56,00 4,79881 364,73 2,0659 56,00 6,43238 364,18 2,0370
58,00 3,16266 367,03 2,1115 58,00 4,76833 366,49 2,0712 58,00 6,39082 365,95 2,0423
60,00 3,14304 368,80 2,1168 60,00 4,73825 368,27 2,0766 60,00 6,34982 367,73 2,0477
Tabelul 28 (continuare)
1 bar 1,5 bar 2,0 bar
Satura ție vapori -37,10 °C Satura ție vapori -28,45 °C Satura ție vapori -21,83 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
62,00 3,12366 370,57 2,1221 62,00 4,70856 370,04 2,0819 62,00 6,30936 369,51 2,0530
64,00 3,10453 372,35 2,1274 64,00 4,67926 371,83 2,0872 64,00 6,26945 371,30 2,0583
66,00 3,08564 374,14 2,1327 66,00 4,65032 373,62 2,0925 66,00 6,23005 373,10 2,0636
68,00 3,06698 375,93 2,1379 68,00 4,62176 375,42 2,0978 68,00 6,19118 374,90 2,0689
70,00 3,04855 377,73 2,1432 70,00 4,59356 377,22 2,1030 70,00 6,15280 376,71 2,0742
72,00 3,03035 379,53 2,1484 72,00 4,56571 379,03 2,1083 72,00 6,11493 378,53 2,0795
74,00 3,01237 381,34 2,1537 74,00 4,53821 380,85 2,1135 74,00 6,07753 380,35 2,0848

Tabelul 28 (continuare)
2,5 bar 3,0 bar 3,5 bar
Saturație vapori -16,40 °C Saturație vapori -11,75 °C Saturație vapori -7,66 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K)
-16,00 10,68502 303,67 1,8092 – – – – – – – –
-14,00 10,58767 305,23 1,8153 – – – – – – – –
-12,00 10,49228 306,80 1,8213 – – – – – – – –
-10,00 10,39880 308,37 1,8273 -10,00 12,62768 307,54 1,8076 – – – –
-8,00 10,30716 309,95 1,8333 -8,00 12,51252 309,13 1,8136 – – – –
-6,00 10,21730 311,54 1,8392 -6,00 12,39973 310,73 1,8196 -6,00 14,63567 309,90 1,8026
-4,00 10,12916 313,13 1,8452 -4,00 12,28922 312,33 1,8256 -4,00 14,50076 311,52 1,8087
-2,00 10,04269 314,73 1,8511 -2,00 12,18092 313,94 1,8315 -2,00 14,36869 313,14 1,8147
0,00 9,95784 316,33 1,8570 0,00 12,07475 315,55 1,8375 0,00 14,23936 314,76 1,8206
2,00 9,87456 317,94 1,8628 2,00 11,97064 317,17 1,8434 2,00 14,11268 316,39 1,8266

4,00 9,79280 319,55 1,8687 4,00 11,86853 318,80 1,8493 4,00 13,98856 318,03 1,8325
6,00 9,71252 321,17 1,8745 6,00 11,76836 320,43 1,8551 6,00 13,86691 319,67 1,8384
8,00 9,63366 322,80 1,8803 8,00 11,67006 322,06 1,8610 8,00 13,74764 321,31 1,8443
10,00 9,55620 324,43 1,8861 10,00 11,57358 323,70 1,8668 10,00 13,63068 322,97 1,8501
12,00 9,48010 326,07 1,8919 12,00 11,47885 325,35 1,8726 12,00 13,51596 324,62 1,8560
14,00 9,40530 327,71 1,8976 14,00 11,38584 327,00 1,8783 14,00 13,40341 326,29 1,8618
16,00 9,33178 329,36 1,9033 16,00 11,29448 328,66 1,8841 16,00 13,29285 327,95 1,8675
18,00 9,25950 331,02 1,9090 18,00 11,20474 330,33 1,8898 18,00 13,18452 329,63 1,8733
20,00 9,18843 332,68 1,9147 20,00 11,11655 332,00 1,8956 20,00 13,07806 331,31 1,8791
22,00 9,11854 334,35 1,9204 22,00 11,02989 333,67 1,9013 22,00 12,97351 332,99 1,8848
24,00 9,04978 336,02 1,9261 24,00 10,94470 335,36 1,9069 24,00 12,87082 334,68 1,8905
26,00 8,98214 337,70 1,9317 26,00 10,86095 337,04 1,9126 26,00 12,76993 336,38 1,8962
28,00 8,91559 339,39 1,9373 28,00 10,77859 338,74 1,9182 28,00 12,67079 338,08 1,9019
Tabelul 28 (continuare)
2,5 bar 3,0 bar 3,5 bar
Saturație vapori -16,40 °C Saturație vapori -11,75 °C Saturație vapori -7,66 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
30,00 8,85009 341,08 1,9429 30,00 10,69759 340,44 1,9239 30,00 12,57334 339,79 1,9075
32,00 8,78562 342,78 1,9485 32,00 10,61791 342,14 1,9295 32,00 12,47754 341,50 1,9131
34,00 8,72216 344,48 1,9541 34,00 10,53952 343,86 1,9351 34,00 12,38336 343,22 1,9188
36,00 8,65967 346,19 1,9596 36,00 10,46238 345,57 1,9406 36,00 12,29073 344,94 1,9244
38,00 8,59814 347,91 1,9652 38,00 10,38646 347,30 1,9462 38,00 12,19962 346,68 1,9299
40,00 8,53754 349,63 1,9707 40,00 10,l3173 349,03 1,9517 40,00 12,10998 348,41 1,9355
42,00 8,47785 351,36 1,9762 42,00 10,23816 350,76 1,9573 42,00 12,02179 350,15 1,9410
44,00 8,41905 353,09 1,9817 44,00 10,16573 352,50 1,9628 44,00 11,93500 351,90 1,9466
48,00 8,30401 356,58 1,9926 48,00 10,02413 356,00 1,9737 48,00 11,76548 355,41 1,9576
50,00 8,24775 358,33 1,9980 50,00 9,95491 357,76 1,9792 50,00 11,68268 357,18 1,9631

52,00 8,19229 360,09 2,0035 52,00 9,88673 359,53 1,9846 52,00 11,60114 358,95 1,9685
54,00 8,13762 361,86 2,0089 54,00 9,81954 361,30 1,9901 54,00 11,52084 360,73 1,9740
56,00 8,08372 363,63 2,0143 56,00 9,75333 363,07 1,9955 56,00 11,44174 362,51 1,9794
58,00 8,03057 365,41 2,0196 58,00 9,68807 364,86 2,0009 58,00 11,36381 364,30 1,9848
60,00 7,97816 367,19 2,0250 60,00 9,62374 366,64 2,0063 60,00 11,28703 366,09 1,9902
62,00 7,92647 368,98 2,0304 62,00 9,56033 368,44 2,0116 62,00 11,21137 367,89 1,9956
64,00 7,87549 370,77 2,0357 64,00 9,49780 370,24 2,0170 64,00 11,13680 369,70 2,0010
66.00 7,82520 372,57 2,0410 66,00 9,43614 372,05 2,0223 66,00 11,06329 371,51 2,0063
68,00 7,77558 374,38 2,0463 68,00 9,37534 373,86 2,0277 68,00 10,99083 373,33 2,0117
70,00 7,72663 376,20 2,0516 70,00 9,31537 375,68 2,0330 70,00 10,91939 375,15 2,0170
72,00 7,67832 378,02 2,0569 72,00 9,25621 377,50 2,0383 72,00 10,84895 376,98 2,0223
74,00 7,63065 379,84 2,0622 74,00 9,19785 379,33 2,0436 74,00 10,77948 378,82 2,0276
76,00 7,58359 381,67 2,0675 76,00 9,14928 381,17 2,0488 76,00 10,71097 380,66 2,0329
78,00 7,53715 383,51 2,0727 78,00 9,08346 383,01 2,0541 78,00 10,64338 382,51 2,0382
80,00 7,49130 385,36 2,0780 80,00 9,02740 384,86 2,0594 80,00 10,57672 384,37 2,0435
Tabelul 28 (continuare)
2,5 bar 3,0 bar 3,5 bar
Saturație vapori -16,40 °C Saturație vapori -11,75 °C Saturație vapori -7,66 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
82,00 7,44604 387,21 2,0832 82,00 8,97207 386,72 2,0646 82,00 10,51094 386,23 2,0487
84,00 7,40136 389,06 2,0884 84,00 8,91746 388,58 2,0698 84,00 10,44605 388,09 2,0540
86,00 7,35724 390,93 2,0936 86,00 8,86355 390,45 2,0751 86,00 10,38201 389,97 2,0592
88,00 7,31366 392,80 2,0988 88,00 8,81033 392,32 2,0803 88,00 10,31881 391,85 2,0644
90,00 7,27063 394,67 2,1040 90,00 8,75779 394,20 2,0854 90,00 10,25644 393,73 2,0696
92,00 7,22813 396,55 2,1091 92,00 8,70592 396,09 2,0906 92,00 10,19847 395,62 2,0748
94,00 7,18615 398,44 2,1143 94,00 8,65469 397,98 2,0958 94,00 10,13409 397,52 2,0800

