SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. [624005]
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
1
UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIA SUDĂRII
Tehnologia de realizare prin sudare mecanizată
a unui rezervor de 10000 m3
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
ȘL. DR. ING. G. IANCULESCU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
2
CUPRINS
Capitolul I Prezentarea generală ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
I.1 Prezentarea generală a rezervoarelor ………………………….. ………………………….. ….. 3
I.2 Calculul de verificare a rezervorului de 10 000 m3 ………………………….. …………… 6
Capitolul II Analiza îmbinărilor sudate ………………………….. ………………………….. ………. 10
II.1 Stabilirea clasei de e execuție a îmbinărilor sudate ………………………….. ……….. 10
II.2 Inventarierea sudurilor ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
Capitolul III Analiza procedeelor de sudare posibile ………………………….. ……………….. 19
III.1.Studiu privind procedeele de sudare posibile ………………………….. ………………. 19
III.2.Selecția procedeelor de sudare aplicabile,utilizând metoda factorilor tehnici . 22
Capitolul IV Studiul materiale lor de bază și de adaos ………………………….. ……………… 25
IV.1 Studiul materialului de bază ………………………….. ………………………….. …………. 25
IV.1.1 Prezentarea materialului de bază ………………………….. ……………………… 25
IV.1.2 Comportarea la sudarea a materialului de bază ………………………….. ….. 26
IV.2 Studiul materialului de adaos ………………………….. ………………………….. ……….. 29
IV.2.1 Prezentarea criteriilor de alegere a materialul ui de adaos ………………… 29
IV.2.2 Prezentarea materialelor de adaos ………………………….. ……………………. 30
IV.3 Verificarea compatibilității materialului de bază și a materialului de adaos … 31
IV.4 Metoda coeficientului de periculozitate ………………………….. ………………………. 33
Capitolul V Tehnologia de execuție prin sudare ………………………….. ………………………. 36
V.1 Forma ros turilor și influența r osturilor la formarea cusăturii ………………………. 36
V.1.1 Prezentarea criteriilor de alegere a rosturilor ………………………….. ………. 36
V.1.2 Stabilirea rosturilor ………………………….. ………………………….. ……………… 36
V.1.3 Prelucrearea rosturilor ………………………….. ………………………….. …………. 38
V.2 Analiza cordoanelor de sudură ………………………….. ………………………….. ……….. 40
V.2.1 Compoziția chimică medie a cusături i ………………………….. ……………….. 40
V.2.2 Caracteistici mecanice ale cusăturii ………………………….. …………………… 43
V.2.3 Estimarea durității maxime din ZIT ………………………….. …………………… 46
V.2.4 Caracteristici mecanice din ZIT ………………………….. ………………………… 47
V.3 Regimul de sudare ………………………….. ………………………….. ………………………… 48
Capitolul VI Tratamente termice aplicate ………………………….. ………………………….. …… 51
VI.1. Preîncălzirea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 51
VI.1.1Stabilirea necesități i preîncălzirii ………………………….. ……………………… 51
VI.1.2 Determinarea temperaturii de preîncălzire ………………………….. ………… 52
VI.1.3 Verficarea temperaturii de preîncălzire ………………………….. …………….. 54
VI.2 Stabilirea tratamentelor termice postsudare ………………………….. ………………… 54
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
3
Capitolul VII Considerații teoretice privind tensiunile interne și deformațiil e ………. 57
Capitolul VIII Controlul produsului după sudare ………………………….. ……………………. 60
Capitolul IX Dispozitive ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 67
Capitolul X Elaborarea WPS -uri conform prescripțiilor tehnice și procedee de
omologare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 75
Capitolul XI Calculul tehnico -economic al sudurii ………………………….. …………………. 104
Capitolul XII Tehnologia de asamblare prin sudare și mecanizare a rezervorului . 113
XII.1 Ordinea de asamblare prin sudare ………………………….. ………………………….. . 113
XII.2 Noțiuni privind mecanizarea și automatizarea procesului de sudare ………… 117
Concluzii finale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 123
Norme tehnice de protecție și de securitate a muncii ………………………….. ………………. 124
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 129
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 131
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
4
Capitolul I
Prezentarea generală
I.1 Prezentarea generală a rezervoarelor
Prin rezervoare se înteleg recipiente având capacități de depozitare mai mari de 3
m3,forme si dimensiuni variate si diferite ,executate din diferite materiale și destinate
recepționării,depozitării,desfacerii și prelucrării tehnologice a diferitelor produse în stare
lichidă sau semilichidă.
În cadrul unei anumite variante de depozitare,alegerea tipului corespunzator de
rezervor se face în funcție de mai mulți factori,dintre care cei mai importanți sunt:
condițiile de lucru impuse și condițiile climatice.
caracteristicile constructive ale rezervoarelor de diferite tipuri.
indicatorii tehnico -economici al proiectării,construcției, montajului și exploatarii.
Din punct de vedere al condițiilor de lucru,rezervoarele trebuie sa corespundă
următoarelor cerințe:
să fie impermeabile și etanșe în raport cu produsul depozitat.
să permită o ușoara curățire de depuneri,precipitări sau decantăr i.
echipament corespunzător atăt descărcării, cât și încarcării lor.
să fie durabile și deloc sensibile la acțiunea chimică,electrochimică sau mecanică a
produsului depozitat.
să fie economice în exploatare și ușor de deservit,supravegheat,controlat etc.
Ținând cont de caracteristicile constructive,rezervoarele trebuie să corespundă
următoarelor cerințe:
forma rezervoarelor să fie simpla,iar in cazul rezervoarelor cilindrice verticale ,să
asigure montarea și funcționarea corectă a capacelor plutitoare,ecran elor plutitoare
etc.
capacitatea lor de depozitare să fie optimă.
construcția lor să permită executarea și montarea rapidă a tuturor elementelor lor,iar
dimensiunile semifabricatelor să se înscrie în limitele gabaritelor transportabile pe
drumuri,șosele au to,autostrăzi,calea ferată etc.
să fie folosite,la maximum și în mod efectiv,caracteristicile mecanice ale
materialelor de construcție,fără a diminua capacitatea portantă a
rezervorului,asigurându -se,astfel,un consum de metal minim.
Indicatorii tehnico -economici ce se pot menționa:
costul rezervorului propriu zis.
costul instalațiilor anexe ale parcului de rezervoare,raportate la fiecare rezervor în
parte.
consumul de metal(tablă si profiluri).
consumul de beton și de beton armat.
volumul lucrarilor de cons trucție etc.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
5
Clasificarea rezervoarelor
Construcția de rezervoare,de diferite tipuri,forme și dimensiuni,s -a dezvoltat,pe plan
mondial,în concordanță cu cerințele activitații industriale în diferite domenii,în pas cu
tehnica modernă.
S-a ajuns,astfel,să se dispună de o mare varietate de soluții constructive de
rezervoare.Clasificarea lor se poate face dupa numeroase criterii,urmând a se trata numai
criteriile de clasificare determinante.
a)După poziția față de suprafața solului,se deosebesc:
rezervoare d e suprafață,din categoria cărora fac parte rezervoarele montate
direct pe sol sau deasupra solului,precum si rezervoarele îngropate pe mai
puțin de jumatate din înălțimea lor.
rezervoarele semiîngropate,din categoria cărora fac parte rezervoarele
îngropate pe mai mult de jumătate din înalțimea lor,fără ca nivelul maxim al
produsului depozitat să depășească înălțimea de 2 m față de suprafața solului.
rezervoarele îngropate ,din categoria cărora fac parte rezervoarele în care
nivelul maxim posibil al produsu lui depozitat se află cu 0,2m sub nivelul
solului.
b)După forma geometrică:
rezervoare cilindrice verticale sau orizontale.
rezervoare sferice.
rezervoare sferoidale.
rezervoare torosferoidale.
rezervoare paralelipipedice.
rezervoare de formă specială.
c)După capacitatea de depozitare:
rezervoare de capacitate mică,până la 100 m3,cu capac conic susținut de o
construcție metalică ușoară.
rezervoare de capacitate mijlocie și mare,între 100 m3 și 50000 m3,cu capac
plat pe construc ție metalică cu forme -100… 1000m3 ,cu capac conic pe grinzi
și stâlpi de susținere -1000…50000m3 și cu capac bombat,cu forma de
umbrelă sau cu capac plat pe stâlpi pentru 30000…50000 m3.
rezervoare cu capacitate foarte mare, de peste 5000m3.
d)După natura materialelor din care s e execută:
rezervoare metalice,cuprinzând rezervoarele sudate și nituite,cilindrice
verticale sau orizontale,sferice,sferoidale și sub forme și construcții speciale.
rezervoare nemetalice,cuprinzând rezervoarele din beton,beton
armat,piatră,cărămidă,materi ale plastice obișnuite sau armate etc.
e)După presiunea interioară maximă de depozitare:
rezervoare de joasă presiune.
rezervoare de medie presiune.
rezervoare de presiune ridicată.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
6
Prezentarea produsului
Rezervor de țiței -R2,de 10.000 m3
Figura I.1 Re zervor cilindric vertical
Structura metalică existentă cu funcția de rezervor pentru țiței,este proiectată și
executată în anul 1977 -1978,între timp s -au mai facut reparații,când s -a înlocuit fundul
rezervorului.În ultimii 10 ani nu s -au mai executat luc rari deconsolidare și modificari la
elementele structurale.
Parametrii de funcționare a rezervorului:
Tabel I.1
În vas In serpentină
Presiunea maximă admisibilă de lucru (bar) 200mmH 2O 6
Presiunea minimă de regim (bar) Vacum (40mm H2O) –
Presiunea de lucru (bar) Atmosferica 2.5÷3.5
Presiunea de încercare hidraulică (bar/h) Umplere cu apa/24 8.6/0.5
Temperatura maximă admisibilă de lucru (C0) 60 170
Temperatura minimă admisibilă de lucru (C0) -21 100
Fluidul de lucru Țiței Abur/condens
Caracteristici ale fluidului Toxic,inflamabil –
Compartiment supus controlului ISCIR NU NU
Caracteristici constructive:
-Diametru interior —32380mm
-Înălțimea mantalei —13,4m
-Greutate țiței —8858t
Rezervorul e ste subteran și de tip atmosferic,are forma cilindrică cu ax vertical și
are urmatoarele componente:
Fundul rezervorului alcătuit din table sudate cu grosime de 8mm,acesta a mai
suportat o intervenție anterioară când s -au observat coroziuni mari ale tablel or
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
7
componente ale fundului de secțiune(chiar până la patrundere )care favorizează
pierderea produsului.
Mantaua rezervorului format din 8 virole de tablă cu grosimi diferite.
Grosimile virolelor in conformitate cu masuratorile facute cu aparate ultrasonice .
Rezervorul este dotat cu racorduri tehnologice.
Platformele sunt prevăzute perimetral cu balustrade metalice de protecție.
Domul geodezic este fabricat din aluminiu va avea un cadru deschis triunghiular
care este autoportant de la structura periferică.Fa bricantul domului va furniza tot
suportul,materialele și echipamentele necesare proiectării,fabricării,livrării și
montajul structurilor domului.
Panourile de la suprafața domului au desing închis și va fi montat de catre mecanici
cu experiență,cu un supe rvizor calificat ce va ramane pe toata perioada montării
domului.
Manualul de instalare al producătorului domului geodezic va fi folosit ca ghid
pentru ridicarea structurii domului.
Membrana flotantă ca și domul geodezic,este fabricat din aluminiu.Are o etanșare
periferică și o etanșare la penetrările punți . Se va lua în considerare calitatea apei
folosite și durata pentru hidro -teste. Este interzisă folosirea apei de mare pentru
hidro -teste. În unele cazuri ar fi de preferat sa se aplice un strat de ulei ușor pe fata
inferioară a capacului sau turnat în apă pentru a preveni contactul între aluminiu si
apa dură pe parcursul testelor.
I.2 Calculul de verificare a rezervorului de 10 000 m3
Dimensiunile rezervorului (diametrul și înălțimea) se stabilesc î n funcție de
capacitatea prescrisă și având în vedere un consum minim de material.
Rezervoarele care au mantaua cu grosime constantă necesită un consum minim de
material când greutatea fundului și a capacului reprezintă jumătate din greutatea peretelui
cilindric.
Înălțimea optimă a rezervorului este:
3
2 optVHs
unde:
V-volumul necesar, [m3]
Δ-suma grosimilor fundului și capacului,inclusiv formele echivalente în grosime de
tablă,[cm]
s-grosimea peretelui cilindric,[cm].
Rezervoarele care a u mantaua cu grosime variabilă necesită un consum minim de
material când greutatea fundului și a capacului va fi egală cu greutatea peretelui cilindric.
Înălțimea optimă a rezervorului în acest caz este:
a
optH
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
8
unde:
γ-greutatea specif ică a lichidului depozitat în rezervor.
γ=889 kg/m3-pentru țiței
Fundul rezervorului
Tablele ce alcătuiesc fundul rezervorului -cu excepția unui inel exterior cu lățimea b –
sunt supus la solicitări reduse,astfel încât grosimea tablelor se stabilește const ructiv în
intervalul (4 -80mm,în funcție de capacitatea rezervorului.
În literatura de specialitate sunt prescrise grosimile de tablă pentru fundul
rezervoarelor destinate depozitării produselor petroliere.
Tabel I.2
Volulul rezervorului,în
[m3] 1000 2000 3000 5000
Grosimea tablei fundului
rezervorului,în [mm] 4 4..6 4..7 5..8
Grosimea mai mare se referă la inelul exterior al fundului rezervorului.
Figura I.2 Variante constructive pentru fundul rezervoarelor
Fundul rezervorului (a -sistem în fâșii; b -fâșii și inel exterior)
Tablele de la margini trebuie să se afle în același plan pentru a face posibilă
prinderea peretelui lateral de fund.În cazul variantei din figura I.2 a,această condiție se
realizează prin tăierea în regiunea marginală a tablelor s uprapuse și îmbinărea lor cap la
cap (detaliul A).La varianta din figura I.2 b,tablele care formează inelul exterior se îmbină
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
9
între ele prin cordoane sudate cap la cap,iar celelalte prin cordoane sudate cap la cap și
prin suprapunere(detaliul B)
Mantaua cilindrică a rezervorului
Se execută din mai multe virole care se îmbină între ele prin sudarea cap la cap sau
prin suprapunere.Îmbinările verticale ale tablelor trebuie decalate de la o virola la alta de
cel puțin 500mm.
Variante de așezare a virolelor:
Figura I.3 Variante constructive pentru corp rezervor
Varianta de așezare a virolelor pentru corpul rezervorului este varianta trei din
figura I.3.
La rezervoarele sudate,când îmbinarea virolelor se realizează cap la cap sau prin
suprapunere,așezarea virolelor prin suprapunere se face,de regulă,telescopic,astfel încât
cusătura exterioară care se execută în condiții mai bune să fie executată în poziția
favorabilă de sus în jos.Cusăturile interioare se execută cu grosimi de (4 –
6)mm,eventual,întrerupte.
Grosimea tablelor virolelor se stabilește în stadiul de membrană,din relația;
pr
s
unde:
σθ-efortul unitar normal de întindere după direcția tangentei la cercul paralel;
r-raza cercului de secționare; r=∞ș;
s-grosimea tablei;
p-presiu nea la nivelul virolei:
p h x
h-x-nivelul inferior al virolei.
Se recomandă ca presiunea γ(h -x) să se calculeze la o distanță de 300mm față de
marginea inferioară a virolei respective.Această reducere a presiunii ține seama de faptul
că tabla unei virole nu este încărcată uniform pe înălțimea ei și că regiuni mai puțin
solicitate preiau o parte mai mare din încărcare decât se prevede prin calcule.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
10
Grosimea virolei inferioare trebuie verificată și în stadiul de încovoiere.
Folosind ca metodă de dimensionare metoda rezistențelor admisibile, grosimea
tablelor unei anumite virole rezultă din relația:
ar h xs
unde:
Δ – spor de (1÷1,5)mm care ține cont de coroziune.
În concluzie după folosire ca metodă de dimensionare me toda rezistențelor
admisibile,grosimea tablelor în urma calculelor rezultă în tabelul următor:
Tabel I.3
h
[mm] p
[N/mm2] scalculat
[mm] sadoptat
[mm]
13400 11.65 13.49 16
11600 10.05 11.64 14
9800 8.43 9.79 12
8000 6.86 7.85 10
6400 5.44 6.31 10
4400 3.67 4.26 8
2600 2.08 2.42 8
800 0.48 0.57 8
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
11
Capitolul II
Analiza îmbinărilor sudate
II.1 Stabilirea clasei de e execuție a îmbinărilor sudate
În conformitate cu SR EN ISO 5817:2015 am ales nivelul de calitate B cor espunde
celei mai ridicate cerințe pentru sudarea finită.
Nivelul de calitate se referă la producție și la calitatea execuției.
În următorul tabel sunt prezentate limite pentru imperfecțiuni.
Tabel II.1
Nr Referință la
ISO 6520 -1 Denumire
imperfecțiunii Observații t
mm Limita imperfețiunilor
pentru nivelul de calitate
B
1.Imperfecțiuni de suprafață
1.1 100 Fisură ≥0,5 Nu se admite
1.2 104 Fisură în crater ≥0,5 Nu se admite
1.3 2017 Por de suprafață Dimensiunea maximă a unui por
singular pentru
-sudu ri cap la cap
-suduri în colț 0,5
până
la 3 Nu se admite
Dimensiunea maximă a unui por
singular pentru
-suduri cap la cap
-suduri în colț >3 Nu se admite
1.4 2005 Retasură de crater
deschisă
0,5
până
la 3
>3 Nu se admite
1.5 401 Lipsă topire (topir e
incompletă) – ≥0,5 Nu se admite
Microlipsă de
topire Detectabilă numai prin examinare
microscopică ≥0,5 Nu se admite
1.6 4021 Lipsă de
pătrundere la
rădăcină Numai pentru sudurile cap la cap
dintr -o singură parte
≥0,5 Nu se admite
1.7 5011
5012 Crestături continue
Crestături
discontinue Se cere trecere cu racordare.
Aceasta nu este considerată
imperfecțiune sistematică.
0,5
până
la 3
>3 Nu se admite
h≤0,05t,dar max.0,5 mm
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
12
1.8 5013 Crestătură la
rădăcină Se cere trecere cu racordare.
0,5
până
la 3
>3 Nu se admite
Imperfecțiuni scurte:
h≤0,05t,dar max.0,5 mm
1.9 502 Supraînălțare
excesivă(sudură
cap la cap) Se cere trecere cu racordare.
≥0,5 h≤1mm+0,1b,dar max. 5mm
1.10 503 Convexitate
excesiva(sudură de
colț)
≥0,5 h≤1mm+0, 1b,dar max. 3mm
1.11 504 Pătrundere
excesivă
0,5
până
la 3
>3 h≤1 mm+0,1 b
h≤1 mm+0,2 b,dar max
3mm.
1.12 505 Racordare
incorectă -suduri cap la cap
≥0,5 α≥150ᶱ
-suduri in colț
≥0,5 α≥110ᶱ
1.13 506 scurgere de metal
≥0,5 Nu se admit e
1.14 509 Topire excesivă
Umplere
incompletă a
rostului se trece cu racordare
0,5
până
la 3
>3 Nu se admite
imperfecțiuni scurte:
h≤0,05t,dar max 0,5mm
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
13
1.15 510 Străpungere – ≥0,5 Nu se admite
1.16 512 Asimetrie excesivă
a sudurii in colț În cazurile în care nu a fost prescrisă
o sudură în colț asimetrică
≥0,5 h≤1,5 mm+0,15a
1.17 515 Retasură la
rădăcină Se cere trecere cu racordare.
0,5
până
la 3
>3 Nu se admite
Imperfecțiuni scurte:
h≤0,05t,dar max 0,5mm
1.18 516 Porozitate la
rădăcină Formație spongioasă la rădăcina unei
suduri,provocată de fierberea
metalului topit în momentul
solidificării ≥0,5 Nu se admite
1.19 517 Reluare defectuasă – ≥0,5 Nu se admite
1.20 5213 Grosime
insuficientă a
sudurii în colț Nu se aplică la pro cedeele care
garantează o adâncime de pătrundere
mai mare
0,5
până
la 3
>3 Nu se admite
Nu se admite
1.21 5214 Grosime excesivă a
sudurii în colț Grosimea reală a sudurii în colț este
prea mare
≥0,5 h≤1,5 mm+0,15a,dar max.
3mm
1.22 601 Arsură – ≥0,5 Nu se admite
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
14
1.23 602 Strop – ≥0,5 Se admite în funcție de
aplicație,de exemplu,de
material,de protecția
anticorozivă
1.24 610 Culori de revenire
(Decolorare) – ≥0,5 Se admite în funcție de
aplicație,de exemplu,de
material,de protecția
anticorozivă
2.Imperfecțiuni interne
2.1 100 Fisuri Toate tipurile de fisuri cu excepția
microfisurilor și fisurilor in crater ≥0,5 Nu se admite
2.2
1001 Microfisuri Fisură care,în general,este vizibila
numai la microscop(50x) ≥0,5 Acceptarea depinde de tipul
metalului de bază,în special
de sensibilitatea la fisurare a
acestuia
2.3
2011
2012 Sulfură
sferoidală(por)
Sulfuri sferoidale
uniform distribuite
(porozitate) Trebuie satisfăcute următoarele
condiții și limite pentru imperfecțiuni.
a1)Dimensiunea maximă a suprafeței
imperfecțiunilor raportată la suprafața
proiectată.
Notă:Porozitatea suprafeței proiectate
depinde de numărul de straturi.
a2)Dimensiunea maximă a suprafeței
secțiunii transversale a
imperfecțiunilor raportată la suprafața
rupturii.
b)Dimensiunea maximă pentru un
singur por pentru:
-suduri cap la cap
-suduri în colț
≥0,5
≥0,5
≥0,5
Pentru un singur strat:≤1%
Pentru mai multe
straturi:≤2%
≤1%
d≤0,2 s,dar max.3mm
d≤0,2 a,dar max.3mm
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
15
2.4 2013 Cuib de
sufluri(porozi tate
localizată)
Lungimea de referința pentru l p este
100 mm.
Suprafața totală a suflurilor dim cuib
este reprezentată de un cerc cu
diametrul d A care înconjoară toate
suflurile.
Cerință pentru o suflură singulară
trebuie să fie îndeplinită pentru toate
suflurile din interiorul acestui cerc.
O suprafață cu sufluri admisă trebuie
să fie locală.Trebuie luată în
considerare posibilitatea ca un cuib de
sufluri să se mascheze alte
imperfecțiuni.
Daca D este mai mic decât cea mai
mică valoare dintre d p1sau
dp2,suprafața totală reprezentată de un
cerc cu diametrul d AC,unde
dAC=dA1+dA2+D
Un cuib de sufluri sistematic nu este
admis.
DA corespunde lui d A1 dA2 sau d pC1 în
funcție de care este aplicabil. ≥0,5 dA≤15 mm
sau
dA1 msx ≤w p/2
2.5 2014 Sufluri aliniate -suduri cap la cap ≥0,5 h≤0,2 s,dar max. 2 mm
l≤s,dar max.25 mm
-suduri în colț ≥0,5 h≤0,2 a,dar max. 2 mm
l≤a,dar max.25 mm
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
16
Cazul 1 (D>d 2)
Cazul 2(D<d 2)
Lungimea de referință pentru l p este
100 mm.
Pentru cazul 1:d 1=h
Pentru cazul 2:d 1+d2+D=h
2.6 2015 Suflură alungită
Suflură
vermiculară -suduri cap la cap
≥0,5 h≤0,2 s,dar max. 2 mm
l≤s,dar max.25 mm
-suduri în colț ≥0,5 h≤0,2 a,dar max. 2 mm
l≤a,dar max.25 mm
2.7 202 Retasură ≥0,5 Nu se admite
2.8 2024 Retasură de crater
Se mas oară cea mai mare valoare a h
sau l 0,5
până
la 3
>3 Nu se admite
2.9 300
301
302
303 Incluziuni solide
Incluziuni de zgură
Incluziuni de flux
Incluziuni de oxid -suduri cap la cap
≥0,5
h≤0,2 s,dar max. 2 mm
l≤s,dar max.25 mm
-suduri în colț ≥0,5 h≤0,2 a,dar max. 2 mm
l≤a,dar max.25 mm
2.10 304 Incluziuni
metalice,altele
decât de cupru. -suduri cap la cap ≥0,5 h≤0,2 s,dar max. 2 mm
-suduri în colț ≥0,5 h≤0,2 a,dar max. 2 mm
2.11 3042 Incluziuni de cupru – ≥0,5 Nu se admite
2.12 401 Lipsă de
topire(topire
incompletă)
≥0,5 Nu se admite
4011 Lipsă de topire a
marginilor(laterală)
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
17
4012 Lipsă de topire
între treceri
4013 Lipsă de topire la
rădăcină
2.13 402 Lipsă de
pătrundere Îmbinare in T(sudură în colț)
≥0,5 Nu se admite
Îmbinare parțială(pătrundere parțială)
Îmbinare cap la cap(pătrundere
parțială)
≥0,5 Nu se admite
Îmbinare cap la cap(pătrundere
completă)
≥0,5 Nu se admite
3.Imperfecțiuni în geometria îmbinării
3.1 507 Aliniere greșită Limitele se referă la abaterile fața de
poziția corectă.Dacă nu se specifică
altfel,poziția corectă este cea în care
axele coincid.
5071 Aliniere greșită
între table Table și suduri longitudinale
0,5
până
la 3
>3 h≤0,2 mm+0,1 t
h≤1t,dar max.3mm
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
18
5072 Suduri circulare
transversale ale
unor secțiuni
cilindrice cu profil
gol
Suduri circulare ≥0,5 h≤0,5t,dar max. 2mm
3.2 617 Deschidere
incorectă a rostului
unei suduri în colț Deschidere între piesele de îmbinat.
Deschiderile care depășesc limita
adecvată ,pot fi compensate,în anumite
cazuri,printr -o creștere
corespunzătoare a grosimii sudurii.
