Conferen țiar univ. dr. Paul Teodor HĂRĂ GUȘ [623969]
UNIVERSITATEA „BABE Ș- BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTEN ȚĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA : ASISTEN ȚĂ SOCIALĂ ȘI ECONOMIE SOCIALĂ
LUCRARE DE DISERTA ȚIE
ANALIZA PROCESULUI DE ÎNFIIN ȚARE A UNEI
ÎNTREPRINDERI SOCIALE .
STUDIU DE CAZ:
”ATE LIER DE ARTIZANAT ”-
ASOCIA ȚIA ”FAPTE DE OMENIE” T URDA
COORDONATOR ȘTIIN ȚIFIC:
Conferen țiar univ. dr. Paul Teodor HĂRĂ GUȘ
MASTERAND: [anonimizat]
2018
2
CUPRINS
Introducere ……………. ……………………. …………………………………………………………. ………. pag. 4
Capitolul 1- Întreprinderea socială. Concepte și reglementări legislative ……… …… pag. 8
1.1. Ce este o întreprindere socială. Defini ții ……………………………………………. ………….. pag. 8
1.2. Reglementări legislative privind înfiin țarea întreprinderilor sociale . ………………… pag .9
1.2.1. Entită ți de economie socială în România ……………………………….. ………. … pag. 10
1.3. Etapele înfiin țării unei întreprinderi sociale ……………………. …………….. …….. ..……pag. 12
1.3.1. Motiva ția ………………………………………………………………………………….. ….. pag. 12
1.3.2. Id entificarea ideii de afaceri. Analiza nevoilor. Stabilirea obiectivelor … .. pag.12
1.3.3. Formarea echipei. Analiza pie ței ………………………………. ……………….. ……. pag. 13
1.3.4. Analiza riscurilor …………………. ………. …………………………………… ………….. pag. 14
1.3.5. Stabilirea planului de afaceri ……………………………………………… ……………. pag. 14
1.4. Testarea întreprinderii sociale ….… ………………….. ………. …………………… ……….… pag.15
1.4.1. Testarea produsului sau a serviciului oferit ……………………………. ………….. pag. 15
1.4.2. Testarea pre țului ……………………………………………………………….. …………… pag. 16
1.4.3. Canale de distribu ție …………………………………………………………. ……………. pag. 17
1.4.4. Promovarea produsului sa u a serviciului ………………………………. ………….. pag. 17
1.5. Identificarea și accesarea resurselor de finan țare ……………………………….. ……………. pag. 18
Capitolul 2- Evaluarea nevoilor în domeniul economiei sociale …………….. …………… pag. 21
2.1. Definirea evaluării ………… ………………………… ………. ………………………….. …….. ……… pag. 21
2.2. Tipuri de evaluare …………………… …………………….. …………………………… ………………. pag. 25
2.3. Planificarea unei evaluări …………………………… ……………. ………………….. …………….. . pag. 27
2.4. Identificarea grupului țintă ………………………………… …………………………. ……………… pag. 28
2.4.1. Incluziunea socială în UE ……………………… ………………………………………… pag. 28
2.4.2. Incluziunea socială în România ……………………………………. ………………….. pag. 30
2.5. Analiza SWOT privind nevoile în economia socială …………………………… …………… pag. 31
Capitolul 3- Prezentarea cercetării. Evaluarea nevoilor în vederea deschiderii
întreprinderii sociale ”Tradi ții peste veacuri” Turda ……………………………………….. pag. 32
3
3.1. Asocia ția ”Fapte de omenie” Turda …. ………………………………………………………….. pag. 32
3.2. Proiect pentru înfiin țarea întreprinderii sociale ”Tradi ții peste veacuri” Turda …… pag. 32
3.2.1. Analiza SWOT pentru înfiin țarea întreprinderii sociale
”Tradi ții peste veacuri” Turda ……………………………………………………….. pag. 32
3.3. Metodologia de cercetare ………………. ……………………………………… ……………………. pag. 33
3.4. Proceduri de culegere a datelor cer cetării calitative ………………….. ……………………. pag. 34
3.4.1. Analiza și interpretarea datelor cercetării calitative ………. …………………… pag. 35
3.4.2. Concluziile cercetării interviului luat coordonatorului de proiect …………. pag. 42
CONCLUZII FINALE …………….……………………………… ………… ……………. pag. 44
BIBLIOGRAFIE ………………… …………………………………………….……… …pag.47
ANEX E …………….…… ………………………………. ………………………………………… pag. 49
4
Introducere
Economia socială este un domeniu din ce în ce mai atractiv, în ultimii ani, atât la nivelul
politicii internaționale, cât și la nivel individual, ca variantă de angajare pentru cetățeni.
Economia și antreprenoriatul social îmbină, în mod fericit, aspectu l economic, centrat
pe ob ținerea de profit, cu aspectul social. Diferit fa ță de o întreprindere economică “clasică”,
care e axa tă în principal pe ob ținerea de profit, o întreprindere social are ca focus central
oamenii, oferind, în același timp, o modalita te de câștig.
Conform Cartei principiilor economiei sociale, entitățile de economie socială respect
următoarele principii de b ază (2002) sunt:
solidaritate,
responsabilitate,
libertate,
șanse egale pentru to ți membrii ,
respect reciproc.
O întreprinde re socială are în centrul său individul și obiectivel e sociale și nu capitalu l.
Deși are structuri private , se bazează pe asoci ere voluntară și deschisă.
Structuri le de economie socială se bazează pe control ul democratic al membrilor ,
observându -se modul în care se îmbină interesele membrilor cu interesul general. Totodată, se
aplică și este apărat principiul solidarității și res ponsabilității, existând o gestiune independent
și autonomă în fața autorității publice. În general, în cadrul economi ei social e excedentel e sunt
utilizate în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă și prestar ii de servicii din zona
de inter es pentru membri sau de interes comun (Văduva, 2004) .
Prin d ezvoltare locală înțelegem modul în care evoluează capacitatea econom iei locale
sau regionale pentru stimularea creșterii sociale și economice, cât mai stabil. Scopul principal
este crearea unor n oi locuri de muncă, precum și condiții care să valorific e oportunită țile de
schimbare la nivel social, economic și tehnic .
Așa c um am precizat deja, scopul principal al economiei sociale nu este obținerea
profitului, deși se acționează într -un cadru insti tutional. Structurile economiei sociale sunt
create pentru a servi membrilor și comunităților din care fac parte, cu idea de a adduce valoare
social prin valoarea economică. Principalul obiectiv al s tructuril or de economie socială este de
a-și construi act ivitatea punând în centru vulnerabilit ățile perso anelor, răspun zând, în același
timp și nevoilor sociale și identific ând noi mod uri pentru asigura rea viabilit ății economic e.
5
Un alt principiu important este câștigul pentru comunit ate. Întreprinderile socia le se
concentrează pe persoane, pe problemel e lor imediate, în timp ce iau în calcul și contextul din
care vin acestea.
Viabilita tea financiară este încă un principiu al structurilor de economie socială, întrucât
acestea duc la creșterea veniturilor prin g enerarea de produse și servicii . Economia socială are
ca aspect specific și modul în care se iau deciziile: la comun și implicând toți actorii implicați.
Prin m anagementul în comun se urmărește implic area directe a membrilor, clien ților și altor
factori in teresa ți, în cel mai înalt grad posibil. De semenea, se construi ește astfel și încreder ea,
dar și înțelegere a mai profundă a așteptărilor fiecă rei părți interesate , precum și a ceea ce
întreprinderea va furniza.
Atunci când vine voba de aplicarea directive lor europene, fiecare țară membr ă a Uniunii
Europene ține cont de propriul sistem de protecție socială și de tradițiile sociale s pecifice. Astfel
că apar d iferen țe seminificative între statele membre atunci când vorbim de modul în care este
organizat și funcționează sistemul de protecți e socială , gradul de modernizare, nivelul de
finanțare, gradul prestațiilor sociale sau rolul pa rtenerilor locali și al autorității publice în ce
privește dezvoltarea serviciilor sociale sau chiar cadrul legislativ . (http://www.eesc.europa.eu/ ).
România se regăsește și ea în tendin țele europene de creștere a domeniului economiei
sociale din ultimii de ani. Astfel încât, în țara noastră există preocupări tot mai semnificative și
consistente în acest tip de economie.
În România, ca și în restul Uniunii Europene, problemele economice și sociale sunt
rezolvate în tr-o tot mai mare măsură prin entitățile economiei sociale, întrucât prin aceasta se
furniz ează o gamă variată de produse, produse sau servicii care nu sunt acoperite de sectoare le
public și/sau privat.
România î și dorește să dezvolte în continuare econom ia socială întrucât este un
mecanism consistent prin care se generează locuri de muncă calitative. Se folosește și
experiența a cumulată deja în domeniul economiei sociale de către restul țărilor europene
(Petrescu, 2013) .
Sursele de finan țare pentru econom ia social ă sunt totuși o destul de mare provocare , în
țara noastră . Astfel că la nivelul țării se poate observa că sursele de f inanțare sunt insuficiente,
ceea ce duce la un număr relati v mic de unități economice sociale înființate.
Alte tipuri de provocăr i și dificultăți în cadrul economiei sociale din România sunt:
înființarea unei entități economice sociale din punct de vedere legislativ; informații precare și
prejudecăți la nivelul investitorilor tradiționali, dar și a băncilor, fapt ce duce la imposi bilitatea
acestor structuri netradiționale de a accesa anumite instrumente financiare. Întârzierile în
6
efectuarea plăților sau de pendența de un număr mic de clienți duc la gestionarea cu dificultate
a fluxului monetar de către s tructurile de economie socială (Mihalache, 2013) .
Titlul lucrării mele de cercetare este “Analiza procesului de înfiin țare a unei
întreprinderi sociale. Studiu de caz: ” Atelier de artizanat” – Asocia ția ”Fapte de omenie”
Turda”.
Scopul lucrării este:
a) analizarea nevoilor tinerilor elevi de liceu din municipiul Turda în vederea ocupării unui
loc de muncă;
b) determinarea particularită ților specifice pentru înfiin țarea unei întreprinderi sociale
destinată tinerilor în municipiul Turda de către Asocia ția ”Fapte de Omenie”.
Obiectivele c ercet ării sunt:
– Identificarea pro vocărilor cu care se confruntă tinerii din municipiul Turda;
– Culegerea de date referitoare la nevoi le tinerilor din municipiul Turda;
– Identificarea provocărilor cu care se confruntă un antreprenor social;
– Studierea mai apr ofund ată problemelor ce țin de înfiin țarea unei întreprinderi
sociale.
Ipoteza cu care am pornit această cercetare este:
cu cât înfii nțarea unui serviciu social este gândit și organizat cât mai meticulos, în amănunt,
cunoscând nevoile comunită ții căreia i se ad resează și cunoscând organizarea unei afaceri,
proiectul pentru ob ținerea finan țării are mai multe șanse pentru a fi viabil și ales de către
finan țatori.
