FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT IOAN SLAVICI [624046]

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT “IOAN SLAVICI”
TIMIȘOARA
UNIVERSITATEA “IOAN SLAVICI” TIMIȘOARA
FACULTATEA DE INGINERIE
DOMENIUL CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT – ZI

„Bomber Man”

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
prof./conf./ ing. dr . Mircea Vlăduțiu

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

2
Cuprins

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 3
1.1. Prefață ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
1.2. Scurt istor ic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 5
1.3. ActionScript 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 6
2 Repere majore pentru proiect ………………………….. ………………………….. ………………………. 9
2.1 Concept ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 9
2.2 Obiective / scopul proiectului ………………………….. ………………………….. …………………… 9
2.2.1 Definiții, acronime și abrevieri ………………………….. ………………………….. …………… 9
2.2.2 Priorități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
2.3 Cerințe / Requirements (RQC): ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
2.4 Cerințe non funcționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. 12
2.5 Arhitectura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 13
2.5.1 Class Diagram ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 13
2.5.2 Activity Diagram ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 14
2.5.3 Sequence Diagram ………………………….. ………………………….. ………………………….. 15
2.6 Resurse ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 16
2.7 Implementare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 20
2.7.1 Biblio tecile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 21
2.7.2 TweenLite – GreenSock ………………………….. ………………………….. …………………… 27
2.7.3 AdMobBanner ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
2.7.4 Main .as ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 29
2.7.5 Additional Adjustment.as ………………………….. ………………………….. ………………… 33
2.7.6 Level.as ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 34
2.7.7 Player.as ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 37
2.7.8 Bomb.a s ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 40
2.7.9 Enemy.as ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 43
2.7.10 Reclaimer.as ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 44
3 Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 45
3.1 Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 45
3.2 Index poze, figure, tabele ………………………….. ………………………….. ……………………….. 46

3
1. Introducere
Pasiunea, dragostea pentru programare datează din copilărie de prin anii 1985 când am avut
ocazia să văd pentru prima dată un personal computer. Curiozitatea a ceea ce se întâmpla în „spatele
ecranului” s -a născut în acel moment și este de actualitate și în ziua de astăzi . Programâ nd, creăm
soluții la probleme iar l a sfârșitul zilei, am creat ceva care nu a existat în acea di mineață, și acest
lucru iți oferă satisfacție. Un alt aspect frumos al acestei branșe este că întotdeauna avem ceva nou
de învățat, întotdeauna vom avea o noua provocare. Aș îndrăzni s ă spun c ă programatorul este ca și
un artist. De exemplu în cazul aplica țiilor de timp „game” , programatorul se pune în fața
calculatorului și tot ceea ce are este „o foaie , pânză goală” (ecran alb). Va trebui s ă „picteze” așa
încât la final s ă fie un tablou frumos pentru a fi admirat. Ideea comunicării cu hardware -ul,
spunând u-i ce să facă este un alt sentiment frumos. Calculatorul este infinit de răbdător, inteligibil și
total cinstit. Nu putem da vina pe el dacă programul nu funcționează iar calculatorul nu va da vina
pe noi. Este clar, exista și momente mai puțin plăcute ca și în orice meserie dar la final de proiect
când ceea ce a fost pe hârtie ca și cerințe acum este un produs finit, funcțional iar aplicația este
instalata de mulți utilizatori , atunci ai un sentiment de răsplata. Unele c aracteristici pentru a fi un
dezvol tator bun ar fi: c onștientizarea că va exista întotdeauna un dezvoltator mai bun , ați asuma
responsabilitatea pentru greșeli, precum și de a învăța din greșeli , scrierea codului cât mai citibil și
structurat , încerci să înțeleg i cum funcționează lucrurile , comunică – colaborează bine cu ceilalți
dintr -o echipă , deschis la critici și abordări diferite , abilitatea de a ține pasul cu învățarea noilor
tehnologii , îți place să rezolv i probleme. A fi un programator bun nu are nimic de -a face cu vârsta,
educa ția sau cât de mulți bani faci, este modul în care acțion am și modul în care gândim.
1.1. Prefață
La început de drum un subiect de actualitate este: „ce limbaj de programare ar trebui să învăț? ”
Limb ajele de programare dinamice sunt, în general, mai ușor de învățat pentru începători, deoarece
sunt mai flexibile. Puteți construi rapid o aplicație de la zero, cu mai puține linii de cod, și nu există
nicio regulă greșită cu privire la modul de scriere, oferind posibilitate a programatorului s ă aloce mai
mult timp pentru învățarea conceptelor de programare. În aceasta categorie aș aminti JavaScript ,
ActionScript, Ruby, Python , Php etc. O altă categorie de limbaje de programare este „Limbaje de
programare statice tipizate” care sunt cunoscute ca fiind mai scalabile, stabile și mentenanța
acestora este mai ușor de realizat, de obicei sunt mai stricte în ceea ce privește capturarea eroril or

4
prin verificarea tipului și este nevoie de mai mult cod pentru a construi un prototip. Exemple de
limbaje statice: Java, C, C++, Objective -C, Swift , etc. Anumite persoane odată ce aleg un limbaj de
programare au impresia c ă vor face pentru tot restul vi eții cod în acest limbaj (este normal ). În timp
ce unii oameni au cariere de succes programând doar într-un singur limbaj de programare,
majoritatea dezvoltatorilor cunosc mai multe limb aje diferite – mulți vor schimb a, căuta, învăța alte
limbaje până cân d găsesc pe cea potrivită pentru ei. Indiferent de limba jul cu care începeți, fiți
siguri că nu trebuie să fie singura pe care o veți cunoaște vreodată. În calitate de dezvoltator, veți fi
un cursant pe tot parcursul vieții, deci așteptați să învățați mult e limb aje de programare diferite în
cariera dvs. În timp ce limbajele de programare pot avea o sintaxă foarte diferită – sau reguli – și
fiecare limb aj a fost dezvoltată pentru a rezolva probleme specifice , vestea buna este că toate aceștia
împărtășesc anumite concepte comune, astfel că învățarea unui limbaj va face mai ușor să o învățam
pe următoarea. Pe măsură ce învățați următorul limbaj de programare, veți afla, descoperii mai
multe despre limbajele de programare anterioare , astfel încât învățarea dvs. este conectată!
Realitatea este că unele limb aje de programare sunt mai greu de învățat decât altele (mai ales dacă
este prim ul). După ce învățați conceptele de bază ale unei limb aj, puteți constata, de asemenea, că
următoarele concepte sun t asemănătoare . O întrebare foarte buna într-o asemenea situație este: „ce
vrei să construiești? ” Știind ceea ce vrei să construiești rezolvă repede întrebarea "ce limbă de
programare trebuie să învăț mai întâi" – pentru că limbajul este doar un instrument pentru a te duce
acolo unde vrei să ajungi, este une alta.
În ceea ce mă privește pe parcursul carierei mele de programator am învățat limbaje precum
ActionScript, C, C++, JavaScript , jQuery, AJAX, Php, Html, Lingo, MSQL, CDML( Claris
Dynamic Markup Language). Pentru că totul a plecat de la „hobby, self learning ” aplicații precum
„Photoshop”, „Dreamweaver”, „Director”, „Daz”, „Away3D”, „Corel”, „FreeHand”, etc, au fost
obligatoriu de studiat căci fără de ele interfețele grafice nu puteau fi realizate. Mai sunt aplicații
ajutătoare ca și „WampServer”, „Eclipse”,”FileMaker”, „Audacity” … Cum ziceam ideea realizării
aplicaților de tip „game” a fost una din provocările cu mine însumi de aceea în prezent am publicate
pe platforma „Google Play Store” sub ID -ul nickycsako, 12 jocuri cu aproximativ 150.000 de
descărcări cu o rată de feedback d e 3.5 din 5 stele („Uno – Șeptică Americană” „Bomber Man”,
„Scary Match Shooter”, „Bee Playground”, „Joker – Don't Take It”, „Let's Draw – Christmas Time”,
„Snakes and Ladders”, „Bubble Trouble”, „Tic Tac Toe”, „Traffic Light”, „Traffic Light 3D”). Cu
fiecare aplicație nouă încercam să adaug în palmares o nouă abordare, un nou algoritm, eventual o
noua tehnologie. Pentru aceasta licența am ales aplicația „ Bomber Man ” deoarece …

5
1.2. Scurt istoric
În dorința de a crea, experimenta conținut multimedia interactiv, animație computerizată pe
„browser” cei de la compania de software Macromedia a achiziționat compania „FutureWava
Software” care a dezvoltat aplicația „FutureSplash Animator” pe care au redenumit -o „Flash”. In
aceea perioad ă a contat foarte mult că acele applet -uri erau de dimensiuni mici deci livrarea lor pe
internet se putea face în timp rezonabil. În perioada existentei lor 1992 – 2005 au distribuit în mod
gratuit plugin -ul „Flash Player” astfel în scurt timp conținutul „Flash” a acaparat aproape toate
paginile de internet ajungând să fie mai popular decât alte „Web media format” ca și Java,
QuickTime, RealNetworks etc [3]. La rândul lor, în plină ascensiune, au fost achiziționați de
către cei de la „Adobe” care a preluat portofoliul lor și l-au dus mai departe.
Formatul rezultat după compilare este „small web format .swf ” iar fișierul editabil,
fișierul sursă are extensia „.fla”. În februarie 2008 a fost lansat Adobe Integrated Runtime (AI R) ,
platforma care permite construirea aplicațiilor desktop (Windows, Apple OS X)
și aplicațiilor mobile (Android, Apple iOS si BlackBerry Tablet OS). Utilizând AIR, dezvoltatorii
pot accesa funcționalitatea completă Adobe Flash .
În decursul evoluției , de la câmpuri text, grafic ă vectorial ă, animație, video games s -a ajuns
la aplicații web complexe – RIA (rich internet applications), jocuri multiplayer, e -commerce,
aplicații desktop, aplicații pentru telefoane mobile, tablete, streaming audio și video, g rafică
și animație 3D. Astăzi , animațiile se pot publica pentru HTML5, WebGL, Scalabile Vector
Graphics (SVG), spritesheets, animații în format Graphics Interchange (GIFF)… În 2011, adăugarea
Stage3D în Flash Player a permis aplicațiilor Flash și AIR acc esul la GPU -uri pentru accelerare
hardware. În noiembrie al aceluiași an Adobe a anunțat retragerea suportului pentru Flash Player pe
dispozitive mobile, dar au continu at să sprijine implementarea conținutului bazat pe Flash ca
aplicații mobile prin Adobe AIR (permite livrarea de aplicații independente care rulează în afara
browser -ului, nefiind necesară o conectivitate la net pentru a fi executate/rulate , oferind toate
avantajele aplicațiilor tradiționale, cum ar fi abilitatea de a rula în fundal pentru „multitasking ” sau
de a accesa o bază de date locală ). Aplicațiile dezvoltate pentru AIR se execută în mai multe
sisteme de operare, fără a mai fi necesară o activitate sup limentară de către programator. În mai
2014, Adobe a susținut că peste 100.000 de aplicații unice au fost construite cu AIR, iar peste 1
miliard de instalări ale acestora au fost înregistrate de la utilizatori i din întreaga lume.
Printre marile companii care au folosit aceasta tehnologie se numără Nike, Hewlett -Packard,
Nokia, General Electric, World Wildlife Fund, HBO, Cartoon Network, Disney , YouTube și tot
aici putem aminti câteva titluri celebre a unor aplicații precum Angry Birds, Clash of Clans,
FarmVille, AdventureQuest, Machinarium, Hundreds, N, QWOP, Solipskier.

