MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI [624088]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI
Specializarea: Ingineria și Protecția Mediului în Agricultură
Cursuri cu frecvență redusă

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific:
Prof. Dr. Ing. Iancu Paulina

Absolvent: [anonimizat]
2016

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 2 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI
Specializarea: Ingineria și Protecția Mediului în Agricultură
Cursuri cu frecvență redusă

MODERNIZAREA STAȚIE I DE
EPURARE APE UZATE
A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 3 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI
Specializarea: Ingineria și Protecția Mediului în Agricultură
Cursuri cu frecvență redusă

TEMA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ
intitulat „MODERNIZAREA STAȚIE I DE EPURARE APE UZATE A
MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ”

Prin temă se cere soluționarea aspectelor legate de :
– Epurarea apelor uzate orășenesti.
– Utilizarea de energii neconvenționale pentru producerea de energie electrică
și/sau termică.

Absolvent: [anonimizat],
Nicolae Anton Prof. Dr. Ing. Iancu Paulina

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 4 CUPRINS
Capitolul 1
DATE GENERALE ………………………………………………….. ……………………….. ……10
1.1.Amplasament ………………………………… ……………………………………… …….10
1.2.Situație existentă ……………………………………………………………….. ………..11
1.2.1.Canalizare Bucuresti …………………………………………………………. …………… ..11
1.2.2.Etape dezvoltare Stație de Epurare ………………………………………….. ……… ……..11
Capitolul 2
FLUXUL TEHNOLOGIC AL STAȚIEI DE EPURARE ………………… ………..13
2.1.Schem ă stație de epurare …………………………………………………………….. ………..15
2.1.1.Treaptă mecanică………………………………………………………………….. ……………. .15
2.1.2.Treaptă biologică…………………….. ……………………………………………. ……………. .15
2.1.3.Sisteme suport………………………………………………………………………. ……………. .15
2.1.4.Tratarea nămolului……………………………….. ……………………………….. ……………. .15
2.1.5.Utilizare biogaz……………………………………………………………………… ……………. .16
2.1.6.Apa pluvială………………………………………………………………………….. ……………. .16
2.1.7.Clădiri auxiliare……………………………………………………………………… ……………. .16
2.2.Linia apei uza te………………………………………………………………………….. …………. 17
2.2.1.Epurarea mecanică………………………………………………………………… …………… .17
2.2.2.Epurare biologică…………………………………………………………………… ……………. .17
2.2.3.Linia apei pluviale………………………………………………………………….. ……………. .19
2.3.Linia nămolului …………………………………………………………………………….. ………. 20
2.4.Utilizare biogaz ……………………………………………………………………………. ……….. 20
2.5.Sisteme suport ………….. ………………………………………………………………… ………..21
2.5.1. Apa tehnologică ……………………………………………………………………………………21

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 5 2.5.2. Drenajul stației ……………………………………………………………………………………..21
2.5.3. Alimentarea cu energie electrică …………………………………. …………………………2 1
Capitolul 3
ELEMENTE DE PROIECTARE A STAȚIEI DE EPURARE ………………….. 23
3.1.Debite de apă uzată …………………………………………… ………………………… ………..23
3.2.Calitatea apei uzate -influent Stație de Epurare ……… ………………………… …….. 23
3.2.1.Încărcările și concentrațiile pentru p roiectare pentru tratarea primară și
secundară și efluent…………………………………………………………… …………………………23
3.2.2. Calitatea apei uzate brune …………………………………………………………………….24
3.2.3. Încărcări și concentrații pentru epura rea biologică a apei uzate………………….25
3.3.Calitatea efluentului …………………………………………… ………………………… ……….25
3.3.1. Standardele de calitate ale efluentului ……………………………………………………..2 5
3.3.2. Condiții generale …………………………………………………………………………………..26
3.3.3. Condiții speciale …………………………………………………………………………………..26
3.4.Parame trii de proiectare pentru Stație de Epu rare……………………………. …….27
3.4.1.Grătare rare……………………………………. …………. ………………………… ……………. .27
3.4.2. Stație de pompare admisie…………………………………………………….. ……………. .28
3.4.3. Grătare dese………………………………………………………………………… ……………. .28
3.4.4. Deznisipator și distribuția debitului………………………………………….. ……………. .29
3.4.5. Cameră de Distribuție a bazinelor de sedimentare p rimară………. …………….. .30
3.4.6. Bazine de Sedimentare Primară…………………………………………… ……………. ….31
3.4.7. Stație de pompare nămol primar…………………………………………….. ……………. .32
3.4.8. Bypass de urgență………………………………………………………………… ……………. .32
3.4.9. Cameră de distribuție a bazinelor de aerare……………………………… ……………. .32
3.4.10. Bazine de aerare………………………………………………………………… ……………. .33

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 6 3.4.11. Stație suflante …………………………………………………………………. ……………….. .33
3.4.12. Bazine de sedimentare secundară…………………………………………. …………… .34
3.4.13. Stație de pompare NAR și NAE…………………………………………….. ……………. .35
3.4.14. Canal de evacuare și măsurare debit…………. …………….. ………………………….36
3.4.15. Recuperarea de energie……………………………………………………… ………………36
3.4.16. Stație de pompare apă tehnologică……………………………………….. ……………..36
3.4.17. Castel de apă……………………………………………………………………… ……… …….36
3.4.18. Îngroșătoare de nămol primar……………………………………………….. …….. ……..37
3.4.19. Stație de pompare nămol primar îngroșat………………………………. ……………..38
3.4.20. Bazine tampon nămol activat în exces (NAE)…………………………. ………. …….38
3.4.21. Clădire a îngroșării / des hidratării NAE ……………. …………………….. ……………38
3.4.21.1. Sistem de preparare electrolit………………………………………… …………. ………39
3.4.21.2. Sistem de îngroșare NAE……………………………………………… ……………. ……39
3.4.21 .3.Pompe de alimentare bazine de fermentare……………………… ………….. …….41
3.4 21 .4.Sistem de des hidratare a nămolului fermentat………………….. ………….. ……..41
3.4.21 .5. Sistem de transport pentru nămolul des hidratat……………….. …………… …….44
3.4.21 .6. Facilități comune………………………………………………………….. ………….. ……..44
3.4.22. Depozit de nămol des hidratat……………………………………………… ……….. ……..44
3.4.23. Bazin de amestec nămol primar și NAE……………………………….. ……… ……….44
3.4.24.Bazine de fermentare…………………………………………………………. …….. ………..45
3.4.25. Clădire de serviciu a bazinelor de fermentare……………………… …………. ……..46
3.4.26. Clădire a CHP (Cogenerare Căldură și Energie electrică)………… ………… …..47
3.4.27. Bazine tampon de nămol fermentat și de urgență………………….. ………….. …..49
3.4.28.Stație de pompare supernatant ……………………………………………. ………. ………50
3.4.29.Gazometre – Desulfurizare – Arzător……………………………………. ………… …….50

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 7 3.4.30. Stație grătare apă pluvială………………………………………………….. ………… …….51
3.4.31.Bazine de retenție………… ……………………………………………………. ………… …….53
3.4.32. Sistem de evacuare apă pluvială…………………………………………. ……….. ……..53
3.4.33. Stație de pompare nămol – Linia Apei Pluviale ………………. ………………… ……54
3.4.34. Sistem de versor și grătare al Liniei 2 Casetă ……………………… ………….. ……..54
3.4.35. Sistem deversor și grătare al Liniei 3 Casetă …………………………. ………… ……54
3.4.36.Stații de pompare drenaj………………………………………………………. ………… …..55
3.4.37.Bazine Bio-P…………………………………………………………………… ………….. ……..55
3.4.38.Stații chimice………………………………………………………………………. ………. …….56
3.4.39. Stație suflante pentru aerare nămol………………………………………. ………. ……..57
Capitolul 4
SISTEMUL DE OPERARE AL STAȚIEI DE EPURARE …………………. …….58
4.1.Descriere generală ………………………………………… ………………………… …….. …….58
4.2.Descriere și operare stație de epurare ape uzate ………. …………………… ……….64
4.2.1.Grătare rare ………………………………………………………………. ………. …….. …………64
4.2.2. Stație de pompare admisie …………….. …………………………. ……………… ………….65
4.2.3.Grătare dese……………………………………………………………… …………. ……………..65
4.2.4. Deznisipator și distribuția debitului……………… ………………….. ………….. …………66
4.2.5. Cameră de Distribuție a bazinelor de sedimentare primară …………… …………..67
4.2.6.Bazine de Sedimentare Primară ………………………………… ……………. ……………..67
4.2.7.Stație de pompare nămol primar …….. ………………………. ………………….. …………68
4.2.8.Bypass de urgență ……………………. ………………….. ……………………………. ………..68
4.2.9.Cameră de distribuție a bazinelor de aerare …………………… …………… …………..68
4.2.10.Bazine de aerare ……………………………………………………… ………………. ………..69
4.2.11.Stație suflante ………………………………………………………. ……………… ………. ……70

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 8 4.2.12.Bazine de sedimentare secundară ………………… …………………………. …………..70
4.2.13.Stație de pompare NAR și NAE …………. …………… ………………………. ……………71
4.2.14.Canal de evacuare și măsurare debit ………………………….. ……………….. ……….72
4.2.15.Recuperare de energie ……………………………………………. ………….. ………………72
4.2.16.Stație de pompare apă tehnologică …………………………….. ……………….. ……….73
4.2.17.Castel de apă ………………………………. ………………………. ………………….. ……….73
4.2.18.Îngroșătoare de nămol primar …….. …………………… …………………………. ……….73
4.2.19.Stație de pompare nămol primar îngroșat …………….. ………………………. ……….74
4.2.20.Bazine tampon nămol activat în exces (NAE) ………………. ……………….. ……….75
4.2.21.Clădire a îngroșării / des hidratării NAE ………………………… ………. …….. ………..75
4.2.22.Depozit de nămol des hidratat ……………………………………. ……………… ………….77
4.2.23. Bazin de amestec nămol primar și NAE …………….. …………………….. …………..77
4.2.24.Bazine de fermentare ………….. ………………… ……… ………………………. …………..77
4.2.25.Clădire de serviciu a bazinelor de fermentare ………….. ……………………… ……..79
4.2.26.Bazine tampon de nămol fermentat și de urgență …………………… ……………….81
4.2.27. Stație suflante pentru aerare nămol …………. ………………… ……………. …………..82
4.2.28.Stație de pompare supernatant ………. ………………… …………………….. …………..82
4.2.29.Gazometre – Desulfurizare – Arzător ………. ………………………………. ……………83
4.2.30.Stație grătare apă pluvială ………….. …………………………………………. …………….88
4.2.31.Bazine de retenție ………….. …………………………………………………….. …………….88
4.2.32.Stație de pompare nămol – Linia Apei Pluviale………… ……………………. ……….89
4.2.33.Sistem ele deversoare și grătare ale Lini ilor 2 si 3 Casetă ……….. ……………….89
4.2.34.Stații de pompare drenaj ………………………… ……………….. …………… ……………89
4.2.35.Bazine Bio-P……………………………….. ………………… ……………………… …………..89
4.2.36.Stații chimice ……………………… …………………. ………………………………. ………….90

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 9 Capitolul 5
SĂNĂTATE ȘI PROTECȚIA MUNCII ………………………… …………. ………………9 1
Capitolul 6
IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ………………….. ……………………………. ………..97
Listă figuri :
Fig.1 Amplasamen t stație de epurare ……………………. ………… ………………………………10
Fig.2 Diagrama debitului……… ……………………………… ……………. …………………………..13
Fig.3 Plan stație de epurare …………….. ……………….. …………………………….. ……………14
Planș a1 Filieră stație de epurare …………………………………………………….. ……………. 100
Bibliografie ……………………….. ……………… ……….. …………………………. ……….. ……… ..99

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 10 Capitolul 1
DATE GENERALE
1.1.Amplasament
Stația de Epurare se află în zonă de sud est a Municipiului București, pe malul râului
Dâmbovița ce traversează orașul, la 11k m de centrul acestuia, cu adresa Șoseaua
de Centură, nr.306, sat Glina, comuna Glina județul Ilfov.
Fig.1 Amplasament stație de epurare

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 11 1.2.Situație existentă
1.2.1.Canalizare București
Municipiul București are un sistem mixt de canalizare, care transportă apa uzată și
meteorică în principal gravitațional. Zonele joase sunt prevăzute cu stații de pompare
care evacuează în sistemul de transport gravitațional. Toată apa uzată este colectată
într-un colector principal, Caseta, amplasată sub răul Dâmbovița, care transportă
către stația de epurare localizată langă comuna Glina, la 11km sud -est de centrul
orașului.
1.2.2.Etape de dezvoltare a Stației de Epurare
Etapa1 asigură epurarea comple tă a 35% din debitul de vreme uscată și epurarea
parțială a restului de debit de vreme uscată.
Epurarea parțială în linia 1 constă în trecerea prin grătare, deznisipatoare, colectoare
de grăsimi și sedimentare primară.
În bazinele de retenție epurarea pa rțială constă în trecerea prin grătare și
sedimentare primară.
Jumătate din influent este epurat parțial, iar cealaltă jumătate este complet epurată.
Linia 1 este divizată în sublinia A și sublinia B.
Epurarea completă în această etapă este conformă prev ederilor NTPA 011/2002
pentru zonele sensibile. Epurarea parțială constă în trecerea prin grătare, deznisipare
și decantarea primară în linia1 și trecerea prin grătare și decantare primară în
bazinele de retenție.
Epurarea completă se realizează în următo arele trepte de epurare:
-Treapta mecanică cu grătare rare și dese, deznisipatoare și decantoare primare;
-Treapta biologică printr -un proces ce implică nămol activat de recirculare (NAR)
combinat cu hidroliza nămolului de recirculare în flux lateral pentru o eliminare sporită
a azotului și fosforului și decantare secundară.
-Stabilizarea nămolului prin fermentare și deshidratarea nămolului stabilizat înainte
de evacuarea din stație.
În etapa1 a stației Linia1 primește 10m³/s din Casetă. Apa uzată t rece prin grătarele
rare înainte de a fi pompată în stația de pompare admisie. Apa curge gravitațional
prin restul structurilor stației, iar energia este recuperată prin hidroturbine înainte de a
fi evacuată în răul Dâmbovița. Jumătate din debitul de apă uzată este epurat parțial

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 12 iar cealaltă jumătate este epurată total.
Debitul pentru epurarea parțială în Bazinele de Retenție ,3m³/s, curge gravitațional
din Casetă prin epurare și apoi este evacuat în răul Dâmbovița. În condiții de vreme
umedă un debit de 20m³/s este epurat parțial, iar debitul de apă de ploaie excedent
este evacuat în r âu prin intermediul a două stații de grătare și deversoare proiectate
pentru debite de 30m³/s și 20m³/s. Rezidurile și nisipul colectate sunt evacute în
afara stației.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 13
Capitolul 2
FLUXUL TEHNOLOGIC AL STAȚIEI DE EPURARE
Fig.2 Diagrama debitului

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 14 Fig.3 Plan stație de epurare

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 15 2.1.Schemă stație de epurare
2.1.1.Treapta de epurare mecanică
zona Denumire
01 Grătare rare
02 Stația de pompare admisie
03 Grătare dese
04 Deznisipatoare, colectoare de grăsimi și canale aducțiune
05 Camere de distribuție ale bazinelor de sedimentare primară
06 Bazine de sedimentare primară
07 Stația de pompare nămol primar
08 Bypass de urgență

2.1.2.Treapta de epurare biologică
Zona Denumire
09 Camera de distribuție a bazinelor de aerare
10 Bazinele de aerare
11 Stația suflantelor
43 Stațiile chimice
12 Bazine de sedimentare secundară
42 Bazine Bio -P
13 Stații de pompare NAR și NAE
14 Canal de evacuare și măsurare a debitului

2.1.3.Sisteme suport
Zona Denumire
15 Recuperarea de energie
16 Stație de pompare ap ă industrială
17 Castel de ap ă

2.1.4.Tratarea nămolului
Zona Denumire
18 Îngroșătoare de nămol primar
19 Stație de pompare nămol primar îngroșat
20 Bazine tampon NAE

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 16 22 Clădirea îngroșării/deshidratării NAE
23 Depozit nămol deshidratat
24 Bazine de amestec nămol primar îngroșat și NAE
25 Bazine de fermentare – turn de acces
26 Clădirea de serviciu a bazinelor de fermentare
28 Bazine tampon de nămol fermentat și de urgență
44 Stația suflantelor pentru aerarea nămolului fermentat
29 Stație de pompare supernatant

2.1.5.Utilizarea biogazului
Zona Denumire
27 Clădire cogenerare
30 Gazometre,desulfurizare,arzător

2.1.6.Apa pluvial ă
Zona Denumire
31 Stație de grătare ap ă pluvială
33 Bazine de retenție
34 Sistem de descărcare apă pluvial ă
35 Stație de pompare nămol sedimentat
36 Sistem de deversare și grătare linia 2 Casetă
37 Sistem de deversare și grătare linia 3 Casetă

2.1.7.Clădiri auxiliare
Zona Denumire
38 Stații de pompare apa drenaj
39 Stație de pompare apă uzată Glina
40 Posturi de transformare
41 Spălătorie mașini
50 Clădirea administrativă
51 Clădire pază
52 Toalete și Spălătorie
54 Magazie
55 Atelier reparații și întreținere

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 17 2.2.Linia apei uzate
2.2.1.Epurarea mecanică
Apa uzată influentă intră în stație prin grătarele rare către bașa pompelor de admisie.
Există un număr de cinci canale de admisie, fiecare prevăzute cu câte două grătare
cu raclete de curătare și deschidere între bare de 50mm.
Reziduurile colectate de la grătarele rare sunt evacuate în afara stației.
Apa uzată trecută prin grătarele rare este ridicată 10m cu ajutorul a cinci pompe în
stația de pompare admisie pentru a menține structurile apei uzate desupra nivelului
pânzei freatice. La evacuarea din st ație în răul Dâmbovița 4m din înălțimea de
pompare sunt destinați recuperării energiei printr -o stație de hidroturbine.
Trecerea prin grătare dese se realizează prin șase canale prevăzute cu grătare cu
raclete de curățare, având deschiderea între bare de 6mm înainte de a curge către
zona dez nisipatoarelor. Rezidurile colectate de grătarele dese sunt spălate și presate
înainte de a fi evacuate din stație.
Nisipul este eliminat prin șase camere de dez nisipare aerate, proiectate pentru
îndepărtarea a minimum 95% din particule cu dimensiunea de 300µm. Nisipul este
spălat și drenat înainte de a fi evacuat din stație. După ce trece de dez nisipatoare,
debitul este divizat în două sublinii identice, cu sedimentare primară pentru întregul
debit și epurare biologică pentru jumătate din acesta. Debitul din fiecare sublinie este
distribuit în patru bazine de sedimentare primară, printr -o cameră de distribuție, fiind
prevăzută și posibilitatea ocolirii sedimentării primare. Sedimentarea primară se
realizează cu o încărc are hidraulică pe suprafață de 1,9m/h și un timp de retenție de
1,9h.
Efluentul din cele opt bazine de sedimentare primară este colectat într -un canal
comun ce transportă către trepta de epurare biologică și către bypass -ul treptei
biologice în canalul de evacuare din stație. Nămolul sedimentat este condus în stația
de pompare a nămolului primar.
2.2.2.Epurarea biologică
Epurarea biologică are loc printr -un proces ce implică nămol activat de recirculare
(NAR) combinat cu hidroliza nămolului de recir culare în flux lateral pentru o eliminare
mai eficientă a azotului și fosforului.
În comparație cu un proces convențional ce implică nămol activat, procesul NAR
beneficiază de eficientă recunoscută a absorbției de CCO în nămolul activat. Din

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 18 practică a rezultat că CCO -ul influent poate fi absorbit cu destulă eficientă în nămolul
activat și transferat prin intermediul bazinelor de nămol activat (NA) și bazinele de
sedimentare secundară spre epurare în bazinele de nămol activat de recirculare
(NAR) fără deteriorarea calității efluentului din bazinele de sedimentare secundară.
Concentrația de două până la trei ori mai mare a nămolului în bazinele NAR față de
cea din bazinele NA reduce în mod corespunzător volumul necesar pentru proces
pentru o epu rare adecvată fără a avea impact asupra tratării secundare.
Un alt avantaj al tratării prin procesul cu NAR este dat de tratarea supernatantului de
recirculare bogat în azot prin alternarea mediilor de nitrificare denitrificare în bazinele
NAR la o concen trație mai ridicată a nămolului înainte de tratarea în bazinele NA.
Parametrul restrictiv pentru ca procesele biologice să atingă calitatea impusă a
efluentului este relaționat cu azotul și fosforul. Pentru a preveni pierderea bacteriilor
de nitrificare p e timp de iarnă și a asigura eliminarea azotului, treapta biologică este
proiectată pentru o vârstă a nămolului aerat de 7 zile și o temperatură a apei uzate
de 12șC. Hidroliza în flux lateral a nămolului de recirculare produce substanțe
organice ușor degr adabile care vor îmbunătăți atât indicele de denitrificare, cât și de
eliminare biologică a fosforului. Rata de denitrificare sporită anticipată pentru această
temperatură este de 2,33gN/kg VSS/h.
Concentrațiile nămolului utilizate pentru proiectare sunt 3,5kg SS/m³ în bazinele de
nămol activat și 8,5kg SS/m³ în bazinele de nămol activat recirculat și Bio -P.
Configurarea treptei biologice în fiecare sublinie cuprinde camera de distribuție a
bazinelor de aerare care primește debitul de la treapta mecanică și nămolul de
recirculare. Nămolul de recirculare de la bazinele de sedimentare secundare este
împărțit într -un flux lateral minor(5 -10% din debitul de NAR) care este supus
hidrolizei în bazinele Bio -P înainte de a fi recirculat în debitul principal influe nt în
stația de pompare NAR și NAE(nămol activat în exces). Debitul principal de NAR
este pompat spre a fi tratat în două bazine de nămol activat recirculat înainte de a fi
amestecat cu apa influentă uzată în camera de distribuție. Din această cameră apa
uzată este distribuită în patru bazine de nămol activat. Efluentul trece din bazinele de
nămol activat în bazinele de sedimentare secundară.
Sedimentarea secundară este proiectată să atingă o calitate a efluentului de 10mg
SS/l. Încărcarea hidraulică pe s uprafață este de 0,63m/h. Proiectul are la bază un
index de recirculare a nămolului de 0.67 și un timp de îngroșare de 2h.
Configurarea sedimentării secundare pentru fiecare sublinie constă în douăzeci și
patru de bazine de sedimentare secundară dispuse p e două formații cu câte
douăsprezece bazine fiecare. Nămolul sedimentat este evacuat din bazine către