Lucrarea de fa ță este structurată pe trei capitole precedate de o introducere . Am plecat
de la g enera l la specific, de la teoretic la concret și am încheiat cu concluzii generale,
bibliografia consultată și anexe. Cercetarea docu mentară a fost utilizată pentru studierea
aspectelor teoretice precum :
– politicile UE aplicabile dezvoltării locale,
– cadru l instituțional al implementării Fondului Social European în România,
– contextul și caracteristicile dezvoltării economiei sociale în România în
contextul finan țării din FSE prin POSDRU.
În cadrul c ercet ării documentar e s-au utilizat studii și lucrări din literatura de specialitate
românească și interna țională ( cu precădere, europeană), regulamente , alte texte juridic e
comunitare, docu mente aferente implementării program elor opera țional e. Având în vedere
scopul cercetării, a u fost analizate concepte, date statistice, documente legislative și
programatice și s-au fost colectat de la administra ția locală a municipiului Turda și a jude țului
7
Cluj (care sunt principalii actori ai mediului socio -economic privat implica ți în dezvoltarea
locală a comunită ților din punct de vedere al economiei sociale ) date de suport pentru impactul
economiei sociale asupra evoluției comunită ților locale.
Capitol ul 1 tratează întreprinderea socială din perspectiva politicilor europene și
române ști și pornește de la definirea concept ului, urmând reglementările legislative în
domeniu, etapele înfiin țării unei întreprinderi sociale, testarea, identificarea și accesa rea
resurselor de finan țare și evaluarea. În cadrul acestui capitol am arătat modalitatea prin care
economia socială își a duce contribu ția la nivelul comunită ților locale.
În Capitolul 2 am prezentat evaluarea nevoilor în domeniul economiei sociale, porn ind
de la d efinirea evaluării, tipurile și planificarea unei evaluări și identificarea grupului țintă.
Cel de al treilea ca pitol este cel în care am prezentat cercetarea. Pentru a atinge scopul
pe care mi l -am propus în cercetarea mea, am considerat ca opo rtună folosirea unei strategii de
investigare calitative, pe bază de interviu semi struc turat. Pe de o parte ea vizează beneficiarii
întreprinderii sociale pe care Asocia ția ”Fapte de omenie” Turda vrea să o deschidă, iar pe de
altă parte vizează coordonato rul proiectului, ca parte care a gândit și care va oferi aceste servicii.
8
Capi tolul 1- Întreprinderea socială. Concepte și reglementări legislative
1.1. Ce este o întreprindere socială. Defini ții
Economia socială poate fi definită doar împreună cu noțiunea de antreprenoriat social ,
care se referă la afacerea c e aduce beneficii sociale, accentul nu este pus pe profitul în sine.
Antreprenoriatul social presupune crearea de structuri noi, sociale și sustenabile , întrucât oferă
locuri de muncă pentru per soane le devaforizate (supuse , în general, marginalizării sociale ),
precum și pentr u alte segmente de pia ță cu cereri nesatisfăcute (Mihalache, 2013) .
Datorită obiectivel or cu o puternic ă amprentă social ă și procesul ui de auto -finanțare ,
antreprenoriatul so cial se definește prin implement area unui model de afacere inovator, care
creează modal ități de dezvoltare a unor servicii și produse destinate unor piețe pentru care încă
nu există oferte croite pe măsura n ecesităților lor.
Structur a socială se definește ca o serie de activit ăți sau proiecte având un obiectiv sau
chiar un grup de obiec tive, iar resursele necesare (fie că sunt umane, materiale sau financiare )
se folosesc pentru realizarea de bunuri sau s ervicii , ce răspund nevoilor comunității locale.
(Barn a, 2012) .
Nu există o defini ție unică a economiei sociale. Un motiv al fi faptul că ea se dezvoltă
diferit de la țară la țară. De aceea , există mai multe încercări de definire a acestui concept și a
celorlalte legate de aceasta.
O primă defini ție a econom iei sociale ar putea fi : acel tip de economie care combină în
cel mai eficient mo d responsabilitatea la nivel individual cu cea la nivel colectiv, pentru
producer ea de bunuri și/sau furniz area de servicii și care vizează și creșterea economică și
socială a comunită ții, principalul său scop fiind beneficiul social. Conform lui Stănescu,
”economia socială are la bază o ini țiativă privat ă voluntară și solidară, cu un grad ridicat de
autonomie și responsabilitate, presupune un risc economic și o distribu ție limitată a profitului ”
(Stănescu, 2012).
Conform Comisi ei Europen e, economia socială reprezintă partea economiei ce cuprinde
organiza țiile cu scop principal social , caracterizate de un sistem de luare a deciziilor prin
participare. Aici sunt incluse : asociaț iile, f undațiile, cooperativele, societă țile mutuale
(European Commission, Social econo my and social entrepreneurship. Social Europe guide.
Vol. 4, 2013 ) .
Potrivit Centrul ui Interna țional de Cercetare și Informare privind Economia Publică,
Socială și Coo peratistă , economia socială este acel set de întreprinderi private cu caracter și
organ izare formal e, cu independență decizională și libertate deplină de asociere, ce sunt create
9
pentru a veni în întâmpinarea nevoil or membrilor comunității , produc ând bunur i și furniz ând
servicii, finanțare și asigurări . În cadrul acestora procesul de lu are a deciziilor, precum și
distribuirea profiturilor și/sau a excedentelor între membri nu sunt direct proporționale cu
aportul de capital sau cotiza țiile plătite de aceștia ; astfel fiecare dintre membri dispun e de un
vot sau are loc mereu în urma unor pr ocese decizionale democratice și participative. De
asemenea, în cadrul e conomi ei social e intră și organiza ții private cu organizare formal ă, cu
deplină autonomie în luarea de ciziilor, precum și în asociere, care efectuează servicii
necomerciale pentru locuințe. Însă, dacă există excedente, acestea nu sunt ale agenților
economici care le -au creat, control at sau finan țat (CIRIEC, 2012).
Legea nr. 219/2015 , publicată în Monitoru l Oficial nr. 561/2015 define ște economia
socială drept ”ansamblul activită ților o rgani zate independent de sectorul public, al căror scop
este să servească interesul general, interesele unei colectivită ți și/sau interesele personale
nepatrimoniale, prin creșterea gradului de ocupare a persoanelor apar ținând grupului vulnerabil
și/sau pr oduce rea și furnizarea de bunuri, prestarea de servicii și/sau execu ția de lucrări. ”
Este d e notat faptul că , la început, economi a socială a fost asociat ă ca terminologie cu
organizațiile nonprofit , și a fost creată pentru a satisface nevoile pentru care nu se puteau integra
șomerii necalificați pe piața muncii, pentru servicii le de îngrijire și/sau sprijin pentru persoane le
dezavantajate și altele.
1.2. Reglementări legislat ive privind înfiin țarea întreprinderilor sociale
În România , Fondul Social Europe an este prezent prin două programe opera ționale:
Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) și Programul
Opera țional Dezvoltarea Capacită ții Admini strative (PODCA) (Stănescu, Cace, Alexandrescu,
2011) .
POSDRU are în vedere Axele Prioritare și Domeniile Majore de Interven ție ale
României în ceea ce privește resursel e umane pentru implement area asisten ței financiare a
Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, ca parte din Obiectivul
Convergen ță.
În ceea ce priveșt e cadrul legislativ aferent întreprinderilor din sfera economiei sociale ,
în România , doar în 2011 a fost aprobat ă legea cadru privind economia social ă al MMSS și a
fost dez bătută propunerea de Lege a Antreprenorului Social . Înainte de această dată au exi stat:
Legea nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salaria ților și al
uniunii acestora ; Legea nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc a le pensionarilor și Legea
1/2005 privind organizarea și func ționarea coopera ției.
10
Legea nr. 219 din 2015 privind economia socială a fost publicată în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 561 din 28 iulie 2015 . Prevederile acestei legi au intrat în vigoare în a ugust 2015.
Conform legii, “economia socială reprezintă ansamblul activită ților or ganiz ate independent de
sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivită ți
și/sau interesele personale nepatrimoniale, prin cre șterea gradului de ocupare a persoanelor
aparținând grupului vulnerabil și/sau pro ducer ea și furnizarea de bunuri, prestarea de servicii
și/sau execu ția de lucrări. Economia socială are la bază ini țiativa privată, voluntară și solidară,
cu un grad ridicat de autonomie și responsabilitate, precum și distribuirea limitată a profitului
către asociați” (Legea nr. 219/2015 privind economia socială, M.O. Partea I, nr. 561 din 28.07.
2015, art. 2)
1.2.1. Entită ți de economie socială în România
Având în vedere măsurile de promovare din proiectele finan țate de către Fondul Social
European, în special POSDRU 2007 -2013 , discuția despre economia socială în România este
relativ recentă, comparativ cu alte state membre (Revista de economie socială, Vol. IV, Nr.
2/2014 ).
Cu toate acestea, a început să se discute despre obținerea de venit uri de cătr e
organiza țiile cu scopuri sociale pentru a sus ține aceste scopuri sociale, după anul 2000. În acea
perioadă, având perspectiva integrării europene în viitor, donatorii inter naționali tradiționali,
fie ei publici sau privați, precum și beneficiarii acestor a, și în special , aceia care au dezvoltat
servicii sociale au început să ridice problema sustenabilității acestora pe termen lung.
Întrucât sistemul de protecție socială din România este incomplet, iar mediul de afa ceri
utiliza foarte puțin resurse umane din rândul grupurilor vulnerabile, a fost nevoie să se găsească
modalități proprii prin care bneficiarii organizațiilor non -guvernamentale să fie incluși social.
Promovarea e conomiei sociale era considerată un element strategic principal al
Raportului Na țional Strategic privind Protec ția Socială și Incluziunea Socială 2008 -2010 al
Ministerului Muncii, Familiei și Protec ției Sociale (Manolescu, 2011).
Literatura de specialitate precizează componența economiei sociale și anume:
cooperative, societă ți mutuale, asociații și funda ții. Și asta în ciuda elementelor componente
diferite de la o țară la alta.
Ca institu ții specifice ale economiei sociale amintim:
cooperativa,
organiza ția mutuală,
asocia ția,
11
funda ția,
întreprinderea socială.
Prin î ntreprindere soc ială înțelegem acea formă de antreprenoriat ce îmbină inițiativa
privată cu interesul public local prin realizarea unei afaceri pentru satisfacer ea nevoilor
indivizilor și comunită ții (Cace, Arpinte, Scoican, Theotokatos, Koumalatsou, 2010).
Prin prisma c aract eristicil or generale ale economiei sociale pot fi identificate în cadrul
său două sub -sectoare, în timp ce organiza țiile componente își desfă șoară activitatea cu scopul
principal de acoperire a unor nevoi generale ale popula ției și nu pentru obținerea de profit (Cace
și colab., 2010) :
a) sub-sectorul comerical sau de afaceri – acesta este format , mai ales , din
cooperative, societă ți mutuale, grupuri de afaceri controlate de acestea,
alte organiza ții ale economiei sociale sau întreprinderi similare;
b) sub-secto rul noncomercial – aceste este format din asocia ții și funda ții,
adică producători noncomericali, care oferă bunuri sau servicii în mod
gratuit sau la pre țuri situate su b pragul de rentabilitate economică.