0,5
până
la 3
>3 h≤0,2mm+0,1 a
h≤0,5mm+0,1a,dar max.2
mm
4.Imperfecțiuni multiple
4.1 Fără Imperfecțiuni
multiple în oricare
secțiune
transversală h1+h2+h3+h4=∑h
h1+h2+h3=≤∑h
0,5
până
la 3
>3 Nu se admite
Înălțimea totală maximă a
imperfecțiunilor:
∑h≤0,2t sau ≤0,15a
4.2 Fără Suprafața
proiecției sau
suprafața secțiunii
transversale în
direcție
longitudinală Cazul 1 (D>l 3)
h1×l1+ h 2×l2+ h 3×l3=∑h x l
Cazul 2(D> l 3)
≥0,5 ∑h x l≤ 4%
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
19
h1×l1+ h 2×l2+( h 2+ h 3/3) × h 3×l3
=∑h x l
Suma suprafețelor trebuie calculată ca
procent din suprafața evaluată.Cazul 1
Dacă D este mai mic decât cea mai
mică lungime a uneia din
imperfecțiunilor trebuie luată în
considerare suprafa ța completă care
cumulează cele două
imperfecțiuni.Cazul 2.
II.2 Inventarierea sudurilor
În următorul tabel se vor prezenta îmbinările sudate a rezervorului de țiței -R2,de
10.000 m3.
Tabel II.2
Nr.
Crt. Tip îmbinare
sudata Elementele î. s s1
[mm] s2
[mm] Tip oțel Lc
[mm] Nr î.s. identice
Fund rezervor.
1. BW 16-16 10 10 S235J2 828,5 16
2. BW 16-32 10 10 S235J2 828,5 2
3. BW 14-15 8 8 S235J2 879 4
4. BW 12-13 8 8 S235J2 1463,5 4
5. BW 13-13 8 8 S235J2 1500 2
6. BW A-B 8 8 S235J2 11806,6 2
7. BW 10-11 8 8 S235J2 1294 4
8. BW 11-1 8 8 S235J2 1500 4
9. BW B-C 8 8 S235J2 17385 4
10. BW 9-1 8 8 S235J2 1500 4
11. BW C-D 8 8 S235J2 21145 2
12. BW 8-1 8 8 S235J2 1500 4
13. BW D-E 8 8 S235J2 23966 2
14. BW 7-1 8 8 S235J2 1500 4
15. BW E-F 8 8 S235J2 26121 2
16. BW 6-1 8 8 S235J2 1500 4
17. BW F-G 8 8 S235J2 27796 2
18. BW 5-1 8 8 S235J2 1500 4
19. BW G-H 8 8 S235J2 29075 2
20. BW 4-1 8 8 S235J2 1474,5 4
21. BW H-I 8 8 S235J2 29990 2
22. BW 3-1 8 8 S235J2 1500 4
23. BW I-J 8 8 S235J2 30583 2
24. BW 2-1 8 8 S235J2 1500 2
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
20
25. BW J-k 8 8 S235J 2 30945 2
26. BW 1-1 8 8 S235J2 1500 40
27. BW N-M 8 10 S235J2 97216,5 1
Corp rezervor.
28. FW 2-M 16 10 S235J2 101124 1
29. FW 1-M 10 10 S235J2 99220 1
30. FW 1-2 10 16 S235J2 99220 1
31. BW 2-8 16 35 S235J2 1800 2
32. BW V1 16 16 S235J2 1800 6
33. BW 8-3 35 14 S235J2 2700 1
34. BW V2 14 14 S235J2 1800 7
35. BW 2-3 16 14 S235J2 10124 1
36. BW V3 12 12 S235J2 1800 6
37. BW 3-4 14 12 S235J2 101124 1
38. BW V4 10 10 S235J2 1800 7
39. BW 4-5 12 10 S235J2 101124 1
40. BW V4’ 10 10 S235J2 1800 6
41. BW 5-5 10 10 S235J2 101124 1
42. BW V5 8 8 S235J2 1800 7
43. BW 5-6 10 8 S235J2 101124 1
44. BW V5’ 8 8 S235J2 1800 6
45. BW 6-6 8 8 S235J2 101124 1
46. BW V6 8 8 S235J2 800 7
47. BW 6-20 8 8 S235J2 101124 1
48. FW 7-20 10 8 S235J2 99220 2
Difuzor rezervor.
49. BW 2-2 13 13 S235J2 406 1
50. FW 1-2 13 13 S235J2 1256 ,6 2
51. FW 2-3 13 16 S235J2 1578 2
52. FW 3-V1 16 16 S235J2 2199 1
53. BW 3-12 13 13 S235J2 1256,6 1
54. BW 5-5 3 3 S235J2 190 1
55. BW 5-13 3 3 S235J2 1276,7 1
56. BW 4-4 3 3 S235J2 2810 1
57. BW 4-5 3 3 S235J2 1596 1
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
21
Capitolul III
Analiza procedeelor de sudare posibile
III.1.Studiu privind procedeele de sudare posibile
Procedeul de sudare reprezintă totalitatea operațiilor tehnice prin care se realizează
sudarea între componente în mod industrial.
În continuare,se vor prezenta procedeele de sudare posibile în construcția sudată.
Sudarea cu electrozi înveliți [SE]
Reprezintă un procedeu manual de sudare cu arc electric,sudorul efectuând toate
operațiile necesare.Sudorul conduce procesul mânuind electrodul învelit cu ajutorul
portelectrod.Pe parcurs ul sudării se menține arcul electric,aduce în arc material de sudare
cu o viteză și deplasarea arcului în lungul rostului cu o anumită viteză.
Se sudează metale si aliaje metalice,cu excepția celor active si refractare,dintre ele
fiind Al,Cu și aliajele l or se sudează mai greu cu procedeul SE.
Avantajele procedeului SE:
→Necesită un echipament simplu și cu un cost redus.
→Se sudează în orice poziție.
→Suduri de o bună calitate.
→Se pot suda grosimi de sub 1mm pană la cele mai mari.
Dezavantaje:
→Gradu l de utilizare a MA este minim.
→Schimbare a electrodului consumă timp.
→Productivitate scăzută și consum mare de metal și energie.
Parametrii procedeului SE:
-de =1,6..6[mm]
-Is=25..500[A]
-Ua =15..35[V]
-vs=10..50[cm/min]
Sudarea sub flux [SF]
Se sudează automat și semiautomat cu arc electric sub strat de flux.Atât deplasarea
arcului electric în alungul rostului,cât și aducerea MA în arc electric se realizează cu
mecanisme adecvate.
Se pot suda oțeluri nealiate cu puțin carbon și slab aliate,unele oțeluri inoxidabile și dintre
materilele metalice neferoase:Ni,Cu și aliajele de tip monel.
Avantaje: →Cusătură mai omogenă și mai uniformă.
→Stropi inexistenți,cantitate de fum degajată minimă.
→Grad de folosire a MA foarte aproape de unitate.
→Produc tivitate mare.
Dezavantaje:→Se poate suda numai orizontal,de colț și lateral.
→Numai suduri drepte și circulare a căror lungime depășește 1m.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
22
→Zgura rămasă trebuie îndepărtată ceea ce implică cheltuieli
suplimentare.
Parametrii procedeului SF:
-de =2..12[mm]
-Is =400..1200[A]
-Ua =25..42[V]
-vs=80..200[cm/min]
Sudarea MIG/MAG.
Procedeu de sudare prin topire cu arc electric,cu electrod fuzibil,iar pentru o
protecție mai buna a arcului electric și a băii de metal topit se folosește un gaz de protecți e
inert la sudarea MIG și activ la sudarea MAG.
Este cel mai întâlnit la varianta semimecanizată,dar procedeul se folosește și la
variantele mecanizate,automatizate chiar și robotizate.
Avantaje:→Productivitate superioară față de procedeul SE.
→Gradul de folosire al MA apropiat ca valoare de procedeu SF.
→Cusătura nu este acoperită de zgură deci nu necesită curățire.
→Se sudează în orice poziție.
Dezavantaje:→Echipament scump.
→Manevrabilitate scăzuta datorită pistoletului fiind mai greu.
→Nu se poate suda afară daca este vânt deoarece perdeaua gazului de
protecție este îndepartat.
Parametrii procedeului MIG:
-de =1,2..2,5[mm]
-Is=120..500[A]
-Ua =20..30[V]
-vs=20..150[cm/min]
Parametrii procedeului MAG:
-de=0,8..4[mm]
-Is=40..500[A]
-Ua=16..35[V]
-vs=30..100[cm/min]
Sudarea WIG
Sudează componente subțiri din metale și aliaje,cer o curățire deosebită pentru
realizarea îmbinărilor de calitate.În general este un procedeu destinat sudurilor din toate
punctele de vedere.
Avantaje:→Cusături cu un grad ri dicat de puritate.
→Nu este necesară curățirea zonei sudate.
→Nu se produc stropi și nici împroșcări.
→Se sudează în orice poziție.
→Se sudează orice metal și aliaj metalic.
Dezavantaje→Productivitate scăzută.
→Echipament scump.
→Necesită o ca lificare a sudorului.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
23
Parametrii procedeului WIG:
-de =1..2,4[mm]
-Is =3..1000[A]
-Ua =8..30[V]
-vs=5..50[cm/min]
Sudarea în gaze cu sârmă tubulară[STG]
Se sudează componente cu grosimi 12..15mm rost I iar la grosimi de peste
30..40mm rost in X și U.
Avan taje: →Depune metal de calitate,cost și efort mai mic decât la procedeul
SE,WIG,MIG/MAG;mai flexibil decat SF.
→Arc electric vizibil.
→Se sudează în orice poziție.
Dezavantaje: →Zgura trebuie îndepartată.
→Sârma tubulară este mai scumpă
→Probabilitatea apariției incluziunilor în cusătură.
→Echipament mai complicat.
Parametrii procedeului STG:
-de =1,2..3,2[mm]
-Is =100..600[A]
-Ua =20..36[V]
-vs=20..150[cm/min]
Sudarea cu sârma tubulară[ST]
Avantajele si dezavantajele lui ST sunt asemănătoare cu cele lui STG.ST prezintă
următoarele deosebiri față de STG.
→Pistolet mai scump și cablu mai suplu deoarece nu are tuburi pentru gaz de
protecție.
→Echipamentul de sudare nu mai conține circuite de conducere și reglare a gazului.
→Nu sunt necesare butelii de ga z.
→Protecția baii de sudură este mai slabă.
→Pătrundere mai slabă,STG având putere mare.
Parametrii procedeului STG:
-de =1,6..3,2[mm]
-Is =100..600[A]
-Ua =20..36[V]
-vs=20..150[cm/min]
III.2.Selecția procedeelor de sudare aplicabile,utilizând metoda fa ctorilor tehnici
Selecția procedeelor de sudare se face cu ajutorul factorilor tehnici pentru o
producție determinată de structurile sudate.
Factorii tehnici FT sunt următorii:
T.1 lungimea cusăturii L c,cu nivele:
T.1.1 cusături scurte cu L c≤200 mm.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
24
T.1.2 cusături medii cu 200<L s≤1000 mm.
T.1.3 cusături lungi cu L c>1000 mm.
T.2 grosimea componentelor ce se sudează δ,cu patru nivele:
T.2.1 componente subțiri cu δ≤5 mm.
T.2.2 componente medii cu 5< δ≤30 mm.
T.2.3 componente groase cu 30< δ≤60 mm.
T.2.4 co mponente foarte groase δ>60 mm.
T.3 pozițiile în care se pot face suduri cu procedeul respectiv,cu trei nivele:
T.3.1 orizontal și în jgheab.
T.3.2 vertical.
T.3.3 în cornișe și pe plafon.
T.4 părțile din care se poate suda,cu doua nivele:
T.4.1 din ambele părți.
T.4.2 dintr -o parte.
T.5 tipul de îmbinare,cu două nivele:
T5.1 îmbinări cap la cap.
T5.2 îmbinări de colț.
T.6 forma geometrica a axei cusăturii,cu trei nivele.
T6.1 cusături drepte.
T6.2 cusături circulare.
T6.3 cusături oarecare.
T.7 metalele și aliajele metalice ce se pot suda cu procedeul respectiv,cu patru
nivele:
T.7.1 oțeluri nealiate cu puțin carbon și oțeluri slab aliate cu mangan.
T.7.2 oțeluri slab aliate speciale:cu grăunți fini,întărite prin precipitare dispersă(PH),călite
și revenite.
T.7.3 oțeluri aliate și placate.
T.7.4 metale și aliaje neferoase.
Procedeul de sudare care ar satisface toate nivelele factorilor tehnici FT ar întruni 21
de puncte.Din acest motiv universalitatea procedeelor de sudare Uv,raportul dintre suma
punctelor realizate de procedee pe nivelele FT și 21.
În următorul tabel sunt prezentate suma punctelor pe nivelele FT realizate de fiecare
procedeu de sudare cât și universalitatea lor.
Tabel 1
Nr.
crt. Procedeul T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 UV
1 2 3 1 2 3 4 1 2 3 1 2 1 2 1 2 3 1 2 3 4
1 SE – 1
1 1
– 1 1 1 – 1 1 1 1 1 – 1 – – – 0,928 13
2 SF –
1
1 1 – 1
– – 1 1 1 1 1 – 1 – – – 0,821 11,5
3 MAG – 1 1 1 1
– 1 1 1 – 1 1 1 1 1 – 1 – – – 0,964 13,5
4 WIG – 1
1 1 – – 1 1 1 – 1 1 1 1 1 –
– – – 0,857 12
5 MIG – 1 1 1 1 1 – 1 1 1 – 1 1 1 1 1 –
– – – 0,964 13,5
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
25
6 STG – 1 1 1 1 1 – 1 1 1 – 1 1 1 1 1 – 1 – – – 1 14
7 ST – 1 1 1 1 – – 1 1 1 – 1 1 1 1 1 – 1 – – – 0,928 13
Determinarea procedeelor de sudare prin calculul punctelor realizate pe nivelele F T.
130,92814SE
11,50,82114SF
13,50,96414MAG
120,85714WIG
13,50,96414MIG
14114STG
130,92814ST
Pe baza calculelor de mai sus procedeele optime de sudare sunt:
Pentru îmbin ări sudate cu lungimi mari ale cordoanelor se va utiliza procedeul STG,iar
pentru lungimi scurte procedeul MAG.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
26
Capitolul IV
Studiul materialelor de bază și de adaos
IV.1 Studiul materialului de bază
IV.1.1 Prezentarea materialului de bază
În conformitate cu SR EN 10025 -2.Produse laminate la cald din oțel de
construcții.Partea 2:Condiții tehnice de livrare pentru oțeluri de construcții nealiate.
Oțelul S235 -este un oțel de calitate nealiat.Simbolizarea constă:numarul acestui
standar d european(EN 10025 -2).Simbolul S -oțel de construcții metalice,235 -valoarea
minimă specificată a limitei de curgere la temperatura ambiantă exprimată în Mpa și o
valoare minimă a energiei de încovoiere de 27 J la -20ᶱC.
Oțelul S235 se pot livra în calităț ile JR,J0 și J2,calitățile se disting prin valoarea
specificată a energiei la rupere la încovoierea prin șoc.
Compoziția chimică la analiza pe oțel lichid pentru produse plate și lungi din marci
de oțel si calități.
Tabel IV. 1
Simbolizare
Metoda
de
dezoxi –
dare C în % max. pentru
grosimi nominale
ale produselor in
mm Si%
max Mn
%
max P
%
max S
%
max. N
%
max Cu
%
max Alt
%
max Cf.EN
10025 -2
CR
20260
Cf.
10027 –
2
≤16 >16
≤40
S235J2 1.0117 FF 0,17 0,17 – 1,40 0,025 0,025 – 0,55 –
Compoziția chimică la analiza pe produs pentru produse plate și lungi din marci de
oțel si calități.
Tabel IV. 2
Simbolizare
Metoda
de
dezoxi –
dare C în % max. pentru
grosimi nominale
ale produselor in
mm. Si
%
max Mn
%
max P
%
max S
%
max. N
%
max Cu
%
max Alt
%
max Cf.EN
10025 -2
CR
20260
Cf.
10027 –
2
≤16 >16
≤40
S235J2 1.0117 FF 0,19 0,19 – 1,50 0,035 0,035 – 0,60 –
Caracteristici mecanice.
Tabel IV. 3
Simboliza re Limita de curgere minimă Rp 0.2
Mpa
Grosime nominală Rezistența la tracțiune Rm
Mpa
Grosimea nominală
≥3
≤100 Conform
EN
10025 -2
CR
20260
Conform
10027 -2
≤16 >16
≤40
S235J2 1.0117 235 225 360…510
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
27
Tabel IV. 4
Simbo lizare
Amplasarea
epruvetelor
Alungirea procentuală minimă
după rupere % Conform EN
10025 -2
CR
20260
Conform
10027 -2 ≥3
≤40
S235J2 1.0117 t 24
Energia de rupere KV la încovoierea prin șoc.
Tabel IV. 5
IV.1.2Comportarea la sudarea a materialului de bază
Comportarea la sudarea este un concept mai complex ce des crie aptitudinea unui
material de a fi sudabil fără precauții speciale.Face referință la un anumit procedeu,pentru
un anumit procedeu,pentru un anumit scop care asigură într -o construcție caracteristici
locale și generale.
Sudabilitatea oțelurilor se baze ază pe următorii factori:
Comportarea metalurgică la sudare este definită de reacția unui oțel față de acțiunea
unui anumit proces de sudare fiind localizată în zona de trecere și ZIT.
Comportarea tehnologică la sudare face referire la pregătirea în vedere a sudării cu
alegerea procedeului,materialului de sudare,forma și dimensiunile rostului.La
execuție sunt influențați de parametrii,succesiunea rândurilor și tratamentele
aplicate după sudare.
Toate acestea se prevăd în tehnologia de sudare.
Comportarea în construcția sudată are ca scop capacitatea oțelului de a prelua
încărcări,are în vedere configurația structurii sudate și regimul de solicitare al
construcției in exploatare.
Comportarea metalurgică la sudare
Compoziția chimica pentru oțeluri nealiate și slab aliate,sudabilitatea acestora se
apreciază pe baza carbonului echivalent [Ce].
[%]6 5 15Mn Cr V Mo Cu NiCe C
Valorile orientative pentru limitele Ce ce se potate executa sudarea fără precauții
speciale sunt conform standardelor si documentațiilor tehni ce.
În urmatorul tabel sunt prezentate limitele orientative ale carbonului echivalent până
la care se poate executa sudarea fără precauții speciale. Simbolizare
Temperatura
ᶱC Energia minimă (J)
Grosimea nominală
în mm Conform EN
10025 -2
CR
20260
Conform
10027 -2
≤150
S235J2 1.0117 -20 27
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
28
Tabel IV.6
Rezistența la rupere
a oțelului
Rm[N/mm2] Grosimea maximă a
elementelor îmbinarii.
s[mm] Conț inut maxim [%] Ce [%]
maxim C Mn Si P/S
370-500 s<40 0,22 1,50 0,40 0,05 0,41
500-700 s<25 0,20 1,60 0,55 0,04 0,45
25<s<40 0,20 1,60 0,55 0,04 0,41
Carbonul echivalent pentru oțelul S235J2.
Ce=0,44 %
Concluzii:oțelurile S235JR și S235J2 se af lă în limitele orientative ale carbonului
echivalent,în concluzie sudarea se poate executa fără precauții speciale.
Fisuri la cald pot apărea în timpul cristalizării,fiind la nivel intergranular supus
tensiunilor proprii,mai ales din contracția la racire. Se produc cel mai adesea in cusătură și
în ZIT.
Susceptibilitatea oțelurilor slab aliate față de fisurarea la cald poate fi estimată cu
indicele de fisurare HCS.Dacă acest indice depășește valoarea 4 se consideră că materialul
este inclinat spre fisurare la cald.
3( ) 1025 100
3Si NiC S P
HCSMn Cr Mo V
Indicele de fisurare HCS pentru oțelul S235J2.
HCS=2,95
Nici una din aceste rezultate nu au depășit valoarea indicelui HCS,nu preprezintă
nici o înclinație spre fisurare la cald.
Fisurile la rece se produc la racirea componentelor după ce au fost sudate la
temperatura de sub 200ᶱC,dar și la răciri sub 20ᶱC.Acestea pot aparea și la câteva ore sau
zile după terminarea sudării.Apar cel mai adesea în ZIT.
Apariția fisurilor la rece în cazul oțelului carbon sau slab aliat se datorează
acumulării de tensiunii,prezența hidrogenului dizolvat etc.
Estimarea susceptibilității fisurării la rece se determină prin:
[%]24 6 5 40 4 14Si Mn Cr Ni Mo VCe C
Dacă Ce≤0,33 se consideră că materialul nu este susceptibil la fisurare la rece.
Ce=0,44 →Pentru oțelul S235J2
În concluzie cele două materiale au o valoare mai mare și nu se încadrează în limita
de 0,33 acestea fiind susceptibile spre fisurare la rece.
Aceste două materiale find susceptibile se va efectua o preîncălzire .
Metodologii pentr u determinarea rezistenței de fisurare la rece în zona influențată
termo -mecanic.
Majoritatea metodologiilor pentru încercarea rezistenței în ZIT la apariția fisurării la
rece dau informații calitative.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
29
Încercarile se fac pe probe care imită îmbinări cap la cap,de colț,în T.De obicei
încercările pe epruvete care imită îmbinările se fac dupa trei regimuri de sudare,cu energie
liniară minimă,medie,maximă.După sudare acestea se lasă 5 -20 zile,după se supun
examinării,prin observare directă pe epruvete de mac ro și micrografie.
În conformitate cu standardul 10882 -77 sunt indicate două metode pentru încercarea
rezistenței în ZIT la apariția fisurarii la rece.
Metoda de încercare pe o probă cap la cap.Se dispun cusăturile de prindere,în unul
sau mai multe strat uri,în poziție orizontală.Cusătura de încercare se dispune într -o singură
trecere,continuă,în forma de Y,poziție orizontală.Între cusătura de încercare și cele de
pridere se lasă un spațiu de 2..3 mm.
După sudare probele se lasă în aer liber 24h dupa care suprafața se examineaza cu
lichide penetrante.
Figura IV.1 Probă de încercare cap la cap
Proba se prelucrează prin așchiere pe fața inferioară până la rădăcina sudurii,se face
examinare cu substanțe penetrante pentru depistarea fisurii la rădăcina cordonului.Se
execută apoi un atac metalografic în soluție de acid azotic în alcool etilic,urmând a fi
examinat la o mărime de cel puțin o sută de ori.
Metoda de încercare pe îmbinari de colț cu eclisă se execută înainte de sudare,se
prelucrează pentru a se așeza placa corect în vederea încărcării.
Placa 1 se fixează pe placa 2 cu un șurub M12,poziția de sudare orizontal în jgheab.
Proba trece la depunerea cusăturilor de încercare,se depun într -o singura trecere,fără
întrerupe la parametrii recomandați.Da că în tehnologia de sudare este prevăzută o
preîncalzire,aceasta va fi respectată și la executarea încărcării.
După sudare,proba este lasată cel puțin 72h în aer liber.Se execută control cu lichide
penetrante.
Se prelucrează apoi până la rădăcina sudurii ,se executa secțiuni transversale pe
cordoanele de încercare după direcțiile UU,VV,WW;dupa ce înainte au fost tăiate după
XX,YY și ZZ.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
30
Figura IV.2 Probă de încercare în colț
IV.2 Studiul materialului de adaos
IV.2.1 Prezentarea criteriilor de aleg ere a materialului de adaos
Pentru a realiza îmbinari sudate de o bună calitate și un cost avantajos,este necesar
ca materialul de adaos să fie ales după felul materialului de sudat,fie după procedeu,fie
după condițiile de exploatare.
Se vor prezenta ur mătoarele criterii de alegere a M.A.
Compoziția chimică -este un criteriu principal la alegerea materialului de
adaos,îmbinarea sudată trebuie să constituie un tot căt mai omogen.Este identificată și
compoziția cât mai apropiată de a materialului de bază ș i a omogenității propietăților
mecanice,tehnologice și structurale.
Caracteristici mecanice și tehnologice -dacă compatibilitatea chimico -metalurgică
este asigurată,echivalența caracteristicilor mecanice si tehnologice dintre material de bază
și metal depu s prin sudare coloral necesar.Caracteristica principală luată in considerare
este tracțiunea statică,alegerea MA trebuie sa fie cel puțin egală cu rezistența MB.
Structura metalografică -îmbinarile sudate supuse la solicitări deosebit de
importante,este ne cesar să se cunoască macro și chiar microstructura care se obține
utilizând materiale de adaos vizate,în condițiile aplicarii unui procedeu de sudare.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
31
Posibilități practice de utilizare a sudurilor -materialele de sudare se vor ține seama
și de anumiți fac torii:sudarea în poziții normale sau dificile,condiții atmosferice,cu sau
fără preîncălzire sau tratament termic.
Condițiile de lucru a construcției sudate -MA și MB trebuie să corespundă de
condițiile de lucru construcției sudate.De regulă se indică aseme nea cazuri:suduri
rezistente la presiuni si temperaturi înalte,coroziune provocată de acizi sau alte
substanțe,la fluaj,uzură abrazivă etc.
IV.2.2 Prezentarea materialelor de adaos
Pentru procedeul MAG.
FILCORD C -Sârmă plină cuprată.
Clasificare -EN ISO 14341 -A: G423 C G3Si1.
Caracteristici principale: Sârmă plină cuprată pentru sudare în mediu de gaz
protector în toate pozițiile.Se utilizează ca gaz de protectie Ar/CO 2,Ar/C/O 2 sau CO 2.
Arc electric stabil,topire redusa,aspect estetic al cordonului.
Domenii de aplicație:Construcții navale,construcții metalice,construcția de
recipiente,boilere(inclusiv cele din industria petrochimică),fabricarea țevilor,industria
construcțiilor de mașinii,construcții feroviare.
Analiza chimică a sarmei [% ].
Tabel IV.7
Caracteristici mecanice.
Tabel IV.8
Gaz Tratament
termic Rm
N/mm2 Rs
N/mm2 E
% Kv J-30ᶱC Kv J-40ᶱC
Ar/CO 2 Stare sudată 510-560 ≥430 ≥24 ≥70 ≥47
CO 2 Stare sudată 510-560 ≥430 ≥24 ≥47 –
Diametrul sârmei electrod:0,6..1,6 mm.
Pentru procedeul STG.
STEELCORED M10 -Sârmă tubulară.
Clasificare -EN ISO 17632 -A: T 46 4 M M 1 H5.
Caracteristici principale:Sârmă tubulară cuprată,umplută cu pulberi metalice,fără
zgură,pentru sudare într -un st rat sau în mai multe,cu caracteristici ridicate de depunere și
caracteristici mecanice excelente până la -40ᶱC,în stare sudată și după tratamentul termic
de detensionare.În special recomandată pentru aplicații automate si robotizate.Se
recomandă a se utili za cu protecțiede Ar/CO 2 dar și CO 2.
Domenii de aplicație:Construcții metalice,recipienții sub presiune,poduri,construcții
navale,construcții material rulant.
Se pot suda in toate pozițiile.