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 19 stația de pompare nămol activat de recirculare(NAR) și nămol activat în exces(NAE)
a fiecărei sublinii. O parte a debitului de nămol este pompată în bazin ele Bio -P și
supusă hidrolizei înainte de evacuare în stația de pompare NAR și NAE. Apa uzată
epurată din cele două sublinii curge într -un canal comun de evacuare și măsurare
debit care transportă către un bazin de liniștire și recuperare a energiei înaint e de
evacuare în răul Dâmbovița.
Nămolul activat de recirculare este pompat din stația de pompare NAR și NAE în cele
două bazine de nămol activat de recirculare ale subliniei pentru tratare biologică int -o
concentrație mai mare a CCO absorbit în nămol, îm preună cu încărcarea de
supernatant de recirculare, înainte că nămolul să fie amestacat cu apa uzată
influentă în camera de distribuție a bazinelor de nămol activat.
Nămolul activat în exces din stațiile de pompare NAR și NAE ale ambelor sublinii
este pom pat în bazinele tampon NAE pentru tratare avansată a nămolului.
2.2.3.Linie apă pluvială
În prima etapă a proiectului linia apei pluviale tratează 3m³/s pe timp de vreme
uscată prin grătare rare și dese, urmate de sedimentare primară în bazinele de
retenție, înainte de evacuare în emisar prin intermediul sistemului de descărcare a
apei pluviale. Pe vreme umedă încă 17m³/s pot fi trecuți prin grătare și sedimentare
primară. Întregul debit este circulat gravitațional din Casetă în rău.
Trecerea debitul ui de vreme uscată prin grătarele rare și dese se face prin
intermediul a trei canale prevăzute cu grătare cu raclete de curățare. Fiecare canal
este dotat cu un grătar rar și unul des. Deschiderea între bare este de 50mm pentru
grătarele rare și 6mm pentr u grătarele dese. Reziduurile reținute de grătarele dese
sunt spălate și presate înainte de a fi evacuate din stație împreună cu cele provenite
de la grătarele rare.
Nămolul primar este sedimentat în opt bazine de retenție și este evacuat într -o stație
de pompare apă pluviala. Nămolul este pompat către admisia în grătarele dese ale
liniei1 pentru a fi trecut p rin grătarele dese și dez nisipator înainte de o sedimentare
primară repetată. Astfel sunt evitate depunerile excesive de nisip în bazinele de
fermentare.
Debitul de apă pluviala ce depășește 30m³/s (20m³/s linia apei pluviale + 10m³/s linia
apei uzate etapa 1) este evacuat din Casetă prin deversoare, trecând prin grătare
rare cu raclete de curățare și deschidere între bare de 100mm, în siste mul de
deversare și grătare al liniei 2 existențe în cazul a 30m³/s și prin sistemul de
deversare și grătare al liniei 3 existențe în cazul a 20m³/s. Capacitatea de bypass în
cazul unui debit maxim în sistemul de deversare și grătare al liniei 2 existențe în

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 20 cazul a 30m³/s și sistemul de deversare și grătare al liniei 3 existențe în cazul a
20m³/s este asigurată și printr -o deversare peste grătare. Reziduurile sunt evacuate
în afara stației.
2.3.Linie nămol
Nămolul din stația de pompare a nămolului primar este îngroșat gravitațional în patru
îngroșătoare de nămol primar pentru a se obține 6% MU. Nămolul îngroșat este
trecut în stația de pompare a nămolului primar îngroșat și pompat în bazinele de
amestec a nă molului primar și nămol activat în exces. Supernatantul și apa
tehnologică sunt pompate în stația de pompare supernatant.
Nămolul activat în exces provenit din bazinele tampon NAE este îngroșat mecanic
pentru a se obține 6% MU prin patru linii cu îngroșăt oare bandă gravitaționale și
pompat în bazinul de amestec nămol primar și NAE. Supernatantul și apa
tehnologică de la îngroșare curge gravitațional în stația de pompare supernatant.
Nămolul din bazinul de amestec nămol primar și nămol activat în exces est e pompat
către cinci bazine de fermentare ce operează în paralel pentru stabilizare anaerobă
prin fermentare la 38șC, într -un timp de retenție de 18 zile. Încălzirea nămolului
influent și menținerea temperaturii de fermentare au loc în clădirea de serviciu a
bazinelor de fermentare. Fiecare bazin de fermentare este deservit de un circuit cu
un schimbător de căldură alimentat cu apă caldă din clădirea CHP. Bazinele de
fermentare sunt alimentate unul câte unul, iar nămolul influent este amestecat cu
nămolul de circulare și încălzit înainte de admisie în bazinul de fermentare.
Procesul de stabilizare reduce concentrația nămolului de la 6% la 4,2% MU și se
preconizează o producție de biogaz de 0,9m³/kg VN redus.
Nămolul fermentat este evacuat gravitațional di n bazinele de fermentare în bazinele
tampon de nămol fementat și pompat spre deshidratare în șapte linii cu sistem
combinat de îngroșător bandă gravitațional și filtru presă. O concentrație de 25% MU
este previzionată în nămolul des hidratat care este evacuat din stație. Depozita rea
intermediară a nămolului des hidratat poate avea loc într -o zonă specială.
Supernatan tul și apa tehnologică de la des hidratare sunt transportate gravitațional
către stația de pompare supernatant.
2.4.Utilizare biogaz
Biogazul produs este utilizat pentru producerea combinată de energie și căldură prin
două seturi de motoare -alternatoare pe gaz în clădirea CHP. Clădirea CHP cuprinde
de asemenea și trei boilere cu alimentare duală(biogaz/motorină) pentru a asigura o
capacitate suficientă de încălzire pentru bazinele de fermentare și clădiri în situații

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 21 extreme.
Două gazometre sunt instalate ca rezervă de biogaz între producere și utilizare.
Surplusul de biogaz pote fi eliminat printr -un arzător.
2.5.Sisteme suport
2.5.1.Apa tehnologică
Stația de pompare apă tehnologică are priza în canalul de evacuare din bazinele de
sedimentare secundară. Apa este filtrată și dezinfectată înainte de a fi transportată în
castelul de apa. Castelul de apă are rolul unui volum de rezervă pentru stația de
pompare a apei, care furnizează apă tehnologică pentru procese și de stingere a
incendiilor pentru stație. Principalul consum de apă tehnologică este destinat spălării
îngroșătoarelor bandă gravitaționale filtrelor pres ă din clădi rea îngroșării și
deshidratarii nămolului.
2.5.2. Drenajul stației
Apa uzată din partea de vest a stației este colectată împreună cu o mică parte a apei
pluviale în stația 1 de pompare pentru drenaj și pompată în Casetă. Apa drenată
provenită de la spălarea și presarea reziduurilor colectate de grătarele dese ale liniei
apei pluviale este evacuată gravitațional în canalul de admisie în bazinele de
retenție. Apa uzată d in zona depozitului de nămol des hidratat este colectată într -un
bazin și evacuată cu vidanja.
O mare parte a apei de ploaie este colectată în sisteme separate și evacuată
gravitațional în rău. Apa de ploaie provenită din zona bazinelor de retenție este
colectată în stația 2 de pompare a apei de drenaj și pompată în canalul de evacuare
al bazinelor de retenție.
2.5.3.Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a stației de epurare este asigurată din trei surse de
energie electrică :
– din sistemul energetic național prin două cabluri de alimentare trifazată cu
tensiunea nominală de linie de 20KV;
– de la clădirea CHP ( zona 27) de la cele două alternatoare trifazate cu tensiunea
nominală de 6,3KV și o putere aparentă de 2 MVA fiecar e, tensiune care este apoi
ridicată cu ajutorul a două transformatoare de 3,15 MVA , 6,3KV/20KV fiecare;
– de la clădirea de recuperare de energie (zona 15) cu tensiunea de linie 0,4 KV în

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 22 sistem trifazat și ridicată cu ajutorul unui transformator trifazat de 0,63 MVA, 0,4
KV/20 KV.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 23 Capitolul 3.
ELEMENTE DE PROIECTARE A STAȚIEI DE EPURARE
Bazele de proiectare pentru etapa 1 furnizate în Cerințele Angajatorului au fost
revizuit e prin stipularea unor concentrații mai mari ale poluanților în apa uzată
influentă și tratare biologică cu eliminarea nutrienților, inclusiv a fosforului, pentru
jumătate din debitul liniei 1.
3.1.Debite de ap ă uzată.
Debitele de proiectare stipulate în Cerințele Angajatorului au fost schimbate pentru
debitul de vreme uscată previzionat de la 18m³/s la 13m³/s și debitul în tratarea
biologică de la 10m³/s la 5m³/s. Celelalte debite de proiectare au rămas aceleași din
Cerințele Angaj atorului.
Debite de proiectare :
Etapa 1 Etapa 2
Debitul maxim în Casetă previzionat m³/s 80,0 80,0
Debitul minim în Casetă previzionat m³/s 15,0 15,0
Debitul de proiectare în Bazinele de Retenție ce
activează ca Sedimentare Primară m³/s 3,0 0,0
Debitul de proiectare în tratarea apei pluviale m³/s 20,0 20,0

Deversare estimată din Casetă în răul Dâmbovița (Debit gravitațional)
Etapa 1 Etapa 2
Deversare în camera de pompare nr. 2 m³/s 30,0 30,0
Deversare în camera de pompare nr. 3 m³/s 20,0 20,0
Total deversare m³/s 50,0 50,0

3.2. Calitatea apei uzate – influent Stația de Epurare.
3.2.1.Încărcările și concentrațiile pentru p roiectare stipulate sunt pentru Etapa 1 de
tratare primară și secundară ș i efluent sunt după cum urmează :

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 24 Tabelul 1 . Încărcări de debit de proiectare pentru tratarea primară și secundară și
efluent.

Parametru

Concentrații
apă uzată
influentă
Încărcare
apă uzată
influentă
Încărcarea
din bazinele
de
sedimentare
primară
Încărca re
în bypassul
de urgență
Încărcare
în treapta
biologi -că
Efluentul
din treapta
biologică
Total efluent
în răul
Dâmbovița
Total
reducere
încărcare
mg/l Kg/zi Kg/zi Kg/zi Kg/zi Kg/zi Kg/zi Kg/zi
10m³/s 10m³/s 5m³/s 5m³/s 5m³/s 10m³/s 10m³/s
CBO
5 120 103,680 69,466 34,733 34,733 10,800 45,533 58,147
CCO 280 241,920 162,086 81,043 81,043 54,000 135,043 106,877
SS 210 181,440 90,720 45,360 45,360 15,120 60,480 120,960
N
Total 24 20,736 19,077 9,539 9,539 4,320 13,859 6,878
P
Total 4,4 3,802 3,232 1,616 1,616 432 2,048 1,754

3.2.2.Calitatea apei uzate brune
Pe baza încărcărilor și debitelor stipulate în Actul Adițional tratarea preliminară și
primară în Linia 1 este proiectată pentru un debit constant de 10m³/s, la încărcările și
concentrațiile apei uzate influente enumerate în tabelul 2 :
Tabelul 2. Încăr cări și concentrații de proiectare pentru Linia 1 de Epurare a Apei
Uzate.
Linia 1 Influent în Epurarea Primară Kg/zi mg/l – 10m³/s
CBO 103,680 120
CCO 241,920 280
SS 181,440 210
N Total 20,736 24
P Total 3,802 4,4
Indice de vârf diurn pentru încărcarea apei
uzate brute 1,2

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 25 3.2.3. Încărcări și concentrații pentru epurarea biologică a apei uzate.
Tabel 3. Încărcări și concentrații în Linia 1 Epurarea Biologică a Apei Uzate
Linia 1 Influent în Treapta de Epurare Biologică Kg/zi mg/l- 5m³/s
CBO 34,733 80
CCO 81,043 188
SS 45,360 105
N Total 9,539 22
P Total 1,616 3,7
Indice de vârf diurn pentru încărcarea apei uzate brute 1,2

În scopul simulării procesului cu ajutorul programului WEST, s -a utilizat o variație
diurnă a concentrației, după cum se arată în tabelul 4 :
Tabelul 4. Variația diurnă a concentrației
Timp(ore) Indice de vârf
0-4 1,2
4-8 1,1
8-12 1,0
12-24 0,9

3.3. Calitatea efluentului
Calitatea efluentului epurat trebuie să se conformeze prevederilor Directivei UE
91/271/CEE(Directiva Apei Uzate Urbane) și Standardului românesc NTPA
011/2002. Standardele adoptate pentru Etapa 1 corespund evacuărilor în corpurile
de apă receptoare ‘sensibile’ cu excepția fosforului, pe când standardele aplicate
pentru Etapa 2 se referă la evacuarea în corpurile de apă receptoare ‘sensibile’
pentru toți parametrii.
3.3.1.Standardele de calitate pentru ambele Etape sunt rez umate în tabelul 5 :

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 26 Tabelul 5 . Standardele de calitate ale efluentului.
Parametru Unitate Etapa 1 Etapa2
95%-ile* Maximum** 95%-ile* Maximum**
CBO mg/l 25 50 25 50
CCO mg/l 125 250 125 250
SS mg/l 35 87,5 35 87,5
N Total*** mg/l 10 10
P Total*** mg/l 1 1

*) A fi depășit în maxim 5% din zilele de prelevare
**) Valori maxime ce nu vor fi depășite niciodată în condiții de operare normale
***) Total N și P ca medie într -un an calendaristic
3.3.2. Condiții generale
Cantitatea influentă de apă și solide trebuie să se încadreze, ca încărcare în 24 h, în
intervalul de 20 -100% din încărcarea de proiectare prevăzută pentru perioade
individuale de 24h și în intervalul de 35 -100% din încărcarea de proiectare, ca medie
de încărcare în 24h pe perioada de 30 de zile. Mai mult decât atât, compoziția și
distribuția apei uzate nu trebuie să depășească baza de proiectare și fluctuațiile
orare, zilnice și săptămânale normale.
Temperatura medie a apei într -un interval de 24 ore în bazinele de aerare trebuie să
fie mai mare sau egală cu 12°C.
Raportul CBO/N Total trebuie să fie de 4 în influentul în bazinele de aerare. Valuarea
ph a influentului trebuie să se încadreze între 6,5 și 8,5.
Nicio materie sau substanță nu trebuie să intre în stație într -o asemenea concentrație
încât să inhibe procesele biologice .
3.3.3. Condiții speciale :
– În plus față de condițiile specificate anterior ce se aplică cu privire la efluent și
referinței de proiectare, garanția calității eflue ntului are la bază următoarele cerințe
speciale:

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 27 – Prezența particulelor de nămol cu sedimentare lentă poate rezulta în
nonconformitate la cerințele efluentului cu privire la materiile în suspensie. Prin
particule cu sedimentare lentă se înțelege acele particule (<10µ) pentru care
separarea este imposibilă prin sedimentare normală și/sau prezența unei cantități
anormale de bacterii filamentoase.
3.4.Parametrii de proiectare pentru Stația de Epurare
3.4.1 Grătare rare
Număr indicatoare de nivel admis ie 1
Număr canale de admisie 5
Număr batardouri de admisie 5
Număr stăvilare de admisie 5
Număr de canale pentru grătare 10
Număr grătare cu raclete de curățare 10
Deschidere între bare 50mm
Lățimea grătarului 850mm
Debit de proiectare 10m³/s
Debit pe grătar 1m³/s
Grad de opturare pentru calculul vitezei debitului printre bare 20%
Viteza debitului printre bare 1,2m/s
Producția estimată de reziduri 9-24m³/zi
Producția de reziduri utilizată în proiectare 24m³/zi
Număr de benzi colectoare 2
Lungimea benzii colectoare 15,8m
Lățimea benzii colectoare 0,8m
Număr de benzi transportoare înclinate de distribuție 2
Lungimea benzii transportoare 11,5m
Lățimea benzii transportoare 0,8m
Înclinația benzii transportoare 17ș
Viteza benzii 50m/min
Număr de containere 4
Volum pe container 10m³
Număr de detectoare de metan 2

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 28 Număr dispozitive de măsurare hidrogen sulfurat 5
Capacitate de ridicare a podului rulant 2000kg
Număr de ventilatoare 5132 m³/h 1+1
Număr de ventilatoare 10940 m³/h 1+1

3.4.2. Stație de pompare a dmisie
Număr bașe pompe 5
Număr indicatoare de nivel ultrasonice 5
Număr indicatoare de nivel cu conductivitate 5
Număr vane de absorbție DN 800 5
Număr pompe de admisie 5
Capacitate pompă de admisie 7200 m³/h
Număr pompe cu turație variabilă 450 kw 2
Număr clapete de reținere DN 80 0 5
Număr debitmetre 5
Număr vane de izolare DN 1000 5
Număr pompe de drenaj, 6m³/h 1
Număr control de nivel pentru pompa de drenaj 1
Număr dispozitive de măsurare hidrogen sulfurat 2
Capacitate de ridicare a podului rulant 8000kg
Număr de ventilatoare 18000m³/h 1+1

3.4.3. Grătare dese
Număr de canale pentru grătare(lățime x adâncime=2mx2,55m) 6
Număr stăvilare pentru canale grătare 12
Număr canale de ocolire 1
Număr de stăvilare pentru canalul de ocolire 2
Număr grătare cu raclete de curățare 5+1
Număr indicatoare de nivel înainte de grătare 6
Număr indicatoare de nivel după grătare 1

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 29 Deschidere între bare 6 mm
Lățimea grătarului 1750 mm
Debit de proiectare 10 m³/s
Debit pe grătar 2 m³/s
Grad de obturare pentru calculul vitezei debitului printre bare 20%
Viteza debitului printre bare 1,2 m/s
Producția estimată de reziduri la debitul de proiectare 47-71 m³/zi
Număr de benzi colectoare 2
Lungimea benzii colectoare 10,6 m
Lățimea benzii colectoare 0,65 m
Număr de benzi transportoare de distribuție 1
Lungimea benzii transportoare 7 m
Lățimea benzii transportoare 0,65 m
Viteza benzii (pentru toate benzile) 50 m/min
Număr de dispozitive de spălare și presare reziduri 1
Capacitate dispozitive de spălare și presare reziduri 6 m³/h
Necesarul de apă tehnologică pentru dispozitivele de spălare și presare
reziduri 5 m³/h
Reducerea de volum prin presare >sau=50%
Producția estimată de reziduri spălate și presate la debitul de proiectare 24-36 m³/zi
Număr de containere 4
Volum pe container 10 m³
Număr de detectoare de metan 2
Număr dispozitive de măsurare hidrogen sulfurat 8
Capacitate de ridicare a podului rulant 5000 kg
Număr de ventilatoare 11500 m³/h, etaj 2
Număr de ventilatoare 23000 m³/h, etaj 1+1
Număr de ventilatoare 10000 m³/h, parter 1+1
Număr de ventilatoare 20000 m³/h, parter 1+1

3.4.4. Deznisipator și distribuția debitului
Număr camere de nisip (lungime x lățime x ad âncime=38 x 5,2 x 5,95 m) 6
Volum pe cameră 760m³
Timp de retenție la debitul proiectat (10m³/s) 7,6 min
Număr devane de izolare la admisie și evacuare 12
Număr canale de ocolire 2

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 30 Număr de batardouri de admisie și evacuare în canalele de ocolire 4
Număr cadre batardouri de distribuție/izolare 12
Număr lame batardouri de distribuție/izolare 6
Număr difuzoare aer pe cameră 18
Număr de poduri rulante pe camere alăturate cu două racloare de nisip 3
Viteza de rulare a podului 1,8 m/min
Număr pompe de nisip 6
Capacitate pompă de nisip 45,7 m³/h
Număr spălătoare de nisip 2
Capacitate hidraulică a spălătorului de nisip 90 m³/h
Capacitate în solide a spălătorului de nisip 2 t/h
Necesar apă tehnologică pe spălător de nisip 5 m³/h
Număr suflante 2+1
Capacitate a suflant ei 1,850Nm³/h
Producția estimată de nisip spălat la debitul de proiectare 12 m³/zi
Număr de containere 4
Volum pe container 10 m³
Capacitatea de ridicare a dispozitivului mobil pentru pompe de nisip și
batardouri 500 kg

3.4.5 . Cameră de distribuție a bazinelor de sedimentare p rimară
Număr de camere ( 1 pe sublinie ) 2
Număr indicatoare de nivel înainte de deversoare 2
Număr deversoare în bazinele de sedimentare primară 8
Lungimea deversorului pe fiecare bazin de sedimentare primară 6 m
Număr deversoare din beton spre deversorul de urgență 4
Lungimea deversorului pentru fiecare deversor de urgență 4,4 m

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 31 Număr stăvilare de izolare pentru bazinele de sedimentare primară 8
Număr de batardouri pentru ocolirea sedimentării primare 2
Capacitatea de ridicare a dispozitivului mobil pentru batardouri 500 kg

3.4.6. Bazinele de Sedimentare Primară
Număr de bazine de sedimentare primară (4 pe sublinie) 8
Diametrul bazinelor de sedimentare primară 55,00 m
Adâncimea apei în perimetru 2,84 m
Înălțimea peretelui în perimetru 3,43 m
Panta radierului ~ 7%
Diametru pâlnie nămol 8,00 m
Adâncime pâlnie nămol 6,30 m
Diametrul tamburului difuzor 9,35 m
Înălțimea tamburului difuzor 2,40 m
Lungimea liniară a deversorului 166 m
Încărcarea hidraulică pe deversor la debitul de proiectare 27,3m³/m/h
Aria la suprafață 2375 m²
Volum de apă (exclusiv pâlnie) 8136 m³
Volum pâlnie 233 m³
Debit pe bazin la debitul de proiectare 4500 m³/h
Încărcarea hidraulică pe suprafață la debitul de proiectare 1,9 m/h
Timp de retenție la debit de proiectare 1,8h
Încărcarea în solide la încărcarea de proiectare 0,4 kg/m²/h
Pod radial lățime: 0,8m, lungime 29 m
Viteza periferică a podului radial 1,80 m/min
Raclor nămol, angrenaj elicoidal logaritmic cu 10 roți, înălțime 300 mm
Număr de perii pentru canale deversoare pe bazin 1
Număr dispozitive de măsurare densitate nămol 8
Număr vane de evacuare nămol motorizate 8

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 32 Număr vane de izolare de evacuare nămol 8
Înălțime raclor de spumă 250 mm
Număr cămine colectoare spumă (1 pe bazin) 8

3.4.7. Stați e de pompare nămol primar
Număr stații de pompare nămol primar (1 comună pentru ambele sublinii) 1
Număr indicatoare de nivel ultrasonice 1
Număr indicatoare de nivel cu conductivitate 1
Număr de pompe nămol primar 2+1
Capacitate pompă nămol primar 94 m³/h
Număr clapete de reținere DN 150 3
Număr vane de izolare DN 150 3
Număr vane de izolare pentru evacuare la nivel înalt DN 150 1
Număr debitmetre DN 250 1
Capacitate de ridicare a dispozitivului mobil pentru pompa de nămol 360 kg

3.4.8. Bypass de urgență
Număr deversoare (2 pe sublinie) 4
Lungimea fiecărui deversor 30 m
Număr stăvilare de distribuție 2,2 x 2,235 m 2

