Anagnosti V. Elena Marinela [624101]

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Avizat data
Semnătură coordonator științific

ȊNTREPRINDERI MICI ȘI MIJLOCII ȊN CONTEXT
NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
PROF. UNIV. DR. BOTESCU ION

ABSOLVENT: [anonimizat]
2016

1
CUPRINS
Introducere …………….. ……………………………………………………………. ………… …………… ..2
Capitolul I : ROLUL ÎNTERPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCI I …………. ……..3
1.1 Aspecte caracteristice întreprinderilor mici și mijloc ii …………………………. ………………3
1.2 Importanța și rolul între prinderilor mici și mijlocii din perspectivǎ economicǎ ……… ..7
1.3 Procesul de transformare și crește re al într eprinderilor mici și mijlocii ……… …………..9
Capitolul II : COORDONATELE DEZVOLTĂRII ȊNT REPRINDERILOR
MICI ȘI MIJLOCII ……………………………………………………………………….. ……… …………1 3
2.1 Cadr ul general al reformei …… ……………………… ………………………….. …………1 3
2.2 Performanțele întreprinderilor mici și mijlocii românești ȋn contextul evoluției
economiei naționale …………………………………………………………………………….. …………………… 14
Capitolul III : EVOLUȚIA SUCCESIVĂ A FIRMEI “SC DANTE
INTERNAȚIONAL SA” ………………………………… ………… .……………… ………21
3.1 Prezentarea firmei ……………………..… ……… …… ………………………… ………21
3.2 Audit ul de marketing…………………………….… ……… …………………………..22
3.3 Analiza SWOT si Modelul BCG ……………………………………………………………………… 23
3.4 Evoluția principalilor indicatori ecnomico -financiari …………………………….. ..…27
Capitolul IV : eMAG PE PLAN INTE RNAȚIONAL ……………………………………. 37
4.1 Pǎtrunderea eMAG pe piețe externe …….. ………… ……………….. …… ………….. ……… 37
4.2 Platforma Marketplace – motor de creștere al afacerilor eMAG ………………………….. 40
Concluzii …… ….………… ……………………………………………… …………42
Bibliografie …………… .……………………………… ……………………………..44

2
INTRODUCERE
Ȋntreprinderile mici și mijlocii (IMM) dețin un rol foarte important ȋn economia
majoritǎții țǎrilor lumii și, ȋn primul rând, ȋn cea a țǎrilor dezvoltate care a suscitat, ȋn
ultimele decenii, interesul deosebit al specialiștilor pentru aceastǎ categorie de
ȋntreprinderi.
Ȋntreprinderile mici și mijlocii contribuie la crearea unui important numǎr de
locuri de muncǎ, o parte din forța de muncǎ disponibilǎ c a urmare a restructurǎrii
economiei. Pe lângǎ acestea, IMM -urile pot influența, prin mobilitatea și flexibilitatea lor,
procesul de adaptare a producției la cerințele pieței.
În România, IMM -urile acționează cu succes în direcția diminuării rolului
monopo list al marilor întreprinderi, creșterea gradului de ocuparea a forței de muncă
active , accentuǎrii competitivit ății, generând astfel , prin dinamismul și profitabilit atea lor ,
un impact puternic a supra ansamblului econo miei.
Aceste aspecte importante din r ealitatea economică actuală au stat la baza opțiunii
pe care am făcut -o în alegerea temei pentru lucrarea de diplomǎ.
Tema abordatǎ este foarte sugestivǎ ȋn ceea ce privește situația din țara noastrǎ ,
fapt pentru care sunt atinse multe dintre aspectele teoretice și practice ale evoluției IMM –
urilor în plan național pe tot parcursul lucrǎrii.
Lipsa unor date statistice relevante, care ar fi putut sǎ contureze o imagine clarǎ a
situației ȋntreprinde rilor mici și mijlocii din România, a denaturat realizarea u nui demers
științific ȋn acest domeniu.
Lucrarea de față este structurată în patru capitole, după care urmează câteva
concluzii. Primul capitol cuprinde aspecte caracteristice ale IMM -urilor, definiția,
importanța și rolul lor în dezvoltarea economiei naț ionale , precum și procesul de
transformare și creștere al într eprinderilor mici și mijlocii . Capitolul II cuprinde o
prezentare a reformei și performanțele întreprinderilor mici și mijlocii românești ȋn
contextul evoluției economiei naționale . Cel de -al treilea capitol cuprinde analiza unui
IMM care a c unoscut o dezvoltare economică ȋ ntr-un ritm accele rat și anume “SC Dante
Internațional SRL” care deține magazinul online eMAG și showroom -urile din marile
orașe.

3
CAPITOLUL I
ROLUL ÎNTERPRINDERILOR MICI ȘI M IJLOCII

1.1 Aspecte caracteristice întreprinderilor mici și mijlocii

În ultima jumătate de secol, întreprinderile mici și mijlocii au devenit actorii
economici importanți, în economiile globale, prin prisma locurilor de muncă și a
contribuției directe la ridicarea nivelului de trai în comunitățile în care activează.
Datorită dimensiunilor reduse, IMM -urile cresc caracterul de atomicitate al pieței,
scăzând puterea firmelor mari de a o influența. În plus, numărul lor mare stimulează
concurența, limitând mo nopolul marilor unități și micșorând astfel posibilitatea acestora
de a crește prețurile.
Astfel doar în Uniunea Europeană, la sfârșitul anului 2015 erau înregistrate peste
22,7 milioane de astfel de entități care asigurau aproximativ 91,7 milioane de locu ri de
muncă.1
Creșterea accesului la finanțare al IMM -urilor joacă un rol important în
promovarea spiritului anteprenorial și mărirea concurenței la nivelul Uniunii Europene.
Capitalul suficient și adecvat pentru a se dezvolta este unul din principalele
obstacole cu care se confruntă cele mai multe dintre IMM -urile europene.
Reticența băncilor de finanțare a IMM -urilor este accentuată de o serie de factori :
• Costuri administrative ridicate
• Lipsa bunurilor care pot fi utilizate ca și garanții
• Lipsa informa țiilor
Multe instituții financiare internaționale abordează problemele legate de barierele
în calea finanțării IMM -urilor prin dezvoltarea unor programe de susținere a micilor
întreprinzători.
Guvernul României, de la integrarea în Uniunea Europeană a susț inut pachete de
instrumente financiare, ce se orientează spre facilitarea accesului IMM -urilor la
finanțare, în concordanță cu practicile comunitare. Prin intermediul instrumentelor
structurale care cuprind :
• Fonduri structurale și de coeziune

1 Abrudan, I. Premise și repere ale culturii manageriale

4
• Fonduri com plementare.
Accesul IMM -urilor la capital este legat de costul creditării și de structura
financiară a solicitantului. Frecvent însă, băncile pun la îndoială capacitatea IMM -urilor
de a avea proiecte solide în care să poată investi.
La nivel de țară difer ențele privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii sunt
mai evidente din motive care țin de factorii specifici întreprinderii cum ar fi : Costurile de
faliment, oportunitățile de dezvoltare, tangibilitatea obiectivelor, profitabilitatea și
volumul vânzărilor.
Calitatea managerului este cea de care depinde s uccesul activității în treprinderilor
mici și mijlocii. Ȋn țările puternic dezvoltate s-a evidențiat faptul că șansele de
supraviețuire și de dezvoltare a IMM -urilor depind , ȋn mare parte, de abil itățile
întreprinzători lor. Întreprinzătorul este persoana fizică sau juridică care inițiază, singură
sau în asociere, o afacere, asumându -și riscul investirii unui capital și responsabilitatea
conducerii si adiministrǎrii acesteia . Teste psihologice decis ive, ce au ca obiectiv
determinarea tipurilor de persoane care au bune șanse de a fi întreprinzători, dar și
determinarea factorilor psihologici cu influență asupra reușitei în afaceri, au scos ȋn
evidențǎ cele mai importante caracteristici de personalitat e și abilități specifice lumii
afacerilor . Acestea sunt următoarele:
• Energia, puterea de a ȋncepe o aface re și de a o administra , permite
întreprinzătorului să -și învingă teama ȋn ceea ce privește riscul pierderii capitalulu i
investit. Energia se exprim ǎ prin trăsă turi specifice de personalitate, cum ar fi ambiția de
a reuși , vigoarea, simțul responsabilității , precum și spiritul de inițiativă .
• Abilități mentale materializate în capacitate de analiză și sinteză , inteligență și
gândire creativă.
• Cuno ștințe de specialitate, adică cunoștințe de natură managerială , cunoștințe
tehnice în domeniul afacerii inițiate , cunoștințe financiar -contabile (privind sursele de
capital și gestiunea afacerii), cunoștințe de marketing ( identificarea oportunităților
privind ȋncepearea unei afaceri, alegerea furnizorilo r și a consumatorilor).
• Abilități de comunicare
• Capacitate decizională
Folosind aceste caracteristici generale ale unui întreprinzător se poate face
profilul tipic al înt reprinzătorului de succes. Nimeni nu poate avea toate aceste trăsături,
ȋnsǎ ele se regăsesc ȋn mare parte în personalitatea întreprinzătorilor puternici . Ȋn țările

5
mai dezvoltate au fost subliniate trăsăturile caracteristice pe care trebuie sa le aibǎ un
ȋntreprinzǎtor de succes, ace stea fiind : simțul dezvoltat al independenței (nevoia de a nu
fi sub conducerea și controlul altor persoane); dorința asumǎrii responsabilități i față de
clienți, parteneri de afaceri și furnizori; capacitatea efectuǎrii unor eforturi de lungǎ
duratǎ și int ense în perioada de inițiere a afacerii și de organ izare a activității; orientarea
cǎtre afaceri cu risc mediu, evitarea riscurilor de orice naturǎ, precum și înclinația de a
fructifica perspecti ve; capacita tea de a decide prompt și de a reacționa rapid; organizarea
fructificantǎ a timpul de muncă; obținerea rapidǎ de rezultate concrete, fapt ce determină
înclinația spre afaceri în care viteza de rotație a capitalului este mare și care au șanse de
profit mare; investirea capitalului, a întregii energii pers onale și a timpului pentru
rezultate de succes; încredere ȋn sine și în succesul personal, respectiv capacitatea de
revenire psihică după eșecuri; motivația (câștiguri bănești, continuarea afacerii familiale ,
dorința de afirmare, ); sǎ fie preocupat mereu d e viitorul afacerii . Ȋntreprinzǎtorul trebuie
sǎ-și asume unele responsabilități atât pe plan economic, etic și social față de țara din
care pace parte , cât și fațǎ de consumatori, angajaț i și furnizori . Toate aceste lucruri se
combinǎ , adicǎ nerespectarea obligațiilor contractuale ale unei întreprind eri față de
cealaltǎ ȋntreprindere are implicații economice (cum ar fi dereglări ale activității
întreprinderii beneficiare), etice (diminuarea prestigiului întreprinderii), precum și sociale
(reducerea câștigu rilor angajaților din amb ele întreprinderi în discuție).
Întreprinderile de mici dimensiuni au luat amploare pe toatǎ planeta (în special
în Asia) ȋn ultimii 5 ani înregistrându -se o creștere import antă ȋn ceeea ce privește
prosperitatea atât la nivel ul co munității cât și la nivel individual.
Afacerile de acest gen au contribuit în mare parte la realizarea unor obiective
esențiale ale economiilor naționale atât din zonele mai dezvoltate cât și din cele în curs de
dezvoltare. Ȋntreprinde rile mici și mijlocii au un rol important pentru cǎ formează la nivel
individual un ansamblu mult mai ușor de controlat, ele au o d imensiune redusă
integrându -se astfel în mecanismul afacerilor de la nivelul unităților teritorial
administrative având o capacitate ridicată de a daptare la mediul economic.
Pentru a putea fi consideratǎ o afacere micǎ, o ȋntreprindere va trebui să
îndeplinească anumite condiții, printre acestea numărându -se sistemul de conducere și

