Tehnici Avansate de Inginerie Electromecanic ă [624085]

UNIVERSITATEA MARITIM Ă CONSTAN ȚA
FACULTATEA DE ELECTROMECANIC Ă NAVAL Ă
Tehnici Avansate de Inginerie Electromecanic ă

PROIECT LA M.P.
SISTEME INTEGRATE DE MANAGEMENT
APLICATE ÎN COMPANIILE MARITIME

Coordonator știin țific:
Conf. univ. dr. ing. NOVAC IORDAN

Student: [anonimizat]
2018

1
CUPRINS
Prefa ță
Introducere ……………………………………………………………………………………….2
Cap.I. Sisteme de management: Generalit ăți ……………………………………………………..6
Cap.II. Prezentarea general ă a sistemelor de management aplicate în transportul maritim……..14
2.1 Sisteme de management al calit ății (ISO 9000 : 2009)………………………………14
2.2 Sisteme de management al calit ății în abordarea standardului ISO 9004 : 2010……18
2.3 Sisteme de management al calit ății în abordarea standardului ISO 14001 …………21
2.4 Sisteme de management al s ănătății și securit ății opera ționale în abordarea
standardului OHSAS 18001 ………………………………………………………..23
2.5 Sisteme de management al siguran ței în vederea oper ării în siguran ță a navei pentru
prevenirea polu ării mediului în abordarea standardului ISM …………………… …25
2.6 Sisteme de management securit ății navelor și a facilit ăților portuare în abordarea
standardului ISPS ……………………………………………………………………28
Cap.III. Sisteme integrate de management: Analiza c omparativ ă cu, codul ISM ………………32
Cap.IV. Aplicarea sistemelor integrate de managemen t în companiile maritime ………………36
4.1 Aplicarea sistemelor de management la companiil e maritime ………………………36
4.2 Motiva ția adopt ării unui sistem de management al siguran ței și al calit ății …………37
4.3 Utilizarea calit ății în sistemul managerial al companiei de naviga ție maritim ă ….…40
4.4 Tipuri de integrare a sistemelor de management calitate-mediu ……………………41
Concluzii………………………………………………………………………………..……….50
Bibliografie ………………………………………………………………………………………53

2
Introducere

Pe m ăsur ă ce tehnologiile evolueaz ă, oferta de produse și servicii pentru societate și
indivizi se diversific ă; apar produse noi, cu performan țe și caracteristici care în urm ă cu 15-20 de
ani nici nu puteau fi imaginate. Au ap ărut, în special în domeniul comunica țiilor, al gestiunii și
transmiterii informa țiilor, al sistemelor de prelucrare a datelor, produ se a c ăror rat ă de înnoire
este foarte mic ă: de la 6 luni la 2 ani și care introduc o serioas ă competi ție. În plus, a ștept ările și
necesit ățile consumatorilor devin tot mai explicite pentru a specte cum ar fi s ănătatea securitatea
locului de munc ă si a persoanei, protec ția mediului (inclusiv conservarea energiei, resurs elor
naturale si reciclarea de șeurilor) și siguran ța func țion ării produselor.
Economia de pia ță este o competi ție complex ă și dificil ă, uneori chiar dur ă, între agen ții
economici pentru a- și promova și impune propriile standarde și produse, pentru a avea cât mai
mul ți clien ți și a vinde cât mai mult fiec ăruia, precum și pentru a ob ține performan țe cât mai
ridicate. Neadaptarea la cerin țele pie ței conduce la eliminarea rapid ă a organiza țiilor
neperformante, acesta fiind de fapt mecanismul conc uren țial prin care pia ța determin ă progresul
general. Cine nu dore ște, nu știe sau nu poate deveni cel mai bun, sfâr șește în faliment, șomaj,
sărăcie sau, în cel mai bun caz, se situeaz ă la limita supravie țuirii.
Transportul maritim este o activitate economic ă vast ă și complex ă, atât ca volum al
mărfurilor aflate în traficul anual, cât și ca valoare material ă, la adâncirea complexit ății
contribuind și investi țiiile uria șe de înalt ă tehnicitate, reprezentate de nave ca mijloacele d e
transport și de porturile moderne ca noduri de transbordare.
În acela și timp, complexitatea sa rezid ă și din condi țiile specifice de mediu în care se
desf ăș oar ă – mările și oceanele – care impun m ăsuri deosebite de siguran ță . Companiile de
naviga ție și cele de management naval se confrunt ă, odat ă cu trecerea timpului, cu o palet ă
problematic ă din ce în ce mai variat ă. Noi cerin țe și reglement ări de nivel mondial vin s ă
înt ăreasc ă acest spectru problematic. Apare astfel necesitate a abord ării de noi orient ări în direc ții
de mare actualitate precum:

3
• protec ția și prevenirea polu ării mediului înconjur ător și a celui marin;
• securitate individual ă și colectiv ă pentru personalul de exploatare a navelor;
• proceduri mai sigure de operare a navelor în conte xtul tehnologiz ării masive a unit ăților
de transport;
• metode de r ăspuns pentru situa ții de urgen ță identificate sau probabile;
• dezvoltarea de sisteme integrate de management de c alitate – mediu – securitate;
• perfec ționarea personalului ambarcat pentru lucrul în sigu ran ță la bordul navei,
cunoa șterea și respectarea normelor, a regulilor și regulamentelor interna ționale legate de
siguran ța și protec ția mediului.
Pornind de la caracteristicile activit ății de transport maritim, ca ramur ă important ă a
economiei na ționale, indisolubil legat ă de economia mondial ă, care cuprinde un num ăr deosebit
de mare de companii de naviga ție, de asigurare, de intermediere, dar și șantierele navale pentru
construc ții și repara ții, practic nu se mai poate ast ăzi face o cercetare și o în țelegere a fenomenelor
economiei f ără cunoa șterea transporturilor maritime, a implica țiilor acestora, a rolului și locului în
societate. Factorii cei mai importan ți sunt de ordin: economic, tehnic, organizatoric da r și de risc,
datorit ă riscurilor m ării, ale situa țiilor din anumite zone de naviga ție, care au devenit foarte
aglomerate și care impun m ăsuri deosebite, atât la nivelul administra țiilor portuare, la sediile
companiilor de naviga ție, cât și la bordul navelor.
Toate accidentele navale care s-au produs pe mare a u avut un impact deosebit de puternic
asupra economiilor na ționale, asupra companiilor și asupra societ ății în general. De aceea, pe plan
mondial, s-au impus o serie de legi și norme deosebit de importante, cu un impact major asupra
modului de conducere a companiilor de naviga ție și a navelor de transport maritim. Astfel a
ap ărut necesitatea alinierii companiilor de naviga ție maritim ă după cele de produc ție și servicii de
la uscat în privin ța introducerii unui management al calit ății în domeniul transportului maritim.
Motivele adopt ării unui management al siguran ței și calit ății au fost foarte multe, au generat de
asemenea multe discu ții între armatori, între ace știa și autorit ățile na ționale, dar și cu cei din
conducerea Organiza ției Maritime Interna ționale.
Toate acestea au condus la necesitatea asigur ării calit ății în domeniul transportului
maritim, la început în anumite forme simple, impuse de c ătre marile companii petroliere, care

4
extr ăgeau țițeiul dintr-un anumit loc dar aveau rafin ăriile la mii de mile marine distan ță . Acestea
au elaborat anumite norme de lucru la bordul navelo r și în terminalele petroliere, iar pe baza
acestora erau acceptate doar anumite nave, care înd eplineau condi țiile, pentru înc ărcarea și
transportul țițeiului. Astfel a ap ărut un prim „Cod al oper ării navei”.
Diferitele controverse care au ap ărut pe tema „siguran ță ” sau „calitate” au fost cele care au
stimulat competi ția ideilor, a c ăut ărilor celor mai bune solu ții, pentru reducerea costurilor de
implementare, dar și perfec ționarea personalului, considerat cel mai important factor al sistemului
de calitate. Dar și utilizarea calit ății în sistemul managerial al companiei de naviga ție maritim ă a
impus o serie de schimb ări organizatorice, dar și de concep ție, f ăcând trecerea de la un
management de tip militar, la unul participativ, de schis. Astfel asigurarea calit ății a devenit un
adev ărat instrument managerial care este folosit pentru dep ăș irea limitelor companiei de
naviga ție. Iar controlul și administrarea codului ISM la compania de naviga ție maritim ă a impus
preg ătirea și specializarea unei persoane de la sediul acesteia , în acest domeniu, pentru toate
situa țiile și problemele legate de acest cod. Prevederile func ționale pentru sistemul de
management al siguran ței navei luate în dezbatere, nu sunt diferite, ca i dee, adic ă cele legate de
politic ă în domeniul calit ății și protec ției mediului, de cele ale unui standard de calitate pentru o
firm ă de la uscat, dar diferen țele apar în momentul în care sunt prev ăzute responsabilit ățile și
autoritatea companiei, a persoanei desemnate care r ăspunde de siguran ță , responsabilit ățile și
autoritatea comandantului navei și a celorlalti ofiteri de la bord. Resursele materi ale, financiare și
personalul implicat în managementul calit ății și al siguran ței reprezint ă un anumit efort pentru
compania de naviga ție, beneficiile acesteia sunt foarte mari pe termen lung. Începând cu
elaborarea planurilor pentru opera țiunile de la bordul navei, preg ătirea navei pentru situa ții de
urgen ță , raportarea și analiza nonconformit ăților, a accidentelor și a situa țiilor poten țial
periculoase reprezint ă aspecte foarte importante pentru nav ă, între ținerea acesteia și a
echipamentelor sale.
Documentele necesare procedurii de certificare a si stemului de managemnet al calit ății în
transportul maritim sunt la fel de importante pentr u nav ă și companie datorit ă faptului c ă în
anumite ță ri și porturi, navele maritime nu mai au acces pentru î nc ărcarea sau desc ărcarea
mărfurilor dac ă acestea nu se afl ă în ordine, nu sunt elaborate și înscrise corespunz ător.
Planificarea calit ății și obiectivele sistemului de management al mediului stabilirea cerin țelor

5
referitoare la managemenul de mediu al navelor sunt activit ăți deosebit de importante pentru
conducerea companiei de naviga ție maritim ă, care trebuie s ă țin ă cont de o serie de variabile
opera ționale, de consecin țele tuturor m ăsurilor care trebuie adoptate și mai ales de gradul de
periculozitate pe care îl reprezint ă nava maritim ă și marfa transportat ă. Programele de
management ale mediului, manualul sistemului de man agement al mediului, procedurile
sistemului de management ale mediului și documentele necesare, dar și implementarea și operarea
sistemului de management de mediu, resursele și infrastructura necesar ă au devenit parte
integrant ă a sistemului managementului calit ății și siguran ței, f ără acestea în viitorul apropiat nu
se vor mai putea opera navele în marile porturi ale lumii.

6
Cap.I. Sisteme de management: Generalit ăți

Managementul a fost definit în mod diferit de diver și speciali ști, ast ăzi cunoscându-se
peste 140 de defini ții ale managementului. Ca știin ță relativ nou ă, interdisciplinar ă,
managementul reprezint ă un ansamblu unitar de concepte, principii, metode și tehnici de lucru cu
caracter general, a c ăror utilizare asigur ă folosirea optim ă a poten țialului uman, material și
financiar dintr-o organiza ție.
O defini ție cuprinz ătoare, sugestiv ă și elocvent ă concepe managementul ca știin ța care
studiaz ă procesele și rela țiile de management din cadrul organiza țiilor și mediul ambiant în care
acestea ac ționeaz ă în vederea descoperirii legilor și principiilor care le guverneaz ă și conceperea
de metode, tehnici și modalit ăți de conducere care s ă contribuie la ridicare eficien ței.
Managementul, ca știin ță , are un domeniu de referin ță , principii proprii, opereaz ă cu
metode și tehnici specifice pentru atingerea unor obiective organiza ționale și are un obiect de
studiu distinct.
În mod concret, obiectul de studiu al știin ței managementului îl constituie analiza
proceselor și rela țiilor de management din cadrul organiza țiilor și cercetarea mediului ambiant
economic, socila și cultural în care aceste organiza ții ac ționeaz ă. Ca urmare a acestui studiu, se
descoper ă principiile, regulile și celelalte elemente de esen ță care explic ă con ținutul și dinamica
managementului. Toate acestea cunosc o continu ă evolu ție, de unde reiese și nevoia, necesitatea
unui efort novator de continu ă actualizare astfel încât acestea s ă exprime esen ța managementului
în toat ă complexitatea sa, corespunz ătoare condi țiilor actuale și viitoare.
Generic, sistemul reprezint ă un ansamblu de elemente interconectate, intercorel ate și
coordonate spre acelea și obiective. Sistemul de management poate fi defini t ca ansamblul
elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informa țional, prin intermediul c ăruia se
exercit ă procesele și rela țiile de management în vederea realiz ării obiectivelor prestabilite, în
condi țiile unei eficien țe cât mai mari.