3.4.9. Cameră de distribuție a bazinelor de aerare
Număr camere de distribuție (1 pe sublinie) 2
Număr stăvilare de admisie din bazinele NAR (2 pe sublinie) 4
Număr deversoare ( 4 pe sublinie) 8
Lungimea fiecărui deversor 10 m
Număr stăvilare de evacuare din bazinele NA 8

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 33 3.4.10 . Bazine de aerare
Număr de bazine NA (4 pe sublinie) 8
Număr de bazine NAR (2 pe sublinie) 4
Lungimea bazinelor de aerare ( NA și NAR) 86 m
Lățimea bazinelor de aerare ( NA și NAR) 21 m
Adâncimea bazinelor NA 6 m
Adâncimea apei în bazinele NA 5,12/5,22 m
Volumul maxim de lichid în bazinele NA 9430 m³
Adâncimea bazinelor NAR 6,4 m
Adâncimea apei în bazinele NAR 5,66/5,89 m
Volumul maxim de lichid în bazinele NAR 10640 m³
Număr de mixere pe bazin (NA și NAR) 3
Număr supape de control debit aer DN 350 pe bazin NA 1
Număr supape de control debit aer DN 500 pe bazin NAR 1
Număr rețele de aerare cu vane de ajustare pe bazin NA 10
Număr rețele de aerare cu vane de ajustare pe bazin NAR 12
Număr difuzoare tip disc pe bazin NA 1836
Număr difuzoare tip disc pe bazin NAR 2776
Material difuzoare: carcasă:PVC, membrană:EPDM; diametru membrană 305,5 mm
Capacitate difuzor maxim 9,0 Sm³/h, capacitate proiectată NA: medie
3,3; vârf 8,9 Sm³/h
Capacitate difuzor maxim 9,0 Sm³/h, capacitate proiectată NAR: medie
3,0; vârf 8,0 Sm³/h
Număr dispozitive de măsurare nivel oxigen pe bazin de aerare (NA și
NAR) 1
Număr dispozitive de măsurare MLSS pe bazin de aerare (NA și NAR) 1
Număr dispozitive de măsurare amoniac pe bazin de aerare (NA și NAR) 1
Număr dispozitive de măsurare fosfor pe bazin de areare (doar NA) 1
Capacitatea de ridicare a dispozitivului mobil pentru mixere 360 kg

3.4.11. Stați e suflante
Număr de turbo suflante pentru bazinele NA, 750 kw, 6,3 kv, 3000 rpm 2
Număr de turbo suflante pentru bazinele NAR, 525 kw, 6.3 kv, 3000 rpm 2
Număr de turbo suflante de rezervă pentru bazinele NA și NAR, 750 kw,
6,3 kv, 3000 rpm 1
Capacitate pentru turbo suflantă 750 kw 33950 m³/h
Capacitate pentru turbo suflantă 525 kw 24120 m³/h
Interval variație capacitate în procente față de capac itatea maximă 40-100%

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 34 Număr filtre de aer 5
Capacitate debit pe filtru de aer 34680Sm³/h
Capacitate de reținere praf pe filtru 0-17 kg
Număr de supape de descărcare DN 250 pentru suflante 5
Număr clapete de reținere DN 600 (1 pe suflantă) 5
Număr vane de distribuție motorizate pe conductele aer DN600 către NA
și NAR (2 pe suflantă) 10
Număr de manometre pe conductele de aer (2 pe conductă) către
bazinele NA și NAR 4
Număr de ventilatoare cameră (1 pe suflantă) 5
Capacitate ventilator pentru suflantele de 750 kw 30000 m³/h
Capacitate ventilator pentru suflantele de 525 kw 26000 m³/h
Număr radiatoare electrice de 12 kw la parter 2
Capacitate ventilator subsol 6400m³/h
Capacitate unitate tratare aer pent ru camere auxiliare; de la 0 la 30șC 4880 m³/h
Capacitate radiator pentru unitate tratare aer (3 trepte) 3/6/21 kW
Număr ventilatoare pentru unitate tratare aer 4
Capacitate unitate tratare aer pentru camere auxiliare, răcire 10 kw,
încălzire 11,2 kw; debit 480-720 m³/h
Capacitatea de ridicare a macaralei rulante cu o singură grindă pentru
parter 12500 kg
Capacitatea de ridicare a macaralei rulante cu o singu ră grindă pentru
subsol 1500 kg
Pompă drenaj subsol 4,8m³/h

3.4.12. Bazine de sedimentare secundară
Număr canale de distribuție pentru bazinele de sedimentare secundară (2
pe sublinie) 4
Număr bazine de sedimentare secundară (24 pe sublinie) 48
Lungimea bazinelor pentru sedimentare 60 m
Lățimea bazinelor 9,5 m
Adâncimea bazinelor 4,85/4,20 m
Adâncimea medie a apei 4 m
Suprafața totală 27360 m²
Încărcarea hidraulică pe suprafață la debitul de proiectare 0,66 m/h
Încărcare volum nămol IVN=150 l/kg 345l(m²h)
Număr stăvilare de admisie (1 pe bazin) 48
Lungime deversor evacuare (3 deversoare cu față dublă 17,4 m lungime
pe bazin) 5011 m
Încărcare hidraulică pe deversor la debit de proiectare 3,7 m³/m/h
Număr de raclor cu palete (1 pe bazin) 48
Număr vane hidrostatice pentru pâlniile de nămol (2 pe bazin) 96

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 35 Număr colectoare spumă (1 pe bazin) 48
Număr de stăvilare pentru eliminare spumă în partea de admisie a
bazinelor (1 pe bazin) 48
Număr de stăvilare pentru eliminare spumă în canalele de admisie 8
Număr cămine spumă, cu pompe 8
Număr detectoare strat de nămol 48

3.4.13. Stați e de pompare NAR și NAE
Număr de stații de pompare NAR și NAE (1 pe sublinie) 2
Număr de pompe NAR(3+1 pe stație de pompare), turație variabilă, 120
kw 8
Capacitatea pompelor NAR 3600 -6030
m³/h
Număr dispozitiv de prevenire sifonare (1 pe pompă), DN400 8
Număr de pompe NAE (1+1 pe stație de pompare) 4
Capacitatea pompelor NAE 188 m³/h
Număr clapete de reținere (1 pe pompă NAE), DN150 4
Număr vane de izolare (1 pe pompă NAE), DN150 4
Număr debitmetre în canal deschis pentru NAR (2 pe stație) 4
Număr debitmetre pentru NAE (1 pe stație), DN250 2
Număr indicatoare de nivel capacitive (1 pe stație) 2
Număr indicatoare de nivel ultrasonice (1 pe stație) 2
Număr indicatoare de nivel cu conductivitate (1 pe stație) 2
Număr indicatoare densitate nămol 2
Număr cadre de batardou pentru izolare bazine NAR 4
Număr lamele de batardou pentru izolarea unui bazin NAR 1
Capacitatea portantă a macaralei 2500 kg

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 36 3.4.14. Canal de evacuare și măsurare debit
Număr de canale de evacuare (comun pentru ambele sublinii) 1
Număr debitmetre în canal deschis 2

3.4.15.Recuperarea de energie
Număr deversoare cu lungimea de 15,5 m 2
Număr stavile de admisie acționate hidraulic 3
Număr turbine, 142 kw 3

3.4.16. Stație de pompare apă tehnologică
Număr conducte de admisie cu filtre DN 300, cu vane de izolare DN 300,
tip cuțit și supape de aerisire 2
Număr de pompe 1+1
Capacitate pompă 240 m³/h
Vane de izolare admisie pompă DN 250, tip cuțit 1+1
Clapete de reținere DN 200, tip cu amortizor hidraulic cu flanșe duble, vana
fluture dublu excentrică 1+1
Vane de izolare de evacuare pompă DN 200, tip glisantă E20 1+1
Număr de filtre cu autocuratare DN 200 1+1
Capacitatea filtrului 280m³/ h
Vane de izolare admisie filtru DN 200, tip glisantă E20 1+1
Vane de izolare de evacuare filtru DN 200, tip fluture 1+1
Vane de spălare DN 80, tip fluture 1+1
Număr unități de dezinfecție cu ultraviolete, tip Trojan 1
Vane de izolare DN 250, tip glisantă 2
Numărul rezervoarelor sub presiune cu capacitatea de 500 litrii cu două
compresoare 1
Număr pompe de drenaj 1
Număr macarale cu capacitate portantă de 1500 kg 2

3.4.17.Castel de ap ă
Număr castel de apă cu un volum proiectat de 505 m³ 1
Număr vane de izolare de admisie și evacuare DN 300 pentru castelul de 2

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 37 apă, tip fluture BV 10
Număr vane de ocolire DN 200 din admisie către stația de pompare apă
tehnologică, tip fluture BV 10 1
Număr vane de golire DN 200 din castelul de apă către sistemul de drenaj,
tip fluture BV10 1
Număr indicatoare de nivel ultrasonice în castelul de apă 1+1
Număr pompe de alimentare cu apă tehnologică 2+1
Capacitate pompă 144 m³/h
Vane de izolare DN150, tip glisantă E20 2
Filtru de absorbție DN150 1
Clapete de reținere DN150, tipBV40 1
Număr pompe de alimentare cu apă tehnologică pentru stingerea
incendiilor(ca pompe de alimentare cu apă tehnologică) 1
Număr rezervoare sub presiune cu suflante pentru potectie contra
suprapresiunii 2
Număr ventilatoare cameră 1
Număr pompe de drenaj 1
Număr macarale cu capacitate portantă de 1500 kg 2

3.4.18. Îngroșătoare de nămol primar
Număr îngroșătoare de nămol primar 4
Diametru îngroșătoare de namo, primar 20 m
Adâncimea lichidului lângă peretele lateral al îngroșătorului de nămol
primar 3,6 m
Suprafața fiecărui îngroșător de nămol primar 314 m²
Volumul fiecărui îngroșător de nămol primar 1075 m³
Încărcarea în solide la încărcarea de proiectare 72kgMU/m²/zi
Număr de poduri diametrale cu poduri cu picketi cu agitator 4
Viteza periferică a agitatorului 1,8 m/min
Număr vane de admisie motorizate, DN200, tip cuțit 4
Număr vane de evacuare motorizate, DN200, tip cuțit 4
Număr pompe supernatant nămol primar, capacitate 75 m³/h 1
Număr clapete de reținere DN125, tip bilă 1
Număr vane de izolare DN125, tip cuțit 1
Număr indicatoare de nivel cu conductivitate 1

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 38 3.4.19. Stație de pompare nămol primar îngroșat
Număr maceratoare 1
Număr vane de izolare și ocolire 3
Număr pompe 1+1
Număr vane de izolare 2
Număr clapete de reținere DN150 1
Numă r debitmetre, DN150 1
Număr macarale cu capacitate portantă de 1000 kg 1

3.4.20.Bazine tampon nă mol activat in exces (NAE)
Număr bazine tampon 2
Lungime x lățime x înălțime a fiecărui bazin 11x11x6,5 m
Volum lichid în fiecare bazin (0,5 m înălțime de gardă) 715 m³
Număr mixere pe bazin, 16 kw 1
Diametru/viteza elicei 800mm/260rpm
Număr vane de admisie motorizate, DN350, tip cuțit pe bazin 1
Număr vane de evacuare motorizate, DN400, tip cuțit pe bazin 1
Număr indicatoare de nivel ultrasonice pe bazin 1
Capacitate portantă macara mobilă pentru mixere 360 kg

3.4.21. Clădirea îngroșării / des hidrată rii NAE cuprinde :
Număr sisteme de preparare polielectrolit (1 pent ru îngroșare NAE și 1
pentru des hidratare nămol) 2
Număr sisteme de îngroșare NAE 3+1
Număr pompe alimentare bazine de fermentare 1+1
Număr sisteme de des hidratare nămol fermentat 5+2
Numă r sisteme de transport nămol des hidratat 3

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 39 3.4.21.1. Sistem de preparare electrolit cuprinde următoarele unități :
Macara pentru saci mari, capacitate portantă 1600 kg 1
Siloz tampon 1 m³ 1
Pâlnie de alimentare, 70 kg/h 1+1
Unitate preparare polielectrolit 1+1

O unitate de preparare polielectrolit cuprinde :
Pâlnie , 60 litri, pentru alimentare cu pudră, 5 -25 kg/h, 0,12kW 1
Rezervor 5 m³ împărțit în 3 compartimente 1
Mixere pentru compartimente rezervor, 0,37 kw 3
Alimentare cu apă tehnologică cu control de nivel 1

3.4.21.2. Sistem de îngroș are NAE cuprinde :
Pompă de alimentare cu nămol, 22 kw 1
Capacitate pompă de alimentare cu nămol 80-200 m³/h
Protecție contra funcționării pe uscat a pompei 1
Vană de izolare DN200, tip cuțit 2
Presostat 1
Debitmetru DN200 1
Alimentare cu apă tehnologică DN15, vane de izolare și solenoide și
reductor de presiune 1

Pompă dozare electrolit, 1,5 kw 1
Capacitate pompă dozare electrolit 0,5-1,5 m³/h
Protecție contra funcționării pe uscat a pompei 1
Vană de izolare DN40, tip bilă 2
Clapetă de reținere DN40, tip oscilantă 1
Debitmetru DN40 1
Presostat 1
Alimentare cu apă tehnologică DN15, vane de izolare și solenoide și
reductor de presiune 1

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 40 Vană de control post diluție polielectrolit, DN40 pentru apă tehnologică 1
Vană de izolare DN40 1
Vană solenoid DN40 1
Indicator de debit DN40 1

Mixer dinamic DN200 1

Coagolator, 1,1 kW 1

Îngroșător bandă gravitațional, 3 kw 1
Capacitate hidraulică nominală 155 m³/h
Capacitate nominală MU 1240 kg/h
MU în nămol influent 8 kg/m³
MU în nămol îngroșat 60 kg/m³
Consum de polielectrolit 6 kg/t DS
Consum apă tehnologică 9,3 m³/h
Consum aer comprimat 7 Nm³/h
Lățime / lungime bandă în operare 3/5 m
Lungime totală bandă 10,2 m
Interval de viteză bandă 0,72-25 m/min
Sistem de tensionare mecanic
Sistem de tractare pneumatic
Număr total de role cu diametrul 200mm 5

Transportor elicoidal, 2,2 kW 1
Capacitate 40 m³/h

Pompa pentru nămolul îngroșat, 15 kw 1
Capacitate pompă 10-35 m³/h
Protecție contra funcționării pe uscat 1

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 41 Presostat 1
Clapetă de reținere, DN100, tip bilă 1
Vana de izolare DN100, tip cuțit 1
Alimentare cu apă tehnologică DN15, vane de izolare și solenoide și
reductor de presiune 1

Pompa apă tehnologică pentru îngroșător, 3,4 kw 1
Capacitate pompă 9 m³/h
Vana de izolare DN40, tip bilă 1
Vana de izolare cu acționare pneumatică DN40 1
Debitmetru DN200 comun pentru toate cele patru sisteme de
îngroșare NAE 1

3.4.21.3.Pompe de alimentare bazine de fermentare
Pompe de alimentare bazine de fermentare, 45 kw 1+1
Capacitate pompă 120 m³/h
Protecție contra funcționării pe uscat 1
Vana de izolare DN200, tip cuțit 2
Clapetă de reținere DN200, tip bilă 1
Presostat 1
Alimentare cu apă tehnologică DN15, vane de izolare și solenoide și
reductor de presiune 1
Vana de izolare DN200 pe conducta de alimentare comună, tip cuțit 1

3.4 21.4.Sistem de des hidratare a nă molului fermentat
Pompa de alimentare cu nămol, 5, 5 kw 1
Capacitate pompă 15-40 m³/h
Protecție contra funcționării pe uscat 1
Vana de izolare DN200, tip cuțit 2
Presostat 1

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 42 Debitmetru DN100 1
Alimentare cu apă tehnologică DN15, vane de izolare și solenoide și
reductor de presiune 1

Pompa de dozare polielectrolit, 1,5 kw 1
Capacitate pompă 0,5-1,5 m³/h
Protecție contra functionării pe uscat 1
Vană de izolare DN40, tip bilă 2
Clapetă de reținere DN40, tip oscilantă 1
Presostat 1
Debitmetru DN40 1
Alimentare cu apă tehnologică DN15, vane de izolare și solenoide și
reductor de presiune 1

Vana de control post diluție polielectrolit, DN40 pentru apă tehnologică 1
Vana de izolare DN40, tip bilă 1
Vana solenoid DN40 1
Indicator de debit DN40 1

Mixer dinamic DN100 1

Coagulator 1,1 kw 1

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 43
Role pentru IBG(Îngroșător Bandă Gravitațional) :
Număr de role pentru tensionarea benzii, diametru 200 mm 2
Număr de role pentru acționarea benzii, diametru 210 mm 1
Număr de role pentru tractarea benzii, diametru 115 mm 2
Număr de role pentru presare, diametru 200 mm 9
Număr de role pentru drenaj gravitațional, diametru 400 mm 1
Număr de role pentru retur diametru 200 mm 3

Pompă apă tehnologică pentru IBG și FP, 15 kw 1
Capacitate pompă 25 m³/h
Vana de izolare DN40, tip bilă 1
Vana de izolare cu acționare pneumatică DN40 1

Îngroșător bandă gravitațional(IBG) și filtru presă (FP)1,1/0,5 kw 1
Capacitate hidraulică nominală 30 m³/h
Capacitate nominală MU 1260 kg/h
MU în nămolul influent 42 kg/m³
MU în nămolul des hidratat 220-250 kg/m³
Consum de polielectrolit 4 kg/t DS
Consum apă tehnologică 22,5 m³/h
Consum aer comprimat 7 Nm³/h
Lățime bandă IBG/FP 2.5/2,5 m
Lungime totală bandă IBG/FP deasupra/FPsub 6/10,6/13,8 m
Viteză bandă 0,72-25 m/min
Sistem de tensionare IBG/FP mecanic/pneumatic
Sistem de tractare IBG/FP mecanic/pneumatic
Număr total de role cu diametrul 200mm IBG 3

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 44 3.4.21.5. Sistem de transport pentru nămolul des hidratat
Număr de benzi transportoare orizontale, 3 kw 1
Capacitate 20 m³/h
Lungime bandă transportoare 19,5 m
Lățime bandă 0,65 m
Viteză bandă 50 m/min
Număr de benzi transportoare înclinate, 2,2 kw 1
Capacitate 20 m³/h
Lungime bandă 11,5 m
Lățime bandă 0,65 m
Viteză bandă 50 m/min

3.4.21.6. Facilități comune
Numărul rezervoarelor sub presiune cu capacitatea de 500 litrii 1+1
Număr unități de tratare aer 1 6
Număr ventilatoare de evacuare axiale 0 2
Capacitate portantă a podului rulant 3200 kg

3.4.22. Depozit de nămol des hidratat
Număr rezervoare colectare drenaj, lungime x lățime x înălțime 4,3 x 4,3
x 3 m 1

3.4.23. Bazin de amestec nămol primar și NAE
Număr bazine 2
Lungime x lățime x înălțime pentru fiecare bazin 14 x 14 x 6,5 m
Volum de lichid în fiecare bazin (0,5 m înălțimea de gardă) 1155 m³
Număr de mixere pe bazin, 16 kw 1

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 45 Diametru / viteza elicei 800mm/260rpm
Număr vane de admisie motorizate, DN200, tip cuțit pe bazin pentru
NAE 1
Număr vane de admisie motorizate DN150, tip cuțit pe bazin pentru
nămolul primar 1
Număr vane de izolare de evacuare manuale DN200, tip cuțit pe bazin 1
Număr vane de evacuare motorizate DN200, tip cuțit pe bazin 1
Număr indicatoare de nivel ultrasonice pe bazin 1
Capacitate portantă macara mobilă pentru mixere >341 kg

3.4.24.Bazine de fermentare
Număr bazine de fermentare anaerobe în formă de ou, diametru 23 m,
adâncime totală 36,3 m 5
Volum bazin de fermentare 8000 m³
Număr de mixere cu translație lineară pe bazin 1
Număr ferestre de observație pe bazin, diametru 400 mm 1
Număr ferestre de observație pe bazin, diametru 600 mm 1
Număr captator flacără pe bazin, DN150 2
Număr vane de siguranță/aerisire pe bazin, DN150 2
Număr domuri de extragere gaz DN500/DN125, capacitate 500 Nm³/h 1
Număr filtre de nisip pe bazin, capacitate 500 Nm³/h 1
Număr vane de izolare și ocolire manuale DN200 pe bazin, tip cuțit 5
Număr vane de izolare și ocolire manuale DN150 pe bazin, tip cuțit 1
Număr de vane motorizate pentru evacuare și recirculare DN200 pe
bazin, tip cuțit, activare pneumatică 8
Număr termometre pe bazin 2
Număr dispozitive de măsurare ph nămol pe ba zin 1
Număr dispozitive de măsurare nivel spumă pe bazin 1
Număr de manometre pe bazin de fermentare 1
Număr debitmetre gaz pe bazin 1

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 46 3.4.25. Clădire de serviciu a bazinelor de fermentare
Număr vane de admisie nămol motorizate DN200 pe bazin de
fermentare, tip cuțit 1
Număr debitmetre nămol la admisie DN150 pe bazin de fermentare, cu
vană de izolare DN200, tip cuțit 1
Număr pompe de recirculare nămol pe bazin de fermentare, 7,5 kw 1+1
-capacitate pompă de recirculare 151 m³/h
-vană de ocolire pe bazin DN200, tip cuțit
-clapetă de reținere (1 pe pompă) DN200, tip bilă 2
Număr de schimbătoare de căldură apă/nămol pe bazin de fermentare,
tip conductă dublă cu 24,76 m² suprafață de transfer căldură pentru
debite nămol / apă de 150/45,4 m³/h 1
Număr termometre pe schimbător de căldură 3
Număr vane de prelevare probe nă mol DN40 pentru nămolul de
admisie, de recirculare și în amestec 3
Număr rezervoare de amestec apă caldă pe bazin de fermentare 1
-vane de izolare a conexiunilor la apă caldă 1
-filtru DN80 1
-vană bilă de control ajustabilă manual DN80
-debitmetru turbină DN80 1
-indicator de presiune pe rețeaua de apă caldă la intrare și ieșire și pe
evacuare apă de retur 3
-termometru pe rețelele de intrare și evacuare 4
-pompă de circulare apă caldă cu conducte duble DN80 , 2 x 11 kw,
capacitate 58 m³/h 1
-vană bilă de control ajustabilă manual DN80 1
Număr de pompe alimentare / evacuare bazin de fermentare, 15 kw 1
-capacitate pompă 75 m³/h
-protecție contra funcționării pe uscat 1
-clapetă de reținere DN200, tip bilă 1
-vană de izolare DN200, tip cuțit pe conductele de evacuare ale
bazinelor de fermentare 1
-presostat 2
-alimentare cu apă tehnologică DN15, vane de izolare și solenoide și
reductor de presiune 1
Număr sisteme de conducte pentru evacuare aer / vane prelevare probe
nămol DN40, tip bilă 6
Număr compresoare, 5,5 kw, pe vase de presiune de 1000 l 1
Numă r de ventilatoare, 8000 m³/h 1+1
Număr de ventilatoare, 16000 m³/h 1+1