6
1.3. ActionScript 3
La început, interactivitatea conținutului se baza pe comenzi/acțiuni simple
precum "play", "stop", " gotoAndPlay" si "getURL” sintaxa și semantica lor au fost
foarte dif erite de ECMAScript iar la versiune 5.0 in anul 2000 s -a introdus limbajul de programare
numit „ActionScript” care a permis o dezvoltare bazata pe design, programare procedural ă
completa și programare orientat ă pe obiecte fiind un limbaj bazat pe standardul ECMAScript. Gary
Grossman a fost dezvoltatorul principal al limbajul de programare ActionScript continuând să
participe activ la evoluția acestuia.
De la apariția primei versiuni în anul 2000 acest limbaj de programare a fost influențat de
către JavaScritp. Variabilele locale pot fi declarate cu instrucțiunea „var” și pot fi create și funcții
definite de utilizator cu valori de trecere și întoarcere a parametrilor. Următoarea versiune
majoră al limbajului de programare, ActionScript 2.0, a fost introdusă în septembrie 2003 prin
lansarea Flash MX 2004 și a playerului său corespunzător, Flash Player 7. Ca răspuns la cererea
utilizatorilor pentru un limbaj mai bine echipată pentru aplicații mai mari și mai compl exe. În iunie
2006, ActionScript 3.0 a debutat cu playerul Flash Player 9. A fost o restructurare fundamentală a
limbajului, atât de mult încât au fost nevoiți sa schimbe, folosească un ActionScript Virtual
Machine (AVM) complet diferit . Rezultatul a fost o mașină virtuală foarte optimizată, cunoscută
sub numele de AVM2, împreună cu o nouă versiune a limbajului ActionScript.
Motive pentru utilizarea ActionScript 3.0 :
 este un instrument de învățare excelent, vă ajuta să vă dezvoltați cunoștințele de progr amare
orientată pe obiecte.
 rapiditatea și ușurința de a obține rapid ceva pe ecran .
 crearea de aplicații extrem de complexe, cu seturi de date mari .
 performanță bună .
 depanarea codului ușor de făcut .
 compilatorul oferă opțiuni pentru verificarea mult mai strictă a erorilor .
 dezvoltarea de conținut pentru mai multe sisteme de operare .
 beneficiază de multe biblioteci .
 cuprinde sute de API -uri (Application Programming Interface)
 crearea de aplicații 2D, 3D.
 limbaj bazat pe standardul ECMAScript
 comunitate mare și materiale de tip „tutorial” în abundentă

7
 comunicații de tip „ Remote Services ”
Alte beneficii pentru platformele desktop/mobile (cu AIR):
 Menu bar – adăugarea unei bare de meniu native cu sub meniuri și elemente de meniu
personalizate.
 Window management – deschiderea mai multor ferestre, minimizarea, maximizarea și
redimensionarea ferestrelor.
 File management – crearea și ștergerea fișierelor, redenumirea, copierea și mutarea fișierelor.
 Touch -screen (inclusiv gesturi multi -touch).
 Multithreading – gestionarea mai multor „threads” pentru a executa codul ActionScript 3 în
fundal fără a îngheța interfața cu utilizatorul .
 Web browser – vizualizați pagini web HTML cu suport complet CSS și JavaScript în
aplicații le AIR.
 Networking de tip HTTP , TCP si UDP protocols.
 Clip board acces – copierea sau inserarea de texte, fișiere bitmaps sau fișiere în clipboard
sistem
 Drag -and-drop – permite utilizatorilor să tragă text, fișiere bitmaps sau fișiere în aplicațiile
de ei dezvoltate.
 Acces la camera și microfonul dispozitivului (inclusiv codarea video pentru înregistrarea
video) .
 Acces la resurse hardware precum accelerometru și geo-locați e senzor (GPS), giroscop ,
baterie etc. al dispozitivului pe care rulează .
 Open source .
Adobe distribuie trei produse software comerciale pentru dezvoltarea aplicațiilor AIR în
ActionScrip: Adobe Flash Professional (redenumit Adobe Animate ), Adobe Flash Builder , Adobe
Scout . De asemenea mediile de dezvoltare terțe parte au participat la crearea de produse software:
FlashDevelop , Powerflasher FDT , CodeDrive, o extensie la Microsoft Visual Studio pentru
dezvoltarea și depanarea ActionScript 3.

8
ActionScript 3 Lexical Keywords :

as if return
break implements super
case import switch
catch in this
class instanceof throw
const interface to
default internal true
delete is try
do native typeof
else new use
extends null var
false package void
finally private while
for protected with
function public

Se poate controla accesul la variabile, clase, funcții și metode utilizând atributele de control.
Atributele de control al accesului ajută la realizarea încapsulării. Public (disponibil pentru orice
apelant), privat (disponibil numai pentru clasa care o definește), protejat (disponibil doar pentru
clasa care o definește și pentru orice subclase din acea clasă), intern (disponibil pentru orice apelant
din același pachet). Tipurile de date primitive sunt String, Number, int, uint, Boolean,Null si void
iar tipurile de date compl exe sunt Object, MovieClip, Vector, Array, Date,Error, Function,
RegExp,XML si XMLList. Toate variabile din ActionScript 3 indiferent dacă sunt primitive sau
complexe, sunt obiecte. Obiectele se află în centrul limbajului ActionScript 3.0 – elementele sale
principale de construcție. Fiecare variabilă pe care o declarați, fiecare funcție pe care o scrieți și
fiecare instanță de clasă pe care o creați este un obiect. Vă puteți gândi la un program ActionScript
3.0 ca un grup de obiecte care efectuează sarcini, răspund la evenimente și comunică unul cu
celălalt. Administrarea memoriei a aplicației include instrucțiunile utilizate pentru a
determina când să aloce memoria, câtă memorie să aloce, când să pună lucrurile în coșul de gunoi și
când să golești coșul de gunoi. MMgc este managerul general de memorie utilizat de Flash
Player/AIR pentru aproape toate alocările de memorie. Memorie recuperată automat de către
„garbage collector” este considerată "memorie gestionată". „Garbage collector” -ul determină când
memo ria nu mai este utilizată de aplicație și o recuperează. Tipuri de date Valoare
implicită
Boolean false
int 0
Number NaN
Object null
String null
uint 0
Tip nedeclarată * undefined
Toate celelalte clase,
inclusiv clasele definite de
utilizator. null

9
2 Repere majore pentru proiect
 Aprobarea conceptului
 Definirea cerințelor
 Definirea arhitecturii
 Definirea design -ului
 Implementarea
 Testarea
 Produsul este operațional
2.1 Concept
Un joc unde harta, labirintul acestuia să fie construită din imagini de tip patern și iterația
principală să se execute la o secunda au fost unele din principalele motive pentru care acest
proiectul „Bomber Man” a fost o provocare . Acest lucru duce la o îm bunătățire, optimizare a
aplicației. Scopul general este de a completa nivelele prin plasarea de bombe strategice pentru a
ucide inamicii și a distruge obstacolele , a găsi cheia ascunsa sub bambuși cu ajutorul căreia se va
deschide ușa castelului. De aseme nea b ombe le care explodează po ate ucide și caracterul principal.
Din momentul în care o bombă este plasată va exploda în mod automat după câteva secunde .
Explozia acesteia va avea un suflu +1 stânga, dreapta, sus jos din locul unde ea a fost plasata
respec tiv dacă personajul principal a luat „fulgerul ” atunci acest suflu va fi +2. Acesta este un joc
foarte palpitant, interesant, de acțiune și strategie.
2.2 Obiective / scopul proiectului
Traversarea labirintului pentru a intra pe ușa castelului. Pentru a deschide ușa , trebuie găsit ă
și luat ă cheia ascunsa sub un bambus.
2.2.1 Definiții, acronime și abrevieri

AS3 = ActionScrip 3
RS = Cerințe specificații / Requirements Specifications
RFP = Cerințele pentru propuneri / Request for proposal
UDP = User Datagram Protocol
TCP = Transport Communication Protocol
IP = Internet Protocol
GSAP = GreenSock Animation Platform (suită de instrumente AS3 pentru animații de înaltă
performanță ).

10
2.2.2 Priorități

Cerințele din acest document sunt împărțite în următoarele categorii
Valori Priorități Descriere
1 Critical Această cerință este esențială pentru succesul proiectului. Proiectul nu va
fi posibil fără această cerință .
2 High Această cerință este o prioritate ridicată, însă proiectul poate fi pus în
aplicare la un nivel minim fără această cerință.
3 Medium Această cerință este oarecum importantă, deoarece oferă o anumită
valoare, dar proiectul poate continua fără ea.
4 Low Aceasta este o cerință de prioritate scăzută sau o caracteristică "plăcută"
dacă timpul și costul o permit.
5 Future Această cerință nu este relevantă pentru acest proiect și a fost inclusă aici
pentru o eventuală lansare ulterioară .

2.3 Cerințe / Requirements (RQC):
ID Requirement / Cerință Prioritate
RQC 1 Timpul de la lansarea jocului până când este redat va fi de maxim 5
secunde . 2
RQC 2 Primul ecran este ecranul cu meniu principal (coperta) . Acesta va avea
trei butoane: joc nou , despre aplicație ; și ieșirea din aplicația . 1
RQC 3 Ecranul „ About ” va conține informații precum cine a dezvoltat aplicația,
design -ul. De asemenea în acest ecran vor fi dou ă butoane care ne va
permite activarea și dezactivarea efectelor sonore cât și muzica de pe
fundalul fiecărui nivel. 1
RQC 4 Ecranul „ selectLevel ” (alege nivelul dorit să îl joci) va conține cele noua
butoane (castele) corespunzătoare celor noua nivele de joc. Primul nivel
întotdeauna va fi disponibil pe când celelalte nivele vor fi blocate pana
când nivelul lui inferior nu va fi finalizat cu succes. Memorarea nivelelor
terminate cu succes vor fi salvate pe plan local într -un fișier de tip text. De 1

11
asemenea acest ecran va conține un buton care permite revenirea la
ecranul principal.
RQC 5 Durata fiecărui nivel va fi intre 90 și 120 de secunde. 2
RQC 6 La fiecare început de nivel va exista o „fereastră informativă” unde se v or
afișa numărul total de bombe disponibile și cât timp avem la dispoziție
pentru a termina nivelul. 3
RQC 7 La fiecare început de nivel personajul principal va fi așezat în colțul
dreapta sus. 1
RQC 8 Ușa pe care trebuie s ă intre personajul pri ncipal pentru a finaliza cu succes
nivelul va fi așezat în partea dreapt ă jos. 1
RQC 9 Ecranul „ Level ” va afișa doua câmpuri text. Una pentru a afișa cate
bombe au mai rămas si cealaltă pentru a afișa timpul rămas la dispoziție
pentru a termina nivelul. 3
RQC 10 Personajul „Enemy” (monstrul – dinozaurul) se va deplasa la fiecare
secunda într-o direcție la întâmplare. 1
RQC 1 1 La epuizarea timpului alocat terminării nivelului se va auzi sound efectul
„Crowd” și se face tranzitare a către ecranul „selectLevel” . 1
RQC 1 2 Explozia bombei va avea un suflu +1 față de locul în care a fost așezată
bomba. Sus, jos, stânga dreapta. 1
RQC 1 3 Daca personajul principal „culege” simbolul trăsnet atunci suflul bombei
va fi +2 fata de locul în care a fost așezată bomba. 1
RQC 1 4 Dacă personajul principal atinge (se intersectează) cu personajul
“Enemy ”(monstrul – dinozaurul) acest nivel se va sfârși fără succes și se
face tranzitarea către ecranul „selectLevel” . 1
RQC 1 5 Dacă personajul principal atinge (se intersectează) cu săgeata “Arrow ”
acest nivel se va sfârși fără succes și se face tranzitarea către ecranul
„selectLevel” . 1
RQC 1 6 Pentru a debloca următorul nivel este obligatoriu terminarea cu succes al
nivelului inferior. 1
RQC 17 Controlul personajului principal se face cu ajutorul clasei c Atingerea
unuia dintre cele 4 direcții al „touchController ” va corespunde cu 1

12
deplasarea personajului principal în acea direcție. Atingerea icoanei cu
imaginea unei bombe va așeza pe locul unde se afla personajul principal o
bomba.
RQC 18 Explozia bombei se va declanșa după o durata de trei secunde din
momentul în care acesta a fost plasata. 2
RQC 19 Dacă personajul principal atinge (se intersectează) cu suflul exploziei
acest nivel se va sfârși fără succes și se face tranzitarea către ecranul
„selectLevel” . 1
RQC 20 Dacă personajul „Enemy ”(monstrul – dinozaurul) atinge, se intersectează
cu suflul exploziei acesta va murii, va dispărea de pe ecran. 1
RQC 21 Pe parcursul rulării unui nivel de joc daca opțiunea nu este dezactivată
atunci pe tot parcursul ei va fi acompaniata de o muzică de fundal. 4
RQC 22 „touchController ” instalat pe un alt dispozitiv care prin intermediul unui
server de tip UDP să comande jocul. 5

2.4 Cerințe non funcționale
ID Requirement / Cerință
NFR 1 Rata minimă de cadre trebuie să fie de cincisprezece de cadre pe secundă.
NFR 2 Rata recomandată de cadre trebuie să fie de treizeci de cadre pe secundă.
NFR 3 Timpul mediu de răspuns dintre clic și reacție trebuie să fie mai mic de 0,5 secunde.
NFR 4 Aplicația trebuie să utilizeze mai puțin de un douăzeci și cinci de mega de spațiu pe
hard disk .
NFR 5 Aplicația trebuie să poată rula cu minimum 100 MB de RAM.
NFR 6 Aplicația trebuie să ruleze în Windows, Apple OS X, Android, Apple iOS .
NFR 7 Aplicația trebuie să aibă nouă nivele.
NFR 8 Interfață de utilizare ușor de utilizat .
NFR 9 Software -ul va putea rula 99% din timp când a fost lansat .
NFR 10 Sistemul va menține securitatea rețelei .
NFR 11 Sistemul va putea fi actualizat după instalare .
NFR 12 Software -ul livrat va fi scris în AS3 .