Tabelul 28 (continuare)
4,0 bar 4,5 bar 5,0 bar
Saturație vapori -4,00 °C Saturație vapori -0,68 °C Saturație vapori -2,37 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
-4,00 16,76732 310,69 1,7937 – – – – – – – –
-2,00 16,60931 312,32 1,7997 – – – – – – – –
0,00 16,45477 313,95 1,8057 0,00 18,72441 313,13 1,7923 – – – –
2,00 16,30357 315,60 1,8117 2,00 18,54649 314,78 1,7983 – – – –
4,00 16,15557 317,24 1,8177 4,00 18,37255 316,44 1,8043 4,00 20,64279 315,62 1,7921
6,00 16,01067 318,89 1,8236 6,00 18,20244 318,11 1,8103 6,00 20,44528 317,30 1,7981
8,00 15,86876 320,55 1,8295 8,00 18,03602 319,77 1,8162 8,00 20,25227 318,98 1,8041

10,00 15,72973 322,21 1,8354 10,00 17,87315 321,45 1,8222 10,00 20,06359 320,67 1,8101
12,00 15,59349 323,88 1,8413 12,00 17,71370 323,13 1,8281 12,00 19,87908 321,36 1,8160
14,00 15,45994 325,55 1,8471 14,00 17,55755 324,81 1,8340 14,00 19,69857 324,05 1,8220
16,00 15,32899 327,23 1,8529 16,00 17,40459 326,50 1,8398 16,00 19,52191 325,75 1,8279
18,00 15,20055 328,92 1,8587 18,00 17,25470 328,19 1,8457 18,00 19,34897 327,45 1,8337
20,00 15,07456 330,60 1,8645 20,00 17,10778 329,89 1,8515 20,00 19,17961 329,16 1,8396
22,00 14,95092 332,30 1,8703 22,00 16,96373 331,59 1,8573 22,00 19,01371 330,88 1,8454
24,00 14,82956 334,00 1,8760 24,00 16,82245 333,30 1,8630 24,00 18,85114 332,60 1,8512
26,00 14,71042 335,70 1,8817 26,00 16,68386 335,02 1,8688 26,00 18,69180 334,32 1,8570
28,00 14,59343 337,41 1,8874 28,00 16,54788 336,74 1,8745 28,00 18,53557 336,05 1,8628
30,00 14,47852 339,13 1,8931 30,00 16,41441 338,46 1,8802 30,00 18,38235 337,78 1,8685
32,00 14,36564 340,85 1,8988 32,00 16,28338 340,19 1,8859 32,00 18,23204 339,52 1,8742
34,00 14,25471 342,58 1,9044 34,00 16,15471 341,92 1,8916 34,00 18,08455 341,26 1,8799
36,00 14,14570 344,31 1,9100 36,00 16,02835 343,66 1,8972 36,00 17,93980 343,01 1,8856
38,00 14,03853 346,05 1,9156 38,00 15,90421 345,41 1,9029 38,00 17,79768 344,77 1,8912
40,00 13,93317 347,79 1,9212 40,00 15,78222 347,16 1,9085 40,00 17,65814 346,53 1,8969
42,00 13,82956 349,54 1,9268 42,00 15,66234 348,92 1,9141 42,00 17,52108 348,29 1,9025

Tabelul 28 (continuare)
4,0 bar 4,5 bar 5,0 bar
Saturație vapori -4,00 °C Saturație vapori -0,68 °C Saturație vapori -2,37 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
44,00 13,72765 351,29 1,9324 44,00 15,54450 350,68 1,9196 44,00 17,38643 350,06 1,9081
46,00 13,62740 353,06 1,9379 46,00 15,42864 352,45 1,9252 46,00 17,25413 351,83 1,9137
48,00 13,52876 354,82 1,9434 48,00 15,31470 354,22 1,9307 48,00 17,12409 353,62 1,9192
50,00 13,43169 356,59 1,9489 50,00 15,20264 356,00 1,9362 50,00 16,99627 355,40 1,9248
52,00 13,33615 358,37 1,9544 52,00 15,09240 357,78 1,9418 52,00 16,87059 357,19 1,9303

54,00 13,24210 360,15 1,9599 54,00 14,98394 359,57 1,9472 54,00 16,74700 358,99 1,9358
56,00 13,14950 361,94 1,9653 56,00 14,87720 361,37 1,9527 56,00 16,62544 360,79 1,9413
58,00 13,05832 363,74 1,9707 58,00 14,77214 363,17 1,9582 58,00 16,50585 362,60 1,9468
60,00 12,96852 365,54 1,9762 60,00 14,66872 364,98 1,9636 60,00 16,38819 364,41 1,9522
62,00 12,88006 367,34 1,9816 62,00 14,56690 366,79 1,9690 62,00 16,27239 366,23 1,9577
64,00 12,79292 369,16 1,9870 64,00 14,46663 368,61 1,9744 64,00 16,15841 368,05 1,9631
66,00 12,70706 370,97 1,9923 66,00 14,36788 370,43 1,9798 66,00 16,04621 369,88 1,9685
68,00 12,62245 372,80 1,9977 68,00 14,27061 372,26 1,9852 68,00 15,93574 371,72 1,9739
70,00 12,53907 374,63 2,0030 70,00 14,17479 374,10 1,9906 70,00 15,82695 373,56 1,9793
72,00 12,45688 376,46 2,0084 72,00 14,08037 375,94 1,9959 72,00 15,71981 375,41 1,9847
74,00 12,37586 378,30 2,0137 74,00 13,98734 377,78 2,0013 74,00 15,61428 377,26 1,9900
76,00 12,29598 380,15 2,0190 76,00 13,89565 379,64 2,0066 76,00 15,51031 379,12 1,9953
78,00 12,21722 382,01 2,0243 78,00 13,80527 381,50 2,0119 78,00 15,40787 380,98 2,0007
80,00 12,13955 383,87 2,0296 80,00 13,71618 383,36 2,0172 80,00 15,30693 382,85 2,0060
82,00 12,06295 385,73 2,0349 82,00 13,62835 385,23 2,0225 82,00 15,20744 384,73 2,0113
84.00 11,98739 387,60 2,0401 84,00 13,54175 387,11 2,0277 84,00 15,10939 386,62 2,0166
86,00 11,91286 389,48 2,0454 86,00 13,45635 388,99 2,0330 86,00 15,01273 388,50 2,0218
88,00 11,83933 391,37 2,,0506 88,00 13,37212 390,88 2,0382 88,00 14,91743 390,40 2,0271
90,00 11,76678 393,26 2,0558 90,00 13,28905 392,78 2,0435 90,00 14,82346 392,30 2,0323
92,00 11,69519 395,15 2,0610 92,00 13,20710 394,68 2,0487 92,00 14,73079 394,20 2,0376
Tabelul 28 (continuare)
4,0 bar 4,5 bar 5,0 bar
Saturație vapori -4,00 °C Saturație vapori -0,68 °C Saturație vapori -2,37 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
94,00 11,62454 397,05 2,0662 94,00 13,12624 398,50 2,0591 96,00 14,54925 398,03 2,0480
96,00 11,55480 398,96 2,0714 96,00 13,04646 398,50 2,0591 96,00 14,54925 398,03 2,0480
98,00 11,48597 400,87 2,0765 98,00 12,96774 400,41 2,0643 98,00 14,46031 399,95 2,0532