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 47 3.4.26. Clădire CHP (Cogenerare Căldură și Energie electrică)
Linia de alimentare cu biogaz
Număr vane de siguranță fluture pneumatice DN 300 1
Număr vane de izolare și ocolire, tip fluture DN 300 3
Număr vane solenoide de control alimentare aer DN 15

Unități motor -alternator ale CHP
Număr unități motor -alternator CHP 2
Alternator , putere nominală la factor de putere 0,8 2600 kVA
Număr sisteme de alimentare cu biogaz pe motor CHP 1
-filtrare cu carbon activ pe două linii instalate în paralel, fiecare cu câte
două filtre
-o conductă principală de alimentare ci biogaz pentru motorul CHP de
joasă presiune
-un compresor de gaz în antecameră cu vas tampon
-o conductă secundară de alimentare pentru motorul CHP de înaltă
presiune
Număr sisteme de evacuare pentru motor CHP 1
-un amortizor de evacuare cu convertor catalitic pentru Nox
-un schimbător de căldură gaz / apă de evacuare
-un coș de evacuare cu înălțime de 13 m, diametru 0,6 m
Număr sisteme de circulare apă pe motor CHP 1
-o pompă de circulare pentru apă de răcire pentru motorul de biogaz,
debit maxim 76 m³/h
-un sistem de răcire în flux lateral pentru apa de răcire influentă cu:
-un schimbător de căldură disc
-un sistem de răcire lamelar cu flux de aer pentru soluția apă -glicol
-o pompă de circulare pentru soluția apă -glicol, 5,5 kw, debit maxim
82 m³/h
-un vas de expansiune pentru soluția apă -glicol
-un rezervor de depozitare comun pentru soluția apă -glicol cu pompă,
0,75 kw, debit maxim 3 m³/h, înălțime maximă de pompare 30 mca
-o vană de reglare pentru ocolire apă caldă spre apa influentă de răcire
-un vas de expansiune pentru circuitu l de încălzire apă
Număr sisteme de ventilație pe motor CHP 1
-o unitate de admisie și evacuare cu amortizare zgomot
-două ventilatoare montate în unitatea de ventilare la admisie, 11 kw,
debit 45000 m³/h

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 48 Cazane
Număr de cazane cu operare automată, putere nominală 1,916 Mcal/h 3
-un cazan cu dublu combustibil (gaz natural -motorină)
-un coș de evacuare gaz ars cu clapetă de evacuare, înălțime 11 m,
diametru 0,5 m
-o pompa de circulare agent termic, 11 kw, debit maxim 5 7,3 m³/h,
înălțime maximă de pompare 30 mca
-o carcasă antifonica pentru arzător

Sistem de înc ălzire apă
Număr rezervoare de stocare agent termic de 70 m³ 1
Număr decircuite de producere agent termic 1
Număr motoare CHP în circuitul de producere agent termic 2
Număr cazane în circuitul de producere agent termic 3
Număr pompe de reglare în circuitul de producere agent termic, 7,5 kw,
debit maxim 60 m³/h, înălțime maximă de pompare 20 mca 1
Număr circuite de consum agent termic 1
Număr de pompe de alimentare cu apă caldă, 1 kw, debit maxim 55
m³/h, înălțime maximă de pompare 40 mca 4+1
Număr circuite paralele de alimentare cu apă caldă pentru încălzire
nămol și clădiri 4
Număr vase de expansiune de 30,5 m³ pentru circuitele de încălzire apă 1
Număr tuburi de azot pentru pentru gazul inert către vasul de
expansiune 8
Număr sisteme de compensare pentru agent termic 1
Număr rezervoare de apă caldă de 5,3 m ³, Inferior și Superior 2
Număr pompe de alimentare de la rezervorul de apă caldă Inferior
către cel Superior , 2,2 kw, deit maxim 20 m³/h, înălțime maxim de
pompare 20 mca 1+1
Număr pompe de alimentare de l a rezervorul de apă caldă Superior
către Vasul de Expansiune, 4 kw, debit maxim 20 m³/ h, înălțime
maximă de pompare 30 mca 1+1
Număr unități de dedurizare apă cu două bazine cu rășină și două cu
soluție salină 1
Număr rezervoare de stocare s odă caustică de 1 m³ 1
Număr pompe de dozare sodă caustică, 0,55 kw, debit maxim 0,95 m³/h,
înălțime maximă de pompare 35 mca 1+1

Sistem de lubrifiere cu ulei pentru motoarele CHP
Număr rezervoare de ulei proaspăt / uzat de 8 m³ cu pompă de umplere /
golire, debit maxim 2,4 m³/h, înălțime de pompare 6 bar 1/1

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 49 Sistem cu dublu combustibil pentru Cazane
Număr rezervoare de stocare motorină de 60 m³ 1
Număr pompe de alimentare cu motorină, 1,1 kw, debit maxim 2,4 m³/h,
înălțime de pompare 6 bar 1+1

Sistem aer comprimat pentru operarea vanelor
Număr compresoare, 4 kw, montate pe un vas sub presiune comun de
500 litri 2

Poduri rulante
Număr macarale cu o grindă, capacitate portantă 2000 kg 2

3.4.27. Bazine tampon de nămol fermentat și de urgență
Număr de bazine tampon 2
Lungime x lățime x înălțime pentru fiecare bazin 20×19,83×6,5
m
Volum de lichid în fiecare bazin (0,5 înălțime de gardă) 2320 m³
Număr de mixere pe bazin, 16 kw 2
Diametrul / viteza elicei 800mm/260rpm
Număr conducte de alimentare bazine cu vane de izolare motorizate,
DN 250, tip cuțit 2
Număr vane de izolare manuale DN 250 între conductele de admisie
pentru operare de urgență, tip cuțit 1
Număr vane de admisie motorizate DN 250, tip cuțit, pe bazin 1
Număr vane de evacuare de izolare manuale, DN 250, tip cuțit, pe bazin 1
Număr vane de evacuare motorizate, DN 250, tip cuțit pe bazin 1
Număr sisteme de aerare pe bazin 1
-colector de distribuție ce conducte de ramificație DN 400 – DN 250 1
-conducte de ramificație DN 150 cu vane de izolare, tip fluture 5
-conducte de distribuție DN 150 pentru 2 x 18 aeratoare 5

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 50 -capacitate aerator 6 – 80 Nm³/h
Număr indicatoare de nivel ultrasonice 1
Capacitate portantă a dispozitivului de ridicare mobil pentru mixere 360 kg

3.4.28.Stație de pompare supernatant
Număr indicatoare de nivel ultrasonice 1
Număr indicatoare de nivel cu conductivitate 1
Număr pompe, 38 kw 2+1
Capacitate pompă la 19,75 mca 420 m³/h
Număr clapete de reținere DN 200, tip bilă 3
Număr vane de izolare DN 200, tip cuțit 3
Număr vane de izolare DN 300, tip cuțit 1
Capacitate portantă a dispozitivului de ridicare mobil pentru pompă 800 kg

3.4.29.Gazometre – Desulfurizare – Arzător
Număr gazometre cu membrană dublă 2
Volum util pe gazometru 3200 m³
Număr suflante suport pe gazometru, 2,2 kw 1+1
Capacitate suflantă 2400 m³/h
Număr clapete de reținere pe gazometru 2
Număr supape de siguranță pe gazometru 2
Număr supape de siguranță cu captatoare de lichid pe gazometru 1
Număr indicatoare de nivel ultrasonice a gradului de umplere pe
gazometru 1
Număr vane de izolare tip fluture la admisie și evacuare DN 350 4
Număr vane de izolare tip fluture comune la admisie și evacuare DN 350 2

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 51 Număr vane de izolare de ocolire tip fluture DN 350 1
Număr unități Desulfurizare – Deshidratare, capacitate 1650 Nm³/h 1
-sistem de curățare a biogazului biologic în contracurent cu alimentare cu
biogaz, aer, gaz inert, apă și recirculare apă
-un sistem de curățare a biogazului chimic în contracurent cu alimentare
cu biogaz, gaz inert, soluție de hidroxid de sodiu, apă dedurizată și
recirculare apă cu răcire și încălzire a biogazului tratat
Număr debitmetre de biogaz DN 250 1
Număr sufl ante biogaz, 15 kw 1+1
Număr vane de izolare fluture / clapete de reținere DN 150 pe suflantă
biogaz 2/1
Număr vane de ocolire tip fluture motorizate DN 50 1
Număr dispozitive de măsurare biogaz DN 15 2
Număr vane de evacuare biogaz tip fluture DN 350 către clădirea CHP 1
Număr arzător biogaz, capacitate 2000 Nm³/h 1

3.4.30. Stație grătare apă pluvială
Număr indicatoare de nivel admisie 5
Număr canale de grătare cu grătare rare și dese, pentru 2,667 m³/s 3
Număr canale de admisie numai cu grătare rare, pentru 6 m³/s 2
Număr stăvilare de admisie pentru canalele cu grătare rare și dese 3
Număr stăvilare de admisie pentru canalele nu mai cu grătare rare (2
stăvilare pe canal) 4
Număr grătare rare cu raclete de curățare 5300 x 1352 x 50 pentru
canalele cu grătare rare și dese 3
Deschiderea între bare 50 mm
Lățime grătar 1564 mm
Producția maximă de reziduri estimată pentru 3 grătare 7 m³/zi
Număr indicatoare de nivel între grătarele rare și dese 3
Număr grătare dese cu raclete de curățare, 5300 x 2152 x6 pentru
canalele cu grătare rare și dese 3
Deschiderea între bare 6 mm

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 52 Lățime grătar 2364 mm
Producția maximă de reziduri estimată pentru 3 grătare 21 m³/zi
Număr benzi colectoare pentru rezidurile de la grătare dese 1
Lungime bandă transportoare 13,5 m
Lățime bandă transportoare 0,65 m
Număr prese pentru rezidurile de la grătarele dese 1
Capacitate dispozitiv spălare presare reziduri 3,6 m³/h
Reducere de volum prin presare > 50 %
Producția maximă estimată de reziduri de la grătarele dese spălate și
presate 11 m³/zi
Număr de benzi transportoare pentru reziduri de la grătarele rare și
presate de la cele dese 1
Lungime bandă transportoare 25 m
Lățime bandă transportoare 0,80 m
Număr de benzi transportoare de distribuție înclinate 1
Lungime bandă transportoare 8,3 m
Lățime bandă transportoare 0,80 m
Înclinație bandă transportoare 17 %
Viteză bandă transportoare 50 m/min
Producție estimată de reziduri de la grătarele rare și presate de la cele
dese 5 m³/h
Număr de containere 5
Volum pe container 10 m³
Număr detectoare de metan 2
Număr detectoare de hidrogen sulfurat 3
Capacitatea portantă a podului rulant 3200 kg
Număr ventilatoare, 10000 m³/h 1+1
Număr ventilatoare, 20000 m³/h 1+1

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 53 3.4.31.Bazine de retenție
Număr canale de distribuție pentru 8 bazine 1
Număr indicatoare de nivel în canalele de distribuție 1
Număr bazine de retenție 8
Lungime bazine 98,65 m
Lățime bazine 20 m
Adâncime bazine 4,7/4,2 m
Adâncime medie apă 3,81 m
Suprafața totală 15784 m²
Volum total 60137 m³
Încărcare hidraulică pe suprafață la debit de 3 m³/s 0,7 m/h
Timp de retenție hidraulic la debit de 3 m³/s 5,6 h
Număr stăvilare de admisie pe bazin de retenție 2
Lungime deversor efluent (8 deversoare cu față dublă, 3,9 m lungime pe
bazin) 499 m
Încărcare hidraulică pe deversor la debit de 3 m³/s 22 m³/m/h
Număr poduri racloare longitudinale (1 pe bazin) 8
Număr pâlnii de nămol pe bazin 4
Număr vane de izolare DN 125 pe pâlnie de nămol pe bazin, tip cuțit 4
Număr vane de izolare motorizate DN 150 pentru nămol pe bazin, tip cuțit 1
Număr indicatoare de nivel (1 pe bazin) 8
Capacitate portantă a dispozitivului de ridicare mobil pentru pompă 360 kg

3.4.32. Sistem de evacuare apă pluvială
Număr debitmetre în canal deschis 1

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 54 3.4.33. Stație de pompare nămol – linia apei pluviale
Număr indicatoare de nivel ultrasonice 1
Număr indicatoare de nivel cu conductivitate 1
Număr pompe de nămol primar, 7,5 kw 1+1
Capacitate pompă de nămol primar 72 m³/h
Număr clapete de reținere DN 150, tip bilă 2
Număr vane de izolare DN 150, tip cuțit 2
Număr debitmetre DN 150 1
Capacitate p ortanta a dispozitivului de ridicare mobil pentru pompă de
nămol 360 kg

3.4.34.Sistem deversor și grătare al Liniei 2 Casetă
Număr indicatoare de nivel 2
Număr grătare apă pluvială pentru 30 m³/s cu deversor 1
Distanța între bare 100 mm
Lățime grătar 14,2 m
Producție maximă estimată de reziduri 10 m³/zi
Număr curățitor de colectare reziduri 1
Număr containere 2
Volum pe container 10 m³
Număr termometre 1

3.4.35. Sistem deversor și grătare al Liniei 3 Casetă
Număr indicatoare de nivel cu ultrasunete 2
Număr grătare apă pluvială pentru 20 m³/s cu deversor 1
Distanța între bare 100mm

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 55 Lățime grătar 8,94 m
Producție maximă estimată de reziduri 6,7 m³/zi
Număr curățitor de colectare reziduri 1
Număr containere 2
Volum pe container 10 m³
Număr termometre 1

3.4.36.Stații de pompare drenaj
Stația 1 de pompare drenaj, lângă clădirea administrativă
Număr indicatoare de nivel cu conductivitate 2
Număr pompe de drenaj 2+1
Capacitate pompă la 7,2 mCA 170 m³/h
Număr clapete de reținere DN 150, tip bilă 3
Număr vane de izolare DN 150, tip cuțit 3

Stația 2 de pompare drenaj lângă bazinele de retenție
Număr indicatoare de nivel cu conductivitate 2
Număr pompe de drenaj 2+1
Capacitate pompă la 2,5 mCA 532 m³/h

3.4.37.Bazinele Bio -P
Număr de bazine Bio -P (1 pe sublinie) 2
Lungimea bazinelor Bio -P 90 m
Lățimea bazinelor Bio -P 27,55 m

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 56 Adâncimea bazinelor Bio -P 5 m
Adâncimea apei în bazinele Bio -P4,5 m
Volumul de lichid pe bazin Bio -P 11158 m³
Număr pompe sumersibile de alimentare cu debit axial (2 pe bazin Bio -P) 4
Număr vane de izolare (2 pe bazin Bio -P) DN 400, tip cuțit 4
Număr clapete de reținere (1 pe pompă) DN 250, tip bilă 4
Număr vane de izolare pentru pompe (1 pe pompă), DN 250, tip cuțit 4
Număr debitmetre ( 1 pe bazin), DN 250 2
Număr mixere (6 pe bazin) 12
Capacitate portantă a dispozitivului de ridicare mobil pentru pompe și
mixere 360 kg

3.4.38.Stații chimice
Număr rezervoare de stocare clorură ferică (1 pe sublinie) 2
-lungimea rezervorului 9 m
-diametrul rezervorului 3 m
-volumul rezervorului 60 m³
Echipament în fiecare rezervor:
-număr vane de admisie DN 80, tip bilă 1
-număr indicatoare de nivel mecanice, PVC 1
-număr orificii de ventilație DN 100, PVC 1
-număr contacte bistabile de comutare 2
-număr senzor protecție supraumplere 1
-număr vane de evacuare DN 50 1
Cuva de retenție pentru fiecare bazin de stocare clorură ferică:
-lungimea cuvei 13 m
-lățimea cuvei 6 m
-adâncimea cuvei 1 m
-volumul cuvei 78 m³

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 57 Echipament în cuvă:
-număr vane de evacuare DN 125 1
Număr pompe de dozare manuale cu membrană cu conducte duble pe
sublinie 1+1
-capacitate pompă cu conducte duble 2x(36 -180)l/h
-număr vase de absorbție suport de 2 l pe rezervor, PVC cu vană de
evacuare DN 15 1
-număr vane de izolare DN 25 pe partea de absorbție a pompei 5
-număr filtre DN 25 pe partea de absorbție a pompei 1
-număr vane de deversare DN 20(1 pe conductă) 4
-număr vane de izolare și golire conducte DN 20 6
-număr dispozitive de evacuare pulsatorii 1l (comun pentru o conductă de
pompă de la fiecare pompă), cu vană de evacuare aer DN 15 2
-număr indicatoare de debit DN 15(comun pentru o conductă de pompă de
la fiacare pompă) 2
-număr supape de siguranță DN 20 (comun pentru o conductă de pompă
de la fiacare pompă) 2
-număr colector picături PP comun pentru ambele pompe cu senzor de
nivel 1
-număr ventilatoare, 90 m³/h 1

3.4.39. Stație suflante pentru aerare nămol
Număr suflante cu lobi, 110 kw 2+1
Capacitate la 1,65 bar, 20șC 3863 Nm³/h
Fiecare conectată la un distribuitor comun DN 400 și cu:
-cadru de bază cu amortizor de zgomot integrat 1
-amortizor filtru admisie 1
-supapă de siguranță 1
-clapetă de reținere 1
-vană de inițiere evacuare 1
-carcasă antifonica cu ventilație forțată 1
-vană de izolare DN 250, tip fluture 1
Număr de vane de distribuție pentru suflantă de rezervă DN 400, tip
fluture 2
Capacitate portantă a podului rulant 2000 kg

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 58 Capitolul 4.
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE AL STAȚIEI DE EPURARE
DESCRIERE GENERALA A FILOSOFIEI DE OPERARE
4.1. Descriere generală
În cele ce urmează este descrisă filosofia generală de operare aplicabilă întregii
stații.
Această descriere acoperă principiile de operare pentru toate echipamentele
instalate și reglate în toate unitățile de proces, cu excepția introducerii uno r prevederi
diferite în descrierea funcțională specifică unei unități.
În cele ce urmează sunt abordate trăsăturile comune ale câtorva funcții/echipamente
ca:
-Filosofia generală de control cu nivele de la 1 la 3 (Mod Manual -de siguranță,
Automanual, Auto)
-Conținut/înregistrări SCADA
-Funcții PLC
-Alarme
-Interblocaje de protecție
-Instrumentație
-Dispozitive de acționare
-Transmisii
-Pompe
-Mixere
Filosofia generală de control cu nivele de la 1 la 3
Instalațiile sunt reglate și monitorizate conform următoarelor cerințe cu excepția unor
stipulații contrare.
Automatizarea este asigurată pe urmatorele principii:
– Nivelul 1 de control (Mod Manual -de siguranță) se realizează prin

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 59 întrerupătoare manuale plasate pe echipament sau în substații. Numai interblocajele
de protecție vor fi active.
– Nivelul 2 de automatizare (Auto -Manual) este realizat din SCADA/HMI prin
panourile de comandă locale sau substații cu interblocaje Auto active, cu excepția
cazului când se specifică contrar.
– Nivelul 3 de automatizare (Sistem de control automat) și S CADA este realizat
din centrul de comandă central localizat în clădirea administrativă.
Controlul automat din PLC (uri) reprezintă modul normal de operare, cu excepția
cazului când este stipulat contrar.
Monitoarele locale PLC urmăresc toate semnalele de proces disponibile de la
instalațiile locale, cu excepția termistoarelor și a altor dispozitive localizate într -un
mecanism de acționare sau set de pompare, care sunt utilizate numai ca protecție
pentru acel mecanism sau set de pompare.În acest caz fiec are semnal de defecțiune
va fi identificat individual local și un semnal comun la fi trimis către sistemul SCADA.
Conținutul/ Înregistrările SCADA
Cu excepția cazului când se stipulează contrar, toate valorile, parametrii de reglare,
limitele de alarmă ș i setare timpi predeterminate sunt ajustabile prin intermediul
SCADA/HMI cu o parolă de protecție adecvată. Atribuirea accesului la un punct de
setare sau de ajustare perioadă de timp la nivel de Operator sau Supervizor este
coordonată între SCADA și HMI.
Limitele de variație sunt aceleași în SCADA și HMI.
SCADA moni torizeaza și controlează instal ațiile, inclusiv întrerupătoarele acestora.
HMI-urile monitorizează și controlează instalația conectată la PLC -urile cu care sunt
conectate.
În plus, SCADA și HMI includ următoarele facilități, utilizând indexuri și afișaje pe
ecrane (scheme sinoptice):
-Afișajul general detaliază parametrii individuali ai stației.
– Afișaje sinoptice separate pentru fiecare unitate de proces a stației.
– Afișaj al tuturor semnalelor/valorilor analoage și digitale.
– Ajustare Auto Manual a parametrilor de proces introduși.
– Afișajul stărilor și etapelor succesive ale sistemelor/proceselor vitale.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 60 – Selectarea mecanismelor de acționare de serviciu și de rezervă, secvenței de
rotație și a orelor de funcționare.
– Acceptarea alarmelor din zonele asociate instalațiilor.
Sunt furnizate trei nivele de acces pentru inginer, supervizor, operator.
Funcțiile PLC
Controlul PLC este realizat pe bază de comand ă și reacție.
De exemplu, dacă o vană nu se deschide într -o perioadă de timp predeterminată,
este considerată ca defectă și se declanșează o alarmă.
În cazul în care unei pompe i se transmite comandă de a porni și nu se detectează
debit intr -o perioadă predeterminată, se va porni o unitate de rezervă (dacă e
disponibilă) și se declanșează o alarmă.
Procedurile de siguranță sunt incorporate în configur ația software -ului, împreună cu o
funcție de veghe astfel încât în condiții de apariție defecțiune să se declanșeze
alarmă și să se inițieze cea mai adecvată măsură de siguranță după cum urmează:
i) Continuarea cu valorile “retinute” (ex. când instrument ația analogă dă eroare)
îi) Trecerea pe sistem de protecție/securitate de rezervă
iii) Oprirea procesului
Atunci când există posibilitatea unor alarme repetate de interferență (ex. de exemplu
rezultată din utilizarea unui senzor de nivel cu un singur punct de detecție unde
suprafața lichidului poate fi disturbata), este inițiată operațiunea de stabilizare
adecvată.
Defecțiune și Proceduri de Pornire
În caz de pană de curent, stația se va opri în condiții de siguranță.
Alarme
În orice caz de defecțiune sau condiții anormale se declanșează alarme în SCADA.
Alarme sunt declanșate în HMI locale în caz de defecțiune sau condiții anormale
pentru acea secțiune a stației. În cazul unei devieri de la limitele predefinite pentru
echipamentul ce opere ază în mod AUTO se declanșează o alarmă.
În momentul în care un echipament se defectează și există un altul redundant,

