UNIVER SITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE Avizat data: Semnătură coordinator științific: FRAUDA FISCALA PRIN INTERMEDIUL… [624009]

UNIVER SITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Avizat data:
Semnătură coordinator științific:

FRAUDA FISCALA PRIN INTERMEDIUL
FIRMELOR TIP “CASUTA POSTALA”
Studiu de caz: ELDORADO GOLD

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
CONF. UNIV. DR. OPRISAN OANA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

2

Table of Contents
Type chapter title (level 1) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 1
Type chapter title (level 2) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 2
Type chapter title (level 3) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 3
Type chapter title (level 1) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 4
Type chapter title (level 2) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 5
Type chapter title (level 3) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 6

3

INTRODUCERE

Fenomenul de evaziune fiscală este la fel de vechi precum însă și impozitele ,
contribuabilii încearcand să le evite dacă au po sibilitatea economică, socială și de cele m ai
multe ori, cadrul legislativ favorabil . Astfel fenomenele de evaziune și fraudă fiscală sunt
larg răspândite în întreaga lume, atât în țările dezvoltate, dar mai ales în cele în curs de
dezvoltare sau c hiar sărace. Fenomenul de evitare a impo zitelor este practicat de la simpli
contribuabili până la marile corporații multinaționale, pr acticat mereu cu metode noi,
perfecționate și din ce în ce mai dificil de detectat de către aparatul fiscal .
Date fiind cauzele și proporțiile sale și oricare ar fi măsurile de combatere, nu se
poate vorbi , în planul rezultatelor obținute, despre eradicarea acestui fenomen, ci doar
despre limitarea sa.
Am ales să fac un studiu al p roiectul ui de exploata re de la Certej precum și din
Grecia , al companiei ELDORADO GOLD , deoarece ace asta a făcut obiectul criticilor din
partea grupurilor de mediu din întreaga lume din cauza numărului semnificativ de riscu ri
asociate și a modului în care și-a obținut autorizațiile. În toamna lui 2014 titularul
proiectului a început lucrările de construcție fără o autorizație valabilă. În urma unor
acțiuni în instanță și a unor petiții din partea cetățenilor, autoritățile regionale au solicitat
ca ELD ORADO GOLD să își suspende lucrările.
Acest raport își propune să prezinte cele mai semnificative riscuri asociate cu
proiectul aurifer de la Certej și cel din Grecia și scoate în evidență unele din faptele m ai
puțin evidente sau cu noscute care la rândul lor vor împiedica probabil capacitatea de
dezvoltare a ELD ORADO GOLD .
Această lucrare încearcă să prezinte modul prin care Eldorado Gold e vită plata
taxelor în Grecia și România prin intermediul firmelor d e tip căsuță poștală din Olanda.
Studiile arata că Eldorado utilizează o schemă de finanțare a împrumuturilor care
mută plata dobânzilor de la unele sedii , prin intermediul unor companii olandeze de tip
cutie poștală, că tre o entitate din Barbados în care venitul rămâne neimpozitat.

4

CAPITOLUL I- EVAZIUNEA FISCALÃ

1.1 DEFI NIRE EVAZIUNE FISCALӐ

În Romania, evaziunea fiscală a fost definit ă pentru prima data în cuprinsul
dispozițiilor art.1 din Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, lege care, în
prezent este abrogat ă. Potrivit acestui text de lege, evaziun ea fiscală const ă în
„sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor,
taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
asigurarilor sociale de stat și fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele
fizice sau juridice române sau str ăine, denumiți în continuare contribuabili”.
Spre deosebire de reglementarea anterioar ă, legea actual ă,
Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, nu mai definește
evaziunea fiscal ă nu pentru lipsa de interes față de asemenea fapte ilicita, ci dimpot riva în
scopul convertirii lor în infracțiu ni (pedep șite mai aspru). Astfel, noua lege ne ofera o
reglementare a evaziunii fiscale doar din perspectiva infractiunilor (nu și a contraventiilor),
reglementare care însă se dovedește a fi mult mai amplă și care divizeaz ă faptele
incriminate în “infracțiuni de evaziune fiscală ” și în “infracțiuni aflate în legătură cu
acestea”.
O definiție a evaziunii fiscale care vizeaz ă mai degrab ă “cauza” dec ât evaziunea
însăși, dar care atrage respectul nostru din punct de vedere al ancor ării în viața real ă a
elementelor constructive, este cea a Profesorului univer sitar D.D. Șaguna, definiție
potrivit careia ,,Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor și inadvertențelor
unei legislații imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, precum și a unei
neprevederi și nepriceperii legiuitorului a cărui fiscalitate exce sivă este tot atât de
vinovată ca și cei pe care îi provoacă prin aceasta la evaziune”.
Maurice Duverger afirmă șimplu și concis – „există evaziune fiscală, în sensul
propriu al termenului, când cel care ar trebui să plătească impozitul, nu îl plătește, fără ca
obligația acestuia să fie transmisă asupra unui terț”. Este trecut cu vederea faptul că în mod
indirect dime nsiunea evaziunii fiscale determină, creșterea presiunii fiscale și limitarea
dimen siunii facilităților fiscale pe care statul tinde a le acorda în scop economic și social.

5
Aceste abordări surprind natura fenomenului evazionist care apare în societate ca u rmare a
existenței impozitului.
Dicționarul explicativ al limbii române definește evaziunea fiscală astfel –
„sustragerea de la plata obligațiilor fiscale” sau altfel spus sustragerea de la impunere a
materiei impozabile1.
Niță Drobotă definește evaziun ea fiscală în lucrarea „ABC -ul economiei de piață
modernă”, drept – „sustragerea de la plata obligațiunilor fiscale prin transmiterea unor date
eronate privind sursele și veniturile impozabile”. Putem aprecia și această definiție ca fiind
incompletă deoare ce evaziunea fiscală se poate concretiza în multe alte acțiuni ale
contribuabililor.
Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor și inadvertențelor unei
legislații imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, precum și a unei
neprevederi și nepriceperii legiuitorului a cărui fiscalitate exce sivă este tot atât de
responsabilă ca și cei care îi provoacă prin aceasta la evaziune.2
Apare astfel evidentă legătura dintre aceste două fapte: o cotă exce șivă a impozitului
și evaziunea fiscală.

1.2 FORMELE EVAZIUNII FIS CALE
După modul în care se procedează în activitatea de evitare a reglementărilor fiscale
se face diferențierea între :
Evaziunea fiscală legală
Evaziunea fiscală frauduloasă

1 Mrejeru, Theodor, Florescu, Dumitru, Safta, Marieta, Evaziune fiscală – practică judiciară, legislație
aplicabilă, Ed. Tribuna Economică, București, 2000, p.6
2 Șaguna, Dan, Drosu, Drept financiar și fiscal, Ed. All Beck, București, 2003, p. 468

6

a) Evaziunea fiscală legală reprezintă un fenomen social, care constă în sustragerea
de către contribuabilii de drept a unei părți din materia impozabilă, prin utilizarea
lacunelor legislative în favoarea lor. Frecvența acesteia este mai crescută în special în
perioadele în care se modifică sau se introduc noi legi, precum și atunci când statul
utilizează în mod deliberat impozitul, în scopul promovării unor politici economice
stimulative în anumite domenii de activitate sau față de anumite categorii de contribuabili.
Lipsa voinței p olitice sau incapacitatea organului legislativ în direcția elaborării unei
legislații clare și precise constituie factori favorizanți. Singura soluție viabilă aplicabilă
ar fi modificarea legislației în scopul eliminării lacunelor legislative și a permisivității unei
legi.
Acordarea unor facilități fiscale sub forma unor exonerări, scutiri parțiale, reduceri,
deduceri, constituie un cadru favorabil pentru ocolirea sau prevalarea de la plata
obligațiilor fiscale prin anumite procedee.3 Scutirea impozitului pe imobilele deținute a
unor categorii sociale (veteranii de război) determină înregistrarea pe numele acestora a
imobilelor deținute de alți membri ai familiei acestora, limitarea scutirilor acordate în acest
caz la un singur imobil sau la locuința principală poate duce la limitarea evaziunii fiscale.
Acordarea unor scutiri delimitate temporal în cazul înființării de noi societăți, de la
plata impozitului realizat constituie un alt exemplu. Pentru a se sustrage temporar de la
plata o bligațiilor fiscale, contribuabilul solicită și obține înființarea unor noi societăți cu
acela și obiect de activitate, restul societăților sunt menținute într -o stare de cva si-
funcționare. Acest procedeu se repetă permanent fără a determina apariția unor n oi forme