Analiza chimică a sârmei[%] C Mn Si S P Cu
0,06-0,13 1,3-1,6 0,07-1,00 ≤0,025 ≤0,025 0,25
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
32
Tabel IV.9
Caracteristici mecanice.
Tabel IV.10
Gaz Tratament
termic Rm
N/mm2 Rs
N/mm2 E
% Kv J-40ᶱC
Mix Stare sudată 550-650 ≥460 ≥25 ≥60
Mix După 620ᶱC 1h 530-620 ≥420 ≥26 ≥90
Diametrul sârmei electrod:1,0..1,6 mm.
IV.3 Verificarea compatibilității materialului de bază și a materialului de adaos
În conformitate cu SR EN 1597 -1 se vor prezenta încercările necesare pentru
stabilirea compatibilității MA cu MB.
Propietățile mecanice ale epruvetelor de oțel depus fol osite la clasificarea
materialelor pentru sudare,pot fi definite ca cele obișnuite pe îmbinările din producție,din
cauza diferențelor la procedura de sudare,ca de exemplu,de lățimea pendulării,poziția de
sudare și compoziția materialului.
Materialul probe i trebuie să fie compatibil cu metalul depus de materialul pentru
sudare care trebuie verificat.
În cazul în care,marginile tablelor și placa suport se încarcă cu cel puțin două
rânduri folosind materiale pentru sudare care trebuie verificat.
Proba trebu ie pregătită astfel încăt să se obțină o sudură în V cu suport la
radacină.Suportul la radacină trebuie fixat provizoriu prin sudare pe fața inferioară a
probei.Tipul probei este definit prin dimensiuni.
Figura IV.3 Probă cap la cap C Mn Si S P
0,06-0,11 1,30-1,75 0,30-0,70 ≤0,020 ≤0,020
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
33
Tipul și dimensiunile probei.
Tabel IV.12
Tip t a b u β L
1.0 12 ≥80 10
≥6
100+2,5
≥150 1.1 12 ≥80 12
1.2 16 ≥90 14
1.3 20 ≥100 16
1.4 25 ≥150 20
1.5 30 ≥200 25
Proba trebuie sudată în poziție orizontală cu excepția materialelor pentru sudare care
sunt concepute pentru sudarea în altă poziție,caz în care se sudează în acea poziție.Sudarea
trebuie să înceapă după aplicarea preîncalzirei prevăzute în standard.
Temperatura între rânduri trebuie sa fie,de asemenea,în conc ordanță cu standardul de
material pentru sudare.
Toate tratamentele termice cerute pentru metalul depus,cu excepția tratamentului de
dehidrogenare,trebuie efectuate pe probă sau pe parți din probă,prevazute cu adaosuri de
prelucrare.Tratamentul de dehidro genare poate fi efectuat pe epruveta de tracțiune
înainte/după prelucrearea finală.
Temperatura menținută la maxim 250ᶱC ,timp de 16h.
Poziția și dimensiunile epruvetelor.
Probele trebuie debitate prin tăiere mecanică sau prin tăiere termică.În cazul tăi erii
mecanice,se lasă adaosuri de cel puțin 10 mm pe fiecare față a epruvetelor pentru tăiere
mecanică
Epruvetele de încercat la tracțiune trebuie să fie conform EN 876.În afara tipului și
de epruvete pentru care diametrul să fie de 8 mm,epruveta trebuie să aibă un diametru de
10 mm pe porțiunea calibrată.
Epruvetele de încercat la încovoiere prin șoc trebuie să fie conform simbolului
VWT % din EN 875.
Poziția epruvetei trebuie să fie la linia mijlocie a grosimii tablei.Dimensiunea
epruvetelor trebuie sa fie 10×10 mm.
Raport de încercare.
Trebuie raportate următoarele date.
a) Proba si materialele pentru sudare:
-tipul probei și identitatea unică
-materialul tablei
-materialul suportului
-denumirea standardizată și marca pentru sudare și numărul de răndur i de
încercări,dupa caz.
-condițiile de uscare pentru materialele pentru sudare.
-numărul șarjei sau lotului materialului pentru sudare.
-diametrul materialului pentru sudare.
b) Condiții de sudare,dupa caz:
-procedeu de sudare.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
34
-poziție de sudare.
-sursă pentru sudare.
-tipul și polaritatea curentului de sudare.
-Is(viteza de avans a sârmei),U a,vs.
-distanța dintre duza de contact și suprafața tablei(lungimea liberă a sârmei)
-tipul și debitul gazului de protecție.
-numărul rândurilor/numărul strat urilor.
-rânduri filiforme sau pendulare.
-temperatura de preîncalzire.
-temperatura între rănduri.
c) Tratament termic.
-temperatură.
-timp de menținere.
-condiții de răcire.
d) Abateri de la prezentul standard.
e) Rezultatul încercarilor.
-temperatura de î ncercare.
-examinarea radiografică dacă se cere.
-limita de curgere,rezistența la tracțiune,alungire.
-energia de rupere.
-imperfecțiuni.
IV.4 Metoda coeficientului de periculozitate
Coeficientul de periculozitate reprezintă o evaluare cantitativă empirică a naturii și a
severității solicitărilor,care trebuie avută în vedere la alegerea clasei de calitate a oțelurilor.
Acest coeficient se apreciază cu relația:
G K S B
,
unde:K -factor constructiv;
S-factor de importanță a elementu lui de construcție;
B-factor de solicitare
Tipuri de grinzi pentru care K=1.0,în figura V.4:
Figura IV.4 Grinzi inimă plină
Tipuri de grinzi cu inimă plină pentru care K=1.4,în figura V.5:
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
35
Figura IV.5 Grinzi inimă plină
Elemente de construcție c u diferite forme constructive pentru care K=2.0,în figura
V.6:
Figura IV.6 Grinzi diferite forme constructive
Valorile acestor factori se aleg din următorul tabel:
Tabel IV.13
Denumirea
factorului Simbol Tipul construcției sau al elementului Valoarea
Factor
constructiv K Construcții nituite,elemente fără asamblări prin sudare. 0.5
Stâlpi,grinzi cu zăbrele,reazeme.
Grinzi cu forme constructive cf. figurii V.4 1.0
Grinzi cu inimă plină cu forme constructive cf. figurii V.5
Elemente de construcție c u rigidizări și variații mari de secțiuni. 1.4
Elemente de constucție cu forme constructive cf. figurii V.6
Construcții și elemente de construcții cuprinzând plăci de rigidizări
care lucrează în stare biaxială de solicitări (rezervore,buncăre etc) 2.0
Factor de
importanță S Elemente de construcție care nu sunt prinse în sistemul de rezistență
al unei structuri,a căror avarie nu afectează funcționalitatea structurii 0.5
Elemente de construcție care nu sunt prinse în sistemul de rezistență
al unei stru cturi,a caror avarie afetează funcționalitatea structurii. 0.8
Elemente de construcție care nu sunt prinse în sistemul de rezistența
al structurii. 1.0
Factor de
solicitare B Elemente de rigidizare
Elemente de construcție solicitate la compresiune.
Elemente de construcție supuse la solicitări scăzute. 0.5
Elemente de rezistență nedetensionate,supuse la solicitări
statice(viteză de solicitare sub 500 N/mm2∙s)care sunt date în
exploatare la temperaturi peste 0ᶱC.
Elemente de rezistență detensionate. 1.0
Elemente de rezistență nedetensionate supuse la solicitări
dinamice(cu viteză de solicitare peste N/mm2∙s) 1.5
Valorile factorului de periculozitate G se rotunjesc la valorile: 3.0; 2.5; 2.0; 1.5; 1.0;
0.5.
Alegerea clasei de calitate a oțelului u tilizat la o construcție sau element de
construcție,se face în funcție de:temperatura minimă de proiectare,coeficientul de
periculozitate și grosimea produsului.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
36
Din tabelul IV.13 a rezultat: K=2.0; S=0.5; B=1.0.
Clasa de calitate în funcție de temperatu ra minimă de proiectare și grosimea
produsului în figura IV.7.
Figura IV.7 Clasa de calitate în funcție de temperatura minimă de proiectare și grosimea produsului
În urma calcului G=1 iar temperatura de proiectare este la -20ᶱC,iar grosimea
produsului se încadrează la clasa de calitate 2 fiind un oțel calmat.
Temperatura minimă de proiectare reprezintă cea mai scăzută temperatură,care se
are în vederela alegerea clasei de calitat a oțelurilor și se alege ca cea mai scăzută
temperatură pe care metalul o poate avea în exploatare.
Temperatura minimă de proiectare se poatestabili în funcție de temperatura mediilor
din care vin în contact cu metalul,astfel:
-temperatura minimă a mediilor,altele decât mediul ambiant,care vin în contact cu
metalul,sau tempe ratura minimă a mediului ambiant,când aceasta este în exclusivitate în
contact cu mediul;
-temperatura medie cea mai scăzută a mediului ambiant pe o perioadă de 24 h,atunci
când aceasta nu este în exclusivitate în contact cu metalul,dar nu mai ridicată de cât
temperatura minimă a celorlalte medii.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
37
Capitolul V
Tehnologia de execuție prin sudare
V.1 Forma rosturilor și influența rosturilor la formarea cusăturii
V.1.1 Prezentarea criteriilor de alegere a rosturilor
În funcție de g rosimea și calitatea materialului care se sudează și de procedeul
utilizat,marginile componentelor care se vor îmbina,vor fi prelucrate sau nu în vederea
realizării rotului.
Rostul se definește ca fiind spatiul dintre marginile componentelor și are rolul de a
facilita operațiile de sudare și de a asigura patrunderea cusăturii pe toată grosimea
componentelor,precum și o topire a metalului de bază.
Alegerea rostului dintre componentele de sudat se face în funcție de anumiți factori.
1. Un prim factor important este fluxul de forțe pe care cusătura trebuie să -l transmită
de la o componentă la alta.
2. Rostul este determinat apoi de procedeul de sudare.Cu cât acesta conferă o
pătrundere mai mare,cu atât rostul poate fi mai îngust și mai puțin deschis.
3. Poziția de sud are influențează rostul.În poziția unde scurgerea baii de sudura este
posibilă,rostul se va alege astfel încât aceasta să fie cât mai mică,iar arcul electric să
poată anula tendința de curgere.
4. Accesibilitatea arcului electric în rost este un factor esenți al fiindcă de el depinde
posibilitatea de a topii marginile componentelor,deci o bună legătură între cusătură
și material de bază.
5. Posibilitatea de a susține rădăcina sudurii în timpul sudării,determină în multe
cazuri dacă se sudează dintr -o parte sau din ambele părți.
Rezemarea rădăcinii cusăturii se poate face dacă există acces pe partea opusă:
-Cu benzi din cupru fără răcire forțată,în acest caz banda nu se va incorpora în
cusătură.
-Cu benzi din metal ca și materialul de bază,banda rămane incorporat ă.
-Cu pernă de flux,necesită curățire după sudare.
-Cu benzi lipite de componente,benzi ce sunt acoperite cu învelișuri asemănatoare
fluxului.Dupa aceea se va îndepărta.
6. Din punct de vedere economic este necesar ca secțiunea rostului să fie cât mai mic ă
iar prelucrarea să fie redusă la minimum.
7. Deformarea piesei sudate minimă daca secțiunea rostului este mică și dacă se
sudează balansat din ambele părți.
8. Factorul determinant la alegerea rostului este grosimea s a componentelor,
combinată cu natura mater ialului de bază.
V.1.2 Stabilirea rosturilor
În conformitate cu SR EN ISO 9692 -1,s-a stabilit în tabelul V.1 tipurile de rosturi
pentru următoarele îmbinari:
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
38
-îmbinare cap la cap cu numărul de referința 1.5 pentru îmbinarile sudate din
Tabelul II.2 pen tru:Fund rezervor 1 -27;corp rezervor 31 -47;difuzor 49 și 53.
-îmbinare de colț în K cu numărul de referință 2.9.1 pentru îmbinarile sudate din
Tabelul II.2 pentru:corp rezervor -28.
-îmbinare de colț margini drepte cu numarărul de referință 3.1.2 pentru îmbinarile
sudate din Tabelul II.2 pentru:corp rezervor 29 -30,48;difuzor 50 -52.
-îmbinare cap la cap cu margini drepte numărul de referință 1.2.2 pentru îmbinarile
sudate din Tabelul II.2 pentru:difuzor 54 -57.
Tabel V.1
Nr.
ref. Grosimea
piesei
Simbol
Secțiune transversală Dimensiuni Reprezentare
a
sudurii Unghi
a[mm] Deschidere b
[mm] Umăr
c [mm ]
1.5
3<t≤40
V
α=60o
1≤ b ≤4
2≤ c ≤4
2.9.1
>10
K
35o≤β
≤60o 1≤ b ≤4 ≤2
3.1.2 t>2
t>2
Margini
drepte
–
≤2
–
1.2.2
3<t≤8
Margini
drepte
–
6≤b≤8
–
Sudurile de colț sunt răspândite deoarece ele nu au nevoie de rost.Utilizarea lor ar fi
și mai mare dacă s -ar putea controla mai ușor și dacă pericolul de fisurare la rădăcina
cusăturii,cân d aceasta este solicitată la întindere,nu ar mai fi mare decât la sudurile cap la
cap.
Sudurile de colț se consideră dimensional prin înalțimea lor OC sau prin cateta
OA=OB.OC se numește uneori gâtul sau grosimea cusăturii de colț,iar OA=OB piciorul
ei.Mă rimea catetei se alege în funcție de grosimea componentei celei mai subțiri.
Figura V.1 Alegerea catetei în funcție de grosimea componentelor
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
39
Aria cusăturii în funcție de formă și elementele geometrice ale rostului.
Tabel V.2
Nr.crt
Forma rostului Elemente geometrice ale rostului Lc
[mm] Ar
[mm2] Ac
[mm2] Poziția de
sudare Clasa de
caliate s1
[mm] s2
[mm] b [mm] c
[mm] α
[o]
1
10 10 2 2 60 139437 29,22 35 PA B
8 8 2 2 60 861142,2 22,92 27,5 PA B
8 10 2 2 60 198340,5 22,92 27,5 PA B
16 35 3 3 60 3600 63 75,6 PA B
16 16 3 3 60 10800 63 75,6 PA B
35 14 2 2 60 2700 41,84 50,20 PA B
14 14 2 2 60 12600 41,84 50,20 PA B
16 14 2 2 60 101124 41,84 50,20 PA B
12 12 2 2 60 10800 35,54 42,6 PA B
14 12 2 2 60 101124 35,54 42,6 PA B
12 10 2 2 60 101124 29,22 35 PA B
13 13 2 2 60 1662,6 38,7 46,4 PA B
2
10 8 – – – 198440 18 21,6 PB B
10 10 – – – 99220 18 21,6 PB B
10 16 – – – 99220 18 21,6 PB B
13 13 – – – 1256,6 18 21,6 PB B
16 16 – – – 2199 18 21,6 PB B
3
16 10 2 1 45 101124 81 97,4 PB B
4
3 3 1 – – 5872,7 3 3,6 PA B
V.1.3 Prelucrearea rosturilor
Forma geometrică a rosturilor se poate face prin prelucrare mecanică sau prelucrare
termică.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
40
Prelucrarea mecanică este mai avantajoasă din punct de veder e calitativ,dar din
punct de vedere economic este dezavantajoasă datorită productivității scazute și costului
mai ridicat.
Cele mai utilizate în practică sunt:rabotarea,frezarea,rectificarea,forfecarea.
Prelucrarea prin rabotare -este mai simplă dar produ ctivitatea și precizia
dimensională sunt mai scăzute.Viteza de așchiere la rabotare este de 14 -20 mm/min,iar
adâncimea așchiei de 1 -5 mm.Se pot prelucra rosturi rectilinii sau circulare cu lungimi de
până la 15 mm,pe grosime de maxim 50 mm.
Prelucarea pri n frezare -productivitate și precizie dimensională mult mai mare decât
la prelucrarea prin rabotare.În general se utilizează freze cilindrice,conice și
profilate,acționând invidual sau combinat.Turația se recomandă să fie la 70
rot/minut,avansul până la 47 mm/minut.
Prelucrarea prin rectificare -utilizare mai restrânsă datorită productivității reduse.Se
aplică dupa tăierea termică a metalului de bază.
Prelucrarea prin forfecare – avantajoasă și economică,însa doar prin tăiere simplă și
rosturi în I.Pentru te șirea rostului se utilizează foarfeci cu discuri înclinate la 15 -16ᶱ.Un
dezavantaj ar fii ecruisarea materialului.
Prelucrarea termică este mult mai productivă decât prin mijloace mecanice,dar
suprafețele astfel prelucrate au precizie si grad de puritate ridicat.Este aplicată la scară
industrială,iar dacă este cazul se mai poate aplica suplimentar și o curățire prin
periere,polizare,sablare sau decapare chimică.În cazul în care necesită o precizie
dimensională deosebită,dupa tăiere termică se aplică o rect ificare a suprafețelor rosturilor.
Principalele metode de tăiere termică sunt:cu oxigen,cu plasma,arc aer,cu laser etc.
Prelucrarea cu plasmă se bazează pe topirea metalului din rostul de tăiere cu ajutorul
unui jet de plasmă.Procesul este eficient,calit ativ și grosimea maximă depinde de natura și
de puritatea gazului.Se pot tâia grosimi de la 6 mm până la 300 mm.Ca si gaze plasmogen
sunt gazele inerte heliu și argon.
Regimul de taiere cu plasmă a oțelurilor carbon.
Tabel V.3
Grosime
(mm) Puterea genera tă
(kW) Curent prin
arc (A) Viteza de
tăiere (cm/s) Diametrul
duzei (mm) Gaz
plasmogen
6 55 275 8,6 3,2 Aer
comprimat
N2+10%O 2
N2+O 2 13 55 275 4,2 3,2
25 85 425 2,1 4,0
51 110 550 1,1 4,8
În ceea ce privește sudarea cap la cap a tablelor cu grosim i diferite,tabla cu secțiune
mai groasă trebuie prelucrată mecanic pe o anumită lățime.Pentru îmbinările cu grosimile
s1-35 și s2 -16 respectiv s1 -35 și s2 -14 se v -a aplica o prelucrare mecanică prin frezare,iar
lățimea este determinată din figura V.2.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
41
Figura V.2 Forma de calcul pentru grosimi diferite ale tablelor
În concluzie prelucrearea rosturilor pentru grosimi >3 mm se va face prelucrare
termica cu plasmă datorită preciziei foarte bune și productivității.Pentru grosimile mai
mici de 3 mm se vor efectua prelucrarea prin forfecare.
V.2 Analiza cordoanelor de sudură
V.2.1 Compoziția chimică medie a cusăturii
Alegerea corectă a materialelor d e sudare are o influență foarte importantă asupra
compoziției chimice și caracteristicilor mecanice ale matalului cordonului de sudură.
Predeterminarea pe cale analitică a compoziției chimice medii pe care o va avea
cusătura este importantă din punct de ve dere al alegerii raționale a metalelor de aport și
unor parametrii ai proceului de sudare,avându -se în vedere că de această compoziție
depind multe dintre însușirile cusăturii,deci și a îmbinării în ansamblu.
Coeficienții de participare ai materialului de bază (k mb) și de adaos (k ma) în cusătură
au valori diferite în funcție de numărul de treceri ce alcătuiesc cusătura.Coeficienții se vor
determina din figura V.3 în funcție de tipul rostului și numărul de treceri.
Pentru a determina compoziția chimică medi e a cusăturii se vor calcula cu ajutorul
următoarelor formule:
1ma mbkk
[%] [%] [%]cus mb mb ma maE E k E k
-în cazul în care sunt doua materiale de baza,E cus se va calcula:
1211[%] [%] [%] [%]22cus mb mb mb mb ma maE E k E k E k
Figura V.3 Determinarea coeficiențilo r de participare
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
42
În continuare se vor prezenta rezultatele tuturor calculelor pe fiecare
îmbinare,trecere și procedeul folosit pentru compoziția medie a cusăturii.
Tabel V.4
Compoziția
chimică medie a
cusăturii
(%)
Rost 1 -îmbinare cap la cap
S235J2 -S235J2
Procedeu STG
Trecerea 1
Kmb=0,45…K ma=0,55 Trecerea 2
Kmb=0,40…K ma=0,60
Cmin 0,119 0,12
Cmax 0,146 0,142
Simin 0,165 0,18
Simax 0,385 0,42
Mn min 1,5 1,5
Mn max 1,5 1,5
Cu 0,27 0,24
Tabel V.5
Compoziția
chimică medie a
cusăturii
(%)
Rost 1 -îmbinare cap la cap -V
S235J2 -S235J2
Procedeu MAG
Trecerea 1
Kmb=0,45…K ma=0,55 Trecerea 2
Kmb=0,33 …K ma=0,67
Cmin 0,119 0,103
Cmax 0,146 0,136
Simin 0,039 0,047
Simax 0,55 0,67
Mn min 1,39 1,366
Mn max 1,555 1,567
Cu 0,408 0,366
Tabel V.6
Compoziția
chimică medie a
cusăturii
(%)
Rost 2 -îmbinare în K
S235J2 -S235J2
Procedeu STG
Trecerea 1
Kmb=0,45…K ma=0,55 Trecerea 2
Kmb=0,35 …K ma=0,65 Trecerea 3
Kmb=0,27 …K ma=0,73
Cmin 0,119 0,106 0,095
Cmax 0,146 0,138 0,132
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
43
Simin 0,165 0,195 0,219
Simax 0,385 0,455 0,511
Mn min 1,5 1,5 1,5
Mn max 1,5 1,5 1,5
Cu 0,27 0,21 0,162
Tabel V.7
Compoziția
chimică medie a
cusăturii
(%)
Rost 3 -în colț margini drepte
S235J2 -S235J2
Procedeu STG Procedeu MAG
Trecerea 1
Kmb=0,45…K ma=0,55 Trecerea 1
Kmb=0,45 …K ma=0,55
Cmin 0,119 0,103
Cmax 0,146 0,146
Simin 0,165 0,039
Simax 0,385 0,55
Mn min 1,5 1,39
Mn max 1,5 1,555
Cu 0,27 0,408
Tabel V.7
Compoziția
chimică medie a
cusăturii
(%)
Rost 4 -cap la cap -I
S235J2 -S235J2
Procedeu MAG
Trecerea
Kmb=0,45 …K ma=0,55
Cmin 0,119
Cmax 0,146
Simin 0,039
Simax 0,55
Mn min 1,39
Mn max 1,555
Cu 0,408
Calculul c ompoziția chimică medie a cusăturii se va regăsii în Anexă.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
44
V.2.2 Caracteistici mecanice ale cusăturii
Caracteristicil e și propietățile îmbinării sudate depind de natura și propietățile
metalului de bază și a celui de adaos,de natura învelișului,fluxurilor și gazelor de
protecție,caracteristicilor geometrice ale cordonului,procedeul și regimul de sudare
utilizat,tipul îmb inării.
Pentru propietățile cordonului de sudura sunt importante compoziția chimică a
metalului de bază și de adaos,prin elementele conținute,care pot influența caracteristicile
îmbinării în limite foarte largi.Procedeele utilizate si regimurile de sudare pot influența în
mare măsură baia de metal lichid,prin reacțiile chimice și metalurgice care au loc,prin
mediile de protecție,gradul de participare a metalului de bază la formarea
cusăturii.Dimensiunea și forma îmbinării sudate,modul de alcătuire a corodo nului pot
influența aspectul și intensitatea campului termic la sudare mai ales în cazul oțelurilor cu
conținut mai mare de carbon și elemente de aliere.
În cazul oțelurilor slab aliate s -a stabilit că variațiile caracteristicilor mecanice
depind de concen trația în elemente de aliere.
-Rezistența la rupere a cordonului σ r,în N/mm2:
48 500 252 175 239 77
80 700 176 290 168r C Mn Si Cr Ni
W Ti Cu Al Mo
-Alungirea la rupere a cordonului δ,în %.
50,4 [21,8 15 4,9 2,4 5,8 6,2 2,2 6,6 ]
17,1 2,7C Mn Si Ni Cr Cu W Ti
Al Mo
-Reziliența cordonului K la T=20ᶱC,în J/cm2:
233 [257 64 84 24 16 40 5 14 154 ]
180K C Mn Si Cr Ni Cu W Mo Ti
Al
-Rezistența la curgere a cordonului σ c,în N/mm2.
0,7cr
-Coeficientul de gâtuire relativă a cordonului ψ,în %.
2,32r
În continuare se vor prezenta rezultatele tuturor calculelor pe fiecare
îmbinare,trecere și proce deul folosit pentru caracteristicile mecanice ale cusăturii.
Tabel V.8
Caracteistici le
mecanice ale
cusăturii Rost 1 -îmbinare cap la cap -V
S235J2 -S235J2
Procedeu STG
Trecerea 1
Kmb=0,45…K ma=0,55 Trecerea 2
Kmb=0,40…K ma=0,60
σrmin (N/mm2) 561,64 555,74
σrmax (N/mm2) 613,89 612,74
δmin (%) 22,43 22,68
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
45
δmax (%) 26,75 20,85
Kmin (J/cm2) 81,88 83,49
Kmax (J/cm2) 56,33 55,62
σcmin (N/mm2) 410 405,69
σcmin (N/mm2) 448,14 474,3
ψmin (%) 52,04 52,63
ψmax (%) 48,15 48,39
Tabel V.9
Caracteis ticile
mecanice ale
cusăturii Rost 1 -îmbinare cap la cap -V
S235J2 -S235J2
Procedeu MAG
Trecerea 1
Kmb=0,45…K ma=0,55 Trecerea 2
Kmb=0,33 …K ma=0,67
σrmin (N/mm2) 535,98 516,21
σrmax (N/mm2) 680,83 692,66
δmin (%) 23,85 24,77
δmax (%) 18,27 17,97
Kmin (J/cm2) 94,05 105,57
Kmax (J/cm2) 33,45 26,75
σcmin (N/mm2) 391,27 376,83
σcmin (N/mm2) 497 505,64
ψmin (%) 55,33 57,46
ψmax (%) 42,38 41,69
Tabel V.10
Caracteistici le
mecanice ale
cusăturii Rost 2-îmbinare în K
S235J2 -S235J2
Procedeu ST G
Trecerea 1
Kmb=0,45…K ma=0,55 Trecerea 2
Kmb=0,35 …K ma=0,65 Trecerea 3
Kmb=0,27 …K ma=0,73
σrmin (N/mm2) 561,64 549,83 540,38
σrmax (N/mm2) 613,89 611,58 609,73
δmin (%) 22,43 22,94 23,34
δmax (%) 26,75 20,96 21,12
Kmin (J/cm2) 81,88 85,10 87,68
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
46
Kmax (J/cm2) 56,33 54,91 53,77
σcmin (N/mm2) 410 401,38 394,48
σcmin (N/mm2) 448,14 446,45 445,10
ψmin (%) 52,04 53,22 54,17
ψmax (%) 48,15 48,62 49
Tabel V.11
Caracteistici le
mecanice ale
cusăturii Rost 3 -în colț margini drepte
S235J2 -S235J2
Procedeu STG Procedeu MAG
Trecerea 1
Kmb=0,45…K ma=0,55 Trecerea 1
Kmb=0,45 …K ma=0,55
σrmin (N/mm2) 561,64 535,98
σrmax (N/mm2) 613,89 680,83
δmin (%) 22,43 23,85
δmax (%) 26,75 18,27
Kmin (J/cm2) 81,88 94,05
Kmax (J/cm2) 56,33 33,45
σcmin (N/m m2) 410 391,27
σcmin (N/mm2) 448,14 497
ψmin (%) 52,04 55,33
ψmax (%) 48,15 42,38
Tabel V.12
Caracteistici le
mecanice ale
cusăturii Rost 4 -cap la cap -I
S235J2 -S235J2
Procedeu MAG
Trecerea 1
Kmb=0,45…K ma=0,55
σrmin (N/mm2) 535,98
σrmax (N/mm2) 680,83
δmin (%) 23,85
δmax (%) 18,27
Kmin (J/cm2) 94,05
Kmax (J/cm2) 33,45
σcmin (N/mm2) 391,27
σcmin (N/mm2) 497
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
47
ψmin (%) 55,33
ψmax (%) 42,38
Calculul c aracteistici lor mecanice ale cusăturii sunt prezentate în Anexă.