6
dimensiunea afacerii , tocmai de aceea se poate spun e cǎ nu există o definiție finală și
completă a IM M-urilor .2
Ȋntreprinde rile mici și mijlocii sunt organisme cu structură comercială sau în aria
serviciilor, având doar o singurǎ sursǎ de profit și o singură activitate declarată. Pentru a
putea aprecia mǎrimea unei compan ii, se au în vedere atât criterii cantitative (volumul
vânzărilor, numărul salariaților , profitul ) cât și calitative (atingerea unui anumit nivel al
productivității muncii).
Principalul criteriu al Uniunii Europeane este cel al numărului de salariați
clasificat pe 3 categorii, și anume : micro -întreprindere (de la 1 la 9 angajaț i), întrepr inderi
mici (de la 10 la 99 angajați) și întreprinderi mijlocii (de la 100 la 499 angajați).
Legea permite ca IMM -urile sǎ poatǎ activa în orice domeniu de activitate, cele
mai multe fiind în domeniul servicii lor (saloane de frumusețe, ateliere de reparații
electrice și electrocasnice , spălătorii auto ) și ȋn comerț.
Organizarea și structura ȋntreprinde rilor mici și mijlocii sunt aflate în st rânsă
legǎturǎ cu interacțiunea dintre întreprindere și familia proprietarului, ceea ce duce la
apariția necesitǎții de a gestiona cu pr ioritate această simbioză. Ca și consecințǎ, apar
inconveniente ce trebuie rezolvate de administratorul ȋntreprinderii , printre acestea
numârându -se ges tionarea politicii de personal, menținerea puterii la nivel central și
succesiunea puterii .
Ȋn practică există două tipuri clasice de IMM -uri: cele care u tilizează noua
tehnologie, folosește personal supercali ficat și cu mobilitate crescută, cautǎ piețe de
desfacere în zonele emergente ale lumii (Africa Subsahariana, Asia de Sud Est, America
Latină și zona Caraibeana), și cele de tipul microintreprinderii tradiționale care sunt axate
pe un singur domeniu de activitate, care nu solicită o expertiză deosebită nici în domeniul
cunoștințelor economice, dar nici în cel al managmentului acțiunilor.
Ȋntreprinde rile mici și mijlocii au fost în ultimii zeci de ani piatra de temelie a
economiei mondiale. Din această cauză ele sunt încurajate la nivelul marilor economi i ale
planetei, pentru rolul lor inovativ și ca punct de plecare al unor companii de mari
dimensiuni.
Cel mai sugestiv caz este cel a companiilor din Silicon Valley, din domeniul
tehnologiei, care au pornit și continuă să pornească cu câțiva angajați și ca re ajung giganți
la nivel planetar. Datoritǎ acestui fapt, statele dezvoltate acordǎ o foarte mare importanță

2 Allen J, Ghidul financiar al întreprinzătorului, Edit. Tehnică, București, 1997

7
acestor structuri de desfășurare a afacerilor prin mecanisme c are permit o mai bună
gestionar e a taxelor și impozitelor în pri mele luni de funcțio nare la care se adaugǎ lipsa
controalelor în primul an de la deschidere .
Ȋn țara noastrǎ se ȋntâmplǎ la fel , unde cu ajutorul fondurilor de coeziune asigurate
de către Uniunea Europeană, au fost create incubatoare de afaceri la nivelul marilor poli
de dezv oltare de pe lângă marile aglomerări urbane, unde tinerii antreprenori au parte de
spații adecvate pentru înființarea și demararea în cele mai bune condiții a unei
ȋntreprinderi mici . În cadrul acestor incubatoare cei ce doresc să fondeze un SRL sau un
PFA au parte și de consultanțǎ gratuită asigurată de către specialiști sau de către alți
ȋntreprinzători care au trecut prin procesul de fondare și de creștere organică a unei
afaceri.

1.2 Importanța și rolul întreprinderilor mici și mijlocii din perspectivǎ
economicǎ

Ȋntreprinde rile mici și mijlocii sunt caracterizate prin mai multe trǎsǎturi unice la
nivelul economiei naționale, printre acestea numǎrându -se crearea de noi lucuri de muncă
cu o viteză mai mare decât în cazul marilor unități economice; sunt l ocuri unde personalul
are posibilit atea să se perfecționeze rapid pe un anumit domeniu fără a fi contrâns de
participarea la seminarii și cursuri speciale care au în general un cost crescut și nu sunt
accesibile publicului larg, produc servicii și bunuri f izice foarte eficient păstrând un
echilibru între cerințele fiecărui client și prețul pe care îl solicită și în ultimul rând ajută la
funcționarea marilor unități economice prin producerea de subansamble la prețuri
competitive.3
La sfârșitul anului 2015 existau ȋ n Româ nia peste 800 000 de IMM -uri,
majoritatea fiind active și având ȋntre 1 și 199 de angajați. Acestea sunt respon sabile de
angajarea unui sfert din forța de muncă la nivel național. De aceea sunt o adevărată forță
la nivelul economiei naționale. Majoritatea ȋntreprinderilor din domeniul se rviciilor ( aici
se includ cele asigurate în domenii cheie: avocatură, cabinete medicale , cabinete
notariale, ) sunt intermediate pr in intermediul unor astfel de companii de mici dimensiuni,
care deși au un număr redus de angajați, generează o plus valoare mult mai ma re decât

3 Băileșteanu G, Diagnosticul și evalua rea firmei, Editura Mirton, timișoara, 1997

8
unele companii mai evoluate , raportate la pr ofitabilitatea per angajat. De exemplu
cabinetele notariale au în medie șase angajați și ȋnregistreazǎ lunar o cifră de afaceri care
depășește 200 000 lei.
Pe de altǎ parte, ele joacă un rol important pentru țarǎ, pentru cǎ au ca atribuție
colectarea în mod obligatoriu și gratuit a taxei de transfer de propietate în numele statului.
Astfel Ministerul finanțelor, fără a face o investiție în sedii, pers onal și infrastructura în
general este capabil să colecteze în proporție de 100% o taxă care generează 3% din
veniturile de la bugetul consolidat al statului român. Ȋn lipsa acestor ȋntreprinde ri mici și
mijlocii , statul ar fi obligat să plătească personal calificat, să supravegheze o piață în plină
expansiune și totodatǎ să asigure o infrastructură la niv elul întregului teritoriu . Se va ține
cont că unele activități ca re în urmă cu zece ani erau complet nefo calizate au trecut astăzi
în sfera legalității pr in fondarea unui număr impresionant de PFA -uri sau de întreprinderi
individuale, care au început să angajeze atâ personal calificat cât și necalificat.
Majoritatea saloanelor de înfrumusețare, a magazinelor independente de vânzare
cu amănuntul , a patiserii lor și a agențiilor imobliare funcționează având în spate un PFA
sau un SRL, având la sfârșit peste 30% din veniturile la bugetul consolidat al statului.
România a reali izat imediat după revoluția din 19 89 importanța mediului privat și
a dat voie publiculu i larg să inițieze afaceri cu caracter individual încă din primele zile al e
anului 1990. Unele din acele ȋntreprinderi mici sunt astăzi companii de succes ce acoperă
întreg ul teritoriu național , iar unele au trecut deja granița, fie prin exporturile către piața
unică europeană fie prin deschiderea de magazine în țările vecine.
Printre exemplele elocvente se aflǎ Magazinul Online Emag și reț eaua de bricolaj
Dedeman. A mbele au fost fondate în anii 90 și au ȋnceput cu un număr foarte mic de
angajați ajungând astăzi să constituie o cotă importan tă din piața pe care activează.
Conform ultimelor statis tici, magazinul online Emag acoperă peste 30% din piața de IT
din țara noastrǎ , iar magazinele Dedeman controlează peste jumǎtate din piața de
mater iale de construcț ii și de bricol aj din țarǎ.
Poate fi evidențiat rolul principal pe care îl pot avea ideile de afaceri ce sunt
materializate prin fondarea unui IMM și prin creșterea organică a acestuia. O dată cu
revenirea la o creștere economică sustenabilă și cu integrar ea țării noastre în structurile
economice și în fluxurile financiare UE, numărul celor care doresc să se axeze pe mediul
privat a crescut de la an la a n; în multe cazuri micii antreprenori prefer ǎ încă de pe

9
băncile facultății să -și inițieze afacere a propr ie, în loc să fie angajați pe un salariu minim
într-o companie multinaționalǎ .
Se observǎ totodatǎ o transformare destul de esențialǎ la nivelul educației
financiare și antreprenoriale de la nivelul societății, România fiind implicat ǎ în a ține
pasul cu ac este evoluții. Ȋ n ultimii ani, în special după recesiunea din 2008 -2010, statul
român a făcut eforturi substanțiale în a -și concorda legislația în domeniul IMM -urilor cu
cea a Uniunii Europene și în a ține pasul cu transformările ce au loc în piață referit or la
cerințele și nevoile reale ale unor astfel de inițiative de afaceri.4
Transferul instantaneu de informție și evoluția tehnologiei au avut un impact
deosebit asupra modalitǎții de conducere a unui I MM. Fluxurile financiare, noile
modalită ți de gestion are a fo ndurilor ȋntreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul
internet banking au transformat viteza cu care se derulează afaceri le la nivelul acestor
unități economice.
Multe din documentele fizice care sufocau un IMM aflat la început de drum au
dispărut, fiind înlocuite cu cele în form at electronic. Noua legislație referitoare la facturile
și chitanțele emise doar cu semnătură elect ronică și fără ștampilă a condus la o adevărată
revoluție la nivelul ȋntreprinderilor mici .
Contabilitatea este ținută chiar de către proprietar ȋn multe cazuri, în special la
nivelul PFA -urilor, acesta având un mai bun control asupra situației exacte și la zi a
activității economice pe care o desfășoară.
Totodatǎ, aceastǎ mobilitate a capitalului și o mai mare ȋndreptar e către inovație a
început să se facǎ resimțitǎ și la nivelul societății, mulți indivizi care în urmă cu zece ani
se uitau spre stat în situația lipse i locului de muncǎ au astăzi o formă de activitate care pe
lângă faptul că întreține familia, e ste și genera toare de taxe și impozite atât la nivel local
cât și la nivelul bugetului de stat.

1.3 Procesul de transfo rmare și creștere al întreprinderilor mici și mijlocii

În România există mai multe lucruri care inițiazǎ acest proces, ținându -se cont de
caracteri sticile pieței naționale și a celei comunitare, fără a uita trecerea de la o economie
centra lizată la una de tip liber, realizându -se astfel că întreprinderi le mari de stat au fost

4 Băjan D, coord Managementul societățilorcomerciale, Tribuna Economică, bucurești, 1994

10
privatizate de-a lungul timpului, lǎsând loc sectorului concurențial, care s-a putut dezvolta
mult mai rapid prin lipsa marilor unități economice create în anii comunismului.
Se observ ă mai multe instrumente care pot ajut a la dezvoltarea unei ȋntreprinde ri
mici și mijlocii , cum ar fi incubatoarele de afaceri ( care p un la dispozi ție spațiu și
asistență pentru schimbul de idei, programe de pregătire pentru manageri și angajați ,
cursuri de pregătire , oferă consultanță gratuită și facilitează contactele cu bănci și
parteneri) și agențiile de consultanță (oferă informații necesare pen tru începerea
afacerilor, elaborarea planului de afaceri , cursuri de pr egătire în domeniul afacerilor,
testarea aptitudinilor întreprinzătorului) .
Aceste etape diferă în funcție de forma juridică și sunt stipulate în Legea31/1990
cu modificările ulterioare . Astfel se evalu eazǎ afacerea, se alege forma de încadrare
juridică și sunt întocmite documentele necesare.
Studiile de fezabilitate ( posibilitățile tehnice de realizare a afacerii și
rentabilitatea) sunt întocmite fie i ndividual de către fiecare perso ană care dorește să -și
lanseze o ȋntreprindere, fie de către o persoană fizică autorizată sau de către o societate.
Acest ea trebuie să conțină în mod clar oportunitatea acelei idei de afaceri, resursele de
care dispune la nivel inițial persoana care vrea s ă demareze afacerea și eventualele
impedimente legislative sau de ordin tehnic. Prin intermediul acestui studiu este fǎcutǎ
prognoza în ceea ce privește evoluția ulterioară a IMM -ului. Studiile de prefezab ilitate au
cam același rol, adăugându -li-se și anal izele SWOT5 în care sunt evidențiate puntele slabe
și tari ale eventualei afaceri.
Un întreprinzător are la îndemânǎ mai multe variante de a iniția o afacere. Astfel
el poate porni în nume propriu acțiunea de fon dare a unui IMM sau poate în mod clar să
apeleze l a o societate care are același domeniu de activitate . Pe parcursul acestui demers
se va ține cont de toate actele necesare solicitate de către instituțiile abilitate în a fonda un
IMM.
După o creștere care poate să aibă loc rapid, un IMM are nevoie d e ajut or pentru a
se transforma dintr -o afacere mică în una de succes . Aici intervin mai mulți factori, cel
mai important dintre ei fiind finanțarea asigurată de către bancă. Cu toate că sistemul
bancar românesc este în general foarte reticent în a asigura finanțare pentru un IMM , în
ultima perioadă, un plan de afaceri bun, însoțit de o evoluție pozitivǎ a cifrei de afaceri în
ultimul an va permite unei societăți să -și asigure o finanțare acceptabilă de la una din