Conform legislației românești, e ntitățile ce respectă principii le economiei sociale și sunt
reglementate juridic sunt:
organiza ții nonprofit,
case de ajutor reciproc ale salaria ților,
case de ajutor reciproc ale pens ionarilor,
cooperative de credit ,
societă ți cooperative de gradul I (MMFPS, 2010 ).
Există și a lte forme de organizare ce respectă doar parțial principiile acestui tip de
economie social ă și care au o activitate relevantă antreprenoriatului social precum :
obștea și composesoratul,
unită țile protejate autorizate (UPA) și
societă țile cu obiectiv social (Stănescu , 2012) .
În România există chiar și unele modele de economie socială tradi țională în anumite
zone geografice specifice . Dintre acestea putem amin ti:
creșterea animalelor,
apicultura,
agricultura ecologică,
turismul și
12
activ itățile me șteșugăre ști.
Aceste activită ți există, mai ales, în zone cu deschidere mai mare spre antreprenoriat și
economie socială.
1.3. Etapele înființării unei întreprin deri sociale
Etapele unui ciclu de viață a unei structuri de economie socială su nt (Drăgoțoiu,
Marinoiu, Stănescu, 2011) :
a) inițierea;
b) proiectarea;
c) dezvoltarea și consolidarea;
d) implementarea;
e) monitorizarea;
f) evaluarea.
Structuri de economie sociale au ca elemente structurale următoarele: obiective și
scopuri, resurse umane, resurse pr ocedu rale și materiale, resurse de timp, activități, populație
țintă sau beneficiari, componenta de evaluare și/sau autoevaluare, sistem managerial.
1.3.1. Motivația
Este b aza unei întreprinderi sociale. Aceasta trebuie indentificată prima dată când se
începe o afacere socială.
Aspecte importante ce privesc motivația sunt: nevoile oamenilor din comunitate și
modul în care întreprinderea socială poate veni în rezolvarea prob lemelor sociale ale
comunității; modul în care selecția resurselor umane va fi fac ută, beneficiarii întreprinderii
sociale fiind persoane care se confruntă cu sărăcia; și modul în care resursele comunității vor fi
folosite.
Datorită acestor aspecte orice structură de economie socială, indiferent ce își propune
să facă, pentru început v a ave a nevoie de un studiu al nevoilor comunității.
1.3.2. Identificarea ideii de afaceri. Analiza nevoilor. Stabilirea obiectivelor
La înființarea unei întreprinderi social e, după ce se realizează analiza nevoilo r
comunității căreia i se adresează, este impor tantă selecția unor idei de afaceri din care se va
alege în final varianta cea mai potrivită sau dorită.
13
Tot în primii pași de început trebuie identificat felul întrepr inderii care se dorește a fi
realizată. Poate fi întreprindere de producție sau de furnizare a unor servicii.
După acestea urmează pregătirea, unde sunt identificați mai mulți factori importanți și
anume: care este beneficiul consumatorului și care este pr oblema pe care întreprinderea socială
o rezolvă; piața și mecanismele prin care în trepr inderea socială va avea venit, în cazul unei
întreprinderi sociale axată pe producție și nu pe furnizarea de servicii sociale (Drăgoțoiu și
colab., 2011).
Experiența în domeniu a part icipanților principali ai structurii sociale, sau, în lipsa
acestora , a colaborării cu persoane, instituții sau organizații specializate în domeniu este de
asemenea un factor important.
Identificarea succesului întreprinderii sociale, a elem entelor care pot aduce succes,
identificarea surselor de materii prime, a cliențil or și a desfacerii, sunt la fel de importante.
1.3.3. Formarea echipei. Analiza pieței
Pentru ca afacerea să fie prosperă este foarte important cum sunt identificați viito rii
colaboratori, fie că este vorba despre parteneri de afaceri, angajați, distrib uitori sau furnizori de
materie primă, prin care se vor vinde produsele sau serviciile.
Managerul de proiect este cel care coordonează echipa, de la început. Acesta are nevoi e
de participarea mai multor persoane în cadrul echipei care gândesc, planifică și organizează
structura economică. Numărul acestora se stabilește în funcție de complexitatea proiectului de
înființare a unei structuri economice sociale.
Rolul de coordonare și supervizare aparține echipei programului, iar rolul de
implementare a echipei de pr oiect.
Atragerea acelor parteneri care au expertiză în activitatea care urmează a fi întreprinsă
este în funcție de alegerea echipei de proiect.
După ce este stabilită e chipa de proiect, se poa te face analiza pieței. Scopul studiului de
fezabilitate e ste d e a demonstra dacă idea de întreprindere socială este realistă și viabilă
(Manolescu, 2011).
Pentru a determina în ce măsură întreprindere va vinde, aceasta trebuie gân dită în
contextul pieței pe care își va desfășura activitatea. Este nevoie de a ad una c ât mai multe
informații despre piață.
Discuții cu organizații și persoane sau firme care lucrează în același domeniu sunt
importante de luat în considerare. De asemenea trebuie observată care este oferta și cererea și
14
pentru produsul respectiv în ari a des fășurării activității, și căutate informații despre categoria
de consumatori care interesează.
Stabilirea clară căror categorii de instituții sau persoane se va vinde se rviciul sau
produsul întreperinderii sociale este impus de la început.
Pentru adun area acestor informații se pot folosi diverse instrumente, precum: interviuri
cu competitori, clienți, persoane relevante din domeniul în care se desfășoara activitatea;
chestionare aplicate clienților actuali sau potențiali; focus grup cu clienți actuali sau p otențiali.
Pe baza informațiilor privind concurența afacerii sociale care va fi deschisă, se dezvoltă
strategia potrivită pentru ca produsul/serviciul să aibă succes.
1.3.4. Analiza riscurilor
Orice afacere, indiferent de natura și obiectivele sale , pre supune și anumite riscuri.
Analizându -le și ținând cont de ele se pot stabili posibile obstacole la care antreprenorul se
poate aștepta și cum pot fi preîntâmpinate sau rezolvate acestea. De aceea acest pas este unul
foarte important.
În plus, conștie ntiza rea riscurilor ajută la câștigarea încrederii potențialilor investitori.
În această analiză sunt luate în vedere riscurile principale care pot fi întâmpinate de
întrepri nderea socială, și se urmărește soluționarea cea mai eficientă pentru fiecare posi bil risc
(Manolescu, 2011).
De asemenea, se analizează și impactul fiecărui risc, pentru a știi cât de mult sau de
puțin poate acesta să pună întreprinderea socială în perico l (Manolescu, 2011).
1.3.5. Stabilirea planului de afaceri
Următorul pas este s tabilirea unui plan de afaceri viabil. Este foarte important să fie bun
și realist.
Planul de afaceri cuprinde o analiză detaliată despre mai multe criterii, și anume
(Manole scu, 2011):
a) materiile prime necesare (unde pot fi găsite acestea, prețurile și cal itate lor);
b) modul de organizare a producției (organizarea internă a producției, stabilirea numărului
de angajați și salariile oferite acestora);
15
c) resursele existente (spațiu n ecesar, utilajele folosite, o amenii implicați în proiect);
d) planul de marketing (ce rceta rea pieței, dimensiunea pieței de desfacere, caracteristicile
și nevoile consumatorilor, analiza concurenței, traseul de vânzări folosit, modul de
promovare a produselor și cheltuielile implicate);
e) planul operațional ce privește producția (furnizori, surse de materii prime, utilaje
necesare, detalii despre procesul de producție, asigurarea mentenanței, parteneriate
principale, costuri directe legate de producție);
f) bugetul și planificarea financiară (bugetul cheltuieli și venituri, fluxul de numerar).
Pentru a determina în ce măsură întreprindere va face vânzări, aceasta trebuie gândită
în contextul pieței pe care își va desfășura activitatea.
1.4. Testarea întreprinderii sociale
Testarea întreprinderii sociale are în vedere următoarele ( Cerkez, 2009) :
a) Testarea produsului sau a serviciului oferit;
b) Testarea prețului;
c) Canalele de distribuție;
d) Promovarea produsului sau a serviciului oferit.
1.4.1. Testarea produsului sau a serviciului oferit
Se stabilesc clar tipurile de produse sau de servicii care vor fi oferite de noua
întreprindere socială pentru testare, după încheierea procesului de producție. Acest lucru ajută
la cunoașterea căror nevoi ale consumatorilor răspunde pr odusul sau serviciul, prin ce se
diferențiază și se evidențiază față de produsele sau s erviciile deja existente pe piață și ce valori
înmagazinează.
Pentru aceasta este foarte important sa se cunoască caracteristicile produsului sau a
serviciului. Să se șt ie dacă aceste caracteristici satisfac nevoile consumatorilor și ale comunității
și în ce măsură. De asemenea, trebuie identificat dacă este nevoie de o adaptare a produsului
sau a serviciului pentru a satisface mai bine nevoile consumatorilor. (Barna, 201 2).
16
Tot în această etapa se identifică cine va cumpăra produsul sau va beneficia d e serviciul
oferit de întreprinderea socială. Care sunt criteriile pentru care este vândut, datorită prețului mai
ieftin, sau pentru că este un produs/serviciu atractiv, sau pentru că răspunde mai bine cerințelor
și nevoilor consumatorilor.
De asemenea tre buie urmărită și poziționarea corectă a produsului sau serviciului pe
piață și care sunt tipurile de consumatori vizați.
Imaginea produsului, este un alt aspect important, pe ntru ca aceasta îi poate crește sau
scădea valoarea. Ea trebuie să corespundă cu m esaju l care se dorește a fi transmis
consumatorilor.
Ambalajul în care va fi prezentat produsul este și el foarte important. Acesta va fi decis
în funcție de imaginea și mesa jul pe care se doresc a fi transmise de produsul oferit și în funcție
de costuri.
1.4.2. Testarea prețului
Prețul produsului sau serviciului oferit poate influența succesul întreprinderii sociale.
Pentru a avea succes, trebuie stabilit de la început ce preț se poate cere de la consumatori, astfel
încât aceștia să fie pregătiți să îl plăte scă.
În stabilirea prețului intră mai multe elemente. Unele fiind mai ușor de măsurat, de
exemplu costul de producție. Aici sunt date exacte care pot fi calculate preci s. Diferența dintre
cost și preț rezultă în profit, ceea ce face costul să fie un eleme nt important în stabilirea prețului,
dar nu exclusivist. Și unele elemente mai greu de măsurat, dar care cresc valoarea produsului
sau serviciului oferit. Printre aceste a se numără unicitatea, povestea, raritatea, ineditul
combinațiilor ingredientelor , etc.
Stabilirea costului se face ținând cont în primul rând de aceste elemente și de valoarea
produsului pentru consumator. (Barna, 2012)
O atenție deosebită se va acorda cazului în care prețul de vânza re este mai mic decât
prețul pe care consumatorul este dispus să îl plătească. În astfel de situații, este posibil ca
produsul sau serviciul să fie considerat neatractiv de către viitorii clienți.
Experiența consumatorilor din punct de vedere al preț ului cu produse/servicii similare
este o altă analiză c are t rebuie facută. Când un consummator este obișnuit să plătească o
anumită sumă pentru un produs similar, există o probabilitate destul de mică, ca acesta să fie
dispus să plătească mai mult pe produsul oferit de întreprinderea socială la un preț mai mar e.