V.2.3 Estimarea dur ității maxime din ZIT
Procesele de sudare acționeaza asupra MB prin energia introdusă localizat și
brusc.Densitatea energiei trebuie sa fie destul de mare,pentru a echilibra pierderile datorită
conducției termice și a se cumula în zona îmbinării.Nivelul e nergetic al metalului de bază
crește în locul respectiv,care se determină niște faze fizice și
chimice:dilatări,contracții,transformări structurale,absorții de gaze,oxidări,reduceri,formări
si descompuneri de precipitate și/sau de faze intermediare.Aceste fenomene descrise se
desfășoară într -un volum relativ redus,care înconjoară cusătura,numită zonă de influență
termomecanică.
Estimarea comportării la sudare a materialului de bază se face comparând starea sa
din ZIT cu starea inițială.Cu cât diferența din tre cele două stări este mai mică,cu atât
materialul de bază are o comportare la sudare mai bună.
Metodele principale de estimare a ZIT -ului
-cu placă etalon.
-prin fragilizare pe nivele.
-prin simularea ciclurilor termice.
-prin studiul îmbinărilor reale.
Se va folosi metoda placă etalon.
Metoda placă etalon are ca idee crearea unui ZIT reproductibil,astfel că cercetările
în diferitele laboratoare să se poată compara între ele.
Se pregătesc plăci din MB căruia i se determină comportarea la sudare.Placile a u
dimensiunile 200x150x20 mm.Pe ele se depun cusături,fără pendulare,placilese află la
temperatura de 20ᶱC.După sudare se lasă să se racească până la temperatura
ambiantă.Condițiile impuse tehnologiei determinate în zit o viteză de racire de 28ᶱC/s,cănd
temperatura ajunge la 540ᶱC.
După ce s -au racit se prelevează secțiunile S 1,S2 și S 5 destinate cercetărilor de
duritate,de macro și microstructură secțiunile S s și S 4 destinate încercărilor de reziliență și
de încovoiere statică.
Figura V.4 Probă sudată
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
48
Secțiunile S 1 și S 5 sunt destinate cusăturii ZIT cu metoda placă etanol.Duritatea
maximă în zit depinde nu numai de configurația chimica a MB ci și de viteza de răcire a
ZIT-ului.Aceasta se estimează cu ajutorul timpului de răcire t 8/5.
La oțelurile nealia te cu puțin carbon și slab aliate duritatea maximă HM din ZIT se
poate calcula cu relația:
40 666( )4 5 6 14 24 40Mo Cr Mn V Si NiHM C
Duritatea maximă în ZIT depinde nu numai de configurația chimica a metalului de
bază ci si de vitezele de răcire a zonei influențată te rmomecanic dupa sudare.Se estimeaza
cu ajutorul timpului de răcire între 800 -500ᶱC, t8/5.Relația de calcul este următoarea:
189 67 50 (101 711 461 ) acm cm HM C P C P rctgX
în care
8/5
(0,94 0,0007 )
8/5 1,2530 20 60 15 10
lg 0,501 7,9 11,01
0,543 0,55 0,76
900
(600 )prcm
cm
cm
T
l
prSi Mn Cu Cr Ni Mo VP C B
t C PXCP
tET
V.2.4 Caracteristici mecanice din ZIT
În funcție de particularită țile constructive și de condițiile de exploatare ale structurii
sudate,operarea cu o serie de caracteristici mecanice și impunerea anumitor valori ale
acestora pentru metalul de baza și zona influențată termo -mecanic.Propietățile mecanice
ale oțelurilor se află într -o corelație stransă cu structura microscopică.Microstructura
fiecărei porțiuni caracteristice din ZIT este diferită și ca urmare și propietățile mecanice
din fiecare din aceste domenii structurale vor fi alele.Fiecare subzonă din ZIT este foarte
îngustă,determinarea experimentală a caracteristicilor mecanice în fiecare dintre acestea
este posiblă numai în cazuri singulare.
Ecuațiile pentru fiecare caracteristică mecanică:
-duritatea (HV):
2
30
2323,6 114,6 ln 11,33 (ln ) 123,7 ln
15,58 (ln ) 1299 79,11 120,7
539 79, 22 2830 620,8 875, 4e
e
ecHV t t C t
C t C Si Mn
Cr Ni Cr C C P
-rezistențala rupere (N/mm2):
2
2978,9 350,6 ln 34,32 (ln ) 461,7 ln
56,1 (ln ) 4504 278, 4 477,6
1704 159, 4 7858 2526 2409me
e
ecR t t C t
C t C Si Mn
Cr Ni Cr C C P
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
49
-limita tehnică de curgere (N/mm2):
2
0,2
2877,9 397,6 ln 76,37 (ln ) 551,1 ln
75, 43 (ln ) 3466 168,3 608, 4
1983 155, 4 9364 3602pe
e
eR t t C t
C t C Si Mn
Cr Ni Cr C C
-alungirea la rupere (%):
2
5
210,88 22,76 ln 2, 242 (ln ) 551,1 ln
75, 43 (ln) 3466 168,3 608, 4
1983 155, 4 9364 3602e
e
eA t t C t
C C Si Mn
Cr Ni Cr C C
-gâtuirea la rupere(%):
58,48 6,65 ln 6,703 ln 154,1
18,17 13,03 25,11e
eZ t C t C
Cr Ni C
În continuare se vor prezenta rezultatele tuturor calculelor pentru caracteristicile
mecanice din ZIT.
Tabel V.12
Calculul caracteristicilor mecanice se găsesc în Anexă.
V.3 Regimul de sudare
Pentru procedeul STG:
a)Diametrul sârmei electrod (d e)
Ales din catalogul pentru materialul de adaos.
de=1.2;1.6.
b)Intensitatea curentului de sudare (I s).
184.8 50.28( )seI d A
c)Tensiunea arcului (U a).
21 ,643 10 22,0640( )asU I V
d)Viteza de sudare (v s).
sa
s
lI A U V cmvJ sEcm
e)Numărul de treceri.
pentru îmbinări cap la cap:
1 c
iAAnA
unde: El
(kj/cm2) Ce
(%) Pcm
(%) t8/5
(s) X HM HV30
(HV) Rm
(N/mm2) Rp0,2
(N/mm2) A5
(%) Z
(%)
3
0,44
0,295 1,24 -2.723 356.04 414,34 1198 858,92 5,99 18,94
7 2,78 -1.894 354.60 369,93 1088 746,73 9,05 21,93
10 3,91 -1.545 353.99 352,99 1046 704,65 10,27 23,19
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
50
-A1=(6-8)∙de1 (mm2)-aria primului strat
-Ai=(8-12) ∙dei (mm2)-aria straturilor de umplere
pentru îmbinări în colț:
30cAn
Tabel V.13 Parametrii de sudare STG
Diametrul sârmei
electrod (mm)
Intensitatea curentului
de sudare (A)
Tensiunea arcului
(V) Viteza de sudare (cm/s)
El-7
(kj/cm2) El-10
(kj/cm2)
sha 1.2 171 24 0.60 0.42
spa 1.6 245 26 0.91 0.64
Tabel V.14 Numărul de treceri
Tip de îmbinare Aria
cordonului
Ac (mm2) Aria primului
strat
A1 (mm2) Aria straturilor
de umplere
A2(mm2) Numărul de
treceri
n Numărul de
treceri
adoptate
35 7.2 12.8 2.17 2
27.5 7.2 12.8 1.58 2
50.20 7.2 12.8 3.35 4
42.6 7.2 12.8 2.76 3
21.6
–
–
0.72
1
97.4
–
–
3.2
3
Pentru procedeul MAG.
a) Diametrul sârmei electrod (d e).
Ales din catalogul pentru mate rialul de adaos.
-de1-1 mm -regim sha
-dei-1.2 mm -regim spa
b)Intensitatea curentului de sudare(I s).
– Is pentru stratul de radacină și pentru straturile de umplere
2125.5 32.55( )
67 370 78( )se
s e eI d A
I d d A
c)Tensiunea arcului (U a).
13.34 0.050508 ( )asU I V
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
51
d)Viteza de sudare (v s).
sa
s
lI A U V cmvJ sEcm
e)Numărul de treceri.
pentru îmbinări cap la cap:
1 c
iAAnA
unde:
-A1=(6-8)∙de1 (mm2)-aria primului strat
-Ai=(8-12) ∙dei (mm2)-aria straturilor de umplere
pentru îmbinări în colț:
30cAn
Tabel V.15 Parametrii de sudare MAG
Diametrul sârmei
electrod (mm)
Intensitatea cu rentului
de sudare (A)
Tensiunea arcului
(V) Viteza de sudare (cm/s)
El-3
(kj/cm2) El-10
(kj/cm2)
sha-1 93 18 0.55 0.16
spa-1.2 285 28 2.64 0.79
Tabel V.16
Tip de îmbinare Aria cordonului
Ac (mm2) Aria primului
strat
A1(mm2) Aria straturilor
de umplere
A2(mm2) Numărul de
treceri
n Numărul de
treceri
adoptate
75.6 8 14.4 4.69 5
50.20 8 14.4 2.93 3
42.6 8 14.4 2.40 3
46.4 8 14.4 2.66 3
21.6
–
–
0.72
1
3,6
–
–
0.12
1
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
52
Capitolul VI
Tratamente termice aplicate
Sudarea este un procedeu de asamblare nedemontabil care aplică oțeluri carbon și
aliate cu conținut relativ scăzut.
La sudarea în materialul de bază,aflat în contact direct cu materialul de aport
lichid,se formează un câmp termic neuniform în timp și spațiu care determi nă importante
modificări structurale și de propietăți.
Transformările structurale la încălzire și racire au loc în timpul sudării determină
apariția tensiunilor înterne,atât în cusătură,cât și în ZIT,deosebit de periculoase,ele
constituind,peste un anumit nivel,sursa fisurilor și crăpăturilor îmbinărilor sudate.
Din aceste considerente rezultă clar necesitatea aplicării tratamentelor termice în
vederea detensionării și uneori,a regenerării structurii.
VI.1. Preîncălzirea
VI.1.1Stabilirea necesității p reîncălzirii
Preîncălzirea este operația prin care se ridică temperatura componentelor la o
valoare Tpr numită temperatura de preîncălzire,care se menține pe toată durata sudării.
Preîncalzirea se face integral sau local atunci când componentele sunt p rea
voluminoase pentru cuptoarele de tratamente termice.Atunci cand este posibil,
preîncălzirea integrală este preferată celei locale.
În cazul preîncalzirii locale fiecare din componentă se va încălzii și menține la o
temperatură Tpr,pe o fâșie cu lățime a de 6 -12 ori grosimea lor,nu mai mică de 70..80 mm.
Preîncălzirea reduce vitezele de răcire în cusătură și în ZIT respectiv mărește vitezele de
încălzire.Efectele acestor fenomene fizice sunt:
1.Câmpul termic se uniformizează în sensul că variațiile temp eraturilor în diferite
zone din cusătură și în ZIT se reduc.Tensiunile și deformațiile reziduale se reduc.
2.Transformările structurale în cusătură și în ZIT sunt mult mai lente și deci
produsele lor sunt cele mai apropiate de echilibru.
3.Viteza de soli dificare a cusăturii scade și gazele aflate în soluția suprasaturată se
ridică mai ușor la suprafața cusăturii.Se micșorează formarea porilor și fisurilor întârziate.
4.Temperaturile maxime în cusătură și în ZIT cresc,ceea ce determină o creștere a
fluidi tății băii de sudură,ceea ce complică sudarea la poziție.Grăunții cristalini în ZIT mai
mari.
5.Cresc consumurile energetice la sudare ceea ce afectează costurile operației și
productivitatea muncii se reduce.Condițiile de lucru mai grele pentru ca radiaț ia termica
este mai intensificată.
De aici rezultă că preîncălzirea se va aplica doar atunci când este absolută nevoie
de ea,se va lucra cu temperatură minimă necesară.
Factorii de decizie în cazul aplicării preîncălzirii sunt:
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
53
-necesitatea aplicării pr eîncălzirii.
-modul de aplicare al preîncălzirii local sau integral.
-temperatura de preîncălzire se va alege la o valoare minima.
VI.1.2 Determinarea temperaturii de preîncălzire
Pentru determinarea temperaturii de preîncălzire se va utiliza metoda de optimizare
de preîncălzire.
Pentru determinarea vom folosii urmatorul algoritm:
Exprimarea timpului de răcire t 8/5:
(0,94 0,0007 )
8/5 1,2900 (600 )prT
l
prtET
[ ( )]
8/5 10a HMtg d cbt
Dacă HM are valori mai mari de 350HV10 atunci se adoptă valoare 350HV10 .
530 20 60 15 10
189 67 507
101 711 461
0,501 7,9 11,01
0,543 0,55 0,76Si Mn Cu Cr Ni Mo VPcm C B
a C Pcm
b C Pcm
c C Pcm
d C Pcm
În urma calculelor se obțin următoarele rezultate:
-pentru componente din oțel S235J2 sudate prin procedeul MAG cu E l=3kJ/cm.
Tpr=513ᶱC.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
54
Figura VI.1 Diagrama T pr
-pentru componente din oțel S235J2 sudate cu procedeele S TG și MAG cu
El=7kJ/cm.
Tpr=408ᶱC.
Figura VI.2 Diagrama T pr
-pentru componente din oțel S235J2 sudate cu procedeele STG și MAG cu
El=10kJ/cm.
Tpr=346ᶱC
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
55
Figura VI.3 Diagrama T pr
Calculele de determinare a temperaturii de preîncălzire se găsesc în ane xă*.
VI.1.3 Verficarea temperaturii de preîncălzire
Verificarea acestei temperaturi de preîncălzire se va face cu ajutorul probei CTS,cu
care se testează temperatura determinată pe baza metodologiilor de determinare a
temperaturii.
Se pregătesc două plăci cu grosimile de 6,12,24 mm.Plăcile se prind cu un balon de
½,suprafețele de contact fiind în prealabil curățate.În Figura VI.4 este prezentată proba
CTS pentru verificarea temperaturii de preîncălzire.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
56
Figura VI.4 Proba CTS
Sudarea se execu tă în poziția orizontal în jgheab,cu piesa așezată înclinat la 45ᶱ.În
cazul în care se testează altă poziție se va așeza piesa în poziția necesară.Înainte de sudare
tablele se încălzesc la temperatura care se încearcă.În urma încercărilor se stabilește
temperatura minimă la care nu apar fisuri și structuri de călire.
Probele tăiate se execută un control vizual,macro și microstructural,controlul
durității în metalul depus și în ZIT.
Odată stabilită temperatura de preîncălzire piesa se încălzește integral s au în
vecinătatea rostului pe o lățime de cel puțin 4∙s sau minimum 100 mm pe o parte și de alta
a cordonului.
Tpr trebuie menținută în timpul operației de sudare. Dupa 1 -2 rânduri depuse,
temperatura piesei se poate coborâ la valoarea inițială calculată.
VI.2 Stabilirea tratamentelor termice postsudare
Tratamentul termic post sudare ales este detensionarea și are ca scop diminuarea
tensiunilor interne.Acestea trebuie înlăturate cât mai devreme după ce s -au produs pentru a
prevenii fisurarea și deforma țiilor pieselor.
Înlăturarea tensiunilor interne au loc și la alte operații de recoacere.Dacă a fost
prevăzută o altă recoacere de și piesele conțin tensiuni interne atunci se aplica în mod
expres recoacerea de detensionare.
Principiul detensionării cons tă în descărcarea tensiunilor și prin realizarea curgerii
sau deformării plastice în masa corpului tensionat,la nivelul rețelei cristaline,fără a -i
distruge integritatea fizică.
Cel mai important parametru tehnologic al recoacerii de detensionare este
temperatura.Pentru a realiza un grad de detensionare maxim într -un timp minim este
necesară o temperatură cât mai înaltă.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
57
Această temperatură este însă limitată de eventualele transformări de fază care nu
trebuie să aibă loc în timpul detensionării,deci reco acerile de acest gen sunt subcritice.
Încălzirea se va face în regim continuu cu viteză constantă redusă,ceea ce înseamnă
o viteză de încălzire de 40 -80ᶱC/h.
De regulă durata de detensionare nu trebuie să fie mai mică de 1h.
Viteza de răcire să fie mică ,pentru a nu se introduce tensiuni termice în produs.
O viteză de detensionare mai mică asigură obținerea unui produs cât mai bine
detensionat.
Avantajele detensionării sunt:
-reduce nivelul tensiunilor reziduale,micșorându -se deformațiile care asigura o mare
stabilitate dimensională a structurii.
-crește rezistența față de coroziune.
Dezavantajele detensionării sunt:
-cresc consumurile de timp și energie.
-costuri de fabricație mari.
-caracteristicile de rezistență și plasticitate ale materialului de bază,ale zonei de
influență termică a cusăturii scad.
-sunt necesare fonduri de investiții mari pentru cuptoare sau instalații de tratamente
locale.
Durata de menținere se calculează cu relația:
max,25mength
unde:g max este grosimea maxi ma a produsului, în mm.
gmax=35 mm
tmen=1.40 h
Viteza de răcire este scăzută (40..80ᶱC/h) tocmai pentru a nu se induce tensiuni
termice în produsul deja detensionat.
Ciclograma tratamentului termic de recoacere pentru detensionare este redată în
figura VI.5 remarcându -se faptul că încălzirea se face lent,pe de o parte pentru evitarea
apariției unor tensiuni termice ridicate care s -ar putea suprapune peste cele remanente și
ar conduce la deformarea sau fisurarea produsului,iar pe altă parte pentru că în cursul
acestei faze are loc deja un proces de detensionare dinamică astfel că o bună parte din
tensiuni se elimină în această etapă.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
58
Figura VI.5 Ciclograma tratamentului termic de recoacere pentru detensionare
În concluzie recoacerea pentru detensi onare ulterior sudării produselor se va face
lent la temperaturile 530 -580ᶱC,cu o menținere de 1h si 40 minute,cu o viteză de racire
lentă între 40 -80ᶱC/h pâna cand ajunge la temperatura de 200ᶱ C,apoi cu racire în aer.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
59
Capitol ul VII
Considerații teoretice privind tensiunile interne și deformațiile
Construcțiile,ansamblele sau piesele sudate,la fel ca și cele turnate sau deformate
plastic,fiind încălzite și răcite în timpul proceselor tehnologice,în mod neuniform,se
dilată,res pectiv se contractă,tot în mod neuniform.
Tensiunile proprii pot fii clasificate în funcție de volumul în care se echilibrează și
poziția lor.
În funcție de cauzele care le provoacă pot fi:
-termice(temporare)
-inițiale(de montaj)
-remanente(rămân dup a eliminarea cauzelor).
În funcție de volumul în care se echilibrează pot fi:
-de ordinul 1 -se echilibrează în volume mari.
-de ordinul 2 -se echilibrează în volume microscopice.
-de ordinul 3 -se echilibrează în volume ultramicroscopice.
În funcție de orientarea în spațiu pot fi.
-monoaxiale.
-biaxiale.
-triaxiale.
La sudarea prin topire apare un pronunțat fenomen de încalzire neuniformă a
elementelor îmbinării din cauza particularităților sursei termice și a schemei de transmitere
a căldurii,a natu rii și a caracteristicilor termofizice ale materialului de bază și în foarte
mare măsură a tehnologiei și regimului de sudare utilizat.
La sudarea unei plăci cu un cordon de sudură pe mijloc,piesa este supusă acțiunii
câmpului termic.
Încălzireala termpe ratură maximă are loc în axa cordonului și scade exponențial
după direcții perpendiculare,fiind minimă la margini.
Schema de determinare a tensiunilor interne la sudarea unei plăci figura VII.1.
Figura VII.1 Determinarea tensiunilor interne
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
60
Având în vedere că deformațiile termice nu se pot produce în aer liber,în
conformitate cu temperatura de încălzire,la care se găsește o fibră oarecare,din cauza
interacțiunii cu fibrele vecine,în placă iau naștere eforturi unitare sau tensiuni interne.
Partea cent rală aflatp la o temperatură mai ridicată are tendința de a se deforma mai
mult,iar parțile laterale mai reci să se deformeze mai puțin.Datorită acestor interacțiuni
reciproce de temperaturi diferite,apar tensiuni interne,de compresiune în fibrele mai cald e
și de întindere în cele mai reci.
Datorită încălzirii peste o anumită temperatură,rezistența la curgere scade
drastic,prezența tensiunilor interne provocând deformații permanente.Pe o anumită lațime
pe care temperatura a fost superioară temperaturii de 550-650ᶱC,apare scurtarea plăcii din
cauza prezenței tensiunilo de compresiune care se produc în perioada de încălzire.La
răcirea acestora pe partea centrală,în care s -au produs deformații permanente tinde să se
scurteze de lungimea inițială.
Deformațiile datorate sudării se pot clasifica după cauza care le provoacă și după
modul de modificare a formei elementelor sudate.
Clasificarea deformațiilor după cauza care le provoacă:
a)Deformații termice libere,provocate de încălzirea elementelor fără factori
dinamici.Acestea pot apărea datorită încălziri uniforme.Formarea acestor deformații nu
duce la apariția unor forțe interioare și nici la deformarea rețelei atomice a metalului.
b)Deformații provocate de forțe interioare,care determină condițiile de reziste nță și
de rupere a elementelor.Studiu acestora prezintă interes practic deosebit.Deformațiile
provocate la sudare,datorită forțelor interioare se vor numi deformații elasto -plastice.
c)Deformații datorită modificării formei elementelor,care sunt provocate de acțiunea
combinată a temperaturii și a forțelor interioare.Forțele interioare se datoresc reacțiunilor
în legătură dintre zonele mai încălzite și zonele mai puțin încălzite.Deformațiile datorită
modificării formei sunt alcătuite din două componente:def ormații termice libere și
deformații provocate de forțe interioare.
A doua clasificare,după modul de modificare a formei:
a)Deformații generale sunt acelea care produc modificarea dimensiunilor și forma
elementului sau ansamblului sudat pe toată întinder ea lor.
b)Deformații locale sunt cele care produc modificarea dimensiunilor sau formei
secțiunii transversale sau numai a unei parți din element,neinfluențând forma și mărimea
elementului în întregime.În cazul construcțiilor sudate voluminoae,deformațiile generale
pot lua doua aspecte:deformații longitudinale și deformații transversale.
Influența tensiunilor asupra comportării structurilor sudate
Tensiunile remananete sunt considerate dăunătoare din următoarele motive:
-produc în îmbinare vârfuri de sol icitare care,dacă materialul nu este tenace sau și -a
pierdut tenacitatea,aduc la apariția unor fisuri ce pot amorsa o rupere fragilă.
-dau naștere,în elementele sudate,la eforturi remanente de întindere,care favorizează
propagarea unei ruperi fragile.
-produc,în îmbinarea sudată,stări de solicitare bi și triaxiale de întindere,care fac
oțelul casant.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
61
Distribuția și mărimea tensiunilor remanente sunt influențate de factori constructivi
și tehnologici,cum sunt:rigiditatea pieselor,calitatea metalului de ba za,grosimea pieselor
care se sudează,procedeul de sudare aplicat,tipul îmbinării,regimul de sudare etc.
Atunci când valoarea tensiunilor remanente depășește limita de elasticitate vor
apărea deformații permanente ale pieselor,în cazul în care se depășește rezistența la rupere
în regiunea respectivă vor apărea fisuri.
Sunt prezentate în următoarea figură câteva tipuri de deformații provocate de
contracția sudurii.
Figura VII.2 Tipuri de deformații
Influența tensiunilor și deformațiilor asupra rezisten ței structurii sudate.Rezistența
structuri sudate scade,mai ales,când tensiunile remanente se însumează cu eforturi
exterioare,în acest caz se mărește gradul de încărcare a structurii și ca urmare se reduce
siguranța funcționării ei.
Deformațiile pot avea influență negativă asupra rezistenței structurii sudate,în cazul
când prim modificarea formei geometrice se modifică modul de acționare a forțelor
exterioare.
Măsurile pentru evitarea sau reducerea tensiunilor interne și a deformațiilor la
sudare se baze ază pe observațiile ce decurg din cauzele care au o influența proponderentă
în mecanismul producerii tensiunilor și deformațiilor.Elementele principale cu mare
influență sunt procedeul de sudare,regimul de lucru,ordinea și succesiunea depunerii
cordoanelor de sudură,utilizarea sau nu a dispozitivelor de fixare a elementelor structurii
sudate,utilizarea sau nu a preîncălzirii metalului de bază.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
62
Capitolul VIII
Controlul produsului după sudare
Controlul lucrarilor de sudare și cusăturilor la execu tarea și construcția
rezervorului,se efectuează de catre organele de control ale întreprinderii.Rezultatele
controlului se înregistrează sub forma stabilită de catre ISCIR.
Examinările pot fi distructive sau nedistructive.