5 Benchimol, G., Levine, P., Pomerol, J.Ch. Sisteme expert în întreprindere, Editura Tehnică, București, 1993

11
băncile ce s e află pe piața naționalǎ . Nu t rebuie trecutǎ cu vederea necesitatea unui plan
de afaceri întocmit de un specialist, în a cest caz el fiind cel ce poate ȋ ndruma o afacere de
mici dim ensiuni în a obține finanțare. Ȋ n cazul unor firme consolidate, mai există opțiunea
unei vânzări a cotelor părți din afacere pentru atragerea de capital. Aici este cazul
afacerilor ce ȋ nregistrează cifre de afaceri mari, de peste 4 000 000 lei pe an, ele fiiind
cele ce devin atractive pentru investitori sau pentru fondurile de investiții.
Multe ȋntreprinde ri mici și mijlocii dețin în patri moniu bunuri cu care pot susține
un credit și astfel băncile devin mai puțin reticent e, ele stabilind o ipotecă legală asupra
bunului imobil aflat în patrimoniul societății.
După o perioadă lungǎ de pierderi de performanță și instabilitate , se estimează
reluar ea creșterii consecutive în 2016 și în 2017 pentru IMM -urile din statul român .
Indicatorii caracteristici pot avea ritmuri mai înalte decât media europeană, cu 7,8%
pentru valoarea adăugată și 2,8% în ceea privește nu mărul locurilor de muncă .
Ponderea microȋntreprinderilor din țara noastrǎ în totalul de ȋntreprinderi mici și
mijlocii este de 88%, mai mică decât media de 92% din U niunea Europeanǎ , în timp ce
clasa de întreprinderi mici este mai consistentă decât în U uniunea Europeanǎ, adicǎ
10,4% față de 6,4%.
Comerțul, c a domeniu de activitate, rămâne preponderent pentru ȋntreprinde rile
mici și mijlocii din statul român cu un procent de aproap e 40% din numărul total de
companii , în timp ce media din U niunea Europeanǎ este de 28%.6
Ȋn ceea ce privește noile politici de relansare a industriei europene se observ ă un
alt aspect pozitiv în structura sectorialǎ , statul român având mai multe ȋntreprinde ri mici
și mijlocii în industria prelucrătoare, ponderea acestora depășind valoar ea medie din
Uniunea Europeanǎ (adicǎ 11,9% față de media de 9,6% în UE). De asemenea, țara
noastrǎ este printre puținel e statele europene cu realizări importante din punct de vedere
al depășirii valorilor precrizǎ la indicatorii producției industriale în general și a două în
Europa (după Cehia) la ponderea industriei în crearea valorii adăugate. Ȋntreprinde rile
mici și mijlocii ȋn numǎr de 51.000 active în industrie, având o pondere de 9% raportat la
numărul total de companii , contribuie la valoarea adăuga tă totală cu 24,5%.
Mediul de afaceri continuǎ să fie instabil din cauza numărul ui tot mai scăzut de
noi inițiative antreprenoriale înregistrate, la care se adaugǎ exit-ul altor agenți economici
din piață.

6 Crecană C., Ghidul afacerilor mici, Editura Economică, București, 2000

12
Înmatriculările de ȋntreprinderi noi au scăzu t cu 19,6% în primele 10 luni din
2014 față de anul anterior . Numărul anual de înregistrǎri de noi companii s-a micșorat
de la vârful din 2008, de 144 239, cu o ușoar ă revenire în 2011, până la 124 816 de noi
firme în registrate în 2013.
Ȋnmatriculări le puț ine duc la un număr mai mic de locuri de muncă. În UE , 85%
din numărul de locuri de muncă create dupǎ crizǎ au fost asigurate de noi ȋnmatriculǎri .
Anul 2014 a adus redirecționarea ȋntreprinzǎtorilor din statul român spre domeniul
IT și învățământ și nu sp re agriculturǎ . Dintre sectoarele nefinanciare, cele mai populare
sectoare de activitate pentru startup -urile din România în 2014 au fost învățământul, cu
18,8% mai multe înregistrǎri , informație și comunicații, cu 8,94%, și comerțul cu ridicată
și cu amăn untul, cu 5,38%.
Ȋn capitala București s-au în registrat cele mai multe companii în 2014, cu 11 648
de înmatriculări. Pe al doilea loc se află Cluj, cu 4 074, urmând Bihor, cu 3 468 de
înmatriculări.
Regiunile cele mai slabe din punct de vedere al inițiati vei antreprenoriale din
țara noastrǎ sunt Covasna cu 552 de înmatriculări și Ialomița cu 674 de înmatriculări.
Programele de educație antreprenorială continua să fie una dintre soluțiile pentru
stimularea inițiativei antreprenoriale în rândul tinerilor și echiparea potențialilor
antreprenori cu cunoștințele necesare pentru a valorifica potențialul inovator și creativ pe
care îl au afacerile la început de drum.
În concluzie există mai multe modalități de a fonda și crește un IMM7 în așa fel
încât el să se af le tot timpul pe un trend ascendent. Nu trebuie uitat faptul că școala
americană de afaceri încearcă tot timpul să insufle celor care conduc afaceri de mici
dimensiuni ideea că orice afacere trebuie clădită în așa fel încât să se afle mereu în
evoluție, ch iar dacă aceasta este redusă. Orice societate nou înființată trebuie să încerce să
și găsească rolul său în piață, România continuând să ofere multe oportunități celor ce
doresc să demareze o afacere pe cont propriu, datorită mediului concurențial destul d e
scăzut în comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, care au un istoric
mult mai vechi în ceea ce privește dezvoltarea unor astfel de instrumente de creștere
economică la nivel individual.

7 . Dalotă M, Liliana Donath Planul de afaceri al firmei, Edit. Sedona, 1995

13
CAPITOLUL II
COORDONATELE DEZVOL TĂRII ȊNTREPRIN DERILOR MICI ȘI
MIJLOCII

2.1 Cadrul general al reformei

Dupǎ anul 1989, r egimurile comuniste și sistemele economice aferente acestora
s-au prǎbușit, fapt ce a dus la instalarea puternicei crize economice ce s-a abǎtut asupra
tuturor țărilor est și central europene.
În țările din Europa care au fost socialiste, indicatorii economici de rezultate au
scǎzut enorm între 1989 și 1992 (parțial 1993). Aceast ǎ scǎdere a fost urmatǎ și de o
majorare a șomajului, fenomen absent în aceste țări anterior , precum și de o dramaticǎ
inflație. După 1992, în 1993 și 1994 multe țări s-au redresat vizibil obținând rezultate
bune pe calea reformei.
Ȋn România , declinul economic a începu t dupǎ 1989 , accentuându -se în a doua
parte a anului 1990 și a continuat până în 1993 când trend-ul ne gativ a fost stopat.
Principa lele cauze ale declinul ui economi c au fost :
a) faptul cǎ structura economicǎ din România era tipicǎ economiei soc ialiste
centralizate (existau foarte puține companii private, se ignorau nevoile oamenilor si
cerinț ele legale , românii nu erau motivați sǎ munceascǎ , economia nu era eficientǎ etc. );
b) după 1989 a apǎrut o importantǎ contradicție între caracterul desch is al vieții
sociale și politice și proprietatea de stat dominantă;
c) o mare crizǎ legislativǎ și instituționalǎ apǎruse , fiind produsǎ de lipsa
mecanismelor care ofereau organizare ȋn producție și muncǎ , fără a se lua mǎsuri pentru
respectarea legislației sau inducerea motivaț iei de a munci .
d) statul român a ȋncercat sǎ intervinǎ, ȋnsǎ fǎrǎ niciun rez ultat. Implicarea a fost
financiarǎ , organzatoricǎ, legislativǎ și instituționalǎ pe tot parcursul tentativei revenirii
din punct de vedere economic ;
e) prețurile au avut o evoluție necontrolatǎ din punct de vedere legislativ ;
f) privatizarea ȋntreprinde rilor era foarte lentǎ fiind vǎzutǎ ca un mijloc de
eficientizare a economiei;
g) aplicarea târzie a unor reforme structurale ȋn economie a menținut marea

14
dependență a producției de importuri de energie și materii prime, în timp ce exporturile
foarte diminuate nu au putut asigura maximul balanței de plăți pentru acoperirea acestui
import.

2.2. Performanțele întreprinderilor mici și mijlocii românești ȋn contextul
evoluției economiei naționale

Produsu l Intern Brut al României a cunoscut o scǎdere ȋntre anii 1990 și 1992 , ȋn
așa fel ȋncât a ajuns la 75 de procente comparativ cu anul 1989. Acest lucru s -a
ȋntâmplat din cauza faptului cǎ activitatea din industrie și construcții a avut un declin
dramatic (cu 37,3 procente mai puțin ȋn 1992 decât ȋn 1989 și r espectiv 22,5 procente ),
acelasși declin avându -l și activitatea din transporturi și comerț ( 39 procente, respectiv
26,8 procente). Singurul lucru pozitiv din acea perioadǎ poate fi considerat faptul cǎ
apǎruserǎ rezultatele unor modificǎri structurale di n economie scoase ȋn evidențǎ de
creșteri mari ale valorii adǎugate din categoria serviciilor : ȋnvǎțǎmânt – 21,8%,
sǎnǎtate – 18,5%, poștǎ și telecomunicații – 21,5%, activitǎți financiare bancare și de
asigurǎri – 63,3%. Ȋn ceea ce privește subvențiile din economie, acestea s -au mǎrit de opt
ori ȋn anul 1990 comparativ cu anul 1989, cunoscând o scǎdere ȋn urmǎtorii ani dar fiind
totuși ridicate ȋn comparație cu PIB -ul.8
Anul punctului de inflexiune ȋn evoluția economiei a fost considerat anul 1993
datori tǎ faptului cǎ produsul intern brut a avut o valoare de 19.733,3 miliarde de lei, mai
mare cu 1,3 procente fațǎ de anul 1992. Productivitatea muncii raportatǎ la o persoanǎ
ocupatǎ ȋn economie a cunoscut o creștere pentru prima datǎ dupǎ anul 1989 cu o
valoare de 5,3 procente fațǎ de 1992. Ȋn anul 1993 agricultura este cea care a avut cea
mai mare contribuție la creșterea produsului intern brut – 4,7 procente. Principalele
mutații din economie sunt reflectate de PIB. Astfel cǎ, ponderea industriei s -a micș orat
ȋn anul 1993 comparativ cu anul 1990, ajungând de la 40,5% la 36,3%, iar serviciile au
crescut ajungând de la 24% la 31,1%.
Produsul Intern Brut al României din anul 2001 ȋn comparație cu 2000, s-a
mǎrit cu 5,5%, ca urmare a faptului cǎ activitatea industrialǎ și cea de construcții au fost
ținute la standarde ridicate , dar ȋn special ca urmare a revigorării serviciilor. Ȋn perioada

8 Ovidiu Nicolescu – “Revenirea grabn ică la normalitate ”, Afaceri IMM, nr. 70, 2007;

15
2001-2002, PIB-ul a crescut cu aproximativ 11 procente față de anul 2000. În
prezent, putem spune cǎ PIB -ul este același cu cel din 1996. Perioada 2001-2002 a
ȋnsemnat un plus de produs intern brut de 4 miliarde de dolari.
Din punct de vedere al utilizării PIB-ului, princip alele caracteristici care asigurǎ
evoluției econom ice certitudine si sustenabilitate ȋn viitor sunt următoarele:
. o mai bunǎ funcționare a relației consum -econ omisir e (scǎderea consumului)
și mai multe resurse interne ȋn utilizarea investițiilor ;
. mai puține stocuri reflectate ȋn dinamicǎ și ȋn ajutorul acestora la evoluția
produsului intern brut.
. inițierea multor investiții ;
. cererile interne și externe sǎ fie echilibrate și sǎ se înregistreze un avantaj al
exportului net dupǎ mulți ani.

Tabel 2.1 Indicatori PIB

INDICATORI2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

PIB total (mil. lei) 80 377 116 769 151 475 190 335 246 469 288 176 344 536

PIB ritm anual de creștere 2,1 5,7 5,1 5,2 8,5 4,4 7,9 %

PIB pe locuitor (lei) 3582,6 5210,9 6950,1 8757,711 17,913 15 962 23,719
Sursa: “ Carta Albă a IMM -urilor din Români a” – ediția 2007

Tabelul 2.1 reprezintă PIB -ul total în raport cu ritmul anual de creștere pe cap de
locuitor. Se poate observa o creștere continuă a PIB -ului în dercursul anilor.

16
Figura 2.1 PIB – ritm anual de cre ștere

Sursa: “Carta Albă a IMM -urilor din Români a” – ediția 2007

Din punct de vedere al performanțelor IMM -urilor din anul 2006 fațǎ de 2005 se
poate vedea ȋn Figura 2.1 că 56,27 procente din IMM -urile analizate au realizat
performanțe superioare, 33,69 procente din companii au realizat aceleași performanțe, iar
10,04 procente au obținut performanțe inferioare , ceea ce evidențiazǎ o abilitate
antreprenorial -managerialǎ bunǎ .9

Tabelul 2 .2 Perfomanțele firmelor ȋn 2007 fațǎ de 2006 pe clase de mǎrime
Nr.
crt. Performan țele
IMM -urilor în
2007 față de
2006 Dimensiunea firmelor
Microîntreprinderi Întreprinderi
mici Întreprinderi
mijlocii
1 Inferioare 7,36% 7,35% 6,71%
2 Identice 31,27% 28,08% 26,17%
3 Superioare 61,37% 64,57% 67,11%
Sursa: “ Carta Albă a IMM -urilor din Români a” – ediția 2007
Ȋn tabelul 2.2 sunt prezentate performanțele firmelor în 2007 față de 2006 pe
clase de mărime.