100,00 11,41801 402,79 2,0817 100,00 12,89004 402,33 2,0694 100,00 14,37256 401,88 2,0584
102,00 11,35092 404,71 2,0868 102,00 12,81335 404,26 2,0746 102,00 14,28598 403,81 2,0635
104,00 11,28468 406,65 2,0920 104,00 12,73765 406,20 2,0797 104,00 14,20054 405,76 2,0687
106,00 11,21927 408,58 2,0971 106,00 12,66293 408,14 2,0849 106,00 14,11622 407,70 2,0739

Tabelul 28 (continuare)
5,5 bar 6,0 bar 7,0 bar
Satura ție vapori 5,19 °C Satura ție vapori 7,82 °C Satura ție vapori 12,62 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
6,00 22,74259 316,48 1,7869 – – – – – – – –
8,00 22,52068 318,17 1,7929 8,00 24,84475 317,34 1,7825 – – – –

10,00 22,30400 319,87 1,7989 10,00 24,59762 319,06 1,7885 – – – –
12,00 22,09234 321,57 1,8049 12,00 24,35652 320,77 1,7946 – – – –
14,00 21,88551 323,28 1,8109 14,00 24,12119 322,49 1,8006 14,00 28,75142 320,86 1,7817
16,00 21,68332 324,99 1,8168 16,00 23,89140 324,21 1,8066 16,00 28,45931 322,62 1,7878
18,00 21,48557 326,71 1,8227 18,00 23,66691 325,94 1,8125 18,00 28,17465 324,37 1,7938
20,00 21,29211 328,42 1,8286 20,00 23,44752 327,67 1,8184 20,00 27,89709 326,13 1,7998
22,00 21,10278 330,15 1,8345 22,00 23,23302 329,41 1,8243 22,00 27,62633 327,89 1,8058
24,00 20,91742 331,88 1,8403 24,00 23,02323 331,15 1,8302 24,00 27,36208 329,65 1,8118
26,00 20,73590 333,61 1,8461 26,00 22,81797 332,89 1,8361 26,00 27,10405 331,42 1,8177
28,00 20,55807 335,35 1,8519 28,00 22,61706 334,64 1,8419 28,00 26,85200 333,19 1,8236
30,00 20,38381 337,09 1,8577 30,00 22,42036 336,39 1,8477 30,00 26,60568 334,96 1,8295
32,00 20,21299 338,84 1,8634 32,00 22,22770 338,15 1,8535 32,00 26,36487 336,74 1,8353
34,00 20,04551 340,59 1,8692 34,00 22,03896 339,91 1,8592 34,00 26,12935 338,52 1,8411
36,00 19,88125 342,35 1,8749 36,00 21,85398 341,68 1,8650 36,00 25,89892 340,31 1,8469
38,00 19,72010 344,11 1,8806 38,00 21,67264 343,45 1,8707 38,00 25,67338 342,10 1,8527
40,00 19,56196 345,88 1,8862 40,00 21,49483 345,23 1,8764 40,00 25,45257 343,89 1,8585
42,00 19,40675 347,65 1,8919 42,00 21,32042 347,01 1,8820 42,00 25,23630 345,69 1,8642
44,00 19,25437 349,43 1,8975 44,00 21,14930 348,79 1,8877 44,00 25,02442 347,50 1,8699
46,00 19,10473 351,21 1,9031 46,00 20,98137 350,59 1,8933 46,00 24,81678 349,30 1,8756
48,00 18,95774 353,00 1,9087 48,00 20,81653 352,38 1,8989 48,00 24,61322 351,12 1,8812

Tabelul 28 (continuare)
5,5 bar 6,0 bar 7,0 bar
Satura ție vapori 5,19 °C Satura ție vapori 7,82 °C Satura ție vapori 12,62 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpia
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpia
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)

50,00 18,81334 354,80 1,9142 50,00 20,65467 354,18 1,9045 50,00 24,41361 352,93 1,8869
52,00 18,67144 356,59 1,9198 52,00 20,49572 355,99 1,9101 52,00 24,21782 354,76 1,8925
54,00 18,53198 358,40 1,9253 54,00 20,33958 357,80 1,9156 54,00 24,02573 356,58 1,8981
56,00 18,39487 360,21 1,9308 56,00 20,18616 359,61 1,9212 56,00 23,83721 358,41 1,9037
58,00 18,26006 362,02 1,9363 58,00 20,03540 361,44 1,9267 58,00 23,65215 360,25 1,9092
60,00 18,12748 363,84 1,9418 60,00 19,88720 363,26 1,9332 60,00 23,47045 362,09 1,9148
62,00 17,l99707 365,66 1,9473 62,00 19,74150 365,09 1,9377 62,00 23,29199 363,94 1,9203
164,00 17,l86877 367,49 1,9527 64,00 19,59823 366,93 1,9431 64,00 23,11669 365,79 1,9258
66,00 17,l74252 369,33 1,9581 66,00 19,45732 368,77 1,9486 66,00 22,94445 367,64 1,9313
68,00 17,61828 371,17 1,9636 68,00 19,31870 370,62 1,9540 68,00 22,77517 369,50 1,9368
70,00 17,49599 373,02 1,9690 70,00 19,18233 372,48 1,9594 70,00 22,60879 371,37 1,9422
72,00 17,37559 374,87 1,9743 72,00 19,04813 374,33 1,9648 72,00 22,44521 373,24 1,9477
74,00 17,25705 376,73 1,9797 74,00 18,91605 376,20 1,9702 74,00 22,28436 375,12 1,9531
76,00 17,14032 378,60 1,9851 76,00 18,78604 378,07 1,9756 76,00 22,12616 377,00 1,9585
78,00 17,02534 380,47 1,9904 78,00 18,65804 379,94 1,9809 78,00 21,97054 378,89 1,9639
80,00 16,91209 382,34 1,9957 80,00 18,53200 381,83 1,9863 80,00 21,81743 380,79 1,9693
82,00 16,80052 384,23 2,0011 82,00 18,40788 383,72 1,9916 82,00 21,66677 382,69 1,9746
84,00 16,69059 386,12 2,0064 84,00 18,28564 385,61 1,9969 84,00 21,51850 384,59 1,9800
86,00 16,58226 388,01 2,0116 86,00 18,16522 387,51 2,0022 86,00 21,37256 386,50 1,9853
88,00 16,47550 389,91 2,0169 88,00 18,04658 389,42 2,0075 88,00 21,22888 388,42 1,9906
90,00 16,37026 391,81 2,0222 90,00 17,92968 391,33 2,0128 90,00 21,08741 390,34 1,9959
92,00 16,26651 393,72 2,0274 92,00 17,81447 393,24 2,0181 92,00 20,94809 392,27 2,0012
94,00 16,16422 395,64 2,0327 94,00 17,70092 395,16 2,0233 94,00 20,81085 394,20 2,0065
96,00 16,06335 397,56 2,0379 96,00 17,58898 397,09 2,0285 96,00 20,67566 396,14 2,0118
98,00 15,96387 399,49 2,0431 98,00 17,47862 399,02 2,0338 98,00 20,54247 398,08 2,0170
Tabelul 28 (continuare)
5,5 bar 6,0 bar 7,0 bar
Satura ție vapori 5,19 °C Satura ție vapori 7,82 °C Satura ție vapori 12,62 °C
Temperatur Densitate Entalpi Entropia Temperatur Densitate Entalpi Entropia Temperatur Densitate Entalpi Entropia