Examinarea nedistructivă detect ează defecte fără a distruge produsul supus
examinării iar examinarea distructivă se vor preleva probe similare produsului și se vor
supune la diferite încercări în scopul evidențierii posibilelor defecte și de a determina
caracteristici mecanice ale acele i îmbinări.Aceste examinari sunt foarte necesare deoarece
se va reduce riscul avariei și micșorează cheltuielile de întretinere a construcției.
Metodele de examinare nedistructive cele mai des utilizate sunt:controlul
vizual,controlul cu lichide penetrant e,controlul cu ultrasunete,controlul cu radiații
penetrante.
Examinarea vizuală
Este cea mai utilizată metodă de examinare,fiind de obicei primul pas într -o
examinare nedistructivă.Se efectuează în condițiile iluminării suprafețelor de examinat cu
surse c are să asigure o vizualizare concretă a cordonului de sudură.Astfel se verifică daca:
-cordonul de sudură a fost curățat de zgură.
-dacă sunt urme de lovituri.
-profilul sudurii corespunde dimensional cu specificația procedurii de sudare
autorizată.
-suprafața sudurii este regulată,forma și solzii prezintă un aspect vizual uniform și
satisfăcător.
-existența imperfecțiunilor pe suprafața sudurii(fisuri,porozități,crestături marginale
etc)
La examinarea vizuală nu sunt acceptate următoarele imperfecțiu ni:
-fisuri,indiferent de lungime sau natură.
-supratopire.
-îngroșare excesivă.
-lipsă de topire.
-pori de suprafață individuali,daca dimensiunea unui por depășește 3mm sau daca
dimensiunea unui por depășește 25% din grosimea nominală a peretelui îmb inat.
-crestături care depășesc 1,5 mm în adâncime sau 10% grosimea peretelui țevii.
Examinarea vizuală se execută de către personal calificat în acest sens.Îmbinările
sudate examinate si evaluate ca nesatisfăcatoare vor fi marcate,ele urmând a fi remed iate.
Control cu lichide penetrante.
Se bazează pe propietatea unor lichide de a umecta suprafețele corpurilor solide și
de a pătrunde în cavitățile defectelor acestor suprafețe.Întrucât pătrunderea lichidelor în
interiorul defectelor are loc prin capilar itate,metodele de control cu lichide penetrante sunt
cunoscute și sub denumirea de metode capilare.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
63
Studiul acestui fenomen care se produce la interfața lichid -solid și care au ca
rezultate pătrunderea lichidului în cavitatea defectului,este complex și pr esupune luarea în
considerație a fenomenelor capilare,influența vascozității asupra curgerii
lichidului,fenomen de absorție.
Examinarea cu lichide penetrante presupune mai multe etape:
1) pregătirea suprafeței supusă controlului.
2) depunerea penetrantului pe s uprafață.
3) îndepărtarea excesului de penetrant.
4) developarea.
5) examinarea.
Această variantă de control nedistructiv este destinat punerii în evidență a defectelor
de suprafață și acelor de profunzime deschise.
Se pot detecta în felul aceste trei categorii d e defecte:
-defecte ale materialelor obținute prin turnare,laminare,forjare,extrudare
etc.Exemple tipice de defecte sunt:pori la suprafață,sufluri deschise,crăpături la cald sau la
rece.
-defecte ale pieselor rezultate în procesul de fabricare a acestora prin
sudare,lipire,așchiere,presare,tratament termic etc.Exemple de defecte la aceasta categorie
sunt:fisuri de călire,fisuri de rectificare,pori,fisuri și nepătrunderi ale îmbinărilor sudate.
-defecte ale pieselor,apărute în procesul de exploatare a ace stora.Exemple de defecte
sunt:fisuri la oboseală,uzuri,crăpături,ruperi.
Avantajele acestui control nedistructiv sunt următoarele:sensibilitate
ridicată,domeniu larg de aplicare,concludență ridicată a rezultatelor,posibilitatea
examinării pieselor cu grad e de complexitate,posibilitatea examinării întregii piese sau
numai a unei porțiuni a acesteia,simplitatea operațiilor de control.
Dezavantajele examinării cu lichide penetrante sunt:domeniu de aplicare restrâns
numai la defecte de suprafață,volum de munc ă în lipsa mecanizării și consum mare de
timp,necesitatea curățirii amănunțite a suprafețelor controlate,dificultatea controlului la
temperaturi scăzute.
Interpretarea se va face luând în considerație toate indicațiile,reprezentate de
porțiuni controlate, respectiv luminoase ce vin în contrast cu fondul suprafeței.Indicațiile
de defect pot fii:
-liniare -fisuri,lipsă de pătrundere.
-rotunjite -pori,sufluri.
Trebuie luat masuri de protecție deoarece aceste lichide sunt toxice,deci se impune o
ventilare deoseb ită a locurilor de muncă.
Controlul cu radiații penetrante.
Pune în evidență aproape toate tipurile de defecte din îmbinările sudate.Poate
furniza în mod suplimentar indicații asupra integrității pieselor montate și a variațiilor de
grosime.Poate fi aplic at,atât cu instalații fixe și semimobile,cât și cu ajutorul instalațiilor
mobile în condiții de șantier.Aplicând tehnica fluoroscopică,controlul cu radiații X se
pretează la mecanizare.
Atât la controlul cu radiații X și gama,rezultatul se înregistrează,r ămânând ca
document al controlului,deși el nu obține imediat,ci numai în urma prelucrării
filmului.Limitări al metodei apar la grosimile controlabile,datorită dependenței adâncimii
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
64
penetrante de tensiunea maximă sau de activitatea sursei.În plus cofigurați i geometrice
complexe,în cazul sudurilor în colț,limitări datorită manevrabilității surselor,în special a
celor de raze X.
Controlul cu raze X se pretează în special la grosimi mici și mijlocii.Din punct de
vedere economic,costul investiției inițiale este mai mic în cazul surselor gama.
Din punct de vedere al protecției muncii,ambele metode implică pericol de iradiere.Ca
urmare,activitatea de control se poate desfășura numai cu autorizații oficiale eliberate de
organul de supraveghere pentru unitățile nucl eare,necesitând totodată personal calificat și
autorizat în acest scop,precum și respectarea cu strictețe a regulilor tehnice de securitate.
Radiațiile X și gama sunt de natură electromagnetică,având caracter corpuscular și
ondulatoriu.Deosebirea dintre c ele doua constă că la producerea radiațiilor X tranziția se
face între doua stări cuantice ale învelișului electronic,pe de altă parte la radiațiile gama
tranziția se face între două stări cuantice ale nucleului atomic.
Radiațiile Röntgen (X) se produc la frânarea bruscă pe o țintă a unui fascicul
accelerat într -un câmp eletric.
Radiațiile gama se produc ca urmare a proceselor ce au loc în nucleele elementelor
radioactive, constând în emisia spontană de radiații alfa, beta și electromagnetice, fenomen
cunoscut sub denumirea de dezintegrare.
Principalele avantaje ale radiografiei cu raze gama sunt:nu necesită alimentarea
electrică și circuite de răcire,ceea ce determină o autonomie superioară mai ales în
condițiile de șantier sau la controlul sub apă.
Totodată sunt și dezavantaje ale acestui control:din cauza durității mari a radiației și
a imposibilității reglării,deci a adaptării la grosimea de controlat,sensibilitatea radiografică
la grosimi mijlocii și în special la grosimi mari este inferioară radiogr afiei cu raze X.
Controlul cu radiații penetrante pune în evidență urmatoarele categorii de
defecte:suflură,incluziuni,lipsă de topire,lipsa de pătrundere,fisura,excesul de
pătrundere,suprafața neregulată,crestătura marginală,retasura,subțierea,lățimea ne regulată.
În controlul cu radiații penetrante,criteriile de calitate -admisibilitate a defectelor la
îmbinările sudate prin topire pot fi clasificate astfel:
1)grupe încadratea defectelor în funcție de mărimea și greutatea lor pe baza unor
radiografii eta lon.
2)clase de calitate a îmbinărilor,determinate binar prin asocierea gravității după
mărimea și după frecvența defectelor.
3)condiții de admitere sau respingere în baza unor condiții de mărime,densitate
liniară,distanță minimă între defecte succesive, corelate cu grosimea îmbinării.
Încercările distructive se efectuează în prezența RTS,inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR poate participa la efectuarea încercărilor distructive sau în termen de maxim
14 zile de la efectuarea acestora poate verif ica la sediul laboratorului.
Încercările distructive sunt efectuate în conformitate cu cerințele standardului
european aplicabil.În continuare se vor prezenta încercările mecanice pentru controlul
distructiv.
Încercarea la tracțiune transversală
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
65
Încercar ea se efectuează pe epruvete având forma și dimensiunile conform
cerințelor standardului european aplicabil,în funcție de tipul materialelor de bază utilizate
și de dimensiunile acestore,sunt:
-epruvete plate,cu porțiune calibrată.
-epruvete fâșii,cu por țiune calibrată,în cazul țevilor.
Încercarea la tracțiune se efectuează pe două epruvete prelevate
transversal.Epruvetele pentru încercarea la tracțiune trebuie să aibă grosimea egala cu a
materialului de bază al probei sudate.În cazul în care acest lucru nu este posibil,datorită
capacității maxime de încărcare a mașinii de încercare,pentru grosimi mai mari de 30
mm,se poate preleva,din secțiunea respectivă,un set de epruvete de grosimi apoximativ
egale,astfel încât să se acopere întreaga secțiune,iar înce rcarea setului de epruvete
constituie o singură încercare.
Încercarea la tracțiune se consideră admisă dacă pe fiecare epruvetă încercată se
obțin următoarele rezultate:
-situația în care ansamblul de probă este realizat cu un singur tip de material de
bază,rezistența la rupere a îmbinării sudate este egală sau mai mare decât rezistența
minimă la tracțiune a respectivului MB,prevăzută în specificația de material.
– în situația în care ansamblul de probă este realizat din materiale de bază diferite,
rezis tența la rupere a îmbinării sudate este egală sau mai mare decât rezistența minimă la
tracțiune prevăzută în specificația de material a celui mai slab dintre materialele de bază
utilizate.
Încercarea la îndoire
Încercarea ia îndoire se efectuează pe 4 epr uvete prelevate transversal față de axa
sudurii,la care se va îndepărta supraînălțarea sudurii pe ambele fețe,iar 2 epruvete se
încearcă cu rădăcina sudurii supusă la întindere și 2 epruvete cu rădăcina sudurii supusă la
comprimare.
Pentru grosimi de tabl ă >15 mm,încercarea la îndoire transversală se poate înlocui
cu încercarea la îndoire laterală efectuată pe 4 epruvete.
În cazul îmbinărilor cap la cap a tablelor la care materialele de bază sau cel de adaos
sunt din grupe de materiale diferite în locul e pruvetelor pentru încercare la îndoire
transversală se pot utiliza două epruvete pentru încercarea la îndoire longitudinală
(rădăcină întinsă și rădăcină comprimată).
Încercarea la îndoire se consideră admisă dacă după îndoire epruvetele,nu prezintă
defec te deschise mai mari de 2 mm,măsurate în orice direcție.
Defectele care apar la muchiile epruvetei în timpul încercării nu sunt luate în
considerare,cu excepția fisurilor cauzate de lipsă de ptrundere,prezența zgurii,sau defecte
de altă natură ale sudurii .
Încercarea la încovoiere prin șoc
Se efectuează în conformitate cu cerințele standardului european aplicabil pe câte un
set de 3 epruvete,prelevate pe axa transversală a sudurii,cu canal în V practicat în sudură
în direcția axei longitudinale a acesteia ,similar,alte 3 epruvete prelevate din ZIT,care au
canalul în V practicat la 1 mm până la 2 mm față de linia de topire.
Pentru grosimi ale probei mai mari de 40 mm se prelevează 2 seturi suplimentare de
epruvete,unul din MD și unul din ZIT,situate la rădă cina sudurii.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
66
Pentru ansambluri de probă realizate cu materiale de bază diferite se efectuează
încercări pe seturi de epruvete prelevate din fiecare ZIT al fiecărui material de bază.
În cazul în care producătorul materialului de bază nu garantează,prin specificația de
material,valoarea energiei de rupere KV sau a rezilienței KCV,ci numai valoarea KCU, se
execută încercările la încovoiere prin șoc pe epruvete cu canal în U.
Încercarea la încovoiere prin șoc se efectuează la temperatura cea mai scăzută
prevăzută prin specificația materialului de bază.Dacă încercările la încovoiere prin șoc se
efectuează și pentru alte temperaturi intermediare,numărul de epruvete prevăzute se va
mări corespunzător,astfel încât pentru fiecare temperatură să fie încercat câte un set de 3
epruvete cu crestătură în sudură șî în ZIT.În cazul în care încercările la încovoiere prin șoc
se efectuează la o temperatură mai ridicată decât cea mai scăzută temperatură la care este
garantat testul în specificația materialului de bază(de e xemplu: încercările se efectuează la
-20°C, față de temperatura ia care este garantat testul,prevăzută prin specificația de
material,adică -40°C),atunci aprobarea procedurii de sudare se limitează la temperatura
efectivă de încercare, respectiv -20°C.
Acest tip de încercare este considerată corespunzătoare dacă pentru energia de
rupere a fiecărei epruvete se ating minim valorile limită prevăzute în specificațiile de
material.
Încercarea tehnologică de rupere a îmbinărilor sudate în colț
Încercarea tehnolo gică de rupere a îmbinărilor sudate în colț la table,sau tip racord
se efectuează în conformitate cu cerințele standardului european aplicabil,pe minim 4
epruvete.
Examinarea macroscopică și microscopică
Proba pentru examinarea macroscopică se prelucrează și se atacă chimic pe
suprafața de examinat pentru a se observa clar linia de topire,ZIT și așezarea trecerilor la
sudarea multistrat.Aceasta trebuie să includă toate zonele îmbinării sudate.
Se recomandă ca la examinarea macroscopică a îmbinărilor cap l a cap și a
îmbinărilor tip racord,discontinuitățile să fie evaluate în conformitate cu cerințele
standardului european aplicabil,nivelul de calitate B.
Buletinul emis în acest tip de examinare,trebuie să conțină o fotografie a examinării
macroscopice,scar a 1:1,trei fotografii microscopice pentru MB,ZIT,MD la scara
1:100,pentru fiecare probă cerută.
În cazul ansamblurilor de probă realizate cu două materiale diferite,buletinul de
laborator pentru examinarea microscopică trebuie să conțină cinci fotografii scara 1:100.
Încercarea de duritate
Încercarea de duritate se efectuează în conformitate cu standardul european aplicabil
pentru metoda Vickers HV10.
Valoarea maximă a durității nu trebuie să depășească 350 HV10.
Diferența de duritate dintre MB,ZIT și m aterial de adaos depus nu trebuie să
depășească:
-100 de unității pentru oțeluri carbon sau slab aliate.
-150 de unității pentru oțeluri aliate sau înalt aliate.
În figura VIII.1 este reprezentată localizarea epruvetelor pentru o sudură cap la cap
la table.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
67
Figura VIII.1 Localizarea epruvetelor îmbinare cap la cap
Zona 1 pentru:
-1 epruvetă pentru încercarea la tracțiune.
-1 epruvetă pentru încercarea la îndoire transversală cu rădăcină complimată și 1 epruvetă
pentru încercarea la îndoire transve rsală cu rădăcină întinsă,sau 2 epruvete pentru
încercarea la îndoire transversală laterală.
Zona 2 pentru:
-epruvete pentru încercarea la încovoiere prin șoc,pe epruvete cu crestătură și încercări
suplimentare dacă sunt necesare.
Zona 3 pentru:
-1 epruv etă pentru încercarea la tracțiune.
-1 epruvetă pentru încercarea la îndoire transversală cu rădăcină complimată și 1 epruvetă
pentru încercarea la îndoire transversală cu rădăcină întinsă,sau 2 epruvete pentru
încercarea la îndoire transversală laterală.
Zona 4 pentru:
-1 probă pentru examinarea macroscopică și microscopică.
-1 probă pentru încercarea de duritate.
În figura VIII.2 este reprezentată locanizarea epruvetelor pentru o îmbinare în T sau
o sudură în colț la table.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
68
Figura VIII.2 Localizar ea epruvetelor îmbinare în colț
În concluzie pentru controlul nedistructiv respectiv încercările distructive,pentru
îmbinările din construcția sudată a rezervorului cilindric vertical se va alege să se
efectueze un control nedistructiv cu lichide penetr ante și pentru încercările distructive se
vor efectua pentru încercarea la tracțiune,încovoiere prin șoc datorită exploatării la
temperaturi negative,respectiv încercarea pentru duritate.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
69
Capitolul IX
Dispozitive
Instalație de s ablare automată
Instalațiile de sablare au cea mai mare productivitate în gama procedeelor de
curățire a suprafețelor.De aceea sunt utilizate cu mare eficiență la serii mari de
semifabricate sau piese finite.
Aplicații -curățirea suprafețelor de tunder,o xizi; debavurare; ecruisare; creșterea
rugozității.
Avantaje:productivitate de cel puțin 10 ori mai mare decât cea cu aer comprimat;
costuri de cel puțin 20 ori mai mici.
Figura IX.1 Instalație de sablare
Instalație de debitat cu plasmă
Instalații de debitat cu 3 axe seria EPL oferă o precizie mare de tăiere,productivitate
și automatizare.Deține un software special cât si comanda numerică oferă operatorului
posibilitatea utilizării mașinii cu ușurință.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
70
Figura IX.2 Instalație de debitat
Deține o comandă CNC EDGE PRO -concepută pentru a fi flexibilă și ușoror de
utilizat.Performanță ridicată,calitatea tăierii asigură o productivitate ridicată dând cele mai
rezultate.
Echipament opțional:
-cap de tăiere suplimentar -130 A
-dispozitiv manual pentru tăiere la ± 45ᶱ
-consolă amestec gaze
-sursă UPS
-răcire pentru panoul electric
-aparătoare de protecție
-tăiere țevi cu diametre de 50 -400 mm cu 2 sau 5 axe
-tăiere profile 50 -400 mm 70×50 -150×100 mm cu 5 axe
Echipament pentru sudarea MAG/STG d otate cu derulator separat
Acest echipament pentru sudare foloseste sârma tubulară pentru procedeul STG și
sârmă plină pentru procedeul MAG.Sistem de antrenare cu patru role,modul 2T -4T
puncte,reglare timp de punctare,reglare timp de creștere a curentulu i de sudare.Este dotat
cu buton test gaz,buton avans sârmă la rece,autoreglare viteză sârmă,pre -gaz și post -gaz în
4T,led semnalizare suprasarcină,cupla euro pentru pistolet.
Toate derulatoarele sunt dotate cu afisaj digital V -A.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
71
Figura IX.3 Echipament pentru sudare
Parametrii acestui dispozitiv -FILCORD 453S(W)
Tabel IX.1
Alimentare
(V) Frecvența
curentului
la rețea
(Hz) Tensiunea
de mers
în gol
(V) Interval
curent de
sudare
(A) Ciclul de
lucru la
40ᶱC
A (%) Mod de
reglare
tensiune Tipuri de
inductanț ă Diametru
sârmă
(mm)
230-400 50 19-54 51-460
450(35%) 345(60%)
270(100%) 3×10
poziții 3 0.6-1.6
Tabel IX.2
Sistem
antrenare
sârmă Dimensiuni
(mm) Greutate
(kg) Clasa de
izolare Indice de
protecție Standarde de
fabricație
4 role 610x915x1030 135 H IP 23 EN 60974 -10
Tractorașul Trac Rail Pro de la Lorch
Este un tractoraș de sudare pe bază de șine pentru sudarea cordoanelor foarte
lungi.Folosind aceste șine acest tractor de sudare este foarte eficient la fabricarea
rezervoarelor cu capacități de sto care foarte mari,vase sub presiune,fabricarea
remorcilor,turnuri structurale,grinzi de poduri etc.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
72
Figura IX.4 Tractoraș de sudare
Caracteristicile tractorașului Trac Rail Pro:
-mișcare fără alunecare prin intermediul manerului și panoului pentru re glarea
vitezei.
-tipurile de șine flexibile și rigide,cu prindere magnetică sau vaccum.
-setarea parametrilor prin butoane și afișaj pentru o utilizare mai ușoară.
-reproduce geometria îmbinării,evită supradimensionarea cusăturii și reduce
consumul de m aterial.
-sistem de oscilație integrată,ajustarea flexibilă a tipurilor de oscilații permite
adaptarea mișcării pistoletului.
Specificațiile acestui tractor:
Tabel IX.3
Viteza de
sudare
orizontală
(cm/min) Viteza
de
sudare
verticală
(cm/min) Alimentare
(V) Putere
(W) Greutate
(kg) Dimensiunile
trectorașului
(mm) Sistem de
pendulare
0-120 0-110 230 100 20 441x670x362 DA
Deplasarea tractorașului în funcție de poziție:
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
73
Figura IX.5 Moduri de deplasare a tractorașului de sudare
Extensie pentru sistemu l șinelor se vor cupla cu urmatoarele componente pentru
deplasarea tractorașului de sudare:
-un suport rigid de fixare.
-unitate magnetică dual.
-suport tractor.
-pentru o forță de reținere crescută se va folosii o unitate magnetică dublă.
Figura IX. 6 Șină pentru tractoraș de sudare
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
74
Sistem de ridicat virole
Pentru poziționare și ridicare a virolelor se va folosii un sistem de ridicat având în
componența lor mai multe cricuri hidraulice ce vor folosii la sudarea virolelor,de la virole
cu grosimile c ele mai mici până la cele mai mari.
Modelul BH -25-100-DA
Figura IX.7 Cric hidraulic
Specificații:
Tabel IX.4
Capacitate Hydro –
testare Distanța
recomandată
între cricuri Distanță
pentru
lațime/placă Grosimea
plăcii Presiunea
de lucru
hidraulică Test
presiune
maximă
25 t 37.5 t 3 m 1.4-3 m 8-40 mm 160 bar 240 bar
Un cric hidraulic este alcătuit din mai multe părti componente pentru ridicarea
virolelor și anume:
1)carcasă plată.
2)cric hidraulic.
3)cameră de alunecare.
4)braț de ridicat.
5)cârli g de ridicat.
6)ghidaj de ridicat.
7)postament vertical.
8)tijă cric.
9) brat ajustare.
10)placă de bază.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
75
Acest dispozitiv are un rol multiplu de a așeza și de a fixa virolele pentru a fi dupa
aceea sudate.
Avantajele ace stui dispozitiv:
-sudarea efectivă la nivelul solului.
-acces facil pentru verificarea calității sudurii.
-nevoia de schele este eliminată.
-nivelul de siguranță este mult mai ridicat.
-eficacitatea costului realizat pe masură ce timpul de lucru se re duce.
Figura IX.9 Desfășurarea înstalației de ridicat
Figura IX.8 Schemă sistem hidraulic
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
76
Figura IX.10 Înstalația de ridicat
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
77
Capitolul X
Elaborarea WPS -uri conform prescripțiilor tehnice și procedee de omologare
Prezența prescripției tehnice stabile ște cerințele pentru aprobarea procedurilor de
sudare pentru oțel,aluminiu și aliaje din aluminiu,ce urmează să fie folosite la
montarea,instalarea și repararea instalațiilor sub presiune și a instalațiilor de ridicat supuse
regimului de supraveghere și de supraveghere ISCIR.
Pentru aprobarea unei proceduri de sudare în care se utilizează materiale sau
procedee de sudare neincluse în prezența prescripției tehnice,persoana juridică solicitantă
întocmește o instrucțiune tehnică specifică care se transmite la ISCIR pentru acceptare.
Instrucțiunea tehnică specifică trebuie să cuprindă cel puțin următoarele date
tehnice:
a)procedeul de sudare,detalii privind procedura de sudare,grupele și subgrupele
materialelor de surare utilizate,tipurile de îmbinări,poziții le de sudare,dimensiunile,precum
și domeniul de valabilitate al procedurii de sudare propusă spre aprobare.
b)numărul,forma și dimensiunile probelor sudate ce trebuie să fie
executate,examinările și încercările la care acestea trebuie să fie supuse,precum și criteriile
de acceptare/respingere aplicabile.
În vederea aprobării procedurilor de sudare,persoanele juridice trebuie să aibă
raporturi de muncă cu sudorii autorizați.În cazul în care sudorii urmează să fie autorizați
concomitent cu parcurgerea etape lor de aprobare a unei proceduri de sudare,rezultatele
obținute la examinările nedistructive și încercările distructive se recunosc ca valabile și
pentru autorizarea sudorilor.
Aprobarea procedurii de sudare este valabilă numai pentru procedeul de sudare
utilizat la realizarea ansamblului de probă
Termeni și definiții:
-domeniu de valabilitate -domeniu determinat de valorile pe care le pot avea
variabilele esențiale fără a fi necesară aprobarea unei noi proceduri de sudare.
-fișa de aprobare a procedurii de sudare(WPQR) -document în care sunt înregistrate
valorile efective ale variabilelor esențiale utilizate la realizarea ansamblului de probă în
vederea aprobării procedurii de sudare.
-probă sudată -ansamblul sudat care se utilizează în cadrul procesului de aprobare a
procedurii de sudare.
-procedură de sudare -succesiune specifică de acțiuni tehnologice care trebuie să fie
urmată în vederea executării unei suduri.
-specificația procedurii de sudare preliminară(pWPS) -document care conține cel
puțin variab ilele esențiale propuse pentru derularea procedurii de sudare care urmează a fi
aprobată.
-specificația procedurii de sudare(WPS) -document care conține cel puțin variabilele
esențiale aflate în domeniul de valabilitate corespunzător unui sau mai multor WP QR
aprobate.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
78
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS Nr. 1
UNITATEA: Universitatea Ovidius Constanta WPAR Nr.
PROCEDEUL DE SUDARE: 136 TIPUL ÎMBINĂRII: BW POZIȚIA DE SUDARE: PA
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: T 46 4 M M 1 H5
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 17632 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): ø1.2; ø1.6
Grosime (mm): 10 Diametru (mm): Uscare Temp(C)/Timp(ore)
MB2 Denumire: S235J2 Electrod nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1 Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 10 Diametru (mm) : – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 408 Debitul gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
Schema de pregătire a îmbinării
Succesiune a operațiilor de sudare
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos Intensitatea curentului
A Tensiune
V Tip
curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare
(cm/min) Energie
termică
introdusă
(KJ/cm)
1 136 ø1.2 171 24 DC+ – 36 7
2 136 ø1.6 245 27 DC+ – 54.6 7
Tratament termic după sudare Tehnica de sudare
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC
Temperatura: 530ᶱC Suport rădăcină: –
Timp menținere: 1h 40min Pendulare: –
Răcire: lentă pana la 200ᶱ C Scobirea rădăcinii: –
Viteze încălzire/răcire*:40-80ᶱC/h Curățire între straturi: DA
Alte date:
Marginile componentelor în zona adiacenta îmbinării se vor curăță până la luciu metalic.