13
2.5 Arhitectura
2.5.1 Class Diagram

14
2.5.2 Activity Diagram

15
2.5.3 Sequence Diagram

16
2.6 Resurse
O problemă de proiectare dată nu are un singur răspuns corect .
Acest proiect fiind unul „home made” rolul departamentele principale pentru crearea unui joc
sunt gândite și executate de către o singură persoană . Rolul producătorului , cel care planifică și
gestionează resursele, designer cel care proiectează modul de joc, conceperea și proiectarea
regulilor și structurii jocului, designerul de interfețe, programatorul, inginerul de sunet cat si cel
care testează .
Figura 1 – „Librări a”
Designul este un termen destul de larg și vag. Rolurile legate de
proiectare există într -o serie de domenii, de la designul industrial
(autovehicule, mobilier) la imprimare (reviste, alte publicații) la
tehnologie (site -uri web, aplicații mobile). Responsabilitatea principala
a unui designer UX este să se asigure că produsul curge logic de la un
pas la altul. O modalitate este efectuarea de teste de utilizator pentru a
observa comportamentul acestuia. UI designer sunt responsabili de
proiectarea fiecărui ecran sau a paginii cu care interacționează
utilizatorul. Visual D esigner nu se preocupă de modul în care ecranele
se leagă unul de celălalt, nici de modul în care cineva interacționează
cu produsul. În schimb, accentul lor este pus pe realizarea de icoane,
controa le și elemente vizuale frumoase. Spre deosebire de designerii
vizuali care se ocupă de obic ei statice, designerii de mișcare creează
animație în interiorul unei aplicații. Ei se ocupă de ceea ce face
interfața după ce un utilizator o atinge. De exemplu, ei decid cum
trebuie să se alinieze un meniu, ce efecte de tranziție să utilizeze și
cum treb uie să se estompează un buton .
Unele din avantaj ele în folosirea aplicației Adobe Flash este
că, există posibilitatea de a se importa toate resursele. Imagini în
diferite formate (psd, jpeg, gif, bitmap), sunete (mp3, wav, aiff), video
(mp4) și chiar se poate încapsula tipuri de font. Toate vor fi în așa zisa
librărie pe care utilizatorul o poate organiza după bu nul lui plac pe
dosare, sub dosare . În funcție de necesitate unele dintre ele se pot
transforma in „Clase” astfel încât să se poate instanția obi ecte. Desigur ne ajuta foarte mult și
multitudinea de obținui pe care se pot seta din ferestrele corespunzătoare precum dimensiunea
ecranului pe care se va executa aplicația, culoarea de fundal, „frame rate ”, platforma pentru care

17
construim aplicația . Cu a jutorul instrumentului numit „TimeLine” se poate organiza și control a
conținutul unui document în timp în straturi și cadre . Da, exact ca și în aplicația sora „Photoshop”
se poate dezvolta pe straturi (layer) cu aproximativ toate opțiunile acestuia. Î mpart e lungimile de
timp în cadre precum o face un editor de filme indicându -ne cu exactitate la ce cadru și ce secundă
suntem. Controalele din secțiunea straturi a liniei de timp ne permit e să ascunde m, să arătă m, să
bloca m sau să debloca m straturile și să afișă m conținutul stratului ca schiț ă. În mod implicit,
cronologia apare sub fereastra principală a documentului . Rezultatul folosirii acestei unealtă sunt
animațiile .
Cum spuneam după ce am adus toate imaginile, sunetele și am setat ce le doua tipuri de font –
uri pe care le voi folosi în cadrul aplicație (Arial Black și Edwardian Script ITC ) este timpul pentru
ecranul de pornire. Pentru un impact cu un efect mare de la început am folosit „TimeLine”. In cele
doua secunde cât durează secve nța de start al aplicației sunt 60 de cadre a paisprezece straturi. Pe

18
fundal am așezat imaginea unui castel reprezentând simbolul al jocului, de instrumentul

Figura 2 – Ecranul si „Time Line ”
asemenea „Dragonul” pe care trebuie evitat pentru a ajunge la ușa castelului, cele doua bombe
uneltele caracterului principal pentru a -si face drum până la castel și pentru găsirea cheii. La cadrul
al 16 -lea respectiv 20 își face apariția și exploziile celor doua b ombe însoțite de sunetele
corespunzătoare. Pentru un efect cat mai convingător suflul exploziei pornește de la o dimensiune
mica și pentru câteva cadre ea se tot mărește. Pe cadrul 27 de undeva din afara ecranului pornește
într-o tranziție de la stânga sp re dreapta cel ce va fi butonul „Play”. Același lucru pentru butonul
„About” la cadrul 29 și pentru cel „Exit” la cadrul 35, lăsând la final apariția personajului principal
pe frame -ul 40 într -o tranziție de jos in sus pe axa y și z. Rezultatul final al an imației este clasa
denumita „Cover”.

19
Aproape într -un mod asemănător este și animația pentru a ajunge la ecranul , clasa „About” cu o
durată de o secundă și 30 de cadre cu 11 straturi . În momentul în care se pornește animația de fapt
pe ecran se vede imaginea al clasei „Cover” (deci în animația noastră la început este o transparenta
de 100%). Pe cadrele 5, 8, 11 13 si 15 în mod similar ca și la animația precedentă își vor face
apariția exploziile celor cinci bombe însoțite de sunetele corespunzătoare. Sunetele vor fi activate
via code de aceasta dată și nu vor fi așezate pe „TimeLine”. Rezultatul este identic doar am vrut să
arăt și această posibilitate. Și în acest caz fiecare explozie apare în locuri diferite pe ecran pornind
de la o dimensiune mică ș i cu trecerea a câtorva cadre ele se vor mării oferind o senzație de suflu
unei explozii. În cadrul 22 apare titlul acestui ecran „About” pe cadrul 24 un text care indică cine a
făcut aplicația iar în ultimul cadru 30 apar două icoane care vor avea rol de activare și dezactivare a
efectelor sonore respectiv muzica de pe fundalul fie cărui nivel. Tot în acest cadru va apărea
simbolul care va permite reîntoarcerea la ecranul anterior.
Construirea animației care va deservi drept suflu exploziei a fost făc ut cadru cu cadru , durata ei
fiind de aproximativ jumătate de secundă , la final ultimul cadru va fi unul total transparent, nu va
conține nimic . Cu o tehnică asemănătoare a fost construit și mișcările caracterului principal cât și al
dragonilor . Cu ajutorul unui obiect de tip mască se ascunde diferența de imagine pe care nu dorim
să o afișam în acel cadru. Pentru simularea deplasării într -o direcție a caracterului se afișează
consecutiv de la stânga la dreapta cadrele interesate iar la finalul c ăreia cu comanda stop se rămâne
pe ultimul cadru până la următoarea comandă .

Figura 3 – Explozia
În cazul clasei „Door” construcția s -a conține două cadre cu opțiunea „stop” pentru fiecare
cadru. Una afișând imagina cu ușa închisa iar cealaltă imagine cu ușa deschisă. Pentru clasa
„MedievalBanner” avem un singur cadru cu doua straturi. Imaginea de fundal este pe unul din
straturi iar pe celălalt obiectul de tip text care se modifică în funcție de ce nivel începe. Asemănător
este și clasa „SelectLevel” compus din imaginea de fundal și pe stratul superior sunt așezate toate
cele nouă castele reprezentând cele nouă nivele disponibile
din joc acoperite cu simbol ul „X” dacă acel nivel încă nu a
fost accesat. Aș mai aminti de clasa „Pattern” care conține
3 cadre care nu au ca și destinație vreo animație ci doar să
conțină imaginile cu care se vor construi labirintul pentru
fiecare nivel. Celelalte clase care au și conținut de tip
Figura 4 – „Enemy”

20
imagine au cate un cadru eventual conțin mai multe imagini dar nu mai conțin animații:
„TouchController”, „Bow”, „Arrow”, „Bomb”, „Key”, „Thunder”, „Trees”, „BackToMenu”.
Există o multitudine de motive pentru a crea muzică și a face un des ign de sunet pentru
jocuri video , de a o face la modul c ât se poate de serios. Ca și în cazul design -ului de imagini și
animații, sunetul completează, înfrumusețează totul. Un film cu o coloană sonoră și efecte audio
potrivită este pe bună dreptate conside rat un film mai bun împotriva vreunui film fără aceste detalii,
așa și în jocurile video sunetul dă un plus de valoare. Te poate influența și manipula în direcția în
care designerul jocului vrea să mergi . Efectele pot fi folosite pe post de a informa , a atrage atenția
utilizatorul de apariția unor evenimente. De exemplu dacă un jucător e pe moarte, sunetul s -ar putea
modifica pentru a prevesti acest lucru sau când un jucător are o creștere temporară de puteri , este
posibil ca sunetul să se schimbe până câ nd această opțiune nu mai există , tot prin intermediul
sunetului se poate aduce la cunoștința jucătorul ui ca a atins un nou record, timpul la dispoziție este
pe sfârșite, apariția în cadru a unui personaj negativ . Este un instrument de „brand -ing” excelent
pentru jocuri . Utilizatorul va asimila muzica și sunetele cu jocul în sine p ermiț ându -ne să ne
angaj ăm în ceva care nu este vizibil Capacitatea de a transmite emoție unui jucător prin sunet este
un concept nu foarte nou c hiar și jocurile arcade vechi au reușit să manipuleze emoțional jucătorii .
În timpul jocului, jucătorul devine personajul principal , prin urmare, muzica pe care o creăm devine
coloana sonoră care i se adresează în mod direct jucătorului. Proiectantul de sunet se va asigura că
efectele son ore respectă tonul muzicii, astfel încât acestea să nu se ciocne ască unul de celălalt , sa nu
existe distorsiuni , volumul să fie unul potrivit . De asemenea, este esențial să pute m testa sunetele în
joc cât mai curând posibil deoarece sunt cazuri când muzica sau efect ele par cele potrivit e dar în
contextul jocului să nu fie ceea ce ne doream sau este prea lung, prea scurt pentru scena și
momentul pentru care l -am gândit. În cazul sunetelor repetitive trebuie să ne asiguram că ieșirea din
iterație respectiv reintrarea în sound se face fără zgomote de fond nedorite, o operație deloc ușoara.
De reținut că toate aceste proceduri iți răpesc o perioada de timp nu foarte mică. Așadar după
perioada de căutare, achiziție, editare, potrivire proiectul s -a ales cu o muzică de fundal pe perioada
în care se joaca un nivelele „ BgSound ” și cinci efecte sonore: „ ClickSound ” pentru a simula sunetul
unui click atunci când revenim la un ecran anterior, „ Crowd ” va fi folosit atunci când caracterul
principal moare, „ NextLevSound ” când personajul principal termină cu succes nivelul,
„ZombiePain ” pentru când personajul „Enemy” moare și „ExplodeSound ” folosit în momentul
exploziei al bombei .
2.7 Implementare
Această parte este cea mai îndrăgită de programatorii, este momentul în care toate
abstractizările vor fi transformate în code. Implementarea este realizarea, executarea punerea în

21
practic ă a unui plan . Ca atare, implementarea este acțiunea care trebuie să urmez e orice gândire
preliminară pentru ca ceva să se întâmple . Reprezintă, în mod inerent, o schimbare a arhitecturii a
design -ului în code.
2.7.1 Bibliotecile

22
Bibliotecile, în majoritatea limbajelor de programare , sunt resurse pe care le putem reutiliza.
Când cream o aplicație mare, codul este întotdeauna bun în interiorul bibliotecilor , astfel încât să îl
reutilizam mai târziu . Există biblioteci statice și dinamice. Static se va "îmbina" cu codul dvs. (mai
rapid, dar va folosi mai multă memorie) și dinamic (puțin mai lent, dar poate reutiliza biblioteca
dacă este deja în memorie) va face legătura cu aplicația dvs. când porniți pr ogramul. Cele statice
sunt cel mai frecvent tip de conectare la compilarea unei aplicații. Cu toate acestea, bibliotecile
dinamic e ne permite să obține m o reducere a dimensiunii finale a fișierului SWF , APK, EXE și,
prin urmare, o reducere a duratei de des cărcare a aplicației . Pentru a conecta în mod static definițiile
unei biblioteci în aplicația dvs., utilizați opțiunile compilatorului bibliotecă -cale și include –
biblioteci pentru a specifica locațiile fișierelor SWC . Un fișier SWC este un pachet de simbol uri
Flash precomprimate și un cod ActionScript care permite unui dezvoltator AS3 să distribuie clase
pentru a evita recompilarea simbolurilor și a codului care nu se va schimba. Fișierele SWC pot fi
generate de instrumentul de creație Adobe Flash Professio nal. Codurile bibliotecilor de tip SWC
sunt de obicei incluse într -un proiect ActionScript 3 și compilate în fișierul SWF final alături de
programul dezvoltatorului, de către compilatorul ActionScript 3 . Doar clasele care au fost utilizate
de proiect (și d ependențele lor) sunt transferate în fișierul SWF rezultat . Un fișier SWC este
comprimat prin intermedi ul formatului de arhivă ZIP. Redenumirea extensiei unui fișier SWC la
"zip" va permite decomprimare acestui fișier și să afișeze conținutul ei. Folosirea bibliotecilor