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 61 acesta din urmă este pornit automat, cu excepția cazului când se specifică contrar.
Principiile de funcț ionar e ale interblocajelor de protecț ie.
Funcțiile de siguranță sunt configurate pentru a opera în condiții de siguranță în caz
de defecțiuni prin interblocaje separate din PLC -uri pentru protecția personalului și
echipamentului.
În caz de defecțiune a sistemului de interblocaj -protecție, instalația se va opri pentru
reducerea riscului de eroare umană .
Instrumentație
Acolo unde aceste dotări există, instrumentația este monitorizată cu privire la posibile
defecțiuni.
Instrumentația cu ieșiri analoge este monitorizată în privința indicării unui semnal în
afara intervalului de variație.
Pentru monitorizările critice sunt utilizate două instrumente, ambele fiiind expuse în
mod permanent la debitul de prelevare. Când se de clanșează o alarmă datorită
faptului că citirile celor două instrumente diferă de valoarea predeterminată este
necesară intervenția operatorului.
Mecanisme de acționare
Cu excepția cazului în care se specifică contrar, operarea locală este posibilă pent ru
toate vanele și stăvilarele motorizate printr -un întrerupător de selecție Manual/Auto în
cazul dispozitivelor de acționare situate în exterior (nu pentru dispozitivele de
acționare din interior) și pentru SCADA/HMI în panoul de comandă local.
Cu excepț ia cazului în care se specifică contrar, mecanismele de acționare sunt
monitorizate automat pentru pozițiile complet deschis, complet închis și disponibil.
Dacă un mecanism de acționare nu atinge poziția comandată într -un interval de timp
presetat, se va d eclanșa o alarmă de defecțiune.
Operarea manuală este posibilă pentru vanele și stăvilarele critice prin roți de
manevră, în cazul unei pene de curent.
Întrerupătoare de întreținere blocabile sunt instalate pentru vanele și stăvilarele
critice.
Transmisii
Cu excepția cazului în care se specifică contrar, operarea locală este posibilă pentru
toate transmisiile printr -un întrerupător de selecție Hand/Auto în cazul transmisiilor

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 62 situate în exterior (nu pentru cele din interior) și pentru SCADA/HMI în panoul de
comandă local ce conține declanșatorul.
În modul “auto”, transmisiile de rezervă vor porni automat la defectarea transmisiilor
de serviciu. Schimbarea automată a instalației de serviciu este realizată de PLC -uri,
cu posibilitatea pentru Opera tor de a supraregla și a edita secvența impusă a
instalațiilor de serviciu din HMI și SCADA.
Toate transmisiile sunt prevăzute cu oprire de urgență dacă există riscul de rănire a
personalului autorizat.
Întrerupătoare de întreținere blocabile sunt instalate pentru toate transmisiile.
Pompe
Pompele submersibile (> 5 kw) sunt protejate și oprite la detectarea de pierderi și
temperaturi ridicate în bobinajul motorului.
Presetarea unei valori de nivel scăzut furnizează declanșatorului un interblocaj de
protecție pentru fiecare pompă instalată într -un bazin sau bașă și pentru fiecare
pompă care absoarbe din acel bazin sau bașă. Când se detectează un nivel scăzut,
declanșatorul pompei este blocat și se inițiază o alarmă.
Un nivel ridicat -ridicat predeter minat în bazin sau bașă este interblocat cu
declanșatorul fiecărei pompe care alimentează bazinul sau bașa, împiedicând
pomparea până la resetare, iar un semnal de alarmă este declanșat.
În momentul în care o pompă este selectată să funcționeze, vana de a bsorbție
trebuie să fie complet deschisă înainte de pornirea pompei corespunzătoare.
Mixere
Mixerele submersibile sunt protejate și oprite la detectarea de pierderi și temperaturi
ridicate în bobinajul motorului.
Presetarea unei valori de nivel scăzut furnizează declanșatorului un interblocaj de
protecție pentru fiecare mixer instalat într -un bazin sau bașă. Când se detectează un
nivel scăzut, declanșatorul mixerului este blocat și se inițiază o alarmă.
PROCEDURI DE OPERARE
Toate procedurile de pornire, operare și oprire trebuie realizate cu respectarea
aspectelor legale referitoare la Sănătate și Protecția Muncii .
Cunoștințele cu privire la, buna înțelegere și aplicarea în practică a măsurilor de

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 63 precauție cu privire la Sănătatea și Protecția Muncii reprezintă o precondiție pentru
operarea oricărei componente a stației.
Zonele individuale de responsabilitate ale personalului de operare trebuie să fie clar
definite.
Aria de autoritate, responsabilitate și control a personalului trebuie să fie p recis
reglementată de către Operatorul Principal. Operatorul Principal are obligația să se
asigure că personalul a înțeles și respectă aceste instrucțiuni de operare.
Înainte de pornirea oricărei instalații, operatorul are obligația să se familiarizeze cu :
1. Operarea și componentele de control ale instalației
2. Echipamentul
3. Principiile de operare ale instalației
4. Mediul direct al instalației
5. Dispozitive de siguranță ale instalației
6. Măsuri ce trebuie luate în situații de urgență
Următoare le operațiuni trebuie îndeplinite înainte de pornirea instalației /
echipamentului:
7. Verificare operare corectă în caz de defecțiune înainte de pornirea instalației.
8. Verificare și asigurare că toate dispozitivele de siguranță sunt atașate și sunt ga ta
de operare.
9. Verificarea instalației cu privire la orice defecțiune vizibilă și îndepărtarea acesteia
înainte de pornire. Pornirea unei instalații cu defecțiuni și operarea acesteia nu este
permisă.
10. Verificare și asigurare că numai personalul au torizat are acces la zona de
operare a instalației și nicio altă persoană nu este pusă în pericol de pornirea
acesteia.
11. Îndepărtarea oricăror obiecte și materiale din aria de operare a instalației care nu
sunt necesare pentru funcționarea acesteia.
Ordinea descrierii pentru fiec are zonă este următoarea:
A) Secvența “Start” pentru operare în mod AUTO a echipamentului în condiții

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 64 normale de operare .
B) Secvența “Start” pentru operare în mod AUTO a echipamentului după survenirea
unei pene de curent, (atunci când aceasta este diferită de A) .
C) Secvența “Stop” pentru echipament, inițiată manual în condiții de operare
normale.
D) Secvența “Stop” pentru echipament, inițiată manual în situații de urgență, atunci
când diferă de C.
E) Activități a fi rea lizate înainte de start/stop pentru fiecare componentă .
Echipamentele de măsură a tuturor parametrilor (concentrație, debit, nivel, presiune
și temperatură) sunt pornite automat – cu excepția cazului în car e se dispune contrar
– atunci când MCC -urile (cen tru de comandă motor) auxiliare corespunzătoare sunt
activate (MCC activat) sau UPS -urile (alimentare cu energie neîntreruptă) pentru
auxiliare sunt în funcțiune.
Pornirea și oprirea echipamentului de măsură sunt așadar descrise numai în cazul în
care operatorul determină pornirea/oprirea separată a echipamentului.
4.2. Descriere și operare stație de epurare ape uzate
Linia apei
4.2.1.Grătare rare
Apa uzată influentă intră în stație prin grătarele rare către bașa pompelor de admisie.
Există un număr de cinci canale de admisie, fiecare prevăzut cu câte două grătare cu
raclete de curățare și deschidere între bare de 50mm.
Fiecare dintre canalele de admisie este echipat cu stăvilar și două grătare rare ce
operează în paralel. Debitul prin grătare este controlat de capacitatea pompelor de
admisie. Două benzi transportoare, fiecare deservind cinci grătare, transportă
reziduurile reținute de grătarele rare către două benzi înclinate, fiecare evacuând în
unul din cele două containere.
Sunt prevăzute în total patru containere.
Reziduurile colectate de la grătarele rare sunt evacuate în afara stației.
Clădirea grătarelor este ventilată în permanentă pri n control al operatorului, iar
concentrația de hidrogen sulfurat în aer este monitorizată la parter, cu dispozitiv de
alarmă în caz de concentrații prea ridicate.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 65 Nivelul apei în colectorul principal în amonte de canalele de admisie este măsurat în
permanentă cu un indicator de nivel cu ultrasunete . Nivelul măsurat este utilizat
pentru măsurare diferentială a nivelului peste toate grătarele rare.
Cele zece grătare rare în exploatare sunt operate automat cu temporizare cu un
suprareglaj realizat de indicat orul de nivel diferențial din fiecare canal de grătare.
Controlul de nivel se realizează pe baza nivelelor diferențiale ajustabile de către
operator maxime si minime ale apei, care inițiază sau stopează curățarea grătarelor.
Cele doua seturi de benzi transportoare fiecare deservind câte cinci grătare încep să
funcționeze odată cu pornirea oricărei proceduri de curățare a grătarelor deservite și
se opresc cu un interval de întârziere când toate dispozitivele de curățare se opresc.
Timpul de pornire și d e întârziere este reglabil pentru fiecare bandă transportoare.
Benzile transportoare înclinate sunt controlate local si direcționate să evacueze într –
unul din cele două containere.
Clădirea Grătarelor este dotată cu ventilație si monitorizare hidrogen sulf urat si
metan.

4.2.2. Stație de pompare admisie

Apa uzat ă trecută prin grătarele rare este ridicat ă 10 m cu ajutorul a cinci pompe în
stația de pompare admisie pentru a men ține structurile liniei apei uzate deasupra
nivelului p ânzei freatice.
Stația de pompare admisie este structurat ă cu cinci ba șe separate care primesc apa
uzată trecută prin grătarele rare din canalele de admisie. Pompele montate în mediu
uscat livreaz ă apa uzat ă în conducte separate catre camera de distribu ție a
grătarelor dese.
Debitul este m ăsurat în fiecare conduct ă.
Un debit de admisie constant în stație este ob ținut prin controlul debitului în pompe.
Conductele de absorb ție ale pompelor sunt echipate cu vane motorizate cu control
manual pentru izolarea pompelor în timpul ope rațiunilor de întreținere.
Pompa este controlat ă de nivelul de ap ă din bașa proprie, m ăsurat cu indicatoare de
nivel cu ultrasunete. Atunci c ând nivelul apei din ba șa atinge o valoare presetat ă,
pompa poate fi pornit ă. Dacă nivelul apei în bașă scade sub cel presetat, pompa
va fi oprit ă, iar pornirea va fi ini țiată în mod manual.
În condiții normale toate pompele opereaz ă permanent, dou ă dintre ele fiind
controlate cu convertizoare de frecven ță pe baza sumei m ăsurătorilor de debit pentru
fiecare pompă.

4.2.3.Grătare dese

Trecerea prin gr ătare dese se realizeaz ă prin șase canale prev ăzute cu gr ătare cu
raclete de cur ățare, av ând o deschidere între bare de 6 mm înainte de a curge c ătre
zona deznisipatorului. Reziduurile colectate de grătarele dese sunt sp ălate si
presate inainte de a fi evacuate din sta ție. Clădirea grătarelor dese adaposte ște
grătarele dese si deznisipatorul.
Apa pompat ă din stația de pompare admisie este evacuat ă într-un canal de admisie

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 66 comun pentru șase canale ce operează în paralel cu gr ătare dese și un canal de
ocolire. Apa trecut ă prin grătare este evacuat ă într-un canal comun ce serve ște drept
canal de admisie pentru șase camere de deznisipare ce opereaz ă în paralel și două
canale de ocolire.
Distribuția debitu lui în subliniile 1 si 2 are loc dup ă deznisipator.
Fiecare canal de gr ătare este echipat cu un gr ătar des și doua st ăvilare motorizate.
Rezidurile sunt colectate pe dou ă benzi transportoare, fiecare deservind trei gr ătare
si evacu ând pe o band ă transportoare comun ă. Banda transportoare comun ă este
reversibil ă si evacueaz ă într-un dispozitiv de sp ălare si presare reziduuri de serviciu
sau unul de rezerv ă. Fiecare dispozitiv de sp ălare și presare reziduri evacueaz ă într-
un container separat. Conta inere sunt plasate pe platforme care sunt operate pe un
sistem de șine pentru transport în afara cl ădirii într-o locatie de unde un camion
poate încarca containerul.
Containerele pentru cele dou ă dispozitive de sp ălare și presare reziduri sunt scoase
din c lădire în direcții opuse pentru ca acestea s ă furnizeze permanent acces liber
pentru scoaterea containerului plin și plasarea celui gol.
Apa provenit ă de la spălarea rezidurilor este evacuat ă gravitațional în sistemul de
drenaj.
Canalul de admisie comun pe ntru canalele cu gr ătare dese este echipat cu un
indicator de nivel ultrasonic, care opre ște pompele la nivel ridicat -ridicat și împiedică
pornirea pompelor la nivel ridicat.
Fiecare canal de gr ătare poate fi izolat prin dou ă stăvilare motorizate cu control
manual, instalate în amonte și aval de gr ătar. Canalul de ocolire poate fi deschis prin
ridicarea batardourilor de admisie și evacuare.

4.2.4. Deznisipator și distribuția debitului

Apa trecut ă prin grătare este evacuat ă într-un canal comun care joac ă rolul unui
canal de admisie pentru cele șase camere aerate deznisipatoare ce opereaz ă în
paralel și cele dou ă canale de ocolire.
Distribuția debitului în subliniile 1 si 2 are loc dup ă deznisipator.
Fiecare din camerele de de znisipare este dotat ă cu optsprezece difuzoare cu bule
mari, un sistem de pompare nisip și două stăvilare motorizate de izolare.
Trei suflante plasate în clădirea grătarelor furnizeaz ă aerul pentru camerele de
deznisipare.
Pe deznisipator sunt instalate tr ei poduri duble rulante, fiecare deservind c âte două
camere.
Eliminarea gr ăsimilor se face cu ajutorul racloarelor de la suprafa ța bazinelor.
În clădirea grătarelor sunt montate dou ă instalații de spălare nisip, fiecare evacu ând
nisipul sp ălat și drenat într-un container. Containere sunt plasate pe platforme, care
sunt operate manual pe un sistem de transport cu șine pentru scoaterea lor în afara
clădirii într-o locație de unde pot fi încărcate în camioane. Cele dou ă containere
pentru unita țile de spălare sunt scoase din cladire în direcții opuse, permi țând
accesul liber pentru îndepărtarea containerului plin și plasarea celui gol.
Nisipul este eliminat prin șase camere de deznisipare aerate, proiectate pentru
îndepărtarea a minimum 95% din particulele cu dimensiunea de 300 microni. Nisipul

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 67 este spălat și drenat înainte de a fi evacuat din sta ție. Dupa ce trece de deznisipator,
debitul este divizat în două sublinii identice, A și B, cu sedimentare primar ă pentru
întregul debit și epurare biologic ă pentru jumatate din acesta.
Apa provenit ă de la spalarea nisipului este evacuat ă gravitațional în sistemul de
drenaj.
Aerul este alimentat prin dou ă suflante de serviciu și una de rezerv ă. Necesarul de
aer pentru crearea unui debit în spirală prin camerel e denizipatorului este determinat
și definit de operator și dat ca valoare presetat ă pentru controlul frecven ței suflantelor
în funcțiune.
Nisipul colectat in p âlnii este pompat ca amestec nisip -apă în dispozitivul de sp ălare
nisip.
În fiecare p âlnie de colectare nisip este instalat ă o pompă.
Nisipul pompat din p âlniile camerelor de deznisipare este sp ălat și drenat în două
dispozitive de sp ălare nisip.
Nisipul sp ălat și drenat este evacuat într-un container.
În conditii normale de operare, efluentul de l a camerele de deznisipare și eliminare
grăsimi este distribuit în mod egal între cele dou ă sublinii.

4.2.5. Camer ă de Distribuție a bazinelor de sedimentare primară

Debitul de la deznisipatoare și separatoare de gr ăsimi este împărțit pe subliniile A si
B. În fiecare sublinie apa graviteaz ă într-o cameră de distribu ție pentru patru bazine
de sedimentare primare (decantoare primare).
Debitul din fiecare sublinie este distribuit în patru bazine de sedimentare primar ă
printr -o cameră de distribu ție , fiind prevazut ă și posibilitatea ocolirii sedimentarii
primare.
În condiții normale de operare debitul este distribuit în mod egal în bazinele de
sedimentare primare peste patru deversoare din camera de distribu ție. Camera este
dotată și cu:
– un batardou pentru ocolirea bazinelor de sedimentare primare; – patru stăvilare
motorizate pentru izolarea fiecarui bazin de sedimentare primar ă și două deversoare
de urgen ță ce conduc într-un canal de evacuare comun pentru bazinele de
sedimentar e primare.

4.2.6.Bazinele de Sedimentare Primară

Sedimentarea primar ă se realizeaz ă cu o încarcare hidraulic ă pe suprafa ță de 1.9
m/h si un timp de reten ție de 1.9 ore.
Efluentul din cele patru bazine de sedimentare primar ă a unei sublinii este colectat
într-un canal comun ce transport ă catre treapta de epurare biologic ă și către bypass –
ul treptei biologice în canalul de evacuare din sta ție. Nămolul sedimentat este condus
în stația de pompare a n ămolului primar .
Apa brut ă este alimentat ă într-un decantor primar printr -o conduct ă principală de
alimentare și particulele se sedimenteaz ă la trecerea apei într-un deversor circular al
unui canal pentru efluent situat de -a lungul perimetrului bazinului.
Efluentul din cele patru decantoare primare este colectat într-un canal principal

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 68 ce transport ă apa uzat ă tratată primar către camera de distribu ție a bazinelor de
aerare.
Fiecare decantor primar este echipat cu un pod raclor rotativ pentru colectarea
nămolului într-o pâlnie central ă și a spumei la suprafa ță într-un colector. N ămolul
este evacuat gravita țional din pâlnie către o stație de pompare n ămol primar comun ă
pentru ambele sublinii. Evacuarea este controlat ă prin vane motorizate localizate
adiacent de fiecare decantor primar.
Spuma colectat ă este evacuat ă gravitațional din colector într-un cămin adiacent
fiecărui decantor primar. C ăminele de spum ă sunt golite cu vidanja și spuma este
evacuată în bazinul de am estec nămol primar și nămol activat în exces.
Ambele sublinii sunt deservite de c ătre o stație de pompare n ămol primar comun ă.
Nămolul primar este extras gravita țional în mod egal din fiecare bazin de
sedimentare primar, pe r ând, într-o secven ță ciclică printr-o vană motorizat ă
controlat ă de un program timp/volum și un dispozitiv de m ăsurare densitate namol.
Vana motorizat ă și dispozitivul de m ăsurare densitate n ămol sunt amplasate într-un
cămin adiacent fiecarui bazin de sedimentare primar. Conductele gravitaționale către
stația de pompare sunt echipate cu vane de izolare operate manual si racorduri de
spălare amplasate în patru camine separate situate între bazine si sta ția de pompare.

4.2.7.Stație de pompare nămol primar

În căminul umed al sta ției de pompare sunt amplasate trei pompe (dou ă în funcțiune
și una de rezerv ă) pentru transportul n ămolului c ătre îngroșătoarele de n ămol primar.
În camera uscat ă sunt amplasate vane de izolare și clapete de re ținere impreun ă cu
un debitmetru pentru condu cta de nămol si gravita țională de legatur ă între căminul
umed și conducta pompei pentru situa ții de urgen ță.
Camera vanelor este echipat ă cu o bașă de drenaj si ventila ție natural ă.
Drenajul se poate realiza printr -o pompă portabilă ce evacueaz ă în căminul umed al
stației de pompare.
Vanele opereaz ă astfel inc ât bazinele s ă fie golite de nămol pe r ând, secven ța fiind
selectabil ă manual. Concentra ția nămolului din fiecare bazin este masurat ă prin
intermediul unui dispozitiv de m ăsurare a densit ătii. Evacuare a nămolului sub țire cu o
concentra ție mai mic ă decât o valoare inferioar ă prestabilit ă supraregleaz ă și oprește
procesul de golire a bazinului și următorul bazin începe procesul, iar un semnal de
alarmă este inițiat.

4.2.8.Bypass de urgență
Sistemul bazinelor de aerare dintr -o sublinie poate fi ocolit total sau par țial prin
închiderea complet ă sau parțială a stăvilarului din canalul de conectare a trat ării
primare cu cea biologic ă din acea sublinie. Apa tratat ă primar va curge prin dou ă
deversoare in stalate în canalul de admisie de la tratarea primar ă. Apa de bypass
graviteaz ă în canalul efluentului de la bazinele de sedimentare secundare.

4.2.9.Cameră de distribuție a bazinelor de aerare
Apa tratat ă primar graviteaz ă în camera de amestec /distribuție, unde este

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 69 amestecat ă cu NAR provenit de la cele dou ă bazine de n ămol activat recirculat.
Lichidul în amestec este distribuit în mod egal în cele patru bazine de n ămol activat.

4.2.10.Bazine de aerare
Sistemul bazinelor de aerare este alcătuit din dou ă camere de amestec/distribu ție și
doisprezece bazine de aerare. Sistemul este împărțit pe dou ă sublinii, fiecare cu o
cameră de distribu ție și șase bazine de aerare dintre care patru sunt bazine de n ămol
activat și două de nămol activat recirculat.
Bazinele de n ămol activat primesc un amestec de ap ă si namol de recirculare (NAR)
și opereaz ă într-o concentra ție normal ă de solide în suspensie în lichidul in amestec.
Bazinele de n ămol activat recirculat primesc NAR și supernatant de recircu lare și
operează cu o concentra ție de solide în suspensie de dou ă pâna la trei ori mai mare
în NAR, astfel fiind facut ă o economie semnificativ ă în privința volumului bazinului
față de un proces conven țional cu n ămol activat .
Pentru aerarea bazinelor de n ămol activat și nămol activat recirculat, sta ția
suflantelor furnizeaz ă debitul de aer necesar.
Solidele în suspensie din lichidul în amestec sunt men ținute în suspensie prin
aerare. Trei mixere țin solidele în suspensie în fiecare bazin în perioadele f ără
aerare.
În bazinele de n ămol activat aerarea are loc în cicluri în care într-o primă perioadă de
aerare for țată este determinat ă de concentra ția de oxigen dizolvat din bazin.
În aceast ă perioadă CCO/CBO este degradat și amoniacul este transformat în nitrat.
Perioada de aerare for țată este urmat ă de o perioad ă în care concentra ția de azot
amoniacal (NH4 -N) determin ă dacă este necesar ă aerarea sau nu. Dac ă NH4-N
atinge un nivel peste ex. 4mg/l, aerarea este ini țiată pentru a asigura nitrificarea pan ă
când NH4 -N scade sub de ex la. 1mg/l, c ând aerarea este oprit ă pentru a împiedica
degradarea CCO/CBO necesar pentru denitrificarea nitra ților.
Daca concentra ția NH4 -N este sub ex.1mg/l, dar cea de PO4 -P depășește ex. 3mg/l,
aerarea este ini țiată pentru a se asigura c ă fosforul are o legatur ă biologică crescută
în biomas ă pană când PO4 -P scade sub ex. 0.5mg/l.
În bazinele de n ămol activat recirculat aerarea are loc de asemenea în cicluri cu o
durată egală a perioadei de aerare for țată și a perioa dei urmatoare cu aerare
determinat ă de concentra ția de NH4 -N.
În perioada de aerare for țată, aerarea este determinat ă de concentra ția de oxigen
dizolvat din bazin. În aceast ă perioadă CCO/CBO este degradat și amoniacul este
transformat în nitrat.
În perioada urm ătoare concentra ția de azot amoniacal (NH4 -N) determin ă dacă este
necesară aerarea sau nu.
Dacă NH4-N atinge un nivel peste ex. 4mg/l, aerarea este ini țiată pentru a asigura
nitrificarea p ână când NH4 -N scade de ex la. 1mg/l, c ând aerarea este oprită.
Lichidul în amestec deverseaz ă din bazinele AS c ătre canalul de evacuare și
graviteaz ă către camera de distribu ție a bazinelor de sedimentare secundare.
NAR si supernatantul de recirculare sunt pompate din sta ția de pompare NAR și
stația de pompare supernatant și distribuite în bazinele de n ămol activat recirculat
printr -un canal de distribu ție.
NAR provenit de la bazinele de n ămol activat recirculat este evacuat în camera de

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 70 amestec /distribu ție în amonte de bazinele de n ămol activat.
Aerarea este realizat ă cu difuzoare cu bule fine montate pe re țele ce acoper ă fundul
bazinelor de aerare. Fluxul de aer în timpul aer ării este controlat prin vane de reglare
a debitului de indicatoarele de m ăsurare a concentra ției de oxigen dizolvat sau
amoniac în fiecare bazin de n ămol activat și nămol activat recirculat și de
măsuratorile de fosfa ți în fiecare bazin de n ămol activat.
Trei mixere țin solidele în suspensie în fiecare bazin în perioadele f ără aerare.
Fiecare bazin de aerare este dotat cu dispozitiv de m ăsurare materii solide în
suspensie. Înregistrarea permanent ă a materiilor solide în suspensie în fiecare bazin
este utilizat ă de catre operator pentru determinarea cantit ății de NAE care trebui e
eliminată din proces.