a
°C a
kg/m3 a
kJ/kg kJ/(kg.K
) a
°C a
kg/m3 a
kJ/kg kJ/(kg.K
) a
°C a
kg/m3 a
kJ/kg kJ/(kg.K
)
100,00 15,86576 401,42 2,0483 100,00 17,36980 400,96 2,0390 100,00 20,41121 400,03 2,0223
102,00 15,76897 403,36 2,0535 102,00 17,16249 402,90 2,0442 102,00 20,28185 401,98 2,0275
104,00 15,67349 405,31 2,0586 104,00 17,15666 404,86 2,0494 104,00 20,15436 403,95 2,0327
106,00 15,57929 407,26 2,0638 106,00 17,05228 406,81 2,0545 106,00 20,02869 405,92 2,0379
108,00 15,48634 409,22 2,0690 108,00 16,94932 408,78 2,0597 108,00 19,90480 407,89 2,0431
110,00 15,39462 411,18 2,0741 110,00 16,84774 410,75 2,0649 110,00 19,78264 409,87 2,0483
112,00 15,30410 413,15 2,0792 112,00 16,74752 412,72 2,0700 112,00 19,66219 411,85 2,0534
114,00 15,21475 415,13 2,0843 114,00 16,64863 414,70 2,0751 114,00 19,54339 413,84 2,0586

Tabelul 28 (continuare)
8 bar 10,0 bar 12,0 bar
Satura ție vapori 16,92 °C Satura ție vapori 24,40 °C Satura ție vapori 30,81 °C

Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
18,00 32,89681 322,73 1,7769 – – – – – – – –
20,00 32,55104 324,51 1,7830 – – – – – – – –
22,00 32,21460 326,3 1,7891 – – – – – – – –
24,00 31,88706 328,09 1,7951 – – – – – – – –
26,00 31,56798 329,89 1,8011 26,00 41,12012 326,63 1,7717 – – – –
28,00 31,25698 331,68 1,8071 28,00 40,66043 328,49 1,7779 – – – –
30,00 30,95371 333,48 1,8131 30,00 40,21451 330,35 1,7841 – – – –
32,00 30,65782 335,28 1,8190 32,00 39,78163 332,20 1,7902 32,00 49,77870 328,86 1,7645
34,00 30,36899 337,09 1,8249 34,00 39,36110 334,06 1,7952 34,00 49,17923 330,79 1,7708
36,00 30,08693 338,89 1,8308 36,00 38,95227 335,92 1,8023 36,00 38,95227 335,92 1,8023
38,00 29,81137 340,71 1,8366 38,00 38,55457 337,78 1,8083 38,00 48,03966 334,64 1,7833
40,00 29,54203 342,52 1,8424 40,00 38,16745 339,65 1,8142 40,00 47,49718 336,56 1,7894
42,00 29,27867 344,34 1,8482 42,00 37,79041 341,51 1,8202 42,00 46,97149 338,49 1,7956
44,00 29,02107 346,16 1,8540 44,00 37,42299 343,38 1,8261 44,00 46,46164 340,41 1,8016
46,00 28,76899 347,99 1,8597 46,00 37,06473 345,25 1,8320 46,00 45,96677 342,33 1,8077
48,00 28,52225 349,82 1,8654 48,00 36,71524 347,12 1,8378 48,00 45,48608 344,26 1,8137
50,00 28,28063 351,66 1,8711 50,00 36,37414 349,00 1,8436 50,00 45,01883 346,18 1,8196
52,00 28,04395 353,49 1,8768 52,00 36,04107 350,87 1,8494 52,00 44,56435 348,11 1,8256
54,00 27,81205 355,34 1,8825 54,00 35,71569 352,76 1,8552 54,00 44,12200 350,03 1,8315
56,00 27,58475 357,19 1,8881 56,00 35,39770 354,64 1,8609 56,00 43,69121 351,96 1,8374
58,00 27,36189 359,04 1,8937 58,00 35,08679 356,53 1,8667 58,00 43,27144 353,89 1,8432
60,00 27,14333 360,89 1,8993 60,00 34,78268 358,42 1,8724 60,00 42,86217 355,82 1,8490
62,00 26,92893 362,75 1,9049 62,00 34,48513 360,31 1,8780 62,00 42,46294 357,76 1,8548
64,00 26,71854 364,62 1,9104 64,00 34,19387 362,21 1,8837 64,00 42,07332 359,69 1,8606

Tabelul 28 (continuare)

8 bar 10,0 bar 12,0 bar
Saturație vapori 16,92 °C Saturație vapori 24,40 °C Saturație vapori 30,81 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
66,00 26,51204 366,49 1,9159 66,00 33,90869 364,11 1,8893 66,00 41,69288 361,63 1,8663
68,00 26,30931 368,37 1,9215 68,00 33,62935 366,02 1,8949 68,00 41,32126 363,58 1,8720
70,00 26,11025 370,25 1,9270 70,00 33,35567 367,93 1,9005 70,00 40,95812 365,52 1,8777
72,00 25,91473 372,13 1,9324 72,00 33,08746 369,85 1,9061 72,00 40,60311 367,47 1,8834
74,00 25,72265 374,02 1,9379 74,00 32,82451 371,77 1,9116 74,00 40,25591 369,43 1,8890
76,00 25,53391 375,92 1,9433 76,00 32,56665 373,69 1,9171 76,00 39,91622 371,38 1,8946
78,00 25,34841 377,82 1,9488 78,00 32,31371 375,62 1,9226 78,00 39,58375 373,34 1,9002
80,00 25,16606 379,73 1,9542 80,00 32,06554 377,56 1,9281 80,00 39,25825 375,31 1,9058
82,00 24,98679 381,64 1,9596 82,00 31,82200 379,50 1,9336 82,00 38,93951 377,29 1,9114
84,00 24,81051 383,56 1,9650 84,00 31,58296 381,45 1,9391 84,00 38.62727 379,26 1,9170
86,00 24,63712 385,48 1,9704 86,00 31,34826 383,40 1,9445 86,00 38,32130 381,24 1,9225
88,00 24,46656 387,41 1,9757 88,00 31,11777 385,35 1,9500 88,00 38,02139 383,23 1,9280
90,00 24,29875 389,35 1,9810 90,00 30,89136 387,31 1,9554 90,00 37,72732 385,21 1,9335
92,00 24,13360 391,28 1,9864 92,00 30,66890 389,27 1,9608 92,00 37,43890 387,20 1,9389
94,00 23,97106 393,23 1,9917 94,00 30,45027 391,24 1,9661 94,00 37,15593 389,20 1,9444
96,00 23,81104 395,18 1,9970 96,00 30,23537 393,21 1,9715 96,00 36,87823 391,20 1,9498
98,00 23,65348 397,13 2,0022 98,00 30,02409 395,19 1,9768 98,00 36,60564 393,20 1,9552
100,00 23,49833 399,09 2,0075 100,00 29,81631 397,17 1,9822 100,00 36,33800 395,20 1,9606
102,00 23,34551 401,05 2,0128 102,00 29,61195 399,16 1,9875 102,00 36,07514 397,22 1,9660
104,00 23,19500 403,03 2,0180 104,00 29,41094 401,16 1,9928 104,00 35,81698 399,24 1,9714
106,00 23,04673 405,01 2,0232 106,00 29,21319 403,16 1,9981 106,00 35,56337 401,27 1,9767
108,00 22,90064 406,99 2,0285 108,00 29,01861 405,17 2,0034 108,00 35,31418 403,30 1,9821
110,00 22,75670 408,98 2,0337 110,00 28,82711 407,18 2,0086 110,00 35,06926 405,34 1,9874
112,00 22,61483 410,97 2,0389 112,00 28,63862 409,19 2,0139 112,00 34,82851 407,38 1,9927