23
corespunzătoare poate reduce
cantitatea de cod care trebuie
scrisă. Acesta va tinde să reducă
numărul de linii de cod pentru o
aplicație va crește rata de livrare
a funcționalității. În cele mai
multe cazuri, este mai bine să
utilizați o rutină de bibliotecă
decât să scrieți propriul cod .
În continuare vă voi
prezenta toate bibliotecile
folosite în acest proiect. Clasa
Stage reprezintă întreaga zonă în
care este afișat conținutul .
Pentru conținutul care rulează în
AIR pe sistemele de operare
desktop, fiecare obiect
NativeWindow are un obiect
Stage corespunzător . Clasa
StageAlign oferă valori
constan te de utilizat pentru
proprietatea Stage.align
(bottom , bottom _left,
bottom _right , left, right , top,
top_left , top_right ). Clasa
StageScaleMode oferă valori pentru proprietatea Stage.scaleMode precum: exact fit – specifică
faptul că întreaga aplicație este vizibilă în zona specificată, fără a încerca să păstreze raportul de
aspect original. NoBorder – specifică faptul că întreaga aplicație umple zona specificată, fără
distorsiuni, dar eventual cu o anumită decupare , menținând în același timp raportul origin al al
aspectului aplicației. NoScale – specifică faptul că dimensiunea aplicației trebuie fixată astfel încât
să rămână neschimbată, chiar dacă dimensiunea ferestrei playerului se modifică. ShowAll –
specifică faptul că întreaga aplicație este vizibilă în zona specificată fără distorsiuni, menținând în
același timp raportul original al aspectului aplicației . Clasa DisplayObject este clasa de bază pentru
toate obiectele care pot fi plasate pe lista de afișare . Lista de afișare gestionează toate obiectele
afișate în timpul de funcționare Flash /Air. Conține funcționalit ăți de bază cum ar fi poziția x și y a
import flash.display.Stage;
import flash.display.StageAlign ;
import flash.display.StageScaleMode ;
import flash.display.DisplayObject ;
import flash.display.MovieClip ;
import flash.display.Sprite;
import flash.events.Event;
import flash.events.EventDispatcher ;
import flash.events.MouseEvent ;
import flash.ui.Keyboard ;
import flash.events.KeyboardEvent ;
import flash.media.Sound;
import flash.media.SoundChannel ;
import flash.media.SoundTransform ;
import flash.net.FileReference ;
import flash.utils.Timer;
import flash.utils.setTimeout ;
import flash.events.TimerEvent ;
import flash.text.Font;
import flash.text.TextFormat ;
import flash.text.TextField ;
import flash.text.TextFormatAlign ;
import flash.filesystem .File;
import flash.filesystem .FileStream ;
import flash.filesystem .FileMode ;
import flash.utils.getDefinitionByName ;
import flash.desktop.NativeApplication ;
import flash.display.NativeWindow ;
import flash.display.NativeWindowInitOptions ;
import flash.display.NativeWindowSystemChrome ;
import flash.display.NativeWindowType ;

import AdditionalAdjustment ;

import gs.TweenLite ;

// Ane Extension Imports
import com.codealchemy .ane.admobane .AdMobBanner
import com.codealchemy .ane.admobane .AdMobEvent ;
import com.codealchemy .ane.admobane .AdMobManager ;
import com.codealchemy .ane.admobane .AdMobPosition ;
import com.codealchemy .ane.admobane .AdMobSize ;
import com.codealchemy .ane.admobane .AdMobFunctions ;

24
unui obiect, precum și proprietățile mai avansate ale obiectului, cum ar fi matricea sa de
transformare . În Flash Professional, metodele pentru clasa MovieC lip oferă aceleași funcționalități
ca și acțiunile care vizează clipurile video. Spre deosebire de obiectul Sprite, un obiect MovieClip
are timeline. Câteva proprietăți pe care le putem aminti în acest caz ar fi: alpha , blendMode , filters ,
height , opaqueBackground , rotation , scaleX , scaleY, scale9Grid, scrollRect , transform , visible ,
width , x, y. Clasa Sprite este un element de bază al listei de afișare: un nod al listei de afișare care
poate afișa g rafice. Un obiect Sprite este similar cu un clip v ideo, dar nu are o cronologie. Sprite
este o clasă de bază adecvată pentru obiectele care nu necesită timeline . Spre exemplu, Sprite ar fi o
clasă de bază logică pentru componentele interfeței utilizator (UI) care de obicei nu utilizează
timeline. Clasa ev eniment este utilizată ca clasă de bază pentru crearea obiectelor evenimentului,
care sunt transmise ca parametri pentru evenimente de întreruperi atunci când are loc un eveniment .
Proprietățile clasei conțin informații de bază despre un eveniment, cum ar fi tipul evenimentului sau
dacă comportamentul implicit al evenimentului poate fi anulat . De exemplu e venimentele asociate
cu un click de mouse , trebuie să includă informații suplimentare despre locația evenimentului de
clic și dacă au fost apăsate orice t aste în timpul evenimentului de clic. Puteți transmite astfel de
informații suplimentare evenimentelor de întrerupere prin extinderea clasei evenimentului . Unele
evenimente au un comportament implicit asociat . Evenimentul doubleClick are un comportament
implicit asociat care evidențiază indicatorul mouse -ului în momentul evenimentului . Clasa
EventDispatcher este clasa de bază pentru toate clasele care expediază evenimente , permite oricărui
obiect din lista de afișare să fie o țintă a evenimentului și ca atare . În general, cel mai simplu mod
pentru o clasă definită de utilizator de a capta capabilități de dispecerizare a evenimentelor este
extinderea EventDispatche r. Un obiect MouseEvent este expediat în fluxul de evenimente ori de
câte ori apare întrerupe rea din partea mouse -ului. Clasa de tastatură este utilizată pentru a construi o
interfață care poate fi controlată de un utilizator cu o tastatură standard . Puteți utiliza metodele și
proprietățile clasei tastatură fără a utiliza un constructor. Proprietă țile clasei Tastatură sunt
constante care reprezintă tastele care sunt cel mai frecvent utilizate pentru controlul jocurilor . Un
obiect KeyboardEvent este trimis ca răspuns la apăsarea utilizatorului al unei tastaturi . Există două
tipuri de evenimente de t astatură: KeyboardEvent.KEY_DOWN și KeyboardEvent.KEY_UP . Clasa
de sunet ne permite să lucrăm cu sunet e într-o aplicație , încărca rea și reda rea un fișier MP3 extern
în acel obiect, accesarea de date al sunetului, cum ar fi informații despre numărul de octeți din flux .
Sunetul este redat în timp ce acesta este preluat dintr -un obiect ByteArray pe care îl ocupă cu date
de sunet. Clasa SoundChannel controlează un sunet într -o aplicație. Fiecare sunet este atribuit unui
canal de sunet, iar aplicația poate a vea mai multe canale de sunet care sunt amestecate împreună.
Clasa SoundChannel conține o metodă stop (), proprietăți pentru monitorizarea amplitudinii
(volumului) canalului și o proprietate pentru atribuirea unui obiect SoundTransform canalului.

25
Clasa Sou ndTransform conține proprietăți pentru volum și panoramare . Clasa FileReference oferă o
modalitate de a încărca și descărca fișiere între computerul unui utilizator și un server . O fereastră
de dialog al sistemul de operare solicită utilizatorului să selec teze un fișier pentru încărcare sau o
locație pentru descărcare al acestuia. Fiecare obiect FileReference se referă la un singur fișier de pe
discul utilizatorului și are proprietăți care conțin informații despre dimensiunea, tipul, numele, data
creării, d ata modificării și tipul creatorului fișierului (numai pentru Macintosh). În Adobe AIR,
clasa File, care extinde clasa FileReference, oferă mai multe capabilități și are mai puține restricții
de securitate . Clasa Timer este interfața cu cronometrele, care permit să rulam codul într -o secvență
de timp specificată. Utilizând metoda start () se pornește un cronometru. Adăugâ nd un eveniment de
întrerupere pentru evenimentul temporizatorului vom seta codul care va fi rulat în inter valul acesta
de timp . Se poate crea obiecte Timer pentru a rula o singură dată codul sau să le repet e la intervale
specificate de timp. Un obiect Timer expediază obiecte TimerEvent ori de câte ori obiectul Timer
atinge intervalul specificat de proprietatea Timer.delay . Clasa Font este utilizată pentru a gestiona
fonturile încorporate în fișierele SWF. Fonturile încorporate sunt reprezentate ca o subclasă a clasei
Font, este utilă numai pentru a afla informații despre fonturile încorporate; nu puteți modific a un
font utilizând această clasă . Nu pute m utiliza clasa Font pentru a încărca fonturi externe sau pentru
a cre a o instanță a unui obiect Font. Clasa TextFormat reprezintă informații despre formatarea
caracterelor . Se poate folosi clasa TextFormat pentru a crea o formatare specifică a textului pentru
câmpurile text . Dacă dori m să afiș am un text bold sau italic cu un font încorporat, trebuie să
includeți variantele bold și italice ale acelui font . Trebuie să utiliz ăm new TextFormat () pentru a
crea un obiect TextFormat înainte de a i seta proprietățile . Clasa TextField este utilizată pentru a
crea obiecte de afișare pentru afișarea și introducerea textului . Metodele din clasa TextField ne
permit e să setăm, să select ăm și să manipul ăm textul într -un câmp de text dinamic sau de
introducere pe care îl creăm în timpul redactării sau în timpul execuției . Flash Player acceptă un
subset de etichete HTML pe care le pute m utiliza pentru a formata textul . Clasa TextFormatAlign
oferă valori pentr u alinierea textului în clasa TextFormat . Un obiect File reprezintă o cale către un
fișier sau un director. Acesta poate fi un fișier sau un director existent sau poate fi unul care nu
există încă; de exemplu, poate reprezenta calea către un fișier sau un director pe care intențion ăm să
îl cre ăm. A re o serie de proprietăți și metode pentru a obține informații despre sistemul de fișiere și
pentru a efectua operații, cum ar fi copierea fișierelor și a directoarelor . Proprietăți le acestei clase au
valori semni ficative în diferite sisteme de operare. De exemplu, sistemul de operare Mac OS, Linux
și Windows au diferite căi native pentru directorul desktop al utilizatorului. Este indicat sa n u
adăug ăm sau să elimin ăm conținut din directorul aplicației (unde este i nstalată aplicația AIR). În
acest caz, pute m întrerupe o aplicație AIR și pute m invalida semnătura aplicației . Ar trebui utilizat
directorul de stocare a aplicațiilor pentru a scrie fișierele de aplicații interne , respectiv utilizat

26
directorul de document e pentru a scrie fișiere pe care un utilizator se așteaptă să le utilizeze în afara
aplicației, cum ar fi imagini sau fișiere text editate. Un obiect FileStream este folosit pentru a citi și
a scrie fișiere. Fișierele pot fi deschi se sincron, apelând metod a open () sau asincron prin apelarea
metodei openAsync ().Avantajul deschiderii fișierelor în mod asincron este faptul că un alt cod poate
executa în timp ce Adobe AIR rulează procesele de citire și scriere în fundal. Când sunt deschise în
mod asincron, even imentele de progres sunt expediate pe măsură ce operațiunile continuă . Clasa
FileMode definește constantele șir utilizate în parame trul fileMode al metodelor open () și
openAsync() din clasa FileStream. Parametrul fileMode al acestor metode determină capabi litățile
disponibile pentru obiectul FileStream odată ce fișierul este deschis . Următoarele capabilități sunt
disponibile, în diverse combinații, pe baza valorii parametrului fileMode specificat în metoda
deschisă:
 Citire – obiectul FileStream poate citi datele din fișier .
 Scriere – obiectul FileStream poate scrie date în fișier.
 Creare – Obiectul FileStream creează un fișier inexistent la deschidere .
 Trunchiere la deschidere – Datele din f ișier sunt șterse la deschidere.
 Adăugați date scrise – datele sunt întotdeauna scrise la sfârșitul fișierului.
Pachetul flash.utils conține o varietate de funcții la nivel de pachet pentru execuția codului
de sincronizare, recuperarea informațiilor despre clase și obiecte . Clasa NativeApplication
reprezintă însăși această aplicație AIR. Oferă informații despre aplicații, funcții la nivel de aplicație
și trimite evenimente la nivel de aplicație. Obiectul NativeApplication este un obiect singleton,
creat automat la pornire . Clasa NativeWindow oferă o interfață pentru crearea și controlul
ferestrelor native de pe desktop . Această caracteristică este acceptată pe toate sistemele de operare
desktop, dar nu este acceptată pe dispozitive mobile sau AIR pentru dispozitive TV. Ave m
posibilitatea să test ăm suportul la o ra de rulare pe dispozitivele desktop utilizând proprietatea
NativeWindow.isSupported . Proprietățile unei instanțe NativeWindow pot fi accesate numai prin
conținutul aplicației. În cazul în care conținutul non -aplicație încearcă să acceseze obiectul
Native Window, va fi lansată o eroare de securitate . Conținutul poate fi adăugat la o fereastră
utilizând metodele DisplayObjectContainer ale obiec tului Stage, cum ar fi addChild (). Sistemul
crom se referă la elementele specifice unui sistem de operare dintr -o fereastră, cum ar fi bara de
titlu, butoanele de minimizare, maximizare și închidere . Pentru fereastra inițială a aplicației creată
automat de AIR, toate aceste proprietăți (cu excepția tipului) sunt setate în descriptorul aplicației.
Fereastra inițială este întotdeauna tip NativeWindowType.NORMAL.