7
La baza sistemului de management se afl ă un complex de principii, reguli, cerin țe, care
asigur ă aplicarea sa, corespunz ător percep țiilor știin ței conducerii.
Sistemul de management al unei societ ăți este partea vizibil ă a managementului, fiind
alc ătuit din elemente de natur ă metodologic ă, decizional ă, informa țional ă, organizatoric ă,
psihosociologic ă, motiva țional ă, etc. și din rela țiile ce se stabilesc între acestea pentru realizare a
obiectivelor în condi ții de eficien ță .
Sistemul de management este rezultatul unor decizii majore adoptate în special de
managerii individuali și de grup situa ți la nivelele superioare ale structurii organizator ice ale
societ ății.
Modernizarea managementului societ ății se concretizeaz ă în principal prin modificarea
parametrilor constructivi și func ționali ai sistemului de management și componentelor sale, astfel
încât valorificarea influen țelor exercitate de mediul ambiant na țional și interna țional s ă se situeze
la cote indicate, iar atitudinea fa ță de mediu s ă fie una constructiv ă și agresiv ă în sens pozitiv.
Ca urmare a dezvolt ării activit ăților unei societ ăți și datorit ă competitivit ății globalizate,
în cadrul unei societ ăți mari se pot pune în vedere sisteme specifice de m anagement, componente
ale sistemului de management global dup ă cum urmeaz ă:
• sistem de management al calit ății;
• sistem de management de mediu;
• sistem de management al riscului;
• sistem de management al s ănătății și securit ății, etc.
Pentru desf ăș urarea unor activit ăți cu caracter integrat în cadrul unor sisteme integ rate se
pot pune în eviden ță sisteme de management integrate, incluzând cel mai adesea managementul
calit ății și managementul de mediu.
Sistemul de management al mediului este componenta sistemului de management global
care include structura organizatoric ă, activit ățile de planificare, reponsabilit ățile, practicile,
procedurile, procedeele și resursele pentru elaborarea, punerea în practic ă, realizarea,
monitorizarea și men ținerea politicii de mediu.

8
Calitatea și eficacitatea managementului unei societ ăți sunt asigurate de perfec țion ările
aduse sistemului de management și componentelor acestuia.
Modernizarea managementului trebuie s ă constituie o preocupare major ă a managerilor la
diverse nivele. Aceasta trebuie corelat ă cu perfec țion ările economice, tehnice și tehnologice ale
societ ății la diverse nivele organizatorice. O dat ă efectuate aceste perfec țion ări este necesar ă
între ținerea func țion ării sistemului de management la cote ridicate de pe rforman ță și
competitivitate astfel încât managementul societ ății s ă fie un element principal al eficien ței
economico-social.
Exist ă numeroase Sisteme de Management de Mediu care pot fi aplicate în func ție de
mărimea și domeniul de activitate a întreprinderii și pericolul pe care o reprezint ă activitatea
desf ăș urat ă fa ță de mediu.
Standardele din familia ISO 9000 sunt abordate de o rganiza țiile care doresc s ă
implementeze și s ă men țin ă un sistem de management al calit ății efectiv, proiectat astfel încât s ă
asigure îmbun ătățirea și competitivitatea pe pia ța na țional ă și interna țional ă.
Adoptarea unui sistem de management al calit ății este o decizie strategic ă a unei
organiza ții. Proiectarea și implementarea unui sistem de management al calit ății al unei
organiza ții sunt influen țate de:
• necesit ăți diferite;
• obiective specifice;
• produsele pe care le furnizeaz ă;
• procesele utilizate;
• mărimea și structura organiza ției.
Nu numai standardele din familia ISO 9000 sunt apli cate în managementul modern. Au
ap ărut și alte standarde care acoper ă domenii necesare a fi conduse cât mai bine. Standa rdele ISO
pentru calitate în conducere/management:
SR EN ISO 9001 : 2008 – Sisteme de management al ca lit ății – Cerin țe;

9
SR EN ISO 9000 : 2009 – Sisteme de management al ca lit ății – Principii fundamentale și
vocabular;
SR EN ISO 9004 : 2010 – Sisteme de management al ca lit ății – Linii directoare pentru
îmbun ătățirea performan ței;
SR EN ISO 19011 : 2003 – Linii direcroare pentru au ditarea sistemelor de management al
calit ății și management al mediului;
SR EN ISO 14001 : 2005 – Sisteme de management de m ediu – Cerin țe cu ghid de
utilizare;
SR EN ISO 18001 : 2004 – OHSAS 18001 Sisdeme de man agement al s ănătății și
securit ății opera ționale;
OHSAS 18002 : 2005 – Linii directoare pentru implem entarea OHSAS 18001;
SR EN ISO 22000 : 2005 – Sisteme de management al s iguran ței alimentare – Cerin țe
pentru orice organiza ție din lan țul alimentar (HACCP).
Prezentarea standardelor care se ocup ă de management are ca scop s ă reliefeze
multitudinea de domenii în care se pot aplica. O or ganiza ție poate s ă fie nevoit ă s ă aplice
standardele ISO din mai multe domenii: management g eneral de calitate, managementul
mediului, managementul s ănătății și securit ății opera ționale și altele, ceea ce conduce la
conceptul de sistem integrat de management.
Sistemul de Management Integrat se construie ște, în general pe osatura Sistemului de
Management al Calit ății, primul sistem implementat într-o organiza ție și al c ărui document de
referin ță este ISO 9001 : 2008. Integrarea altor sisteme înt r-un sistem de management integrat va
avea urm ătoarele avantaje:
• simplificarea sistemelor deja existente;
• cre șterea beneficiilor aduse de fiecare sistem în parte ;
• optimizarea consumului de resurse;
• mic șorarea costurilor de a men ține mai multe sisteme;
• stabilirea unui cadru unic pentru îmbun ătățirea continu ă.

10
Împreun ă acestea formeaz ă un ansamblu coerent de standarde pentru sistemul d e
management al calit ății care faciliteaz ă în țelegerea mutual ă în comer țul na țional și interna țional.
Conform standardului ISO 9000 : 2009 managementul c alit ății coordoneaz ă activit ățile
pentru a direc ționa și controla o organiza ție cu privire la calitate. Coordonare și control cu privire
la calitate include în general stabilirea politicii în domeniul calit ății și a obiectivelor calit ății,
planificarea calit ății, controlul calit ății, asigurarea calit ății și îmbun ătățirea calit ății.
Îmbun ătățirea calit ății se refer ă la activit ățile desf ăș urate în fiecare din etapele
traiectoriei produsului în vederea îmbun ătățirii performan țelor tuturor proceselor și rezultatelor
acestor procese pentru a asigura satisfacerea mai b un ă a nevoilor clien ților în condi ții de
eficien ță . Aceast ă func ție a managementului calit ății este considerat ă, tot mai mult, ca fiind cea
mai importantă. O dovad ă în acest sens o reprezint ă și faptul c ă standardele ISO seria 9000 pun
un accent deosebit pe îmbun ătățirea calit ății. Se recomand ă ca organiza ția s ă implementeze un
asemenea sistem al calit ății, care s ă favorizeze îmbun ătățirea continu ă a calității proceselor și
rezultatelor acestora.
Se poate afirma, c ă aceast ă evolu ție spectaculoas ă este strâns legat ă de adoptarea și de
succesul f ără precedent pe plan interna țional al normativelor din seria ISO 9000, una dintr e cele
mai mediatizate serii de normative dintre cele elab orate de c ătre Organiza ția Interna țional ă de
Standardizare (ISO). De mai bine de 50 de ani, ISO a fost motorul care a sus ținut industria,
comer țul și tehnologia, totul traducându-se în elaborarea sta ndardelor voluntare.
De la publicarea în 1987 a standardelor ISO 9000, u rmat ă la aproape 10 ani de ISO
14000, standardele ISO referitoare la sistemele de management al calit ății și de managementul
mediului au intrat în afacerile de zi cu zi, în cad rul conducerilor companiilor din întreaga lume.
Publicarea standardelor din seria ISO 9000 în anul 1987, ca și a standardului
corespunz ător de terminologie în domeniul calit ății – ISO 8402, care a permis armonizarea la
scar ă interna țional ă a acestui domeniu important suscitând, de asemenea , impactul crescând al
calit ății ca factor primordial în comer țul interna țional.

11
Seria ISO 9000 a fost publicat ă în timp util, pentru a r ăspunde a ștept ărilor crescânde în
ceea ce prive ște standardizarea interna țional ă în sfera calit ății și generalizarea adopt ării
programelor de certificare a sistemelor calit ății de c ătre ter ți.
Seria ISO 9000 cuprinde un ansamblu complet de conc epte și directive generale
aplicabile în conducerea calit ății împreun ă cu mai multe modele referitoare la condi țiile de
asigurare a calit ății.
Acest standard interna țional promoveaz ă adoptarea unei abord ări bazate pe proces în
dezvoltarea, implementarea și îmbun ătățirea eficacit ății sistemului de management al calit ății, în
scopul cre șterii satisfac ției clientului prin îndeplinirea cerin țelor acestuia.
Pentru ca o organiza ție s ă func ționeze eficace acesta trebuie s ă determine și s ă conduc ă
numeroase activit ăți corelate. O activitate sau un ansamblu de activit ăți care ulitizeaz ă resurse,
condus ă astfel încât s ă permit ă transformarea elementelor de intrare în elemente d e ie șire poate fi
considerat ă un proces. Adesea elementele de ie șire dintr-un proces constituie, în mod direct,
elementele de intrare în procesul urm ător.
Aplicarea unui sistem de procese în cadrul unei org aniza ții, împreun ă cu identificarea și
interac țiunile acestor procese, precum și conducerea acestora pentru a produce rezultatul d orit,
poate fi denumit ă „abordare bazat ă pe proces”.
Un avantaj al abord ării bazate pe proces este controlul permanent pe ca re aceasta îl
asigur ă, atât asupra leg ăturii dintre procesele individuale în cadrul sistem ului de procese, cât și
asupra combin ării și interac țiunii acestora.
În cadrul celei de-a doua revizii a standardelor in terna ționale din familia ISO 9000 :
2009, s-a avut în vedere asigurarea unei mai bune a dapt ări la cerin țele diferitelor categorii de
utilizatori, astfel încât aceste standarde s ă devin ă un instrument eficient pentru cre șterea
capacit ății concuren țiale a organiza țiilor prin:
• Definirea unui singur model de asigurare extern ă a calit ății;
• Definirea unui model de asigurare intern ă a calit ății orientat TQM;
• Structurarea elementelor sistemului calit ății în cadrul ambelor modele potrivit ciclului

12
PEVA (planific ă – execut ă – verific ă – ac ționeaz ă);
• Orientarea politicii calit ății către îmbun ătățirea continu ă a proceselor organiza ției
și rezultatele acestora, asigurându-se compatibilita tea cu celelalte politici
sectoriale ale organiza ției, în cadrul politicii sale generale;
• Asigurarea unui sistem informa țional eficient, care s ă permit ă și îmbun ătățirea
continu ă a rezultatelor ob ținute;
• Accentul se va pune pe eficacitatea proceselor, în mai mare m ăsur ă, decât pe
documentarea acestora;
• Facilitarea procesului de autoevaluare a m ăsurii în care sunt îndeplinite cerin țele
prev ăzute de standardele ISO 9000;
• Asigurarea unei compatibilit ăți sporite cu standardele ISO 14000 referitoare la
managementul de mediu;
Revizuirea și îmbun ătățirea calit ății standardelor din familia ISO 9000 a avut în vede re
compatibilizarea acestora cu TQM, astfel încât, cel e patru standarde de baz ă pentru
implementarea sistemului calit ății sunt :
• ISO 9000 : 2009 Sisteme de management al calit ății – Principii fundamentale și
vocabular;
• ISO 9001 : 2008 Sisteme de management al calit ății – Cerin țe;
• ISO 9004 : 2010 Sisteme de management al calit ății – Linii directoare pentru
îmbun ătățirea performan ței;
• ISO 19011:2003 Linii directoare pentru auditarea s istemelor de management al
calit ății și de mediu – Ghid de auditare a sistemelor calit ății; (care a înlocuit
standardul ISO 10011)
Standardul ISO 9000 : 2009 Sisteme de management al calit ății – Principii fundamentale
și vocabular are drept scop stabilirea unui punct de pornire pentru în țelegerea standardelor din
aceast ă familie, pentru c ă define ște terminologia utilizat ă în cadrul tuturor standardelor din seria
ISO 9000;

13
Standardul ISO 9001 : 2008 Sisteme de management al calit ății – Cerin țe este singurul
standard care se utilizeaz ă pentru certificarea sistemelor de management al ca lit ății și constituie
baza referen țial ă pentru evaluarea aptitudinii organiza ției de a îndeplini cerin țele clientului;
Standardul ISO 9004 : 2010 Sisteme de management al calit ății – Linii directoare pentru
îmbun ătățirea performan ței are ca scop furnizarea liniilor directoare pentr u îmbun ătățirea
continu ă a sistemului de management al calit ății în beneficiul tuturor p ărților interesate prin
cre șterea satisfac ției clientului.
Din prezentarea scopului acestor standarde din fami lia ISO 9000 : 2009 rezult ă c ă
managementul calit ății totale ocup ă pozi ția central ă în cadrul strategiei organiza ției de a realiza
produse de calitate.
În plus, trebuie remarcat și faptul c ă, în conformitate cu politica Comitetului Tehnic IS O
176, standardele din seria ISO 9000 sunt deosebit d e dinamice, ele fiind îmbun ătățite în mai
multe rânduri prin revizii succesive. Vechile stand arde ISO 9001, 9002 și 9003 edi ția 1994 au
fost retrase treptat, ele fiind înlocuite cu un nou standard interna țional ISO 9001 edi ția 2008. Din
titlul acestui standard, s-a scos termenul de “asig urarea calit ății”, care a fost înlocuit cu termenul
“sistemul de management al calit ății” pentru a sublinia clar rolul managementului în
fundamentarea calit ății, astfel încât organiza ția s ă demonstreze capabilitatea de satisfacere a
cerin țelor clientului.
Standardul ISO 9001 : 2008 arat ă, într-o nou ă accep țiune, c ă asigurarea calit ății este
“parte a managementului calit ății” concentrat ă pe furnizarea încrederii c ă cerin țele referitoare la
calitate vor fi îndeplinite”.
Perspectivele pe plan na țional și interna țional privind evolu ția standardelor ISO 9000 din
anul 2000 se refer ă în special la armonizarea și facilitarea rela țiilor comerciale interna ționale,
prin stabilirea gradului de îndeplinire a criteriil or modelului european al TQM, de c ătre
standardele interna ționale ISO 9000. Viitorul în asigurarea calit ății în întreprinderile de mobil ă
moderne va fi raportarea la standardele ISO 9000 : 2009 și organizarea activit ății întreprinderii în
func ție de prevederile acestor standarde în toate fazele ciclului de via ță al produsului de mobil ă,
începând de la marketing și prospectarea pie ței pân ă la urm ărirea produsului la utilizator.