3 Cordune anu, Carmen, Șistemul fiscal în știința finanțelor, Ed. Codecs, București, 1998, p. 349

7
de organizare și exploatare a unor factori de producție. Societățile de persoane au dreptul
de a opta în unele țări, ca venitul realizat să fie impus regimului fiscal aplicat societăților
de capital sau persoanele fizice, cum nivelul cotelor și fa cilitățile fiscale sunt mult mai
avantajoase în cazul alegerii primului regim, apare o evaziune fiscală legală. Neimpunerea
veniturilor aferente depozitelor bancare și a celor provenite din plasamente sub formă de
titluri financiare obligatare constituie u n alt exemplu.
Un alt caz este po sibilitatea supraevaluării cheltuielilor generale ale societăților,
prin realizarea unor cheltuieli fără justificare economică și excesiv ă.
Supraevaluarea amortizării, prin constituirea pe baza metodelor legale a unui fond
de amortizare într -un cuantum superior investițiilor necesare , constituie o modalitate de
diminuare legală a bazei impozabile. Un exemplu de evaziune legală apare în cazul
impunerii beneficiilor agricole – dacă veniturile determinate sunt inferioare v enitului real,
obligația fiscală suportată de venitul real, este inferioară în raport cu celelalte venituri
calculate. Astfel în toate cazurile în care un venit este stabilit după norme sau criterii
exterioare, care determină un venit impozabil inferior ce lui realizat, apare o evaziune
legală. În asemenea situații administrația fiscală nu poate stopa cazurile de evaziune și nu
poate solicita plata obligației fiscale sustrase.
Existența „paradisurilor fiscale” – reprezintă o posibilitate suplimentară de
producere a evaziunii fiscale legale prin stabilirea domiciliului și respectiv a sediului social
în cazul persoanelor fizice și societăților tip holding, bănci, companii de a sigurări,
trusturi.4
Modificări ale cadrului legislativ sunt utilizate de guvernele țărilor ca expresie a limitării
fenomenului evazionist.

4 Florescu, Dumitru, Coman, Paul, Bălașa, Gabriel, Fiscalitatea în România: doctrină, reglementare,
jurisprudență, Ed. All Beck, București, 2005, p. 113

8

Venitul total al membrilor familiei poate fi împărțit, în mod egal, între aceștia ,
indiferent de contribuția fiecăruia la realizarea lui, pe această cale obținându -se o
diminuare a cuantumului impozitului pe venit care este datorat statului; scăderea din
venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclamă, publicitate, indiferent dacă au fost
făcute sau nu ș.a.5
b) Evaziunea fiscalã ilicitã : spre deosebire de cea legalã, se sãvârșește prin
cãlcarea flagrantã a legii, profitându -se de modul specific în care se face impunerea. În
acest caz contribuabilul violeazã prescripția legalã cu scopul de a se sustrage de la plata
impozitelor, tax elor și contribuțiilor cuvenite statului.
Evaziunea fiscalã este frauduloasã când contribuabilul, obligat sã furnizeze date în
sprijinul declarației în baza cãreia urmeazã a i se stabili cota impozitului, recurge la
disimularea obiectului impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau la
folosirea altor cãi de sustragere de la plata impozitului.
În general este greu sã se determine toate formele de evaziune de acest gen, ele
fiind practic nelimitate. În activitat ea fiscalã existã însã forme care se regãsesc mai
frecvent:
– întocmirea de declarații false ;
– întocmirea de documente de plãți fictive
– alcãtuirea de registre contabile nereale
– nedeclararea materiei impozabile
– declararea de venituri impozabile infer ioare celor reale

5 Mrejeru, Theo dor, Florescu, Dumitru, Safta, Marieta, Evaziune fiscală – practică judiciară, legislație
aplicabilă, Ed. Tribuna Economică, București, 2000, p.9

9
– executarea de registre de evidențe duble, un exemplar real și altul fictiv
– diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin
înregistrarea în cheltuielile unitãții a unor cheltuieli neefectuate în realitat e
– vânzãrile fãcute fãrã facturã, precum și emiterea de facturi fãrã vânzare efectivã, care
ascund operațiunile reale supuse impozitãrii
– falsificarea bilanțului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o convenție între
patron și contabilul șef, ei fiind astfel ținuți sã rãspundã solidar pentru fapta comisã
Micșorarea încasãrilor bugetare din impozite, datoritã evaziunii fiscale, este în mai
multe state o problemã acutã și frecventã, mãrimea acestora nefiind deloc neglijabilã.
In practica însă, este incert și foarte greu de delimitat evaziunea legală de cea
ilegală, astfel că între cea legală și cea ilegală nu există o ruptură, ci o continuare.
Incercările succesive de a profita de lacunele legii conduc contribuabilul de la legal la
fraudă.
Frauda fiscală – o evaziune fiscală ilicită sau nelegitimă, care presupune eludarea
în mod deliberat a legislației fiscale, fiind sancționată de lege prin măsuri pecuniare și
privative de libertate. Definit ca un fenomen social cu im plicații asupra finanțării
obligațiilor publice, frauda fiscală constă în ascunderea ilegală în mod parțial sau total a
materiei impozabile de către contribuabili, în scopul de a reduce sau elimina obligațiile
fiscale care le revin. Frauda fiscală constitu ie o problemă morală deoarece accentuează
inegalitatea dintre contribuabilii fraudulo și și cei care se achită onest de obligațiile fiscale
care le revin.
Din punct de vedere social frauda influențează asupra presiunii fiscale, iar sub
aspect economic influențează jocul normal al concurenței.6
Este un fapt constatat că amploarea evaziunii fiscale este mai mare în țările latine
comparativ cu țările anglo -saxone și nordice. Posibilitățile practice de a comite fraude,
imaginația contribuabililor reprezintă mai degrabă stimulente pentru producerea evaziunii
fiscale decât corectitudinea morală sau nivelul de viață.
Este mai dificilă comiterea unei fraude în cazul veniturilor salariale care sunt
declara te la fisc de societate în cazul impozitului pe venitul net global, sau pentru care
societatea calculează și virează impozitul ca în cazul impozitului prin stopaj la sursă, decât
atunci când contribuabilii sunt implicați în diverse activități economice adu cătoare de
profit. La fel în cazul veniturilor obținute din plasamente în titluri financiare, datorită

6 Corduneanu, Carmen, Sistemul fiscal în știința finanțelor, Ed. Codecs, București, 1998, p. 350

10
controlului fiscal efectuat în mod indirect (încrucișat), atât asupra organismelor bancare
care intermediază recompensarea titlurilor financiare, gestion area portofoliilor cât și
asupra contribuabililor investitori în asemenea plasamente. În schimb frauda este frecventă
în cazul impozitului pe societate, pe vânzările de bunuri mobile, a fondurilor de comerț, a
succesiunilor și chiar a TVA. Deși evaziunea f iscală este reprezentată în practică de o
diver sitate a procedeelor, este po sibilă o cla sificare a fenomenelor de evaziune fiscală
ilegală – fraudă tradițională, juridică, contabilă, prin evaluare.7
Evaziunea fiscală frauduloasă se întâlnește pe o scară largă și se înfăptuiește cu
încălcarea prevederilor legale, bazându -se, deci, pe fraudă și pe rea credință. Drept urmare,
acest fenomen antisocial trebuie combătut puternic, fiindcă sustrage de la bugetul public
un volum important de resurse financiare care ar putea fi folo sit pentru acoperirea unor
cheltuieli de ordin social sau economic.8
1.3 Cauzele evaziunii fiscale
Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple – excesivitatea sarcinilor fiscal e,
insuficiența educației cetățenești și educației fiscale a contribuabililor, precum și excesul
de zel al organelor fiscale, predispune uneori la exagerări.
Unul dintre impedimentele majore în combaterea evaziunii fiscale îl reprezintă
sistem ul legislati v fiscal care prezintă numeroase goluri, imprecizii și chiar ambiguități,
ceea ce face ca eventualul contribuabil evazionist să aibă un spațiu larg de manevră în
încercarea să de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale legale. O altă cauză o
reprezi ntă con siderentele de ordin subiectiv: p sihologia contribuabilului și insuficiența
educație fiscale.
Posibilitățile de eludare fiscală reprezintă o altă cauză; aceasta fiind diferită de la o
categorie socială la alta, în funcție de natura și proveniența veniturilor ori averii supuse
impunerii, de modul concret de stabilire a materiei impozabile, de modul de organizare a
controlului fiscal și alți factori specifici.
Dintre toate categoriile sociale, salariații sunt aceia care dispun de cele mai reduse
posibilități de eludare a fiscului, deoarece impunerea acestora se face pe baza unui terț – a
întreprinzătorului. În același timp, industria șii, comercianții , liber profe sioniști beneficiază
din plin de po sibilități de eschivare de la impozit, pe care le oferă impunerea pe bază de