Excepția este posbilă atunci când consumatorul percepe produsul ca având o valoare net
17
superioară. Aceasta este dată de imagine, de mesajul care este transmis la pomovarea produsului
sau serviciului, de frecvența promovării, de tendințele modei în perio ada lansării produsului sau
serviciului, etc.
Cunoașterea prețurilor produselor sau serviciilor care pot înclocui produsul/serviciul
oferit de afacerea socială, este un alt aspect de luat în considerare. Există posibilitatea ca prețul
să fie tras în jos, atunc i când consumatorii au acces la multe produse ce pot înlocui produsul
întreprinderii. (Barna, 2012).
Există diferite strategii cu care se intră pe piață, din punct de v edere al prețului. Se poate
intra cu un preț mai mic față de competi tor, pentru a atrag e mai mulți clienți. Această strategie
are la bază ideea că există posibilitatea de producție la prețuri mai mici. Sau, se poate intra cu
un preț mai mare, în ideea de a fi poziționat produsul/serviciul oferit ca fiind superior față de
cele competitoa re.
1.4.3. Canale de distribuție
Accesul consumatorilor la produsele sau seviciile întreprinderii sociale este asigurat de
canalele de distribuție. Acesta este în funcție d e mai mulți factori și de o serie de decizii care
vor fi luate în funcție de număr ul și caracteristicile consumatorilor, de preferințele acestora în
ceea ce privește locul de achiziționare a produsul/serviciul, de nivelul prețului, etc.
Este foarte importa nt să se decidă încă de la început unde se vor vinde
produsele/serviciile din punc t de vedere geografic (doar în localitate, în localitate și/sau în
localitățile învecinate, în tot județul, doar în județ și/sau în județele învecinate, în toată țara
și/sau internațional) pentru a stabili canalele de distribuție.
Următorul pas este stabil irea mecanismelor de a vinde cel mai bine produsele/serviciile,
ținând cont de comportamentul și tipologia potențialilor consumatori, în ce gen de magazine se
face vânzarea, dacă se intenționează deschiderea unei reprezentanțe, dacă se va folosi serviciul
de li vrare la domiciliu, dacă produsul va fi vândut la târguri, prin agenți de vânzare, prin
internet, prin campanii (Barna, 2012).
După realizarea unei analize foarte amănun țite se vor alege cele mai bune modalități , în
funcție de prețul si tipul produsul ui/se rviciului oferit și în funcție de mediile cel mai frecventate
de consumatori.
Realizarea unor liste cu instituții și organizatii, firme importante cu care se va încheia
contracte de distribuție, este foarte utilă. Trebuie alese cele mai potrivite pent ru pr odusele
oferite.
18
1.4.4. Promovarea produsului sau a serviciului
Pomovarea produsului sau serviciului oferit de structura socială este un aspect foarte
important pent ru rata vânzarilor. De aceea consumatorii trebuie să știe de existența produsului
și este nevoie ca atenția acestora să fie captată. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul mai
multor mijloace.
Inițial se estimează de câtă publicitate va fi nevoie într -o perioadă anume și se urmăresc
care sunt costurile aferente.
Publicitatea se real izeaz ă în așa mod încât produsul să fie ușor remarcat, să se transmită
un mesaj convingător, să fie oferite informații utile consumatorilor, să aibă o imagine atractivă
și plăcută la vedere. Trebuie prezentate clienților care este beneficiul lor în urma ac hiziționării
produsului și avantajele acestuia.(Barna, 2012).
Sublinierea faptului că produsul oferit este mai bun decât al concurenței poate fi un
avantaj pentru a cre ște ra ta vân zărilor.
Se va realizează o listă pentru promovarea produsului sau serviciul ui, în care se notează
tipurile de publicitate relevante.
Se stabilește dacă se vor folosi materiale de publicitate, ca fluturași, broșuri sau postere,
dacă se va folosi pub licitatea clasică prin mass -media (radio, televiziune, reviste, ziare), dacă
se va apela la marketing direct (e -mail-uri directe, telefoane către consumatori, mesaje pe
telefon sau rețele de socializare), dacă se va apela la relații publice (articole de pr esă despre
întreprinderea socială, despre produsele sau serviciile acesteia, despr e ang ajați, despre
directorul companiei), dacă se vor realiza evenimente (gale, expoziții, târguri, alte tipuri de
evenimente) (Drăgoțoiu și colab., 2011).
În cadrul fiecăru i tip de publicit ate se va specifica costul lunar și relevanța acestui tip
de publ icitate privit din prisma consumatorilor.
1.5. Identificarea și accesarea resurselor de finan țare
În cadrul Uniun ii Europe ne, politicile prin care se susțin structuril e economie i social e
se implemntează prin fonduri le structurale prin care se dorește rea lizarea unui echilibru în ce
privește dezvoltare a socio -economică la nivelul Uniunii Europene (Fondul de dezvoltare
regională, Fondul agricol, Fondul pentru pescuit, Fondul s ocial) (Mihalache, 2013) .
În ceea ce privește principalele s urse financiare , aces tea p ot proveni din (MMFPS,
2010) :
a) economia de pia ță, mai exact din profit, fie din activită țile non-comerciale precum
produc ția de servicii și bunuri pentru consumul propr iu, fie din voluntariat;
19
b) finan țare publică directă, mai exact prin bugetul de asi gurăr i sociale și bugetul de
stat;
c) finan țare din fonduri și surse speciale ( de exemplu, Fondul Social European prin
POSDRU; dar și prin alte fonduri fie că sunt naționale , internaționale sau strict
europene : PNCDI, PHARE, finan țare Banca Mondială, PNUD, do nații private
persoane fizice și juridice) ;
d) din impozitele aferente câ știgurilor individuale ( de exemplu, în prezent, 2% din
impozitul pe venit poate fi redirec ționat către organiza ții non guvernamentale ).
În ce privește statel e membre ale Uniunii Europene , avem două surse principale de
finanțare (Barna, 2012) :
a) Fonduri le publice. Chiar dacă ministerele fiecărei țări în parte dorește incluziunea
socială și o promovează, există u nele zone în care, în anumite perioade, fondurile alocate
nu asigură minimul neces ar. Astfel că se alocă fonduri publice pentru a asigura
încadrarea în muncă a persoanelor defavorizate, acordarea facilită ților fiscale pentru
întreprinderile economie i socia le și utilizarea granturilor în vederea derula ării de
proiecte .
b) Fondurile private . Ace ste tipuri de fonduri vin de la funda ții și cooperative de credit și,
de aceea, accesul la ele este mult mai flexibil, iar operativitatea în alocare pentru
activită țile provenite din economi a social ă mai mare .
Pentru finanțarea activităților specifice econ omiei sociale din sud -estul Europei s-au
luat treptat măsuri focusate pe atingerea nevoilor sociale și materiale ale celor mai dezavantajați
cetățeni, pentru ca ulterior să se treacă la fluxuri financiare prin care să se susțină activită țile ce
aveau ca f inalitate incluziunea activă a acestora, precum: formare a profesională , educa ția,
crearea locuri lor de muncă adaptate pentru persoanel e dezavantajate sau consiliere a
vocațională. În general, m ăsurile luate au urmărit asigurarea unui sprijin pentru ocu parea în
calitate de salariat, dar și dezvoltarea activități lor aducătoare de profit ( cum sunt întreprinderi le
mici sau microîntreprinderi le) prin microcreditare sau dezvolta rea mici lor afaceri (Drăgo țoiu,
2011) .
În țara noastră există niște condiții speci ale pentru întreprinderile sociale de inser ție care
doresc să particip e la ofertele de achizi ții publice . Prin acestea se dorește obținerea unor efecte
la nivel social și sunt necesa re a fi realizate, pentru îndeplinirea contractului , de către agenții
econo mici (Petrescu, 2013) .
20
Astfel, în România, există măsuri de sprijin, sub forma ajutoarelor de stat, de care pot
beneficia î ntreprinderile sociale de inser ție. Aceste ajutoar e se aprobă, prin intermediul unor
acte specifice , respectând prevederile la nivel comu nitar, dar cele și la nivel național.
Anual, atât î ntreprinderile sociale , cât și întreprinderile sociale de inser ție pot avea parte
de un program de stimulare a dezvol tării, dar chiar și înfiin țării de microîntreprinderil e specifice
economiei social e.
Caracteristica generală este tendin ța organiza țiilor finan țatoare de a acoperi toate zonele
geografice ale țării, proiectele finan țate urmărind o extensie cât mai mare a p roiectelor.
21
Capitolul 2 – Evaluarea nevoilor în domeniul economiei sociale
2.1. Definirea evaluării
Evaluarea unui proiect de înfiin țare a unei întreprinderi sociale poate avea loc în timpul
implementării proiectului, la finalul proiectului sau și în timpul și la finalul proiectului (Cerkez,
2009) .
Recomandabilă este ultima variantă. O evaluare realizat ă la jumătatea perioadei de
implementare a proiectului, este realizată într -un moment cheie, contribuind la remodelarea
proiectului în cea de a doua perioadă de i mplem entare. Iar evaluarea finală este și necesară și
imperativă, toate proiectele de finan țare impunând o evaluare finală pentru a se vedea dacă au
fost atin și indicatorii stabili ți la început și a fost atins scopul proiectului.
Criteriile de evaluare ref eritoare la impact și sustenabilitate contribuie în mod special la
planificarea viitoare a pro iectului. Ele pun la dispozi ție eviden țe privind progresele realizate în
cadrul proiectului în ceea ce prive ște impactul dorit, acoperire, schimbarea produsă la n ivelu l
beneficiarilor, aspectele legate de sustenabilitate.
Criterii le de evaluare sunt (Cerke z, 2009) :
a) Relevan ța proiectului fa ță de nevoile locale;
b) Eficacitate;
c) Eficien ță;
d) Impact, inclusiv schimbările pozitive și negative realizate de activită țile proie ctulu i;
e) Sustenabilitate;
f) Conectare;
g) Coeren ță.
Relevan ța este măsura în care proiectul corespun de nevoilor, priorită ților și politicilor
grupului țintă, beneficiarilor și donatorilor (Cerkez, 2009) .
Eficacitatea este dată de măsura în care activită țile pro iectu lui ating obiectivele acestuia
(Cerkez, 2009) .
Eficien ța constituie cuantificarea realiz ărilor (calitative și cantitative) în raport cu
resursele (măsura în care proiectul folose ște cele mai pu țin costisitoare resurse posibile pentru
obținerea rezult atelo r dorite) (Cerkez, 2009) .
Impactul este dat de schimbările pozitive și negative realizat e prin interven ția de
dezvoltare, în mod direct sau indirect, inten ționat sau neinten ționat (Cerkez, 2009) .
Sustenabilitatea se referă la cuantificarea probabili tății ca beneficiile unei activită ți să
continue și după retragerea finan țării din partea finanțatorului sau a donatorului . Dintre toate
22
criteriile de evaluare, sustenabilitatea este dimensiunea cea mai problematică a proiectului
pentru că ea se referă la suste nabilitatea personalului și a bugetelor și de ea depinde ca poriectul
să meargă mai depar te și să se dezvolte în continuare (Cerkez, 2009) .