14
Cap.II. Prezentarea general ă a sistemelor de management aplicate în
transportul maritim

2.1 Sisteme de management al calit ății (ISO 9000 : 2009)
Noul Standardul Interna țional ISO 90001 : 2008 – Sisteme de management al c alit ății –
Cerin țe, este singurul standard care se utilizeaz ă pentru certificarea sistemelor de management al
calit ății și constituie baza referen țial ă pentru evaluarea aptitudinii organiza ției de a îndeplini
cerin țele clientului. Acesta a fost elaborat de Comitetul Tehnic ISO/TC 176 “Quality
Management and Quality assurance”, Subcomitetul 2, ”Quality Systems”. Transpunerea ca
standard european a fost condus ă de Centrul de Management CEN (CMC) cu asisten ță CEN/BT
WG 107.
Standardul ISO 9001 : 2008 înlocuie ște vechea edi ție reprezentat ă de ISO 9001 : 1994 ;
ISO 9002 : 1994 și ISO 9003 : 1994. Standardul ISO 9001 : 2008 defin e ște un singur model de
asigurare extern ă a calit ății, spre deosebire de fosta variant ă care cuprindea trei modele: ISO
9001, ISO 9002, ISO 9003.
Standardele ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003 : 1994 def ineau trei modele pentru asigurarea
extern ă a calit ății. Ele specificau cerin țele referitoare la sistemul calit ății, în vederea demonstr ării
de c ătre furnizor a aptitudinii sale privind realizarea calit ății cerute și în scopul evalu ării acestei
aptitudini de c ătre client sau o ter ță parte. Aceste cerin țe nu se substituiau, ci erau
complementare celor prev ăzute în specifica țiile produselor.
În cazul întreprinderilor care î și desf ăș urau activitatea într-un domeniu reglementat,
cerin țele din standardele men ționate erau considerate cerin țe minime pentru asigurarea calit ății.
Aceste standarde serveau ca referin ță pentru certificarea sistemului calit ății și aveau urm ătoarele
denumiri:
Standardul ISO 9001 : 2008 ”Sistemele calit ății-model pentru asigurarea calit ății în
proiectare, dezvoltare, produc ție, instalare și servicii asociate”, prevedea cerin țe referitoare la

15
sistemul calit ății, care sunt aplicabile atunci când trebuie demons trat ă aptitudinea furnizorului de
a proiecta și realiza un produs.
Acest standard era aplicabil în urm ătoarele situa ții:
a) atunci când existau cerin țe referitoare la proiectare, iar cele privind produ sul erau
formulate, în principal, în termenii rezultatelor, sau era necesar ă stabilirea acestor cerin țe;
b) atunci când încrederea privind conformitatea pro dusului putea fi ob ținut ă printr-o
demonstrare corespunz ătoare a aptitudinii, în ceea ce prive ște proiectarea, dezvoltarea, produc ția,
instalarea și serviciile asociate.
Standardul ISO 9002 : 1994 ”Sistemele calit ății-model pentru asigurarea calit ății în
produc ție, instalare și servicii asociate” prevedea cerin țele referitoare la sistemul calit ății, care
erau aplicabile atunci când trebuia demonstrat ă aptitudinea unei întreprinderi de a furniza un
produs conform unui proiect stabilit.
Acest standard era aplicabil în urm ătoarele situa ții :
a) atunci când cerin țele specificate pentru un produs erau exprimate în termenii
proiectului sau a specifica ției stabilite;
b) atunci când încrederea privind conformitatea pro dusului putea fi ob ținut ă printr-o
demonstrare corespunz ătoare a aptitudinii furnizorilor în ceea ce prive ște produc ția, instalarea și
serviciile asociate.
Standardul ISO 9003 : 1994 ”Sistemele calit ății-model pentru asigurarea calit ății în
inspec ție și încerc ări finale”, prevedea cerin țele referitoare la sistemul calit ății, care erau
aplicabile atunci când contractul cerea demonstrare a aptitudinii furnizorului de a detecta toate
neconformit ățile produsului și de a ține sub control dispozi țiile corespunz ătoare, în timpul
inspec ției și încerc ărilor finale.
Acest standard se putea utiliza în situa țiile în care conformitatea produsului cu cerin țele
specificate putea fi dovedit ă, cu un nivel suficient de încredere, printr-o demo nstrare
corespunz ătoare a aptitudinii furnizorului, în ceea ce prive ște inspec ția și încerc ările finale ale
produsului finit.

16
Actualmente, aceste trei standarde au devenit istor ie, de și foarte multe certific ări ale
sistemelor de asigurare a calit ății în întreprinderile de mobil ă din România s-au f ăcut pe baza lor,
pân ă în anul 2003.
Prin urmare, în noua variant ă ISO 9001 : 2008, va servi în continuare ca referin ță , pentru
certificarea sistemelor calit ății, devenind baza pentru recunoa ștere reciproc ă a certificatelor pe
plan interna țional.
În definirea structurii standardului ISO 9001 : 200 8, se prev ăd urm ătoarele aspecte:
• adaptarea eficace la cerin țele diferitelor categorii de utilizatori, orientat ă în
principal spre domeniul industrial;
• asigurarea flexibilit ății necesare pentru ca standardul s ă poat ă fi aplicat în egal ă
măsur ă, în întreprinderile mici și mijlocii;
• integrarea activit ăților corespunz ătoare tuturor func țiilor organiza ției în sistemul
calit ății acesteia, de la identificarea cerin țelor clien ților pân ă la realizarea
obiectivelor stabilite;
• definirea elementelor sistemului de management al c alit ății, cu accent pe
prevenire, promovarea unor rela ții de parteneriat cu clien ții, instruirea și
motivarea personalului, evaluarea rezultatelor ob ținute și identificarea unor solu ții
de îmbun ătățire a proceselor;
• facilitarea evalu ării performan țelor ob ținute în desf ăș urarea proceselor, a
eficien ței sistemului de management al calit ății;
• asigurarea compatibilit ății cu modelul de asigurare intern ă, oferit de noua variant ă
a standardului ISO 9004 : 2010, pentru facilitarea implement ării principiilor TQM
promovate de acesta din urm ă;
• asigurarea compatibilit ății cu modelele de sistem de management de mediu, în
principal cu cel propus de standardul ISO 14001.
ISO 9001 : 2008 consider ă c ă proiectarea și implementarea unui sistem de management
al calit ății al unei organiza ții sunt influen țate de necesit ăți diferite, de obiective specifice, de
produsele pe care le furnizeaz ă, de procesele utilizate și de m ărimea și structura organiza ției.
Acest standard poate fi utilizat atât de p ărți interne și externe, inclusiv de organismele de

17
certificare, pentru a evalua capabilitatea organiza ției de a satisface cerin țele clientului, de
reglementare sau ale organiza ției îns ăș i. Specific acestui standard este adoptarea unei ab ord ări
bazate pe proces în dezvoltarea, implementarea și îmbun ătățirea eficacit ății sistemului de
management al calit ății, în scopul cre șterii satisfac ției clientului prin îndeplinirea cerin țelor
acestuia.
Când este utilizat ă în cadrul unui sistem de management al calit ății, o astfel de abordare
accentueaz ă importan ța pentru urm ătoarele aspecte de importan ță major ă : în țelegerea și
satisfacerea cerin țelor ; necesitatea de a considera procesele în func ție de valoarea ad ăugat ă ;
ob ținerea de rezultate în ceea ce prive ște performan ța și eficacitatea procesului ; îmbun ătățirea
continu ă a proceselor pe baza m ăsur ărilor obiective.
Elementele sistemului de management al calit ății în noua variant ă sunt diferite fa ță de
edi ția trecut ă a standardului. Astfel, aceast ă nou ă variant ă este realizat ă potrivit ciclului PEVA
(planific ă-execut ă-verific ă-ac ționeaz ă) sau PDCA (plan-do-check-act), indicând succesiune a
fireasc ă a etapelor care trebuie parcurse pentru implementa rea sistemului de management al
calit ății și pentru men ținerea eficacit ății acestuia, prin îmbun ătățirea continu ă a tuturor proceselor
pe care le implic ă un asemenea sistem. În acest scop, se propune ca e lementele sistemului de
management al calit ății s ă fie structurate pe patru domenii:
• responsabilitatea conducerii;
• managementul resurselor;
• managementul proceselor;
• evaluare, analiz ă și îmbun ătățire.
Modelul unui sistem de management al calit ății bazat pe proces ilustreaz ă rolul
semnificativ pe care clien ții îl joac ă în definirea cerin țelor ca elemente de intrare în sistem.
ISO 9001 : 2008 se coroboreaz ă mai bine cu alte sisteme de management prezentate în
standarde ISO. De exemplu, acest standard este alin iat cu standardul ISO 14001 : 1996 oferind
utilizatorilor mai multe oportunit ăți. De și ISO 9001 : 2008 nu include cerin țe specifice altor
sisteme de management, cum ar fi cele referitoare l a managementul mediului, managementul
sănătății și securit ății ocupa ționale, pentru managementul financiar sau pentru ma nagementul

18
riscului, totu și permite unei organiza ții s ă-și alinieze sau s ă-și integreze propriul sistem de
management al calit ății cu cerin țele sistemului de management cu care este corelat.
Procesele necesare pentru sistemul de management al calit ății men ționate trebuie s ă
includ ă procesele activit ăților de management, de asigurare a resurselor, de r ealizare a produsului
și de m ăsurare.

2.2 Sisteme de management al calit ății în abordarea standardului ISO 9004 : 2010
Standardul ISO 9004 : 2010 Sisteme de management al calit ății – Linii directoare pentru
îmbun ătățirea performan ței edi ția 2000 a înlocuit standardul ISO 9004 edi ția 1994. Vechiul
standard ISO 9004 : 1994 recomanda și descria toate elementele cu ajutorul c ărora putea fi
dezvoltat și implementat un sistem al calit ății, adaptat nevoilor specifice ale organiza ției. El
servea pentru optimizarea ansamblului proceselor or ganiza ției, referitoare la calitate și era
destinat pentru “asigurarea intern ă a calit ății”, mai precis în situa ții necontractuale. Deci, nu era
destinat pentru utiliz ări contractuale, reglementate, sau în scopul certif ic ării și nu reprezenta un
ghid pentru aplicarea standardelor ISO 9001, ISO 90 02; ISO 9003 edi ția 1994, din aceea vreme
(care au fost înlocuite ulterior de ISO 9001 : 2008 ). Prin urmare, nu era un standard de referin ță
pentru auditul “sistemului calit ății”, în scopul certific ării acestuia.
Noul standard ISO 9004 : 2010, denumit “Sisteme de management al calit ății – Linii
directoare pentru îmbun ătățirea performan ței”, furnizeaz ă pe baza celor opt principii de
management al calit ății, îndrum ări pentru îmbun ătățirea performan ței organiza ției și cre șterea
satisfac ției atât a clien ților, precum și a altor p ărți interesate.
Pentru realizarea obiectivelor pe care și le-a propus în domeniul calit ății, organiza ția
trebuie s ă-și dezvolte și s ă implementeze un sistem de management al calit ății, structurat și
adaptat tipului specific de activitate și proceselor pe care le realizeaz ă, ținând cont de beneficii,
costuri și riscuri.
Titlul al standardului ISO 9004 : 2010 a fost modif icat fa ță de cel vechi în vederea
în țelegerii mai clare a sistemului de management al ca lit ății. Astfel, în compara ție cu edi țiile

19
anterioare, standardele ISO 9001 și ISO 9004 edi ția 2010, formeaz ă în prezent o pereche de
standarde ale managementului calit ății, care se coroboreaz ă foarte util.
Așa cum arat ă ISO 9004 : 2010, adoptarea unui sistem de manageme nt al calit ății trebuie
să fie o decizie strategic ă a top-managementului unei organiza ții, luat ă în urma unei analize
temeinice a: obiectivelor specifice ale organiza ției, naturii produselor furnizate, dimensiunii și
structurii organiza ției și a influen țelor mediului extern a acesteia.
Conform standardului men ționat, în aceast ă viziune nou ă, scopul organiza ției este: “S ă
identifice și s ă îndeplineasc ă nevoile și a ștept ările clien ților și ale altor p ărți interesate (angaja ți
ai organiza ției, furnizori, proprietari, societate), s ă ating ă un profit competitiv și s ă realizeze
toate acestea într-un mod efectiv și eficient”. (Surs ă: Standardul ISO 9004 : 2010).
“S ă realizeze, s ă men țin ă și s ă îmbun ătățeasc ă func ționarea întregii organiza ții și
capabilit ățile.”(Surs ă: Standardul ISO 9004 : 2010).
Aplicarea principiilor de management al calit ății furnizeaz ă, pe de o parte, beneficii
directe, dar are un impact deosebit și asupra managementului costurilor și al riscurilor.
Observarea și analiza managementului beneficiului, costurilor și al riscurilor sunt
importante pentru organiza ție, clien ții acesteia și alte p ărți interesate. Aceste considera ții despre
întreaga func ționare a organiza ției pot avea impact asupra:
• atragerii clien ților și men ținerii loialit ății acestora;
• succesului în afaceri și realizarea profitului;
• adaptarea rapid ă la oportunit ățile pie ței;
• gestiunii conturilor și utiliz ării efective și eficiente a resurselor;
• identificarea proceselor care vor genera cele mai b une rezultate dorite;
• profit competitiv, prin capabilit ăți organizatorice îmbun ătățite;
• instruirea și motivarea oamenilor fa ță de scopurile și obiectivele organiza ției, ca și
participarea lor la îmbun ătățirea continu ă;
• crearea unui renume al organiza ției care s ă stea la baza câ știg ării încrederii
părților interesate;