7 Corduneanu, Carmen, Șistemul fiscal în știința finanțelor, Ed. Codecs, București, 1998, p. 361

8 Văcărel, Iulian, Finanțe publice, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2006, p.432

11
declarație. În România, referindu -ne la condițiile sociale și economice ale perioadei de
tranziție, la abaterile fiscal -financiare și deficiențele din activitatea agenților economici se
datorează următoarelor cauze:9
 posibilitate a oferită prin prevederile Legii nr. 31/1990 de a autoriza și înființarea și
funcționarea de societăți comerciale cu foarte multe activități în obiectul de
activitate, fără a se verifica în prealabil dotările și condițiile reale de desfășurare a
acestora în cadru legal;
 limita minimă a capitalului social de 200 lei pentru SRL-uri, care nu a sigură
condițiile pentru recuperarea sumelor cuvenite bugetului statului;
 lipsa reglementărilor procedurii de suspendare a agenților economici, deși
Legea nr. 31/1990 prevede posibilitate a suspendării agenților economici la care s –
au constat at abateri repetate;
 procedura necorespunzătoare de judecare a contestațiilor împotriva confiscărilor
dispuse de Garda Financiară, în sensul că nu este citat, ca parte în proces, și
organul de control, situație ce permite agenților economici să prezinte in stanțelor
doar probele care le convin sau chiar probe confecționate ulterior datei controlului;
 lipsa de operativitate sau chiar refuzul organelor vamale în furnizarea de informații
legate de operațiunile de vămuire în vederea identificării operative , a cazurilor de
contrabandă și implicit , de evaziune fiscală;
 lipsa unor prevederi legale și a unor sancțiuni mai severe pentru inexistența
documentelor de însoțire a mărfurilor pe tot circuitul parcurs de acestea, în vederea
eliminării po sibilităților de produ cere ulterioară a unor documente justificative în
cazul operațiunilor surprinse de organul de control.
Pe de altă parte printre cauzele fenomenului evazionist se mai pot enumera:10
 colaborarea insuficientă a aparatului de control fiscal cu alte instituții a le statului,
în special cu organele de poliție, generează percepția slăbiciunii instituțiilor statului
pentru descoperirea marii evaziuni și sancționarea drastică a acesteia;
 existența unor structuri de control fiscal neperformante, lip site de abilitatea luptei
cu evaziunea fiscală brutală practicată pe cele mai diverse căi, precum și

9 Șaguna, Dan, Drosu, Rotaru, Pătru, Drept financiar și bugetar, Ed. Al l Beck, București, 2003, p.229
10 Florescu, Dumitru, Coman, Paul, Bălașa, Gabriel, Fiscalitatea în România: doctrină, reglementare,
jurisprudență, Ed. All Beck, București, 2005, p. 129

12
capacitatea redusă de anticipare a căilor de practicare a evaziunii fiscale, de
prevenire și combatere a acesteia;
 stimularea insuficientă a aparatului de co ntrol fiscal, necorelarea nivelului salariilor
cu importanța socială a muncii, dificultățile, riscurile și presiunile p sihologice pe
care le presupune această activitate

1.4 Factorii favorizanți ai evaziunii fiscale
Controalele efec tuate de organele de control economico -financiar și fiscal au
permis identificarea unor elemente care incită contribuabilii la evaziune fiscală și fraudă.
Din analizele efectuate la nivelul Ministerului Finanțelor Publice și al Gărzii Financiare,
factorii generatori de evaziune și fraudă fiscală identificați, sunt următorii:
 desfășurarea de activități nelegale (sub aspectul obținerii autorizației de funcționare
sau a respectării obiectului de activitate declarat);
 intenția de eludare sau nerespectarea inte nționată a legislației fiscale, în scopul
sustragerii de la plata obligațiilor către stat;
 refuzul achitării efective a obligațiilor fiscale corect determinate;
 conducerea incorectă sau incompletă a evidențelor privind elementele de
determinare a obligații lor fiscale;
 exploatarea unor incoerențe sau interpretări ale legislației, îndeosebi pe linia unor
facilități fiscale acordate de lege;
 practicile în sfera fiscală, ale firmelor care funcționează ilegal, sub denumirea de
„fantomă”;
 interpunerea unor companii și bănci „offshore” în activitățile comerciale ale unor
agenți înregistrați în România;
 intenția unor agenți economici de a „masca” profitul obținut, prin efectuarea unor
cheltuieli supradimen sionate, comparativ cu valoarea reală a acestora

1.5 Efectele evaziunii fiscale
Impozitele sunt, prin natura lor, legale și destinația lor cla sică fiind o sarcină
contributivă normală pe care cetățeanul o suportă față de stat, în vederea îndestulării
nevoilor reclamate de existen ța statului și pentru realizarea condițiilor de dezvoltare a
societății. Impozitele constituie o formă de prelevare a unei părți din venitul sau din averea

13
persoanelor fizice sau juridice, la dispoziția statului, pentr u acoperirea cheltuielilor sale.
Această prelevare se face în mod silit, fără contraprestație și cu titlu nerambursabil. Astfel,
analizând funcțiile impozitelor și taxelor, cât și fenomenul de evaziune/fraudă fiscală se
poate constata că acest fenomen provoacă mai multe tipuri de efecte și anume:11
 efecte asupra formării veniturilor statului
 efecte economice
 efecte sociale
 efecte politice

CAPITOLUL II
PREZENTARE DE ANSAMBLU
ELDORADO GOLD
2.1 LOCALIZARE
Eldorado Gold este una dintre companiile de top de aur pub lice de nivel
intermediar cu sediul în Vancouver, Canada , cu acțiuni de tranzacționare pe Toronto
(TSX: ELD) și New York (NYSE: EGO) bursele de valori.
Activele și proiectele se întind pe trei continente: Europa, A sia și America de Sud ,
în țări straine precum Brazilia, Grecia, Roma nia, Serbia și Turcia .
Investițiile sunt supuse unor riscuri a sociate în mod normal, cu desfă șurarea de
afaceri în țări străine. Unele riscuri sunt mai răspândite în țările mai put in dezvoltate sau în
cele cu economii emergente:
– mediile politice și economice incerte;
– riscurile d e război, schimbările de regim și tulburări civile sau a altor riscuri;
– riscul modificărilor nefavorabile ale legisla ției sau a politicilor de anumite țări, inclu siv
drepturi de autor guvernamentale și fiscal;
– întârzieri în sau incapacitatea de a ob ține aprobările guvernamentale permise și acorduri;
– limitări privind dreptul de proprie tate și repatrierea veniturilor;
– reglementările de import și export, inclu siv restric țiile privind exportul de aur;

11 Șaguna, Dan, Drosu, Drept financiar și fiscal, Ed. All Beck, Bucureș ti, 2003, p. 501

14
Hărțile de mai jos arată locațiile operațiunilor desfasurate de Eldorado .

Eldorado are două exploatări miniere de aur, Kisladag și Efemcukuru, ambele din
vestul Turciei. Împreună, acestea produc aproximativ 40% din totalul producției anuale de
aur di n Turcia.
Eldorado operează, de asemenea, o mică mină de argint -plumb -zinc în Grecia:
Stratoni.
2.2 SITUA ȚIE REZERVE MINERALE
La sf ârșitul anulu i 2016 compania de ținea resurse minerale dup ă cum este ilustrat
în graficul de mai jos.