27

2.7.2 TweenLite – GreenSock
Figura 5 – TweenLite – GreenSock
Animarea cu cod poate părea intimidant ă la
început. Platforma de animație GreenSock (GSAP) a
fost proiectată pentru a fi simpl u și intuitiv . Motorul
de bază este TweenLite apoi TweenMax,
TimelineLite, TimelineMax etc. Fiecare „tween ” pe
care creăm are nevoie de o ținta (obiectul pe care
dorim să îl adăugăm ), durata (de obicei descris ă în
secunde) și proprietățile pe care dorim să le
modificam , împreună cu valorile finale
corespunzătoare.
TweenLite este un motor de generarea a
cadrelor intermediare extrem de rapid, ușor și flexibil,
care servește drept fundamentul platformei de animație GreenSock. O instanță TweenLite se ocupă
de îmbunătățirea uneia sau mai multor proprietăți ale oricărui obiect în timp, actualizându -le pe
fiecare cadru. Sună simplu, dar există o mulțime de capabilități și facilități la îndemână cu acesta
tehnologie . Cu o mulțime de alte motoare de generarea a cadr elor intermediare iată de ce am luat în
considerare TweenLite:
 viteza – TweenLite a fost optimizat pentru performanță maximă.
 ușurința setărilor – în plus față de adăugarea oricărei proprietăți numerice a oricărui obiect,
TweenLite poate filtra, culori, v olum, nuanță, cadre și poate chiar să îmbunătățească
aspectul. TweenMax extinde TweenLite și adaugă chiar și mai multe ca pabilități cum ar fi
repetarea , repetarea timpului, expedierea even imentului, actualizările și rotunjirea de
valorilor la destinație, și multe altele. Gestionarea suprascrierii este un aspect important al
platform ei GreenSock Tweening. Avem opțiuni pentru suprascrierea AUTO sau putem
defini manual modul în care fiecare tween va gestiona tween -urile suprapuse ale aceluiași
obiect.
 extensibilitat e – cu arhitectura plugin -ului, se poate activa cât mai multe caracteristici pe care
le cere proiectul. Se poate scrie propriul plugin pentru a gestiona anumite proprietăți
speciale în moduri personalizate obținându -se o performanța mare .

28
 funcții de secvențiere, grupare și gestionare – TimelineLite și TimelineMax fac surprinzător
de simplu crearea de secvențe complexe sau grupuri de cadrelor intermediare pe care le
putem controla ca un întreg . play(), pause(), restart(), or reverse().
 ușurința în utilizare – designerii și dezvoltatorii deopotrivă vorbesc despre cât de intuitivă
este platforma .
Performanța este esențială, mai ales pe dispozitivele mobile cu procesoare lent e. Cea mai
bună animație dinamică este semnul distinctiv al ori cărui motor de generarea a cadrelor
intermediare iar GSAP depășește vechile "standarde industriale" cu literal mente 1000% + sub stres.
Ceea ce era foarte lent si sacadat este acum fluid. Este rezultatul nenumăratelor optimizări efectuate
pentru a asigura că proiectele dvs. interactive sunt receptive, eficiente și netede. Orice proprietate
numerică a unui obiect poate fi modificată, iar dacă proprietatea are nevoie de mani pulare specială
(cum ar fi culori, filtre, valori non -numerice etc.), există șanse să existe un plugin care să o facă.
Dacă nu, se poate crea. O proprietate specială este un cuvânt cheie rezervat, care TweenLite îl
recunoaște și gestionează diferit decât a r fi o proprietate obișnuită. Un exemplu este întârzierea care
amână pornirea unui tween până când un anumit număr de secunde a trecut . Posibilitățile sunt
nesfârșite. TweenLite împachetează o cantitate uimitoare de energie într -un pachet surprinzător de
mic, sub 7kb . Control precis pentru a crea animații expresive cu un cod minimal . Complet gratuit,
cu excepția unui tip foarte specific de utilizare comercială (revânzarea către mai mulți clienți),
licența GreenSock este extre m de accesibilă și prietenoasă. Web -ul este plin de proiecte abandonate
"open source", dar GreenSock are o experiență de zec e ani de angajament față de platformă.
2.7.3 AdMobBanner
Figura 6 – AdMob Banner
Fondată în 2006 în Mountain View – SUA,
AdMob ( advertising on mobile – publicitate pe
mobil) reunește cea mai bună tehnologie din branșa
într-o singură platformă, astfel încât să putem obține
informații despre utilizatorii noștri și permite
dezvoltatorilor să maximizeze veniturile din anunțuri astfel generând venituri prin publicitatea în
aplicații (inclusiv de la alți agenți de publicitate). Plată rapidă și fiabilă în monedă locală. Nu mai
trebuie să folosim o combinație de instrumente sau să utilizați resurse de dezvoltare contra cost
pentru a ne construi propria soluție. AdMob poate fi folosit cu toate platformele de top. Oferă
soluții de publicitate pentru multe platforme mobile, inclusiv Android, iOS, webOS, Flash Lite,
Windows Phone și toate browser -ele web standard mobile, cu suport pentru diverse limbaje de
programar e. Este capabila să furnizeze reclamele in peste 200 de țări într-o varietate de formate – de
la text la animații multimedia și chiar video. Este una dintre cele mai mari platforme de publicitate

29
mobile din lume și pretinde că furnizează mai mult de 40 de miliarde de bannere și anunțuri text pe
lună pe site -urile web mobile și aplicațiile pentru telefoane mobile. Se poate seta filtre pentru a ne
asigura că anunțurile afișate sunt relevante pentru utilizatorii noștri de aplicații. De asemenea, avem
control a supra tipurilor de formate de anunțuri pe care dorim sa le afișăm. Putem alege dintre
anunțurile banner, interconectările de pagini complete, anunțurile video și anunțurile native. Oferă,
de asemenea, o platformă cuprinzătoare de mediere, care permite dezv oltatorilor să gestioneze și să
medieze cererile de anunțuri către mai mult de 40 de rețele terțe. Acest lucru ne ajută să maximizați
generarea de bani pentru aplicații. Conectarea conturilor AdWords și AdMob ne permite să ne
optimizam experiența de public itate. Cu AdWords, putem crea campanii universale de aplicații
pentru a ne promova aplicația prin intermediul căutării Google și Google Play, YouTube, Rețeaua
de display Google, AdMob și multe altele. Odată ce am realizat mai multe instalări de aplicații,
putem utiliza AdMob pentru a afișa anunțuri în aplicație și pentru a genera bani prin intermediul
utilizatorilor. Integrarea cu serviciile Google Play impune îmbunătățiri automate ale performanței
aplicațiilor Android fără modificări SDK suplimentare. Ajut ă dezvoltatorii de aplicații care sunt
gata să obțină bani în mod gratuit pentru aplicațiile mobile în cadrul aplicațiilor proprii.
2.7.4 Main.as

Și am ajuns la faza î n care aminteam și la începutul acestei licenței în care avem „o scenă”
goala, o „foaie de hârtie” albă unde va trebui să punem, umplem cu actori, evenimente care
interacționează, spun o poveste etc. Bibliotecile de care avem nevoie sunt pregătite , resursele la fel
deci nu ne rămâne decât să începem. În această primă fază ne vom ocupa de secvența de început al
jocului. Așadar declarăm clasa care va conține coperta jocului, clasa care va conține informații
despre joc ( așa zisa pagina „about”) și clasa care ne va permite să alegem ce nivel dorim să jucăm.
Desigur avem nevoie și de alte variabile dar le voi aminti pe fiecare în momentul în care este
necesară apariția acestora. Următorul pas este să stabilim ca ecranul nostru sa fie pe orice dispozitiv
cu diferite dimensiuni și rezoluții nedistorsionat și redimensionat proporțional . Este o procedură, aș
spune obligatorie pentru orice aplicație scrisă în AS3 și destinată platformelor Android, IPhone.
După declararea claselor acum urmează instanțierea lor , creăm obiecte le și le așezăm pe scenă,
ecran. Deoare ce am creat toate cele trei obiecte deodată ,doar coperta jocului va fi așezat pe poziția
x și y egal cu 0 al ecranului utilizatorului iar celelalte două obiecte vor fi așezate în afara ecranului
până în momentul în care este nevoie de afișarea lor.
Clasa „Cover” este alcătuită din diverse imagini, sunet, tranziții pe aproximativ 15 straturi
cu un total de 60 de cadre (vezi figura 2). Procedura de asamblare este una aproape identică cu cea
unui montaj video cu diferența că există posibilitatea adăugării un or comenzi de tip cod. De
exemplu pe ultimul cadru din acest caz este adăugată comanda „stop() ” astfel nu se va repeta la

30
nesfârșit executarea și afișarea de la cadru 1 la 60. Aceast ă clasă conține la rândul ei 3 obiecte. Este
vorba de cele 3 butoane (Play , About, Exit) care ne vor direcționa către celelalte secvențe/ecrane. Pe
parcursul celor 2 secunde de animație chemăm funcția responsabilă cu publicitatea. Pregătim
terenul pentru momentul în care vom dorii să afișăm sau nu publicitate pe parcursul rulării aplicației
noastre. După declararea și instanțierea clasei AdMob verificăm dacă acesta este suportată pe
dispozitivul pe care rulează aplicația în acest moment introducem codul unic furnizat de Google
pentru autorizarea acestei proceduri pentru această aplicație și setăm modul de operație să fie cea de
producție, adică să nu fie cea de demonstrație . La final, funcția „ createBanner ()” prin parametrii ei
va crea publicitatea noastră, de dimensiunea dorită de noi , o va așeza în poziția dorită de noi cu un
ID personalizat folosit pentru a identifica bannerul atunci când sunt bannere multiple . În acest
moment avem disponibilă publicitatea și putem să o afișăm când dorim. Deci în momentul în care
am deschis aplicația pe ecran va fi afișat intro -ul, animația de doua secunde , pe fundal s -a pregătit
reclamele . Este momentul să apelam funcțiile de întrerupere pentru cele trei butoane de care
aminteam. La atingerea (pe ecranele tactile) sau când se va face clic cu mouse -ul se va apela funcția
de întrerupere care ne va duce la secvența dorită de noi. Deoarece cele trei butoane sunt în interiorul
obiectului „mainCover” funcția de întrerupere va arata ca și în tabelul de mai sus. Practic, spunem
compilatorului că în interiorul obiectului „mainCover” este obiectul „ playBtn ”,” aboutBtn ”,
„exitBtn ”.
La declanșarea funcției de întrerupere apăsând butonul „aboutBtn” va fi apelată funcția
„about ()”. Pentru a evita declanșarea o a altei funcție de întrerupere prin apăsarea accidentală pe
perioada cât trat ăm secvența „about” primul lucru care trebuie să îl facem este să eliminăm, să
dezarm ăm apelurile/întreruperile create. Și în acest caz obiectul „aboutMC” nu este de tip „Sprite”
(fără an imație) ci este de tip „MovieClip”. Are 30 de cadre, 11 straturi conținând imagini, sunete,
tranziții, cod. În mod intenționat codul aferent acestei clase l -am scris pe ultimul cadru al
„TimeLine -ului” pentru a arata și această posibilitate oferită de apli cația „Adobe Flash”. Cadrul
numărul unu este un cadru cu nimic pe el astfel în momentul când îl așezăm pe coordonatele x, y
egal cu zero al ecranului, pe ecran se va afișa în continuare „mainCover”. Este momentul când dăm
drumul animației. Cum spuneam, dup ă o secunda, animația a luat sfârșit iar pe ecran ni se afișează
un text despre cine a creat aceasta aplicație si trei butoane. Una care ne permite întoarcerea la
// adding Mouse Event Listener for play, a bout, exit button
mainCover .playBtn.addEventListener (MouseEvent .CLICK, playSelectLevel );
mainCover .aboutBtn .addEventListener (MouseEvent .CLICK, about);
mainCover .exitBtn.addEventListener (MouseEvent .MOUSE_DOWN , exitApp);

31
secvența de la care am pornit, adică coperta principală, un buton care activează sau dezactiv ează
efectele sonore pe parcursul jocului și un al treilea buton care face același lucru pentru muzica de
fundal pe perioada când se rulează un nivel. Pentru acest lucru declaram doua variabile care pot fi
văzute, interoga te în toată aplicația, încapsularea lor va fi una publică. În funcție de opțiunea aleasă
icoanele în formă de difuzor vor avea un „X” în fața lor sau „unde” reprezentând acordul nostru
pentru a executa fișierele audio. Pentru toate acestea creăm doua funcții de întrerupere.
Figura 7 – Difuzoare
O a treia funcție de întrerupere va permite reîntoarcerea la ecranul principal printr -o tranziție de tip
transparenta de la 100% la 0% într -o secundă, nu înainte de a elimina, dezarma întreruperile create,
interoga variabila mai sus menționată pentru a vedea dacă se va executa fișierul audio destinat
secvenței de clic. După terminarea tranziției, obiectul „aboutMC” va fi din nou poziționată în afara
razei ecranului dispozitivului și se apelează funcția „ returnToMainMenu(true) ” astfel controlul este
din nou în clasa „Cover”. Aceasta funcție a fost creată pentru revenirea în clasa principală ea fiind
apelată din clasa :About” cât și din clasa „ SelectLevel ” diferențiindu -se prin parametrul de tip
„Boolean ”. În cazul nostru aceasta funcție va reactiva întreruperile de la începutul aplicației.
La declanșarea funcției de întrerupere apăsând butonul „ exitBtn ” va fi apelată funcția
„exitApp ()”.Și de această dată pentru a evita declanșarea o a altei funcție de întrerupere prin
apăsarea accidentală pe perioada cât tratăm secvența „ exitApp ” eliminăm, dezarmăm întreruperile
create, verificăm dacă variabila răspunzătoare cu efectele de sunet ne permite executarea fișierului
audio destinat secvenței de clic iar după o întârziere de 800 de milisecunde apelam funcția nativă
care va închide aplicația noastră.
La declanșarea funcției de întrerupere apăsând butonul „ playBtn ” va fi apelată funcția
„playSelectLevel ()”. Repetăm secvența dezarmării întreruper ilor create și cea a sunetului pentru
clic, așezăm obiectul „ selectLevel ” pe axa X și Y egal cu 0 , setându -l la o transparență de 0% astfel