20
• abilitatea de a crea valoare atât pentru organiza ție, cât și pentru furnizorii ei, prin
optimizarea costurilor și a resurselor, precum și prin reac ția de r ăspuns la pie țele
în schimbare.
De asemenea, noul standard ISO 9004 : 2010, conside r ă c ă “abordarea bazat ă pe proces”
st ă la baza dezvolt ării, implement ării și îmbun ătățirii eficien ței unui sistem de management al
calit ății. Func ționarea “efectiv ă și eficient ă” a unei organiza ții are la baz ă identificarea
proceselor din interiorul organiza ției, combina ția și interac țiunea acestora.
Atunci când este utilizat ă în sistemul de management al calit ății, abordarea procesual ă
subliniaz ă importan ța aspectelor urm ătoare:
• în țelegerii și îndeplinirii cerin țelor organiza ției; necesit ății de a aprecia procesele
în func ție de valoarea ad ăugat ă;
• ob ținerii rezultatelor referitoare la func ționarea, realizarea și efectivitatea
procesului;
• îmbun ătățirea continu ă a proceselor, bazat ă pe m ăsuri obiective.
Dac ă facem compara ția cu ISO 9001 : 2008, obiectivele „satisfac ția clientului” și
„calitatea produsului“ sunt extinse, astfel încât s ă includ ă „satisfac ția p ărților interesate și
func ționarea organiza ției”. Standardul ISO 9001 : 2008 urm ăre ște s ă confere asigurarea calit ății
produsului și satisfac ția clientului, în timp ce ISO 9004 : 2010 utilizeaz ă o perspectiv ă mai larg ă
asupra managementului calit ății, pentru a servi ca ghid de îmbun ătățire a utiliz ării în vederea
ob ținerii performan ței.
Prezentele edi ții ale ISO 9001 : 2008 și ISO 9004 : 2010 au fost dezvoltate ca o pereche
consistent ă de standarde care s ă se completeze unul pe cel ălalt, dar care s ă se poat ă utiliza foarte
bine și separat. Specificul acestor standarde din aceast ă nou ă perspectiv ă se exprim ă astfel: ISO
9004 : 2010 fa ță de ISO 9001 : 2008 furnizeaz ă îndrum ări într-un domeniu mai larg de obiective
ale unui sistem de management al calit ății, vizând îndeosebi îmbun ătățirea continu ă a
performan țelor și a eficien ței globale a unei organiza ții, precum și a eficacit ății acesteia. De
aceea, ISO 9004 este recomandat ca un ghid pentru o rganiza țiile care doresc s ă dep ăș easc ă
nivelul cerin țelor din ISO 9001, în scopul îmbun ătățirii continue a performan ței.

21
În viziunea standardului ISO 9004 : 2010, îmbun ătățirea continu ă și abordarea procesual ă
vizeaz ă realizarea unui management al performan ței. Aplicarea unui management al
performan ței pentru o organiza ție este foarte important, pentru c ă:
• permite evaluarea “st ării de s ănătate” a unei organiza ții în întregul ei;
• ofer ă un cadru coerent și echilibrat pentru cre șterea performan ței în: management,
îndrumare, raportare și contabilitate, coordonare, alocarea resurselor, e valuare.

2.3 Sisteme de management al calit ății în abordarea standardului ISO 14001
Sandardul ISO 14001 prevede cerin țe referitoare la sistemul de management de
mediu, aplicabile oric ărei organiza ții care urm ăre ște:

Implementarea și îmbun ătățirea sistemului de management de mediu;

Asigurarea conformit ății sistemului cu politica sa de mediu;

Demonstrarea conformit ății sistemului cu acest standard;

Certificarea/înregistrarea sistemului cu acest stan dard;

Realizarea unei auto-evalu ări sau decalarea pe proprie r ăspundere a
conformit ății sistemului cu acest standard.
Standardul ISO 14001 a fost publicat pentru prima d at ă de Organiza ția
Interna țional ă pentru Standarde în anul 1996, ca un ghid pentru d ezvoltarea și
implementarea sistemului de management de mediu. În anul 1999 a fost publicat ă și
specifica ția OHSAS 18001 pentru sistemul de management al s ănătății și securit ății
ocupa ționale, ținându-se cont de compatibilitatea cu ISO 9001 – ma nagementul calit ății,
ISO 14001 – sisteme de management de mediu pentru a se asigura integrarea sistemelor de
management al calit ății, mediului și securit ății ocupa ționale, de c ătre organiza ții.
Standardul ISO 14001 a fost actualizat în anul 2004 , pentru a r ăspunde
necesit ăților organiza țiilor de a dezvolta instrumente de control pentru e valuarea
conform ării cu legisla ția.
Un sistem de management de mediu conform ISO 14001 asigur ă cadrul
organiza țional, opera țional, procedural pentru identificarea, analiza asp ectelor de mediu și

22
stabilirea de ac țiuni în vederea asigur ării unei protec ții adecvate a mediului. Aplicarea
standardului împreuna cu actele normative emise de autorit ățile de reglementare constituie o
prioritate în politicile statelor membre ale UE.
Prevenirea riscurilor ecologice și de degradare a mediului trebuie s ă fie prioritar ă
și promovat ă în mod constant în toate activit ățile care au inciden ță asupra mediului.
Pe de alt ă parte, pentru a favoriza realizarea de produse și servicii cu impact
ambiental minim, într-o serie de ță ri au fost introduse sisteme de marcare ecologic ă,
recunosc ăndu-se în acela și timp, necesitatea reglement ării unitare a acestora, în cadrul
Uniunii Europene și chiar la nivel intena țional. Primul sistem de marcare ecologic ă a
produselor, denumit “Blue Angel”, a fost introdus î n Germania înc ă din anul 1978, ca
răspuns la intensificarea preocup ărilor ecologice ale consumatorilor. Acest sistem es te
patronat de Agen ția Federal ă a Mediului, care decide dac ă un produs îndepline ște criteriile
de performan ță ecologic ă stabilite, astfel încât s ă poat ă fi înscris în catalogul “Blue Angel”
și s ă poat ă ob ține marca de produs ecologic.
Standardul ISO 14001 este aplicabil oric ărei organiza ții care dore ște:

să stabileasc ă, s ă implementeze, s ă men țin ă și s ă îmbun ătățeasc ă un sistem
de mediu ;

să se asigure de conformitatea cu politica de mediu d eclarat ă ;

să demonstreze conformitatea cu ISO 14001 prin:
– realizarea unei autoevaluari și autodeclara ții; sau
– urm ărirea confirm ării de c ătre par țile interesate în organiza ție, cum sunt
clien ții, a conformit ății sale; sau
– urm ărirea confirm ării de c ătre o parte extern ă a autodeclara ției sale; sau
– urm ărirea certific ării/inregistr ării sistemului sau de management al
mediului de c ătre o organiza ție extern ă.
În conformitate cu ISO 14001 orice organizatie care dore ște s ă-și certifice sistemul
de management al mediului trebuie:

23

să stabileasc ă o politic ă de mediu corespunz ătoare;

să identifice aspectele de mediu care rezult ă din activit ățile, produsele sau
serviciile sale existente, anterioare sau planifica te, pentru a determina
impactul semnificativ asupra mediului;

să identifice cerin țele legale și alte cerin țe aplicabile la care organiza ția
subscrie;

să identifice priorit ățile și s ă stabileasc ă obiectivele și țintele de mediu
corespunz ătoare;

să stabileasc ă o structur ă și un program/programe pentru implementarea
politicii și îndeplinirea obiectivelor și țintelor;

să permit ă activit ățile de planificare, control, monitorizare, ac țiuni
preventive, corective, audit și analiz ă pentru a se asigura c ă politica de
mediu este în conformitate cu sistemul de managemen t de mediu și c ă
acesta r ămâne corespunz ător;

să fie capabil s ă se adapteze la schimb ări.

2.4 Sisteme de management al s ănătății și securit ății opera ționale în abordarea
standardului OHSAS 18001
OHSAS 18001 : 2004 (Evaluarea S ănătății și Decurit ății Ocupa ționale) Stabile ște
cerin țele pentru un sistem de management al s ănătății și securit ății ocupa ționale, pentru a
permite unei organiza ții s ă-și țină sub control propriile riscuri și s ă-și îmbun ătățeasc ă
performan ța.
OHSAS este aplicabil ă oric ărei organiza ții care vrea s ă:
• Stabileasc ă un sistem de managemnt OH&S pentru a elimina sau m inimiza
riscurile pentru angaja ți și alte p ărți interesante care pot fi expuse la riscuri
OH&S asociate cu activit ățile sale;

24
• Implementeze, s ă men țin ă și s ă îmbun ătățeasc ă în mod continuu un sistem de
management OH&S;
• Să se asigure de propria conformitate cu politica sa OH&S declarat ă;
• Să demonstreze aceast ă conformitate și altora;
• Să ob țin ă certificarea/înregistrarea sistemului s ău de management OH/S de
către o organiza ție extern ă.
Trebuie s ă existe o politic ă pentru s ănătate și securitate ocupa țional ă autorizat ă de
managementul de la cel mai înalt nivel al organiza ției, care s ă stabileasc ă clar obiectivele
globale referitoare la s ănătate și securitate ocupa țional ă și un angajament pentru
îmbun ătățirea performan ței referitoare la securitate și s ănătate ocupa țional ă.
Politica firmei trebuie:
• Să corespund ă naturii și nivelului riscurilor OH&S ale organiza ției;
• Să includ ă un angajament de îmbun ătățire continu ă;
• Să includ ă un angajament de conformitate cel pu țin cu legisla ția OH&S
curent ă aplicabil ă și cu alte cerin țe la care organiza ția subscrie;
• Să fie documentat ă, implementată și men ținut ă;
• Să fie disponibil ă p ărților interesate;
• Să fie analizat ă periodic pentru a se asigura c ă aceasta r ămâne relevant ă și
adecvat ă pentru organiza ție.
Pentru a facilita managementul OH&S, rolurile, resp onsabilit ățile și autorit ățile
personalului care conduce, efectueaz ă și verific ă activit ățile care au un efect asupra
riscurilor OH&S, ale activit ăților, facilit ăților și proceselor organiza ției, trebuie definite,
documentate și comunicate.
Responsabiltatea final ă pentru s ănătate și securitate ocupa țional ă revine
managementului de la cel mai înalt nivel cu respons abilitatea special ă de a asigura faptul c ă
sistemul de management OH&S este implementat coresp unz ător și c ă func ționeaz ă conform
cerin țelor în toate loca țiile și sectoarele de func ționare din cadrul organiza ției.

25
Managementul trebuie s ă asigure resurse esen țiale pentru implementarea, controlul și
îmbun ătățirea sistemului de management OH&S.

2.5 Sisteme de management al siguran ței în vederea oper ării în siguran ță a navei pentru
prevenirea polu ării mediului în abordarea Codului ISM edi ția 2010
Codul ISM este un standard interna țional în transporturile maritime care oblig ă la
implementarea unui sistem al managementului siguran ței în vederea oper ării în siguran ță a navei
și pentru prevenirea polu ării mediului.
Codul ISM a fost adoptat de c ătre Organiza ția Maritim ă Interna țional ă în noiembrie 1993.
Conform prevederilor art. 2 din legea nr 85-28.05.1 997, Ministerul Transporturilor a fost
împuternicit, în numele Guvernului României, s ă îndeplineasc ă prevederile Codului interna țional
de management pentru exploatarea în siguran ță a navelor și pentru prevenirea polu ării, eliberând
prin direc țiile de specialitate, Documentul de conformitate co mpaniilor de naviga ție, Certificatul
de management al siguran ței navelor, licen țe și autoriza ții persoanelor fizice și juridice care
efectueaz ă auditarea privind operarea în siguran ță a navelor și prevenirea polu ării sau verificarea
tehnic ă a navelor, conform conven țiilor interna ționale.
Scopul definit al codului este de a prevedea o norm ă interna țional ă de management
pentru exploatarea în siguran ță a navelor și pentru prevenirea polu ării.
Codul define ște compania ca fiind proprietarul navei sau oricare alt ă organiza ție sau
persoan ă, cum ar fi managerul sau agentul de închiriere în regim de bare-boat, care și-a asumat
răspunderea pentru operarea navei de la proprietar și a acceptat s ă se achite de toate sarcinile și
responsabilit ățile impuse de cod.
Obiectivele codului sunt garantarea siguran ței pe mare, prevenirea v ătămărilor corporale
sau pierderea de vie ți omene ști și evitarea deterior ării mediului, în mod deosebit a mediului
marin și a propriet ății.
Companiile sunt obligate s ă elibereze, s ă pun ă în aplicare și s ă men țin ă un sistem de
management al siguran ței, care să includ ă cerin țe func ționale privind politica în domeniul