Conectarea se referă la nevoia de a asigura că activită țile urgente pe termen scurt se
desfă șoară într -un conte xt ce are în vizor problemele interdependente pe termen lung (Cerkez,
2009) .
Coeren ța este și ea foarte importantă. Nevoia de a evalua politicile de securitate, de
dezvoltare, comerciale și cele umanitare în scopul de a garanta că acestea sunt coerente și, în
special, că toate politicile au în vedere considera ții umanitare și drepturile omului (Cerkez,
2009) .
Evaluările se realizează prin activită ți complexe care cuprind analiza documentelor
întreprinderii, nevoia comunită ții, fișe sintetice, rapoarte, rec ensăm inte, interviuri, chestionare,
studii de caz, focus -grupuri, sondaje de opinie etc.
Meto dologia de evaluare prezintă o serie de avantaje, cum ar fi folosirea unei combina ții
de metode cantitative și calitative, faptul că datele cantitative se referă la întreaga popula ție
(exhaustive) sau la un e șantion reprezentativ (sondajul de opinie), util izarea unei abordări
participative (to ți factorii interesa ți au luat parte la activită țile de evaluare), colectarea datelor
în scopul precis al evaluării (Barna, 2012) .
Metodele de colectare a datelor implică păr țile interesate, indiferent de vârstă, gen
convingeri politice sau religioase, statut s ocial sau economic.
Rezultatele cheie ale evaluării sunt organizate pe criteriile de evaluare. Fiecare
subcapitol prezi ntă î ntrebările specifice de cercetare. Pentru fiecare întrebare de cercetare,
evaluatorii ana lizează gradul de realizare luând în considerare toate sursele de informa ții. Pentru
fiecare întrebare de cercetare, eviden țele specifice sunt detaliate, fiind di feren țiate pe tipurile
de de factori interesa ți.
Una dintre etapele principale ale procesului de dezvoltare socială este evaluarea . Alte
etape esențiale sunt elabor area obiectivelor de dezvoltare , identificarea problemei, diagnoza
problemei , a strategiei de dezvoltare , a planului de implementare și acțiune (Cerkez, 2009) .
Toate etapele programulu i sunt stâns legate de e valuare , întrucât definirea problemei
cond uce u lterior întreaga interven ție și, automat și evaluarea ei.
Evaluarea este importantă și pentru că de ea depind mai multe decizii necesare a fi luate,
cum ar fi modificarea , continuarea sau încheierea programului.
23
Folosind evalu area se pot obține informații despre modul de alocare a resurselor și, de
asemenea, se poate stabili în ce măsură grupul ui‐țintă îi revine o parte echitabilă din resursele
respective. Tot prin evaluare se poate observa și dacă program ul sau proiect ul își îndeplinește
sau nu scopuril e. Astfel se pot îmbunătăți procesele decizionale .
Domeniul e valuării programelor sociale este destul de nou. Acesta a apărut în anii '60,
în Statele Unite ale Americii și s-a dezvolt at în ritm cu programelor sociale. (Cerkez, 2009) .
Evaluarea prog ramel or sociale și educa ționale a apărut în Europa, ca domeniu la
începutul anilor '80 având în vedere integ rarea europe ană (Cerkez, 2009) .
Încă în Rom ânia evaluarea acestor programe este destul de la început , chiar dacă primele
evalu ări de programe sociale au fost întocmite cu asisten ță interna ționala , mai exact, prin
Programul Phare. Programul de Măsuri Active pentru Combaterea Șomajului (PAEM) a fost
primul program ce a avut și o compon entă de evaluare și monitorizar e. Acesta a aparținut
Funda ției Internațional e pentru Management și a avut loc în perioada 1994 -1997 (Cerkez,
2009) .
Întrucât e valuarea reprezintă o activitate de echip ă, pentru o bună colaborare și
comunicare, este necesară definirea comună a termenilor, a modelelor teoretice , dar și a
strategiilor . De aceea, e ste foarte important ca membrii din aceeași echip ă să aibă o viziune
comun ă asupra întregului proces de evaluare, pentru ca activit ățile ducă la atingerea acelora și
scopuri (Petrescu, 2013) .
Evaluarea reprezintă raportarea la o ser ie de standarde și aprecierea rezultatelor și
opera țiilor și unui program sau politici, și este o modalitate de îmbun ătățire a programului sau
a unei politici .
De asemenea, e valuarea este și proces ul de apreciere a meritului, valorii și/sau calității
unui produs, rezultat sau proces .
Evaluarea poate avea ca o biect (Cerkez, 2009) :
a) componente ale programului : obiective, strategii de acțiune , resurse materiale, resurse
umane, sistemul manageria l, popula ția-țintă, sau chiar sistem ul de evaluare;
b) proiectul prog ramul ui;
c) modul de implementare a programului;
d) impactul programului: rezultatele și efectele.
Prin e valuare , se obțin informa ții în vederea luării deciziilor, se dezvoltă cunoștințe noi
sau se controlează calitatea programului .
E necesar ca e valuatorii să speci fice și să explice clar scopurile pentru care se realizează
evalu area.
24
Rolul evalu ării se manifest ă în trei direc ții (Cerkez, 2009) :
– controlul calit ății programului ;
– ameliorare , îmb unătă țirea sa;
– acumularea de noi cuno știnte teoretice în domeniu care să fie utilizate în activitatea structurii
economice .
Pentru realizarea evaluării este important modul în care sunt culese datele cantitative și
calitative de la categoriile diferite d e beneficiari, precum și să existe un echilibru între
recomandări, descrieri, judecăț i și observa ții.
În proiectul evaluării e necesar să fie clar specificate tipurile diferite de categorii de
public, cu nevoile, aștepările și interesele lor, dar și modul în care proiectul sau programul
răspunde acestora. Atunci când ace ste aspecte nu sunt foarte clar stabilite și specificate, sunt
șanse foarte mari ca evaluarea să nu răspundă nevoilor categoriilor diferite de beneficiari.
(Barna, 2012) .
Ceea ce este impor tant de reținut este că rapoartele de evaluare proiectat e să răspundă
nevoilor anumitor beneficiari e foarte probabil că nu vor fi la fel de util e și altor categorii de
public țintă.
Nevoile de informare, așteptările și interesele beneficiarilor influențea ză în mod direct
atât c ulegerea datelor , cât și elaborarea în sin e a raportului . Însă atunci când evaluaorii țin cont
de aceste aspete și le acordă atenție, e foarte posibil ca evaluarea să fie relevantă și să -și atingă
criteriile de scop, timp și importa nță stabilite inițial.
Primul pas, î nainte de înfiin țarea unei structur i de economie socială este strângerea a cât
mai multor i nforma ții despre pia ța respectivă . Chiar și dacă nu sunt prevăzute resurse financiare
pentru această etapă de strângere de infor mații , acestea pot fi obținute cu costuri reduse sau
chiar și fără costuri, prin: d iscuții cu organiza țiile, persoane le sau firme le care lucrează în
acela și domeniu ; observarea cerer ii și ofert ei în zon a unde se dorește oferirea produsului; citirea
presei din domeniul de interes și publicațiile sau materialele promoționa le ale competiției,
precum și căutarea politicii de preț practicată de concurența în domeniul economiei sociale în
care se dorește pornirea întreprinderii sociale; căutarea de informa ții de spre tipul de
consumatori avut în vedere (fie pe site -urile primăr iilor, ale ministerelor , Institutului Național
de Statistică , agen țiilor de dezvoltare regionale sau locale etc.) ; (Cerkez, 2009) .
Prin e valuarea proiectelor se urmărește determinarea perfor manței, în timp ce, prin
evaluarea programelor se urmărește atât determ inarea performan ței, cât și a impactul ui.
25
2.2. Tipuri de evaluare
Având în vedere scopul evaluării , se disting două tipuri de evaluare (Mățăuan, 1999, p.
86):
a) evaluarea formativă – constă în proiectarea și folosirea evaluării în vederea îmbunătă țirii
programul ui. Acesta are în centrul său modalitatea de administrare și de implementare
a programului și folosește metode le calitative pentru culegere a și analiz a datelor.
Evaluarea forma tivă se realizează pe toată durata desfășurării programului pentru a oferi
feedback în timp real . În general , scopul acestui tip de evaluare este de a afla în ce
măsură programul se desfășoară așa cum a fost stabilit în plan, de a identifica în timp
real p osibilele obstacole sau oportunități, precum și măsurile ce s -ar putea lua pentru a
avea mai mult succes în cadrul programului.
b) evaluarea sumativă – constă în proiectarea și folosirea evaluării cu scopul de a observa
performan ța programului. Acest tip de evaluare are ca obiectiv identificarea
consecințelor proiectului s au pr ogramului și utilizează metodele cantitative pentru
culegerea și analizarea datelor. Evaluările sumative se întocmesc la finalizarea
programului pentru a lua cele mai potrivite decizii.
Luând în considerare momentul cunoa șterii obiectivelor, se distin g două tipuri de evaluare
(Mățăuan, 1999, p. 86 ‐87):
– evaluare pe bază de obiective – scopul ei este să constate măsura în care au fost
îndeplinite obiectivele programului sau proiectului.
– evaluare fără a avea obiective – constă în culegerea de date despre eficacitatea
și efectele programului , într-un mod indirect, întrucât evaluatorul nu se
concentraeză pe niște obiective stabilite. În realizarea acestui tip de evaluare se
consideră că este mai eficient ca eval uatorul să nu cunoască obiectivele
programulu i. Totodată, se consideră și că evaluatorul ar fi bine să evite să intre
în contact cu personalul din cadrul programului, întrucât i -ar putea influen ța
opinia acestuia asupra programului și efectelor .
Mai există alte 3 tipuri de evaluare, având în vedere moment ul realizării, (Cerkez, 2009) :
a) evaluare ex ‐ante sau de preevaluare – aceasta se realizează chiar î nainte de
implementarea programului sau proiectului. Astfel, se dorește identificarea c oerenței și
relevanței programului . Prin p reevaluare se verifică modul în care s -au stabilit
obiectivele, dacă sunt clare și cuantificabile , dar se analizează și potențialele riscuri din
cadrul programului. Acest tip de evaluare are ca s cop optimiza rea mo dului de alocare
a resurselor , precum și identificarea de oportuni tăți de îmbunătă țire a calității
26
programului . De aceea, aceasta evaluare este un proces atât interactiv , cât și repetitiv și
se poate realiza fie printr‐un studiu de fezabilitate , fie prin tr-o diagnoză ini țială. Analiza
costurilor este o activitate s pecifică preevalurii , întrucât se urmăre ște alegerea celei mai
bune alternative , luând în considerare eficien ța ca principal criteriu ;
b) evaluare continuă – se desfășoară, așa cum sugerează și de numirea, pe parcursul întregii
perioade de desfă șurare a programul ui sau proiectului. Ace astă evaluare poate avea două
puncte de focus :
– modul specific de derulare a procesului de implementare , și anume: atingerea
țintelor , priorităților și obiectivelor s trategice ca parte din procesu l planific ării
strategic e)
– modalitat ea pr oprie de implementare și efectele acest eia.
În acest tip de evaluare baza sunt, în special, datele culese prin monitorizare .