9 Ovidiu Nicolescu – “Prio ritate 0: Parteneriate publi c-private pentru IMM -uri”, Afaceri IMM, nr. 68,
2006;

17
Tabelul 2.3 Performanțele firmelor în 2007 față de 2006 în funcție de forma de
organizare juridică a IMM -urilor
Nr.
crt. Performanțe le IMM –
urilor în 2007 față de
2006 IMM -urile după forma de organizare juridică
SA SRL Alte forme de
organizare juridică
1 Inferioare 12,50% 7,04% 12,50%
2 Identice 18,75% 29,91% 25,00%
3 Superioare 68,75% 63,06% 62,50%
Sursa: “ Carta Albă a IMM -urilo r din Români a” – ediția 2007
Ȋn tabelul 2.3 sunt prezentate p erformanțele firmelor în 2007 față de 2006 după
forma de organizare juridicǎ .
Tabelul 2.4 Performanțele firmelor în 2007 față de 2006 după domeniile de activitate
Sursa: “ Carta Albă a IMM -urilor din Români a” – ediția 2007
Ȋn tabelul 2.4 este prezentatǎ gruparea performanțelor IMM -urilor în perioada
2006 -2007 pe domenii de activitate .
Luând ȋn considerare performanțele economice estimate a le IMM -urilor în anul
2007 ȋn comparație cu 2006 , se constatǎ faptul că sunt preconizate performanțe mai bune
în 63,21% din companii , rezultate identice în 29,52% dintre ȋntreprinderi și performanțe
inferioare, doar în 7,27% din firme , ceea ce relevă că ȋntreprinde rile mici și mijlocii din
România au avut un potențial de dezvoltare considerabil. 10

10 Oana Bâra, Mirabe la Borc oș – “Evaluarea situa ției de ansamblu a IMM -urilor din România ;
Nr. crt. Performanțele
IMM -urilor în
2007 față de
2006 IMM -urile pe ramuri de activitate
Industrie Construcții Comerț Turism Transporturi Servicii
1 Inferioare 12,35% 4,62% 6,35% 0,00% 10,23% 4,10%
2 Identice 28,40% 24,62% 32,47% 34,29% 36,36% 24,62%
3 Superioare 59,26% 70,77% 61,18% 65,71% 53,41% 71,28%

18
Tabelul 2.5 Performanțele firmelor în 2 007 față de 2006 ȋn funcție de vârsta acestora
Nr.
crt. Performanțele
IMM -urilor în 2007
față de 2006 Vârsta IMM -urilo r:
0-5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani
1 Inferioare 4,35% 10,22% 6,38% 15,63%
2 Identice 28,48% 26,28% 33,56% 31,25%
3 Superioare 67,17% 63,50% 60,07% 53,13%
Sursa: “ Carta Albă a IMM -urilor din Români a” – ediția 2007

Ȋn tabelul 2.5 sunt prezentate p erformanțele firmelor în 2007 față de 2006 pe
grupe de vârstă .
Tabelul 2.6 Evoluția înregistrărilor de IMM -uri în perioada 2007 – 2012
Perioada 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Înmatriculări 144.728 144.177 116.024 123.148 133.190 125.603
Radieri 20.401 50.024 62.481 183.227 71.970 71.745
Suspendări 12.012 12.019 133.362 61.941 24.078 21.086
Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului – Sinteze statistice

Datele aflate în tabelul 2 .6 scot in evidențǎ faptul că în 2009 pes te 133 000 de
ȋntreprinde ri mici și mijlocii și-au oprit producția ȋn comparație cu numai 12 000 în anul
2007 și 2008, ceea ce ȋnseamnǎ o creștere imensǎ, de peste 11 ori față de anii precedenți .
Această evoluție a modificat raportul ȋ ntre numărul de suspe ndări și numărul de radieri,
din unul subunitar în anii 2007 și 2008, în unul supraunitar în anul 2009.11
Numărul mediu de salariați în sectorul ȋntreprinde rilor mici și mijlocii , conform
raportărilor bilanțiere l a 31.12.2011, era de peste de 2 524 290, în creștere cu 4,1% față de
anul precedent, cu toate cǎ peste 372 000 de locuri de muncă create de IMM -uri au fost
desființate între 2008 și 2011.
Pe baza unui studiu realizat de Consiliul Național al Întreprind erilor Private Mici
și Mijlocii din România (CN IPMMR – confederație pa tronală reprezentativă la nivel
național pentru IMM -uri), asupra a 1723 de IMM-uri, între anii 2008 și 2011 , 49,71% din
ȋntreprinde rile mici și mijlocii analizate și-au restrâns volumul de activitate , 42,99% din
companii funcționează la aceiași parametri, iar 7,3 0% dintre companii au avut o evoluție

11 “Efectele crizei asupra ȋntreprinderilor mici și mijlocii”, articol disponibil la
http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_site/articole/article_7d347fdae48d392d13b631af1d9b63
62.pdf

19
ascendentă ( antreprenorii firmelor falim entare nu au putut fi contactați , fie pentru cǎ au
închis companiile, fie nu și -au manifestat disponibi litatea pentru a furniza informații).
Statul român a fost introdus în raportul Eurostat care se referǎ la
Ȋntreprinderile mici și mijocii pe 2012 drept țara cu cea mai dificilǎ situație față de cea de
la începutul crizei. Producția efectuatǎ , numărul de angajați, precum și productivitatea
muncii au suferit reduceri majore . Singura speranță este evaluarea preliminară a unei
reveniri pe traiectoria pozitivă.12
Ȋntr-un articol din anul 2013 se spune cǎ, performanțele IMM -urilor sunt
departe de a atinge situația de glorie existentǎ ȋnaintea crizei , cu toate că în ultimii ani
situația acestora s-a mai ameliorat.
Informațiile din raportul efectuat de Fundatia Post -Privatizare ne arată că
ȋntreprinderile mici și mijlocii din țara noastrǎ sunt foarte fragile, aflându -se ȋntr -o
perioadǎ destul de grea.
Péter Barta, CEO al FPP declarǎ cǎ motivul pentru care au inițiat acest raport este
simplu: nu se poate ȋncerca rezolvarea problemei decât dacă sunt cunoscute toate
premisele. Acest lucru și -au propus prin realizarea lucrǎrii: să evalueze , prin metode
cantitati ve și obiective de prelucrare și interpretare a datelor sta tistice, evoluția sectorului
ȋntreprinderilor mici și mijlocii, să tragǎ concluzii și sǎ propunǎ soluții la pr oblemel e
existente .
Aceastǎ lucrare mai aratǎ și că firmele naționale , din cauza crizei , au fost obligate
sǎ se dezvolte ȋntr-un mediu economic neadecvat , având o structurǎ dezechilibratǎ , un
regim fiscal instabil și un sistem bancar care refuzǎ sǎ crediteze companiile mici ceea ce
va avea efecte negative pe viitor.
La 5 ani de la intrarea în Uniunea Europeanǎ , ȋn condițiile grele de dupǎ criza
mondialǎ , imaginea de ansamblu a IMM -urilor aratǎ o multitudine de puncte slabe ale
ȋntreprinderilor mici și mijlocii din țara noastrǎ . De aceea valorile cantitative și tendințele
de evoluție pentru in dicatorii demografici și cei de performanțǎ , ce caracterizeazǎ
ȋntreprinderile mici și mijlocii , sunt îngrijorătoare.

12 “România – Statul european cu cea mai grea situație a IMM -urilor după primii trei ani de criză ”, articol
disponibil la http://cursdeguvernare.r o/romania -%E2%80%93 -statul -european -cu-cea-mai-grea -situatie -a-
imm -urilor -dupa -primii -trei-ani-de-criza.html

20
Sectorul ȋntreprinderilor mici și mijlocii din statul român nu este unul puternic și
concurențial , baza de firme fiind neconsolidatǎ atât din punct de vedere al numǎrului cât
și al tehnologiei.
Evaluarea Comisiei Europ ene privind gradul de inovare al ȋntreprinderilor mici și
mijlocii scot la suprafațǎ dezavantajele țǎrii noastre și din acest punct de vedere . Țara cu
cea mai înaltă pondere de întreprinde ri inovatoare (80%) este Germania în timp ce
procentele cele mai mici ale IMM -urilor inovatoare se înregistrează în economiile din
estul Europei: Letonia, Bulgaria , Polonia, Lituania, Ungaria și România.
Ȋn ceea ce privește statul român, acesta are un număr foarte mic de compani i,
adicǎ are o densitate scăzută a ȋntreprinderilor mici și mijlocii de 23 de IMM -uri/1000 de
locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM -uri/1000 de locuitori.
Profitabilitatea și productivitatea firmelo r care dau semne de tendințe opuse la nivelul
unei clase sau unui sector dezvăluie situația grea a IMM -urilor din țarǎ, sub aspectul
eficienței și compet itivităț ilor.
În ultimii ani se evidențiazǎ o ȋnclinație a antreprenorilor din România pentru
domeniul agricol , explicabilă prin multitudinea resurselor interne al e pieței de desfacere,
dar și prin avantajul politicilor guvernamentale de sprijin și a subvențiilor .
Distribuția teritorială a noilor în registrǎr i de agenți economici în 2012 este diferitǎ
de la un număr foarte mare în regiunile Nord -Vest și București -Ilfov (18% și 16% ), din
totalul pe stat , la un numǎr mic în regiunile Sud-Vest Oltenia și Vest, cu procente egale de
10%.13

13 “Analiză: IMM -urile după primul val de criză ”, articol disponibil la http://www.forbes.ro/analiza -imm -urile –
dupa -primul -val-de-criza_0_8088 -10765

21
CAPITOLUL III
EVOLUȚIA SUCCESIVĂ A FIRMEI “SC DANTE
INTERNAȚIONAL SA”

3.1 Prezentarea firmei

S.C. DANTE INTERNAȚIONAL S.A. („eMAG”) est e înregistrată în Registrul de
Evidențǎ a prelucrărilor de date cu caracter personal sub numărul 6606.
Conform legislației aflatǎ ȋn vigoare privind protecția persoanelor din punct de
vedere al prelucrǎrii datelor cu caracter personal și li bera circulație a acestor date, eMAG
are obligația de a adminis tra în condiții de siguranță datele personale pe care clienții le
furnizeazǎ firmei .
Datele personale sunt oferite pentru : inform area cli enților cu privire la situația
contului lor de pe site-ul www.eMAG.ro , informarea clienților cu privire la evoluția și
starea comenzilor, evaluarea produselor și serviciilor oferite, activități comerciale , de
promovare a produselor și serviciilor, de marke ting, de cercetare a pieței, de publicitate,
de media, de dezvoltare, administrative, de statistică, de urmărire și monitorizare a
vânzărilor și comportamentul consumatorului.
Prin completarea datelor clientului în formularul de c reare de cont și/sau de
comandă, acesta declarǎ că acceptǎ necondiționat ca ele să fie incluse în baza de date a
companiei eMAG și ȋși dau acordul ca datele să fie stocate, utilizate și prelu crate
nelimitat teritorial și/sa u temporar de către eMAG, afiliații și colaboratorii acesto ra pentru
desfășurarea și/sau derularea de către eMAG, afiliații și colab oratorii acestora de
activități. De asemenea, ȋși dau acordul c a aceste date personale să poatǎ fi transferate
(cedate) de către eMAG atât afiliaților sai precum și altei/altor entită ți din țara sau
străinătate14.
Magazinul online a apǎrut în Decembrie 2001, având o paletă destul de mică de
produse. De -a rândul anilor , prin dezvoltarea permanentă ce a dus la dezvolta rea paletei
de produse, eMag și -a dublat acumularea de compe tențe de co nsulta nțǎ și introducerea
unor soluții complexe.

14 http://www.mcti.ro/fileadmin/uploads/tehnoloqiao/o20informatiei/studii/ComertE lectro n i c_pe_i nd ustri
i. d oc

22
În fiecare an, eMag își triplează cifra de afaceri dezvoltând astfel noi locuri de
muncă pentru creșterea echipei și realocarea sediului de mai multe ori pe an.
Anul 2008 a reprezenta t pentru companie funda ția unei relații interesante cu
persoanele din țara noastrǎ , având astfel cifra de afaceri undeva la 140 – 150 de milioane
de euro.
Ca obiectiv principal de activitate este vânzarea laptop -urilor. Conform vânzărilor,
eMag obține o cotă de 22 -25% din piaț a totală a laptop -urilor în anul de vârf 2008.
În 2015, firma este lider detașat pe piața comercială de electronice, deținând
totodată și podiumul cotei de piață însemnând 20% din vânzările naționale pe anumite
produse și brand -uri cunoscute.
Ȋn ceea ce pr ivește număr ul de angajați, eMag nu se poate lăuda cu un număr
colosal, ci cu un număr destul de mare de 150 angajați, d isponibilizați pe departamente:
Vânzări retail; vânzări corporate; logistică; programare; servicii clienții ; marketing;
service; adminis trativ.