26
siguran ței și protec ției mediului, instruc țiuni și proceduri pentru asigurarea exploat ării în
siguran ță a navelor și a protec ției mediului marin, în conformitate cu reglement ările
interna ționale relevante și cu legisla ția statului de pavilion, niveluri de autoritate def inite și linii
de comunica ție care s ă permit ă comunicarea între membrii de la bord și între ace știa și cei de la
ță rm, proceduri pentru raportarea accidentelor și a non-conformit ăților fa ță de prevederile
codului, proceduri de preg ătire și de interven ție, pentru a face fa ță situațiilor de urgen ță ,
proceduri pentru audituri interne și de control al managementului.
În virtutea principiului autorit ății supreme a comandantului navei, compania trebuie s ă
precizeze în sistemul de management al siguran ței c ă acesta are responsabilitatea de a lua decizii
referitoare la siguran ța și la prevenirea polu ării și de a cere asisten ță companiei, dac ă aceasta este
necesar ă.
Compania este obligat ă s ă stabileasc ă, în cadrul sistemului de management al siguran ței,
proceduri pentru identificarea echipamentelor și instala țiilor tehnice a c ăror defectare brusc ă, în
exploatare, poate cauza situa ții periculoase. Sistemul de management al siguran ței trebuie s ă
prevad ă m ăsuri specifice, în scopul cre șterii fiabilit ății echipamentelor sau a instala țiilor
respective. Aceste m ăsuri specifice trebuie s ă includ ă încercarea, la intervale regulate, a
dispozitivelor și a echipamentelor de rezerv ă sau a instala țiilor tehnice care nu sunt folosite în
permanen ță .
Conform procedurii stabilite prin cod, navele trebu ie s ă fie exploatate de o companie
căreia i s-a eliberat un document de conformitate pen tru tipul respectiv de nav ă. Documentul de
conformitate trebuie s ă fie eliberat pentru fiecare companie care îndeplin e ște cerin țele Codului
I.S.M., de c ătre administra ție, de către o organiza ție recunoscut ă de administra ție sau de c ătre
guvernul ță rii care ac ționeaz ă în numele administra ției, în care compania a decis s ă-și desf ăș oare
activitatea. Acest document trebuie acceptat ca o d ovad ă c ă în aceast ă situa ție compania este
capabil ă s ă satisfac ă cerin țele codului. Un exemplar al respectivului document trebuie p ăstrat la
bordul navei pentru ca, la cerere, comandantul s ă-l poat ă prezenta în vederea verific ării de c ătre
administra ție sau de c ătre organiza ția recunoscut ă de aceasta.
Certificatul de management al siguran ței trebuie eliberat unei nave de c ătre administra ție
sau de c ătre o organiza ție recunoscut ă. În cadrul procedurii de eliberare a certificatulu i,

27
administra ția trebuie s ă verifice dac ă managementul companiei și managementul la bordul navei
sunt în conformitate cu sistemul de management al s iguran ței aprobat.
Printre motivele pentru care ar trebuii implementar ea acestui cod se num ără și
urm ătoarele:
• Este o lege, deoarece Codul ISM este cerut de cap I X din SOLAS și este
obligatorie pentru navele maritime mai mari de 500 TRB;
• Face nava un loc de munc ă mai sigur;
• Conduce la prevenirea polu ării mediului;
• Define ște clar sarcinile fiec ăruia și face munca mai u șoar ă;
• Creeaz ă o cultur ă de siguran ță a muncii și de responsabilitatea individual ă și
colectiv ă.
Se inten ționeaz ă o mai mare aplicabilitate a cerin țelor Codului ISM pentru toate navele
peste 150 TRB cu excep ția celor de agrement, construc ții de lemn, nepropulsate și a celor de
pescuit, prin urmare o generalizare a sistemelor de management de siguran ță . De asemenea
implementarea Codului ISM are implica ții în toata domeniile transporturilor maritime cond ucând
la modific ări ale MARPOL, STCW și ILO.
Scopul acestui cod este de a prevedea o norm ă interna țional ă de management pentru
exploatarea în siguran ță a navelor și pentru prevenirea polu ării.
Codul ISM este formulat în termeni generali, în sco pul de a avea o aplicare larg ă. Este
evident c ă nivelele diferite de management, fie c ă sunt aplicate la bordul navei, fie la ță rm, vor
cere nivele diferite de cunoa ștere a elementelor specificate în cod.
Condi ția fundamental ă a unui bun managemnt al siguran ței este angajarea celui mai înalt
nivel. În problemele de siguran ță și de prevenire a polu ării, rezultatul final este determinat de
angajare, competen ța, atitudinea și motiva ția indivizilor de la toate nivelele.
Obiectivele codului sunt garantarea siguran ței pe mare, prevenirea v ătămărilor corporale
sau pierderea de vie ți omene ști și evitarea deterior ării mediului, în mod deosebit a mediului
marin și a propriet ății.

28
Sistemul de management trabuie s ă asigure:
• Respectarea regulilor și reglement ărilor obligatorii;
• Luarea în considerare a codurilor aplicabile, a lin iilor directoare și a standardelor
recomandate de Organiza ție, administra ții, societ ăți de clasificare și de organiza ții
din sectorul maritim.
Fiecare companie trebuie s ă elaboreze, s ă pun ă în aplicare și s ă men țin ă un sistem de
management al siguran ței care s ă includ ă urm ătoarele cerin țe func ționale:
• O politic ă în domeniul siguran ței și protec ției mediului;
• Instruc țiuni și proceduri pentru asigurarea exploat ării în siguran ță a navelor și a
protec ției mediului marin în conformitate cu reglement ările interna ționale
relevante și cu legisla ția statului de pavilion;
• Nivele de autoritate definite și linii de comunica ție care s ă permit ă comunicarea
între membrii personalului de la bord și personalul de la ță rm;
• Proceduri pentru raportarea accidentelor și a non-conformit ăților fa ță de
prevederile acestui cod;
• Proceduri de preg ătire și de interven ție pentru a face fa ță situa țiilor de urgen ță ;
• Audituri interne și de control ale managementului.
Aceste obiective au un caracter general și se a șteapt ă ca ele s ă fie clar în țelese, acceptate
și s ă se reflecte politica adoptat ă de management. Aceste obiective nu constituie subi ecte de
auditare propriu-zis ă, dar se vor face referiri la ele în în țelegerea și evaluarea p ărților importante
ale documenta ției SMS.

2.6 Sisteme de management securit ății navelor și a facilit ăților portuare în abordarea
standardului ISPS
Conferin ța Diplomatic ă asupra Securit ății Maritime care a avut loc la Londra în
decembrie 2002 a adoptat noile prevederi referitoar e la Conven ția Interna țional ă pentru Ocrotirea
Vie ții Omene ști pe Mare, 1974 și prezentul Cod în vederea sporirii securit ății maritime. Aceste

29
noi cerin țe formeaz ă cadrul interna țional prin care navele și facilit ățile portuare pot coopera în
vederea depist ării și împiedic ării actelor care amenin ță securitatea în sectorul transporturilor
maritime.
În proiectarea prevederilor, s-a acordat aten ție asigur ării compatibilit ății cu prevederile
Conven ției Interna ționale asupra standardelor de instruire, certificar e și serviciul de cart pentru
navigatori (STCW), 1978, amendat ă, Codul Interna țional privind Managementul Siguran ței
(ISM) și sistemul armonizat de inspec ție și certificare.
Prevederile reprezint ă o schimbare important ă în abordarea industriilor maritime
interna ționale privind problema securit ății în sectorul transporturilor maritime. Este recun oscut
faptul c ă acestea pot plasa o r ăspundere suplimentar ă semnificativ ă asupra Guvernelor
Contractante. Importan ța cooper ării tehnice pentru asistarea Guvernelor Contractant e în
implementarea prevederilor este complet recunoscut ă.
Implementarea prevederilor va necesita o cooperare efectiv ă, continu ă și în țelegere între
to ți cei implica ți în acest lucru sau care utilizeaz ă nave și facilit ăți portuare inclusiv personalul
navei, personalul portuar, pasageri, interese privi nd marfa, managementul navei și portului și cei
din cadrul autorit ăților na ționale și locale cu responsabilit ăți în securitate. Practicile și
procedurile existente vor trebui rev ăzute și schimbate dac ă nu asigur ă un grad corespunzator de
securitate. În interesul securit ății maritime crescute, vor trebui suportate responsa bilit ăți
suplimentare de c ătre industriile portuare și de naviga ție și de c ătre autorit ățile locale și
na ționale.
Ghidul prezentat în partea B a prezentului Cod treb uie luat în considerare atunci când se
implementeaz ă prevederile privind securitatea stabilite în Capit olul XI-2 din SOLAS'74 și în
partea A din prezentul Cod. Oricum, este recunoscut c ă extinderea pentru care se aplic ă ghidul
poate varia în func ție de natura facilit ății portuare și a navei, specificul și/sau înc ărc ătura.
Nimic din prezentul Cod nu va fi interpretat sau ap licat într-o manier ă în consisten ță cu
respectarea corespunz ătoare a drepturilor și libert ăților fundamentale dup ă cum este stabilit prin
instrumente interna ționale, în special acelea cu privire la lucr ătorii maritimi și la refugia ți
inclusiv Declara ția Organiza ției Interna ționale a Muncii asupra principiilor și drepturilor

30
fundamentale la lucru, precum și standardele interna ționale cu privire la lucr ătorii maritimi și
portuari.
Recunoscând c ă, Conven ția asupra Facilit ării Traficului Maritim, 1965, amendat ă,
prevede c ă membrilor echipajelor str ăine s ă le fie permis de c ătre autorit ățile publice s ă coboare
la ță rm în timp ce nava cu care sosesc se afl ă în port, dovedind c ă formalit ățile de sosire ale navei
au fost îndeplinite și autorit ățile publice nu au nici un motiv s ă refuze coborârea la ță rm din
considerente de s ănătate public ă, siguran ța public ă sau ordine public ă, Guvernele Contractante
atunci când aprob ă planurile de securitate ale navei și facilit ății portuare trebuie s ă acorde o
aten ție deosebit ă faptului c ă personalul navei trai șste și munce ște pe nav ă și are nevoie s ă
coboare la ță rm și s ă aib ă acces la facilit ățile de la ță rm pentru navigatori privind asisten ța
social ă, inclusiv îngrijire medical ă.
Obiectivele acestui Cod sunt:
• să stabileasc ă un cadru interna țional care s ă implice cooperarea între Guvernele
Contractante, agen țiile guvernamentale, administra țiile locale și ramurile
industriale de naviga ție și portuare pentru a detecta amenin ță rile la securitate și a
lua m ăsuri preventive contra incidentelor de securitate c e afecteaz ă navele sau
facilit ățile portuare folosite în comer țul interna țional;
• să stabileasc ă rolurile și responsabilit ățile respective ale Guvernelor Contractante,
agen țiilor guvernamentale, administra țiilor locale și ale ramurilor industriale de
naviga ție și portuare, la nivel na țional și interna țional pentru asigurarea securit ății
maritime;
• să asigure adunarea și schimbul la timp și eficient de informa ții legate de
securitate;
• să ofere o metodologie pentru evalu ările de securitate astfel încât s ă aiba stabilite
planuri și proceduri pentru a reac ționa la grade de securitate în schimbare;
• să asigure încrederea c ă sunt stabilite m ăsuri de securitate maritim ă, adecvate și
propor ționate.

31
Pentru a atinge aceste obiective, prezentul Cod cup rinde un num ăr de cerin țe func ționale.
Acestea includ, dar nu sunt limitate la:
• strângerea și evaluarea informa ției cu privire la amenin ță rile securit ății și schimbul de
astfel de informa ții cu Guvernele Contractante corespunz ătoare;
• solicitarea men ținerii protocoalelor de comunicare pentru nave și facilit ăți portuare;
• prevenirea accesului neautorizat la nave, facilit ăți portuare și în zonele lor
restric ționate;
• prevenirea introducerii de arme neautorizate, echip amente incendiare sau explozibile
la nave și facilit ăți portuare;
• furnizarea de mijloace pentru pornirea alarmei ca r eac ție la amenin ță rile privind
securitatea sau incidentele de securitate;
• solicitarea de planuri de securitate a navei și a facilit ății portuare bazate pe evalu ările
de securitate; și
• solicitarea de instruire și exerci ții pentru a asigura familiarizarea cu planurile și
procedurile de securitate.
Acest cod se aplic ă urmatoarelor tipuri de nave angajate în voiaje int erna ționale:
• navelor de pasageri, inclusiv navelor de mare vitez ă pentru pasageri;
• cargourilor, inclusiv navelor de mare vitez ă de 500 tone tonaj brut și mai mult;
• unit ăților mobile de foraj marin;
• facilit ăților portuare ce servesc astfel de nave angajate în voiaje interna ționale.