Fig nr: Rezerve minerale la 31.12.2016

15

Sursa : creație proprie după http://www.eldoradogold.com

Eldorado a produs doar peste 485.000 de uncii de Au r în 2016, la costuri medii de
funcționare în numerar de 578 USD/ uncie și toate în costuri de susținere de aproximativ
915 dolari/uncie.
La sfâr șitul anului 2016 , împar țit pe loca ții compania avea rezerve probabile de aur
de aproxima tiv 25 de milioane de uncii.
Grafic nr: Rezerve resurse minerale pe locatii exploatare

In anul 2016 Eldorado a pro dus 486.025 uncii de aur la costuri totale de susținere
de aproximativ 900 de dolari/ uncie. Compania a generat venituri în valoare de 605,9
milioane USD și a raportat o pierdere de 344,2 milio ane USD pentru întregul an 2016 sau
48 $/actiune, comporativ cu anul 2015 care a adus o pierdere de 1.5409,9 mil. $ sau 2.15
$/actiune.
AUR, 327418 ARGINT, 30234 CUPRU , 73474 ZINC, 4969
AUR ARGINT CUPRU ZINC

16
2.3 DATE ECONOMICE, PROFIT, PIERDE RI
Tot pe parcursul anului 2016 Eldorado Gold a vândut activele sale c hineze pentru
veniturile nete de 881.600.000 $, înregistrand în acela și timp o pierdere de 351.2 00.000 $
din vânzarea activelor, pierdere ce a fost recunoscuta în al doilea trimestru din anul 2016.
Compania a vând ut interesul său în Jinfeng unei filiale deținută în totalitate de
China National Corporation Group de aur pe 06 septembrie 2016 și interesele sale în alte
active din China (Tanj ianshan, White Mountain Dragon și de Est), unui afiliat al Yintai
Resources Co. Ltd. pe 22 noiembrie, 2016. Vânzarea ar fi trebuit să mărească soldul de
numerar al Eldorado la aproximativ 1 miliard de dolari. Profitul net din obținut din
vânzarea activelor chineze a fost inclus în rezultatele consolidate ale companiei pentru
anul încheiat la 31 decembrie 2016. Aceste rezultate au fost prezentate ca activită ți
întrerupte în cadrul declara țiilor de venit consolidate și situațiile consolidate a fluxurilor de
trezorerie. Profitul din opera țiuni întrerupte pentru primul trimestru din 2016 este după
cum urmează:
$
Venituri 69440
Cheltuieli cu impozitul 47742
Depreciere și amortizare 12691
Profitul Brut 9007
Cheltuieli de exploatare 282
Cheltuieli generale și administrative 2104
Pierderi din schimb valutar 271
Profit operational 15116
Dobânzi și finant are a costurilor activelor 6350
Alt venit (25)
Profit din activități întrerupte înainte de
impozitare pe ven it 6244
Costurile de product ie pe venit 539
Profit din activități întrerupte 5705
Sursa : Creație proprie după “Unaudited Condensed Consolidated
Financial Statements”, Martie, 2017

Pierderea di n 2016 s -a datorat în princ ipal pierderii realizate de 351.200.000 $
înregistrat ă din vânzarea activelor chineze precum și 13 milioane $ în costurile de

17
tranzac ție și 17.200. 000 $ în pierderi non -numerar nerealizate din conver sie valutară a
soldurilor impozitul pe profit amânat. Pierderea în 2015 s -a datorat în principal pierderilor
din depreciere, n ete de impozit, în valoare de 1.423 milioane $ și o taxă de impozit pe
profit amânat de 63.500.000 $ legate de o modificarea ratelor de impozitare pe venit în
Grecia.
Compania estimează că va produce între 365.000 -400.000 de uncii de aur la
costurile de operare în numerar între 485 -535 dolari/uncie în 2017.

2.4 PRE ȚURI UTILIZATE , EVOLU ȚIA VENITURILOR
În Q1 2017, Eldorado a produs 75,172 uncii de aur la costuri totale de întreținere de
791 dolari pe uncie. Compania a raportat câștiguri nete ajustate pentru trimestrul de 8
milioane de dolari și a anunțat, de asemenea, că a comandat dezvoltarea fazei a doua la
numele său de aur Olympias din Grecia.
Ipotezele prețului metalic pe termen lung
Preț de aur: 1.200 USD /uncie
Prețul argintului: 16.00 USD/ uncie (pentru Stratoni era 7.74 USD/ uncie Ag ca fiind
guvernată de un acord de distribuție cu Silver Wheaton (Caymans) Ltd.)
Prețul cuprului: 2,75 USD/ kg
Prețul de plumb: 1.800 USD/ t
Prețul zincului: 2.000 USD/ t
Anul 2016 s-a încheiat cu un preț mediu de aur în valoare de 1.253 dolari, cu 7%
mai mare decât în 2015. Cu toate acestea, profitul obținut din operațiunile miniere de aur
(inclusiv operațiunile întrerupte) a scăzut față de -a lungul ultimilor anii datorită scăderii
vânzărilor de aur și costurilor unitare mai ridicate .

18
Fig nr: Evoluția profitului în perioada 2011 -2016

Sursa : Creație proprie după https://www.juniorminingnetwork.com

Dacă analizam evoluția veniturilor din vanzare resurselor minerale se
poate observa în graficul de mai jos ca aceasta a avut în ultimii ani tendi ța descresc ătoare.

Fig nr: Evoluția veniturilor din vânzari perioada 2011 -2016

Sursa : Creație proprie după https://www.juniorminingnetwork.com

Din graficul de mai sus se poate observa ca după o perioada de stabilitate în
perioada anilor 2011 -2014 valoarea veniturilor din vânzari se afla intr -o perioad ă de
continua scadere.
In partea opusa, dacă arunca m o privire de ansamblu asupra lichiditați lor, putem
observa ca anul 2016 s -a incheiat cu 1,1 mld. dolari lichiditați , respectiv 888.5 milioane [VALUE] $ [VALUE] $
[VALUE] $ [VALUE] $
[VALUE] $ [VALUE] $ 2011 2012 2013 2014 2015 2016
[VALUE] $ [VALUE] $ [VALUE] $ [VALUE] $
[VALUE] $ [VALUE] $
2011 2012 2013 2014 2015 2016

19
dolari în numerar și depozite la termen, iar 250 milioane de dolari în linii de credit
neutilizate .
Diagrama nr: Structura volumului de lichiditați în anul 20 16

Sursa: Creație proprie după “Year in review”, 2016

Această valoare de 1,1 mld dolari reprezinta o crestere față de anul 2015 cand
valoarea lichiditați lor a fost de 667,6 mil. dolari.

2.5 PERSONAL UL ELDORADO GOLD

Siguranța personalului este o valoare de bază în cadrul companiei Eldorado și este
pe deplin înr ădăcinată în modul în care se desfășoara afacerea . De la p lanificare până la
operațiuni, conducerea se străduie ște să reduc ă riscul prin control tehnic, proceduri de
instruire și echipament de protecție.
Dezvoltarea capacității forței de muncă și desfășurarea periodică a instruirii în toate
perosnalului reprezintă o prioritate continuă. Majoritatea forței de muncă provine din
comu nitățile și regiunile locale și de cele mai multe ori nu au experiență minieră
anterioară. Prioritățile de formare continuă sunt definite pe baza cerințelor de locuri de
muncă, a notelor de evaluare a performanței și a cerinț elor legale. Chiar și în z onele cu o
istorie minieră lungă și o forță de muncă bine stab ilită, cum ar fi Kișladağ, se vad
beneficiile instruirii de perfecționare pentru a îmbunătăți capacitatea angajaților,
productivitatea și performanța în materie de sănătate și siguranță .