3.2 Auditul de marketing

La 15 ani de l a rezervarea primului domeniu « .ro », manifestǎ un interes colosal
pentru internet în țara noastrǎ atât populația, cât mai ales firmele. Dimensiunea acestui
interes este atât de mare încât Guvernul însuși a creat o multitudine de programe, iar
altele urmează să fie create . Preocuparea guvernamentală vizează inclusiv realizarea unei
strategii naționale în domeniul comerțului electronic. Piața de comerț electronic a statului
român este încă la început, cu un in teres încă relativ slab conturat, totuși, volumele de
business înregistrate deja nu sunt neglijabile. Cifrele procesatorului RomCard, companie
ce a implementat și operează sub standardul 3D Secure în România din martie 2004 (când
s-au realizat primele tran zacții online pe magaz inele virtuale autohtone), aratǎ că numai
pe primele 10 luni din acest an, pe magazinele virtuale din țarǎ s-au realizat aproximativ
69 000 de tranzacții în valoare de peste 5,8 milioane Euro. Volumul tr anzacționat pe
internet este mult mai mare deoarece cumpărătur ile de pe magazinele virtuale, inclusiv
cele românești, se fac utilizând alt standard de securitate decât cel propus de Visa și
MasterCard prin 3D Secure: Verified by Visa și respectiv MasterCar d Secure Code.

23
Clienții eMag se împart în două mari categorii:
a) Persoane fizice care dețin un procent majoritar: 60%
b) Persoane juridice în procent de 40%, iar print re cele mai importante companii
putem enumera: Coca Cola, Paynet, ING.
În funcție de aceast ă clasificare putem analiza și profilul clientului care se prezintă
sub următoarea formă:
– Persoanele tinere atât din mediu urban cât și din mediu rural, angajați sau mici
întreprinzători;
– Un client care cuno aște cât mai multe detalii legate de produse, est e foarte
atent în ceea ce privește decizia de achiziționare, față de un client activ, care nu are
suficient timp la dispoziție pentru acordarea micilor detalii.

3.3 Analiza SWOT si Modelul BCG

Profesionalismul și aptitudinile manageriale au un rol esențial în crearea și
folosirea unor strategii de succes. Pentru fundamentarea strategiei se poate folosi analiza
matrice ală pentru obținerea unei imagini a situației de ansamblu – interne și externe – și
identificarea orientărilor și opțiunilor majo re care pot fi ad optate de firmă – Analiza
SWOT. Acest model de analiză utilizează punctele forte și punctele slabe ale firmei
paralel cu oportunitǎțile și pericolele generate de mediu pentru a indica un tip de strategie
care să se potrivească cerințelor m ediului extern și capa citǎțile strategice ale firmei.
Combinarea celor patru categorii de informații în cadrul unei ma trici oferă posibilitatea
identificării celor mai adecvate opțiuni strategice ȋn comparație cu ca pacitǎțile strategice
ale firmei și cu ex igențele mediului extern.

S
– O gamă variată de produse
– Diferite canale de distribuție: showroom, online
– Un brand puternic în rândul mediului online
– Medii diferite de informare: Website, blog, forum, call center și mai nou eMag
TV

24
W
– Din punct de vedere cal itativ și cantitativ, eMag se clasează la un nivel mediu
– Insuficiența personalului fapt ce atrage aglomerarea în showroom
– Reparațiile și service -ul produselor este slab
O
– Acordarea unor fonduri pentru dezvoltarea în mediul online
– Inexistența unui concuren t real pe piața online
– Apariția unor showroom -uri noi
T
– Apariția unor noi magazine sau restructurarea magazinelor vechi prin
fondurile structurale
– Pe piața offline există competitori ai mărilor retailer IT&C

Modelul Boston Consulting Group, cunoscut și s ub numele de matricea B.C.G.
sau matricea creștere -cotǎ de piațǎ, a fost creat de o firmǎ americanǎ de consultant
managerialǎ cu același nume. Pe baza acestei matrici se grupează activitățile existente în
portofoliul unei companii, sub formă de patru categ orii, în funcție de două criterii:
1. Rata de creștere a pieței ; pragul de departajare s -a considerat valoarea de
10% care diferențiază o piață aflată în creștere rapidă și una aflată în creștere le ntă,
stagnare sau scădere;
2. Cota relativă de piață deținută de o firmă în cadrul pieței respective. Ca
prag de departajare s -a considerat valoarea 1% care diferențiază produsele de top (lider)
de cele non -lider ale întreprinderii. Astfel, în funcție de cadranul în care sunt plasate
produsele companiei, acestea vor purta denumiri sugestive, permițând o analiză a lor.

25
Tabel 3.1 Rata de creștere a pieței pentru telefoane, laptop -uri, routere și accesorii PC

Sursa: http://doingbusiness.ro/financia r/raport/998561/

În tabel ul 3.1 este prezentat ă rata de creștere a pieței pentru telefoane, periferice și
componente PC, care ating un procentaj mai mare decât pentru orice alt tip de electronice.
0 – 1: produse cu cotă mică;
0- 2: produse cu cotă mare;
0 – 10%: produse cu rată de creștere mică;
10%-20%: produse cu rată de creștere mare.
Primul cadran din stânga “Laptop -urile” reprezintă produse ce acționează pe o
piață aflată în creștere rapidă, obținând astfel poziția de top. Acest lucru determină
contrib uția desăvârșită a acestora în creșterea cifrei de afaceri a firmei, precum și la
acurateția imaginii. De cele mai multe ori, un produs aflat în faza de creștere se plasează
în acest cadran.
Produsele aflat în cadranul din colțul drept de sus “Telefoane” s unt produse care
acționează pe o piață aflată în creștere rapidă. Aceste produse necesită promoții deoarece
au un rol important pentru dezvoltarea companiei, având o evoluție incertă pe fiecare tip
de marcă. Astfel “Telefoanele” vor fi mereu produsele afla te în faza de lansare deoarece
compania nu poate garanta un success continuu doar cu această gamă.
“Routerele” reprezintă produse care ocupa o poziție de lider pe o piață aflată într -o
creștere lentă, stagnare sau chiar în declin. Un produs aflat în faza d e maturitate se poate
situa în acest cadran.
“Accesorii PC” sunt produsele aflate pe o piață în creștere lentă, stagnare sau chiar
în declin. Nu contribuie la obținerea creșterii profitului și nici la îmbunătățirea imaginii.
De cele mai multe ori, când un produs se află în această impostază, este introdus în
ultimul cadran al matricei.

26
După realiza rea Matricei B.C.G sunt prezentate câteva din produsele eMag, în
funcție de cota de creștere și cotele relative de piață.
Tabel 3.2 cota de creștere și cotele rel ative de piață
Produs Rata de creștere Cota relativă pe piață
Telefon Samsung S6 8 2,3
Laptop Toshiba C660 6 1,2
Mouse wireless Qlive 6 1,2
Telefon Lg G 4 19 0,9
Laptop Acer 13 0,6
Router wireless T -link 5 0,3
Telefon Samsung Note 4 20 2,5
Sursa: Prelucrare proprie
Tabelul 3.2 prezintă cota de creștere și cotele relative de piață pentru produse
vândute în cadrul magazinului online. Și conform tabelului 3.1 avem Figura 3.1.
Figura 3.1 Matricea cotelor

Sursa: Prelucrare proprie

Din matricea BCG putem afirma următoarele concluzii:
– Produsele “Telefon Lg G4”, „Telefon Samsung Note 4” și “Telefon Samsung
S6” au o poziție delicate pe piața datorită costurilor de producție mari și a prețurilor de
vânzare ridicate; din acest motiv aceste produse nu sun t lidere pe piață.
– Produsul “Router wireless T -link” este lider pe piață, înregistrând volum mare
de producție și aduce venituri companiei, acesta este unul din produsele profitabile.

27
– Produsele „Laptop Acer” și “Laptop Toshiba Satelite C660” sunt produse c e
se află în faza de creștere și sunt pe o poziție de lider la secțiunea IT.
– Produsul “Mouse wireless Qlive “se află pe o piață cu creștere lentă și nu
deține o poziție de lider.

3.4 Evoluția principalilor indicatori economico -financiari

eMAG.ro a deve nit în ultimii ani cel mai mare magaz in online din România,
ratând target -ul de afaceri pentru anul 2012, perioada în care estimase vânzări de 180 de
milioane de eu ro. Compania Dante Internațional SA , care activează în spatele domeniului
eMag, a înregistra t anul trecut vânzări de 165 de milioane de euro, dar vrea să exceleze
până în 2017 ajungând la vânzǎri de un miliard de euro.
Pentru anul 2013, oficialii eMAG prognoz aserǎ vânzări de 200 de milioane de
euro, cifra la care trebuia sǎ se ajungǎ , au spus ac eștia, prin dezvoltarea de noi categorii:
fashion, alimente, arti cole pentru animale de companie , îmbrăcăminte și încălțăminte.
Iulian Stanciu, șeful eMAG, a declarat în cadrul unei întâlniri cu reprezentanți ai media cǎ
va exista o creștere accelerată di n intrarea pe noi segmente. Dacă intră pe fashion – o
piață cu o cifră de patru mil iarde de euro/an și ajung la o cotă de 10%, ar avea un rulaj de
400 de milioane de euro. Piața de anvelope și accesorii auto este mai ma re, de 500 de
milioane de euro, iar p iața de alimente este de 15 miliarde de euro/ an.
Directorul eMAG nu a explicat, însă, care au fost motivele pentru care retailerul
nu și -a atins targetul vânzărilor din anul 2012, considerându -se un an destul de bun pentru
companie.
Într-un alt articol din presă se scrie un titlu ce pune în dificultate compania Dante
Internațional: “Concuren ța lovește puternic cu prețuri din ce în ce mai mici"
"Piața nu s -a dus în jos, dar s -a diversificat oferta și s-a înmulțit numărul de magazine
online", explică speciali știi din zona e -commerce și specialiștii studiil or de marketing
online.
Prin urmare , concurența a devenit tot mai mare și acest aspect se reflectă și în
prețuri. Spre exemplu, iPhone 6, varianta cu spațiu de stocare de 16GB, are un preț de
2.938 de lei la eMAG. Același telefon, poate fi cumpărat pentru 2.500 de lei, prin
intermediul Okazii.ro, sau cu 2.714 lei d e la Koyos.ro sau un alt concur ent important
OLX unde putem găsi la un preț mai mic. Lucurile țin seama și de evoluția economiei și

28
de încrederea co nsumatorilor. Nu putem tipări noi bani pe care să -i băgăm în buzunarul
oamenilor pentru ca ei să înceapă cumpărăturile la noi, a spus Iulian Stanciu în cadrul
întâlnirii cu o parte a publicațiilor eco nomice de top pe plan național.
Piețele pe care eMAG dor ea să le introducă încă de la bun început:
1. Fashion
Unul dintre domeniile pe care eMAG se bazează pentru a -și mări cifra de afaceri
este cel al fashion -ului. Iulian Stanciu a spus că piața de fashion din România este de
patru miliarde de euro și este într -o continuă creștere datorită schimbării tendințelor din
domeniul modei din diferite colțuri ale lumii cu vârste tinere.
Okazii.ro, unul dintre cei mai mari jucători competitivi din comerțul online din
România, susține faptul că piața de fashi on este mult mai mică.
"Piața de fashion online este de aproximativ 100 de milioane de euro", a declarat
pentru Business24 directorul de vânzări al Okazii.ro, Cristian Ioniță într -un din
interviurile acordate mass -mediei și opiniei din mediul offline: clie nți, cumpărători.
Cei mai importanți contracandidați cu care eMAG ar urma să intre în competiție
directă pe acest tip de piață sunt: Okazii.ro, Fashion Days (loc ul 1), Okazii Fashion (locul
2).
2. Piese auto și accesorii
Piața de piese auto și accesorii a fost evaluată la 500 de milioane de
euro. Managerul Okazii.ro spune că doar 15% din această piața este reprezentantă de
business -urile online. Principalii competitori, cu care va trebui să se confrunte eMAG pe
această categorie, s unt companii precum Autovit.ro, Auto.ro, Fortunnig.ro,
Autom arket.ro, Autokarma.ro, Mobile.
Reprezentanții eMAG au spus că în următoarele trei luni retailerul va adaugă
produse noi în oferta să: mâncare pentru animale de companie, parfumuri și c osmetice și
o gamă extinsă de produse de îngrijire și sănătate pentru copii de toate vârstele.
S.C Dante Internațional SĂ intenționează să -și mărească semnificativ cota de piață
și prin intermediul Marketplace, platforma prin care alți comercian ți își pot vinde
produsele cu ajutorul sistemului logistic al eMAG.ro din dome niul site -urilor online de
top.
În prezent, Marketplace generează în jur de 10% di n cifra de afaceri a eMAG -ului.
Piața de produse IT a fost anul trecut în valoare de 1,25 miliar de de euro, potrivit
reprezentanților eMAG, în creștere cu 4,5% față de anul anterior. Aceștia spun că piață va