Se acceptă remedierea în acelasi loc de cel mult 2 ori.
Detalii p entru sudare în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Distanța de menținere: Unghi înclinare cap de sudare:
RTS Întocmit Data
Ionescu L. Ionescu L. 15.06.2017
*daca este necesar
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
79
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS Nr. 2
UNITATEA: Universitatea Ovidius Constanta WPAR Nr.
PROCEDEUL DE SUDARE: 136 TIPUL ÎMBINĂRII: BW
POZIȚIA DE SUDARE: PA
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: T 46 4 M M 1 H5
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 17632 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): ø1.2; ø1.6
Grosime (mm): 8 Diametru (mm): Uscare Temp(C)/Timp(ore)
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1 Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 10 Diametru (mm) : – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 408 Debitul
gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
Schema de pregătire a îmbinării
Succe siunea operațiilor de sudare
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare
(cm/min) Energie
termică
introdusă
(KJ/cm)
1 136 ø1.2 171 24 DC+ – 36 7
2 136 ø1.6 245 26 DC+ – 54.6 7
Tratament termic după sudare Tehnica de sudare
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC
Temperatura: 530ᶱC Suport rădăcină: –
Timp menținere: 1h 40min Pendulare: –
Răcire: lentă pana la 200ᶱC Scobirea rădăcinii: –
Viteze încălzire/răcire*:40-80ᶱC/h Curățire între straturi: DA
Alte date:
Marginile componentelor în zona adiacenta îmbinării se vor curăță până la luciu metalic.
Se acceptă remedierea în acelasi loc de cel mult 2 ori.
Detalii pentru sudare în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Distanța de menținere: Unghi înclinare cap de sudare:
RTS Întocmit Data
Ionescu L. Ionescu L. 15.06.2017
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
80
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS Nr. 3
UNITATEA: Universitatea Ovidius Constanta WPAR Nr.
PROCEDEUL DE SUDARE: 136 TIPUL ÎMBINĂRII: BW
POZ IȚIA DE SUDARE: PA
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: T 46 4 M M 1 H5
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 17632 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): ø1.2; ø1.6
Grosime (mm): 16 Diametru (mm ): Uscare Temp(C)/Timp(ore)
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1 Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 14 Diametru (mm) : – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 346 Debitul
gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
Schema de pregătire a îmbinării
Succesiunea operațiilor de sudare
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare
(cm/min) Energie
termică
introdusă
(KJ/cm)
1 136 ø1.2 171 24 DC+ – 25.2 10
2-4 136 ø1.6 245 26 DC+ – 38.4 10
Tratament termic după sudare Tehnica de sudare
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC
Temperatura: 530ᶱC Suport rădăcină: –
Timp menținere: 1h 40min Pendulare: –
Răcire: lentă pa na la 200ᶱC Scobirea rădăcinii: –
Viteze încălzire/răcire*:40-80ᶱC/h Curățire între straturi: DA
Alte date:
Marginile componentelor în zona adiacenta îmbinării se vor curăță până la luciu metalic.
Se acceptă remedierea în acelasi loc de cel mul t 2 ori.
Detalii pentru sudare în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Distanța de menținere: Unghi înclinare cap de sudare:
RTS Întocmit Data
Ionescu L. Ionescu L. 15.06.2017
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
81
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE S UDARE WPS Nr. 4
UNITATEA: Universitatea Ovidius Constanta WPAR Nr.
PROCEDEUL DE SUDARE: 136 TIPUL ÎMBINĂRII:BW
POZIȚIA DE SUDARE: PA
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumir e: S235J2 Marca: T 46 4 M M 1 H5
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 17632 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): ø1.2; ø1.6
Grosime (mm): 14 Diametru (mm): Uscare Temp(C)/Timp(ore)
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1 Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 12 Diametru (mm) : – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 346 Debitul
gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi (C): ≤200 La rădăcină: –
Schema de pregătire a îmbinării
Succesiunea operațiilor de sudare
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare
(cm/min) Energie
termică
introdusă
(KJ/cm)
1 136 ø1.2 171 24 DC+ – 25.2 10
2-4 136 ø1.6 245 26 DC+ – 38.4 10
Tratament termic după sudare Tehnica de sudare
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC
Temperatura: 5 30ᶱC Suport rădăcină: –
Timp menținere: 1h 40min Pendulare: –
Răcire: lentă pana la 200ᶱC Scobirea rădăcinii: –
Viteze încălzire/răcire*:40-80ᶱC/h Curățire înt re straturi: DA
Alte date:
Marginile componentelor în zona adiacenta îmbinării se vor curăță până la luciu metalic.
Se acceptă remedierea în acelasi loc de cel mult 2 ori.
Detalii pentru sudare în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Distanța de menținere: Unghi înclinare cap de sudare:
RTS Întocmit Data
Ionescu L. Ionescu L. 15.06.2017
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
82
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS Nr. 5
UNITATEA: Universitatea Ovidius Constanta WPAR Nr.
PROCEDEUL DE SUDARE: 136 TIPUL ÎMBINĂRII: FW
POZIȚIA DE SUDARE: PB
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: T 46 4 M M 1 H5
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 176 32-A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): ø1.6
Grosime (mm): 10 Diametru (mm): Uscare Temp(C)/Timp(ore)
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1 Gaz/ flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 10 Diametru (mm) : – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 408 Debitul
gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
Schema de pregătire a îmbinării
Succesiunea opera țiilor de sudare
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare
(cm/min) Energie
termică
introdusă
(KJ/cm)
1 136 ø1.6 245 26 DC+ – 54.6 7
Tratament termic după sudare Tehnica de sudare
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor:
Temperatura: 530ᶱC Suport rădăcină: –
Timp menținere: 1h 40min Pendulare: –
Răcire: lentă pana la 200ᶱC Scobirea rădăcinii: –
Viteze încălzire/răcire*:40-80ᶱC/h Curățire între straturi:
Alte date:
Marginile componentelor în zona adiacenta îmbinării se vor curăță până la luciu metalic.
Detalii pentru su dare în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Distanța de menținere: Unghi înclinare cap de sudare:
RTS Întocmit Data
Ionescu L. Ionescu L. 15.06.2017
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
83
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS Nr. 6
UNITATEA: Universitatea Ovidius Constanta WPAR Nr.
PROCEDEUL DE SUDARE: 136 TIPUL ÎMBINĂRII: FW
POZIȚIA DE SUDARE: PB
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: T 4 6 4 M M 1 H5
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 17632 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): ø1.2; ø1.6
Grosime (mm): 16 Diametru (mm): Uscare Temp(C)/Timp(ore)
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1 Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 10 Diametru (mm) : – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 408 Debitul
gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
Schema de pregătire a îmbinării
Succesiunea operațiilor de sudare
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare
(cm/min) Energie
termică
introdusă
(KJ/cm)
1 136 ø1.2 171 24 DC+ – 25.2 10
2-3 136 ø1.6 245 26 DC+ – 38.4 10
Tratament termic după sudare Tehnica de sudare
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC
Temperatura: 530ᶱC Suport rădăcină: –
Timp menținere: 1h 40min Pendulare: –
Răcire: lentă pana la 200ᶱC Scobirea rădăcinii: –
Viteze încălzire/răcire*:40-80ᶱC/h Curățire între straturi: DA
Alte dat e:
Marginile componentelor în zona adiacenta îmbinării se vor curăță până la luciu metalic.
Detalii pentru sudare în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Distanța de menținere: Unghi înclinare cap de sudare:
RTS Întocmit Data
Ionescu L. Ionescu L. 15.06.2017
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
84
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS Nr. 1
UNITATEA: Universitatea Ovidius Constanta WPAR Nr.
PROCEDEUL DE SUDARE: 135 TIPUL ÎMBINĂRII: BW
POZIȚIA DE SUDARE: PA
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: G423 C G3Si1
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 14341 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): ø1; ø1.2
Grosime (mm): 16 Diametru (mm): Uscare Temp(C)/Timp(ore)
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1 Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 35 Diametru (mm) : – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 346 Debitul
gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
Schema de pregătire a îmbinării
Succesiunea operațiilor de sudare
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalulu i de
adaos Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare
(cm/min) Energie
termică
introdusă
(KJ/cm)
1 135 ø1 93 18 DC+ – 9.6 10
2-5 135 ø1.2 285 28 DC+ – 47.4 10
Tratament termic după suda re Tehnica de sudare
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC
Temperatura: 530ᶱC Suport rădăcină: –
Timp menținere: 1h 40min Pendulare: –
Răcire: lent ă pana la 200ᶱC Scobirea rădăcinii: –
Viteze încălzire/răcire*:40-80ᶱC/h Curățire între straturi: DA
Alte date:
Marginile componentelor în zona adiacenta îmbinării se vor curăță până la luciu metalic.
Prelucrare mecanică pentru grosimea cea mai mare,prelucrare prin frezare L=95 mm
Detalii pentru sudare în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Distanța de menținere: Unghi înclinare cap de sudare:
RTS Întocmit Data
Ionescu L. Ionescu L. 15.06.2017
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
85
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS Nr. 2
UNITATEA: Universitatea Ovidius Constanta WPAR Nr.
PROCEDEUL DE SUDARE: 135 TIPUL ÎMBINĂRII: BW
POZIȚIA DE SUDARE: PA
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: G423 C G3Si1
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 14341 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): ø1; ø1.2
Grosime (mm): 35 Diametru (mm): Uscare Temp(C)/Timp(ore)
MB2 Denumir e: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1 Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 14 Diametru (mm) : – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 346 Debitul
gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
Schema de pregătire a îmbinării
Succesiunea operațiilor de sudare
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare
(cm/min) Energie
termică
introdusă
(KJ/cm)
1 135 ø1 93 18 DC+ – 9.6 10
2-3 135 ø1.2 285 28 DC+ – 47.4 10
Tratament termic după sudare Tehnica de sudare
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC
Temperatura: 530ᶱC Suport rădăcină: –
Timp menținere: 1h 40min Pendulare: –
Răcire: lentă pana la 200ᶱC Scobirea rădăcinii: –
Viteze încălzire/răcire*:40-80ᶱC/h Curățire între straturi: DA
Alte date:
Marginile componentelor în zona adiacenta îmbinării se vor curăță până la luciu metalic.
Prelucrare mecanică pentru grosimea cea mai mare,prelucrare prin frezare L=105 mm
Detalii pen tru sudare în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Distanța de menținere: Unghi înclinare cap de sudare:
RTS Întocmit Data
Ionescu L. Ionescu L. 15.06.2017
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
86
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS Nr. 3
UNITATEA: Universitatea Ovidius Constanta WPAR Nr.
PROCEDEUL DE SUDARE: 135 TIPUL ÎMBINĂRII: BW
POZIȚIA DE SUDARE: PA
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: G423 C G3Si1
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 14341 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): ø1; ø1.2
Grosime (mm):12 Diametru (mm): Uscare Temp(C)/Timp(ore)
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1 Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 12 Diametru (mm) : – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 346 Debitul
gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între strat uri (C): ≤200 La rădăcină: –
Schema de pregătire a îmbinării
Succesiunea operațiilor de sudare
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/mi n) Viteza de
sudare
(cm/min) Energie
termică
introdusă
(KJ/cm)
1 135 ø1 93 18 DC+ – 9.6 10
2-3 135 ø1.2 285 28 DC+ – 47.4 10
Tratament termic după sudare Tehnica de sudare
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC
Temperatura: 530ᶱC Suport rădăcină: –
Timp menținere: 1h 40min Pendulare: –
Răcire: lentă pana la 200ᶱC Scobirea rădăcinii: –
Viteze încălzire/răcire*:40-80ᶱC/h Curățire între stra turi: DA
Alte date:
Marginile componentelor în zona adiacenta îmbinării se vor curăță până la luciu metalic.
Detalii pentru sudare în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Distanța de menținere: Unghi înclinare cap de sudare:
RTS Întocmit Data
Ionescu L. Ionescu L. 15.06.2017
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
87
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS Nr. 4
UNITATEA: Universitatea Ovidius Constanta WPAR Nr.
PROCEDEUL DE SUDARE: 135 TIPUL ÎMBINĂRII: BW
POZIȚIA DE SUDARE: PA
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: G423 C G3Si1
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 14341 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): ø1; ø1.2
Grosime (mm):13 Diametru (mm): Uscare Temp(C)/Timp(ore)
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1 Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 13 Diametru (mm) : – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 346 Debitul
gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
Schema de pregătire a îmbinării
Succesiunea operațiilor de sudare
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare
(cm/min) Energie
termică
introdusă
(KJ/cm)
1 135 ø1 93 18 DC+ – 9.6 10
2-3 135 ø1.2 285 28 DC+ – 47.4 10
Trata ment termic după sudare Tehnica de sudare
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC
Temperatura: 530ᶱC Suport rădăcină: –
Timp menținere: 1h 40min Pendulare: –
Răcire: lentă pana la 200ᶱC Scobirea rădăcinii: –
Viteze încălzire/răcire*:40-80ᶱC/h Curățire între straturi: DA
Alte date:
Marginile componentelor în zona adiacenta îmbinării se vor curăță până la luciu metalic.
Detalii pentru sudar e în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Distanța de menținere: Unghi înclinare cap de sudare:
RTS Întocmit Data
Ionescu L. Ionescu L. 15.06.2017
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
88
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS Nr. 5
UNITATEA: Universitatea Ovidius Constanta WPAR Nr.
PROCEDEUL DE SUDARE: 135 TIPUL ÎMBINĂRII: FW
POZIȚIA DE SUDARE: PB
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: G423 C G3 Si1
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 14341 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): ø1.2
Grosime (mm):13 Diametru (mm): Uscare Temp(C)/Timp(ore)
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 1002 5-2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1 Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 13 Diametru (mm) : – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 346 Debitul
gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăci nă: –
Schema de pregătire a îmbinării
Succesiunea operațiilor de sudare
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare
(cm/min) Energie
termică
introdusă
(KJ/cm)
1 135 ø1.2 285 28 DC+ – 47.4 10
Tratament termic după sudare Tehnica de sudare
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor:
Temperatura: 530ᶱC Suport rădăcină: –
Timp menținer e: 1h 40min Pendulare: –
Răcire: lentă pana la 200ᶱC Scobirea rădăcinii: –
Viteze încălzire/răcire*:40-80ᶱC/h Curățire între straturi:
Alte date:
Marginile componentelor în zona adiacenta îmbinări i se vor curăță până la luciu metalic.
Detalii pentru sudare în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Distanța de menținere: Unghi înclinare cap de sudare:
RTS Întocmit Data
Ionescu L. Ionescu L. 15.06.2017
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
89
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS Nr. 6
UNITATEA: Universitatea Ovidius Constanta WPAR Nr.
PROCEDEUL DE SUDARE: 135 TIPUL ÎMBINĂRII: FW
POZIȚIA DE SUDARE: PB
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: G423 C G3Si1
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 14341 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): ø1.2
Grosime (mm):16 Diametru (mm): Uscare Temp(C)/Timp(ore)
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1 Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 16 Diametru (mm) : – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 346 Debitul
gazului De prot ecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
Schema de pregătire a îmbinării
Succesiunea operațiilor de sudare
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare
(cm/min) Energie
termică
introdusă
(KJ/cm)
1 135 ø1.2 285 28 DC+ – 47.4 10
Tratament termic după sudare Tehnica de sudare
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor:
Temperatura: 530ᶱC Suport rădăcină: –
Timp menținere: 1h 40min Pendulare: –
Răcire: lentă pana la 200ᶱC Scobirea rădăcinii: –
Viteze încălzire/răcire*:40-80ᶱC/h Curățire între straturi:
Alte date:
Marginile componentelor în zona adiacenta îmbinării se vor curăță până la luciu metalic.
Detalii pentru sudare în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Distanța de menținere: Unghi înclinare cap de sudare:
RTS Întocmit Data
Ionescu L. Ionescu L. 15.06.2017
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
90
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS Nr. 7
UNITATEA: Universitatea Ovidius Constanta WPAR Nr.
PROCEDEUL DE SUDARE: 135 TIPUL ÎMBINĂRII: BW
POZIȚIA DE SUDARE: PA
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: G423 C G3Si1
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 14341 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): ø1.2
Grosime (mm):3 Diametru (mm ): Uscare Temp(C)/Timp(ore)
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1 Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 3 Diametru (mm) : – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 513 Debitul
gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
Schema de pregătire a îmbinării
Succesiunea operațiilor de sudare
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare
(cm/min) Energie
termică
introdusă
(KJ/cm)
1 135 ø1 93 18 DC+ – 33 3
Tratament termic după sudare Tehnica de sudare
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor:
Temperatura: – Suport rădăcină: –
Timp menținere: – Pendulare: –
Răcire: – Scobirea rădăcinii: –
Viteze încălzire/răcire*:- Curățire înt re straturi:
Alte date:
Marginile componentelor în zona adiacenta îmbinării se vor curăță până la luciu metalic.
Detalii pentru sudare în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Distanța de menținere: Unghi înclinare cap de sudare:
RTS Întocmit Data
Ionescu L. Ionescu L. 15.06.2017
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
91
FIȘA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDARE WPAR Nr. 1
DETALII PENTRU VERIFICAREA SUDURII PAG. 1 DIN 3
UNITATEA: Universitatea Ovidius
Constanta Sudor: Nr. poanson:
SPECIFICAȚ IA PROCEDURII DE SUDARE WPS: 1 TIPUL ÎMBINĂRII: BW
PROCEDEUL DE SUDARE: 136 POZIȚIA DE SUDARE: PA
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: T 46 4 M M 1 H5
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 17632 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): Ø 1.2, Ø 1.6
Grosime (mm): 10 Diametru (mm): – Uscare Temp (C)/Timp(ore):
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1
Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 10 Diametru (mm): – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 408
Debitul gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
SCHEMA DE PREGĂTIRE A ÎMBINĂRII SUCCESIUNEA OPERAȚIILOR DE SUDARE
Rând Procedeu de
sudare Dime nsiunea
metalului de
adaos
(mm) Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip
curent/
polaritat
e Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare*
(cm/min) Energie termică
introdusă*
(KJ/cm)
1 136 ø1.2 171 24 DC+ – 36 7
2 136 ø1.6 245 27 DC+ – 54.6 7
TRATA MENT TERMIC DUPĂ SUDARE TEHNICA DE SUDARE
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC
Temperatura: – Suport rădăcină: –
Timp menținere: – Pendulare: –
Răcire: – Scobirea rădăcini*: –
Viteze încălzire/răcire:* – Curățire între straturi: DA
Detalii pentru sudare în impulsuri – Detalii pt. sud. cu plasmă: –
Dist. de meținere: Unghi înclinare cap sudare: –
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
92
REZULTATELE EXAMINĂRILOR ȘI ÎNCERCĂRILOR PAG. 2 DIN 3
EXAMINARE VIZUALĂ
EXAMINARE CU RADIAȚII
PENETRANTE EXAMINARE MACROSCOPICĂ
Buletin
nr. Buletin nr.
EXAMINARE CU LP sau PM EXAMINARE CU
ULTRASUNETE EXAMINARE MICROSCOPICĂ
Buletin nr. Buletin nr. Buletin nr.
ÎNCERCĂRI LA TRACȚIUNE Buletin nr. Temperatura (șC)
Numărul
epruvetei Re
(daN/mm2) Rm
(daN/mm2) A
(%) Z
(%) Localiza rea
ruperii Observații
ÎNCERCĂRI LA ÎNDOIRE Buletin Nr.
Numărul
epruvetei Unghiul de
îndoire Diametrul
dornului (mm) Rezultatul
ÎNCERCĂRI LA ÎNCOVOIERE
PRIN ȘOC Buletin nr. Condiții (J):
Poziția
crestăt urii Dimensiuni
(mm) Temp.
(grd. C) Valori KCV (J/cm2) Media
(J/cm2) Observații 1 2 3
ÎNCERCĂRI DE DURITATE* Buletin Nr. Tip/sarcina
Poziția măsurătorilor (schița):
M
B
1
ZIT
1
SU
D
ZIT
2
MB
2
ALTE ÎNCERCĂRI:
Rezultatele încercărilor sunt CORESPUNZĂTOARE / NECORESPUNZĂTOARE
Încercările au fost efectuate în prezența:
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
93
DOMENIUL DE VALABILITATE AL OMOLOGĂRII PAG. 3 DIN 3
Procedeul de sudare: 136
Tipul îmbinării: BW
Poziții de sudare: PA, PC
Metal de bază Grupa: 1.1
Domeniul de grosimi (mm): 3
24
Domeniul diametrelor (mm): –
Temperatura de preîncălzire ( C): 408
Temperatura între straturi ( C): ≤200
Tipul metalului d e adaos: T 46 4 M M 1 H5
Gaz combustibil/Gaz de ardere: CO 2/Ar
Tipul și polaritatea curentului de sudare: DC+
Tratament termic după sudare: DETENSIONARE
Energie termică introdusă (KJ/cm): 7
Alte date: –
UNITATEA:
I.S.C.I.R.:
DIRECTOR:
RESPONS ABIL TEHNIC CU SUDURA,
INSPECTOR,
(nume, semnătură, ștampilă)
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
94
FIȘA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDARE WPAR Nr. 2
DETALII PENTRU VERIFICAREA SUDURII PAG. 1 DIN 3
UNITATEA: Universitatea Ovidius
Constanta Sudor: Nr. poanson:
SPECIFICAȚIA PROCEDURI I DE SUDARE WPS: 6 TIPUL ÎMBINĂRII: FW
PROCEDEUL DE SUDARE: 136 POZIȚIA DE SUDARE: PB
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: T 46 4 M M 1 H5
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 17632 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): Ø 1.2, Ø 1.6
Grosime (mm): 16 Diametru (mm): – Uscare Temp (C)/Timp(ore):
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1
Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 10 Diametru (mm): – La ră dăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 346
Debitul gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
SCHEMA DE PREGĂTIRE A ÎMBINĂRII SUCCESIUNEA OPERAȚIILOR DE SUDARE
Rând Procedeu
de sudare Dimensiunea
metalului de
adaos
(mm) Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip
curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare*
(cm/min) Energie termică
introdusă*
(KJ/cm)
1 136 ø1.2 171 24 DC+ – 25.2 10
2-3 136 ø1.6 245 26 DC+ – 38.4 10
TRATAMENT TERMIC DUPĂ S UDARE TEHNICA DE SUDARE
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC
Temperatura: – Suport rădăcină: –
Timp menținere: – Pendulare: –
Răcire: – Scobirea rădăcini*: –
Viteze încălzire/răcire:* – Curățire între straturi: DA
Detalii pentru sudare în impulsuri – Detalii pt. sud. cu plasmă: –
Dist. de meținere: Unghi înclinare cap sudare: –
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
95
REZULTATELE EXAMINĂRILOR ȘI ÎNCERCĂRILOR PAG. 2 DIN 3
EXAMINARE VIZUALĂ
EXAMINARE CU RADIAȚII
PENETRANTE EXAMINARE MACROSCOPICĂ
Buletin
nr. Buletin n r.
EXAMINARE CU LP sau PM EXAMINARE CU
ULTRASUNETE EXAMINARE MICROSCOPICĂ
Buletin nr. Buletin
nr. Buletin nr.
ÎNCERCĂRI LA TRACȚIUNE Buletin nr. Temperatura
(șC)
Numărul
epruvetei Re
(daN/mm2) Rm
(daN/mm2) A
(%) Z
(%) Localizarea
ruperii Observaț ii
ÎNCERCĂRI LA ÎNDOIRE Buletin
Nr.
Numărul
epruvetei Unghiul de
îndoire Diametrul
dornului (mm) Rezultatul
ÎNCERCĂRI LA ÎNCOVOIERE
PRIN ȘOC Buletin
nr. Condiții (J):
Poziția
crestăturii Dimensiuni
(mm) Temp.
(grd. C) Valori KCV (J/cm2) Media
(J/cm2) Observații 1 2 3
ÎNCERCĂRI DE DURITATE* Buletin
Nr. Tip/sarcina
Poziția măsurătorilor (schița): MB1
ZIT1
SUD
ZIT2
MB2
ALTE ÎNCERCĂRI:
Rezu ltatele încercărilor sunt CORESPUNZĂTOARE / NECORESPUNZĂTOARE
Încercările au fost efectuate în prezența:
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
96
DOMENIUL DE VALABILITATE AL OMOLOGĂRII PAG. 3 DIN 3
Procedeul de sudare: 136
Tipul îmbinării: FW
Poziții de sudare: PB
Metal de bază Gru pa: 1.1
Domeniul de grosimi (mm): 3
22
Domeniul diametrelor (mm): –
Temperatura de preîncălzire ( C): 346
Temperatura între straturi ( C): ≤200
Tipul metalului de adaos: T 46 4 M M 1 H5
Gaz combustibil/Gaz de ardere: CO 2/Ar
Tipul și polaritatea cure ntului de sudare: DC+
Tratament termic după sudare: DETENSIONARE
Energie termică introdusă (KJ/cm): 7
Alte date: –
UNITATEA:
I.S.C.I.R.:
DIRECTOR:
RESPONSABIL TEHNIC CU SUDURA,
INSPECTOR,
(nume, semnătură, ștampilă)
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
97
FIȘA DE OMOLOGARE A PR OCEDURII DE SUDARE WPAR Nr. 3
DETALII PENTRU VERIFICAREA SUDURII PAG. 1 DIN 3
UNITATEA: Universitatea Ovidius
Constanta Sudor: Nr. poanson:
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS: 1 TIPUL ÎMBINĂRII: BW
PROCEDEUL DE SUDARE: 135 POZIȚIA DE SUDARE: PA
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: G423 C G3Si1
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 14341 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): Ø 1, Ø 1.2
Grosime (mm): 16 Diametru (mm): – Uscare Temp (C)/Timp(ore):
MB2 Denumire: S235J2 Electrod
nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1
Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 35 Diametru (mm): – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 346
Debitul gazului De protecție: 1 0 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
SCHEMA DE PREGĂTIRE A ÎMBINĂRII SUCCESIUNEA OPERAȚIILOR DE SUDARE
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos
(mm) Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip
curent/
polaritat
e Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare*
(cm/min) Energie termică
introdusă*
(KJ/cm)
1 135 ø1 93 18 DC+ – 9.6 10
2-5 135 ø1.2 285 28 DC+ – 47.4 10
TRATAMENT TERMIC DUPĂ SUDARE TEHNICA DE SUDARE
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC
Temperatura: – Suport rădăcină: –
Timp menținere: – Pendulare: –
Răcire: – Scobirea rădăcini*: –
Viteze încălzire/răcire:* – Curățire între straturi: DA
Detalii pentru sudare în impulsuri – Detalii pt. sud. cu plasmă: –
Dist. de meținere: Unghi înclin are cap sudare: –
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
98
REZULTATELE EXAMINĂRILOR ȘI ÎNCERCĂRILOR PAG. 2 DIN 3
EXAMINARE VIZUALĂ
EXAMINARE CU RADIAȚII
PENETRANTE EXAMINARE MACROSCOPICĂ
Buletin
nr. Buletin nr.