Numerar, 888.5 Linie de credit,
250

20
Fig nr: Total ore de formare a angajaților pe regiuni

Sursa : Creație proprie după “Year in review”, 2016

Promovar ea unui mediu eficient de lucru
Scopul Eldoro Gold este de a mentine cele mai bune rela ții po sibile cu fo rța de
munca. Abordarea firmei se bazează pe o serie de principii și valori care includ:
ș Angajarea de persoane din comunit ătile locale
ș Practicile de angajare transparente;
ș Furnizarea de formare profe sională pentru a facilita înv ățarea pe tot parcursul vie ții
ș Pune accent pe d ezvoltar ea de personal bazat pe competen țe profe sionale și abilit ăți
personale, și promovarea personalului intern

Fig nr: Numarul de salaria ți pe țări

Sursa: creație proprie după http://www.eldoradogold .

66000
4500 500 24000 30000
5500 1500 4600 762 185 0 4250 5000 352 1300 232
010000200003000040000500006000070000
Angajati Conducere Executiv Contractori
Turcia Grecia Brazilia Romania
0200400600800100012001400160018002000
Turcia China Grecia Brazilia Romania Canada Elvetia Barbados1278 1929
1062
28 254
45 5 3

21
Obiective 2017

Pentru anul 2017 Eldorado Gold și-a setat o seri e de obiective. Ilustrate pe do menii
de activitate ele figureaza după cum sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Sector Obiectiv e
Economic/Operational • Producerea între 365.000 și 400.000 de uncii de aur .
• Costuri de exploatare în numerar între 485 -535 dolari pe uncie .
• Menținerea rezervele de aur între 20 și 25 de ori m ai mari
decât rata de producție.
• Menținerea unui raport datorie -capital de mai puțin de 30% .
Sanatate • Imbunătățire de cel puțin 10% față de anul precedent în
frecvența tota lă de înregistrare a accidentelor .
Mediul inconjurator • Nicio raportare de incalcare a protec ției mediului .
• Menținerea aderării la ICMC la toate sit e-urile care uti lizează
cianuri și proiecte de pornire .
• Stabilirea obiectivelor privind emisiile de energie și de emisii
de gaze cu efect de seră la locurile de operare .
Guvernare •Publicarea primului raport public al Eldorado în conformita te
cu ESTMA până la 31 mai 2017.
• Stabilirea și implementarea unei directive privind securitatea
globală, care să prezinte așteptările minime privind evaluările
riscurilor de securitate, măsurile de control și răspunsul la
incidente în conformitate cu principiile voluntare.
• Instruirea personalul ui de securitate armat în conformitate cu
principiile voluntare .
Comunitate • Implementarea completă a mecanismului oficial al lui
Eldorado în cadrul minelor operaționale și a proiectelor de
dezvoltare și raportarea publică a numărului și tipului de
plângeri ridicate în 2017 .

Sursa : Creație proprie după “Year in review”, 2016

22
CAPITOLUL II I
3.1 Cum păgubește Eldorado Gold bugetele
statelor unde operează?

Chiar dacă micii întreprinzăto ri sunt controlați destul de riguros , astfel încât toate
contributiile să ajungă în seama statului, nu același lucru se poate spune și despre
multinaționale, care la adăpostul cadrului legislativ precar și prin scheme corporative bine
puse la punct, reușesc să evite plata taxelor și să scape implicit de ANAF.
Conform studi ilor SOMO12 „Abuzurile fiscale a marilor corporații care î și
desfășoară activitatea în Grecia și rolul de facilitare pe care UE îl exercită privind
legislația fiscală a statelor membre, ar trebui să fie atent analizate de comi sia special ă a
Parlamentului European pentru decizii fiscale.”
Eldorado investește , atât în România (Certej ), cât și în Grecia (Skouries ), prin
intermediul unor filiale cu sediul în Olanda. În total, compania deține 12 sub sidiare cu
sediul în Olanda. Este interesant cum toate aceste sub sidiare au sediul social la aceea și
adresă, o adresă care, conf orm Cam erei de Comerț olandeze, este folosită de peste alte 70

12 SOMO este o organizație independentă non -profit de cercetare . SOMO lucrează la dezvoltarea durabilă,
din punct de vedere social, ecologic și economic. Din 1973 SOMO a fost cercetarea întreprinderilor
multinaționale și consecințele activi tăților lor pentru oameni și mediu din întreaga lume. www.somo.nl

23
de companii. Mai mult decât atât, niciuna dintre aceste companii nu a avut angajați în anul
2013, cu excepția Eldorado Gold Cooperatief UA, care a avut 3 angajați.
Tabel nr: Lista sub sidiarelor din Romania și Grecia
Nume
companie Total
bunuri13 Numar
angajați Deținută
din Activitate
principală
Deva Gold
(Barbados) Ltd 12 – *radiate Finanțează sub sidiarele din
România prin împrumuturi
Eldorado Gold
(România) BV 15 0 2012 Companie care finanțează și
deține stocurile
Eldorado Gold
Cooperatif UA 170 3 2011 Companie care finanțează și
deține stocurile
Thrace Investment
BV -1 – 2014
Eldorado Thrace
(Grecia) BV 22 0 2012 Companie care finanțează și
deține stocurile
Eldorado Gold BV 477 0 2012 Companie care finanțează și
deține stocurile
Sursa : Realizare proprie după http://www.romaniacurata.ro

Compania olandeză tip “mailbox” Eldorado Gold (România) BV, cu active de 15
milioane de dolari, dar nici un angajat, este proprietarul direct al Deva Gold care opereza
mina Certej. Deva Gold este finanțată printr -o facilitate de credit în valoare de 200
milioane d e dolari a unei alte firme de tip mailbox olandeză, Eldorado Gold Treasury BV,
care la rândul său, este finanțată prin bilete la ordin emise de acționarul său olandez
(Eldorado Gold Cooperatief). Evidențele contabile arată că Eldorado Gold Cooperatief a
primit împrumuturi de la două filiale din Barbados în 2013, în valoare de 100 milioane,
respectiv 25 milioane de dolari. Mina românească de la Certej este, prin urmare, în cele din
urmă finanțată din Barbados.

Companiile din spatele afacerii DEVA GOLD
Rețea ua de firme care se învârt în jurul companiei DEVA GOLD SA începe cu
Eldorado Gold Holdings (BC) LTD, consorțiul înființat în anul 1967 și care deține
compania Eldorado Gold Corporation (BC) Vancouver, firmă înființată în anul 1997
special pentru contractu l de exploatare de la Certej .
Eldorado Gold Corporation (Romania) BV este o companie olandeză cu sediul la
Amsterdam care deține circa 80% din acțiunile Deva Gold SA. Eldorado Gold
Corporation (Romania) BV a cumpărat în februarie 2012 cu 2,4 miliarde de d olari

13 Cifrele sunt exprimate în milio ane de dolari, BV=SRL în Olanda.

24
European Goldfields Deva SRL, astfel a preluat pachetul majoritar de acțiuni la Deva
Gold SA. European Goldfields Deva SRL a primit la rândul său capitalul Deva Gold
Barbados Limited (în prezent lichidată) printr -o inginerie financiară, pentru ca El dorado
Gold România BV să poată achiziționa pachetul majoritar de 80% din acțiuni la Deva
Gold SA. Firma de stat Minvest Deva figurează ca acționar minoritar împreună cu firma
Cartel Bau SA (dețin circa 20% din acțiuni), ultima fiind prezentă și la RMGC. Conform
raportului anual al Companiei MINVEST S.A. DEVA de la finele anului 2013 ne prezintă
un procent de 19,25% din acțiuni deținute la compania DEVA GOLD SA în valoare de
1.067.677 lei (circa 237.000 euro), însemnând că firma Cartel Bau are alături de st atul
român și Eldorado Gold (România) BV, 0,75% din acționariatul care se ocupă de
exploatarea de la Certej.