32
pornind aproape simultan două tranziții de transparență una pentru această clasă, de la 0 la 100%
respectiv pentru c lasa „Cover” exact invers în intervalul de timp de trei secunde. Mergând mai
departe pe această direcție „cu sens unic ” apelăm funcția „ checkWhichLevelisDisponible ()”. Aici se
verifică

Figura 8 – Select Level
calea nativă din sistemul de operare pentru a vedea dacă există fișier ul responsabil cu stocarea
informațiilor privitoare la ce nivel maxim s -a ajuns. Dacă acest fișier nu există atunci va fi creat
unul și îl vom popula cu datele corespunzătoare nivelului unu iar dacă fișierul există în accesată
locație îl vom deschide , se va citi datele din el și îl închidem la loc. În ambele cazuri stocăm datele
rezultate într -o variabilă globală care ne va permite să afișăm sau nu nivele care au fost terminare cu
succes și crearea p entru ele funcții de întrerupere care va declanșa secvența de încărcare și jucare a
nivelului pe care îl dorim. Cu ajutorul unor iterații se va realiza toate acestea , unde numărul maxim
de iterații va fi indicată de variabila mai sus amintită. Pentru acele nivele care nu au fost încă
accesate se va așeza un „X” în fața lor și nu se vor crea funcții de întrerupere pentru ele. Din cauza
tranzițiilor și a calculelor amint ite mai sus, crearea funcțiilor de întrerupere vor fi întârziate cu 3500
milisecunde. Pentru că această funcție este apelată și din clasa „Level” trebuie să ne asiguram că
afișarea reclamelor a fost eliminată.
Din această clasă se poate îndrepta jocul ori în direcția unde se creează clasa „Leve l” pentru
jucarea unui nivel, ori reîntoarcerea la coperta principala. În această ultimă variantă apăsând
butonul „ backToMenu ” se declanșează întreruperea care apelează funcția
„returnToMainMenuCall ()” care la rândul ei va apela” returnToMainMenu(false) ”. De această dată
parametrul este fals ceea ce va permite intrarea în starea unde se vor dezactiva toate întreruperile
create cu ajutorul variabilei globale unde este stocată numărul de nivele jucate cu succes , desigur și
de această dată printr -o iterație . Tot în această ramură se vor efectua tranzițiile de transparență
„selectLevel ” de la 100 % la 0% și obiectul „ mainCover ” de la 0% la 100% în interva lul de trei
secunde cu extinderea funcționalității fun cției de tranziție cu argumentul că la finalizarea ei să mute
aceasta clasă în afara ecranului dispozitivului și la final ca de fiecare dată se va reactiva
întreruperile de la începutul aplicației. În schimb dacă utilizatorul a ales jucarea unui nivel se v a
apela funcția „ playLevel ()” unde vor fi șterse toate funcțiile create, se va executa fișierul audio
// store the name of the object on that was clicked
var eventCurrentTargetName :String = e.target.name;

if (eventCurrentTargetName .length > 6) // for example "point10"
{
// extract the last two character from string and cast them into a uint
witchLevelIsPushed = uint(eventCurrentTargetName .substring (5,7));

}
else // for example "point3"
{
// extract the last character from string and cast him into a uint
witchLevelIsPushed = uint(eventCurrentTargetName .substring (5,6));
}

33
corespunzător unui clic dacă acest lucru este permis, se va sustrage din denumirea
butonului /obiectului tocmai apăsat numărul aferent nivelului care a fost activat și stocat într -o
variabilă care va fi interogată din clasa „Level”. Cele dou ă ramuri sunt necesare deoarece
denumirea poate s ă fie compus ă din șase caractere sau șapte. Rezultatul extragerii va f i de tipul
character motiv pentru care este necesar ă conversia în tip „uint”. Urmează crearea unui obiect de tip
„Level” adăugarea lui pe ecran. Pentru a menține trendul de până acum și de accesată dată , obiectul
creat îl setam la o transparența de 0% ca m ai apoi să pornim o tranziție de trei secunde și să îl
readucem la o transparență de 100% iar la final apelăm funcția pentru afișarea reclamelor.
2.7.5 Additional Adjustment.as

Această clasă a fost creată cu scopul de a nu fi nevoie să facem cate o clasă separată pentru
fiecare nivel. Așadar la începutul clasei „Level” vom apela „ Additional Adjustment ” pentru a ni se
înapoi a printr -un array toate acele valori care diferă de la un nivel de joc la altul. Singurul
public static function returnAllDataArray (witchLevelItis :uint):Array
{
var colectAllData :Array = new Array();
………….
switch(witchLevelItis )
{
case 1:
{
level = [[1,1,1,1,1,1,1,1,1,1,1,1,1,1],
[1,0,0,1,2,0,0,1,2,0,0,2,1,1],
[1,0,0,1,1,0,0,0,0,0,2,1,2,1],
[1,0,0,2,0,1,2,2,2,1,1,2,0,1],
[1,0,2,0,0,0,2,0,0,1,2,2,0,1],
[1,2,2,2,0,0,2,0,0,2,2,0,0,1],
[1,1,0,0,1,0,2,0,0,0,0,0,0,1],
[1,0,0,2,0,1,2,2,0,0,0,2,2,1],
[1,0,2,0,0,2,1,2,0,0,0,1,0,1],
[1,1,1,1,1,1,1,1,1,1,1,1,1,1],
];
colectAllData .push(level); // colectAllData[0]
countdown_number = 120;
colectAllData .push(countdown_number ); // colectAllData[1]
countBomb = 25;
colectAllData .push(countBomb ); // colectAllData[2]
enemyAisInTheGame = false;
colectAllData .push(enemyAisInTheGame ); // colectAllData[3]
enemyBisInTheGame = false;
colectAllData .push(enemyBisInTheGame ); // colectAllData[4]
enemyCisInTheGame = false;
colectAllData .push(enemyCisInTheGame ); // colectAllData[5]
reclaimerIsInTheGame = false;
colectAllData .push(reclaimerIsInTheGame ); // colectAllData[6]
break;
……………………….
return colectAllData ;

34
parametru transmis va indica nivelul pentru care se dorește a se obține datele. Primu l element din
array -ul pe care îl va înapoia este o matrice cu ajutorul căruia se va construi harta nivelului
corespunzător.
 0 – reprezintă iarba pe care jucătorul, monștrii se deplaseaza.
 1 – reprezintă cărămida/peretele. Jucătorii, monștrii nu pot trece prin ele.
 2 – reprezintă bambus -ul. Jucătorii, monștrii nu pot trece , dar bombele le pot distruge .
Al doilea element va indica secundele pe care jucătorul le are la dispoziție pentru a termina
nivelul, următorul element va indica câte bombe sunt disponib ile pentru acest nivel, următoarele trei
elemente va încapsula informația de tip Boolean care va informa dacă pentru acest nivel exista
„dragoni” iar în aceeași ordine de idei ultimul element va arata dacă acest nivel va conține arcul
care trage cu săgeți către personajul principal.
2.7.6 Level .as

Clasa responsabilă cu aducerea, controlarea, ștergerea claselor necesare pentru joc. Putem să
o denumim inima jocului, centrul de comandă. După ce ne asigurăm că adăugarea clasei s -a făcut cu
succes, procedura din prima funcție putem porni către funcția de inițializare a variabilelor și
instanțierea tuturor claselor. Precum se vede în cod sunt necesare multe variabile pentru a controla
jocul. De remarcat că, în această etapă aducem din clasa ajutătoare (bibliotecă) acele date de care
aminteam că sunt diferi te pentru fiecare nivel în parte și le stocăm într -o variabilă locală denumită –
specificParametersForThisLevel . Formula pentru accesată operație este :
AdditionalAdjustment .returnAllDataArray (MovieClip (parent).witchLevelIsPushed );
Adică din clasa ajutătoare chemăm funcția și îi pasăm parametrul care se află în clasa care a adăugat
accesată clasă (Main). Acum pe plan local avem toate informațiile necesare construirii nivelului.
Tot în accesată etapă, intenționat , am construit și adă ugat cele două câmpuri text
responsabile cu afișare timpului rămas și bombelor rămase la dispoziția jucătorului pentru a găsi
cheia pentru a intra pe ușa castelului , manevră necesară a finaliz a cu succes nivel ul. Acest lucru se
putea face și cu ajutorul aplicație „Abobe Flash” prin folosirea uneltelor puse la dispoziție. Printr -un
simplu adaugă, aplicația ar fi pus acest câmp text la care noi i -ar fi trebuit să îi dăm un nume pentru
al folosi în cod. Metoda aleasă de mine demonstrează că toate interfețele c u utilizatorul se poate
coda de la zero. La finalul aceste etape pentru o corectă afișare a timpului avem această condiție ,
dacă secundele rămase sunt mai mic i decât zece se adaugă caracterul zero în caz contrar secundele
sunt compuse din două cifre nefiind nevoie de nici o cosmetizare.
Pe parcursul întregului nivel, pe fundal, este setat să se redea o piesă audio dacă nu cumva
această setare a fost dezactivată. Pe partea dreaptă a ecranului în partea de sus am așezat cele două
câmpuri text, a cum așezăm butonul care va permite, în orice moment reîntoarcerea la ecranul
Figura 9 –
Cheia, fulger

35
anterior și în partea de jos postam câțiva copaci puri decorativi.
Înainte de a construii întreaga hartă de joc trebuie să așezăm la întâmplare „cheia ” și
„fulgerul ”. Când spun la întâmplare mă refer la faptul că va trebui să calculam în funcție de cate
elemente de „bambus ” sunt să decidem sub care dintre ele în mod aleatoriu să așezăm aceste două
elemente. Acesta etapă se face acum deoarece după acesta urmează construirea harții deci toate
elementele din hartă vor fi așezate peste „cheie ” și „fulger ”. Cunoaștem matricea cu ajutorul căreia
se va construi harta acestui nivel deci într -un vector va trebui să extragem elementele care indică
„bambus ” și în alți doi vectori vom extrage poziția pe axa X si Y. Cu ajutorul a două iterații
identificăm toate aceste date și le stocam. Din vectorul nou creat care conține toate elementele
„bambus” extragem acel număr aleatoriu iar cu ajutorul celo r doi vectori vom obține poziția ace stui
bambus extras. Din acest moment nu ne rămâne doar să creăm obiectul „fulger” să îl așezăm în
poziția calculată să îi atribuim o transparența de 0% până în momentul în care harta va fi construită.
Aceeași procedură va fi aplicată și în cazul „cheii”.
Construirea harții de joc se poate realiza acum. Cu ajutorul a două iterații trecem prin fiecare
element din matrice, creăm de fiecare dată câte un obiect de tipul „Patern” și îl poziționam în
funcție de element la plus 50 de pixeli la dreapta sau jos, î i atribuim un nume și îl adăugam pe
ecran. Acest obiect are trei cadre pe linia de timp. Dacă elementul din matrice este zero atunci
obiectul se va o pri în fata cadrului unu. Pe ace st cadru este șablonul cu imaginea ierbii. Pentru cadru
doi este imaginea cărămidă și pe cadrul trei imaginea cu bambușii . Introducem și poziționăm ușa pe
for (var i:int = 0; i < mapLevel .length ; ++i)
{
for (var j:int = 0; j < mapLevel [i].length; ++j)
{
// if in the map = 0 => grass, map = 1 => brick, map = 2 => bamboo
var brick:Pattern = new Pattern();
brick.x = j * 50; // set the X position of this brick object
brick.y = i * 50; // set the Y position of this brick object

// set a name for this object
brick.name = "brick" + i + "" + j;

// add to stage the object
addChild (brick);

// set the frame of the tile according to the value in the 2D array
brick.gotoAndStop (mapLevel [i][j] + 1 );
}
}