EXAMINARE CU LP sau PM EXAMINARE CU
ULTRASUNETE EXAMINARE MICROSCOPI CĂ
Buletin nr. Buletin nr. Buletin nr.
ÎNCERCĂRI LA TRACȚIUNE Buletin nr. Temperatura (șC)
Numărul
epruvetei Re
(daN/mm2) Rm
(daN/mm2) A
(%) Z
(%) Localizarea
ruperii Observații
ÎNCERCĂRI LA ÎNDOIRE Buletin Nr.
Numărul
epruvetei Unghiul de
îndoire Diametrul
dornului (mm) Rezultatul
ÎNCERCĂRI LA ÎNCOVOIERE
PRIN ȘOC Buletin nr. Condiții (J):
Poziția
crestăturii Dimensiuni
(mm) Temp.
(grd. C) Valori KCV (J/cm2) Media
(J/cm2) Observații 1 2 3
ÎNCERCĂRI DE DURITATE* Buletin Nr. Tip/sarcina
Poziția măsurătorilor (schița):
M
B
1
ZIT
1
SU
D
ZIT
2
MB
2
ALTE ÎNCERCĂRI:
Rezultatele încercărilor sunt CORESPUNZĂTOARE / NECORESPUNZĂTOARE
Încercările au fost efectuate în prezența:
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
99
DOMENIUL DE VALABILITATE AL OMOLOGĂRII PAG. 3 DIN 3
Procedeul de sudare: 135
Tipul îmbinării: BW
Poziții de sudare: PA
Metal de bază Grupa: 1.1
Domeniul de grosimi (mm): 3
24
Domeniul diametrelor (mm): –
Temperatura de preîncălzire ( C): 346
Temperatura între straturi ( C): ≤200
Tipul metalului de adaos: G423 C G3Si1
Gaz combustibil/Gaz de ardere: CO 2/Ar
Tipul și polaritatea curentului de sudare: DC+
Tratament termic după sudare: DETENSIONARE
Energie termică introdusă (KJ/cm): 10
Alte date: –
UNITATEA:
I.S.C.I.R.:
DIRECTOR:
RESPONSABIL TEHNIC CU SUDURA,
INSPECTOR,
(nume, semnătură, ștampilă)
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
100
FIȘA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDARE WPAR Nr. 4
DETALII PENTRU VERIFICAREA SUDURII PAG. 1 DIN 3
UNITATEA: Universitatea Ovidius
Constanta Sudor: Nr. poanson:
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS: 7 TIPUL ÎMBINĂRII: BW
PROCEDEUL DE SUDARE: 135 POZIȚIA DE SUDARE: PA
MATERIAL E DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: G423 C G3Si1
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 14341 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): Ø 1
Grosime (mm): 3 Diametru (mm): – Uscare Temp (C)/Timp(ore):
MB2 Denumire: S235 J2
Electrod nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1
Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 3 Diametru (mm): – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 513
Debitul gazului De protecție: 10 l/min
Temp. înt re straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
SCHEMA DE PREGĂTIRE A ÎMBINĂRII SUCCESIUNEA OPERAȚIILOR DE SUDARE
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos
(mm) Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip
curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârme i
(m/min) Viteza de
sudare*
(cm/min) Energie termică
introdusă*
(KJ/cm)
1 135 ø1 93 18 DC+ – 33 3
TRATAMENT TERMIC DUPĂ SUDARE TEHNICA DE SUDARE
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor:
Temperatura: – Suport rădăcină: –
Timp menținere: – Pendulare: –
Răcire: – Scobirea rădăcini*: –
Viteze încălzire/răcire:* – Curățire între straturi:
Detalii pentru sudare în impulsuri – Detalii pt. sud. cu plasmă: –
Dist. de meținere: Unghi înclinare cap sudare: –
REZULTATELE EXAMINĂRILOR ȘI ÎNCERCĂRILOR PAG. 2 DIN 3
EXAMINARE VIZUALĂ
EXAMINARE CU RADIAȚII
PENETRANTE EXAMINARE MACROSCOPICĂ
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
101
Buletin
nr. Buletin nr.
EXAMINARE CU LP sau PM EXAMINARE CU ULTRASUNETE EXAMINARE MICROSCOPICĂ
Buletin nr. Buletin nr. Buletin nr.
ÎNCERCĂRI LA TRACȚIUNE Buletin nr. Temperatura
(șC)
Numărul
epruvetei Re
(daN/mm2) Rm
(daN/mm2) A
(%) Z
(%) Localizarea
ruperii Observații
ÎNCERCĂRI LA ÎNDOIRE Buletin Nr.
Numărul
epruvetei Unghiul de
îndoire Diametrul
dornului (mm) Rezultatul
ÎNCERCĂRI LA ÎNCOVOIERE
PRIN ȘOC Buletin nr. Condiții (J):
Poziția
crestăturii Dimensiuni
(mm) Temp.
(grd. C) Valori KCV (J/cm2) Media
(J/cm2) Observații 1 2 3
ÎNCERCĂRI DE DURITATE* Buletin Nr. Tip/sarci
na
Poziția măsurătorilor (schița):
M
B
1
ZIT
1
SU
D
ZIT
2
MB
2
ALTE ÎNCERCĂRI:
Rezultatele încercărilor sunt CORESPUNZĂTOARE / NECORESPUNZĂTOARE
Încercările au fost efectuate în prezența:
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
102
DOMENIUL DE VALABILIT ATE AL OMOLOGĂRII PAG. 3 DIN 3
Procedeul de sudare: 135
Tipul îmbinării: BW
Poziții de sudare: PA
Metal de bază Grupa: 1.1
Domeniul de grosimi (mm): 2.4
Domeniul diametrelor (mm): –
Temperatura de preîncălzire ( C): 513
Temperatura între stratu ri (C): ≤200
Tipul metalului de adaos: G423 C G3Si1
Gaz combustibil/Gaz de ardere: CO 2/Ar
Tipul și polaritatea curentului de sudare: DC+
Tratament termic după sudare: DETENSIONARE
Energie termică introdusă (KJ/cm): 3
Alte date: –
UNITATEA:
I.S.C.I.R.:
DIRECTOR:
RESPONSABIL TEHNIC CU SUDURA,
INSPECTOR,
(nume, semnătură, ștampilă)
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
103
FIȘA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDARE WPAR Nr. 5
DETALII PENTRU VERIFICAREA SUDURII PAG. 1 DIN 3
UNITATEA: Universitatea Ovidius
Constanta Sudor: Nr. poa nson:
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS: 6 TIPUL ÎMBINĂRII: FW
PROCEDEUL DE SUDARE: 135 POZIȚIA DE SUDARE: PB
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: S235J2 Marca: G423 C G3Si1
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma: EN ISO 14341 -A
Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): Ø 1.2
Grosime (mm): 16 Diametru (mm): – Uscare Temp (C)/Timp(ore):
MB2 Denumire: S235J2
Electrod nefuzibil Tip: –
Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): –
Grupa: 1.1
Gaz/flux De protecție: CO 2/Ar
Grosime (mm): 16 Diametru (mm): – La rădăcină: –
Temp. de preîncălzire ( C): 346
Debitul gazului De protecție: 10 l/min
Temp. între straturi ( C): ≤200 La rădăcină: –
SCHEMA DE PREGĂTIRE A ÎMBINĂRII SUCCESIUNEA OPERAȚIILOR DE SUDARE
Rând Procedeu de
sudare Dimensiunea
metalului de
adaos
(mm) Intensitatea
curentului
A Tensiune
V Tip
curent/
polaritate Viteza de
avans a
sârmei
(m/min) Viteza de
sudare*
(cm/min) Energie termică
introdusă*
(KJ/cm)
1 135 ø1.2 285 28 DC+ – 47.4 10
TRATAMENT T ERMIC DUPĂ SUDARE TEHNICA DE SUDARE
Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor:
Temperatura: – Suport rădăcină: –
Timp menținere: – Pendulare: –
Răcire: – Scobirea rădăcini*: –
Viteze încălzire/răcire:* – Curățire între straturi:
Detalii pentru sudare în impulsuri – Detalii pt. sud. cu plasmă: –
Dist. de meținere: Unghi înclinare cap sudare: –
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
104
REZULTATELE EXAMINĂRILOR ȘI ÎNCERCĂRILOR PAG. 2 DIN 3
EXAMINARE VIZUALĂ
EXAMINARE CU RADIAȚII
PENETRANTE EXAMINARE MACROSCOPICĂ
Buletin
nr. Bule tin nr.
EXAMINARE CU LP sau PM EXAMINARE CU ULTRASUNETE EXAMINARE MICROSCOPICĂ
Buletin nr. Buletin nr. Buletin nr.
ÎNCERCĂRI LA TRACȚIUNE Buletin nr. Temperatura
(șC)
Numărul
epruvetei Re
(daN/mm2) Rm
(daN/mm2) A
(%) Z
(%) Localizarea
ruperii Observații
ÎNCERCĂRI LA ÎNDOIRE Buletin Nr.
Numărul
epruvetei Unghiul de
îndoire Diametrul
dornului (mm) Rezultatul
ÎNCERCĂRI LA ÎNCOVOIERE
PRIN ȘOC Buletin nr. Condiții (J):
Poziția
crestăturii Dimensiun i
(mm) Temp.
(grd. C) Valori KCV (J/cm2) Media
(J/cm2) Observații 1 2 3
ÎNCERCĂRI DE DURITATE* Buletin Nr. Tip/sarci
na
Poziția măsurătorilor (schița):
M
B
1
ZIT
1
SU
D
ZIT
2
MB
2
ALTE ÎNCERCĂRI:
Rezultatele încercărilor sunt CORESPUNZĂTOARE / NECORESPUNZĂTOARE
Încercările au fost efectuate în prezența:
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
105
DOMENIUL DE VALABILITATE AL OMOLOGĂRII PAG. 3 DIN 3
Procedeul de sudare: 135
Tipul îmbinării: FW
Poziții de sudare: PA
Metal de b ază Grupa: 1.1
Domeniul de grosimi (mm): 10
Domeniul diametrelor (mm): –
Temperatura de preîncălzire ( C): 346
Temperatura între straturi ( C): ≤200
Tipul metalului de adaos: G423 C G3Si1
Gaz combustibil/Gaz de ardere: CO 2/Ar
Tipul și polaritat ea curentului de sudare: DC+
Tratament termic după sudare: DETENSIONARE
Energie termică introdusă (KJ/cm): 10
Alte date: –
UNITATEA:
I.S.C.I.R.:
DIRECTOR:
RESPONSABIL TEHNIC CU SUDURA,
INSPECTOR,
(nume, semnătură, ștampilă)
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
106
Capitolul XI
Calculul tehnico -economic al sudurii
Costul sudării este factorul economic,care împreună cu factorii tehnici,deci
tehnologiile de sudare folosite la realizarea structurilor sudate.
Costul sudării se compune din:
-Costul materialelor de adaos C MA.
-Costul manoperei C Mo.
-Costul energiei electrice C W.
-Costul regiei C Re.
Toate aceste componente se calculează pentru un metru de cusătură,pentru fiecare
tip de îmbinare rezultănd costul unitar al sudării ei.Costul total va fi egal cu costul unitar
înmulț it cu lungimea îmbinărilor.
Costul materialelor de adaos -CMA
Materialele de adaos în cazul sudării rezervorului sunt:
STG -sârmă tubulară
MAG -sârmă plină
Calculul C MA se face determinând cantitățile necesare de material de adaos.Pentru
aceasta se vor parc urge trei etape:
1)Calculul metalului depus -Md ;
2)Calculul metalului de adaos necesar depunerii lui Md;
3)Calculul materialelor nemetalice necesare depunerii lui Md.
.
1)Metalul depus -Md
2 3 3( / ) ( ) ( / ) 10c Md kg m A mm kg dm
unde:A c-aria cusăturii,conform tabel ului V.2;ρ -densitatea oțelului,ρ=7.8(kg/dm3) pentru
oțeluri slab aliate.
2)Calculul metalului de adaos Ma,necesar pentru depunerea Md.
La calculul Ma,se ține seama de gradul de folosire al metalului de adaos
GMA,acesta fiin caracteristic fiecărui oricede u de sudare cu arc electric,și anume:STG –
GMA=0,82;MAG -GMA=1.
MdMaGMA
3)Calculul materialelor nemetalice necesare depunerii lui Md.
La procedeele STG și MAG,cantitatea de gaze sau amestecuri de gaze se calculeaza
cu ajutorul debitului de gaz D G (l/min),dat de tehnologie și al duratei sudării unui metru de
cusătură T s,calculată cu ajutorul vitezei de sudare v s.
100
s
stv
unde: ts– min/m;v s– cm/min
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
107
Consumul unitar de gaz Gl(l/m) se calculeaza cu :
Gs Gl D T
unde:D G=10 l/m
Cost unitar al materialelor de adaos.
Avîând cantitațile de material de adaos,se poate scrie relația pentru costul lor total
CMo.Pentru procedeele STG și MAG se utilizează următoarea formula:
( / )s
Ma d G G sPC lei m M P D tGMA
Ps-prețul s ârmei tubulare 19 lei/kg
PG-preț gaz -0.12 lei/l
În urma calculelor se obțin pentru procedeul STG următoarele rezultate:
Tabel XI.1
Forma rost Ac
(mm 2) Lc
(mm) n Md
(kg/m) Ma ts(min/m) Gl
l/m CMa
(lei/m) tr tu Gr Gu
35 139433 2 0.273 0.333 2.778 1.832 27.77 18.31 46.65
27.5 861142.2 2 0.215 0.262 2.778 1.832 27.77 18.31 43.94
27.5 198340.5 2 0.215 0.262 2.778 1832 27.77 18.31 43.94
50.2 101124 4 0.392 0.478 3.968 2.604 39.68 26.04 53.57
42,6 101124 3 0.332 0.405 3.968 2.604 39.68 26.04 50.82
35 101124 2 0.273 0.333 2.778 1.832 27.77 18.31 46.65
21.6 198440 1 0.168 0.205 2.778 1.832 27.77 18.31 41.80
21.6 99220 1 0.168 0.205 2.778 1.832 27.77 18.31 41.80
21.6 99220 1 0.168 0.205 3.968 2.604 39.68 26.04 43.23
97.4
101124
3
0.76
0.926
3.968
2.604
39.68
26.04
70.63
Pentru procedeul MAG prețul gazului este 0.21 lei/l,iar pentru sărmă este 16 lei/kg
în urma calculelor se obțin următoarele rezultate:
-tr-trecere rădăcină.
-tu-trecere umplere.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
108
Tabel X1.2
Forma rost Ac
(mm 2) Lc
(mm) n Md
(kg/m) Ma ts(min/m) Gl
l/m CMa
(lei/m) tr tu Gr Gu
75.6 3600 5 0.597 0.597 10.41 2.11 104.1 21.09 55.04
75.6 10800 5 0.597 0.597 10.41 2.11 104.1 21.09 55.04
50.20 2700 3 0.392 0.392 10.41 2.11 104.1 21.09 48.48
50.20 12600 3 0.392 0.392 10.41 2.11 104.1 21.09 48.48
42.6 10800 3 0.392 0.392 10.41 2.11 104.1 21.09 46.58
46.2 1662.4 3 0.362 0.362 10.41 2.11 104.1 21.09 47.53
21.6 1256.6 1 0.168 0.168 10.41 2.11 104.1 21.09 41.34
21.6 2199 1 0.168 0.168 10.41 2.11 104.1 21.09 41.34
3.6 5872.7 1 0.028 0.028 3.03 0.63 30.3 6.31 27.98
Costul manoperei -CMo
Se va calcula pe un metru de sudură dupa relația:
1 ( / ) ( / ) ( / )MoC lei m T h m Pmo lei h
T1-timpul necesar sudorului să realizeze un metru de sudură,(h/m)
Pmo-Prețul pe oră al manoperei:Pmo=35 (lei/h)
unde,
1(min/ )( / )60stmT h mFo
,
Fo-factorul operativ:Fo=0.6.
Pentru procedeul STG:
Tabel XI.3
Forma rost Ac
(mm 2) T1
(h/m) CMo
(lei/m)
35 0.077 2.70
27.5 0.077 2.70
27.5 0.077 2.70
50.2 0.11 3.85
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
109
42,6 0.11 3.85
35 0.077 2.70
21.6 0.077 2.70
21.6 0.077 2.70
21.6 0.11 3.85
97.4
0.11
3.85
Pentru procedeul MAG:
Tabel XI.4
Forma rost Ac
(mm 2) T1
(h/m) CMo
(lei/m)
75.6 0.289 10.12
75.6 0.289 10.12
50.20 0.289 10.12
50.20 0.289 10.12
42.6 0.289 10.12
46.2 0.289 10.12
21.6 0.289 10.12
21.6 0.289 10.12
3.6
0.084
2.94
Costul energiei electrice -CW
Energia electrică necesară unui metru de cusătură W1 (kWh/m) se va calcula cu
următoarea relație:
1 0 1( ) ( ) (min/ )()60000 60s a s sI A U V t t m kWh hW P kW Tmm
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
110
unde: – Po-puterea de mers in gol a sursei.
-η-randamentul electric al sursei.
Prețul energiei electrice se notează cu Pw (lei/kWh), iar pentru a calcula prețul
unitar al energiei electrice la sudare Cw se va folosi relația:
1 wwC W P
Prețul energiei P W=0.21 (lei/kWh)
Pentru procedeul STG:
Tabel XI.5
Forma rost Ac
(mm 2) Is
(A) Ua
(V) η W1
(kWh/m) Cw
(lei/m)
35 245 26 0.80 0.399 0.084
27.5 245 26 0.80 0.399 0.084
27.5 245 26 0.80 0.399 0.084
50.2 245 26 0.80 0.571 0.12
42,6 245 26 0.80 0.571 0.12
35 245 26 0.80 0.399 0.084
21.6 245 26 0.80 0.399 0.084
21.6 245 26 0.80 0.399 0.084
21.6 245 26 0.80 0.571 0.12
97.4
245
26
0.80
0.571
0.12
Pentru procedeu MAG:
Tabel XI.6
Forma r ost Ac
(mm 2) Is
(A) Ua
(V) η W1
(kWh/m) Cw
(lei/m)
75.6 285 28 0.80 1.848 0.388
75.6 285 28 0.80 1.848 0.388
50.20 285 28 0.80 1.848 0.388
50.20 285 28 0.80 1.848 0.388
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
111
42.6 285 28 0.80 1.848 0.388
46.2 285 28 0.80 1.848 0.388
21.6 285 28 0.80 1.848 0.388
21.6 285 28 0.80 1.848 0.388
3.6
285
28
0.80
0.537
0.113
Costul regiei -CRe
În orice întreprindere, pe lângă materiale, manoperă și energie electrică, se fac și
alte cheltuieli incluse în regia întreprinderii. Asemănător în secțiile unde se sudează, sunt
cheltuieli de regie ale secției. În acestea sunt încluse: apa, caldura, lumina, ventilația,
întreținerea și reglarea echipamentelor, materiale mărunte perisabile (cleme, ciocane și
perii de zgură, echipamente de protecție a muncii), retribuțiile controlorilor, reglorilor și
funcționarilor etc.
Regia nu se calculează decât estimativ prin rata regiei R re (lei/h).
( / ) (1…2) ( / )re moR lei h P lei h
Fiecare întreprindere și secție a unei întreprinderi are rata regiei Rr e determinată și,
conform principiului autogospodăririi, se preocupă de scăderea continuă a ei. Având pe
Rre, determinat, regia C Re se calculează cu relația:
1 ( / ) ( / ) ( / )Re reC lei m R lei h T lei h
Costul regiei pentru procedeul STG:
Tabel XI.7
Forma rost Ac
(mm 2) Rre
(lei/h) CRe
(lei/m)
35 70 5.401
27.5 70 5.401
27.5 70 5.401
50.2 70 7.716
42,6 70 7.716
35 70 5.401
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
112
21.6 70 5.401
21.6 70 5.401
21.6 70 7.716
97.4
70
7.716
Costul regiei pentru procedeul MAG:
Tabel XI.8
Forma r ost Ac
(mm 2) Rre
(lei/h) CRe
(lei/m)
75.6 70 20.255
75.6 70 20.255
50.20 70 20.255
50.20 70 20.255
42.6 70 20.255
46.2 70 20.255
21.6 70 20.255
21.6 70 20.255
3.6
70
5.892
Costul sudurii
Este format din suma costurilor su durii (Costul materialelor de adaos –CM a;Costul
manoperei –CMo;Costul energiei electrice –Cw;Costul regiei –CRe) calculate pe 1 metru de
sudură și înmulțite cu lungimea cordonului de sudură pe fiecare rost în parte. Relația de
calcul este:
()T s cC lei C L
( / )s Ma Mo w reC lei m C C C C
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
113
Costurile sudurii și costurile totale pentru procedeul STG:
Tabel XI.9
Forma rost Ac
(mm 2) Lc
(mm) CMa
(lei/m) CMo
(lei/m) Cw
(lei/m) CRe
(lei/m) CS
(lei/m) CT
(lei)
35 139433 46.65 2.70 0.084 5.401 54.835 7545.81
27.5 861142.2 43.94 2.70 0.084 5.401 54.835 47220.73
27.5 198340.5 43.94 2.70 0.084 5.401 52.125 10338.50
50.2 101124 53.57 3.85 0.12 7.716 65.256 6598.95
42,6 101124 50.82 3.85 0.12 7.716 62.506 6320.86
35 101124 46.65 2.70 0.084 5.401 54.835 5545.13
21.6 198440 41.80 2.70 0.084 5.401 49.985 9919.02
21.6 99220 41.80 2.70 0.084 5.401 49.985 4959.51
21.6 99220 43.23 3.85 0.12 7.716 54.916 5448.12
97.4
101124
70.63
3.85
0.12
7.716
82.316
8324.12
Costurile sudurii și costurile totale pentru pro cedeul MAG:
Tabel XI.10
Forma rost Ac
(mm 2) Lc
(mm) CMa
(lei/m) CMo
(lei/m) Cw
(lei/m) CRe
(lei/m) CS
(lei/m) CT
(lei)
75.6 3600 55.04 10.12 0.388 20.255 85.803 308.89
75.6 10800 55.04 10.12 0.388 20.255 85.803 926.67
50.20 2700 48.48 10.12 0.388 20.255 79.243 213.95
50.20 12600 48.48 10.12 0.388 20.255 79.243 998.46
42.6 10800 46.58 10.12 0.388 20.255 77.343 835.30
46.2 1662.4 47.53 10.12 0.388 20.255 78.293 130.15
21.6
1256.6
41.34
10.12
0.388
20.255
72.103
90.60
21.6
2199
41.34
10.12
0.388
20.255
72.103
158.55
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
114
3.6
5872.7
27.98
2.94
0.113
5.892
36.925
216.84
Calculul de normare se va gasii în Anexă*
Având rezultatele costurilor intermediare se va face un calcul al costului total pentru
fiecare procedeu de sudare folosit la realizarea construcției, rezultând un cost total necesar
sudării rezervorului.În următorul tabel sunt prezentate costurile pentru fiecare procedeu în
parte și costul total.
Tabel XI.11
Costul sudării cu
procedeul STG
(lei) Costul sudării cu
procedeul MAG
(lei) Costul total al sudării
(lei)
112321.40 3879.45 116200,85
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
115
Capitolul XII
Tehnologia de asamblare prin sudare și mecanizare a rezervorului
XII.1 Ordinea de asamblare prin sudare
Ordinea de execuție a operațiilor de sudare pentru realizarea rezervorului cilindric
de 10.000 de m3 se va executa pe etape pentru a ajuta la construirea cât mai rapidă a
acestuia și pentru o productivitate cât mai ridicată.
Ordinea de asamblare prin sud are pentru fundul rezervorului este următoarea:
-sudarea elementelor 16 -16 pentru asamblarea inelului exterior al rezervorului.
Figura XII.1 Îmbinare inel exterior
-următoarea etapa de asamblare este îmbinarea placilor de tablă pentru a forma un
singur element cum sunt placile 14 -15-14 respect 12 -13-13-12 și apoi îmbinarea celor
doua elemente formate.
Figura XII.2 Îmbinare a placilor te tablă pentru fundul rezervorului
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
116
-dupa sudarea placilor și formarea fundului de rezervor se va suda elementul 16 cu
fundul rezervorului pe toata circumferința.
Figura XII.3 Îmbinare inel exterior cu fundul rezervorului
Pentru realizarea corpului de rezervor se vor îmbina întâi tablele pentru formarea
virolei apoi pe rând se va îmbina virola 6 cu inelul de rigidiz are:
Figura XII.4 Îmbinarea tablelor și a inelului de rigidizare
-după se vor îmbina virolele:
Figura XII.5 Îmbinarea virolelor
-în continuare se vor îmbina următoarele virole între ele după cum urmează în figura
XII.6:
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
117
Figura XII.6 Îmbinarea viro lelor
-în ultima etapa de execuție se va îmbina virola 1 de virola 2,după urmând ca virola
1 să fie sudată de fundul rezervorului și se va suda și un cornier de rigidizare :
Figura XII.7 Îmbinarea virolelor și a cornierului de rigidizare
Figura XII.8 Îmbinare cornier de rigidizare cu virola și fundul rezervorului
Pentru asamblarea difuzorului pentru intrare a produsului petrolier se parcurg
următoarele etape de asamblare:
-sudarea difuzor
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
118
Figura XII.9 Îmbinare difuzor
-flanșa (numărul 1) se va î mbina cu virola (numărul 2),apoi inelul de întărire se va
fixa de virola și de stalpul de susținere.În continuare virola se vă îmbina cu flanșa
(numarul 12) care aceasta se va prinde în șuruburi.Virola 4 se va îmbina cu virola 5 apoi
cu flanșa (numarul 13) .
Figura XII.10 Îmbinarea elementelor pentru difuzor
În concluzie urmănd aceste etape de construcție a rezervorului cilindric vertical de
stocare a țițeiului finalul construcție va arata ca în figura urmatoare:
Figura XII.11 Produsul final
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
119
XII.2 N oțiuni privind mecanizarea și automatizarea procesului de sudare
Mecanizarea și automatizarea reprezintă cel mai important mijloc pentru
organizarea științifică a activității inteprinderilor.