4.2.11.Stație suflante
Stația suflantelor alimenteaz ă cu aer ambele sublinii de bazine de aerare. Aerul
ambiental este filtrat și alimentat în două sisteme de conducte, unul oper ând pentru
toate bazinele de n ămol activat si cel ălalt pentru toate bazinele de n ămol activat
recirculat la o presiune pu țin mai ridicat ă decat sistemul pentru bazinele de n ămol
activat. Fiecare sistem de conducte este alimentat de c ătre două suflante de serviciu.
O suflant ă de rezerv ă este comun ă pentru cele dou ă sisteme de conducte. Chiar
dacă sistemele opereaz ă la presiuni diferite, proiectul permite ca toate unit ățile să
acționeze ca suport în cazuri extreme pentru ambele sisteme; asadar toate suflantele
sunt conectate la ambele sisteme de conducte pr in vane motorizate.
Suflantele opereaz ă la o vitez ă de rotație constant ă și sunt dotate cu palete de ghidaj
reglabile și palete de evacuare variabile pentru difuzoare pentru un control eficient al
debitului de aer la un necesar variabil. Necesarul variabil de debit de aer într-un
bazin de n ămol activat și bazin de n ămol activat recirculat rezult ă într-o presiune
variabilă în cele dou ă sisteme de conducte de alimentare cu aer. Sistemele sunt
astfel operate s ă mențină o presiune reglat ă de necesar în conductele de aer și să
asigure valoarea setat ă a presiunii.

4.2.12.Bazine de sedimentare secundară
Sedimentarea secundar ă se realizeaz ă în douazeci și patru de bazine rectangulare
pentru fiecare sublinie. Bazinele dintr -o sublinie sunt dispuse pe dou ă linii paralele
fiecare cu c âte doisprezece bazine. În fiecare sublinie, lichidul în amestec din
bazinele de aerare ( bazinele de n ămol activat) curge gravita țional într-un canal de
admisie de unde debitul este împărțit în două canale de distribu ție prin intermediul a
două deversoare. Din canalul de distribu ție, lichidul în amestec este distribuit în mod
egal în cele doisprezece bazine.
În traversarea bazinelor, namolul se depune, iar apa decantat ă este evacuat ă prin
deversoare într-un canal de efluent comun pentru ambele linii și ambele sublinii.
Nămolul este colectat în câte două palnii în fiecare bazin și extras pri n două vane
hidrostatice într-un canal de n ămol comun (unul pe linie). N ămolul colectat din
ambele linii este transferat în camera umed ă a stației de pompare NAR(n ămol activat
recirculat) și NAE (nămol activat în exces) pentru sublinia respectiv ă.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 71 Spuma de suprafață este colectat ă într-un colector (unul pe bazin) si evacuat ă în opt
camine de spum ă fiecare deservind c âte șase bazine. Spuma colectat ă în căminul de
spumă este golit ă printr -o vidanjă și evacuat ă în puțul umed al sta ției de pompare
NAR si NAE.
Un raclor cu lan ț motorizat func ționează permanent în fiecare bazin pentru eliminarea
nămolului și a spumei.
Golirea de n ămol se realizeaz ă în fiecare bazin prin dou ă vane hidrostatice. Nivelul
de evacuare al vanelor hidrostatice din fiecare sublinie este determinat în condiții de
operare normale de nivelul din camera umed ă a stației de pompare NAR si NAE
pentru a furniza o cantitate de n ămol egal ă cu capacitatea efectiv ă a stației de
pompare.
Nivelul stratului de n ămol este m ăsurat pentru fiecare bazin cu un senzor ultrasonic
montat pe o consol ă mobilă. În scopul asigur ării acurate ții măsuratorii, senzorul
pentru stratul de n ămol este echipat cu un sistem de autocur ățare.
Controlul vanelor hidrostatice este suprareglat de m ăsuratorile stratului de n ămol. Un
nivel ridicat ajustabil al stratului de n ămol în bazin declanseaz ă o alarmă și scade
nivelul vanelor hidrostatice pentru o perioad ă presetata.
În situația în care într-unul din bazine se efectuez ă operațiuni de întreținere nu este
necesară o ajustare întrucât debitul de n ămol de recirculare este determinat de
capacitatea efectiv ă a stației de pompare NAR si NAE.
Spuma de la suprafa ța bazinului este transportat ă de sistemul raclor și evacuat ă
printr -un colector de spum ă plutitor . Spuma este transportat ă împreună cu un flux de
apă continuu peste un deversor în prima por țiune a colectorului de spum ă. Din
această porțiune, un debit de spum ă mai concentrat ă deverseaz ă în cea de -a doua
porțiune a colectorului de spum ă și este evacuat ă în căminul de spum ă. Apa e ste
drenată din prima por țiune a colectorului de spum ă printr -un deversor ajustabil c ătre
deversorul efluent al bazinelor de sedimentare secundare. Instalarea în sistem
plutitor asigur ă eliminarea spumei la diferite nivele în bazin.
Fiecare c ămin de colect are spum ă este echipat cu o pomp ă centrifug ă submersibil ă
și un indicator de nivel. Pompele opereaz ă automat în funcție de nivel și evacueaz ă
la depășirea nivelului în cel mai apropiat canal de recirculare n ămol.

4.2.13.Stație de pompare NAR și NAE
Subliniile sunt prev ăzute fiecare cu c âte o stație de pompare NAR și NAE identic ă
pentru recircularea și eliminarea n ămolului activat. Sta ția este dotat ă cu trei pompe
de serviciu și una de rezerv ă NAR și o pomp ă de serviciu și una de rezerv ă NAE.
Toate pompele sunt centrifuge instalate în mediu umed.
Pompele NAR sunt axiale și cu control frecven țial.
Capacitatea sta țiilor de pompare este determinat ă de operator ca procent din debitul
de admisie în stație pentru pompele NAR și cantitate zilnic ă de NAE ce trebuie
eliminată pentru pompele NAE. Aceasta rezult ă în capacitatea total ă efectivă de
pompare, iar nivelul în puțul umed este utilizat ca parametru de control pentru ca
eliminarea de n ămol din bazinele de sedimentare secundare s ă se coordoneze cu
necesarul efectiv de pompare.
Un indicator de densitate a n ămolului este instalat în puțul umed al fiecarei sta ții de
pompare pentru ca operatorul s ă poată compara concentra ția in MU a NAR cu

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 72 valoarea previzionat ă. În scopul prevenirii re fluxului ca rezultat al unei sifonari c ând
pompa se opre ște, conductele sub presiune ale pompelor NAR sunt echipate cu
vane de întrerupere sifonare.
Cantitatea de NAR recirculat în bazine este determinat ă de operator ca procent din
debitul de admisie m ăsurat de debitmetrele c ătre tratarea biologic ă, cu posibilitatea
independent ă pentru fiecare sublinie de a acoperi o distribu ție inegală debitului în
sublinii. Ca rezultat, acest controlor va ajusta dispozitivul de control al freven ței unei
pompe ce va juca rolul de "dispozitiv reglaj debit". Întotdeauna o singur ă pompă NAR
va acționa drept "dispozitiv reglaj debit". Secven ța de pornire a fiec ărei pompe este
determinat ă de operator (determinarea priorit ății).
Pompele NAR evacueaz ă într-un canal de unde debitul este împărțit între bazinele
de nămol activat recirculat.
Volumul zilnic de n ămol activat în exces ce trebuie eliminat din sistem este
determinat de operator. Cantitatea este dat ă ca valoare presetat ă în sistemul
SCADA. În funcție de capacitatea pompei NAE și a numărului permis de porniri pe
oră ale pompei NAE este determinat ă secvența de intervale pornit -oprit pentru ca
pompele în funcțiune selectate s ă asigure o eliminare usoar ă a NAE. În cazul în care
subliniile sunt alimentate în mod inegal, operatorul va determina eliminarea de NAE
în același procent.
Volumul de NAE eliminat din fiecare sublinie este m ăsurat cu un debitmetru
electromagnetic.

4.2.14.Canal de evacuare și măsurare debit
Apa epurata evacuată din bazinele de sedimentare secundare este colectat ă într-un
canal comun al efluentului pentru ambele sublinii și evacuat ă într-un bazin de linistire
localizat în amonte de turbinele pentru recuperarea energiei. Din acest canal este
trasă apa în stația de pompare ap ă tehnologic ă situată în amonte de bazinul de
liniștire. Debitul este m ăsurat în două locații din canal. Primul debitmetru este
localizat dupa sublinia A indic ând debitul în aceast ă sublinie. Cel de -a doilea este
localizat d upă sublinia B indic ând debitul în ambele sublinii. M ăsuratoarea dup ă
sublinia B se face în amonte de priza pentru sta ția de pompare ap ă tehnologic ă și
deversorul de urgen ță din tratarea primar ă.

4.2.15.Recuperarea de energie
La evacuarea din sta ție în emisar 4m din in ălțimea de pompare sunt destina ți
recuperarii energiei printr -o stație de hidroturbine.
Stația de recuperare a energiei are prize de ap ă în bazinul de lini știre și este
echipată cu trei turbine în funcțiune pentru recuperarea energie i din efluentul sta ției
de epurare. Acestea vor opera în paralel cu re țeaua electrică.
În cazul unei pene de curent generale, de exemplu atunci c ând nu este tensiune
electrică în retea, efluentul ocole ște stația de recuperare energie spre canalul în aval.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 73 4.2.16.Stație de pompare apă tehnologică
Apa uzat ă tratată biologic este utilizat ă ca apă tehnologic ă după filtrare și dezinfec ție
cu radiații ultraviolete.
Apa uzat ă tratată biologic este pompat ă din canalul efluentului prin filtre sub
presiune și dezinfec ție cu radia ții ultraviolete în castelul de ap ă.
O pompă de serviciu și una de rezerv ă alimenteaz ă castelul cu ap ă din canalul
efluent printr -un filtru sub presiune și o unitate de dezinfec ție cu UV. Pompa de
serviciu este controlat ă de indicatoarele de nivel din castelul de ap ă. Conducta de
absorție a pompelor este echipat ă cu filtre si supape de ventila ție.
Două filtre (unul în funcțiune și unul de rezerv ă) opereaz ă cu curațare cu presiune
diferențială controlat ă în timp, prin sp ălarea particulelor filtrate și evacuarea acestora
în sistemul de drenaj cu ajutorul vanelor de sp ălare. Filtrarea este men ținută pe
timpul sp ălarii. Spălarea este îmbunătațită prin inducerea local ă de sub presiune și
slăbirea învelișului filtrului pe partea murdar ă în timpul sp ălarii. Subpresiunea local ă
este obținută printr -o creștere a debitului în spațiul în care un disc de sp ălare este
mișcat înainte și înapoi în interiorul cilindrului filtrului în timpul sp ălarii.
Discurile și vanele de sp ălare sunt ac ționate pneumatic.
Regulatorul de presiune diferen țială monitorizeaz ă nu numai pierderea de presiune a
filtrului, dar și gradul de murd ărire al acestuia. Dac ă filtrul este curat, presiunea
diferențială este negativ ă.
Apa filtrată este condus ă într-o unitate de serviciu de dezinfec ție cu ultraviolete, cu
reglaj automat al intensit ății ultravioletelor și dozei de ultraviolete în apa admis ă la o
valoare determinat ă de operator.
Unitatea este dotat ă cu un sistem automat de cur ățare a lămpilor ultravioletelor.
Sistemul de ștergatoare func ționează cu frecven ța stabilită de operator.

4.2.17.Castel de apă
Castelul de ap ă este alimentat cu ap ă filtrată si dezinfectat ă cu ultraviolete din sta ția
de pompare ap ă tehnologic ă și joacă rolul de rezervor de ap ă pentru sta ția de
pompare în scop de alimentare a re țelei de ap ă tehnologic ă a stației, care este
utilizată și pentru prevenirea incendiilor.
Apa tehnologic ă este alimentat ă prin două pompe de serviciu și una de rezerv ă. În
caz de incendiu capacitatea re țelei va creste cu o pompa suplimentar ă.

Linia namolului
4.2.18.Îngroșătoare de nămol primar
Nămolul din sta ția de pompare a n ămolului primar este îngroșat gravita țional în patru
îngroșătoare de n ămol primar pentru a se ob ține 6% MU (masa uscat ă). Nămolul
îngroșat este trecut în stația de pompare a n ămolului primar îngroșat și pompat în
bazinele de amestec al n ămolului primar și NAE . Supernatantul și apa tehnologic ă
sunt pompate în stația de pompare supernatant.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 74 Nămolul din Sta ția de Pompare N ămol Primar este alimentat printr -o conduct ă
comună și distribuit în mod egal în patru Îngroșătoare de N ămol Primar. Distribu ția
este realizat ă în tranșe în îngroșătoare pe r ând, cu o secven ță repetată în debit
controlat de ac ționare a vanelor de admisie. Fiecare Îngroșător de Nămol Primar este
echipat cu un pod cu piche ți cu agitatator pentru un amestec u șor prin care se scoate
apa din n ămolul sedimentat și se crește concentra ția acestuia. Supernatantul curge
într-un deversor situat de -a lungul perimetrului și graviteaz ă în stația de pompare
supernatant n ămol primar de unde este pompat în stația de pompare supernatant.
Nămolul este extras în tranșe din îngroșătoare pe r ând către stația de pompare
nămol primar îngroșat. Evacuarea se realizeaz ă cu o secven ță repetată în debit
controlat de ac ționare a vanelor de evacuare.
Îngroșătoarele de N ămol Primar sunt alimentate în tranșe una c âte una prin controlul
vanelor de admisie conform cantității zilnice de n ămol primar determinate de
operator.
Controlul este realizat printr -un program de debit însum ând debitul de la Sta ția de
Pompare N ămol Primar m ăsurat cu debitmetrul.
În condiții de operare normale o van ă este întotdeauna deschis ă. Când se atinge
cantitatea corespunz ătoare unei tran șe, vana de admisie este închisă, după ce vana
următoare este deschis ă și confirmat ă ca atare. Secven ța de umplere și cantitatea pe
tranșă sunt ajustabile de c ătre operator.
Nămolul din Sta ția de Pompare N ămol Primar este alimentat printr -o conduct ă
comună și distribuit în mod egal în patru Îngroșătoare de N ămol Primar. Distribu ția
este realizat ă în tranșe în îngroșătoare pe r ând, cu o secven ță repetată în debit
controlat de ac ționare a vanelor de admisie. F iecare Îngroșător de Nămol Primar este
echipat cu un pod cu piche ți cu agitatator pentru un amestec u șor prin care se scoate
apa din n ămolul sedimentat și se crește concentra ția acestuia. Supernatantul curge
într-un deversor situat de -a lungul perimetrului și graviteaz ă în stația de pompare
supernatant n ămol primar de unde este pompat în stația de pompare supernatant.
Nămolul este extras în tranșe din îngroșătoare pe r ând către stația de pompare
nămol primar îngroșat. Evacuarea se realizeaz ă cu o secven ță repetată în debit
controlat de ac ționare a vanelor de evacuare.
Îngroșătoarele de N ămol Primar sunt alimentate în tranșe una c âte una prin controlul
vanelor de admisie conform cantit ății zilnice de n ămol primar determinate de
operator.
Controlul este real izat printr -un program de debit însum ând debitul de la Sta ția de
Pompare N ămol Primar m ăsurat cu debitmetrul.
În condiții de operare normale o van ă este întotdeauna deschis ă. Când se atinge
cantitatea corespunz ătoare unei tran șe, vana de admisie este închisă, după ce vana
urmatoare este deschis ă și confirmat ă ca atare. Secven ța de umplere și cantitatea pe
tranșă sunt ajustabile de c ătre operator.

4.2.19.Stație de pompare nămol primar îngroșat

Nămolul primar îngroșat este extras din îngroșătoare într-o secvență ciclică prin vane
motorizate controlate de un program timp /volum.
Pentru extragerea nămolului și transportul acestuia la Bazinul de Amestec Nămol

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 75 Primar și Nămol Activat În Exces sunt instalate două pompe volumetrice (una de
serviciu și una de rezervă).
Nămolul trece prin macerator înainte și prin debitmetru după ce este pompat.
Cantitatea zilnică de nămol primar îngroșat ce trebuie evacuată din îngroșătoare
(m³/zi= (kg MU/zi) / (kg MU/m³) va fi determinată de operator. Acea stă valoare este
data ca punct de referință pentru control împreună cu un nu măr zilnic de cicluri de
golire ajustabil de către operator și de îngroșătoare în funcțiune.
Numărul de cicluri determină perioada unui ciclu și volumul de nămol ce trebuie
evacuat în cadrul unui ciclu. Numărul bazinelor în funcțiune determină volumul
evacuat din fiecare bazin într -un ciclu.
În cadrul fiecărui ciclu, programul de debit totalizează debitul de la un debitmetru.
Debitul total controlează pompa de serviciu pentru a funcționa continuu până când
cantitate prestabilită de nămol este extrasă prin acel ciclu. Cantitatea zilnică este
utilizată pentru determinarea alimentării bazinului de fermentare.

4.2.20.Bazine tampon nămol activat în exces (NAE)
Depozitarea Nămolu lui Activat în Exces înainte de îngroșare se realizează prin două
Bazine Tampon de Nămol Activat în Exces (unul în funcțiune și unul de rezervă),
fiecare echipat cu câte un mixer. Nămolul Activat în Exces este pompat din Stațiile de
Pompare Nămol Activat î n Exces în bazine printr -o conductă comună și poate fi
evacuat într -unul sau ambele bazine.
Conductele de evacuare din bazine se unesc într -o conductă comună care duce la
Stația de Pompare Nămol a Îngroșătoarelor Bandă Gravitaționale.
4.2.21.Clădire a îngroșării / des hidratării NAE
Clădirea îngroșării și des hidratarii NAE îndeplinește următoarele funcții principale:
1. Îngroșarea Nămolului Activat în Exces pe patru linii cu îngroșătoare bandă
gravitaționale, pompe de alimentare și evacuare ( trei de serviciu și una de rezervă pe
linie).
2. Alimentarea bazinelor de fermentare cu două pompe (una de serviciu și una de
rezervă).
3. Deshidratarea nămolului pe șapte linii cu sistem mixt de îngroșător bandă
gravitațional și presă filtru și pompe de alimentare (șase de serviciu, două dintre ele
pot opera alternativ pentru întreținere/ în caz de urgență și una de rezervă pe linie)
pentru des hidratarea nămolului fermentat în con diții normale de operare sau
deshidratarea alternativă a nămolului nefer mentat în para lel cu nămolul fermentat
sau des hidratarea pentru întreținere / de urgență a nămolului dintr -un singur bazin de
fermentare, celalate bazine de fermentare funcționând normal.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 76 Clădirea îndeplinește următoarele funcții sup ort pentru cele princ ipale:
4. Depozitarea polielectrolitului.
5. Prepararea polielectrolitului pentru îngroșarea NAE cu o unitate de serviciu și una
de rezervă.
6. Preparar ea polielectrolitului pentru des hidratare cu o unitate de serviciu și una de
rezervă.
7. Trei siste me de transport al nămolului des hidratat în containere. Fiecare sistem
este proiectat să deservească trei unități de des hidratare cu evacuare într -unul din
cele trei containere.
8. Alimentare cu apă tehnologică pentru spălare a unităților de îngroșare și
deshidratare, pentru diluția polielectrolitului, pentru udarea pompelor elicoidale și
pentru curățare în general.
9. Alimentare cu apă potabilă a facilităților pentru personal.
10. Alimentarea cu aer sub presiune a unităților de îngroșare și des hidratare pentru
alinierea și tensionarea benzilor.
11. Instalații de ventilație și încălzire.
12. Macarale pentru manipularea polielectrolitului și operațiuni de întreținere.
Nămolul Activat în Exces este pompat în îngroșătoarele bandă gravitaționale de
pompele de alimentare din bazinele tampon Nămol Activat în Exces.
Nămolul Activat în Exces de la fiecare îngroșător este eliminat printr -un transportor
elicoidal spre o pompă volumetrică care evacuează într -o conductă colectoare
comună ce transportă nămolul îngroșat către bazinele de amestec nămol primar și
Nămol Activat în Exces.
Nămolul îngroșat de la bazinele de amestec nămol primar și Nămol Activat în Exces
este extras cu o pompă volumetrică și alimentat în bazinele de fermentar e prin
intermediul clădirii de serviciu a bazinelor de fermentare. Alternativ, nămolul pr imar
îngroșat poate fi extras din bazinul de amestec și alimentat în bazinele de
fermentare, pe când Nămolul Activat în Exces este extras din bazinul de amestec și
transportat spre des hidratare fără fermentare.
Nămolul fermentat din bazinele tampon de năm ol fermentat este extras cu pompe
volumetrice fiecare deservind o lini e de des hidratare. În situații de efectuare