32
Cap.III. Sisteme integrate de management: Analiza c omparativ ă cu
codul ISM

Dezvoltarea managementului naval s-a produs în ță rile cu mari puteri maritime care au
dominat și domin ă și în prezent lumea shippingului. Firmele din SUA do min ă pia ța american ă,
inclusiv America Central ă și de Sud, Europa de Vest, cu centrul în Marea Brita nie, acoper ă
Europa (inclusiv ță rile scandinave), Orientul Mijlociu, Europa de Est (inclusiv Grecia). O alt ă
pia ță este Orientul Îndep ărtat dominat ă de Singapore, dar cu extindere în Japonia și Corea de
Sud.
Dup ă modific ările politice din estul Europei, au ap ărut și aici o mul țime de firme de
management, dintre care doar o parte au mai rezista t pe pia ța managementului. Un criteriu l-a
constituit și aplicarea codului ISM care a stabilit condi țiile minime pe care o companie, care are
ca și domeniu de activitate exploatarea navelor, trebui e s ă le îndeplineasc ă prin implementarea și
men ținerea unui sistem de management al siguran ței cu principalele obiective: siguran ța navei,
echipajului, a m ărfii și propriet ății, precum și prevenirea polu ării, care trebuie s ă conduc ă la o
nou ă cultur ă în shipping. De asemenea, tot mai multe firme de m anagement aleg s ă corespund ă
standardului ISO 9001 : 2008 al managementului de c alitate.
La acela și nivel sunt și codul ISM, care este un standard interna țional în transporturile
maritime care oblig ă implementarea și men ținerea unui sistem al managementului siguran ței în
vederea oper ării în siguran ță a navei și pentru prevenirea mediului (marin), și codul ISPS care
oblig ă la implementarea și men ținerea unui sistem al managementului securit ății navei. Dac ă
celelalte standarde ISO sunt op ționale, certificarea acestor sisteme este obligator ie în transportul
maritim.
Prima compara ție general ă o vom face între codul ISM și principalul standard de
management ISO 9001, aplicat la companii de naviga ție.
Se remarc ă echivalen ța general ă a cerin țelor celor dou ă sisteme de management, ap ărând
și singura mare diferen ță . În timp ce implementarea standardului ISO 9001 : 2008 este voluntar ă
aplicarea codului ISM în transportul maritim este o bligatorie. Apar și diferen țe referitoare la

33
scop. În timp ce pentru ISO 9001 : 2008 trebuie s ă demonstreze capacitatea conducerii
companiei și a activit ăților la bordul navei de a r ăspunde cerin țelor clientului, pentru codul ISM
trebuie s ă demonstreze capacitatea sistemului de a asigura si guran ța și prevenirea polu ării, care
în standardele ISO sunt acoperite de OHSAS 18001 : 1999 și 14001 : 2004.
O compara ție a cerin țelor celor patru reglement ări este dat ă în continuare pentru o trecere
în revist ă a principalelor prevederi.
Tabelul 3.1 Corela ția dintre Codul ISM și standardul ISO 9001
Codul ISM Standardul ISO 9001
Domeniu de
aplicare Siguran ța navelor și prevenirea
polu ării Asigurarea calit ății produselor sau a
serviciilor
Aplicabil la Companii de naviga ție și nave Rela ția contractual ă între armator și
navlositor
Scop Să demonstreze capacitatea
sistemului de a asigura siguran ța și
prevenirea polu ării Să demonstreze capacitatea conducerii
companiei și a activit ăților de la bordul
navei de a raspunde cerin țelor
navlositorului
Mijloace Implementarea sistemului de
siguran ță a navelor și prevenirea
polu ării Implementarea sistemului de asigurare a
calit ății
Schema
certific ării 1. Verificarea companiei
Document de conformitate
2. Verificarea navei
Certificatul managementului de
siguran ță 1. Verificarea companiei și a navelor
2. Certificarea sistemului de calitate
Păstrarea
certificatului 1. Asigurând auditarea companiei
(anual ă) și a navelor (intermediar ă)
2. Re-certificare dup ă cinci ani 1 Audit de supraveghere: la fiecare an-
compania – în decurs de trei ani – toate
navele
Condi ție OBLIGATORIU VOLUNTAR

34
Prin prevederile comparative dintre standardele ref eritoare la persoana responsabil ă cu
implementarea și urm ărirea sistemului de management se constat ă cerin țe similare, precum și
sublinierea importan ței acestei persoane în sistem, cu acces direct la m anagementul de top.
Marea diferen ță între sistemul managementului siguran ței cerut în transportul maritim și
sistemele de management de la uscat este tratarea s istemului. Dac ă înainte de apari ția
standardului modernizat ISO 9001 : 2008, ISO 9001 : 1994 și codul ISM se preocupau de unitate
pe structura organizatoric ă, în prezent ISO cere tratarea procesual ă a sistemelor de management.
Aceast ă tratare poate fi aplicat ă și sistemelor de management naval, prin urmare se
poate realiza un sistem de management naval bazat p e procesele concurente în realizarea
expedi ției maritime, și anume:
• Procesul comercial de navlosire;
• Procesul de naviga ție;
• Procesul de înc ărcare/desc ărcare a navei;
• Procesul de aprovizionare nav ă.
Desigur se pot dezvolta punctual prevederile standa rdelor analizate, dar scopul nostru este
de a demonstra c ă sistemul de management al siguran ței aplicat în transportul maritim este un
sistem integrat de management. Aceasta poate fi ara tată în urm ătorul tabel:
Tabelul 3.2. Corela ția dintre sistemele de management
Sistemul integrat de management ISO Sistemul de management al siguran ței
Codul ISM
ISO 9001 : 2008 SOLAS
ISO 14001 : 2004 MARPOL
ISO 18001 : 2004 STCW

Trebuie subliniat faptul c ă fiecare standard insereaz ă necesitatea aplic ării „Cerin țelor
legale și altor cerin țe”. Luarea în considerare a codurilor aplicabile, a liniilor directoare și a
standardelor recomandate de IMO, administra ții, societ ății de clasificare și de organiza ții din
sectorul maritim conform codului ISM.

35
Prin urmare toate standardele din management accept ă și oblig ă la aplicarea întregii
legisla ții și reglement ări în domeniul în care compania respectiv ă î și desf ăș oar ă activitatea.
Modul în care î și concepe fiecare companie sistemul de management r ămâne la alegerea
acesteia, condi ția fiind s ă îndeplineasc ă cerin țele standardelor men ționate.
Alte corela ții care ar putea fi realizate între standardele ISO și sistemele aplicate în
transportul maritim sunt urm ătoarele:
Tabelul 3.3
ISO 9001:2008 management al calit ății Cod ISM 2010 management de siguran ță
ISO 14001:2004 management al mediului Codul ISM 201 0 prevenirea polu ării
ISO 18001:2004 management al sa ănătății și
securit ății opera ționale MSC-MEPC.2/Circ2 STCW
OHSAS 1001 Sisteme de management al
sănătății și securit ății opera ționale SOHSP – Ghid asupra elementelor de baz ă
pentru programul profesional de s ănătate și
siguran ță la nave.

Din anul 2004 în transportul maritim a fost obliga torie și implementarea Codului ISPS,
care în esen ță , este tot un sistem de management având ca proces securitatea echipajului și a
navei. Ca și aplicarea Codului ISM și ascesta este obligatoriu, iar certificarea este r ealizat ă de
statul de pavilion.

36
Cap.IV. Aplicarea sistemelor integrate de managemen t în companiile
maritime

4.1 Aplicarea sistemelor de management la companiil e maritime
Dezvoltarea managementului naval s-a produs în ță rile cu mari puteri maritime care au
dominat și domin ă și în prezent lumea shippingului. Firmele din SUA do min ă pia ța american ă,
inclusiv America Central ă și de Sud, Europa de Vest, cu centrul în Marea Brita nie acoper ă
Europa, Orientul Mijlociu, Europa de Est. O alt ă pia ță este în Orientul Îndep ărtat dominat ă de
Singapore, dar și cu extindere în Japonia și Corea de Sud.
Dup ă modific ările politice din estul Europei, au ap ărut și aici o mul țime de companii
maritime dintre care doar o parte au mai rezista pe pia ța maritim ă. Un criteriu l-a constituit și
aplicarea codului ISM care a stabilit condi țiile minime pe care o companie care lucreaz ă cu nave
trebuie s ă le îndeplineasc ă prin implementarea și men ținerea unui sistem de management al
siguran ței cu principalele obiective: siguran ța navei, echipajului, a m ărfii și propriet ății, precum
și prevenirea polu ării, care trebuie s ă conduc ă la o nou ă cultur ă în shipping. De asemenea, tot
mai multe firme de management aleg s ă corespund ă standardului ISO 9001 : 2008 al
managementului de calitate.
De acela și nivel sunt și Codul ISM, care este un standard interna țional în transporturile
maritime care oblig ă la implementarea unui sistem de management al sigu ran ței (SMS) în
vederea oper ării în siguran ță a navei și pentru prevenirea polu ării mediului (marin), și Codul
ISPS care oblig ă la implementarea și men ținerea unui sistem al managementului securit ății
navei. Dac ă celelalte standarde ISO sunt op ționale certificarea acestor sisteme de management
este obligatorie în transportul maritim.
Câteva criterii pe care trebuie s ă le aib ă în considerare cel ce dore ște înfiin țarea unei
companii de management naval:
• Un sistem documentat de management al siguran ței bazat pe codul ISM;
• Un sistem documentat de management al securit ății bazat pe codul ISPS;

37
• Sisteme de comunica ții pe ap ă/aer și uscat;
• Stabilitate politic ă și economic ă;
• Posibilitatea utiliz ării limbii engleze ca a doua limb ă;
• For ță de munc ă calificat ă la un cost acceptabil, de preferat cu preg ătire în marin ă
și experien ță în computere;
• Servicii auxiliare dezvoltate sau în curs de dezvol tare pe baze legale și contabile
bune;
• Regim de taxe favorabil, cu posibilit ăți de angajare personal extern;
• O valut ă stabil ă și previzibil ă;
• Stabilitate politic ă. etc.
Prin urmare o nou ă cultur ă trebuie instaurat ă în activitatea managerial ă, bazat ă pe
siguran ță , securitate și prevenirea polu ării.
Din anul 2004 în transportul maritim a fost obligat orie și implementarea codului ISPS,
care în esen ță este tot un sistem de management având ca proces s ecuritatea echipajului și a
navei. Ca și aplicarea codului ISM și aplicarea acestui cod este obligatorie, iar certi ficarea este
realizat ă de statul de pavilion.
Acest cod se aplic ă navelor și facilit ăților portuare. S-a convenit ca prevederile cu privi re
la facilit ățile portuare ar trebui puse în leg ătur ă exclusiv cu interfa ța nav ă/port.

4.2 Motiva ția adopt ării unui sistem de management al siguran ței și al calit ății
La nivelul companiilor de naviga ție maritim ă și al navelor a devenit o practic ă obi șnuit ă
să se diferen țieze nava maritim ă și dot ările de la bord, denumite „hardware“ și managementul de
coast ă, denumit „software“ sau „factorul uman“. În fiecar e dintre accidentele mari men ționate,
componenta factorului uman a primit deja cea mai ma re parte a criticilor în rapoartele întocmite
cu ocazia cercet ărilor. Interdependen ța nav ă- coast ă, a fost identificat ă ca fiind veriga cea mai
slab ă și în consecin ță , punctul căreia ar trebui s ă i se acorde o mai mare aten ție.
Cronologic, primul mare dezastru din 1 8.03.1967 care a influen țat dereglarea sistemelor

38
proiectate s ă îmbun ătățesc ă interfa ța managementului. a fost nava „Torrey Canion“ e șuat ă,
deversând peste 160 000 barili țiței . Raportul „Sheen“ de cercetare a accidentului, a subliniat
deficien țele majore în managementul general al navei, precum și criticile referitoare la anumite
practici învechite, care afectau siguran ța opera țiunilor.
IMO a r ăspuns la toate aceste aspecte de siguran ță ale managementului, adoptând o
rezolu ție care s ă aprobe și s ă recomande „Direc țiile IMO pentru managementul opera țiunilor
navale în siguran ță , precum și prevenirea polu ării“. Aceste linii directoare au progresat, de la
adoptarea lor voluntar ă și au devenit „Codul Interna țional de Siguran ță a Managementului “, care
a devenit obligatoriu pentru anumite clase și tonaje, de la 1 iulie 1998.
Eșuarea navei „Exxon Valdez“, poluarea rezultat ă de aici, distrugerea mediului și costurile
compensatorii într-o zon ă important ă din SUA, a condus la introducerea din 1990 a „Legi i
polu ării cu petrol”. Legisla ția a introdus pedepse foarte severe pentru operator ii de tancuri
petroliere, în special pentru cei care aduc petrol în SUA.
Pagubele comerciale ale companiei „Exxon“ și prin asociere și a altor nume consacrate în
transportul de petrol, a determinat realizarea unei revizii la nivelul întregii strategii de transport
maritim. Rezultatul a fost acela c ă aceste mari companii au renun țat la transportul maritim al
produselor petroliere. Cum cerin țele pentru petrol exist ă înc ă și pentru acei transportatori care și-
au asumat riscul responsabilit ății nelimitate, era necesar ă o metod ă de demonstrare a
profesionalismului și a unui serios control managerial.
Principiile generale ale conduc ătorilor companiilor petroliere sunt, în mare m ăsur ă similare
și acoper ă urm ătoarele aspecte generale:
• sănătatea, siguran ța și politica mediului înconjur ător;
• siguran ța personalului;
• programe de preg ătire pentru personal și echipaje;
• naviga ție și serviciul de cart;
• proceduri de manipulare a m ărfii;
• politica de control asupra consumului de alcool și droguri;
• verificarea (controlul) actului de conducere (manag ement);

39
• programe de între ținere;
• proceduri de urgen ță /probabilitate în sensul demonstr ării și alinierii la aceste
aspecte generale.
A fost necesar ca armatorii s ă realizeze un sistem de conducere care s ă produc ă dovezi
concrete, capabile de a fi analizate de c ătre inspectorii companiilor petroliere.
În cele mai multe cazuri, alinierea cu cer in țele de mai sus, a reprezentat un pas înainte,
rezonabil, pentru a stabili formalit ățile sistemului existent de management. Oricum pentr u al ți
manageri și operatori care au dovedit un stil autocratic de c onducere, dezvoltarea unui astfel de
sistem și impunerea lui s-a dovedit a fi extrem de problema tic ă. Logica dezvolt ării unui astfel de
sistem a fost aceea de a introduce un program de As igurare a Calit ății (QA), bazat pe acelea și
standarde ca și cele utilizate de c ătre companiile petroliere. Standardul a avut la baz ă normele
ISO 9001 : 2008.
Impetuozitatea schimb ărilor aduse, ca urmare a dezastrelor navelor „Heral d of Free
Enterprises“ și „Exxon Valdez“ a fost reluat ă ca și în cazul accidentelor navale „Braer” și
„Scandinavian Star“. În cazul ambelor accidente, st ructurile manageriale au fost g ăsite deficitare
în zona comunic ării și a responsabilit ății.
Adoptarea ini țiativelor de siguran ță managerial ă și supravegherea calit ății un au avut la
baz ă numai rezultatele catastrofelor și accidentelor enumerate. În perioada de la sfîr șitul anilor
’70 și începutul anilor ’80, pia ța armatorilor de nave a fost martor ă la apari ția unor noi veni ți. În
cele mai multe cazuri, noii veni ți au fost companiile mai mici, formate din dou ă, trei persoane,
operând un num ăr foarte mare de nave.
Astfel, specificul serviciilor oferite de c ătre operatorii de nave, este extrem de larg și a
existat o posibilitate de diferen țiere nesemnificativ ă a poten țialilor clien ți, între „2 oameni și un
fax“ (companii mai mici) și organiza ții foarte dezvoltate, care ofer ă o gam ă complet ă de servicii.
A devenit evident operatorilor de nave profesioni ști, c ă în aceast ă industrie, unde costurile de
operare sunt mici atât la intrare, cât și la ie șire și o mare varietate a gamei de servicii oferite,
singura metod ă de diferen țiere va fi impunerea unor standarde, introducerea s ub anumite forme a
asigur ării calit ății a fost astfel o cale evident ă de urmat.