Evaluarea continuă este esențială pentru a reuși să se core cteze și revizuiască, în
timp real, planul de acțiune și acti vitățile stabilite.
c) evaluare ex ‐post – se realizează abia la finalizarea implementării, având ca scop
furniza rea de informa ții privind eficacitatea program ului sau proiect ului. Se recomandă
ca a ceastă evaluare s ă se realizez la câteva luni sau chiar ani după f inalizarea
implementării. Ea poate fi foarte utilă în vederea identific ării efectelor proiectului sau
programului, indirecte și pe termen lung .
Există și alte două tipuri de evaluare, î n funcție de evaluator (Cerkez, 2009) :
a) evaluare a internă – se realizea ză de către persoane din cadrul proiectului sau
programului responsabilie cu implementarea, înturcât se consideră că acestea sunt ai
familiarizate cu programul și au acces mai facil la infor mații, persoanele -cheie și
primesc feedback informal de la părțile interesate. Totuși un dezavantaj ar fi faptul că
evaluatorii interni pot fi considerați părtinitori.
b) evaluare a externă – se realiz ează de către exper ți ce nu fac parte din echip a programu lui.
De cele mai multe ori, expertiza de specialitate a evaluatori lor externi e mult mai mare
decât a celor interni și marele lor avantaj este faptul că sunt considerați independen ți,
fapt ce oferă o credibilitate mai mare evaluării. Întrucât ei nu sunt di rect implica ți în
proiect, pot avea o perspectivă diferită asupra evaluării.
În func ție de gradul de participare al beneficiarilor, există alte două tipuri de evaluare:
27
a) evaluare participativă – prin stockholderii se implică mai activ în realizarea progre sului
în cadrul proiectului , dar și în atingerea rezultatelor stab ilite (Zamfir , 2007). În acest tip
de evaluare, evaluatorii sunt și b eneficiari . Întrucât b eneficiarii și alte păr ți interesate se
implică în procesul de elaborare, în implementarea și evalu area programului sau al
proiectului, aceștia sunt mult responsabil izați;
b) evaluare nonparticipativă – în cadrul acesteia beneficiarii nu iau parte la evaluare.
2.3. Planificarea unei evaluări
De regulă, evaluarea se desfășoară la fina lizarea program ului, însă e neceasr ca ea să fie
planificată încă de la început , întrucât se bazează pe date le culese pe tot parcursul programului,
iar datele de la început sunt foarte importante.
Indicatorii de performanță se stabilesc în funcție de tipul evaluării și î n concordan ță cu
obiectivele acesteia .
Cadrul logic al programului se stabilește în vederea monitorizării și evaluării, oferind o
imagine mai simplificată, liniară despre utilizarea conform planului a resurselor din proiect sau
program precum și a rezultatelo r așteptate. Cadrul logic are cinci componente principale
(Revista de asisten ță socială , nr. 3‐4/2008) :
– intrările ( inputs ): reprezeintă resursele investite în program , ce pot fi financiare, echipamente,
facilități, clădiri, timpul persoanelor implicate , resurse umane etc.);
– procesele ( processes ): reprezintă tot ceea ce se face cu intrările, adică activită țile realizate în
vederea atinger ii obiectivelor;
– ieșirile ( outputs ): sunt rezultatele concrete ale programului ;
– rezultatele ( outcomes ): sunt rezultate le populației avute în vedere de program pe termen scurt
( de exe mplu, creșterea gradului de conștientizare , schimbări ale atitudinilor, dezvoltarea
abilită ților) sau mediu ( de exemplu, schimbări ale practicilor sau comportamentelor) ;
– impactul: sunt efectele pe termen lung ( de exemplu, schimbări ale condi țiilor econom ice,
sociale, politice).
Cadrul logic este doar unul dintre instrumentele utilizate pentru pregătirea,
implementarea și apoi evaluarea proiectului. Totuși, cadrul logic nu ține loc de planificarea de
timp, analiza beneficiarilor , analize economice, determi narea impactului sau cea cost‐beneficiu .
Evaluarea constă în formularea unor serii de întrebări pentru fiecare etapă din proces,
întrebări care vor fi urmărite pe parcursul evaluării.
28
2.4. Identificarea grupului țintă
2.4.1. Incluziunea socială în U E
În 1957, o dată cu semnarea tratatului de constituire a Uniunii Europene, a fost elaborată
și politica socială a Comunită ții Europene . Așadar, prin Tratatul de la Roma s-au pus bazele
politicii sociale , mai exact, prin articolele care făceau trimitere la libertatea de stabilire și la
libera circula ție a muncitorilor, în contextul în care s -a creat pieța comun ă. De asemenea, prin
acest tratat s-a prevăzut și crearea Fondului Social Europ ean, ca modalitate de finan țare a noii
politici sociale (Revista de Ec onomie Socială , nr. 1, 2011).
În 1986 , prin adoptarea Actul ui Unic European au fost elaborate directive le privind
sănătatea și siguran ța la locul de muncă, și s-a introdu s dialogul soci al și avansat ideea de
coeziune economică și socială . Actul Unic E urope an s-a concretizat prin crearea Fondului de
coeziune economică și socială (Revista de Economie Socială , nr. 1, 2011) .
În anul 1989 s-a adoptat, Carta Socială, primul document -program al politicii sociale .
Prin a ceasta se stabilea u direcțiile de acți une a le politicii sociale , precum și drepturile
fundamentale în domeniul social . (Revista de Economie Socială , nr. 1, 2011) .
Atingerea nivelului ridicat de ocupare a forței de muncă și prote cția socială a fost unul
dintre obiectivele Uniunii Europene, stab ilit în anul 1990 prin Tratatul de la Maastricht (ratificat
în 1992) . Tot în 1990 s -a înfiin țat, la nivelul Parlamentului European al Uniunii Europene, și
Intergrupul de Economie Socială.
Protocolul Social (Social Policy Protocol ), anexat Tratatului de la Maas tricht și prin care
au fost stabilite obiectivele politicii sociale la nivel european, a fost adoptat în 1991 (Revista de
Economie Socială , nr. 1, 2011) .
Protocolul Social a fost abroga t în 1997, prin Tratatul de la Amsterdam (ratificat în
1999) , dar a fos t lansat Acordul Social (Social Policy Agreement ). În același timp, în cadrul
Tratatului Uniunii Europene a fost introdus un nou articol referitor forța de muncă și o cuparea
acesteia . Ocuparea forței de muncă a devenit unul dintre obiectivele comunita re prioritare, prin
Tratatul de la Amsterdam, și s-a transformat astfel, într -o provocare de interes comun. (Revista
de Economie Socială , nr. 1, 2011) .
În Memorandumul privind Economia Socială, lansat de Parlamentul European în anul
2007, s -a subliniat im porta nșa și rolul economiei sociale în Europa (Revista de economie
socială, Vol. VI, Nr. 2/2016) .
La nivelul UE, p rocesul nu a fost deloc ușor, ci mai degrabă birocratic și a răspuns cu
greu necesităților, la nivel european, de reglementare a domeniului. Un exemplu concret ar fi
proiectul „Statutului Societă ților Mutuale in Europa”, care a fost adoptat în 2003, dar după
29
câțiva ani a fost retras, întrucât nu s -au făcut progrese la nivelul legi slației. Totuși, au existat și
țări cu un ritm mai susținut în def inirea și susținerea economiei sociale și reformarea
domeniului. (Revista de economie socială, Vol. VI, Nr. 2/2016) .
Dacă avem astăzi s istemele sociale europene competitive, acest lucru se datorează, în
principal, angajamentului politic pe care și l -a luat Un iunea Europeană pentru a realiza
reformele economice și sociale.
În ultimii ani au avut loc multe s chimbări la nivel economic și socio -cultural care au dus
la un fenomen de excludere ed ucațională și socială, ce se datorează atât segregării populației,
cât și diferen țelor inerente dintre oameni .
Uniunea Europeană are o serie de criterii și cerințe privind incluziunea activă, ceea ce
înseamnă crearea unei piețe de muncă pentru cei care își caută, dar și pentru oamenii
dezavantajați. Cu toate acestea, au existat unele țări, precum Grecia, Portugalia, România și
altele, care au implementat politici sociale pasive, ce consumă doar resurse și adâncesc criza
globală actuală la nivelul societății . (Comisia Europeană, 20 10).
Acum la nivelul U niunii Europene există o serie politici foarte clare legate de economia
socială: servicii sociale , politicile de ocupare activă și coeziune socială.
Mare parte din inițiativele de susținere a economiei social e la nivelul Uniunii Europene
s-a concentrat pe combaterea șomajul ui și ocuparea activă, dar și sustenabilă a persoanelor
dezavantajate, întrucât acestea au fost problemele principale: șomajul de lungă durată și
problema structurală. De aceea, în multe zo ne economia socială s -a confundat cu întreprinderile
sociale de in tegra re a muncii, fapt ce a dus, în țări cu sisteme de protecție socială dezvoltată, la
limitarea oportunităților pentru întreprinderile sociale ce își doreau să activeze în domeniu.
(Revist a de economie socială, Vol. VI, Nr. 2/2016) .
E bine totuși că în a numit e țări s -a insistat pe încurajarea includerii activităților de
gestionarea și protecția mediului în cadrul acestui domeniu al economiei sociale. (Revista de
economie socială, Vol. VI, N r. 2/2016) .
La nivelul Uniunii Europene s -a ajuns la un consens și anum e, că economia socială
devine un aspect important și semnificativ de utilitate socială și este considerat un sector
distinct, cu o pondere tot mai consistentă în sectoarele economice ș i o contribuție masivă în
rezolvarea problemelor sociale -economice .
30
2.4.2. Incluziunea socială în România
Chiar dacă termenul de ”economie socială” a intrat relativ recent în vocabularul uzual
al românilor, în țara noastră există tradiții vechi, de ce l puțin un secol, a unor forme specifice
de economie socială.
De exe mplu , cooperativele au reprezentat, chiar și în comunism, dar nu numai, o parte
semnificativă a economiei naționale.
Organizațiile non -guvernamentale sunt principalii actori ai economiei sociale din
România, conform IES ( Institutul de economie social ă). În rândul acestor organizații non –
guvernamentale intră asocia ții și funda ții. Acestea sunt cele mai numeroase, dar și
reprezentative ca venit, active imobilizate și resursă umană ocupată. (Barna, 2012) .
Încep ând cu anul 2011 , economia socială s -a făcut remar cată și în România, ca sector
major al vie ții sociale și economice (Barna, 2012) .
România se afla în 2013, alături de țări precum: Estonia , Austria, Republica Cehă,
Germania, Lituania , Ungaria, Slovacia, Slovenia și Croația într-un top al țărilor Uniunii
Europe ne cu un nivel scăzut de acceptare a conceptului de economie socială, unde acest termen
este foarte puțin cunoscut sau se află într -un stadiu destul de incepient. Aceste țări au reie șit în
urma publicării unui studiu realizat de Comitetul Economic și Socia l European despre starea
economiei sociale în cele 27 de state membre ale U niunii Europene (Jurnalul Oficial al UE,
2012/C 24/01) .
Faptul că actul juridic principal care reglementeaz ă economia socială în românia datează
din 2015, denotă că România ( Legea n r. 219/2015) a făcut în ultimii ani pa și importan ți pentru
implementarea antreprenoriatului social în țara noastră.