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 77 întreținere / urgență, două linii de des hidratare pot primi în mod individual nămol
dintr-un bazin de fermentare prin bazinul tampon de nămol fermentat, în timp de
celalate linii de des hidratare primesc de la celalalte bazine de fermentare prin
intermediul bazinului tampon de nămol fermentat.
Unitățile de des hidratare sunt dispuse în clădire astf el încât să evacueze nămolul
deshidratat în trei benzi transportoare ce operează în pa ralel, fiecare primind nămol
deshidratat de la trei unități de des hidratare.
Fiecare unitate de benzi transportoar e este alcătuită dintr -o bandă orizontală și una
înclinată, care are abilitatea de a comuta evacuarea de la containerul plin spre unul
din cele două containere goale. Această comutare este posibilă făr ă întreruperea
procesului de des hidratare.
4.2.22.Depozit de nămol des hidratat
Nămolul des hidratat ce trebuie evacuat va fi transportat către depozitul final din afara
stației sau într -un depozit temporar din stație reprezentat de o platorma de dep ozitare
nămol.
4.2.23. Bazin de amestec nămol primar și NAE
Două bazine de amestec nămol primar și Nămol Activat în Exces, fiecare echipate cu
câte un mixer, deservesc depozitarea și amestecarea nămolului înainte de
alimentarea acestuia în bazinele de fermentare.
În condiții normale de operare, nămolul îngroșat din baz inul utilizat este condus
printr -o conductă colectoare către pompele de alimentare cu nămol a bazinelor de
fermentare.
Utilizarea unuia sau a ambelor bazine este selectabilă.
Operarea mixerelor este controlată de indicatoare de nivel. Indicatorul de nivel joacă
și rol de sistem de siguranță. În caz de nivel ridicat protejează împotriva supra –
umplerii, iar în caz de nivel scăzut împiedică operarea pompelor de alimentare cu
nămol conectate efectiv la bazine.
4.2.24.Bazine de fermentare
Fermentarea are loc în cinci Bazine de Fermentare, care operează în paralel.
Nămolul îngroșat în amestec este alimentat în bazi nele de fermentare din bazinele
de amestec nămol primar și NAE cu pompe pl asate în clădirea îngroșării/des hidratarii
nămol activat în exces prin clădirea de serviciu a bazinelor de fermentare.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 78 În clădirea de serviciu nămolul este amestecat cu nămolul fermentat de recirculare și
încălzit înainte de alimentarea în bazinele de fermentare.
Nămolul fermentat este amestecat în permanență în bazinele d e fermentare pentru a
se obține condiții de proces similare și a preveni sedimentarea și a reduce cantitatea
de spumă formată.
Biogazul produs crează o suprapresiune și este colectat la partea superioară a
bazinelor de fermentare. Gazul este evacuat în ga zometre.
Nămolul fermentat este evacuat într -un cămin umed cu două compartimente
alăturate situate la partea superioară a bazinelor de fermentare și curge gravitațional
din cel de -al doilea compartiment în bazinele tampon de nămol fermentat.
Primul compa rtiment al căminului umed servește drept captator de gaz de siguranță,
iar nivelul deversorului către cel de -al doilea compartiment limitează presiunea
maximă a gazului în bazinul de fermentare.
Pentru a se menține constantă temperatura de fermentare, năm olul este recirculat la
temperatură controlată și încălzit în schimbătoare de căldură instalate în clădirea de
serviciu a bazinelor de fermentare.
Alimentarea bazinului de fermentare se poate realiza prin partea superioară sau la
înălțime medie .
Atunci când bazinul de fermentare este alimentat, o cantitate corespunzătoare de
nămol fermentat este evacuată din bazin.
Flexibilitatea operațională pentru bazinele de fermentare este obținută prin
posibilitățile de determinare de către operator a evacuării la n ivel inferior sau mediu și
operarea bazinului cu un nivel ridicat sau scăzut de lichid. . Nu este posibilă
alimentarea și evacuarea la nivel intermediar.
Nivelele de operare ale lichidului sunt determinate în marje restrânse la partea
superioară a bazinel or de fermentare și selectat astfel încât să se asigure cel
necesar pentru împiedicarea pierderilor de gaze.
Evacuarea nămolului din căminul umed către bazinele de nămol fermentat/de
urgență se poate realiza în funcție de alegerea operatorului printr -una din cele două
conducte de evacuare.
Lichidul din bazinul de fermentare este amestecat în permanență cu un mixer cu
mișcare lineară.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 79 Biogazul este colectat la partea superioară a bazinelor de fermentare, iar debitul este
măsurat.
Suprapresiunea creată este utilizată pentru evacuarea biogazului
printr -un filtru de pietriș către gazometre. Condensul colectat în filtru este evacuat
printr -un sifon instalat la baza filtrului.
Nămolul fermentat este re circulat și încălzit în clădirea de serviciu a bazinelor de
fermentare pentru a asigura temperatura de fermentare într -un interval prestabilit.
Nămolul de recirculare poate fi ext ras prin vane motorizate de la partea inferioară din
apropierea fundului bazinului sau d e la nivel intermediar, la jumătatea bazinului de
fermentare. Nămolul de recirculare este returnat la partea superioară sau la cea
intermediară a bazinului.
Recircularea este activată și funcționează în coordonare cu alimentarea bazinului de
fermentare. Î n afara intervalelor de alimentare, recircularea este inițiată de
termometru localizat în interiorul bazinului de fermentare și oprită atunci când
indicatorul de temperatură din bazin și de temperatură a nămolului extras pentru
recirculare ating valoarea p restabilită.
PH-ul este măsurat în nămolul evacuat în timpul recirculării. Alarma se declanșează
dacă ph nu se încadrează într -un interval de valori predeterminat.
În domul bazinului de fermentare este instalat un sistem de detecție și combatere a
spumei pentru a preveni formarea în exces și pătrunderea acesteia în rețeaua de
biogaz.
Când indicatorul de nivel detectează depășirea nivelului presetat, vana motorizată de
pulverizare cu apă tehnologică deschide sistemul de pulverizare care va reduce
nivelul spumei prin pulverizarea ei.
Pulverizarea este oprită atunci când nivelul spumei scade sub valoarea
predeterminată. Evacuarea spumei în primul compartiment al căminului umed are loc
prin vana, care este păstrată deschisă în mod normal.
4.2.25.Clădire de serviciu a bazinelor de fermentare
Clădirea de Serviciu a Bazinelor de Fermentare adăpostește echipamentul auxiliar
pentru bazinele de fermentare.
Sunt instalate cinci sisteme de încălzire și cinci stații de pompare de recirculare,
fiecare deservind c âte un bazin de fermentare, împreună cu un sistem comun de
pompare pentru golirea bazinelor cu control manual.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 80 Bazinele de fermentare sunt alimentate pe rând într -o secvență ciclică din stația de
pompare de alimentare a bazinelor de fermentare.
Cantitate a din fiecare bazin de fermentare este măsurată și înregistrată. Nămolul de
alimentare este amestecat cu nămol fermentat de recirculare înainte de încălzirea
într-un schimbător de căldură apă/nămol pentru a reduce depunerile.
În afara perioadei de aliment are, nămolul fermentat este recirculat la o temperatură
controlată prin schimbătorul de căldură pentru a menține temperatura de fermentare
în limite apropiate și a compensa pierderile de căldură din bazinul de fermentare. În
condiții de iarnă severă, tempe ratura medie din bazin în timpul alimentării va
descrește cu~0.06°C. Această descreștere va putea fi mai mult decât compensată
înainte de următoarea alimentare.
Pe conducta de alimentare a bazinului de fermentare sunt instalate o vană
motorizată și un debi tmetru.
Volumul zilnic ce va fi alimentat în sistem este determinat de operator. Această
valoare este dată ca presetat ă în sistemul SCADA.
Următoarea filosofie de control este aplicată pentru controlul alimentării:
Cantitatea zilnică de nămol preselecta tă este împărțită în tranșe (tranșă pe ciclu
(m³)= bazine alimentate într -un ciclu x sub -tranșă (m³)) care sunt alimentate în cicluri
repetate conform unui program de alimentare.
Conform programului vana de alimentare se deschide permițând nămolului să f ie
alimentat în schimbătorul de căldură al bazinului de fermentare împreună cu nămolul
fermentat de recirculare.
Vanele corespondente către celelalte schimb ătoare de căldură sunt închise.
Debitmetrul înregistrează debitul, iar când se atinge sub -tranș a presetată a unui
ciclu, vana de alimentare a următorului bazin se deschide, iar vana de alimentare a
primului bazin se închide.
Procedura menționată mai sus este inițiată pentru alt bazin de fermentare.
Succesiunea bazinelor este selectabilă de către operator.
Pompa de alimentare a bazinului de fermentar e operează continuu pe perioada
ciclurilor prestabilite (cicluri/h) până când cantitatea de nămol predeterminată
(cicluri/h x m³/ciclu) este alimentată î n bazinul de fermentare prin controlul debitului
măsurat.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 81 Sunt instalate două pompe de recirculare nămol, una de serviciu și una de rezervă.
Pompa este controlată de alimentarea și temperatura bazinului de fermentare. Când
vana de alimentare a bazinului se deschide, pompa este pornită dacă nu
funcționează și va continua să funcționeze până când alimentarea este oprită și
temperatura în bazinul de fermentare a atinsă valoarea presetata. În afara
perioadelor de a limentare, pompa va porni la o temperatură sc ăzută predeterminată
în bazinul de fermentare și se va opri când temperatura va atinge o valoare
prestabilită cu excepția cazului în care este pornită alimentarea.
Atât conducta de absorbție, cât și cea de refulare a fiecărei pompe sunt echipate cu
un man ometru.
Nămolul de recirculare sau amestecul de nămol de recirculare și nămol brut este
transferat printr -un schimbător de căldură.
Temperatura este măsurată și înregistrată pentru apa caldă intrată și ieșită și pentru
nămolul încălzit evacuat din schimbătorul de căldură. Sistemul de încălzire al apei
calde este reglabil manual pentru a asigura un minim de apa caldă circulată în timpul
încălzirii în schimbătorul de căldură pentru a menține temperatura apei de încălzire în
schimbătorul de căldură sub ~ 70°C pentru a evita depunerile în schimbătorul de
căldură.
4.2.26.Bazine tampon de nămol fermentat și de urgență
Două Bazine Tampon de Nămol Fermentat, fiecare dotate cu sisteme de aerare,
realizează stocarea nămolului înainte de deshidratare.
În condiții normale de operare este uti lizat un bazin. În condiții de întreținere /
urgență ambele bazine sunt utilizate în scopuri diferite. Bazinul 1 este utilizat în mod
normal pentru nămolul fermentat, iar bazinul 2 este utilizat pentru nămolul din bazi nul
de fermentare ce trebuie golit.
Nămolul fermentat curge gravitațional din bazinele de fermentare în bazine. Fiecare
bazin este conectat la două conducte de evacuare comune ce transportă în bazine.
Aceasta face posibilă golirea unui bazin de fermentare în bazinul 1 pe când celalate
bazine de fermentare evacuează în bazinul 2.
În condiții normale de operare, nămolul din bazinul de serviciu este pompat în
sistemele de des hidratare în funcțiune.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 82 În cazul golirii unui bazin de fermentare, nămolul din baz inul 2 poate fi po mpat
separat în unitățile de des hidratare, pe când nămolul din bazinul 1 poate fi
deshidratat în celalate unități în funcțiune.
Utilizarea unuia sau a ambelor bazine este selectabilă. Vane motorizate sunt utilizate
la admisiile în bazine și la sectarea conductei de alimentare cu nămol din bazinele de
fermentare, pe când la interconectarea conductelor de alimentare și la evacuarea d in
bazine sunt instalate vane manuale pentru utilizare în operațiuni de întreținere/ în caz
de urgență.
În condiții normale de operare, nămolul fermentat este aerat în permanență pentru a
se realiza legarea înapoi în nămol a fosforului elib erat în stare l ichidă în timpul
digestiei înainte de des hidratare.
Aerarea amestecă și menține nămolul în suspensie.
4.2.27. Stație suflante pentru aerare nămol
În stația suflantelor sunt instalate trei suflante (două de serviciu și una de rezervă)
pentru aerarea nămolului fermentat din bazinele de nămol fermentat și de urgență
pentru a se asigura legarea la loc în nămol a fosforului eliberat în stare lichidă înai nte
de des hidratare.
Fiecare bazin tampon este deservit de câte o suflantă.
Aerul este furnizat de două suflante de serviciu, câte una pentru fiecare bazin. O
suflantă de rezervă poate deservi ambele bazi ne, cu alocare manuală. Suflanta (tele)
operează în mod continuu atunci când nivelul nămolului depășește un nivel minim
predeterminat de operator. În cazul în care nivelul scade sub cel minim definit,
suflanta corespunzătoare se va opri. În momentul în care nivelul atinge din nou o
valoare ajustabilă peste cel minim, suflantă va porni din nou.
4.2.28.Stație de pompare supernatant
Supernatantul de la Îngroșătoare le de Nămol Primar și Clădirea Îngroșării /
Deshidratarii este transportat gravitațional în stația de pompare supernatatant.
Trei pompe (una de serviciu și una de rezervă) sunt instalate pentru transportul
supernatantului în canalele de ad misie ale bazinelor de Nămol Activat Recirculat.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 83 Linia biogazului
4.2.29.Gazometre – Desulfurizare – Arzător
Biogazul va fi produs în bazinele de fermentare prin pr ocesul de fermentare
anaerobă. Biogazul va fi transportat în gazometrele cu membrane dublă. Între
bazinele de fermentare și gazometre este instalat un arzător de biogaz automat (în
conexiune în T cu conductă principală de biogaz) pentru arderea biogazului în exces.
În unitățile de stoc are biogaz, suflantele în combinație cu supapele de siguranță vor
menține presiunea presetat ă a biogazului la valoarea de presiune joasă a sistemului.
Biogazul va fi transportat în un itatea de desulfurizare (DS) -deshidrat are (DH).
Biogazul tratat și des hidratat va fi transportat la suflantele de biogaz cu frecvență
controlată. Presiunea va fi crescută în conformitate cu nivelele impuse de
producătorul motorului CHP.
Fiecare gazometru va fi prevăzut în partea superioară cu un indicator de nivel
ultrasonic c are va detecta nivelul biogazului în rezervor. Senzorii vor trimite semnale
motoarelor CHP și arzătorului. Se va seta o valoare pentru a menține capacitatea de
biogaz în interiorul fiecărui gazometru la aproximativ ~70%.
În condiții normale, se va opera cu două motoare CHP care vor consuma în
întregime cantitatea de biogaz produsă, menținând în același timp capacitatea de
biogaz din gazometre la ~70%. În cazul în care unul din motoare este defect,
biogazul va fi utilizat de boilere, dacă este necesar (pe timp de iarnă). În situația în
care producția de biogaz depășește consumul, cantitatea de biogaz din gazometre
va crește. Se va transmite un semnal arzătorului să pornească. Dacă nivelul în
gazometre scade din nou la ~70%, arzătorul se va opri. Dacă produ cția de biogaz
este mai mică decât consumul motoarelor si boilerelor, nivelul în gazometre va
începe să scadă. În același timp, se va transmite un semnal panoului de comandă al
motoarelor CHP, prin PLC -ul central, pentru a se reduce încărcarea de energie î n
scopul de a menține nivelul tampon la valoarea prestabilită de~70%. Cel din urmă
scenariu va fi anulat în perioadele de tarifare ridicată a electricității, atunci când
motoarele vor continua să opereze la încărcarea maximă posibilă chiar și în cazul în
care nivelul în gazometre scade sub 70%. Va fi presetat ă o valoarea minimă în
gazometre pentru a se garanta o operare facilă și re -umplerea acestora. Din motive
de siguranță, sunt prevăzute conducte de biogaz pentru ocolirea echipamentelor ce
utilizează bio gaz în caz de defecțiune a acestora. O conductă de biogaz de ocolire
conectează suflantele de biogaz direct cu arzătorul. Această conductă va fi utilizată
la pornirea instalației pentru a pregăti un biogaz de calitate înainte de introducerea
acestuia în m otoarele CHP.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 84 Gazometre cu s uflante de aer

Pe linia biogazului sunt instalate două gazometre cu membrană dublă, imediat după
cele cinci bazine de fermentare. Gazometrele îndeplinesc următoarele două funcții:
a. Să asigure o rezervă minimă de biogaz pentru a garanta operarea unităților CHP
o anumită perioadă de timp (timpul estimat în caz de pană de curent) fără a lua în
considerare debitul de biogaz intrat.
b. Să asigure un tampon între producția de biogaz și utilizarea acestuia în unitățile
CHP.
Gazometre cu membrană dublă sunt alcătuite din trei membrane din material cu
rezistență ridicată, montate pe o platformă de beton armat prin etriere de oțel
galvanizat. Membrana inferioară izolează camera de gaz față de fundația de beton
armat. Membrana f lexibilă internă și membrana inferioară formează camera de gaz
variabilă și – împreună cu mebrana exterioară tensionată – camera de reglare a
presiunii.
Biogazul produs în bazinele de fermentare este evacuat prin conducte subterane în
gazometre. Imediat î nainte de gazometre este instalată în T, o vană de siguranță
pentru biogaz. Vana de siguranță protejează gazometrele împotriva suprapresiunii.
Vana este pe jumătate plină cu soluție de glicol. Scopul glicolului lichid este acela de
a crește presiunea bioga zului până la punctul de presiune maximă permisă. La
presiuni mai mari decât cea admisă, suprapresiunea va fi eliberată în atmosferă sub
formă de bule în glicolul lichid.
Presiunea sistemului (bazine de fermentare -gazometre) este reglată în fiecare
gazometru de o suflantă de serviciu și una de rezervă și o supapă de reținere de
aerisire formată din clapete de eliberare presiune (cu contragreutate) și două non
retur.
Suflantele, conectate la membrana exterioară cu furtune, generează presiunea de
operare necesară pe membrana internă flexibilă și astfel în biogaz.
Gazometrele vor păstra un echilibru între producția și consumul de biogaz. Prin
predeterminarea cantității de biogaz în gazometre la 70% din producția orară în
condiții normale de operare, presiun ea gazului poate fi menținută constantă în cazul
în care motoarele CHP se opresc, iar acestea pot fi re -pornite imediat fără a exista
un deficit de gaz.
În condiții normale de operare, membrana int ernă a gazometrului este menținu tă

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 85 plină la o valoare pres etată de aproximativ 70%. Suflanta operează în permanență,
furnizând aerul între memb rana interioară și exterioară, cele două clapete cu
contragreutate și non -retur sunt ajustate să mențină o presiune presetat ă la nivelul
scăzut al biogazului în sistem.
În situația în care membrana interioară începe să se dezumfle deoarece producția de
biogaz este mai mică decât consumul, clapeta cu contragreutate va începe să se
închidă pentru livrarea unei cantități mai mari de aer între membrana internă și cea
externă în scopul menținerii presiunii la nivelul prestabilit.
În situația în care membrana interioară începe să se umfle deoarece producția de
biogaz este mai mare decât consumul, clapeta cu contragreutate se va deschide
complet în scopul menținerii presiunii la nivelul prestabilit.
Indicatorul și reglajul nivelului de um plere arată nivelul efectiv de umplere al
gazometrului și controlează toate unitățile din aval (moto are CHP și arzător).
Ferestra de observație din membrana exterioară permite v izualizarea camerei de
reglaj a presiunii și a membranei interioare.
Condensul acumulat în interiorul gazometrului este evacuat printr -un vas de captare
în rețeaua de drenaj.
Unitate de Desulfurizare – Dezhidratare
Desulfurizarea are loc în două unități de proces. Un proces principal cu oxidarea
biologică a hidrogenului sulfurat denumit Bio -Sulphurex și un proces suport de
oxidare chimică numit Sulphurex pentru asigurarea desu lfurizarii necesare.
Procesul Bio -Sulphurex operează cu un epurator biologic în contracurent, biogazul
intră pe la partea inferioară și migrează spre partea superioară cu adăugarea unui
mic procent de aer ambiental, prin cuve de etanșare de plastic. Cuvel e sunt
pulverizate de sus în jos cu apă bogată în nutrienți, care este recirculata continuu
prin epurator pentru a favoriza dezvoltarea micro -organismelor ce se hrănesc cu sulf.
Apa în exces este recirculata în sistemul de tratare, iar gazul desulfurizat ( H2S din
max. 70 ppm H2S și umiditate relativă de aprox. 100%) trece în următoarea etapă a
procesului.
Bio-Sulfurex funcționează întotdeauna atunci câ nd există un flux continuu de H2S în
sistem, temperatura este de minim 10 -15șC, apa este circulată, ph -ul are o valoare
mai mare de 1.5 și o cantitate minimă de aer este introdusă prin suflante în sistem.
H2S cu oxigenul este degra dat de bacterii în H2SO4 ce se dizolvă în apă.
Procesul Sulfurex funcționează când Bio -Sulfurex nu are o eficiență de 100%