40
Prin urmare, multe companii au optat pentr u implementarea ISO 9001 : 2008 în timp ce un
grup important de operatori de nave, au decis stabi lirea unui cod propriu în industria lor.
Dezvoltarea unui astfel de cod a fost adoptat ă de c ătre cinci principali operatori de nave, între
care: „Becbec”, „Columbia”, „Denholm”, „Hanseatic” și „Wallem”, împreun ă cu trei dintre
principalele societa ți de clasificare „Det Norske Veritas”, „Germanishe Lioyd” și „Loyd’s
Register”.
În anul 1991 acest grup al celor cinci a î nfiin țat „Asocia ția Interna țional ă a Operatorilor de
Nave“ (I.S.M.A.).
Seria standardelor de asigurare a calit ății ISO 9001 : 2008 a condus la apari ția altor coduri,
cu caracter special. Aceste coduri pot fi împ ărțite în dou ă tipuri:
• managementul siguran ței;
• managementul calit ății 1.

4.3 Utilizarea calit ății în sistemul managerial al companiei de naviga ție maritim ă
Din punct de vedere istoric, dezvoltarea unor regul amente de naviga ție a fost o reac ție la
evenimente. Introducerea Codului ISM reprezint ă un prim pas important în g ăsirea unor solu ții
active în managementul siguran ței.
În aproape fiecare incident, fie c ă a fost vorba de un accident fatal, o scurgere de p etrol sau
o costisitoare c ădere de echipamente, rareori acestea au avut o cauz ă comun ă. Invariabil,
evenimentele majore au reprezentat cauza culminant ă a mai multor cauze minore, clasicul caz al
înl ănțuirii evenimentelor. Aceste tipuri de evenimente mi nore pot fi eliminate, în cele mai multe
cazuri cu ajutorul implement ării corecte a sistemului QA, în esen ță reprezentând încrederea în
sistemul opera țional utilizând metode și proceduri agreate.
Industrii precum cea nuclear ă, spa țial ă și petrochimic ă au avansat în mod semnificativ în
știin ța managementului siguran ței. Eforturile acestora sunt în perioada actual ă concentrate pe

1 Bătrânca Gh. – Marketing și management naval, Edit ura Cartea Universitara, București, 2004

41
realizarea teoriei sofisticate „risc/responsabilita te” unde determinarea probabilit ății
evenimentelor și consecin țele reprezint ă „inima” managementului siguran ței. Inevitabil, noile
teorii dezvoltate se adreseaz ă și naviga ției maritime.
Informa țiile culese, care vor fi colectate de c ătre companii, completate cu Codul ISM vor
forma baza de date necesar ă acurate ții și autenticit ății sistemului de baz ă „risc/responsabilitate”.
Unele elemente timpurii, de adaptare a noilor ideii ale sistemului managerial al siguran ței pot fi
reg ăsite în evolu ția rapoartelor acoperite de „Evaluarea Formal ă a Siguran ței”.
Comitetul de Siguran ță Maritim ă ’68 a acceptat FSA ca pe o metodologie care poate asista
IMO în formularea regulamentelor de siguran ță . Filozofia FSA reprezint ă numai un subset al
abord ării „riscului/responsabilit ății” în managementul siguran ței și este din ce în ce mai mult,
mai bine în țeles de c ătre to ți transportatorii maritimi. 2

4.4 Tipuri de integrare a sistemelor de management calitate-mediu
Asem ănările și deosebirile dintre cele dou ă sisteme de management pot fi folosite drept
argumente pentru integrarea, în mai mare m ăsur ă sau în mai mic ă m ăsur ă, a acestora la nivelul
fiec ărei organiza ții. Faptul c ă exist ă atât sisteme complet integrate, cât și sisteme par țial sau
deloc integrate demonstreaz ă cât de mult conteaz ă particularit ățile organiza ției în luarea
deciziilor.
Rela ția dintre sisteme de management de mediu și cel de calitate se poate încadra în una
dintre urm ătoarele situa ții: sisteme complet integrate, sisteme par țial integrate, sisteme separate.
Integrarea complet ă preupune :
• Exprimarea într-un singur document a politicilor de calitate și de mediu;
• Realizarea unui manual unic de calitate–mediu, fund amentat pe proceduri comune
și pe proceduri specifice;

2 Bătrânca Gh. – Marketing și management naval, Editura Cartea Universitara, Bu cure ști, 2004

42
• Elaborarea unei documenta ții con ținând un num ăr cât mai mare de documente
comune, cu participarea unor persoane având respons abilit ățile atât în domeniul
calit ății, cât și al mediului;
• Integrare la nivelul proceselor;
• Integrare la nivelul resurselor umane.
Integrarea par țial ă poate fi realizat ă în mai multe variante, prin îmbinarea urm ătoarelor
situa ții:
• Politici separate sau politic ă unic ă mediu-calitate;
• Manualele separate sau manual unic mediu-calitate;
• Proceduri de sistem par țial integrate;
• Proceduri specifice și instruc țiuni de mediu;
• Proceduri specifice și instruc țiuni de calitate;
• Integrare par țial ă la nivelul proceselor;
• Integrare par țial ă la nivelul resurselor umane.
Construirea de sisteme separate const ă în elaborarea de:
• Politici separate;
• Manuale de mediu și de calitate separate;
• Proceduri, instruc țiuni și înregistr ări de mediu;
• Proceduri, instruc țiuni și înregistr ări de calitate.
Motiva ția și beneficiile promov ării unei politici de protec ția mediului în activitatea unei
companii de transport naval
Motivele care pot determina o companie de transport naval s ă aplice o politic ă pentru
protec ția mediului în activitatea sa sunt diverse și depind de tipul companiei, pozi ția pe pia ță ,
istoric, etc. În cele ce urmeaz ă sunt prezentate cele mai frecvente motiva ții întâlnite. Conducerea
companiei trebuie s ă analizeze și s ă selecteze pe acelea care sunt aplicabile pentru a avea un
reper ini țial în ac țiunea de certificare de mediu.

43
Legisla ția și constrângerile în vederea conform ării:
• Cre șterea num ărului de legi și reglement ări;
• Înt ărirea sistemului de constrângere în vederea realiz ării conformit ății cu cerin țele
legale.
Exemplu: Reglement ările impuse de c ătre conven ția MARPOL, impunerea de noi
reglement ări pe pia ța de echipamente navale nepoluante, Programul europ ean Green-Award de
promovare a naviga ției ecologice.
Presiunea exercitat ă de grupurile de interes din domeniul activit ății de shipping
• Institu ții financiare și companii de asigurare;
• Ac ționari;
• Personalul propriu;
• Organiza ții neguvernamentale.
Exemplu: Promovarea intereselor economice pe pia ța transporturilor navale.
Con știentizare, imagine și reputa ție
• Preocupare responsabil ă;
• Înt ărirea imaginii firmei pe pia ța maritim ă;
• Eliminarea publicit ății negative.
Exemplu: Firme de shipping care promoveaz ă transporturile navale în acord cu
reglement ările de protec ția mediului cum ar fi firma MAERSK.
Competitivitate
• Servicii de transport naval ecologice;
• Dep ăș irea barierelor comerciale;
• Înt ărirea companiei.

44
Aspecte financiare
• Reducerea riscurilor de apari ție a unor obliga ții datorit ă unor controale ale
autorit ăților – Port State Control.
• Costuri mai mici prin frecven ța redus ă a situa țiilor care implic ă remedieri sau
întreruperea pe o perioad ă sau pe o zon ă/domeniu a afacerilor de transport naval.
• O dezvoltare mai coerent ă a companiei prin care se asigur ă îmbun ătătțirea
rela țiilor cu sistemele bancare și de asigur ări înso țit ă de posibile facilit ăți în
acordarea de ajutoare financiare și credite.
• Men ținerea valorii companiei în caz de transfer.
Motiva ția împotriva instruirii unui sistem de management d e mediu se bazeaz ă pe
urm ătoarele:
• Lipsa unei obliga ții legale;
• Costurile necesare implement ării unui sistem de management de mediu;
• Compania este sigur ă c ă ea deja opereaz ă într-un mod care nu afecteaz ă mediul.
Beneficiile impelement ării unui sistem de management de mediu
Reducerea costurilor de operare:
• Avantaj economic prin reducerea costurilor de opera re aplicând minimizarea
pierderilor și a costurilor cu energia;
• Poli țe de asigur ări sc ăzute;
• Oportunit ăți de împrumuturi atractive.
Îmbun ătățirea performan ței financiare:
• Companiile care promoveaz ă transportul naval de tip ecologic aloc ă fonduri
pentru investi ții cu mai mult de 10-20% decât companiile „murdare” .
Cre șterea puterii de p ătrundere pe pia ță :
• Implementarea unui sistem de management de mediu co nstituie un factor de
diferen țiere privind competititvitatea pe pia ța maritim ă;

45
• Îmbun ătățirea imaginii pe pia ță .
Conformarea cu cerin țele legale:
• Abilitatea de a ar ăta o în țelegere și o abordare sistematic ă în vederea nerespect ării
legisla ției;
• Reducerea riscurilui de litigiu;
• Rela ții mai bune cu autorit ățile.
Îmbun ătățirea performan țelor de audit
• Identificarea impacturilor semnificative asupra med iului ale activit ăților,
produselor și serviciilor;
• Monitorizarea performan țelor și evaluarea eficien ței și eficacit ății sistemului vor
duce la schimbarea etichet ării industriei ca segment „antimediu” al societ ății.
Îmbun ătățirea rela țiilor cu comunitatea și clien ții:
• Rela ția cu comunitatea local ă;
• Rela ția cu grupurile de mediu;
• Cre șterea încrederii clien ților în companie, rela ții cu autorit ățile;
• Asigurarea livr ărilor „Just in time”.
Instruirea și implicarea presonalului navigant și a personalului implicat în
activitatea portuar ă
• Implementarea și men ținerea sistemului de management de mediu este o pro blem ă
a fiec ărei persoane angajate într-un voiaj conform normelo r STCW;
• Con știentizarea personalului privind rolul acestuia în îmbun ătățirea performan ței
de mediu a companiei de transport naval;
• Fidelitatea propriilor angaja ți ca factor de continuitate în transporturile naval e.