29
continua să crească și în următorii ani, dar într -un ritm tot mai moderat, cu 4% în acest an,
până la 1,3 miliarde de euro, urmând ca în 2014 să ajungă la 1,4 miliarde de euro.
EMag.ro are un trafic de aproximativ 1,7 milioane de vizitatori unici pe lună și de
aproximativ 500.000 de vizitatori mobili. EMAG are o rată de conversie de 6%.
Retailerul vinde peste 50.000 de produ se, din oferta a peste 500 de producători15.
S.C Dante Internațional S.A este firma care deține site -ul de comerț electronic
eMag.ro prin care cumpărătorii pot achiziționa cea mai variată gamă de produse IT,
electronice și electrocasnice, gadgeturi, jucării , cărți, muzică și filme. EMAG a fost lansat
de către Radu Apostolescu, Dan Teodosescu și Bogdan Vlad ȋn anul 2001 , anul ȋncepând
cu care a debutat platforma online ce vinde sisteme de calcul și biroticǎ . În 2012 pachetul
majoritar de acțiuni este cumpărat de către fondul de investiții Sud African Naspers.
Iulian Stanciu care lucrează ca manager general în cadrul eMAG a preluat în 2014 8.4%
din acțiunile magazinului online de la unul dintre fondatori.
În 2015 vânzările retailerului online au ajuns în trei z ile să valoreze 39 milioane
de lei datorită campaniei “Revoluția Prețurilor”, compania urmând să organizeze și
evenimentul Black Firday în luna noiembrie. Tot în acest an eMag a intrat pe piața home
& deco, oferindu -le clienților produse ale brandurilor Te fal, Luminarc, Arcuisine și
Vileda.
S.C Dante Internațional SA se număra printre creatorii pieței de comerț online din
România. În portofoliul eMAG se regăsesc de la produse IT&C, electronice și
electrocasnice, până la cărți, jucării, pachete turistice și cosmetice profesionale, oferta
eMAG extinzându -se permanent cu noi categorii de produse prin eMAG Marketplace,
prima platformă online din România care grupează mai mulți retaileri. Compania
operează magazinul www.emag.ro precum și zece showroom -uri în Bucu rești, Iași,
Brașov, Ploiești, Cluj, Timișoara, Constanța, Craiova, Galați și Oradea. Magazinul online
eMag.ro, operat de compania Dante Internațional, a generat anul trecut vânzări de 165
milioane euro, în creștere cu 13,8% față de 2011. În top 100 cele m ai valoroase
companii din 2013 , Dante ocupă poziția 98 cu o valoare de 125 mil. euro.

15 http:/lwww.link2ec.ro/index.php?id=27&art=1 03

30
Tabel 3.3 Cifre de afaceri
Anul Capital social Cifră de afaceri Profit net Număr de angajați
2009 110.190 224.287.031 806.758 262
2010 410.190 401.789.397 – 10.550.9 89 250
2011 837.130 621.423.342 151.737 338
2012 837.130 685.110.236 9.494.532 350
2013 837.130 831.139.729 5.104.301 576
2014 837.130 1.246.675. 245 807.266 1.015
Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/998561/
În tabelul 3.3 sunt estimate cif rele de afaceri în decursul anilor, aici se observă
capitalul în creștere dar care a stagnat o perioadă iar profiturile sunt variate.
Retailerul eMAG.ro estimează că va înregistra în acest an o creștere a afacerilor
de peste 50%, mai mare decât cea anticip ată în aprilie, când compania prognoza un avans
al vânzărilor de 40%, la 260 milioane de euro, potrivit Mediafax.
"A fost un an foarte bun pentru eMag. Reușim să generăm o creștere a vânzărilor
de peste 50% în România și să lansăm noi produse (…). După r ezultat ele din trimestrul
trei, ne uitǎ m la mai mult", a declarat vicepreședintele și directorul executiv al
retailerului, Violeta Luca, la ZF Digital' 14. În luna aprilie a anului trecut , directorul
general al eMAG.ro, Iulian Stanciu, a estimat că vânzări le retailerului vor dep ăși 260
milioane de euro în 2016 , în creștere cu mai mult de 40% fațǎ de anul precedent, în urma
investițiilor de anul trecut și al celor programate în acest an, în suma de 11,5 milioane de
euro, din care o treime pentru dezvoltarea internațională.
Ȋn Tabelul 3.4 se poate observa, ȋn primul rând, evoluția cifrei de faceri din 2010
pânǎ ȋn 2014, ajungând de la 401.789.397 RON la 1.246.675.245RON. Foarte evidentǎ
este și creșterea numǎrului de salariați, care a ajuns de la 250 in 2010 l a 1.015 in 2014.

31
Tabel 3.4 Contul de profit ș i pierdere a l firmei SC Dante Internațional SA
Indicatori din Contul
de Profit si Pierdere 2010 2011 2012 2013 2014
Cifra de afaceri 401.789.397 621.423.342 685.110.236 831.139.729 1.246.675.245
Total veni turi 404.203.743 625.200.200 687.834.103 834.137.188 1.249.748.767
Total cheltuieli 394.676.961 619.147.718 686.532.170 841.107.068 1.308.077.158
Profit brut 9.526.782 6.052.482 1.301.933 -6.969.880 -58.328.391
Profit net 9.494.532 5.104.301 807.266 -6.969.880 -58.328.391
Numar salariati 250 338 350 576 1.015
Sursa : http://doingbusiness.ro/financiar/raport/998561/
Ȋn timpul campaniei Black Friday, pe baza nerespectǎrii practicilor comerciale
loiale, cel care deține eMag -ul a primit o amendǎ de 551 550 leva, adicǎ patru procente
din profitul realizat ȋn anul 2013. Totodata, firma a fost amendatǎ cu 206 380 leva, adica
1.5 procente din profitul de anul trecut, pentru campania « Tassimo 1+1 gratis » prin care
se acorda clienților care achiziționau un exp resor de cafea Tassimo, ȋncǎ unul gratis .
Conform CPC, valoarea expresorului gratuit a depǎșit maximul permis de legea bulgarǎ
campania având puterea sǎ "distorsioneze mediul competițional".

32
Tabel 3.5 Indicatori derivați din Bilanț
Indicatori Derivati din Bilant 2010 2011 2012 2013 2014
Total datorii / capitaluri
proprii 7,2555 10,8668 9,1033 22,3559 –
Total datorii / total active 6,8788 12,5443 7,4381 8,0237 9,4936
Capitaluri proprii / total
active 0,9481 1,1544 0,8171 0,3589 –
Sursa : http://doingbusiness.ro/financiar/raport/998561/

Ȋn tabelul 3.5 sunt prezentați indicatorii derivați din Bilanț, și anume : Total
datorii/capitaluri proprii care ȋn anul 2013 au avut valoarea cea mai mare, și anume
22,3559 ; Total datorii/total active care au atins valoarea cea mai mare ȋn 2011 de
12,5443 având ȋn 2014 9,4936 și Capitaluri proprii/total act ive cu valoarea cea mai mare
ȋn 2011 de 1,1544.
Ȋn tabelul 3.6 sunt prezentați indicatorii de profita bilitate ai firmei eMAG: marja
de profit brut ( -4,6787% ȋn 2014), marja de profit net ( -4,6787% ȋn 2014), rentabilitatea
capitalului propriu ȋnainte de impozitare (10.450,8317 ȋn 2014) și rentabilitatea
capitalului propriu dupǎ impozitare ( 10.450,8317 ȋn 2014).

33
Tabel 3.6 Indicatori de Profitabilitate
Indicatori de Profitabilitate 2010 2011 2012 2013 2014
Marja de profit brut (%) 2,3711 0,9740 0,1900 -0,8386 -4,6787
Marja de profit net (%) 2,3631 0,8214 0,1178 -0,8386 -4,6787
Rentabilitatea capitalu lui propriu
inainte de impozitare 101,5856 43,2071 6,3297 -25,7198 10.450,8317
Rentabilitatea capitalului propriu dupa
impozitare 101,2417 36,4382 3,9248 -25,7198 10.450,8317
Sursa : http://doingbusiness.ro/financiar/raport/998561/

Vânzările eMAG în Rom ânia din timpul Black Friday (23 noiembrie) s -au situat
la 165 milioane de lei, cu 10% peste estimări.
"Decizia autorităților bulga re de control este abuzivă și incorectǎ . Vom face
contestație și, potrivit pǎrerilor avocaților vom câștiga fǎrǎ dar și poate , nu vom plǎti
nimic . Nu este o coincidență faptul că această comunicare a fost făcută în această
dimineață, pe data de 28 noiembrie, data la care noi derulam în Bulgaria campania de
Black Friday, eMAG fiind singura companie care derulează acest eveniment în online", a
spus Iulian Stanciu, directorul general al eMag.
Oficialii eMag spun că amenzile sunt determinate de o interpretare abuzivă. " Noi
luǎm acest fapt ca rǎspuns la promoțiile si ofertele bune pentru clienții din Bulgaria, fapt
care a presionat co ncurenții locali. Pentru a putea justifica opinia de abuz a autoritǎților ,
ȋn campania ȋn care am fost amendați cu 105 000 euro , am vândut 6 expresoare ȋn
valoare de 1000 de euro ", a adăugat Iulian Stanciu.

34
Consiliul Concurenț ei din Bulgaria (CPC) a anunț at vineri că a amendat firma
eMag – SC Dante Internațional SA cu o sumǎ ȋn valoare de 387 750 euro pentru
nerespectarea practicilor concurențiale pe parcursul a douǎ campanii promo.
Directorul general al eMAG este de pǎrere cǎ ȋncrederea clienților a cresc ut foarte
mult datoritǎ servicii lor extraordinare pe care magazinele online le pun la dispoziție. De
exemplu, avantajul dreptului de retur pânǎ la treizeci de zile a fost preluat și de alte firme
online, ȋncât a devenit un standard . Transportul gratis, fin anțarea prin credit de consum
online sau rate fǎrǎ dobândǎ au mǎrit ȋncrederea consumatorilor. Acesta afirmǎ cǎ aceste
lucruri au fǎcut parte dintr -o abordare pro-client la vânzarea unui produs dar si dupǎ
vânzare, abordare apreciatǎ foarte mult care a dus la o evoluție a companiei. Scopul
acestui an este sǎ introducǎ cât mai multe categorii . eMag a devenit ȋn ultimii ani, pornind
de la un magazin IT online, un mall online ȋn care se pot gǎsi cǎrți, jucǎrii, unelte pentru
grǎdinǎ, telefoane de ultimǎ genera ție și chiar mâncare pentru animale. Pentru prima dat ă
în România, de Black Friday au vândut și mașini de peste 1 milion de euro .
Profitul companiei ȋn anul 2013 a fost de 165 de milioane de euro , iar pentru anul
2014 se estimaserǎ douǎ sute de milioane de euro. Ȋn timpul campanie Black Friday eMag
a avut vânzǎri de 23 de milioane de euro, deci și -a atins cu brio ținta de vânzǎri.
Flanco Retail a intrat în proiectul Marketplace eMAG în octombrie 2014 și a
afișat mai mult de o mie de produse constând ȋn : electrocasnice mari și mici, electronice,
telefoane, IT și accesorii, aceastǎ integrare fǎcând parte dintr -o strategie de evoluție a
firmei, care vinde prin intermediul magazinelor , vânzǎrilor online de pe site -ul
www.flanco.ro și prin Marketplace.
DRagoș Sâ rbu, CEO -ul Flanco Retail, a declarat cǎ deocamdatǎ sunt mulțumiți de
platforma Marketplace deoarece vând online peste o mie de produse prin intermediul ei,
iar intenția lor este sǎ extindǎ gama de produse de pe platformǎ. Primele 3 luni de când au
intrat pe Marketplace au fost promițǎtoare, astfel cǎ pe anul 2015 au avut vânzǎri de 15
milioane de euro, iar vânzǎrile estimate pentru anul 2016 au fost de 30 de milioane de
euro.
Cele mai vândute produse , de la lansare ȋn prezent , au fost cele din categoriile de
electronice și IT. Dintre produsele puse de Flanco Retail pe platformǎ, 20% nu se
regăsesc și în gama eMAG, ci numai în oferta Flanco.