Importan ța care se acordă tot mai mult în ultima perioadă de timp în România este
ilustrată și de organizarea la Cluj -Napoca a Evenimen tului intitulat ” Zilele Clujene ale
Economiei Sociale ”, care s -a aflat în 2018 la cea de a cincea edi ție. Acest eveniment este un
exemplu de perseverență și bune practic i întrucât aduce în atenția publicului și face vizibil
impactul pe care economi a socia lă îl are la nivelul comunitîții, precum și faptul că există o
diversitate mare a structurilor sale. În 2014 a avut loc prima a cțiune de promovare și de
conștientizare a acestui concept de economie socială , ce poate fi considerată un motor pentru
dezvolt area local ă. Iar masteranzii de la specializarea Asisten ță socială și Economie socială, din
cadrul Facultă ții de Sociologie și Asisten ță Socială, Universitatea ,,Babe ș-Bolyai” din Cluj –
Napoca , au fost cei care au avut această inițiativă . Printre obiectivel e ace stui eveniment au fost:
familiarizarea comunității locale cu acest concept, promovarea acestuita și vizibilitatea
31
aportului pe care economia socială îl are în dezvoltarea la nivel lo cal. Totodată a urmărit și
creșterea și stimularea responsabilității în do meniul social, precum și dorința de a facilita
parteneriate profesionale și parteneriate de tipul public -privat în acest domeniu (Revista de
economie socială, Vol. VI, Nr. 2/2016) .
2.5. Analiza SWOT privind nevoile în economia socială
O metodă destu l de des folosită în evaluare este a naliza SWOT . Aceast ă metodă constă
în notarea și analizarea punctelor tari , a celor slabe , oportunită ților, dar și amenin țărilor rezultate
din factorii exter ni ai proiectului .
Principalul obiectiv al analizei SWOT este ident ificarea și înlăturarea punctelor slabe
ale proiectului, prin evitarea amenințărilor preconizate și valorificarea oportunităților
identificate.
Pentru a identifica strategiile cele mai relevante și o planificare optimă a proiectului, se
recomandă ca anali za SWOT (ca metodă de evaluare a economiei sociale) să fie realizată, mai
ales, înainte de demararea proiectului (prin evaluarea ex -ante), dar ea se poate folosi cu rezultate
bune și în evaluarea ex -post sau intermediară. (Barna, 2012 )
32
Capitolul 3- Preze ntarea cercetării. Evaluarea nevoilor în vederea deschiderii
întreprinderii sociale ”Tradi ții peste veacuri” Turda
3.1. Asocia ția ”Fapte de omenie” Turda
Asocia ția „Fapte de Omenie ” Turda , persoană juridică de drept privat,
nonguvernamentală fără ca racte r politic, independentă fa ță de organe sau organiza ții
guvernamentale, a fost înfiin țată șa începutul anului 2018 în conformitate cu legisla ția în
vigoare .
Sediul asocia ției este si tuat în strada Decebal nr 6, municipiul Turda, jude țul Cluj.
Președinta asociației este Doamna V .G., vicepre ședintă este Doamna învă țătoare M .M.
și de rela ții publice și proiecte de dezvoltare se ocupă Domni șoara D . D..
Scopul principal al asocia ției este implicarea activă în via ța și problemele socio –
economice, culturale, sport ive ale comunită ții și a calită ții vie ții, urmărind sus ținerea și
implicarea activă a m embrilor comunită ții inclusiv vâ rstnicii, promovarea valorilor autentice,
a trecutului și preze ntului valoros. Scopul asociației este de promovare a valorilor civic e,
cooptarea și implicarea vârstnicilor în mod activ în via ța comunită ții, organizarea de cursuri și
schimburi culturale și de experien ță în cadrul formării continue pentru adul ți, partic iparea
activă în re țele de ONG -uri na ționale și interna ționale și promovar ea valorilor, a culturii
naționale, sus ținerea minorită ților, educarea tinerilor pe teme legate de istorie, artă, sus ținere
și ajutor acordată vârstnicilor.
3.2. Proiect pentru înfi ințarea întreprinderii sociale ”Tradi ții peste veacuri” Turda
Înainte de înființarea propiu -zisă a societă ții comercia le a fost proiecta tă ideea afacer ii.
Pentru aceasta s -a realizat un studi u al nevoilor comunită ții. În cadrul acestuia s -a observant că
în municipiul Turda nu există nicio întreprindere cu adresabilitate specială tinerilor care
termină studiile , deși exist ă o legisla ție care ajută angajatorii care angajează elevi sau student,
acești angajatori primind anumite facilită ți financiare .
3.2.1. A naliza SWOT pentru înfiin țarea întreprinderi isociale ”Tradi ții peste veacuri”
La o analiză SWOT pentru înfiin țarea un ei întreprinderi sociale ”Tradi ții peste veacuri”
Turda, puncte tari sunt:
– coordonatorul de proiect s -a mai ocupat de proiecte pentru ONG -uri care au
beneficiat de asisten ță nerambursabilă din fonduri publice și private, proiecte
care au fost o reu șită;
33
– produs ele întreprinderii sociale, fiind tradi ționale, se pot vinde la pre țuri bune;
– materia primă se poate achizi ționa din zonă, în comuna Mihai Viteazu existând
o firmă, ” Țesătoria lânii”, care prelucrează fire de lână;
– ciobanii nu au pia ță de desfacere la lână, unii preferând să o ardă în câmp pentru
că nu au ce face cu ea;
– coordonatorul de proiect este foarte bun ca PR, experien ța și rezul tatele de până
acum în organizarea unor evenimente și derularea unor proiecte na ționale și
interna ționale dovedind ace st lucru.
Ca oportunită ți există :
– în zonă nu există niciun atelier de artizanat;
– în România produc ția de covoare țesute manual artizanal nu este foarte bine
dezvoltată, chiar femeile de la țară renun țând la această tradi ție.
Ca amenin țări avem:
– echipa nu ar e experien țe în activită ți de întreprinderi sociale;
– membrii echipei nu se cunosc foarte bine încă.
Ca punct slab a fost semnalată legisla ția mereu în schimbare în ceea ce prive ște
antreprenoriatul social.
3.3. Metodologia de cercetare
Cerc etarea mea este una calitativă. Pe de o parte ea vizează beneficiarii întreprinderii
sociale pe care Asocia ția ”Fapte de omenie” Turda vrea să o deschidă, iar pe de altă parte
vizează coordonatorul proiectuluie, ca parte care a gândit și care v a oferi aceste s ervic ii.
Scopul lucrării este:
c) analizarea nevoilor tinerilor absolventi de liceu din municipiul Turda în vederea
ocupării unui loc de muncă ;
d) determinarea particularită ților specifice pentru înfiin țarea unei întreprinderi sociale
destinată tinerilor în muni cipiu l Turda de către Asocia ția ”Fapte de Omenie”.
Obiectivele cercetării sunt:
– Identificarea provocărilor pe care le au tinerii din munic ipiul Turda;
– Culegerea de date referitoare la nevoile tinerilor din municipiul Turda – prin
interviu ;
– Identificarea provocărilor antrepr enorului social;
– Studierea mai aprofundată problemelor ce țin de înfiin țarea unei întreprinderi
sociale.
34
Ipotez a cu car e am pornit această cercetare este:
2) cu cât înfiin țarea unui serviciu social este gândit și organizat cât mai meticulos, în
amănunt, cunos când nevoile comunită ții căreia i se adresează și cunoscând organizarea
unei afaceri, proiectul pentru ob ținerea finan țării are mai multe șanse pentru a fi viabil
și ales de către finan țatori.
Întrebările principale de cercetare sunt:
– Ce trebuie să știe un antreprenor social?
– Care sunt pa șii concreți de urmat pentru un antreprenor social de la idee la
fructificare?
– Cun a ți ales produsul pe care să îl vinde ți și de ce?
– Care e planul de afaceri?
– Care e concuren ța?
– Ce va aduce inovativ întreprinderea soc ială?
Pentru a atinge scopul pe care mi l -am propus în cercetarea mea, am considerat ca
oportună folosirea unei strategii de investigare calitative, pe bază de interviu semistructurat .
Cercetarea mea am structurat -o în trei păr ți:
a) Pregătirea cercetării;
b) Desfășurarea propriu -zisă a cercetării ;
c) Analiza și interpretarea datelor.
3.4. Proceduri de culegere a datelor cercetării ca litative
Etapa de culegere a datelor este foarte importantă deoarece de corectitudinea
informa țiilor ob ținute depinde întreg procesu l de cercetare, fapt care poate afecta poten țialul
de generalizare al datelor.
Pentru a ob ține rezultate aprofundate la tema de cercetare am ales să folosesc în cadrul
cercetării calitative metoda interviului individual pentru că am dorit să cunosc experie nțe,
practici, sentimente, gânduri, interpretări, a șteptări, judecă ți evaluative, din perspectiva
particular a coordonatorul ui de proiect .
Aceasta metodă de cercetare a fost aplicată în perioada 2, 4, 7 și 9 februarie 2018.
Interviurile au început la orele 16 și au durat aproximativ o oră și jumătate fiecare.
Popula ția vizată în cadrul proiectului cercetare calitativă este for mată din posibilii
antreprenori sociali din municipiul Turda, jude țul Cluj.
Loca ția a fost Sala de lectură a Bibliotecii Municipale ”Teod or Mură șanu” Turda.
35
Popula ția generală a cercetării calitative este comunitatea care va fi deservită de către
întreprin derea socială.
Scopul cercetării a fost acela de a analiza modul în care este gândită înfiin țarea unei
întreprinderi sociale ”Ateli er de artizanat” de către Asocia ția ”Fapte de Omenie” Turda.
Pentru cercetarea calitativă am folosit un ghid de interviu . Întrucât ghidul de interviu a
fost elaborat cu o formă fixă, se poate admite că interviul este unul structurat, însă contextul și
dispoziția subiectului au făcut ca acesta să treacă pe alocuri înspre unul semistructurat. Acest
tip de interviu a fost unul ind ividual, care s -a realizat „face to face”. Ca instrument viabil de
cercetare, ghidul de interviu îndepline ște simultan atât criteriu l fidelității, cât și cel al validită ții.
Astfel, prin interviu se pot ob ține rezultate asemănătoare în cazul repetării inve stiga ției și, în
plus, reu șește să verifice ipotezele cercetării, adică să măsoare ceea ce î și propune să măsoare.
În culegerea date lor a m folosit un ghid de interviu cu întrebări destinate coordonatorului de
proiect, D .D.. Persoana căreia i -am pus întrebă rile are 54 de ani, este sociolog, lucrează ca
bibliotecar și are o experien ță de 21 de ani de muncă în cadrul ONG -urilor, 15 ani ca PR și 25
de ani în mass -media.
3.4.1. Analiza și interpretarea datelor cercetării calitative
Analiza și interpretarea date lor este ultima etapă din cadrul acestei cercetări. Procedurile
de analiză a datelor ob ținute în urma aplicării interviu lui și reali zării observa ției au fost: analiza
de con ținut tematică. Etapele urmărite în prelucrarea și interpretarea datelor sunt următ oarele:
1) Citirea și adnotarea materialului în vederea realizării grilei de clasificare;
2) Stabilirea legăturilor între date, în aceas tă etapă urmând să se releve regularită țile de
asociere;
3) Conexarea datelor și emiterea unei judecă ți de ansamblu în privin ța datelor ob ținute;
4) Analiza și interpretarea finală a datelor.