Eldorado Gold (România) BV este asociat persoană juridică al companiei DEVA
Gold SA, însă este, de fapt, o societate offshore înființată și organizată în temeiul legii
olandeze, având sediul social la adresa str. Barbara Strozzilaan nr. 101, 1083HN,
Amsterdam, OIanda, număr de înregistr are 56598076, legal reprezentată de către dna Titia
Viktoria C silla Csanky și dl Tonnie Beier, în calitate de Asociat unic al EUROPEAN
GOLDFIELDS DEVA – S.R.L., denumită în continuare “Societatea”, cu sediul în Certeju

25
de Sus, Str. Principală, bloc A, jude țul Hunedo ara. Eldorado Gold (România) BV are un
capital social de 8.000.200 euro.
EUROPEAN GOLDFIELDS DEVA SRL este o companie administrată de Nicolae
Stanca și deținută de firma olandeză ELDORADO GOLD (Romania) BV. European
Goldfields Deva SRL deține cap italul companiei offshore Deva Gold (Barbados) Limited
în urma dizolvării și lichidării acesteia. Deva Gold Barbados Limited a cedat European
Goldfields Deva SRL un capital în valoare de 12.911.080 dolari americani.
Compania Eldorado Gold Corporation (BC V ancouver) este o companie offshore
din Columbia Britanică și a fost înființată în anul magic 1997, an în care Nicolae Stanca a
semnat asocierea dintre Minvest Deva și Gabriel Resources.
Eldorado Gold Holdings (BC) LTD este o companie înregistrată în anul 1967 și
este condusă de frații Hoffman și Husch Robert Gordon (despre care nu se știe nimic) și
figurează la aceeași adresă cu compania Eldorado Gold Corporation (BC Vancouver) cea
care d eține circa 80% din acțiunile companiei DEVA GOLD S.A.

Eldorado Gold eschivează plata taxelor în Grecia

Eldorado folosește firme de tip “mailbox” poștală olandeze pentru a evita plata
impozitelor deși nu desfășoară nici un tip de activitate operațională în Țările de Jos.
Raportul “Fool’s Gold” a constatat că Eldorado utilizează o schemă de finanțare a
împrumuturilor care mută plata dobânzilor de la filiala greacă Hellas Gold SA, prin
intermediul unor companii olandeze de tip “mailbox” , către o entitate din Barbados în care
venitul rămâne neimpozitat. Dacă această structură de finanțare per sistă, profiturile
viitoare înregistrate din derularea proiec tului minier și impozitul aferent pe venit este de
așteptat să fie redus substanțial, mai ales dacă aceasta se practică în combinație cu alte
tehnici de evaziune fiscală utilizate pe scară largă de către firmele din sectorul extractiv.
In ultimii doi ani la nivel global componenta impozitului pe venit total este ilustrat ă
în diagramele de mai jos:

26
Fig nr: Componenta impozitului pe venit în perioada 2015 -2016

Sursa : Creație proprie pe baza Raportului de activitate an 2016
Particular raportandu -ne la Grecia, conform studiilor aceasta a pierdut 1 ,7 milioane
de euro din evaziunea fiscală practicată în ultimii doi ani de compania minieră.
Fig nr: Evoluția cheltuielilor cu impozitul pe venit în Grecia

Sursa : Realizare proprie după http://www.romaniacurata.ro
In Grecia, Eldorado Gold primește de la stat o serie de beneficii sub formă de
reduceri fiscale, scutiri de taxe sau alte forme de sprijin financiar din fonduri publice . În
cazul Eldorado Gold acest sprijin de stat include credite la export în Canada și stimulente
fiscale, procedurale și contractuale în Grecia, și beneficii fiscale în Olanda și Barbados. În
primul rând, Agen ția Canadian ă de Credit la Export (EDC) a alocat Eldorado Gold intre 25
și 50 de milioane dolari canadieni, sub forma unui împrumut "în scopuri corporative
generale", care poate fi folo sit la discreția clientului și în orice jurisdicție, la alegerea lor.
La nivel global situatia impozitului pe venit es te urmatoare:
Loca ție exploata tă 2015
$ 2016
$
Curcan 64343 62726
Grecia -1355 -247722
Brazilia -4385 5719
Canada -1423 0
14%
-86% 2015
Impozit
curent
Impozit
amanat
84% 16% 2016
Impozit
curent
Impozit
amanat
[VALUE] $ [VALUE] $ [VALUE] $
[VALUE] $
[VALUE] $ [VALUE] $
2011 2012 2013 2014 2015 2016

27
Romania -1053 -41140
Alte jurisdictii 83 208
Total 56205 -221390
Sursa : Creație proprie pe baza Raportului de activitate an 2016
Aceste diferente au la baza o serie de factori precum: ratele de impozitare diferite,
schimbul valutar, creditele fiscale pentru investitii, etc.
Legile UE și legile olandeze facilitează evitarea taxării în Grecia . Legislația care
permite aceste operațiuni financiare sunt, în primul rând, Directiva UE privind dobânzile și
în al doilea rând legile olandeze. Directiva UE prevede că Grecia nu poate reține taxe
asupra dobânzilor plătite în afara țării, dobânzi plătite între diverse sub sidiare aflate în UE.
Dacă operațiunile din Grecia ar fi finanțate direct de către c ompania -mamă din Canada,
Grecia at putea re ține taxe de 10 la sută, deci Grecia pierde astfel apr oape 1 ,7 milio ane € în
taxe pe anii 2009 – 2016 .
De asemenea legislația olandeză nu poate a sigura impozitarea veniturilor din
dobânzi, pentru că plata dobânzilor plătite către companii din Barbados nu sunt supuse
retinerilor la sursă a impozitelor, conform sistemului fiscal olandez. Mai mult decât atât,
filialele olandeze au voie să deducă plata dobânzilor din profit, chiar dacă acestea sunt
făcute către compnaii aflate în Barbados sau alte “paradisuri fiscale”. În timp ce Hellas
Gold SA are dreptul să fac ă deducă dobânzile plătite, este de așteptat ca veniturile din
dobânzi vor fi impozitate în altă parte. Dobânda d edusă în Grecia se ridică la 12,5 milioane
€. În cazul în care acest lucru dobândă ar fi fost impozitata în Grecia, ea ar fi generat 3,6
milioa ne € către bugetul de stat prin plata impozitului pe profit, în perioada 2012 -2016 .
Operatorul minier folosește aceeași structură și pentru România. Compania
olandeză tip cutie poș tală Eldorado Gold (România) BV.

28
Fig nr: Harta perimetrelor miniere deținute de Eldorado în România

Sursa : https://miningwatch.ro/harta -perimetrelor -miniere -in-romania/

Zonele hașurate pe hartă reprezintă perimetrele conce sionate, de e xplorare sau
deținute de companiile miniere Deva Gold SA și European Goldfields SRL Deva.
Acționariatul acestora este comun, promotorul mineritului cu cianuri fiind compania
canadiană Eldorado Gold (TSX:ELD).
Un singur conglomerat minier planifică exploatarea în carieră deschisă a unei părți
importante a Munților Metalieri la Certejul de Sus, Băița – Crăciunești, Hondol – Săliște,
Troița – Pițiguș, Vărmaga, Muncel – Deva și Brad. Zonele cu hasurație galbenă aparțin de
Deva Gold, iar cele cu portocalii de European Goldfield SRL Deva.
Până în prezent o cercetare în profunzime încă nu a fost făcută în ceea ce privește
finanțarea minei Certej. Cu toate acestea, se pare că plățile de dobânzi din România către
Olanda, care ar trebui să fie impozitate ca venit pentru grupul de întreprinderi, nu sunt
impozitate nicăieri, doar în paradisul fiscal Barbados. Acest lucru ar reduce profiturile din
România și în consecință, impozitul aferent pe profitul înregistrat în cazul în care min a
Certej va începe vreodată.

29

Fig nr: Structura corporativă Eldorado Gold (România și Grecia)
Sursa : https://miningwatch.ro

România poate fi comparată cu Grecia. Olanda este cel mai mare investi tor în
România, cu o valoare 20. 149 de milioane de dolari în 2013 dintr -un total de i nvestiții
străine directe de 82.606 millioane de dolari. Aceasta înseamnă 24% din toate investițiile
străine directe din România provin din Olanda. Dar dacă luăm în con siderare că 80% din
aceaste investiții sunt redirecționate prin Țările de Jos, pentru a evita taxele din Româ nia,
ajungem la concluzia că 19% din totalul investițiilor din țara noastră (16,119,000 dolari)
sunt atribuite firmelor olandeze tip “mailbox” și implict profiturile lor nu sunt impozitate
corespunzător.