35
Compania are o rețea de 89 de magazine și peste 1.000 de angajați. Retailerul
Flanco este deținut integral de omul de afaceri Iulian Stanciu, care are și un pachet de
25% din com pania S.C Dante Internațional SA , proprietarul eMAG.ro.
Pe perioadă foarte scurtă a negocierilor, s -au purtat discuții mai intense însă numai
între Stanciu și Apostolescu, matematicianul și poetu l acestei tranzacții prin care Asesoft
Distribution a cumpărat 51% din acțiunile S.C Dante Internațional SĂ și eMag
Internațional, compan iile care dețin magazinul eMag.
“Contractul a fost semnat la finalul săptămânii trecute, dar valoarea tranzacției nu
o putem face publică. O parte dintre acționari preferă să treacă sub tăcere cifra, motiv
pentru care există o clauză de confidențialitate în contract”, spunea săptămâna trecută
Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution, într -o discuție cu BU SINESS
Magazin, menționând totuși că a apelat la finanțare de la bănci pentru achiziție. Surse din
piața apropiate tranzacției susțin însă că prețul plătit depășește cu puțin pragul de 10
milioane de euro, ceea ce înseamnă că valoarea de piața a eMag se si tuează astfel în jurul
a 25 de milioane de euro – cu mult peste cifrele vehiculate cu fiecare ocazie când au
apărut zvonuri că eMag s -ar afla la masa negocierilor.
La finalul anului trecut, când fondul de investiții Romanian American Enterprise
Fund (RAEF) negocia preluarea magazinului online, potrivit mai multor surse din piața,
întreaga companie a fost evaluate la 10 milioane de euro.
“Dintre toate ofertele de preluare primite până acum de eMag, cea a Asesoft a fost
singură de nerefuzat”, spune cu un zâmb et larg pe buze Radu Apostolescu, cofondatorul
și directorul de marketing al companiei. Deși multă vreme nu pare să fi fost adeptul unei
vânzări, Apostolescu nu a făcut niciodată un secret din faptul că primea cu regularitate
oferte de preluare din partea investitorilor atât financiari, cât și strategici. De altfel,
coproprietarul eMag admite de mai multă vreme nevoia atragerii unui investitor pentru
capitalizarea companiei, numai că absența unei tranzacții denotă că niciunul dintre cei
interesați de prelua re nu au fost până acum pe placul lui.
“Așa cum se întâmplă mereu în viață, soluțiile sunt mai aproape de noi decât
ne imagințm”, evidențiază Apostolescu paradoxul de a fi discutat mai bine de un an
vânzarea companiei, chiar și către investitori din afar a României, pentru a semna apoi
rapid cu un partener care a fost foarte aproape în ultimii șapte ani. “Soluțiile” despre care
vorbește managerul lasă însă loc de interpretare; cel mai mare magazin online din
România traversează o perioadă dificilă din punc t de vedere financiar, mai ales pe fondul

36
crizei economice. Deși destul de zgârcit în declarații, cofondatorul eMag a dat pentru
prima dată de bănuit în momentul când optimismul său cu privire la vânzările de 150 de
milioane de euro pe care le aștepta pent ru anul trecut, duble față de 2007, s -a moderat la o
valoare ceva mai mică, de 100 de milioane de euro. Bogdan Vlad, directorul general al
eMag declara că anul trecut au înregistrat o crește re de două cifre a businessului.
Pe de altă parte, în discuție au fost puse și datoriile pe care le -ar putea avea
compania către furnizori. S.C Dante Internațional SĂ figură la începutul acestui an pe o
listă publicată pe site -ul distribuitorului Asbis cu companiile care întâmpină dificultăți în
achitarea produselor achi ziționate. Iulian Stanciu afirmǎ cǎ și față de ei are datorii eMag,
dar sunt datorii care nu au depășit termenul de scadență, ceea ce este perfect normal . Nu
în ultimul rând, compania a restructurat operațiunile, renunțând astfel la aproximativ 120
de anga jați dintr -un total de 300; numărul actual de angajați va rămâne însă stabil în
următoarea perioadă, după cum prevede Apostolescu.
Clar e însă că pentru eMag vânzarea către Asesoft pare să fie biletul de ieșire din
criză. Mulțumirea lui Radu Apostoleascu și a lui Bogdan Vlad a fost greu de ignorat pe
parcursul discuției cu BUSINESS Magazin, ca și aerul de mister în care cei trei manageri,
dacă îl luăm în calcul și pe Iulian Stanciu, au învăluit planurile pentru soarta viitoare a
eMag. Acordul dintre cele d ouă companii este strict financiar, Asesoft și eMag urmând să
își continue independent afacerile. Iulian Stanciu explicǎ faptul cǎ Asesoft continuă
distri buția, iar eMag retailul. Nu vor combina propriu -zis businessul, dar cu siguranță vor
exista anumite s inergii. Logistica și service -ul sunt două exemple .
Așadar, eMag nu va fi client favorizat al Asesoft, mai ales că în prezent reprezintă
mai puțin de 10% din cifra de afaceri a distribuitorului, de aproximativ 90 mil. euro anul
trecut, și nici eMag nu va prefera Asesoft ca furnizor, în primul rând pentru că magazinul
vinde peste 15.000 de produse de la peste 500 de firme, în timp ce Asesoft are în oferta în
jur de 2.000 de articole. De profitat vor avea însă ambele companii, pe măsură ce eMag se
va transfo rma într -o platformă la care să aibă ac ces consumatori, distribuitori.
Marius Ghenea, de la Fit Distribution spunea cǎ magazinele online care nu pot
produce imediat lichidit ăți financiare pentru a susține businessul vor avea cel mai mult de
suferit anul ac esta.16

16 John Cusa, Tornado Sistems “Criza înseamnă pentru noi o scădere a businessului, care atr age în mod
automat o redesenare a structurii companiei”.

37
CAPITOLUL IV
eMAG PE PLAN INTERNAȚIONAL
4.1 Pǎtrunderea eMAG pe piețe externe
Evaluarea reț elei de distribuitori
eMAG deține ș i un magazin (depozit) ȋn București, fiind destinat și clienților
dornici sǎ efectueze cumpǎ rarea de produse direct de ei. O altǎ caracteristicǎ importantǎ
deținutǎ de cǎ tre eMAG este livrarea produselor pe care o efectueazǎ ȋn toatǎ țara,inclusiv
ȋn zonele rurale, clientul avâ nd posib ilitatea de a verifica coletul ȋ nainte de efectuarea
plǎții sau de returnare ȋn cazul ȋn care este nemulț umit de produs. eMAG urmǎrește
asigurarea unui flux cât mai mare de clienț i din toate segmentele vizate de companie.
Rețeaua eMAG este aprovizionatǎ de firme internaț ionale, sau chiar direct de la
producǎtorii electronicelor și produselor deț inute de eMAG.De astfel, eMAG dispun e de
un depozit foarte mare, astfel ȋncat sǎ acopere ȋn permanențǎ cerințele potențialilor
clienț i.

Analiza concurenț ei
Confo rm unui studiu realizat, pe piața IT existǎ cea mai mare concurențǎ. De
asemenea, tot ȋ n acest d omeniu ma gazinele online sunt lansate avâ nd la baza , cel mai
adesea , o analizǎ de piațǎ ș i un plan de afaceri. Ȋn domeniul IT, se fac cel mai repede
primele venituri. Ȋn România existǎ o arie diversificatǎ de magazine onl ine, cu domeniul
de activitate ȋ n comercializarea de prod use electronice, astfel eMAG având o concurențǎ
complexǎ .
eMAG este unul dintre cei mai importanți parteneri ai Dell în România în
ofertarea on -line către segmentul de piață al firmelor mici și mijlocii și al utilizatorilor
individual i.
Astfel niciunul dintre magazinele online concu rente nu se poate alinia la preț ul pe
care ȋ l oferǎ eMAG la produsele DELL.
eMAG vrea sǎ ȋși elimine concurenț a prin ,,Black Friday’’. Black Friday nu este
ȋnsǎ un concept original eMAG, ci este unul prelua t din Statele Unite, referindu -se la o zi
special dedicatǎ reducerilor din toate magazinele. eMAG are anumite mǎ rci de produse
care sunt importate doar de acest magazin. Marca este un element esențial al strategiei

38
ȋntreprinderilor: ea face distincț ia dint re produsele și serviciile ȋntreprinderii și cele ale
concurenț ei. Pentru consumator ǎ cel mai comod mijloc de a recunoaș te rapid o categorie
de produse ș i servicii care i -a fost recomandatǎ sau, pe care experiența l -a determinat sǎ o
prefere ȋnaintea altor produse sau servicii de aceeași naturǎ . Pentru ȋntreprindere, marca
reprezintǎ un mijloc de a cuceri și a pǎstra clienț ii.

Intrarea pe noi piețe
La 13 noiembrie 2014 a apǎrut un articol ȋn care se spune a cǎ eMAG se extinde
agresiv. Dore a să aparǎ pe toate piețele din zonǎ până în 2020. După intrarea pe p iețele
din Bulgaria și Ungaria urma o nouă extindere pentru anul 2015 .
CEO -ul eMag a declarat pentru Economica.net cǎ ȋ n anul 2015 s e vor mai extinde
operațiunile pe cel puțin două piețe , urmând ca până î n 2020 să fie prezenți pe fiecare
piață din re giune. Conflictul din Ucraina i -a dat peste cap planurile de extindere în acest
an pentru că țara vecină urma să se alăture rețelei de magazine eMAG .
Deși inițial compania estima o creștere de 40% a business -ului, pentru 2014
afacerile retailerului vor ajunge la 281 de milioane de euro, în creștere cu 50% față de
anul trecut. Cifra de afaceri include toate cele trei țări pe care eMAG este prezent.
eMAG s -a extins în anul 2012 în Bulgaria unde este deja lider de piața, cu o cotă
de 60%. Pe 21 noiembrie 2013 a intrat în Ungaria, unde a ajuns în acest moment pe prima
poziție ca număr de comenzi și pe a doua poziție ca valoare medie a unei comenzi.
Conform unor estimări , cele două țări în care eMAG a intra t ȋn anul 2 015 sunt
Serbia, o piațǎ în curs de dezvoltare cu un mare potențial de creștere, și Turcia, o piațǎ
online de zece ori mai mare în comparație cu țara noastrǎ .
În anul 2014 eMAG avea peste 1.000 de angajați permanenți și 100 de angajați
temporari pe care re tailerul i -a păstrat definitiv da toritǎ creșterilor semnifica tive ale
vânzărilor.
În anul 2012 Grupul Naspers a achiziționat 70% din acțiunile eMAG pentru suma
de 90 de milioane de dolari de la Iulian Stanciu și Radu Apostolescu, fondatorul
magazinului.

39
Ȋn anul 2014 Radu Apostolescu s -a retras din eMAG, iar noua structură a
acționariatului fusese în acel moment, Naspers cu 74.2% din acțiuni, și Iulian Stanciu cu
25.8% din acțiuni. 17
Pe data de 1 septembrie 2015 s -a publicat un articol ȋn care se anunța cǎ cel mai
mare retailer online din România , eMAG, atacă o piață e -commerce estimată la 4
miliarde de euro , adicǎ: „ Următoarea destinație eMag: Polonia ”.
După ultimul Black Friday din anul 2015 , când o serie de români norocoși au avut
ocazia să -și cumpere el ectrocasnice, smartphone -uri și smart tv -uri cu prețuri între 2 și 10
lei, probabil au mai rămas foarte puțini români care să nu fi auzit de eMag. Cel mai mare
retailer online din România a anunțat într -un comunicat de presă că va intra pe piața din
Poloni a, prin preluarea retailerului polonez Agito. Sorin Ionescu, vicepreședinte și
director de dezvoltare internațională eMag, a declarat la acel moment, cǎ transferul de
acțiuni a reprezenta t o nouă provocare pentru ei , vor aduce lângă echipa eMAG o echipă
performantă, cu o foarte b ună cunoaștere a pieței locale .
Astfel, eMag va avea acces la o nouă piață de e -commerce, estimată la o valoare
de 4 miliarde de euro. Sorin Ionescu a mai declarat și faptul cǎ la momentul respectiv
accesau , dato rită celor trei pie țe în care ȋși desfășurau activitatea deja – România,
Bulgaria și Ungaria – o bază de peste 36 de milioane de clienți. Dupǎ au intrat într-o țară
mare din regiune, cu aproape 39 de milioane de locuitori, cu o piață estimată la 4 miliarde
de euro și cu un p otențial mare de creștere .
Agito a fost lansat în anul 2002, ca magazin online de electrocasnice și electronice
și a evoluat în scurt timp ajungând unul dintre cei mai periculoși de pe piața e -comme rce
din Polonia. Firma a ocupat poziția a 2 -a în topul "Deloitte Technology Fast 50", ȋn anul
2008.
Preluarea Agito, adicǎ transfe rul de acțiuni între cele două ȋntreprinderi , s-a
concretiza t odată cu primirea aprobării din partea Consiliului Concurenței și Protecția
Consumatorului din Polonia.18

17 “eMAG se extinde agresiv. Vrea să fie prezent pe fiecare piață din regiune până în 2020. ”, articol disponibil la
http://www.economica.net/emag -vrea -sa-fie-prezent -pe-fiecare -pia-a-din-regiune -pana -in-
2020_91286.html#n
18 Franciz ǎ eMAG ȋn Polonia, articol disponibil la http://franchising.info.ro/articol/881/urmatoarea -destinatie –
emag -polonia/