În condițiile actuale pe această linie,pentru orice industrie modernă mecanizaea și
automatizarea este un imperativ al progresului.
Se găsesc într -o varietate foarte mare în diversele procese de producție,inclusiv în
procesele de sudare.Constă în înlocuirea parțială sau completă a muncii manuale cu
mijloace tehnice ,astfel încât participarea directă a omului să fie eliminată
În cazul proceselor de sudare pot fi mecanizate o serie de operații,ca de exemplu
manipularea și poziționarea pieselor,transportul lor de la un loc de lucru la altul,pregătirea
semifabricatelor în vederea sudării,finisarea pieselor,evacuarea rosturilor și curățirea
locului de muncă.
Automatizarea spre deosebire de mecanizare,asigură efectuarea întregului proces
tehnologic fără intervenția muncitorului,având acest rol de supraveghere și control a
instalațiilor automatizate.Se bazează pe folosirea unor dispozitive automate de ghidaj și
fără intervenție.
O formă avansată a procesului de producție îl constituie liniile automate de
producție.Acestea reprezintă ultima expresie a cuceririlor tehnice în domeniul
automatizării complexe.
Avantajele mecanizării și automatizării:
Creșterea fluxului sau productivității
Creșterea calității
Creșterea consistenței produsului sau serviciului
Înlocuirea de operatori umani
Executarea de sarcini care depășesc posib ilitățile umane în materie de
viteză,calcul,volum,rezistență,greutate
Dezavantajele mecanizării și automatizării
Vulnerabilități legate de securtatea și de buna funcționare a programelor operative
Costurile de dezvoltare sunt ridicate și greu de previzion at
Realizarea construcțiilor sudate impune un numar mare de operații,pentru fiecare
operație având ponderea sa în volumul total de muncă.Operația de sudare efectivă are o
pondere egală cu operații auxiliare procesului.
Tabel XII.1
Operația Volulul specifi c în cadrul
volumului total de muncă[%]
Operația de pregătire 18
Montarea subansamblelor sudate 21
Sudarea 21
Îndreptarea,finisarea,tratamentul termic 9
Operații auxiliare(transport,încărcare -descărcare 21
Lucrări de întreținere și reparații 10
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
120
Din acest tabel se observă ca volumul de muncă al operației de sudare reprezintă o
parte relativ mică din volumul total al lucrărilor.Trebuie remarcat faptul că în nici un alt
proces de prelucrare sau asamblare,ponderea operațiilor auxiliare nu este atât de m are ca în
procesul de sudare.De aici derivă necesitatea mecanizării și automatizării operațiilor ce
compun realizarea construcției sudate,în vederea îmbunătățirii productivității prelucrarii
sau asamblării.
Clasificarea dispozitivelor și instalațiilor de sudare
După criteriul scopului funcțional:
-dispozitive de poziționare și fixare a construcției -manipulatoare,standuri cu
role,dispozitive de rotire.
-dispozitivede sudare -pentru deplasarea aparatelor de sudură,dispozitiv pentru
deplasarea sudorilor,dis pozitiv pentru dirijarea materialelor de sudură.
-dispozitive auxiliare -pentru curățirea muchiilor și cordoanelor,dispozitive pentru
îndepărtarea și îmbunătățirea propietăților construcției sudate și mijloace speciale de
ridicat și transportat.
După felu l producției construcțiilor sudate ce urmează a fii executate:
-dispozitive universale destinate producției individuale și de serie mică.
-dispozitive specializate destinate producției de serie mare și masă.
-dispozitive speciale destinate producției de masă pe care se execută aceleași
operații pe aceeași construcție.
După gradul de automatizare:
-dispozitive neautomate -comandă manuală
-dispozitiv semiautomat -parte a comenzilor este automatizat
-dispozitiv automat -operațiile se desfășoară fără interv enția operatorului
În continuare se vor proiecta și descrie linia tehnologică în vederea mecanizării
construcției rezervorului cilindric vertical pentru stocare a țițeiului.
În cadrul liniei tehnologice de fabricație sunt realizate următoarele operații:
-operația de descărcare materie primă și depozitare
-operația de sablare
-operația de debitare și pregătire a rosturilor
-operația de asamblare a subansamblelor
-operația de asamblare finală
-operația de de verificare a îmbinărilor sudate
-operația de vopsire a rezervorului
-operația de testare si verificare pentru stocare a produsului petrolier
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
121
Figura XII.12 Linia tehnologică de mecanizare
Descrierea etapelor liniei tehnologice:
Operația de descărcare și depozitare a materiei prime se va face cu ajutorul cu
ajutorul motostivutitorului și depozitate urmând să înceapă următoarea operație.
Motostivuitorul are o capacitate de ridicare si transportare de 32 tone,este ideal
pentru industria de prelucrare a metalelor.
Construcția unitară a șasiului
-Motor Cummins QSM11 turbo diesel.
-Transmisie automată cu 4 viteze ce include blocarea față/spate.
-Construcție robustă a catargului.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
122
Figura XII.13 Motostivuitor
Tablele depozitate vor fi preluate de un un pod rulant pe care acesta le va ajuta să
treacă de la o operațiune de prelucrare la alta.
Figura XII.14 Pod rulant
La operațiunea de sablare a tablelor acesta constă în bombardarea suprafețelor
panourilor din tablă cu ajutorul unei pulberi metalice cu granulație foarte fină și a aerului
comprimat care efectuează curățire până la luciu metalic.
Se utilizează o instalație tip tunel la care piesele sunt așezatepe un transportator cu
role.Piesele sunt transportate continuu în interiorul instalației de sablare.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
123
Figura XII.15 Instalație de s ablare
Următoarea etapă de pregătire a tablelor este debitarea cu plasmă aceasta are rolul
de a debita și pregăti rosturile pentru sudarea componentelor.
Figura XII.16 Instalație de debitare
După ce toate operațiunile de mai sus au fost îndeplinite, tablele se vor transporta cu
motostivuitorul și vor fi trimise la locul unde se va construi rezervolul cilindric.
Plăcile din tabla se vor îmbina și urmănd treptat de a forma virolele pentru formarea
corpului de rezervor,exemplu în figura următoare:
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
124
Figura XII.16 Modul de așezare a virolelor
Treptat se vor îmbina virolele cu ajutorul tractorașului pentru sudare,urmănd ca în
final construcția rezervorului să fie terminată.
Controlul îmbinărilor sudate se vor face conform documentației tehnice întocmită de
proiectant.
Dupa finalizarea construcției și controlul îmbinărilor sudate rezervorul cilindric
urmează a fi supus vopsiri acestuia pentru împiedicarea coroziunii acestuia,cât și pentru un
aspect mai bun.
La final acesta urmează a fi supus unor teste de etanșeitate pentru verificarea de
rezistență a îmbinărilor sudate.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
125
Concluzii finale
În cadrul unei anumite variante constructive, alegerea de stocare a țițeiului se va
face într -un rezervor vertical.
Acest rezervor are formă cili ndrică cu ax vertical și are următoarele părți
componente:
-Fundul rezervorului este alcătuit din table sudate care apoi se vor suda cu tablele ce
vor forma inelul exterior.
-Mantaua rezervorului este formată din opt virole de tablă cu grosimii diferite. La
această variantă constructivă îmbinarea virolelor se va face cap la cap.
-Capacul sau domul geodezic este fabricat din aluminiu,va avea un cadru deschis
triunghiular.Acest tip de dom care este autoportant de la structura periferică,se vor
comanda de la furnizor toate materialele necesare și echipamentul necesar pentru
construirea lui.
Alegerea parametrilor și procedeelor de sudare s -a facut în funcție de necesitatea și
de productivitatea fiecărui procedeu pentru realizarea construcției sudate.Pentru pr ocedeul
STG,calitatea sârmei tubulare a ajutat la îmbinările foarte lungi și mai ales la
automatizarea acestuia.Procedeul MAG sa utilizat pentru îmbinări relativ mai scurte și
deplasarea a echipamentului în zonele de lucru.
Controlul îmbinărilor se vor ef ectua cu lichide penetrante pentru detectarea
defectelor de suprafață,iar pentru o verificare mai amplă se va efectua un control cu
radiații gama pentru detectarea unor eventuale fisuri.
Tratamentul termic aplicat pentru tensiunile interne ce se regăsesc în îmbinările
sudate și pentru a prevenii defectele ce pot apărea, sa aplicat un tratament termic de
detensionare.
Tehnologia de asamblare a rezervorului s -a desfășurat cu echipamente special
concepute pentru construirea acestui rezervor,ca urmare acestea au un rol foarte important
în asamblare.
Din punct de vedere al construirii rezervoarelor, aceasta este una din variantele de
asamblare dintre multele variante constructive.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
126
Norme tehnice de protecție și de securitate a muncii
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate
națională,care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfășurarea principalelor
activități,în condiții de securitate a muncii.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr -un sistem unitar de
reglementări privind asigurarea securității și sănătății în muncă,sistem compus din:
-Norme generale de securitate a muncii,care cuprind principalele măsuri de
prevenire a accide ntelor de muncă și a bolilor profesionale,general valabile pentru orice
activitate.
-Norme specifice de securitate a muncii,care cuprind măsuri de prevenire a
accidentelor de muncă și a bolilor profesionale specifice unor anumite activități,detalii prin
acestea prevederile normelor generale de protecție a muncii.
Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea
sistematică a aspectelor de securitate a muncii practicată în cadrul Normelor generale de
protecție a muncii.Confo rm acestei abordări,procesul de muncă este tratat ca un sistem
complex structurat,compus din următoarele elemente care interacționează.
-Executantul:omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
-Sarcina de muncă:totalitatea acțiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de producție și anumite condiții de mediu,pentru realizarea scopului procesului
de muncă.
-Mijloace de producție:totalitatea mijloacelor de muncă
(instalații,utilaje,mașini,aparate,dispozitive,unelte etc.) ș i a obiectelor muncii (materii
prime,materiale,etc.) care se utilizează în procesul de muncă.
-Mediu de muncă:ansamblul condițiilor fizice,chimice,biologice,psihologice în care
unul sau mai mulți executanți își realizază sarcina de muncă.
Prevederile sis temului național de reglementări normative pentru asigurarea
securității muncii,constituie alături de celelalte reglementări juridice referitoare la
securitatea și sănătatea în muncă,bază pentru:
-activitatea de concepție a echipamentelor de muncă și a te hnologiilor.
-autorizarea funcționării unităților.
-instruirea salariaților cu privire la securitatea muncii.
-fundamentarea măsurilor de protecție a muncii.
În contextul general mai sus prezentat,Normele specifice de securitate a muncii
pentru constru cții și confecții metalice au fost elaborate ținând cont de reglementările
existente în domeniul securității muncii pentru aceste activități,precum și pe baza studierii
proceselor de muncă și stabilirii pericolelor specifice,astfel încât,pentru fiecare
pericol,normele să cuprindă cel puțin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element
component al procesului de muncă.
În elaborarea normelor s -a utilizat terminologia de specialitate prevăzută prin
standardele în vigoare.
Pentru ca norma specifică să c orespundă cerințelor actuale,nu numai în ceea ce
privește conținutul,dar și forma de prezentare,să fie conformă altor acte legislative și
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
127
normative,s -a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizează conținutul articolelor
care se referă la această problematică,facilitând astfel,pentru utilizatori întelegerea și
găsirea rapidă a textelor necesare.
Normele specifice de securitate a muncii pentru construcții și confecții metalice
cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea acc identelor de muncă
și îmbolnăvirilor profesionale în activitățile de construcții și confecții metalice.
Prevederi comune tuturor lucrărilor de construcții și confecții metalice.
-Încadrarea și repartizarea personalului pe locuri de muncă se va face confo rm
prevederilor.
-Activitățile de construcții și confecții metalice se vor executa numai de către
personal calificat și instruit special pentru aceste activități.
-Examinarea și avizul medical sunt obligatorii pentru exercitarea meseriilor,legate
de cons trucții și confecții metalice atât la angajare cât și periodic.
-Toți lucrătorii din activitățile de construcții și confecții metalice sunt obligați să
utilizeze echipament individual de protecție adecvat.
-Personalul muncitor va fi dotat cu echipament d e protecție specific activității pe
care o desfășoară,pe care e obligat să -l poarte până la părăsirea incintei în care își
desfășoară activitatea.
-Este interzisă utilizarea lucrătorilor în activități pentru care nu li s -a făcut un
instructaj special.
-Pentru lucrări executate la înălțimi sub 5 m se vor folosii schele simple,iar pentru
înălțimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicațiilor din proiectele tehnologice.
-Dacă în timpul transportului elementelor de construcție utilajul se defectează s au
dacă una din prinderi cedează,elementul va fi coborât;dacă acest lucru nu este posibil,până
la înlăturarea defecțiunii locul de sub încărcătura va fi împrejmuit și se vor organiza
posturi de pază pentru interzicerea pătrunderii lucrătorilor în zona resp ectivă.
-Ridicarea încărcăturilor se va face pe verticală.Nu se adminte poziția oblică a
dispozitivelor de prindere sau a încărcăturilor.
-Se interzice executarea lucrărilor la înălțime în perioade de timp nefavorabil -vânt
puternic de peste 11 m/s,ninsori,polei,vizibilitate redusă etc.
-Este interzis a se executa lucrări de sudură sub temperaturile minim admise de
prescripțiile tehnice,atât în exterior cât și în interior.
-Orice lucrare de construcții metalice se va putea începe numai în baza unui ordin
scris,emis de conducerea șantierului.Această obligație trebuie respectată și la terminarea
lucrării.În cazul în care lucarea se executa în mai multe etape,prin ordin,persoana cu
atribuții de organizare și conducere va stabili atât data începerii cât și a reînceperii ei.
-Lucrările de construcții metalice vor fi conduse și supravegheate numai de către
persoane care posedă pregătire tehnică corespunzătoare și numai dacă au fost numite prin
decizie de către conducerea șantierului.
-Se consideră zo nă periculoasă spațiul din jurul construcției metalice pe o rază egală
cu cel puțin înălțimea definitivă a construcției care va fi împrejmuită cu gard de
sârmă.Zona periculoasă va fi semnalizată cu indicatoare de securitate care să avertizeze
asupra perico lelor și să interzică accesul în zonă.
-Operațiile de încărcare,descărcare,transport,manipulare și depozitare se vor executa
numai sub supravegherea unui conducător al procesului de muncă,instruit special în acest
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
128
scop,care va stabili procedeul de lucru n epericulos pentru operația respectivă,cu
respectarea prescripțiilor ISCIR.
-Responsabilul cu conducerea lucrărilor pentru încărcarea,descărcarea și
transportului materialelor este obligat să instruiască personalul muncitor asupra metodelor
de lucru.
-Este interzisă aruncarea pieselor transportate.pe umăr,direct pe sol.
-La operațiilede descărcare -încărcare a grinzilor,laminatelor,ansamblurilor etc;cu
mijloace mecanizate,mașini și instalații de ridicat,se vor respecta prevederile prescriățiilor
ISCIR.
-Operațiile de încărcare și descărcare a instalațiilor de ridicat,trebuie să se facă cu
ajutorul cricurilor,al troliilor sau a rolelor.
-Deplasarea pieselor grele trebuie să se facă cu respectarea următoarelor condiții:
a)în cazul deplasării pieselor grele pe role,lungimea acestora trebuie în așa fel aleasă
încât capetele lor să nu iasă mai mult de 30 cm de sub încărcătură.
b)în timpul deplasării pieselor,lucrătorii trebuie să păstreze o distanță suficientă de
la piesa la locul de tragere,pentru a nu fi su rpinși de piese,în cazul scăpării sau al
deplasprii accidentale a acestora.
c)pentru urcarea și coborârea pieselor grele pe plan înclinat se vor folosii trolii,iar
muncitorii trebuie să stea la distanța suficientă,pentru a nu fii surprinși de piese în tim pul
cazul scăpării,răsturnării sau deplasării accidentale a acestora.
d)este interzisă îndepărtarea rolelor de sub încarcături.Îndepărtarea acestora se va
face numai după ce rolele se vor elibera complet de încărcătură.
-La debitarea profilelor și tablel or cu mașini de debitat se interzice susținerea cu
mâna a materialului.Susținerea se va face cu dispozitive de prindere pe mese cu role sau cu
bile,care ușurează mișcarea în avans.
-Operația de tăiere se va executa numai după ce s -a verificat fixarea mate rialului și
îndepărtarea lucrărilor din zona de lucru.
-Accesul în spatele mașinilor de debitat în timpul funcționării acestora este
interzis;locul se va îngrădi cu o balustradă demontabilă de protecție.
-Se interzice tăierea mai multor table suprapuse s au a tablelor cu o grosimea mai
mare decât cea înscrisă în caracteristicile mașinii.
-Îndepărtarea deșeurilor sau a pieselor tăiate se va face numai după oprirea
mașinii.Acesta se va face numai cu ajutorul cârligelor metalice folosind echipamentul
individ ual de protecție adecvat.
Prezentele instrucțiuni de securitate a muncii pentru sudarea metalelor cuprind
prevederi specifice de securitatea muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă în
activitățile de sudare a metalelor.
-Lucrările de sudare pot fi executate numai de personal calificat,care cunosc
instalațiile,aparatura și procedeele de lucru și care au fost instruite din punct de vedere al
securității muncii și au calificarea necesară.
-Sudorii sau ajutorii de sudori sunt obligați sa utilizeze ech ipament individual de
protecție adecvat conform normativului stabilit.
-Înainte de începerea lucrului,persoana însărcinată cu supravegherea operațiilor va
verifica dacă au fost luate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea
accidentelor și a îmbolnăvirilor.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
129
-La efectuarea lucrărilor de sudare într -o încăpere în care se desfășoară și alte
activități vor fi luate măsuri care să exculdă posibilitatea de acțiune a factorilor periculoși
și nocivi aspră lucrătorilor.
-Aparatele de sudare în medi u de gaz protector trebuie să respecte condițiile împuse
în prescripțiile de electrosecuritate.
-Legarea la conductorul de nul la pământ trebuie sa se execute conform
prescripțiilor in vigoare. Fiecare componentă a instalației: transformator, grup convert izor,
pupitru de comandă,trebuie sa fie prevăzută cu borne speciale în acest sens.Legarea la
pământ a piesei care constituie obiectul sudării se face prin intermediul unei bride
prevăzute cu un element de strângere pentru a garanta un contact sigur.
-Toate pârțile instalației de sudare,care se află sub tensiune , inclusive generatoarele
de curent continuu sau transformatoarele de sudare,trebuie sa fie protejate împotriva
atingerilor accidentale.
-Nu este permis ca racordul electric al pistoletului sa aibă parți neizolate.În cazurile
în care apar scântei între corpul pistoletului și piesa de sudat sau masa de sudare,se
întrerupe lucrul si se înlătura defecțiunea.
-Toate elementele semnului de semnalizare vizuală sau sonorăa instalațiilor de
sudare în mediu protector de gaztrebuie sa fie în stare perfectă,în caz contrar nu se permite
exploatarea instalației.
-Pentru instalația de încălzire electrică a gazului se vor folosii tensiuni nepericuloa se
sub 24 V.Arsurile se vor prevenii prin apărători corespunzătoare.
-Nu se permit modificări,descompletări sau improvizații.Acestea pot determina
apariția unor anomaii în funcționare care să conducă la accidente.Întrucât tensiunea de
mers în gol a transf ormatorului poate atinge valoarea de 300V,aparatul de sudare cu arc va
fi prevăzut cu un dispozitiv care să asigure scoaterea automată a transformatorului din
circuit la întreruperea arcului electric.
-Se va asigura întreruperea automată a gazului la sfâr șitul sudării.
-La sudarea pieselor cu gabarit mare când sudorul se află pe piesă sau în interiorul
acesteia,este necesară folosirea unei platforme care să izoleze sudorul contra,materialului
încălzit,în măsura în care este posibil se vor aplica pozițiile care permit sudarea într -o
singură parte.
-Amplasarea tuburilor de argon în apropierea locurilor în care se sudează este
interzisă,până la o distanță de cel puțin 5 m.În cazul folosirii paravanelor,această distanță
se poate micșora corespunzător.
-Înain te de începerea lucrului,suprafețele materialului trebuie să fie curățate și bine
uscate,pentru a reduce degajările de fum și gaze și pentru a asigura condiții bune de
lucru.Îndepărtarea prafului,grasimilor și a stratului de vopsea,este neapărat necesară,p entru
aceasta se vor folosi substanțe adecvate.Curățirea nu poate fi înlocuită prin reglarea unui
jet mai puternic de gaze.
-La sudarea în mediu de gaz protector cu argon se va respecta cu strictețe distanța
minimă între electrodul de W și piesă.
-Atinge rea sau lăsarea din mână a arzătorului folosit la sudare atât timp cât acesta se
află sub tensiune de mers în gol de 120 V,este interzis.Întreruperea automată a circuitului
are loc după câteva secunde de la stingerea arcului electric.Instalația trebuie să
semnalizeze întreaga perioadă de timp în care se află sub tensiune de mers în gol.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
130
-Este interzis ca circuitul de sudare să vină în contact cu buteliile de gaz
protector,aflate în apropierea piesei de sudat.
-La legătura electrică între echipamentul de sudare și piesa de sudat este strict
interzisă utilizarea unor elemente conductoare străine de izolație daca acestea nu
reprezintă piesa de sudat însăși.
-Dacă piesele pentru sudat sunt amplasate pe o masă de sudare,cablurile de retur și
de legături echip otențiale vor fi acordate la masă.
-În cazul în care doi sau mai mulți sudori lucrează aproape unii de alții și în mod
deosebit,pe aceeași piesă,vor fi luate măsuri speciale și în ce privește racordarea surselor
pentru sudarea la rețeaua de alimentare și la piesa de sudat,în scopul eliminării tensiunii de
mers în gol,ce poate să apară între doi portelectrozi sau între două capete pentru sudare.
-Dacă una sau mai multe surse pentru sudare interconectate sunt scoase de sub
tensiune,ele vor fi deconectate at ât de la rețeaua de alimentare cât și de la circuitul de
sudare comun pentru înlăturarea pericolelor datorate tensiunilor de retur.
-Interconectarea mai multor surse pentru sudare se va face numai de către un expert.
-Dacă sudorul își întrerupe lucrul sa u își părăsește postul de lucru,sursa pentru
sudare sau circuitul de sudare se va scoate de sub tensiune astfel încât instalația sa nu
poată fi pusă în mod accidental în funcțiune de la portelectrod sau de la capul de sudare.
-În cazul utilizării unui apa rat trifazat ce deservește mai multe posturi de sudare sau
în cazul mai multor surse pentru aceeași piesă de sudat sau pentru piese
interconectate,sudorii vor lucra suficient de departe unii de alții si vor fi instruiți să nu
atingă niciodată simultan doi portelectrozi sau două capete pentru sudare.
-În cazul în care ventilația locala nu este suficientă și nici nu poate fi
îmbunatățită,când se sudeaza prin procedee MIG,cupru,aluminiu,magneziu și aliajele
lor,sau când există pericolul degajării de vapori fo arte toxici de plumb,cadmiu sau beriliu
se va utiliza un aparat respirator cu aducție de aer sau independent (cu butelie).
-Încălțămintea sudorilor care lucrează cu arc electric protejat în mediu de gaz va fi
electroizolantă.
-Pentru prevenirea zdrobirii degetelor sau a labei piciorului,prin căderea sau
alunecarea pieselor grele de pe masa de sudură,încălțămintea sudorului va fi de
securitate(cu bombeu întărit).
-În cazul sudării cu arc MIG si MAG,din cauza curentului de sudare de valoare
mare utilizat,a radiațiilor puternice și a căldurii degajate,se vor lua măsuri deosebite:
1)se vor purta veste speciale de piele cu mâneci sau sorțuri cu mâneci,din
piele,încheiate până sus pe gat.
2)când parțile interioare ale corpului sunt și ele expuse radiatiilor p uternice
ultraviolete și infraroșii,cum se întâmplă când se sudează ghemuit,în spații mici sau alte
situații se vor purta pantaloni din piele sau sorțuri speciale.
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
131
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru P
ș.a. Rezervoare și gazometre sferice, Editura Ile,București
2. Bormambet
M. Tehnologii de sudare prin topire. Noțiuni de bază. Procedee de
sudare , Ovidius University Press, Constanța, 2005
3. Bormambet
M. Teoria proceselor de sudare, Note de curs
4. Budea D.
ș.a. Alegerea și tratamentele termice ale materialelor metalice, Editura
Didactică și Pedagogică,București,1996
5. Cazacu M. Mecanizare și automatizare a proceselor de sudare, Note de curs
6. Cârjali E. Analiza avariilor structurilor sudate, Editura Virom Constanța, 2009
7. Giacomelli I.
Bormambet
M. Materiale și tratamente termice pentru produse sudate, Ovidius
University Press, Constanța, 2004
8. Ianculescu G. Rezervoare în construcție sudată,Note de curs
9. Lungu I. Mecanizarea proceselor tehnologice de sudare, Ovidius Univerty
Press,Constanța,2005
10. Miloș L. Tăierea termică, Editura Sedona,Timișoara,1996
11. Mitelea I. Materiale și tratamente termice pentru structuri sudate, Editura de
Vest,Timișoara,1992
12. Safta V. Controlul îmbinărilor și produselor sudate, Editura
Facla,Timișoara,1986
13. Sălăgean T. Sudarea cu arcul electric, Editura Facla,Timișoara,1977
14. Sălăgean T. Tehnologia procedeelor de sudare cu arc, Editura Tehnică, București,
1985
UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA
FACULTATEA : I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
132
15. Sălăgean T. Tehnologia sudării metalelor cu arcul electric, Editura Tehnică,
București, 1986
16. Vișan D. Tehnologii de sudare, Universitatea Dunărea de Jos, Galați, 2008
17. Vladimir
Popovici Ghidul lucrărilor de sudare,taiere,lipire, Scrisul Românesc,Craiova
1984
18. Zgură G.
Răileanu D.
Scorobețiu L. Tehnologia sudării prin topire , Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1983
19. *** Colecție standarde pentru sudare
20. Catalog
consumabile www.saf -fro.ro
21. Catalog
echipamente
de sudare www.saf -fro.ro
22. *** www.vibroblast.ro –Echipamente sablare automată
23. ***
www.echipamentsudura.ro
24. *** www.ermaksan.com.ro –Instalație de tăiat cu plasmă
25. *** www.jackingsystem.com –Cricuri hidraulice
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA: Ingineria Sudării PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. [624005] (ID: 624005)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.