30
Guvernul român ar trebui să efectueze o analiză cost -beneficiu a proiectului Certej
planificat de Eldorado Gold, care să analizeze critic legalitatea structurii fiscale a societății
și să cuantifice nu doar venituri fiscale potențiale și crearea de locuri de muncă, dar și
pierderile de mediu, sociale și de locuri de muncă așteaptate să se producă în eventualitatea
începerii operațiunilor miniere .

Compania Eldorado își recunoaște efortul organizat de evitare a taxelo r
“Structurăm și restructurăm, din când în când, organizarea companiei noastre într -o
manieră eficientă din punct de vedere comercial, iar dacă un astfel de efort este con siderat
de Fisc ca și evitare a taxelor, atunci acest lucru ar putea însemna creșterea taxelor și
aplicarea de penalități, lucru care ar avea efecte adverse asupra șituației noastre
financiare.”14
Acest lucru se traduce, în practică, prin “planificare fiscală agre sivă” și confo rm
raportului Comi siei Europene din 2012 este catalogată drept abuz.
Schema de mai jos exemplifică exact modul cum se scot profiturile din țară și cum
li se pierde urma în paradisurile fiscale.

Plățile de dobânzi din România către Olanda (aferente împrumutului pentru
proiectul Certej obținute de la alte sub sidiare Eldorado), care ar trebui să fie impozitate în
țara noastră sau în Olanda, nu sunt impozitate nicăieri, doar eventual în paradisul fiscal
Barbados. Acest lucru reduce taxele achitate în Ro mânia și în consecință, încasările
statului român în cazul în care mina Certej ar începe vreodată.
Dovezile sugerează că sectorul extractiv este asociat, de cele mai multe ori, cu
operațiuni offshore. Deoarece companiile se situează la limita legală, într -o zonă neclară a

14 extras din declarația oficială a Eldorado Gold privind șituația financiară de la sfâr șitul anilor 2010 -2011

31
fiscalității, aceste lucruri sunt greu de detectat. SOMO (Centrul de Cercetare al
Corporațiilor Multinaționale) a calculat recent că 28 de țări în curs de dezvoltare au pierdut
aproximativ 771 de milioane de e uro anual din taxe și dobânzi, doar datorită companiilor
mailbox cu sediul în Olanda. De fapt, aceste sume ar putea fi mult mai mari, însă bazele de
date ale anumitor țări nu sunt acce sibile.

Olanda, paradis fiscal : Olanda joacă un rol crucial în evitarea globală a taxelor.
Conform organizației “Publish What You Pay ”, după cla sicele paradisuri fiscale ca
Insulele Cayman, Bahamas, Bermude, care nu aplică deloc taxe asupra veniturilor, Olanda
este a doua locație preferată a companiilor miniere de a -și deschi de noi filiale.
Legislația Olandei oferă tratament special firmelor offshore sau holding și
impozitează foarte puțin veniturile acestora. Olanda nu este un paradis fiscal în sensul că ar
oferi secret bancar sau scutiri de taxe, ci mai degrabă, facilitează evitarea taxelor lăsând
firmele să -și mute veniturile dintr -o țară cu taxe mari într -o țară cu taxe mici sau deloc.
Aceste companii cu sediul în Olanda se numesc în engleză – mailbox (căsuță poștală).

Schema deducerii de taxe printr -o companie offshore: Bineînțeles, faptul că
banii se întorc uneori în țară este un caz fericit, însă nu toți aleg să î și reinvesteacă banii
scutiți de taxe într -o țară cu fiscalitate mare. Uneori banii sunt reinvestiți în alte țări sau
stocați în bănci din paradisuri fiscale.
Vânzare -cumpărare printr -o companie offshore: se efectuează acțiunea de
vânzare -cumpărare prin aceste companii offshore pentru a ascunde profitul real. Firma
mamă își tranzacționează afacerile prin companiile offshore/mailbox fără a fi obligată să
declare sumele în țara de origine, evitând astfel taxele.
Compania holding: Singur ul scop al companiei de tip holding este acela de a
deține stocuri, profit sau alte companii. De aici și numele de „holding” din engleză – a
deține. Aceste companii sunt înf iințate în țări paradis fiscal ca toate bunurile, investițiile
sau orice alte lucruri dețin să poată fi scutite de taxe.
Compania de finanțare: compania offshore este folo sită ca vehicul pentru
finanțarea altei companii dintr -o țară cu fiscalitate ridicată . Prin folosirea Tratatului Dublei
Impuneri se pot obține chiar și reduceri la plata dobânzilor.
Majoritatea companiilor deținute de Eldorado în Olanda sunt companii de
finanțare.

32
Cheltuieli cu impozitul pe profit și impozitele aman ate

La 31 decembrie 2016 s ocietatea a avut pierderi cu un a vantaj fiscal de 164,100 $
(in 2015 151,889 $), care nu sunt recunoscute ca active privind impozitul amânat.
Compania recunoas te beneficiul pierderilor fiscale numai în măsura amanarii obligatiilor
impozabile care pot fi redus e prin pierderile fiscale.

Diferențe temporare deductibile
La 31 decembrie 2016 societatea avea diferent e temporare deductibile pentru
activele privind impozitul amânat de 9968 $ (in anul 2015 de 20,583) care nu au fost
recunoscute, deoarece nu este probabil ca viitoarele profituri impozabile vor fi disponib ile
în raport cu care s ocietatea poate utiliza beneficiile.
Marea majoritate a acestor beneficii temporare nu au nici o dată de expirare.
Alți factori care afectează impozitarea
Pe parcursul anului lira turceasca a slăbit, provocând o cheltuiala cu impozitul pe
profit amânat în cursul anului de $ 181 73, ca urmare a scăderii valorii viitoare ded uceri
fiscale asociate cu operatiunile turcesti. Compania se asteaptă în viitor, miscări
semnificativ e de schimb valutar în lira turceasca, Euro sau Real brazilian î n raport cu
dolarul American, provocandu -se astfel o vola tilitate semnificativă în amânarea cheltuielii
cu impozitul pe venit sau de recuperare.

33
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Raportul de față arată că există incălcari grave ale drepturilor omului în ceea ce
privește operațiunile miniere ale Eldora do Gold în Halkidiki, Grecia . Acestea variază de la
poluarea solului, a apei și a aerului pâna la reprimarea v iolentă a opoziției locale care
amenință mijloacele de subzistență locale. Evaluarea impactului asup ra mediului , efectuat ă
de către companie , este defectuoasă, tehnologia prop usă ridica sem ne de întrebare, iar
transferul minelor a fost catalogat de către Comi sia Europeană ca fiind obtinut prin ajutor
ilegal de la stat.
Atunci poate vă intreba ți de ce a fost un astfel de proiect controversat sprijinit de
guvernul elen precedent? Răspunsul se află în concepția gre șită că investițiile străine
directe aduc beneficii dezvoltării economice. De asemenea idea crearii de locuri de muncă
și venituri fiscale pretinse constituie o ocazie de neratat pentru o țară împovărată de datorii
cum e Grecia.
Acest raport a evaluat această afirmație prin analiza structurii de planificare fiscală
a com paniei Eldorado Gold și a constatat că finanțarea companiei în Olanda este gândită în
așa fel incât să reduca semnificativ profiturile v iitoare în Grecia. Aceasta este doar una din
tehnicile folo site pentru a evita plata taxelor pe profit în industria expl oatărilor miniere.
Mai mult dec ât atât, guvernul elen, canadian și olandez oferă sprijin de stat generos
companiei, astfel încât avantajele economice provenind din orice venituri fiscale viitoare
(până acum nu s -au platit nici un fel de taxe publice sau re devențe) ar trebui să fie
analizate în contextul pierderilor înregistrate până în prezent pentru finanțele publice.
Sprijinul financiar din bani publici ar trebui să fie supus unui scrutin social și economic
mai strict în ceea ce prive ște standarde le de responsabilitate corporative național e și
internațional e. Cu toate acestea, nici unul dintre aceste standarde nu este respectat în acest
caz.
Dincolo de acest caz individual, o analiză a rela țiilor bilaterale de investiții elene
arată că Olanda, Luxemb urg și Cipru, servesc drept “paradis fiscal” comun pentru
companiile străine care operează în Grecia. Toate cele trei țări oferă stimulente fiscale
generoase pentru companiile multinaționale care sugereaza o semnificativ ă eroziune
fiscală a bazei de impozi tare în cazul tranzac țiilor care au loc intre Grecia și țările din
“paradisul fiscal”. Date de la ISD sugerează că Olanda și Luxemburg sunt alegeri
preferate pentru companiile interesate în a își restructura planul de investiții pentru a evita
plata impoz itelor în Grecia.