40
4.2 Platforma Marketplace – motor de creștere al afacerilor eMAG

Ȋn data de 29 februarie 2016 a apǎrut articolul denumit „ Cum face eMAG bani cu
produsele altora. A ajuns la 1.000 de magazine .” ȋn care se spune cǎ eMAG Marketplace
s-a bucurat de o creștere substanțialǎ , ajungând sǎ aibǎ în luna februarie 1 000 de
magazine colaboratoare. eMAg are ȋn prezent 13 mii de brand -uri și 1.100 de categorii
afișate, care acoperǎ o gamă largă de produse cum ar fi: telefoane, jucǎrii, electronice,
electrocasnice, produse de casă și grǎdină, mobilă și cosmetice, produse de îngrijire
personală și articole sportive.
Prin eMAG Marketplace partenerii eMAG ȋși posteazǎ propriile produse pe site-ul
online , alǎturi de produs ele vândute direct de cǎtre companie . Clienții pot comanda
simultan atât produse eMAG cât și produse din oferta ori cǎrui partener eMAG. Partenerii
din Marketplace sunt selectați și permanent evaluați și monitorizați ca sǎ poatǎ asigura
standarde le de calitate cu care sunt obișnuiți clienț ii eMAG.
eMAG este compania aflatǎ printre preferatele românilor, ce are un trafic lunar de
douazeci de milioane de vizitatori , care este mai mare decât cel ȋnsumat al celor mai de
succes 10 mall -uri din România.
CEO -ul eMag, Iulian Stanciu a declarat cǎ firma a devenit un centru comercial în
care este oferitǎ posibilitatea altor firme să vândă către conzumatori , prin platforma
Marketplace. Are efecte de creștere asupra companiei pe douǎ planuri : existǎ atât de
multe categorii de produse ȋncât cumpǎrǎtorii capǎtǎ experiențǎ și duce la evoluț ia pieței
comerciale din România atât din punct de vedere al volumului, cât și al standardelor
ȋnalte de servicii . La declarația domnului Stanciu , se adaugǎ spusele directorului eMag ,
Florin Filofte, care afirmǎ cǎ , chiar dacǎ se discutǎ de producǎtori sa u afaceri , platforma
Marketplace este modalitatea cea mai simplǎ și rapidǎ prin care orice afacere ȋși poate
promova online produsele și serviciile spre cea mai mare comunitate de cumpǎrǎturi din
țara noastrǎ și nu numai .
Orice persoanǎ poate cumpǎra din M arketplace produse dintr -o multitudine de
categorii , atât de la companii autohtone , cât și din afara țǎrii . Printre firmele românești
regǎsim: pentru pasionații de fotografie – F64, pentru cititori – Cǎrturești, pentru
interesații de mobilier (lider pe pia țǎ) – Mobexpert, pentru achiziționarea de ȋncǎlțǎminte
– Otter, pentru pasionații de flori – Flori de Lux, magazine de opticǎ – Optiplaza, pentru
voiaj – Mirano, pentru achiziționarea de telefoane și accesorii – Arsis, pentru remedii

41
naturiste – Fares. Ca ș i firme internaționale se gǎsesc: Franke, pentru electrocasnice și
accesorii de baie și bucǎtǎrie – Gorenje și Miele, pentru pasionații de parfumuri –
Marionnaud, pentru achiziționarea de ȋmbrǎcǎminte și ȋncǎlțǎminte sport – Hervis Sports,
biciclete – Gian t, pentru pasionatele de bijuterii și accesorii fashion – Meli Melo.19
Ȋn anul 2015, investițiile în platformǎ au trecut de douǎ milioane de euro și s -au
ȋndreptat cǎtre achiziții de hardware și crearea unui mediu propice pentru introducerea
rapidǎ a magazi nelor colaboratoare . Lunar, cei de la platformǎ studiazǎ posibilii
colaboratori , ca pe urmǎ, 85% dintre ei sǎ-și posteze produsele . Undeva la o sutǎ de noi
colaboratori ajung pe eMag ȋn fiecare lunǎ .
Organizatǎ pe modelul unui mall , platforma dǎ șansa fiecǎrei companii
colaboratoare sǎ-și fixeze propriile condiții , taxe de livrare, politica si taxa de retur ,
prețurile, cu condiția sǎ asigure consumatorilor aceeași calitate cu care sunt obișnuiți la
eMag.20
În concluzie, eMAG asigurǎ cumparãturi de bunǎ calitate la cel mai avantajos
preț. Acest magazin oferǎ produse ale unor mǎ rci deja cunoscute și consacrate, cât ș i
mǎrci noi. Monitorizarea tuturor factoril or de macromediu trebuie sa aib ǎ loc continuu,
fiecare component ǎ a mediul ui de marketing nu trebuie r uptǎ din context, ci urm ǎritǎ în
interdependenț ǎ cu toți ceilalți factori. Urm ǎrirea evoluțiilor și tendinț elor mediului de
marketing este o sarcin ǎ dificil ǎ, dar orice schimbare major ǎ a oric ǎrui factor amintit
poate avea un im pact major asupra obiectivel or și planurilor de marketing. Schimb ǎrile
mediului de marketing al unei firme pot fi favorabile sau nefavorabile activitatii sale pe
piațǎ, pot crea oportunit ǎți de a face noi afaceri cu clienț ii existenți ș i de a atrage alții,
sau, dimpotriv ǎ, pot d iminu a capacitatea firmei de a -și satisface clienț ii. Se observ ǎ faptul
cǎ, clientul și consumatorul ocup ǎ un loc foarte important printre obiectivele și deciziile
ce urmeaz ǎ a fi luate, firma asigurând servicii si asistențǎ de specialitate prin intermediul
personalului. eMAG se bucur ǎ de poziția pe care o deține pe piațǎ, tocmai datorit ǎ
modului ȋn care a reuș itǎ ȋnțeleag ǎ rolul marketingului, ǎ integreze funcția de marketing
ȋn cadrul ȋ ntreprinderii. Numai printr -o activitate de marketing eficient ǎ se pot anti cipa ș i
uneori influența schimb ǎrile mediului, precum ș i efectele acestora asupra activit ǎții de
piațǎ a firmei, a profitabilit ǎții ei.

19 “eMAG Marketplace reprezintă 1000 de magazine ”, articol disponibil la http://ecompedia.ro/emag –
marketplace -reprezinta -1000 -de-magazine.html
20 “Cum face eMAG bani cu produsele altora. A ajuns la 1.000 de magazine ”, articol disponibil la
http://www.capital.ro/emag -a-investit -2-milioane -de-euro -in-marketplace.html

42
CONCLUZII
Întreprinderile mici și mijlocii reprezintǎ stâlpul economiei oricǎrei țǎri modern.
Acestea reprezintǎ generat orul de locuri de muncǎ de idei de business -uri. Chiar dacǎ
apariția crizei financiare la sfârșitul anului 2008 a zdruncinat acest sector, importanța lui
ȋn țara noastrǎ nu trebuie neglijatǎ.
Principalele probleme cu care se confruntǎ IMM -urile ȋn ultima perioadǎ sunt
reprezentate de scǎderea numǎrului de comenzi și lipsa resurselor financiare. Fenomenul
se extinde destul de rapid la nivelul majoritǎții firmelor.
În ultima jumătate de secol, întreprinderile mici și mijlocii au devenit actorii
economici imp ortanți, în economiile globale, prin prisma locurilor de muncă și a
contribuției directe la ridicarea nivelului de trai în comunitățile în care activează.
Datorită dimensiunilor reduse, IMM -urile cresc caracterul de atomicitate al pieței,
scăzând puterea f irmelor mari de a o influența. În plus, numărul lor mare stimulează
concurența, limitând monopolul marilor unități și micșorând astfel posibilitatea acestora
de a crește prețurile.
Concluziile care reies ȋn urma analizei referitoare la IMM -urile din Români a
sunt:
– IMM-urile se confruntǎ ȋn țara noastrǎ cu multe greutǎți create de situația
economiei României ȋn general și de procesul lent de privatizare a ȋntreprinderilor ;
– IMM-urile reprezintǎ sectorul economic cu cel mai mare potențial, un sector
dinam ic si profitabil cu cele mai mari perspective de dezvoltare ;
– IMM_urile private sunt cele care pot crea locuri de muncǎ pentru a nu mai
exista atât de mult personal disponibil la nivel de stat și public, ca urmare a
restructurǎrii și modernizǎrii.
– IMM -urile private sunt sur sele principale ale creǎrii clasei de mijloc cu un
important rol ȋn asigurarea stabilitǎții sociale și politice a țǎrii noastre ;
– IMM-urile private, datoritǎ particularitǎților , necesitǎ o abordare economico –
socialǎ puțin diferitǎ de cea din sectorul de stat și public, la baza cǎreia sǎ se afle o
strategie si unele politici specifice.
– Ȋnființarea unor IMM -uri asemǎnǎtoare cu cele din Uniunea Europeanǎ din punct
de vedere structural, dimensional și funcțional, contextual și din pu nct de vedere al

43
perfomanțelor, ȋn așa fel ȋncât sǎ reprezinte garanția integrǎrii reale și eficace a țǎrii
noastre ȋn UE.
Ȋn ceea ce privește ȋmbunǎtǎțirea situației IMM -urilor, ar fi câteva propuneri :
– reducerea costurilor cât mai mult posibil, prin e liminarea cheltuielilor care nu
sunt absolut necesare desfășurării activității curente (în special a cheltuielilor cu serviciile
executate de terți) ;
– impulsionarea productivității muncii tradusă într -o folosire cât mai eficientă a
forței de muncă de care dis pune IMM -ul ;
– selectarea piețelor de desfacere și a clienților după criterii pur economice și de
rentabilitate ;
– consolidarea portofoliului de clienți profitabili și stabili financiar.

44
BIBLIOGRAFIE

Cărți, tratate, dicționare
1. Abrudan, I. Premise și repere ale culturii manageriale românești, Editura
DACIA, Cluj Napoca, 1999
2. Allen J, Ghidul financiar al întreprinzătorului, Edit. Tehnică, București, 1997
3. Alter, S.L. Decision Support Systems: Current Practice and Continuing
Challe nges, Addison -Wesley Publishing, MA, 1980
4. Adair J Arta de lua decizii, Editura Cosmos, 2006
5. Barrow C, P. Brown, Liz Clarke The business growth handbook, Penguin
books, London, 1992
6. Bateman, T.S., Zeithaml, C.P. Management – Function and Strategy,
Homewood, Boston, USA, 1990
7. Băbăiță I., Duță Alexandrina, Imbrescu I. Microeconomie, Editura Mirton,
2000
8. Băileșteanu G, Diagnosticul și evaluarea firmei, Editura Mirton, timișoara,
1997
9. Băjan D, coord Managementul socie tățilorcomerciale, Tribuna Economică,
bucurești, 1994
10. Ovidiu Nicolescu (coordonator) – “Carta Albă a IMM -urilor din
Români a” – ediția 2007;
11. Ovidiu Nicolescu – “Esențială pentru România este economia ”,
Afaceri IMM, nr. 69, anul 2007;
12. Ovidiu Nicolescu – “Revenirea grabn ică la normalitate ”, Afaceri IMM,
nr. 70, anul 2007;
13. Ovidiu Nicolescu – “Prioritate 0: Parteneriate publi c-private pentru IMM –
uri”, Afaceri IMM, nr. 68, anul 2006;
14. Ovidiu Nicolescu – “Manag ementul întreprinder ilor mici și mijloci i”,
Editura Econo mică 2004;
15. Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu – “Management ”, Editura Econo mică, 2003;

45
Articole, rapoarte și legi
16. Articol “Următoarea destinație eMag: Polonia”, 1 septembrie 2015, disponibil
la http://franchising.info.ro/articol/881/urmatoarea -destinatie -emag -polonia/
17. Articol “ eMAG se extinde agresiv. Vrea sǎ fie prezent pe fiecare piațǎ din
reugiune pânǎ ȋn 2020”, 13 noiembrie 2014, disponibil la
http://www.economica.net/emag -vrea-sa-fie-prezent -pe-fiecare -pia-a-din-regiune -pana –
in-2020_91286.html
18. Articol “Cum face eMAG bani cu produsele altora. A ajuns la 1.000 de
magazine”, 29 februarie 2016, disponibil la http://www.capital.ro/emag -a-investit -2-
milioane -de-euro-in-marketplace.html
19. Articol “Analiză: IMM -urile după primul val de criză”, 21 iunie 2013,
disponibil la http://www.forbes.ro/analiza -imm-urile-dupa -primul -val-de-criza_0_8088 –
10765

Pagini WEB
20. www.wikipedia.org
21. www.ziare.com
22. www.gandul.info
23. www.cotidianul.ro
24. www.mfinante.ro
25. www.doingbusiness.ro
26. www.economica.net
27. www.capital.ro