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 86 (ex.pornire/întreținere/fluctuații mari ale încărcării cu H2S / temperaturi scăzute).
Hidroxidul de sodiu (NaOH) este dozat în sistem și elimină protonii din H2S în HS –
care se dizolvă în apă.
Concentrația la evacuare a H2S este măsurată de un sistem online care reglează
dozarea hidroxidului de sodiu (care este 0 atunci când eficiența Bio Sulfurex este de
100%).
În principiu Bio -Sulfurex funcționea ză mereu, iar Sulfurex este în rezervă (numai
circulația funcționează; fără dozare hidroxid de sodiu). Dispozitivul de analizare
online a H2S verifică concentrația de H2S la evacuare. Dacă concentrația de H2S
crește, Sulfurex intră în funcțiune prin dozarea de hidroxid de sodiu. Trece din nou în
rezervă dacă nivelul concentrației de H2S este normal.
Unitatea de des hidratare funcționează în permanență și este integrată în sistemul
Sulfurex.
Un dispozitiv de răcire scade temperatura apei de circulare a Sulfurex, care la rândul
lui răcește biogazul trata t (5-10șC). La temperaturi mai joase apa condensează în
afara biogazului în apa de circulare a Sulfurex. După Sulfurex, biogazul este re –
încălzit (+/ -30șC) ceea ce reduce umiditatea (relativă) gazul în conducta de gaz ce
alimentează motorul atâta timp cât motorul nu se răcește la temperaturi mai scăzute
decât cea a sistemului Sulfurex, (5 -10șC).
În cazul în care numai Bio -Sulfurex funcționează și Sulfurex este în rezervă, atunci
unitatea de des hidratare este încă în funcțiune (circulația Sulfurex funcționează) cu
capacitate minimă de răcire întrucât reduce numai temperatura biogazului admis și
nu cea de reacție chimică.
Dacă numai Sulfurex funcționează și Bio -Sulfurex este în rezervă atunci uni tatea de
deshidratare funcționează la maxim întrucât trebuie să răcească energia de reacție a
Sulfurex.
Dacă atât Bio -Sulfurex cât și Sulfurex operează atunci dispozitivul de răcire va
funcționa la capacitate medie. Capacitatea dispozitivului de răcire es te reglată prin
setare pornit/oprit la temperatura lichidului de răcire de evacuare.
Suflante de biogaz
După unitatea Desulfurizare -Deshidratare sunt instalate două suflante centrifuge de
biogaz, una în funcțiune și una de rezervă, pentru a crește presiu nea biogazului în
limitele solicitate de motoarele CHP.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 87 O presiune stabilă a biogazului este realizată prin controlul de turație al suflant elor.
Arzătorul
Arzătorul este instalat în conexiune în T între bazinele de fermentare și gazometre.
Funcția arzătorului este aceea de a arde gazul în exces în mod controlat, sigur și
fiabil. Operarea arzătorului este automată. Arzătorul va primi un semnal de la
indicatoarele de nivel ultrasonice instalate în partea superioară a gazometrelor.
Imediat ce a cestea detectează o capacitate în gazometre ce depășește valoarea
presetata de ~70%, arzătorul se va aprinde.
Biogazul intră în arzător printr -o vană acționată manual și trece prin vana de
închidere și captatorul de flacără în arzător. Funcția captatorului este aceea de a
preveni propagarea flacarei înainte și înapoi în conductă către flacără și în rețeaua
de biogaz. La o anumită presiune minimă (ajustabilă) în amonte de flacără, ciclul de
ardere este inițiat. La inițierea ciclului de ardere exi stă o perioadă de purjare, la
inițierea perioadei de purjare vana de închidere trebuie să fie complet închisă. Scopul
perioadei de purjare este acela de a curăța conducta de gaz între vana de închidere
și arzător cu biogaz și a elimina tot aerul pentru a s e asigura că nu se va produce
niciun amestec gaz -aer în conductă în timpul aprinderii.
Vana de închidere va fi parțial deschisă în poziția de aprindere și biogazul va fi
transportat către arzător. După expirarea perioadei de purjare, se declanșează
aprinderea și este inițiată perioada de siguranță (denumită și perioadă maximă de
aprindere). Aprinderea flacarei este realizată prin intermediul unei scântei electrice
pe vârful aprinzătorului. Energia electrică necesară scânteii este generată în
Alimentatorul de Aprindere cu Putere Înaltă.
Dacă se detectează flacără, vana de închidere se va desc hide complet, după care
flacăra va funcționa normal, presiunea biogazului va scădea până când atinge
valoarea presetat ă a controlorului de contrapresiune, moment în care se va stabiliza.
Dacă în timpul operării, flacăra nu mai este detectată, oricare ar fi motivul, arzătorul
va porni și va încerca de câteva ori să reaprindă flacăr ă, după cum este setarea din
controler . Dacă nu r eușește, se va declanșa alarma Eroare Flacar ă”. Dacă reușește,
flacăra intră din nou în operare normală.
Flacăra va continuă să ardă pe perioada producției continue de biogaz în exces.
Dacă producția de biogaz încetează, flacăra se va opri automat din momentul în care
presiunea biogazului scade sub valoarea presetat ă. Flăcăra trebuie detectată în
perioada de siguranță. Dacă nu, se va declanșa alarma Eroare Flacar ă” și sistemul
se va bloca. Sistemul va putea fi deblocat numai prin resetare manuală.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 88 Linia apei pluviale
4.2.30.Stație grătare apă pluvială
Sistemul apei pluviale îndeplinește două funcții:
1.În condiții de vreme uscată, sistemul funcționează ca bazine de sedimentare
primară pen tru apă uzată (3 m³/s) ce depășe ste capacitatea da tratare a liniei 1.
2.În condiții de vrem e ploioasă, sistemul servește ca bazine de sedimentare primară
cu încărcare hidraulică ridicată de până la 20 m³/s .
Apa uzată gravitează din Casetă în bazinele de retenție prin cinci canale cu grătare.
Toate cele cinci canale sunt echipate cu grătare rare, iar trei dintre acestea sunt
prevăzute și cu grătare dese.
Cele trei canale prevăzute atât cu grătare rare, cât și cu grătare dese operează pe
timp uscat, iar canalele prevăzute numai cu grătare rare sunt închise.
Toate cele cinci canale sunt puse în funcțiune automat pe timp de ploaie.
Stăvilarele de admisie motori zate cu reglare nivel limitează debitul de admisie pe
timp de ploaie la 20 m³/s, cu o distribuție a debitului de 2,6 m³/s în canalele cu
grătare dese și 6 m³/s în canalele numai cu grătare rare.
Rezidurile colectate de la grătarele rare sunt evacuate pe o bandă transportoare
comună, care descărcă pe o bandă înclinată cu funcții de rotație. Banda
transportoare înclinată evacuează într -unul din cele cinci containere.
Rezidurile colectate de la grătarele dese sunt evacuate pe o bandă transportoare
comună, ca re descărcă într -un dispozitiv de spălare și presare reziduri. Rezidurile
presate sunt apoi evacuate pe banda comună pentru rezidurile de la grătarele rare.
4.2.31.Bazine de retenție
Debitul de apă uzată este evacuat din canalele de grătare în camer a de distribuție a
celor opt bazine de retenție.
Fiecare din cele opt bazine de retenție este echipat cu un pod raclor pentru
îndepărtarea nămolului, patru pâlnii de nămol și o vană motorizată pentru extragerea
nămolului. Bazinele de ratantie operează ca bazine de sedimentare primară, tratând
restul de d ebit de apă uzată rămas neepurat în condiții de vreme uscată și până la 20
m³/s în condiții de vreme ploioasă.
Efluentul decantatat curge prin opt canale colectoare deversoare duble pentru

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 89 fiecare bazin într -un canal comun. Din acest canal efluentul este evacuat în rău.
Cele patru evacuări de nămol ale unui bazin sunt colectate într -o conductă comună
dotată cu o vană motorizată. Cele opt evacuări de nămol sunt descărcate una câte
una printr -o conductă comună într -o bașa din Stația de Pompare Apă Pluvială .
4.2.32.Stație de pompare nămol – Linia Apei Pluviale
Stația de pompare nămol primar ce deservește linia apei pluviale este echipată co o
pompă de serviciu și una de rezervă. Nămolul primar evacuat din fiecare bazin curge
gravitațional în stația de pompare, care pompează nămolul la admisia în grătarele
dese ale Liniei 1.
4.2.33.Sistem ele deverso are și grătare al e Lini ilor 2 si 3 Casetă
Sistemele deversoare cu gr ătare sunt special proiectate pentru debit in exces preluat
din Caset ă.
Atunci când operatorul detectează înainte de grătare un nivel de apă determinat se
inițiază procedura de curățare.
4.2.34.Stații de pompare drenaj
Apa drenată din jurul bazinelor de retenție colectată într -un șanț perimetral și din alte
zone ale stației de epurare este condusă gravitațional către două stații de pompare
apă drenaj.
În fiecare stație sunt instalate câte trei pompe centrifuge submersibile (două de
serviciu și una de rezervă) .
4.2.35.Bazine Bio-P
Pentru a se obține un indice mai mare de e liminare biologică a azotului și fosforului,
aproximativ 5% din nămolul activat de recirculare (NAR) este supus hidrolizei în
condiții anaerobe cu flux lateral în două bazine bio -P, câte unul pen tru fiecare
sublinie.
Nămolul activat recirculat de la bazinele de sedimentare secundare este condus
gravitațional în bazinul bio -P, în care primul compartiment este reprezentat de o
stație de pompare cu o pompă de serviciu și una de rezervă. Nămolul activat
recirculat este pom pat în compartimentul principal al bazinului bio -P unde este
amestecat continuu înainte de a fi deversat în compartimentul de evacuare și în
continuare în stația de pompare NAR și NAE.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 90 4.2.36.Stații chimice
Sunt instalate două stații chimice ident ice pentru dozarea clorurei ferice în apă uzată,
câte una pentru fiecare sublinie, pentru precipitarea fosforului.
Soluția de clorură ferică, 38 -40% este alimentată într -un rezervor de stocare. În
camera stației sunt instalate o pompă de dozare de serviciu și una de rezervă pentru
adăugarea unei cantități de clorură ferică determinată de operator în efluentul de la
bazinele de nămol activat către bazinele de sedimentare secundare.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 91 Capitolul 5
SĂNĂTATE ȘI PROTECȚIA MUNCII
Indentificarea și evaluarea risc urilor și măsurile de siguranță :

Nr SURSA
PERICOLULUI
PERICOL
MASURI DE PROTECTIE

A

Echipament
electric

Contactul
persoanelor
cu părți aflate sub
tensiune
electrică –
șoc electric
Nu se va folosi niciodată un dispozitiv cu presiune
ridicată pentru a curăța echipamentele electrice.
Se vor folosi echipamentele adecvate într -o
manieră corectă pentru efectuarea lucrărilor
electrice.
În timpul lucrărilor electrice este permis doar
accesul prsoanelor autorizate.
Se va asigura că zona în care se desfășoară
lucrări este sigură și că instalațiile nu pot porni
accidental.
Se va verifica întreruperea alimentării cu energie
electrică a dispozitivului pentru a evita un șoc
electric și por nirea neașteptată.
Procedura de oprire :
-deschiderea întreruptorului principal și blocarea
acestuia;
-persoanele autorizate să efectueze lucrări de
intrtinere a instalației trebuie să posede fiecare
propriul dispozitiv de blocare.
Pornirea instala ției este posibilă numai atunci
când toate blocajele întreruptorilor principali au
fost îndepărtate.

B
Lubrifiere Contact sau
inhalarea de
lichide nocive Se va folosi echipament adecvat de protecție.
Se va semnaliza adecvat zonele periculoase.

C
Balustrade ș i
platforme de
lucru Lovire de
marginile
pasarelelor /
treptelor
Căderi de la
înălțime Toate marginile abrupt trebuie să fie marcate, iar
pasarelele prevăzute cu reazem.
Fiecare suprafață trebuie să fie verificată în
privința capacității portante și a folosirii adecvate
înainte de a fi pusă în folosință.

D

Unelte
manuale
Șoc electric
Risc de
accidentare –
mișcare
necontrolată Măsuri adecvate pentru prevenirea pierderii
echilibrului.
Depozitarea corespunzătoare a uneltelor.
Efectuarea inspecțiilor și întreținerii periodice.
Purtarea dispozitivelor individuale de protective,
cum sunt căștile, ochelarii de protective,
îmbrăcăminte termo -rezistentă, mănuși și

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 92 încălțăminte de protective.
Se va lucra numai cu echipament electric izolat
corespunzător.

E
Lucrul la
temperaturi
înalte

Incendiu Este interzis fumatul și folosire a de flacără
deschisă î n zonele cu lucru la temperaturi înalte.
Un sistem de stingerea incendiilor în apropierea
activităților care suportă un risc ridicat de
declanșare a unui incendiu.
Dispozitive de siguranță împotriva supraîncălzirii.

F Scări, trepte
sau platforme
de lucru
Cădere de la
înălțime Asigurarea că treptele scării sunt în sta re bună.
Asigurarea că accesul în/ din scară sunt sigure.
Echiparea treptei inferioare a scării cu cauciuc
împotriva alunecării.

G Încărcarea
manuală Supra -efort
muscular extrem Întregul personal angajat în transport manual de
greutăți trebuie să fie instruit în acest sens.

H

Echipament
mecanic

Contact cu părți
aflate în mișcare.
Cădere de la
înălțime.
Suprafețe și
componente
încălzite pentru
instalare(arsuri) Lucrările de reparații și întreținer e trebuie să fie
intodeauna ef ectuate de personal special instruit,
calificat.
Carcasele părților mobile nu vor fi deschise în
timpul operării.
Nu se repornește imediat o instalație dacă
motivul pe ntru care s -a oprit nu este clar.
Pornirea neașteptată poate duce la accidentarea
gravă a personalului.
Se va verifica temperatura înainte de contact în
vederea evitării arsurilor.
Dispozitive de protecți e pentru prevenirea
atingerii componentelor cu temperaturi înalte.
Purtarea de mănuși adecvate.

I

Vopsitorie Pericol de contact
sau inhalare de
lichide,vapori,aburi
nocivi Se va folosi echipament de protecție individual
adecvat.
Semnalizarea corespunzătoare a zonelor
periculoase.
Sunt disponibile instalații de spălare cu apă din
abundență.
J Lămpi
portabile Șoc electric Se va folosi un transformator în derivație pentru a
preveni contactul cu tensiune mai mare de 24V

K
Trafic Coliziunea între
vehicule și
persoane sau alte
obiecte Controlul traficului.
Semnalizarea corespunzătoare cu indicatoare.
Controlul respectării limitei de viteză .

L

Suduri

Radiații În timpul lucrărilor de sudură, se vor folosi bariere
pentru protejarea persoanelor din jur și a
lucrătorilor .
Se va folosi echipamentul de protecție (mănuși și
îmbrăcăminte care acoperă brațele și antebrațele

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 93 până la nivelul mănușilor, căști de sudură cu
filtru, ochelari de protecție cu scut de protecți e
UV).
M Platforme de
lucru Caderi de obiecte
de la inaltime Toate platformele de lucru au o placă de bază la
o distanță maximă de 10mm deasupra pardoselii.

N Lucrul în
apropierea
bazinelor sau
a canalelor
Cădere de la
înălțime
Semnalizarea și iluminarea zonelor periculoase.

O
Lucrul cu
substanțe
inflamabile /
combustibili

Incendiu Se va curăța intensiv zona de lucru.
Asigurarea ca substanțele inflamabile să fie
marcate.
Folosirea echipamentului individual de protecție
adecvat.
Verificarea prealabilă a conductelor și
echipamentelor de gaz cu detectoare.

P Filtre – presă,
înlocuirea
benzii
Cățărare Folosirea personalului instruit.
Lucrarea trebuie să fie efectuată de către două
perso ane.

Q

Agenți
biologici

Risc de boli,
alergii, iritații Consumul de alimente și băuturi este permis doar
în cantină și după spălarea corectă a mâinilor.
Personalului îi este furnizat îmbrăcăminte
adecvată de protecție.
Personalului îi sunt puse la dispoziție obiecte
sanitare și de curățare, care includ antiseptic și
picături de ochi.
Îmbrăcămintea de lucru și echipamentul de
protecție care pot fi contaminate cu agenți
biologici trebuie să fie îndepărtate la părăsirea
zonei de lucru și păstrate separat de celelalte.
Se vor efectua examinări medicale periodice.

R

Suflante

Zgomot Panouri de semnalizare de prevenire.
Echipament individual de protecție a urechilor.
Dopuri de urechi pentru vizitatori.
Măsurarea nivelului de zgomot la care sunt
expuși muncitorii.
Examinări medicale periodice.

S

Agenț i chimici Folosirea de
hidroxid de sodiu
NaOH :
cauterizare
Producerea de
acid sulfuric
H2SO4 :
cauterizare Semnalizarea corespunzătoare a zonelor
periculoase.
Se va folosi echipament individual de protecție
adecvat.
Instalații de spălare cu apă din abundență.
Instruire cu privire la măsurile de protecți e a
muncii.
Semnalizare corespunzătoare.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 94 T Agenți chimici Polielectroliți Se vor folosi mănuși și salopete adecvate.
Spălarea cu apă curată și săpun.
Curățarea cu apă caldă.

U

Agenți chimici

Pericol de contact
sau de inhalare de
gaz nociv (H2S) Semnalizarea corespunzătoare a zonelor
periculoase.
Folosirea detectoarelor pentru identificare.
Ventilația suficientă.
Folosirea echipamentului individual de protecție
adecvat.
Instruire cu privire la măsurile de protecție a
muncii.

V

Spații închise

Expunerea la
atmosferă
periculoasă /
asfixiere Asigurarea unei cantități suficiente de oxigen .
Asigurarea unei ventilații corespunzătoare.
Echipamentul individual de protecție.
Asigurarea unui plan de evacuare.
Asigurarea supravegherii lucrului în spațiile
închise.
Realizarea de măs urători ale atmosferei aerului
în timpul petrecut în spațiile închise.

W

Macarale –
dispozitive de
ridicare

Contactul cu
obiecte în cădere
sau în mișcare Echipamentul de ridicare trebuie să fie inspectat
și adecvat greutătii echipamentului astfel încât să
garanteze ridicarea acestuia în condiții de
sigurantă.
Nu este permisă folosirea cablurilor sau a
cârligului deteriorate sau care prezintă
caracteristic i necorespunzătoare ridicării.
Staționare a departe de orice greutate
suspendată.
În timpul deplasării, părțile în mișcare trebuie
asigurate împotriva coliziunii cu alte obiecte sau
persoane.
Fixarea greutății pentru ridicare trebuie să fie
efectuată sau supravegheată de o persoană
experimentată.

X

Atmosferă
explozivă

Explozii Semnalizarea corespunzătoare a zonelor
periculoase.
Folosirea echipamentului electric adecvat
zonelor periculoase.
Este interzis fumatul și folosirea flăcării deschise
în zona periculoasă.
A nu se folosi echipamente care pot produce
scântei.

Y
Pardoseli Alunecări,
împiedicări sau
căderi Folosirea se mnalizărilor adecvate.
Folosirea încălțămintei anti -lunecare.
Păstrarea zonelor curate, înlăturarea gunoiului și
interzicerea acumulării acestuia.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 95

Z

Recipient de
gaz (acetilenă ,
oxigen, azot)

Explozie.
Accidentare la
manevrare, impact
la căderea
recipientelor Recipientele vor fi închise ermetic, păstrarea în
stare bună a vanelor de reducere a presiunii,
tuburilor, manometrelor, clapetelor de reținere a
flăcării și a dispozitivelor auxiliare.
Depozitarea sigură a recipientelor pentru
prevenirea căderii acestora.
Recipientele de gaz vor fi în permanență
inspectate în mod corespunzător de o persoană
competent ă și marcate pentru a indica data
ultimei inspecții.
A se folosi recipientele de gaz în poziție
verticală, cu excepția cazurilor în care sunt
proiectate să fie utilizate în mod diferit.

Sursele de pericol comune tuturor zonelor : A -O.
Sursele de pericol specifice fiecărei zone ( 1 – 39 ):
Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
P
Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
R R R
S
T
U U U U U U
V V V V V
W W W W W W W W W W W W W W W W
X X X
Y Y Y Y Y Y Y Y Y Y
Z

Nr 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 33 34 35 36 37 38 39 40 41
P P
Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
R R R R
S S S
T T
U U U U U
V V V V V
W W W W W W W W W W W W
X X X X X
Y Y Y Y Y Y Y Y
Z Z

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 96
Nr 42 43 44 50 51 52 54 55
P
Q Q Q
R R
S S S
T
U
V V
W W W W
X
Y Y Y
Z Z

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 97 Capitolul 6
IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Tratarea sau epurarea apelor uzate are drept obiectiv reducerea încărcăturii poluante
pe care acestea o vehiculează astfel încât să se redea mediului acvatic terestru o
apă de calitate, care să nu afecteze echilibrele naturale și utilizările sale viitoare
(pescuit, agrement, alimentație, utilizare agricolă sau industrială etc.).
Apele reprezintă o sursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată.
Resursele de apă ale Români ei sunt constituite din apele de suprafa ță (râuri, lacuri,
fluviul Dunărea) și din apele subterane.
Apa este un factor indispensabil vieț ii. În organisme ea îndeplinește multiple funcții,
de la dizolvarea și absorb ția elementelor nutritive, la transportul și eliminarea
produșilor nocivi și/sau rezulta ți din metabolism.
În condițiile poluării mediului, calitatea apei folosită de popula ție poate constitui un
important factor de imbolnăvire. Se men ționează:
– boli infecțioase produse prin apă poluată (bolile bacteriene, ca febra tifoidă,
dizenteria, hepatita epidemică, etc) ;
– boli neinfecțioase produse prin apă poluată( intoxicația cu nitrați, intoxicația cu
plumb, intoxicația cu mercur, etc).
Nămolurile de epurare sunt produse ce rezultă de la tratarea apelor uzate. Având în
vedere că volumul de reziduuri/deșeuri industriale și umane sunt în creștere,
municipalitătile și agențiile guvernamentale din întreaga lume sunt puse în situația
obligatorie de a găsi metode d urabile pentru eliminarea acestora în mediul
inconjurător. Numeroase tări dezvoltate au încetat să mai practice deversarea
acestora în apele marine, iar în prezent metodele folosite se referă în special la
aplicarea lor pe terenurile agricole, compostarea și utilizarea composturilor din
nămoluri de epurare ca material fertilizant pentru culturile horticole sau ca sursă de
materie organică și nutrienți pentru terenurile agricole.
Nămolurile de epurare constituie o sursă complexă de elemente nutritive pentru
plante și contribuie la imbunătătirea proprietă ților fizice și chimice ale solurilor. În
general nămolurile de epurare se pot administra pe sol în mod asemănător gunoiului
de grajd.
Tratarea anaerobă a deșeurilor organice are efecte benefice asupra apelor prin
limitarea și chiar eliminarea scurgerii levigatelor. Managementul corespunzător al

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 98 unui sistem de digestie anaerobă permite reducerea incărcării apelor de suprafată cu
nutrienți de tipul fosforului sau cu unele metale (e.g. cupru, zinc) .
Digestia anaerobă prezintă, de asemenea și avantajul că protejează apele
subterane, datorită sistemelor de protecție și izolare cu care sunt prevăzute
instalațiile spre deosebire de lagunele convenționale din care se pot scurge l evigate
către apele freatice.
Biogazul rezultat din procesul de tratare anaerobă a deșeurilor conține, în mod
obișnuit, 60% metan (CH4). Metanul este un gaz al cărui efect de seră este de 21 de
ori mai mare decât cel al dioxidului de carbon (CO2). În condiții naturale de
descompunere, meta nul se eliberează în atmosferă. Deci, utilizarea tehnologiei de
digestie anaerobă cu producere de biogaz nu doar deplasează generarea de metan
într-un spațiu ce permite recuperarea acestuia dar ajută la reducerea emisiilor
naturale de gaze cu efect de seră .
Biogazul produs prin digestie anaerobă este folosit pentru a produce energie termică
sau energie electrică.
Creșterea prețului la energie, exigențele tot mai mari ale reglementărilor privind
mediul inconjurător, precum și creșterea competiției pe piată a făcut posibilă
dezvoltarea producției de biogaz .
Biogazul este o sursă de energie regenerabilă care poate înlocui cu succes energia
fosilă, prin urmare contribuie la dezvoltarea durabilă, impactul lui asupra mediului
inconjurător fiind mult mai redus.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 99 7. Bibliografie
Gheorghe -Constantin Ionescu, 2010 , Sisteme de epurare a apelor uzate , Editura
Matrixrom, București.
Iancu Paulina, Pienaru Adriana, 1999 ,Canalizări și epurarea apelor uzate , Editura
Globus, Bucure ști.
Ovidiu Ianculescu, Gheorghe Ionescu, Raluca Racoviteanu, 2001, Epurarea apelor
uzate, Editura Matrixrom, București.
Vasilica Stan, 2013, Managementul Deșeurilor Organice , Editura AcademicPres,
Cluj-Napoca.
Victor Ianulli, Gheorghe Constantin Rusu, 2008, Stații de epurare a apelor uzate
orășenești, Editura Conspress, București.
.

MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

NICOLAE ANTON 100 Planș a1 Filieră stație de epurar e