36
harta creată, „înghețăm” ecranul în momentul când adăugam pe mijlocul ei „bannerul” care va
informa j ucătorul care este misiunea lui și ce resurse are la dispoziție. Trecerea mai departe se va
realiza în urma atingerii ecranului, clic, în semn că utilizatorul a luat la cunoștința de aceste
informații. Fereastra informativă va ieși din cadru printr -o tranz iție pe axa Y în intervalul de timp de
o secundă . La finalizarea procesului de tranziție obiectul va fi eliminat. În ultima parte a construirii
harții , după ce anulăm funcția de întrerupere atașat ferestrei informative, creăm obiectul ce va
reprezenta jucătorul , caracterul principal. Verificăm dacă pentru acest nivel sunt „dragoni” și dacă
sunt verificăm câți. La fel se va proceda și cu arcul, se va verif ica dacă pentru nivelul actual trebuie
adăugat sau nu.
La final ceea ce a mai rămas de adăugat este așa numitul „ touchpad ” care ne va permite
controlarea jucătorului prin direcționarea sa, și „plantarea” de bombe. Atașam funcția de întrerupere
pentru butonul care va permite reîntoarcerea la ecranul anterior și setăm și activăm o funcție de
întrerupere bazată pe timp. La fiecare secundă această funcție va fi apelată , tocmai de aceea funcție
apelată în momentul întreruperii , am numit -o „everySecond ()”. Această funcție va actualiza cele
două câmpuri text (timpul și bombele rămase ), verifică dacă nu cumva jucătorul nu a fost atins de
vreun „dra gon” sau suflul vreunei explozii sau săgeata trasă de arc, caz în care se declanșează
secvența în care ne pregătim să terminăm nivelul . Același lucru, secvența de terminarea a nivelului
se va declanșa dacă această funcție constată că jucătorul a atins, intrat pe ușa castelului. Diferența
dintre ele este transmiterea parametrului de tip sound. De altfel în momentul în care se apelează
funcția de întrerupere care ne duce la ecranul anterior se setează timpul rămas la o secundă și în
Figura 10 – „Level”

37
acest fel, prin necâștigarea nivelului se activează procesul de pregătire de finalizare al nivelului
„preparesBeforeRemoveThisClass ()”. Dacă nivelul a fost terminat cu succes atunci înaintea aceste i
funcții trebuie să actualizam fișierul care este responsabil cu stocarea numărului corespunzător
nivelului maxim terminat de către utilizator. În cazul nostru aplicația având nouă nivele trebuie să
ne asigurăm că în momentul când jucătorul finalizează nivelul noua cu succes în fișierul amintit nu
putem actualiza cu un număr mai mare de nouă. Pentru a acoperi toate cazurile pentru actualizarea
fișierului avem nevoie de trei ramuri de cod. În cazul în care fișierul se găsește la locul stabilit
(pentru că există posibilitate ca în telefon, dispozitiv din anumite motive să fie stres acest fișier),
deci dacă există și nivelul terminat cu succes este mai mare decât numărul din fișier atunci
actualizăm acest număr. A doua ramară este în cazul în care acest număr este mai mic sau egal cu
numărul din fișier acest lucru însemnând că utilizatorul a jucat un nivel pe care cel puțin odată la
terminat cu succes deci nu mai este nevoie să actualizăm fiși erul. Și ultima ramură ar fi în cazul în
care fișierul nu se găsește la locul stabilit atunci vom crea un fișier nou și îl actualizăm cu numărul
nivelului tocmai terminat. Revenind la funcția pregătitoare terminării nivelului vom șterge funcțiile
de întrer upere aferente „ touchpad -ului”, actualizăm starea personajului principal și al „dragonilor”
într-o stare în care nu mai răspund la nici o comandă, setaam vizibilitatea caracterului principal la
invizibil, dacă la începutul nivelului a fost redată muzica de fundal acum o vom închide, cu
parametrul transmis (sunetul victoriei sau sunetul când nu se termină cu succes nivelul) va fi redată
în cazul în care acest lucru este permis, se va actualiza câmpul text responsabil cu afișarea timpului
la zero (00:00), se comandă încetarea funcției de întreruperi „ everySecond ()” și după o secundă și
jumătate timp lăsat pentru ca să fim siguri că toate actualizările au fost făcute se va apela ultima
funcție din acesată clasă unde se vor retrage toate obiectele instalate pe p arcursul acestui nivel.
Funcția finală denumită „ removeAll() ” începe cu o tranziție de tip transparentă al acestui
obiect de la 100% la 0% în trei secunde iar la finalul tranziției vom șterge, elimina toate obiectele
adăugate la început și anume: cele dou ă câmpuri text, butonul cu care se permitea întoarcerea la
ecranul anterior, copacii decorativi din partea dreapta, ușa castelului, jucătorul principal și
„touchpad -ul”. La fel ca și la început când am creat harta acum pentru a elimina obiectele de tipul
„Patern” vom folosi dubla iterație. După o verificare în care controlam dacă au fost sau nu luate
„fulgerul” și „cheia” se ia decizia de eliminare sau nu a acestor obiecte. Restul obiectelor rămase
vor fi șterse dacă au fost adăugate. Înainte ca accesată c lasă să fie ștearsă pregătim terenul pentru
ecranul „ selectLevel ” și anume îl poziționam pe axa X si Y egal cu zero, vizibilitate tot la zero și
pornim o tranziție de transparentă până la !00% în trei secunde și indicăm către funcția
„checkWhichLevelisDisp onible ()”.
2.7.7 Player .as

38

Clasa în care se realizează controlul personajului principal în funcție de comenzile date de
jucător prin intermediul „ touchpad -ului”. Așadar după ce ne asigurăm că adăugarea clasei s -a făcut
cu succes setăm variabi lele de tip boolean care indic ă dacă a fost activată una din funcțiile de
întrerupere care ne arată ce trebuie să facă caracterul principal, le setăm pe valoarea fals. Fiind l a
început, același lucru îl vom face și cu variabilele care indică dacă au
fost luate sau nu „fulgerul” și „cheia”. Pentru a cunoaște tot timpul
poziția caracterului principal ne definim o matrice iar pe poziția
elementului unde se afla caracterul nostru îi dăm valoarea noua
(putea să fie orice valoare).
Aplicația fiind destinată pentru multiple sisteme de operare,
jucătorul are posibilitate controlului caracterului principal prin
intermediul unei tastaturi sau atingerea ecranului dacă acesta este un
ecran tactil. Cu alte cuvinte avem nevoie să definim dou ă tipuri de
întreruperi. Una care va acționa în momentul în care pe tastatură se apasă butoanele sus, jos,
dreapta, stânga și spațiu, respectiv o a doua întrerupere pentru când se atinge butoanele din obiectul
„touchpad ”.
Ambele funcții de întrerupere vo r prelua valoarea evenimentului și îl vor pasa unei funcții
ulterioare care le va interpreta „ readInterupt(String) ”. Aici primul lucru ce facem este să dezactivăm
întreruperile de pana acum pentru evitarea confuziilor ce se pot crea până la finalizarea șir urilor de
evenimente create în urma creări acestei întreruperi. În urma interpretări va rezulta setarea uneia din
variabilele booleene de care aminteam la început și în acest fel se poate trece la funcția unde se va
executa comanda. După ce verificăm faptu l că, caracterul principal nu s -a ciocnit cu nici un
„dragon” caz în care s -ar seta variabilele care funcția „ everySecond ()” le controlează în fiecare
secundă pentru a verifica starea întregului joc, ulterior verificăm noi de accesată dată dacă nu
cumva a ceste variabile globale au status -ul pentru care jocul trebuie oprit și dacă aceste precondiții
nu se îndeplinesc se trece la partea actualizării caracterului principal. Verificăm care din cele cinci
posibilități a fost activată și pornim animația pentru a cel caz, verificăm dacă pe acea direcție este
setata „iarbă” pentru ca dacă pe acea direcție este un „Patern” de tipul „cărămidă” sau „bambus”
atunci pe acea direcție nu se poate înainta dar dacă nu atunci cu ajutorul unei tranziții de tip
„alunecare” pe a cea direcție în intervalul de timp de 300 milisecunde se va actualiza poziția
caracterului principal cu plus, minus 50 de pixeli. Actualizăm matricea creată la începutul clasei
înlocuind poziția de pe care caracterul principal a început tranziția cu cifra zero și poziția unde este
destinația acestuia se va actualiza cu cifra nouă (este cifra pe care am ales -o să reprezinte jucătorul ).
Pentru a evita repetarea aceleiași cod pentru fiecare ramură am creat o funcție care este
Figura 11 – Tastatura

39
apelată la fiecare caz pe care am denumit -o „checkTheOtherScenarios() ”. Aici avem trei cazuri de
verificat și acționat ca atare:
 dacă poziția actualizată a caracterului principal coincide cu poziția „fulgerului” și acesta nu
a fost luată până în acest moment, atunci eliminăm obiectul de tipul „ Thunder ”, actualizăm
variabila care indică că acesta a fost luată și se apelează funcția care pregătește repetarea
tuturor funcțiilor descrise până acum din acesta clasă .
 dacă poziția actualizată a caracterului principal coincide cu pozi ția „cheii” și acesta nu a fost
luată până în acest moment, atunci eliminăm obiectul de tipul „ Key”, actualizăm variabila
care indică că acesta a fost luată și se apelează funcția care pregătește repetarea tuturor
funcțiilor descrise până acum din acesta c lasă.
 dacă poziția actualizată a caracterului principal coincide cu poziția „uși” se setează variabila
de tip boolean care indică că acest nivel a fost terminat cu succes urmând ca după o mica
întârziere să activam o tranziție de tip scalar al caracterului principal de la 100% la 0% în
intervalul de timp de două secunde. Acest efect ar simula intrarea jucătorului pe ușa
castelului. La final pregătim terenul pentru funcția care controlează mișcarea „dragon ilor” în
ideea să se oprească din mișcare și să le facă invizibile până când vor fi eliminate.
A mai rămas de tratat situația în care s -a apăsat pe tasta spațiu sau icoana cu imaginea
bombei în cazul ecranelor tactile. În acest caz începem prin a controla dacă deja există o bombă
plasată în joc, ceea ce nu ar permite să plasăm o altă bombă. Dacă condiția este îndeplinită, adică nu
avem altă bombă plasată în acest moment atunci declarăm un obiect de tipul „ Bomb ” îl instanțiem ,
îl inițializăm și îl plasăm pe ecran. Deoarece este ultimul obiect plasat pe ecran probabilitatea să ne
acopere o porțiune din obiectul „ touchController ” este destul de mare, așadar pentru a evita acest
lucru spunem obiectului „ touchController ” să fie cel mai în față obiect de pe ecran . Setăm variabila
care nu va mai permite să se „planteze” o alta bombă atâta timp cât cea actuala nu a explodat.
Reamintesc faptul că la începutul acestei funcții avem o verificare în care controlăm dacă variabila
care tine minte câte bombe avem la dispozi ție este egală cu zero atunci nu se ajunge pe această
ramură. Pentru că toată secvența în care explodează bomba durează trei secunde setăm un
temporizator de durata a 3200 de milisecunde la finalul căreia variabila care permite plasarea altei
bombe să fie pe adevărat. Acest temporizator nu va bloca, va permite în continuare orice mișcare al
caracterului principal.
Funcția care pregătește totul pentru a rel ua ciclul acestei clase nu face altceva decât să
reseteze variabilele de tip boolean care indică dacă a fost activată una din funcțiile de întrerupere
care ne arată ce trebuie să facă caracterul principal setându -le toate pe fals și desigur să reactivăm
funcțiile de întrerupere pentru tastatură și pentru ecran e tactil e.