46

Avantajele și dezavantajele introducerii unui sistem de managem ent de mediu în
activitatea din transporturile navale:
Nr.
Crt. Component ă Avantaje Dezavantaje
1 Management Ofer ă un cadru bine organizat pentru
gestionarea probelemelor de mediu în
cazul activit ăților din transporturile navale.
Adaug ă standardelor de calitate existente
alte standarde care vizeaz ă nu numai
mediul ci și aspecte referitoare la calitate și
eficin ță în transporturile navale;
Permite o abordare managerial ă unitar ă a
diverselor informa ții provenind din toate
sectoarele conexe cu transporturile navale;
Ajut ă la o corect ă previzionare legislativ ă,
la rela ții mai bune cu organismele de
control și cu cele care elibereaz ă
autoriza ții;
Faciliteaz ă integrarea european ă din
punctul de vedere al problemelor de mediu
în transporturile navale. Poate intra în
contradic ție cu
programele și
procedurile existente;
Poate genera dificult ăți
în folosirea simultan ă a
diferitelor standarde în
zonele de interferen ță
ale sistemelor de
management.
2 Marketing Îmbun ătățește imaginea organiza ției și
rela țiile sale cu diver și parteneri;
Reprezint ă un avantaj în disputa
concuren țial ă din transporturile navale;
Înt ăre ște pozi ția organiza ției pe pia ța de
capital
3 Financiar ă Evit ă penalit ățile și alte costuri datorate
neconformit ăților;
Asigur ă planificarea în timp a costurilor
pentru ac țiuni de mediu, evitarea unor
costuri mari pe termen scurt, neplanificate,
datorate unor exigen țe legislative. Presupune resurse
semnificative pentru
implementare: timp,
bani, resurse umane,
etc.
Amortizarea
investi țiilor nu este
realizat ă întotdeauna în
termenii cuantificabili;
Necesit ă costuri de
func ționare, între ținere,
revizie, reînoire a

47
certific ării

4 Monitorizare Permite identificarea substan țelor poluante
rezultate în transportul naval;
Ofer ă elemente pentru îmbun ătățirea
eficien ței energetice a ma șinilor și
echipamentelor utilizate;
Ajut ă la identificarea din timp a unor
impacturi care se vor produce;
Creaz ă și dezvolt ă o baz ă de date detaliat ă
și relevant ă, referitoare la mediu. Modific ă programe și
proceduri de mediu
existente deja în
practica de exploatare;
Genereaz ă în prima
faz ă posibile confuzii,
dificult ăți în utilizarea
aparaturii, prelucr ări și
interpret ări eronate.
5 Instruire Îmbun ătățește receptivitatea personalului
navigant fa ță de problematica de mediu;
Personalul opera țional devine con știent de
juste țea responsabilit ăților ce le revin
referitoare la mediu prin intermediul
planului SOPEP (Shipboard Oil Pollution
Emergency Plan);
Contribuie la cre șterea eficien ței
personalului navigant în raport cu protec ția
mediului;
Contribuie la reducerea incidentelor și
accidentelor de mediu prin în țelegerea mai
corect ă a leg ăturilor dintre proces și mediu; Presupune costuri;
Oblig ă la scoaterea
planificat ă din serviciu,
pe anumite perioade, a
celor care particip ă la
programe de instruire
conform
reglement ărilor STCW;
Poate s ă conduc ă la
remanieri de personal.
6 Percep ția public ă Genereaz ă o cre ștere a încrederii în
calitatea managementului organiza ției;
Demonstraz ă interes și grij ă pentru mediu;
Reflect ă o anticipare a legisla ției și nu o
reac ție la legisla ție.
7 Certificare Furnizeaz ă o dovad ă și o garan ție a
îndeplinirii angajamentelor asumate prin
politica de mediu
8 Altele Favorizeaz ă ob ținerea unor autoriza ții
săecifice (de func ționare, Controlul
integral al polu ării etc.).
Faciliteaz ă comunicarea și colaborarea cu
investitorii, societ ățile de asigurare,
concesion ării, etc.

48
Avantajele și dezavantajele sistemelor integrate de management
Exist ă în general o prim ă percep ție, conform c ăreia sistemele de management integrate
sunt net superioare sistemelor separate. Aceast ă percep ție este explicabil ă prin aceea c ă
avantajele integr ării sistemelor sunt mult mai u șor de intuit decât dezavantajele acestei solu ții.
Tabelul 3.4
AVANTAJE DEZAVANTAJE
Mai mult ă coeren ță : exist ă numeroase situa ții
în care trebuie intervenit și sub aspectul
mediului cât și sub aspectul calit ății. O
interven ție unitar ă, pe cerin țe structurate
comun pe cele domenii este în general mai
coerent ă și mai u șor de urm ărit și controlat. Tehnici diferite abordate nediferen țiat :
mediul și calitatea presupun, în tratarea
anumitor aspecte, abord ări specifice, adaptate
tehnicilor și instrumentelor proprii fiec ărui
domeniu în parte. Prin tendin ța sa de
uniformizare a metodelor și mijloacelor, un
sistem integrat poate afecta uneori alegerea
solu țiilor sectoriale cele mai adecvate.
O optimizare a ac țiunilor : integrare
înseamn ă, printre altele, lucru în echipe mixte.
Ac țiuni, solu ții, eforturi, vor fi de la început
gândite cu respectarea cerin țelor ambelor
domenii, evitându-se astfel apari ția unor
incompatibilit ăți și a unor reveniri și
modific ări. O gestiune a riscurilor mai dificil ă: fiecare
din cele dou ă domenii dispune de proprii s ăi
indicatori. Când este necesar ă acordarea unei
aten ții sporite unui anumit aspect care prezint ă
un risc mai mare, indicatorii proprii acestui
aspect trebuie dezvolta ți și urm ări ți cu
prioritate. Astfel de op țiuni, în regim prioritar,
sunt mai greu de f ăcut în prezen ța unui sistem
integrat decât în prezen ța celor dou ă sisteme
separate.
O minimizare a suprapunerilor și a disip ării
răspunderii : cele dou ă sisteme sau numeroase
zone comune. Interven ția simultan ă a dou ă
sisteme cu dou ă programe, cu dou ă moduri de
gândire tehnic ă diferite ar produce suprapuneri,
eforturi dublate inutil, contradic ții și confuzii
în asumarea responsabilit ăților. Integrarea
sistemelor conduce la minimizarea acestor
aspecte nedorite. Realizarea mai dificil ă a auditurilor externe
pe unul din cele dou ă domenii : auditorii
externi vor depune un efort mai mare pentru a
separa aspectele domeniului care îi intereseaz ă
de aspectele celuilalt domeniu.
Cerin țe comune îndeplinite mai eficient Inconveniente în asigurarea unei anume
confiden țialit ăți
Viziune unitar ă asupra dezvolt ărilor viitoare Tratarea nediferen țiat ă a unor sisteme de
complexitate diferit ă

49

Una dintre solu țiile cel mai frecvent adoptate referitor la integra rea temelor de
management al calit ății și de mediu este o variant ă de integrare par țial ă, foarte flexibil ă și
adaptabil ă unui mare num ăr de situa ții. Conform acesteia, sistemul de management global are o
coordonare unitar ă, la vârf, de care se desprinde o structur ă mixt ă calitate-mediu bazat ă pe
manuale separate și pe un sistem combinat de proceduri și alte documente, par țial integrate.

50

CONCLUZII

Pentru a se ob ține o imagine de ansamblu a orient ărilor actuale și tendin țelor privind
dezvoltarea domeniului activit ății maritime, cercetarea efectuat ă a vizat în primul rând un cadru
general de desf ăș urare a activit ății de transport maritim cu accent pe analiza caract eristicilor,
factorilor de ordin economic, organizatoric și a componen țelor activit ății de transport maritim.
Luând în considerare opiniile literaturii de specia litate și rezultatele cercet ării proprii a
rezultat c ă pe parcursul trecerii timpului no țiunea de calitate este un cuvânt care este utilizat tot
mai mult atunci când se fac referiri la performan țele manageriale.
Cu privire la calitate, exist ă câteva scurte defini ții dintre care cele mai importante sunt:
• calitatea implic ă furnizarea unui produs sau serviciu care satisface atât necesit ățile
cât și dorin țele clien ților;
• calitatea implic ă siguran ță ;
• calitatea implic ă repetabilitate;
• calitatea implic ă existen ța unui produs sau serviciu capabil s ă-și îndeplineasc ă
rolul.
Asigurarea calit ății a devenit foarte important ă pentru marea majoritate a firmelor de
produc ție sau prest ări servicii care au activitate interna țional ă, astfel încât și firmele din
domeniul transportului maritim au fost obligate de situa ția economic ă s ă adopte acele m ăsuri
care au condus la implementarea unui sistem de mana gement al calit ății. În plus datorit ă
producerii unor accidente de naviga ție care au avut un impact deosebit asupra naviga ției, a fost
conceput un Cod de management al siguran ței navei și polu ării mediului.
De asemenea s-au luat în considerare anumit e particularit ăți ale managementului calit ății în
domeniul activit ății maritime, iar un spa țiu distinct s-a acordat principiilor managementului
pentru exploatarea în siguran ță a navelor și pentru prevenirea polu ării.

51
Astfel au fost eviden țiate o serie de aspecte specifice, dificult ăți privind efectuarea
auditului și opera țiunile de certificare în domeniul activit ății de transport maritim.
Politicile de mediu din sfera activit ăților pot fi concepute în spiritul economiei neoclas ice,
respectiv recurgând la instrumente economice pentru protec ția mediului sau în spiritul tradi țional
al reglement ărilor administrative, în a c ăror sfer ă de cuprindere intr ă instrumente de sunt diferite
și func ționeaz ă exclusiv pe baze legislative, acestea mai sunt cun oscute și sub denumirea de
instrumente directe pentru protec ția mediului.
Standardele de management sunt promovate printr-un cadru legislativ în care se
formuleaz ă obiectivele, principiile generale, procedeele și instrumentele de aplicare.
Datorit ă complexit ății domeniului de activitate, exploatare portuar ă, și datoria
implica țiilor multidimensionale, standardele de management vor trbui s ă aib ă la baz ă un sistem
de criterii format din: criterii de mediu, economic e, tehnologice și politice.
Argumente pentru implementarea sistemelor de manage ment în activitatea de transport
maritim:
• Regulamentele stabilite de c ătre organiza ții nu sunt acceptate de c ătre p ărțile
interesate care nu au fost implicate în elaborarea acestora;
• Regulamentele respective au la baz ă principii care nu au fost detaliate într-o
măsur ă suficient ă pentru a facilita implementarea lor;
• Regulamentele nu sunt adecvate pentru audit/certifi care;
• Standardul este calea optim ă de realizare a sarcinilor sau de fabricare a
produselor. Acest lucru a fost convenit – prin cons ens – de p ărțile interesate;
• Standardele se bazeaz ă pe experien ța practic ă și pe cuno știn țele știin țifice și sunt
unanim recunoscute și acceptate;
• Conformarea cu standardele paote fi certificat ă de o ter ță parte.
• Conformarea cu standardele asigur ă:
– Încrederea intern ă, a managementului, în realizarea calit ății
activit ăților/produselor și ținerea sub control a aspectelor de mediu;

52
– Încrederea extern ă, a partenerilor, cu privire la aplicarea celor mai bune
practici recunoscute.
Companiile și industria, inclusiv corpora țiile interna ționale ar trebui s ă asigure un
management responsabil și etic al produselor și proceselor utilizate, care s ă aib ă în vedere
sănătatea, siguran ța și aspectele de mediu prin:
• Implementarea de coduri adecvate;
• Sporirea auto-reglement ărilor;
• Transparen ță și dialog cu angaja ții și cu publicul larg.

53

BIBLIOGRAFIE

1. Organiza ția Na țiunile Unite – Conven ția Privind Diversitatea Biologic ă, Brazilia
1992.
2. Organiza ția Na țiunile Unite – Conven ția Na țiunilor Unite privind Legea M ărilor,
Jamaica, 1982.
3. Organiza ția Na țiunile Unite – Dezvoltarea durabil ă în porturi – Raport al
secretariatului UNCTAD, Geneva, 1993.
4. Organiza ția Na țiunile Unite – Conven ția Interna țional ă pentru prevenirea polu ării
datorate navelor, Marpol, 73-78.
5. Organiza ția Na țiunile Unite – Conven ția pentru prevenirea polu ării apelor cu
hidrocarburi, 1954.
6. Organiza ția Na țiunile Unite – Conven ția Interna țional ă pentru stabilirea unui fond
interna țional pentru compensarea polu ării prin hidrocarburi, 1971.
7. Organiza ția Na țiunile Unite – Conven ția Interna țional ă privind siguran ța vie ții
umane pe mare, 1974, cod IMDG.
8. Organiza ția Na țiunile Unite – Conven ția pentru prevenirea polu ării marine prin
devers ări ale reziduurilor și altor materiale, 1972.
9. ISO 9001:1994, Quality systems: Model for quality a ssurance in design,
development, production, installation and servicing .
10. ISO 9001:2000, Quality management systems – Require ments.
11. ISO 14001:1996, Environmental management systems – Specification with
guidance for use.
12. ISO/IEC Guide 2:1996, Standardization and related a ctivities.
13. ISO 704, Terminology work – Part 1: Theory and appl ication.
14. ISO 3534-2, Statistic ă. Vocabular și simboluri. Partea a 2-a: Controlul statistic al
calit ății.
15. ISO 9001:2008, Sisteme de management al calit ății – Cerin țe.

54
16. ISO 9004:2000, Sisteme de management al calit ății. Linii directoare pentru
îmbun ătățirea performan țelor.
17. ISO 19011, Ghid pentru auditarea sistemelor de mana gement al calit ății și/sau de
mediu.
18. ISO/IEC Guide 2, Standardization and related activi ties.
19. ISO 9000 și ISO 14000 NEWS (Disponibil ă la Secretariatul Central ISO),
Publica ție bilunar ă care furnizeaz ă o în țelegere cuprinz ătoare referitoare la
elaborarea standardelor ISO privind sistemul de man agement, inclusiv informa ții
privind implementarea de c ătre diverse organiza ții din toat ă lumea.
20. ISO 14001:2004, Sisteme de management de mediu. Cer in țe cu ghid de utilizare.
21. ISO/IEC 90003:2004, Ghid pentru aplicarea ISO 9001: 2008 la software-ul pentru
calculatoare.
22. ISO 2001, Quality management principles.
23. ISO 9000:2008, Selec țion and use.
24. Manualul sistemului calitãtii, Ghid pentru implemen tarea standardelor
internationale ISO 9000, Editura Tehnicã, Bucuresti , 1997.
25. Olaru Marieta, Managementul calitãtii, Ed. Economic ã, Bucuresti, 1995.
26. Mirams, M., McElheron P.: Certificarea ISO 9000, Bu cure ști, 1998.
27. Batrânca Gh. – Comert maritim international, Editur a Arvin Press, Bucuresti, 2004
28. Batrânca Gh. – Exploatarea comerciala a navei, Lito , Institutul de Marina Civila,
1998