114,00 22,47500 412,97 2,0440 114,00 28,45304 411,21 2,0191 114,00 34,59178 409,42 1,9980
Tabelul 28 (continuare)
8 bar 10,0 bar 12,0 bar
Saturație vapori 16,92 °C Saturație vapori 24,40 °C Saturație vapori 30,81 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
116,00 22,33715 414,98 2,0492 116,00 28,27031 413,24 2,0243 116,00 34,35989 411,47 2,0033
118,00 22,20124 416,99 2,0543 118,00 28,09035 415,27 2,0295 118,00 34,12997 413,52 2,0086
120,00 22,06721 419,00 2,0595 120,00 27,91309 417,30 2,0347 120,00 33,90467 415,58 2,0138
122,00 21,93504 421,02 2,0646 122,00 27,73845 419,34 2,0399 122,00 33,68296 417,64 2,0190
124,00 21,80467 423,04 2,0697 124,00 27,56638 421,39 2,0450 124,00 33,46474 419,70 2,0242
126,00 21,67606 425,07 2,0748 126,00 27,39681 423,44 2,0502 126,00 33,24993 421,77 2,0294

Tabelul 28 (continuare)
14,0 bar 16,0 bar 18,0 bar
Saturație vapori 36,44 °C Saturație vapori 41,48 °C Saturație vapori 46,05 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
38,00 58,46486 331,22 1,7601 – – – – – – – –
40,00 57,71037 333,22 1,7666 – – – – – – – –
42,00 56,98419 335,22 1,7729 42,00 68,06829 331,64 1,7514 – – – –
44,00 56,28436 337,21 1,7792 44,00 67,10492 333,73 1,7580 – – – –
46,00 55,60911 339,20 1,7855 46,00 66,18297 335,81 1,7645 – – – –
48,00 54,95685 341,19 1,7917 48,00 65,29909 337,88 1,7710 48,00 76,76709 334,25 1,7508
50,00 54,32615 343,18 1,7978 50,00 64,45037 339,94 1,7774 50,00 75,61573 336,41 1,7576
52,00 53,71569 345,16 1,8040 52,00 63,63420 342,00 1,7837 52,00 74,51837 338,57 1,7642
54,00 53,12429 347,14 1,8100 54,00 62,84827 344,05 1,7900 54,00 73,47027 340,71 1,7708
56,00 52,55086 349,12 1,8161 56,00 62,09049 346,10 1,7962 56,00 72,45729 342,84 1,7773
58,00 51,99440 351,10 1,8221 58,00 61,35901 348,14 1,8024 58,00 71,50578 344,96 1,7837
60,00 51,45401 353,09 1,8280 60,00 60,65214 350,18 1,8086 60,00 70,58256 347,08 1,7901
62,00 50,92884 355,07 1,8340 61,00 59,96836 352,22 1,8147 61,00 69,69478 349,19 1,7964
64,00 50,41811 357,05 1,8399 64,00 59,30629 354,26 1,8207 64,00 68,83991 351,29 1,8026
66,00 49,92111 359,03 1,8457 66,00 58,88466 356,29 1,8267 66,00 68,01571 353,39 1,8089
68,00 49,43718 361,02 1,8516 68,00 58,04236 358,33 1,8327 68,00 67,22016 355,49 1,8150
70,00 48,96575 363,01 1,8574 70,00 57,43835 360,37 1,8387 70,00 66,45151 357,58 1,8211
72,00 48,50624 365,00 1,8632 72,00 56,85168 362,40 1,8446 72,00 65,70808 359,67 1,8272
74,00 48,05810 366,99 1,8689 74,00 56,28142 364,44 1,8505 74,00 64,98835 361,76 1,8333
76,00 47,62082 368,98 1,8746 76,00 55,72675 366,48 1,8563 76,00 64,29094 363,85 1,8393
78,00 47,19395 370,98 1,8803 78,00 55,18691 368,51 1,8622 78,00 63,61457 365,94 1,8452

80,00 46,77706 372,98 1,8860 80,00 54,66120 370,56 1,8680 80,00 62,95816 368,03 1,8512
82,00 46,36980 374,99 1,8917 82,00 54,14906 372,61 1,8738 82,00 62,32073 370,13 1,8571
84,00 45,97176 377,00 1,8974 84,00 53,64984 374,66 1,8795 84,00 61,70128 372,22 1,8630

Tabelul 28 (continuare)
14,0 bar 16,0 bar 18,0 bar
Saturație vapori 36,44 °C Saturație vapori 41,48 °C Saturație vapori 46,05 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpia
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpia
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
86,00 45,58259 379,02 1,9030 86,00 53,16295 376,71 1,8852 86,00 61,09891 374,31 1,8688
88,00 45,20192 381,03 1,9086 88,00 52,68786 378,76 1,8909 88,00 60,51274 376,41 1,8746
90,00 44,82943 383,05 1,9141 90,00 52,22406 380,82 1,8966 90,00 59,94200 378,50 1,8804
92,00 44,46481 385,07 1,9197 92,00 51,77105 382,87 1,9023 92,00 59,38595 380,59 1,8861
94,00 44,10776 387,09 1,9252 94,00 51,32839 384,93 1,9079 94,00 58,84391 382,69 1,8919
96,00 43,75801 389,12 1,9307 96,00 50,89566 386,99 1,9135 96,00 58,31524 384,78 1,8976
98,00 43,41529 391,15 1,9362 98,00 50,47247 389,05 1,9190 98,00 57,79935 386,88 1,9032
100,00 43,07936 39319 1,9417 100,00 50,l05844 391,11 1,9246 100,00 57,29569 388,98 1,9089
102,00 42,74999 395,23 1,9471 102,00 49,65323 393,18 1,9301 102,00 56,80375 391,08 1,9145
104,00 42.42702 397,28 1,9526 104,00 49,25660 395,27 1,9357 104,00 56,32318 393,20 1,9201
106,00 42,11024 399,33 1,9580 106,00 48,86825 397,35 1,9412 106,00 55,85353 395,31 1,9257
108,00 41,79945 401,39 1,9634 108,00 48,48786 399,44 1,9467 108,00 55,39434 397,43 1,9313
110,00 41,49445 403,45 1,9688 110,00 48,11516 401,53 1,9521 110,00 54,94522 399,55 1,9368
112,00 41,19506 405,52 1,9742 112,00 47,74987 403,62 1,9576 112,00 54,50575 401,68 1,9423
114,00 40,90108 407,59 1,9796 114,00 47,39173 405,71 1,9630 114,00 54,07559 403,80 1,9479
116,00 40,61235 409,66 1,9849 116,00 47,04048 407,81 1,9684 116,00 53,65437 405,93 1,9533
118,00 40,32871 411,73 1,9902 118,00 46,69591 409,91 1,9738 118,00 53,24176 408,05 1,9588
120,00 40,05000 413,81 1,9955 120,00 46,35778 412,02 1,9792 120,00 52,83746 410,19 1,9642
122,00 39,77606 415,90 2,0008 122,00 46,02588 414,13 1,9845 122,00 52,44116 412,32 1,9696