40
2.7.8 Bomb.as

Existența clasei, mă refer în timp este de aproximativ trei secunde și
un pic. Se naște, rămâne în așteptare trei secunde, execută codul aferent
situației date și se auto elimină. Pentru început ne asigurăm că obiectul a
fost plasat cu succes pe ecran după care interogăm clasa părinte adică
„Player” pentru a obține cu exactitate poziția caracterului principal pe axa X
și Y în momentul în care clasa „Bombă” a fost plasată pe ecran. Același lucru facem și cu poziția în
matrice. Lucru ce va determina, imediat după adăugarea acestui obiect să fie poziționat exact pe
poziția în care caracterul principal se află în acel moment. Caracterul principal are la dispoziție să se
ascundă din fața suflului exploziei care va urma, trei secunde, atât cât am setat temporizator ul care
la finalul ei va apela funcția principală al acestei clase.
Ca urmare începe secvența exploziei. Bomba se dezintegrează, adică dispare, tradus în cod ,
imaginea care conține bomba o facem invizibilă, î i setăm transparența la 0%. O vom șterge, elimina
de pe ecran în momentul când tot codul din această clasă se va executa. Pentru aceasta am declarat
un obiect de tipul „Bomb” care să conțină această clasă în sine. Dacă setar ea care permite redarea
sunetelor de tip efect e sonore este activată atunci va fi redată sunetul unei explozii. Dacă pe
parcursul a celor trei secunde de așteptare jocul s -a terminat, caracterul principal a fost atins de
vreun „dragon” sau de o „săgeată” atunci nu mai este nevoie de a executa restul codului din această
clasă. Cu ajutorul obiectul de tipul acestei clase care conține clasa în sine vom elimina acest obiect ,
și cum spuneam oprim executarea codului pe mai departe. În condiția în care caracterul principal nu
a pățit nimic verificăm dacă până în acest moment s -a luat „fulgerul, deoarece în aceasta situație
trebuie apelată funcția care gestionează situația când suflul exploziei se extinde cu două „blocuri”
de la locul exploziei în sus, jos, dreapta și stânga, respectiv contrar, ar fi apelată funcția care
gestionează suflul exploziei doar pe un singur „bloc” distantă pe aceleași patru axe.
Funcția „ explozieSimpla ()” întotdeauna va adăuga pe ecran în exact aceeași poziț ie unde
caracterul principal a adăugat bomba care după trei secunde dispare și cum spuneam va apărea în
acest moment animația care sugerează suflul exploziei. Celelalte patru situații sunt condiționate de
blocul corespunzător (plus unu în sus, dreapta, jos , stânga) unde ar urma să fie așezată obiectul care
conține animația exploziei , să fie „iarba” ori „bambus”. Calea cea mai simplă pentru această
condiție este să ne asigurăm că acel bloc nu este de tipul „cărămidă”. Prin această procedură vom
obține indire ct pentru fiecare caz controlat dacă condiția se îndeplinește, ceea ce ne va ajuta să
poziționăm obiectul pe care îl vom crea. Trecând peste această condiție pentru fiecare caz în parte
se va declara, instanția și inițializa obiectul de tipul „ Poof ”, așa c um am denumit clasa care conține
animația exploziei. Pentru fiecare cele cinci cazuri, mai bine zis pentru fiecare caz din cele cinci
pentru care se va îndeplini condițiile pentru ca animația care sugerează suflul exploziei să fie redată
Figura 12 – Bombă

41
se va face un cont rol unde se verifică dacă în raza suflului se află caracterul principal sau unul
dintre „dragoni”. Pentru a evita scrierea codului pentru fiecare caz creăm o singură funcție unde î i
transmitem prin parametrul funcției chiar obiectul suflul exploziei. Așa particularizam situația.
Cazul în care suflul exploziei atinge caracterul principal , acestuia îi atribuim o vizibilitate de 0%, îl
mutăm pe axa X și Y la coordonata zero , accesăm și setăm pe fals variabila care este controlată în
clasa „Main” din secundă în secundă care arată dacă jucătorul este în viată , practic declanșăm
terminarea acestui nivel cu starea fără succes. Cazul în care suflul exploziei atinge unul dintre
„dragoni” (fiecare este cont rolat separat), acesta ca și în cazul caracterului principal i se va atribui o
transparenta de 0%, se va accesa variabila care arată dacă acel „dragon este în viată sau nu setându -l
pe fals și după o altă verificare unde interogăm dacă efectele sonore sunt permise pentru redare și în
funcție de răspuns redam fișierul audio care exprima durerea „dragonului” care este atins de suflul
exploziei și moare.
Cazul în care fulgerul a fost luat această clasă va avea un suflu de două „blocuri” distanta de
la locul u nde s -a plasat bomba. Denumită „ explozieDubla ()” această funcție este foarte
asemănătoare cu cea anterioară doar că toate verificările se vor face pentru „blocul” doi de la
punctul de origine pentru că la începutul ei include funcția „ explozieSimpla ()” așa dar nefiind
nevoie de a controla, seta, adăuga pentru cazurile puls unu de la locul de origine. Față de primul caz

42
trebuie verificat dacă acest al doilea suflu care ar trebui pus se află în interiorul matricei noaste,
harta creata la început. De exemplu da că caracterul principal se află în poziția matricei [1][1] suflul
exploziei nu poate fi pe poziția [ -1][1] sau [1][ -1]. În aceeași ordine de idei se fac verificările pentru
celelalte cazuri [12][1] , [1][8] și [12][8] deși cazul acesta nu va fi niciodată de oarece ar însemna
situația în care caracterul principal a intrat pe ușa castelului și , deci nu mai poate să adauge bombe ,
dar pentru expandabilitatea codulu i am verificat și cazul acesta.
A mai rămas de verificat în ambele cazuri situația în care suflul exploziei se intersectează cu
cu „bloc” de tipul „bambus” . Parametrul funcție va transmite de unde este apelată această funcție
(din „ explozieDubla ()” sau „ explozieSimpla ()”) și ne ajută să stabilim poziția în cauză.. Unele
verificări se repetă aici deoarece tratăm ambele situați și avem nevoie de aceste controale . În primul
caz ne asigurăm că nu se iese din dimensiunea matricei ( în exemplu de mai sus este cazul unde nu
avem voie să depășim e lementul 13). Al doilea filtru verifică existența suflului la distanța de plus
unul de la punctul de origine (adică să nu fie „bloc” de tip „cărămidă”). Situație în care nu există
suflu , deci nu există posibilitatea pentru care ar trebui să preschimbăm un „bloc” de tip „bambus” în
„bloc” de tip „iarba” nici pentru explozi a simplă nici cea dublă. Ajunși la cel de -al treilea filtru, în
sfârșit controlăm dacă acest „bloc” este de tip „bambus ”. După confirmare trecem la acțiune: acel
private function checkIfItIsBamboo (simpleOrDoubleExplosion :uint):void
{
var brickDimension :Number = 50;

// pozitia sa nu fie mai mare sau mai mica decât este board array
if (j_position + simpleOrDoubleExplosion <= 13)
{
if (MovieClip (parent).mapLevel [i_position ][j_position + 1] != 1) // verifică
dacă la explozieSimpla() a fost un perete de tip 1 nu mai pune explozia dubla
{
if ( MovieClip (parent).mapLevel [i_position ][j_position +
simpleOrDoubleExplosion ] == 2) // verifica daca este bamboo
{
MovieClip (parent).removeChild ( MovieClip (parent).getChildByName (
"brick" + i_position + "" + (j_position + simpleOrDoubleExplosion )) );

MovieClip (parent).mapLevel [i_position ][j_position +
simpleOrDoubleExplosion ] = 0;

var brickA:Pattern = new Pattern();
brickA.x = (j_position + simpleOrDoubleExplosion ) * brickDimension ;
brickA.y = i_position * brickDimension ;
brickA.name = "brick" + i_position + "" + (j_position +
simpleOrDoubleExplosion );

MovieClip (parent).addChild (brickA);
brickA.gotoAndStop (1);

MovieClip (parent).setChildIndex (MovieClip (parent).getChildByName (
"brick" + i_position + "" + (j_position + simpleOrDoubleExplosion )), 0);

******

43
element din matrice îl ștergem localizându -l cu ajutorul variabilelor globale al clasei „ i_position ” și
„j_position ” precum parametrul funcției. Modificăm valoarea elementului matricei cu care s -a
construit harta jocului din doi în valoarea zero (valoarea ce reprezintă „iarba”) asigurându -ne pe
viitor că nu va mai intra în această funcție în cazul unei explozii pe această locație. Se va declara,
instanția și inițializa obiectul de tipul „ Pattern ”, în exact aceeași poziție de unde s -a șters obiectul de
tip „bambus”. Îi atribuim un nume unicat pentru situațiile în care dorim să accesam un obiect după
denumirea lui cu ajutorul funcției „ getChildByName ()” cum se întâmplă și pe ultimul rând al
exemplului de mai sus. Așad ar așezăm obiectul pe ecran spunându -i să se oprească pe cadrul care
conține imaginea cu „iarba”. La final îl aranjăm în profunzime aliniindu -l cel mai în spate posibil.
2.7.9 Enemy.as
Gestionarea comportamentului fiecărui „dragon” este gândită și construită în această clasă.
Indiferent dacă va apărea unul doi sau trei „dragoni” în nivelul care se joacă în acest moment ,
poziția de start va fi întotdeauna aceeași pentru fiecare „dragon”. La adăugarea lor pe ecran fiecare
primește un nume unic cu ajutorului căreia aici în această clasă verificăm și identificăm despre care
„dragon” este vorba și ne comportam ca atare. La fel ca și în cazul clasei „Player” după ce ne
asigurăm că adăugarea cla sei s-a făcut cu succes ne definim o matrice pentru a urmării evoluția pe
harta creată la început. Pentru a distinge „dragonii” de „player”, „bombe” în poziția matricei
atribuim valoarea opt. Cu variabile care indică ce direcție s -a decis să meargă „dragon ul” setate pe
fals intrăm în următoarea funcție unde avem un „ state machine ” format din patru ramuri. Pe prima
ramură se verifică dacă caracterul principal este în viată caci desigur dacă el nu ar fi este inutil să
înaintăm în această funcție. Pentru a dou a ramură controlăm situația în care caracterul principal s -a
atins de acest „dragon” iar dacă da primul lucru se transmite prin intermediul variabilelor
răspunzătoare cu această informație către clasa „Level” respectiv același lucru se face și pentru
„drag onul” care a fost implicat în această situație. În a treia ramură se intră în situația în care
„dragonul” în cauză este în viată. Aici ne ajută funcția „ liveThisEnemy(this.name) ” care returnează
un boolean indicând dacă „dragonul” este viu sau nu. Și în ac est caz controlul se face cu ajutorul
numelui unic alocat și transmis prin parametrul funcției. Stocăm rezultatul funcției care generează
un număr aleatoriu de la zero la trei într -o variabilă care ne va ajuta să facem toate setările necesare
în urma rezul tatului aleatoriu și permite pornirea secvenței în care „dragonul” se va deplasa în
stânga sau dreapta sau sus sau jos. Odată ce decizia a fost luată iar setările au fost făcute vom
trece m direct la codul care gestionează situația pentru accesată situație unde primul lucru care se
face este să pornim animația corespunzătoarea. Animația va fi redată indiferent dacă în acea direcție
în care urmează să se deplaseze „dragonul” este zid sau nu. Dacă este zid deplasarea nu va avea loc
dar prin redarea animației s imulăm cum că „dragonul” a încercat să meargă în acea direcție dar nu a
putut. Contrar, deplasarea va avea loc printr -o tranziție de tip alunecare pe una din cele patru axe in

44
intervalul de timp de 800 de milisecunde. Pe parcursul acestui interval de timp, cu ajutorul funcției
denumire „ checkIfTheyCollide ()” se verifică în timp real dacă între acest „dragon” și caracterul
principal există vreo coliziune situație în care, din nou avertizăm clasa „Level” de faptul că „player –
ul” a murit. Urmează actualizarea poziției pe matrice a noii poziții al „dragonului”. La final, cu
ajutorul unui temporizator de o secundă rechemăm funcția care controlează mișcarea. Ultima
ramură este pentru situația în care pentru toate verificările făcute până acum pe celelalte ramuri n u
s-a încadrat, cu alte cuvinte „dragonul” este mort, de exemplu de suflul vreunei explozii, situație în
care acest „dragon” îl scoatem din joc.
2.7.10 Reclaimer .as

Ultima ramură este pentru situația în care pentru toate verificările
făcute până acum pe celelalte ramuri nu s -a încadrat, cu alte cuvinte
„dragonul” este mort, de exemplu de suflul vreunei explozii, situație în care
acest „dragon” îl scoatem din joc.

Figura 13 – Arc

45
3 Anexe

3.1 Bibliografie

[CSH07] Kimberly Graves – ActionScript® 3.0 Bible (Second Edition)
Published by Wiley Publishing, Inc
ISBN: 978 -0-470-52523 -4,
Indianapolis, Indiana

[CSH07] Joey Lott, Danny Patterson – Advanced ActionScript 3 with Design Patterns
Publisher: Adobe Press
Print ISBN -10: 0 -321-42656 -8
Print ISBN -13: 978 -0-321-42656 -7
Berkeley, CA 94710

[CSH07] Colin Moock – Essential ActionScript 3.0
Published by O’Reilly Media, Inc
ISBN -10: 0 -596-52694 -6
ISBN -13: 978 -0-596-52694 -8
Gravenstein Highway North, Sebastopol, CA 9547 2

[CSH07] Rich Shupe with Zevan Rosser – Learning ActionScript 3.0 (A Beginner's Guide)
Published by O’Reilly Media, Inc
ISBN -10: 0 -596-52787 -X
ISBN -13: 978 -0-596-52787 -7
Gravenstein Highway North, Sebastopol, CA 95472

[WIK 01] https://en.wikipedia.org/wiki/SWF
[WIK02 ] https://en.wikipedia.org/wiki/Adobe_Animate
[WIK03 ] https://en.wikipedia.org/wiki/Adobe_AIR
[WIK04 ] https://en.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flash
[WIK05 ] https://en.wikipedia.org/wiki/ActionScr ipt
[ADB01 ] http://www.adobe.com/devnet/actionscript/articles/six_reasons_as3.html
[GRS01 ] https://greensock.com/tweenlite -as
[ADM01 ] https://www.google.com/admob

46
3.2 Index poze, figure, tabele

FIGURA 1 – „LIBRĂRIA” 16
FIGURA 2 – ECRANUL SI „TIME LIN E” 18
FIGURA 3 – EXPLOZIA 19
FIGURA 4 – „ENEMY” 19
FIGURA 5 – TWEENLITE – GREENSOCK 27
FIGURA 6 – ADMOB BANNER 28
FIGURA 7 – DIFUZOARE 31
FIGURA 8 – SELECT LEVEL 32
FIGURA 9 – CHEIA, FULGER 34
FIGURA 10 – „LEVEL” 36
FIGURA 11 – TASTATURA 38
FIGURA 12 – BOMBĂ 40
FIGURA 13 – ARC 44