34
Responsabilitatea statelor constă nu numai în stoparea eroziunii bazei de
impozitare ci și în stoparea impactului negativ al întreprinderilor incluse în jurisdicția lor.
Responsabilitatea trebuie împărțită între Canada, c are găzduiește se diul companiei,
Olanda, care găzduiește firma -mam ă a filialei elene și Grecia, gazda operațiunilor miniere
controversate. Toate aceste state sunt responsabile pentru efectele negative care se
manifestă în Grecia în raport cu operațiunile Eldorado Gold, pre cum și consecințele
economice și de mediu preconizate.
In urma studierii acestei lucr ări ajungem la concluzia ca Eldorado Gold ar trebui sa:
– se abțină de la utilizarea unor tehnici agresive de planificare fiscală ;
– să asigure transparența financiară a operațiunilor sale cub forma unor rapo rturi detaliate
pentru fi ecare țară și fiecare proiect întreprins;
– să asigure transparența privind tehnologia de procesare a minereului planificată și să
răspund ă acuza țiilor potrivita c ărora tehnologia “flash smelting” , aprobata de către
guvernul grec , nu este o opț iune viabilă în cazul Halkidiki ;
– să respecte poziția comunității locale vizavi de planurile sale miniere;
– să se abțină de la promovarea dezvoltării proiectului minier având în vedere împotrivirea
clară a comunității locale.
De asemenea Olanda ca zona de paradis fiscal ar trebui:
– să se abțină de la a oferi beneficii fiscale către Eldorado Gold avand în vedere c a aceasta
nu are nici o bază materială în jurisdicția olandeza și este asociată cu operațiun i
controversate din străinătate ;
– să pună la dispoziția publicului orice acord de preț sau decizie de impozit fiscal incheiat
în prealabil cu Eldorado Gold pentru a inlesni controlul public asupra practicilor sale
fiscale;
– să pună în aplicare regula generală anti abuz cum a fost propusă de către Comi sia
Europeană în planul său de acțiune împotriva fraudei fiscale și să elaboreze măsuri
specifice de combatere a ero ziunii bazei de impozitare în Grecia prin diverse metode de
evaziune fiscală ( care implică dobânzi, redevențe , dividende și câștiguri de capital prin
intermediul companiil or olandeze de tip “mailbox”) ;
– să monitorizeze și să evalueze standardele la care filialele olandeze Eldorado Gold i și
indeplinesc responsabilitatile pe care le au față de respectarea drepturilor omului în afara
Olandei;
– să inlesneasca accesul persoanelor afectate de operațiunile Eldorado Gold la instanțele de
judecata olandeze pentr u a cere compensa ții acolo unde sunt necesare.

35
Canada ar trebui:
– să oprească extinderea sprijinul diplomatic către Eldorado Gold;
– să se a sigure că agenția de credit la export din Canada ECD încheie sprijinul financiar
acordat firmei Eldorado Gold, pe baza probelor prezentate de către Hellenic Mining Watch
și în acest raport ;
– să se a sigure că ECD oferă publicului acces la informații despre operațiun ile agenției,
inclu siv procesele de “due diligence”. Mai exact, aceasta ar trebui să prezinte informații cu
privire la modul în care acorda credite, inclu siv evaluările factorilor de decizie cum ar fi
capacitatea unui poten țial client de a gestion a riscurile de mediu și sociale sau
conformitatea acestuia cu legislația națională ;
– să propună și să pună în aplicare un regulament obligatoriu sau de drept pentru
îmbunătățirea standardelor “due diligence” de către EDC pentru a se a sigura că obligațiil e
internaționale în domeniul drepturilor omului sunt respectate.
Grecia ar trebui:
– să revizuiască contractul cu Hellas Gold SA și să evalueze dacă proiectul minier servește
interesului public, luând în con siderare preocupări le prezentate în acest raport (în special ar
trebui să decidă dacă folosirea tehnologiei “flash smelting” în Halkidiki constituie o
încălcare a contractului);
– să efectueze o evaluare echilibrată a impactului pe care contribuția economică anun țată
de Eldorado Gold o va avea asupra economiei Greciei, (luând în con siderare poluarea
aerului, poluarea apei și a solului , pierderea de locuri de muncă locale datorită distrugerii
mediului și reducerea turismului, evaziunea fiscală și costul stimulentelo r fiscale sau orice
alt suport finaciar plătit din bani publici);
– să inițieze o revizuire completă și transparentă a proiectelor Eldorado Gold în Halkidiki,
în conformitate cu articolul 6 din Convenția de la Aarhus;
– să investigheze brutalitatea poliț iei împotriva protestatarilor din Halkidiki;
– să protejeze dreptul democratic de a protesta și să pună capăt incriminarii comunității
locale pentru rezistența în fața operațiunilor miniere în Halkidiki;
– să protej eze apa potabilă în Grecia, în special în zonele miniere (se aplică Directiva -cadru
privind apa a UE 2000/60) ;
– să pună în aplicare un regim fiscal modern care să pună capăt evaziunii fiscale pe scară
largă pe care o desfașoară persoanele cu ven ituri foarte mari dar mai ales firmele străine
(mai ales în ceea ce prive ște utilizarea de “paradisuri fiscale” europene, cum ar fi Olanda,

36
Luxemburg și Cipru de către firmele locale și străine pentru a evita plata impozitului în
Grecia) ;
– să efectueze cercetări și să identifice companiile care folosesc aceste “paradisuri fiscale”
și să descopere metodele agre sive de planificare fiscală pentru a putea elabora strategii
impotriva abuzurilor fiscale.
Uniunea Europeană ar trebui:
– să inlesneasca transparența financiar ă în Europa;
– să termine regimurile fiscale dăunătoare;
– să abordeze problema coordonării măsurilor fiscale și economice prin armonizarea
taxelor aplicate corporațiilor și să instituie un minim de taxare a corporațiilor ;
– să ofere modele alternative de taxare a corporațiilor ;
– să democratizere luarea deciziilor fiscale în toate țările membre .

37

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe D. Bistriceanu, Ana Gheorghe “Finanțe – manual pentru clasa a XI a
licee economice” , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998
2. Magdalena Călin, Nicoleta Vintilă “Fiscalitate” , Editura Economică, București,
2002
3. Adriana Florina Popa, Nicu Popa “Impozitele și taxele reglementatea de Codul
Fiscal” , Editura Contaplus, Ploiești, 2008
4. Daniela Hangan, Mihaela Tudor, M onica Bizadea, Dumitru Alămâie “Finanțe și
fiscalitate – manual pentru clasa a XII a” , Editura CdPress, 2007
5. Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Uman e Agentia de Implementar Phare “Plata T VA către
beneficiari, București” 2008
1) https://miningwatch.ro/compania -canadiana -eldorado -gold-dezradacineaza –
comunit ati-locale -și-evita -plata -taxelor -via-olanda/
2) http://www.romaniacurata.ro/cum -scapa -multinationalele -de-anaf-studiu -de-
caz-eldorado -aur-low-cost-prin-evitarea -taxelor/
3) http://www.bursa.ro/ong -eldorado -gold-evita -plata -taxelor -in-grecia -și-
romania -265429&s=print&sr=articol&id_artico l=265429.html
4) https://www.juniorminingnetwork.com/junior -miner -news/ press -releases/1175 –
tsx/eld/28005 -eldorado -gold-announces -preliminary -2016 -operational -results –
and-2017 -guidance.html
5) https://www.juniorminingnetwork.com/junior -miner -news/press -releases/1175 –
tsx/eld/29646 -eldorado -gold-reports -2016 -year-end-and-fourth -quarter –
financial -and-operational -results.html
6) http://www.gurufocus.com/news/487141/eldorado -gold-reports -2016 -results
7)

38