124,00 39,50677 417,98 2,0061 124,00 45,70001 416,24 1,9898 124,00 52,05259 414,45 1,9750
126,00 39,24198 420,07 2,0113 126,00 45,37999 418,35 1,9951 126,00 51,67149 416,59 1,9804
128,00 38,98156 422,17 2,0166 128,00 45,06562 420,47 2,0004 128,00 51,29759 418,73 1,9857
130,00 38,72539 424,27 2,0218 130,00 44,75673 422,59 2,0057 130,00 50,93066 420,88 1,9911
132,00 38,47335 426,37 2,0270 132,00 44,45316 424,71 2,0110 132,00 50,57047 423,03 1,9964
134,00 38,22532 428,48 2,0322 134,00 44,15474 426,84 2,0162 134,00 50,21680 425,18 2,0017
Tabelul 28 (continuare)
14,0 bar 16,0 bar 18,0 bar
Satura ție vapori 36,44 °C Satura ție vapori 41,48 °C Satura ție vapori 46,05 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
136,00 37,98119 430,59 2,0373 136,00 43,86133 428,97 2,0214 136,00 49,86945 427,33 2,0070
138,00 37,74086 432,70 2,0425 138,00 43,57277 431,10 2,0266 138,00 49,52822 429,49 2,0122
140,00 37,50422 434,82 2,0476 140,00 43,28894 433,24 2,0318 140,00 49,19291 431,65 2,0175
142,00 37,27118 436,94 2,0528 142,00 43,00968 435,39 2,0370 142,00 48,86335 433,81 2,0227
144,00 37,04164 439,07 2,0579 144,00 42,73488 437,53 2,0421 144,00 48,53937 435,97 2,0279
146,00 36,81551 441,20 2,0630 146,00 42,46441 439,68 2,0473 146,00 48,22080 438,14 2,0331

Tabelul 28 (continuare)
20,0 bar 22,0 bar 24,0 bar
Satura ție vapori 50,24 °C Satura ție vapori 54,11 °C Satura ție vapori 57,71 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitatea
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
52,00 86,66882 334,78 1,7449 – – – – – – – –
54,00 85,25123 337,04 1,7519 – – – – – – – –
56,00 83,90890 339,29 1,7587 56,00 96,76726 335,34 1,7400 – – – –
58,00 82,63429 341,51 1,7654 58,00 95,04474 337,71 1,7471 58,00 109,22701 333,43 1,7283
60,00 81,42096 343,73 1,7721 60,00 93,42521 340,06 1,7542 60,00 107,00140 335,96 1,7359
62,00 80,26337 345,92 1,7787 62,00 91,89701 342,37 1,7611 62,00 104,93574 338,45 1,7433
64,00 79,15673 348,11 1,7852 64,00 90,45039 344,67 1,7680 64,00 103,00822 340,89 1,7506
66,00 78,09682 350,29 1,7916 66,00 89,07714 346,95 1,7747 66,00 101,20130 343,31 1,7577
68,00 77,08003 352,46 1,7980 68,00 87,77033 349,22 1,7814 68,00 99,50081 345,70 1,7648
70,00 76,10319 354,63 1,8043 70,00 86,52406 351,47 1,7880 70,00 97,89508 348,07 1,7717
72,00 75,16337 356,79 1,8106 72,00 85,33308 353,72 1,7945 72,00 96,37417 350,42 1,7785
74,00 74,25797 358,94 1,8168 74,00 84,19279 355,95 1,8009 74,00 94,92964 352,75 1,7853
76,00 73,38467 361,09 1,8230 76,00 83,09918 358,17 1,8073 76,00 93,55429 355,06 1,7919
78,00 72,54136 363,23 1,8291 78,00 82,04868 360,38 1,8136 78,00 92,24191 357,36 1,7985
80,00 71,72622 365,38 1,8352 80,00 81,03826 362,60 1,8199 80,00 90,98726 359,65 1,8050

82,00 70,93767 367,53 1,8413 82,00 80,06527 364,81 1,8262 82,00 89,78587 361,94 1,8114
84,00 70,17413 369,68 1,8473 84,00 79,12715 367,01 1,8324 84,00 88,63352 364,21 1,8178
86,00 69,43413 371,82 1,8533 86,00 78,22160 369,21 1,8385 86,00 87,52651 366,48 1,8242
88,00 68,72635 373,96 1,8593 88,00 77,34653 371,41 1,8446 88,00 86,46152 368,74 1,8304
90,00 68,01958 376,10 1,8652 90,00 76,50006 373,60 1,8506 90,00 85,43561 370,99 1,8366
92,00 67,34269 378,24 1,8710 92,00 75,68047 375,79 1,8566 92,00 84,44613 373,23 1,8428
94,00 66,68466 380,37 1,8769 94,00 74,88620 377,97 1,8626 94,00 83,49069 375,47 1,8489
96,00 66,04452 382,51 1,8827 96,00 74,11582 380,15 1,8685 96,00 82,56714 377,70 1,8550
98,00 65,42140 384,64 1,8884 98,00 73,36802 382,33 1,8744 98,00 81,67352 379,93 1,8610

Tabelul 28 (continuare)
20,0 bar 22,0 bar 24,0 bar
Saturație vapori 50,24 °C Saturație vapori 54,11 °C Saturație vapori 57,71 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitatea
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
100,00 64,81447 386,78 1,8942 100,00 72,64159 384,50 1,8803 100,00 80,80806 382,15 1,8770
102,00 64,22301 388,92 1,8999 102,00 71,93545 386,69 1,8861 102,00 79,96917 384,38 1,8729
104,00 63,64647 391,07 1,9056 104,00 71,24880 388,88 1,8919 104,00 79,15556 386,62 1,8789
106,00 63,08420 393,22 1,9113 106,00 70,58069 391,07 1,8977 106,00 78,36614 388,86 1,8848
108,00 62,53556 395,38 1,9170 108,00 69,93021 393,26 1,9035 108,00 77,59934 391,09 1,8907
110,00 61,99996 397,53 1,9226 110,00 69,29653 395,45 1,9092 110,00 76,85408 393,32 1,8965
112,00 61,47685 399,68 1,9282 112,00 68,67887 397,64 1,9149 112,00 76,12926 395,55 1,9023
114,00 60,96571 401,84 1,9338 114,00 68,07648 399,83 1,9206 114,00 75,42386 397,77 1,9081
116,00 60,46603 404,00 1,9394 116,00 67,48870 402,02 1,9262 116,00 74,73693 400,00 1,9138
118,00 59,97737 406,15 1,9449 118,00 66,91489 404,21 1,9318 118,00 74,06761 402,22 1,9195
120,00 59,49929 408,31 1,9504 120,00 66,35445 406,40 1,9374 120,00 73,41509 404,45 1,9252
122,00 59,03139 410,48 1,9559 122,00 65,80682 408,59 1,9430 122,00 72,77859 406,67 1,9308
124,00 58,57327 412,64 1,9613 124,00 65,27148 410,79 1,9485 124,00 72,15742 408,90 1,9364

126,00 58,12457 414,80 1,9668 126,00 64,74793 412,98 1,9540 126,00 71,55090 411,12 1,9420
128,00 57,68496 416,97 1,9722 128,00 64,23572 415,18 1,9595 128,00 70,95843 413,35 1,9476
130,00 57,25410 419,14 1,9776 130,00 63,73440 417,37 1,9650 130,00 70,37941 415,57 1,9531
132,00 56,83168 421,31 1,9830 132,00 63,24356 419,57 1,9704 132,00 69,81331 417,80 1,l9586
134,00 56,41741 423,49 1,9883 134,00 62,76281 421,77 1,9758 134,00 69,25959 420,02 1,9641
136,00 56,01102 425,66 1,9936 136,00 62,29178 423,97 1,9812 136,00 68,71779 422,25 1,9696
138,00 55,61224 427,84 1,9990 138,00 61,83013 426,17 1,9866 138,00 68,18744 424,48 1,9750
140,00 55,22081 430,02 2,0042 140,00 61,37751 428,38 1,9920 140,00 67,66811 426,71 1,9804
142,00 54,83651 432,21 1,0095 142,00 60,93363 430,59 1,9973 142,00 67,15939 428,94 1,9858
144,00 54,45909 434,40 2,0141 144,00 60,49818 432,80 2,0026 144,00 66,66090 431,18 1,9912
146,00 54,08835 436,59 2,0200 146,00 60,07087 435,01 2,0079 146,00 66,17228 433,41 1,9965
148,00 53,72407 438,78 2,0252 148,00 59,65144 437,22 2,0132 148,00 65,69316 435,65 2,0018
Tabelul 28 (continuare)
20,0 bar 22,0 bar 24,0 bar
Satura ție vapori 50,24 °C Satura ție vapori 54,11 °C Satura ție vapori 57,71 °C
Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitate
a
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
) Temperatur
a
°C Densitatea
kg/m3 Entalpi
a
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K
)
150,00 53,36607 440,98 2,0304 150,00 59,23963 439,44 2,0184 150,00 65,22324 437,89 2,0071
152,00 53,01414 443,18 2,0356 152,00 58,83520 441,66 2,0236 152,00 64,76219 440,13 2,0124
154,00 52,66811 445,38 2,0408 154,00 58,43791 443,88 2,0289 154,00 64,30972 442,37 2,0177
156,00 52,32781 447,58 2,0459 156,00 58,04755 446,11 2,0341 156,00 63,86554 444,62 2,0229
158,00 51,99307 449,79 2,0511 158,00 57,66390 448,34 2,0392 158,00 63,42939 446,87 1,0282
160,00 51,66373 452,01 2,0562 160,00 57,28675 450,57 2,0444 160,00 63,01102 449,12 2,0334

Tabelul 28 (continuare)
26,0 bar 28,0 bar 30,0 bar
Saturație vapori 61,08 °C Saturație vapori 64,24 °C Saturație vapori 67,22 °C
Temperatur
a
°C Densitatea
kg/m3 Entalpia
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K) Temperatur
a
°C Densitatea
kg/m3 Entalpia
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K) Temperatur
a
°C Densitatea
kg/m3 Entalpia
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K)
62,00 119,94607 333,99 1,7247 – – – – – – – –
64,00 117,28954 336,65 1,7326 – – – – – – – –
66,00 114,84662 339,26 1,7403 66,00 130,65158 334,64 1,7219 – – – –
68,00 112,58489 341,83 1,7479 68,00 127,52877 337,46 1,7302 68,00 145,25159 332,37 1,7110
70,00 110,47914 344,35 1,7553 70,00 124,68415 340,20 1,7382 70,00 141,20613 335,46 1,7200
72,00 108,50903 346,83 1,7625 72,00 122,07089 342,88 1,7460 72,00 137,59974 338,42 1,7286
74,00 106,65805 349,29 1,7696 74,00 119,65343 345,51 1,7536 74,00 134,34304 341,29 1,7369
76,00 104,91260 351,71 1,7765 76,00 117,40406 348,08 1,7610 76,00 131,37223 344,08 1,7449
78,00 103,26136 354,12 1,7834 78,00 115,30071 350,62 1,7682 78,00 128,64005 346,80 1,7527
80,00 101,69497 356,51 1,7902 80,00 113,32579 353,14 1,7754 80,00 126,11074 349,48 1,7603
82,00 100,20560 358,89 1,7969 82,00 111,46499 355,64 1,7824 82,00 123,75656 352,13 1,7677

84,00 98,78617 361,25 1,8036 84,00 109,70596 358,10 1,7894 84,00 121,54474 354,72 1,7750
86,00 97,43056 363,60 1,8101 86,00 108,03827 360,55 1,7962 86,00 119,48678 357,29 1,7822
88,00 96,13341 365,93 1,8166 88,00 106,45304 362,97 1,8029 88,00 117,35742 359,82 1,7892
90,00 94,89004 368,25 1,8230 90,00 104,94267 365,37 1,8095 90,00 115,69393 362,33 1,7962
94,00 92,54855 372,86 1,8356 94,00 102,12097 370,13 1,8226 94,00 112,28315 367,27 1,8097
96,00 91,44349 375,125 1,8418 96,00 100,79870 372,49 1,8290 96,00 110,69883 369,71 1,8163
98,00 90,37818 377,44 1,8480 98,00 99,52982 374,84 1,l8353 98,00 109,18577 372,13 1,8229
100,00 89,35000 379,71 1,8541 100,00 98,30988 377,18 1,8416 100,00 107,73802 374,54 1,8293
102,00 88,35662 382,00 1,8602 102,00 97,13560 379,52 1,8479 102,00 106,35046 376,95 1,8358
104,00 87,39624 384,28 1,8663 104,00 96,00429 381,87 1,8541 104,00 105,01899 379,36 1,8422
106,00 86,46689 386,57 1,8723 106,00 94,91312 384,20 1,8603 106,00 103,73953 381,76 1,8485
108,00 85,56675 388,85 1,8783 108,00 93,85946 386,54 1,8664 108,00 102,50833 384,14 1,8548
110,00 84,69414 391,12 1,8843 110,l00 92,84097 388,86 1,8725 110,00 101,32206 386,52 1,8610

Tabelul 28 (continuare)
26,0 bar 28,0 bar 30,0 bar
Saturație vapori 61,08 °C Saturație vapori 64,24 °C Saturație vapori 67,22 °C
Temperatura
°C Densitatea
kg/m3 Entalpia
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K) Temperatura
°C Densitatea
kg/m3 Entalpia
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K) Temperatura
°C Densitatea
kg/m3 Entalpia
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K)
112,00 83,84753 393,39 1,8902 112,00 91,85550 391,18 1,8785 112,00 100,17770 388,89 1,8672
114,00 83,02550 395,66 1,8961 114,00 90,90108 393,49 1,8845 114,00 99,07253 391,26 1,8733
116,00 82,22677 397,93 1,9019 116,00 89,97594 395,80 1,8905 116,00 98,00412 393,61 1,8794
118,00 81,45012 400,19 1,9077 118,00 89,10784 398,10 1,8964 118,00 96,97021 395,96 1,8854
120,00 80,69447 402,45 1,9135 120,00 88,20709 400,40 1,9022 120,00 95,96879 398,31 1,8914
122,00 79,95877 404,71 1,9192 122,00 87,36049 402,70 1,9081 122,00 94,99799 400,64 1,8973
124,00 79,24208 406,97 1,9249 124,00 86,53736 405,00 1,9139 124,00 94,05610 402,98 1,9032
126,00 78,54351 409,22 1,9306 126,00 85,73654 407,29 1,9196 126,00 93,14156 405,31 1,9091
128,00 77,86224 411,48 1,9362 128,00 84,95693 409,58 1,9253 128,00 92,25294 407,64 1,9149
130,00 77,19749 413,74 1,9418 130,00 84,19751 411,87 1,9310 130,00 91,38890 409,96 1,9207

132,00 76,54854 415,99 1,9474 132,00 83,45733 414,15 1,9367 132,00 90,54820 412,28 1,9264
134,00 75,91472 418,25 1,9530 134,00 82,73553 416,44 1,9423 134,00 89,72972 414,60 1,9321
136,00 75,29540 420,50 1,9585 136,00 82,03127 418,73 1,9479 136,00 88,93238 416,92 1,9378
140,00 74,09790 425,02 1,9695 140,00 80,67239 423,30 1,9590 140,00 87,39728 421,55 1,9491
142,00 73,51864 427,27 1,9749 142,00 80,012636 425,58 1,9646 142,00 86,65774 423,86 1,9546
144,00 72,95169 429,53 1,9803 144,00 79,37510 427,87 1,9701 144,00 85,93579 426,17 1,9602
146,00 72,39661 431,79 1,9858 146,00 78,74800 430,15 1,9755 146,00 85,23066 428,49 1,9657
148,00 71,85293 434,05 1,9911 148,00 78,13450 432,44 1,9810 148,00 84,54167 430,80 1,9712
150,00 71,32025 436,31 1,9965 150,00 77,53407 434,72 1,9864 150,00 83,86815 433,11 1,9767
152,00 70,79817 438,58 2,0018 152,00 76,94623 437,01 1,9918 152,00 83,20948 435,42 1,9892
154,00 70,28631 440,84 2,0071 154,00 76,37049 439,30 1,9971 154,00 82,56507 437,74 1,9876
156,00 69,78432 443,11 2,0124 156,00 75,80642 441,59 2,0025 156,00 81,93436 440,05 1,9330
158,00 69,29186 445,38 2,0177 158,00 75,25359 443,88 2,0078 158,00 81,31685 442,36 1,9984
160,00 68,80861 447,65 2,0230 160,00 74,71161 446,17 2,0131 160,00 80,71204 444,68 2,0037
162,00 68,33427 449,92 2,0282 162,00 74,18009 448,46 2,0184 162,00 80,11946 446,99 2,0090

Tabelul 28 (continuare)
26,0 bar 28,0 bar 30,0 bar
Saturație vapori 61,08 °C Saturație vapori 64,24 °C Saturație vapori 67,22 °C
Temperatura
°C Densitatea
kg/m3 Entalpia
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K) Temperatura
°C Densitatea
kg/m3 Entalpia
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K) Temperatura
°C Densitatea
kg/m3 Entalpia
kJ/kg Entropia
kJ/(kg.K)
164,00 67,86854 452,20 2,0334 164,00 73,65868 450,76 2,0237 164,00 79,53867 449,31 2,0144
166,00 67,41115 454,48 2,0386 166,00 73,14704 453,06 2,0289 166,00 78,96925 451,63 2,0197
168,00 66,96184 456,76 2,0438 168,00 72,64485 455,36 2,0341 168,00 78,41082 4532,94 2,0249
170,00 66,52035 459,04 2,0490 170,00 72,15179 457,66 2,0393 170,00 867299 456,27 2,0302

Tabelul 29. Proprietățile termofizice ale freonului R 407C pe curba de satura ție [19]

Temperatur
a
[șC] Presiune
vapori
[bar] Presiune
lichid
[bar] Vâscozitate
a dinamic ă
lichid
[µPa.s] Vascozitate
a
dinamică
vapori
[µPa.s] Conductivitatea
termică
lichid
[W/(m.K)] Conductivitate
a
termică
vapori
[W/(m.K)] Numarul
Prandtl
lichid Numarul
Prandtl
vapori Tensiunea
superficial ă
[N/m]
-60 0,4362 0,2791 475,0 8,836 0,13330 0,00709 4,53 0,88 0,02075
-50 0,7463 0,5054 406,5 9,253 0,12770 0,00771 4,09 0,88 0,01898
-40 1,212 0,8609 351,6 9,670 0,12210 0,00836 3,76 0,89 0,01724
-30 1,881 1,392 306,6 10,09 0,11670 0,00903 3,48 0,90 0,01554
-20 2,807 2,152 268,9 10,52 0,11140 0,00972 3,25 0,92 0,01388

-10 4,052 3,203 236,8 10,97 0,10610 0,01046 3,07 0,94 0,01225
0 5,678 4,610 209,1 11,42 0,10090 0,01125 2,92 0,96 0,01068
10 7,756 6,449 184,6 11,90 0,09564 0,01211 2,80 0,99 0,00914
20 10,36 8,798 162,9 12,41 0,09042 0,01309 2,70 1,03 0,00766
30 13,56 11,75 143,2 12,98 0,08515 0,01424 2,63 1,07 0,00623
40 17,45 15,39 125,2 13,63 0,07980 0,01570 2,59 1,12 0,00487
50 22,10 19,85 108,3 14,39 0,07433 0,01769 2,59 1,19 0,00358
60 27,63 25,24 92,13 15,38 0,06868 0,02066 2,67 1,29 0,00239

Bibliografie

[1] Alefeld, G., Radermacher, R. Heat Conversion Systems . CRC Press Inc.,
Boca Raton, Florida, 1994.
[2] Brodianschii, V. M. Exergheticeschii metod termodinamicescovo.
Energhia . Moskva, 1973.
[3] Carabogdan, I., Gh., Badea, A., Ionescu, L., Leca, A., Ghia, V., Nistor, I.,
Cserveny, I. Instala ții termice industriale . Editura Tehnic ă, Bucure ști,
1978.
[4] Cavallini A. Workings fluids for mechanical refrigeration . 19th
International Congress of Refrigeration, Proc. IVa, La Haye, Pays Bas,
1995a, p 25-42.
[5] Chiriac, F., Bivol, G., Hera, D. Instala ții frigorifice . Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, Bucure ști, 1975.
[6] Ciucașu, C. Système à absorption à triple-effet pour la climatisation . Thèse
de doctorat, Ecole Nationale Supérieure des Mines de Paris, Centre
d’Energétique, Paris, 1998.
[7] Leca, A. Prisecaru, I. Propriet ăți termofizice și termodinamice solide,
lichide, gaze – volumul II. Editura Tehnic ă, Bucure ști, 1994.
[8] Maake, W., Eckert, H-J., Cauchepin, J-L. Le Pohlmann. Manuel technique
du froid . Deuxième édition. Thome 1. PYC Edition, Paris, 1993.
[9] Martînovskii, V. S. Analiz deistvitelinnîh termodinamiceschih țiclov.
Energhia . Moskva, 1972.
[10] Necula, H. Modélisation d’une machine frigorifique à compression
utilisant le mélange zéotropique R407C . Thèse de doctorat, Institut
National des Sciences Appliquées de Lyon, Lyon, 1999.
[11] Nerescu I., Radcenco, V. Analiza exergetic ă a proceselor termice . Editura
Tehnică, Bucure ști, 1970.
[12] Popa, B., ș.a. Manualul inginerului termoenergetician . Vol. 1, 3. Bucure ști,
Editura Tehnic ă, 1961.
[13] Radcenco, V., Florescu, Al., ș.a. Instala ții de pompe de c ăldură. Editura
Tehnică, Bucure ști, 1985.
[14] Rapin, P. J., Jacquard, P. Installations frigorifiques. Tome 2. PYC Edition,
Paris, 1992.
[15] Stamatescu, C. Tehnica frigului. Vol. I, Editura Tehnic ă, Bucure ști, 1972.
[16] Steimle F. Tendencies in CFC – development . Proc. Int. Conf. “CFCs, The
day after”, Padova, Italie, 1994, p 3-19.
[17] *** Forane , Elf Atochem. Paris, 1992.
[18] *** ICI Klea – Thermodynamic Property Data for KLEA 66, Gazechim
Froid, Mitry-Mory, 1994.
[19] Refprop – NIST Thermodynamic properties of refrigerant and refrigerant
mixtures database . Ver 4.0, Logiciel développé par Gallagher J., McLinden
M. O., Morisson G., Huber M., Thermophysics Institute of Standards and
Technology, Gaithersburg, 1994.