Unită țile tematice ale interviului sunt următoarele: pa șii ce trebuie urmăr iți la înfiin țarea
unei întreprinderi sociale, cum se întocme ște planul de afaceri în antreprenoriatul social, care
sunt partenerii și cum se aleg, ce pa și trebuie urma ți pentru ca proiectul să devină unul
sustenabil.
Subiectul este responsabil de im pleme ntarea acestei strategii de investi ții fiind
coordonator de proiect . D.D. c onsideră antreprenoriatul social un sector fascinant și se simte
privilegiată că poate colabora cu întreprinderi le sociale. C onsideră că întreprinderile sociale
36
sunt create pentru a rezolva problemele sociale ale comunită ții, care țin departe de activită țile
economice cotidiene pentru a scăpa din a cest cerc vicios al sărăciei.
D.D. a arătat că împreună cu partenerii au făcut o analiză a situa ției municipiului Turda
și a nevoilo r com unită ții. Ea a arătat că municipiul Turda are o popula ție de 43.472 locuitori.
Municipiul se situează la aproximativ 30 km sud -est de municipiul Cluj -Napoca. Ora șul este
format din 3 zone distincte: Turda Veche , Turda Nouă și Oprișan. Și este împăr țit în mai multe
cartiere: Turda Veche (centrul vechi), Turda Nouă, Poiana, Opri șani (Microraioanele I, II, III
și IV), Po ștarât, Hărcana, Sfântu Ion și Petrilaca. Profil economic al municipiului este bazat pe
industria chimică , industria materialelor de cons trucții, industria metalurgică, sticlă , piese
pentru autovehicule și porțelan tehnic,. Totodată, ora șul este un centru impor tant al industrie i
ușoare, și în special, confec ții. În cadrului studiului au identificat faptul că localitatea nu avea
nicio întrep rinde re cu ofertă expresă adresată tinerilor care î și încheie studiile în localitate. La
terminarea celor 10 sau 12 clase sa u a școlii profesionale tinerii care nu urmează studii
superioare se văd la o cotitură. Ei nu știu ce trebuie să facă în continuare și cei mai mul ți prefer
ca imediat să depună actele pentru ob ținerea șomajului, pentru a avea un venit din care să poată
trăi.
Prin analiza comunității au fost determinate avantajele, nevoile și lipsurile, dar și modul
în care se poate răspunde la ele.
În caz ul întreprinderii sociale ”Tradi ții peste veacuri” Turda s -a analizat situa ția există
în municipiul Turda, jude țul Cluj .
Fig. nr. 1 : Structura popula ției, pe sexe, în municipiul Turda, jud. Cluj
37
Sursa: Strategia integrată de dezvoltare durabilă a mu nicip iului Turda 2017 -2023
Popula ția orașului Turda înregistrează o scădere constantă și un spor natural negativ ,
dar numă rul popula ției tinere este într -o cre ștere constantă, d eși mulți pleacă din localitate după
terminarea liceului.
În 2017 în Turda e xista u 10.159 persoane cu vârsta cuprinsă între 0 -19 ani așa după cum
reiese din Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipi ului Turda 2017 -2023 -2030 .
Așa cum se arată și în Strategia integrată de dezvoltare durabilă a municipiului Turda
2017 -2023, p entru cre șterea numărului de locuitori și dezvoltarea municipiului este importantă
reținerea tinerilor în ora ș, precum și atrage rea tinerilor din zonele limitrofe sau chiar din alte
regiuni, concomitent cu sus ținerea generării de locuri de muncă în Turda și asigur area de
servicii adecvate nevoilor și aspira țiilor tinerilor. Alături de oferta de locuin țe și o paletă mai
diversifica tă de petrecere a timpului liber, un rol esen țial pentru rămânerea tinerilor în localitate
o constituie găsirea unor locuri de muncă și oportunită ți de formare în domeniul profesiona l al
tinerilor, ținând cont de activitățile economice prezente în Turda dar și de altele noi, care se pot
dezvolta pe parcurs. Se poate observa o oarecare înclina ție spre o dezvoltare industrială
tehnologic ă, ma joritatea firmelor importante având profil tehnic și nici o întreprindere axată pe
artizanat și păstrarea tradi țiilor.
În Turda, oferta institu țiilor de învă țământ este una variată în unită țile de învă țământ
care func ționează la toate nivelele. În loc alitate func ționează un număr total de 18 institu ții de
învățământ, din care cinci la nivelul de instruire pre școlar, șase l a nivel primar și gimnazial
(inclusiv învă țământ special), șase la nivel primar și gimnazial, șase licee și o dotare de nivel
poslic eal ( inclusiv învă țământ special). Popula ția școlară a evoluat odată cu fluctua țiile
demografice, scăzând de la 8.720 copii și elevi în anul 2010, până la 7.824 în anul 2016. Până
în anul 2012 numărul elevilor înscri și în învă țământul profesional scade și crește în perioada
2013 -2015. Evolu ția înscrierilor în învă țământul liceal este marcată de o scădere constantă
începând cu a nul 2012 (Strategia integrată de dezvoltare durabilă a municipiului Turda 2017 –
2023) .
În localitate , persoanele cu vârste între 14 și 35 de ani beneficiază , prin Centrul de
Tineret , de mai multe servicii: orientare și integrare școlară și profesională; inf ormare și
orientare, modalită ți de socializare și petrecere a timpului liber. consiliere socială,suport
emoțional și consiliere psih ologi că.
38
Programul Orizontal “Gestionarea sustenabilă a resurselor pentru dezvoltare
economică: umane, materiale, de manage ment, pie țe de desfacere, financiare” din cadrul
Strategiei integrate de dezvoltare durabilă 2017 -2023, la Dezvoltarea Pie țelor de desfa cere
pentru produsele și serviciile locale prevede între altele, luarea unor măsuri de cre ștere a
atractivită ții munici piului pentru tineri privind calitatea vie ții, locuri de muncă, perspectiva
lansării afacerilor mici și mijlocii. Înfiin țarea unei întreprinderi sociale cu tineri răspunde
acestui deziderat al comunită ții.
De altfel, unul din obiectivele generale este ini țierea la nivel zonal a unor întreprinderi
sau activită ți economice specifice economiei sociale în cadrul c omponentei de economie
social ă ,,Bunăstare, antreprenoriat și demnitate umană” (BADU), conform conceputului de
dezvoltare la nivel regional al munic ipiului Turda 2014 -2020 elaborat de Primăria Municipiului
Turda.
În ultimii ani s -a observat o scădere a numărului de elevi înscri și în învățământul liceal
și o creștere a elevilor înscri și în învă țământul profesional , ceea ce dovede ște orientarea tinerilo r
școlari în ceea ce prive ște meseriile în care doresc să se specielizeze.
D.D. a arătat că domeniul de activitate , forma de organiz are, modul de structurare a
afacer ii social e, toate pot varia, însă ceea ce este important este să se rezolve probleme socia le
consistente printr -o abordare pe termen lung, de tip antreprenorial . În municipiul Turda nu
există nici o întreprindere de artiza nat. În domeniul artizanatului, al țesutului, cea mai apropiată
întreprindere se află în comuna Frata, unde me șterul popular Raveca Soporan se ocupă de
artizanat, țesutul traditional, dar în ultimii ani s -a axat mai mult pe recondi ționarea costumelor
popul are străvechi.
Nu e deloc întâmplător că și la nivel na țional, în cadrul Planului de Ac țiuni pe perioada
2014 -2020 pentru im plementarea ”Strategiei Na ționale pentru Ocuparea For ței de Muncă 2014 –
2020 ” primul obiectiv îl constituie ”Creșterea ocupării în râ ndul tinerilor și prelungirea vie ții
active a persoanelor în vârstă ”, avându -se în vedere drept primă directiv ă de ac țiune: aplicarea
unor programe integrate orientate către tinerii ce nu sunt încadra ți profesional și nu sunt prinși
în niciun program educ ațional sau de formare.
În primul rând, e nevoie să existe o conștientizare clară a cauzelor mai profunde ce au
dus la apari ția unei probleme sociale, astfel încât lucrurile să -și urmeze cursul firesc în domeniu l
39
economiei sociale . Pe lângă motiva ția intrinsecă , e nevoie și de curaj, creativitate, pragmatism ,
viziune, empatie, încredere , entuziasm, capacitatea de a rezista la greu și schimbare, capacitate
de a strânge oameni -cheie în jurul tău pentru a crea echipa și pentru a dezvolta parteneriate
strategi ce. D e asemenea, sunt necesare și abilită ți în planifica rea și implementa rea afacer ii, de
gestionarea și management ul resurs elor umane și financiar e, abilități în vânzare, comunicare,
dezvoltare de produse și, foarte important, să înțelegi sectorul social , să cunoști politici le
publice din domeniu, principalii actori, interven ții necesare în vederea completării activit ății
întreprinderii sociale.
D.D. arată că e nevoie de multă implicare din partea celor care vor fi sprijiniți de o
întreprindere socială, pe ntru ca ideea bună să se transforme într -o organizația socială
sustenabilă . E necesar să se stabilească dacă ideile propuse sunt potrivite pentru publicul țintă.
E important ca ei să poată și dorească să fie incluși. Și să se stabilească:
Care este impactu l social pe care și -l doresc ?
Ce indicatori de performan ță se stabi lesc?
Apoi, e nevoie ca ideea să fie validată de către piață:
Care e produsul sau serviciul pus la dispoziție ?
Cui se adresează acesta ?
În ce condi ții clien ții-țintă l -ar și cumpăra?
Cât c ostă producția lui ?
Care e concuren ța cu care am de -a face ?
Cu cine voi lucra în echipă ?
Care sunt informațiile pe ca re le am despre industria sau afacere a la care mă gândesc , și
ce mai am de învățat ?
Ce cantitate e nevoie să vând pentru a atinge o biect ivele sociale stabilite și pentru a fi
sustenabil din punct de vedere financiar?
Sunt aceste proiec ții realiste?
Care sunt riscurile principale cu care mă confrunt ?
Cum pot să mă feresc de ele?
De ce capital am nevoie să pot începe ?
De unde și în ce condiții îl pot obține?
Care sunt partenerii mei strategici?
Cum pot cre ște afacerea pe termen mediu și lung?
Ce fac dacă eșuez ?
40
Primul pas după studiul nevoilor comunită ții este realizarea unui plan de afaceri gândit
prin prisma pie ței în care va func ționa. La conceperea proiectului privind întreprinderea socială
și elabo rarea planului de afaceri a fost foarte hotărâtoa re dorința de a învă ța mecanismele
necesare pentru a permite trecerea de la idee la practică.
Ideea care a stat la baza întreprinderii sociale este de înfiin țare a unui atelier de artizanat
bazat pe ob iecte artizanale țesute la război (prosoape tradi ționale, pre șuri, șervețele) și
realiz area de icoane pe sticlă urmând ca ulterior să se deschidă și un atelier de handmade .
Pentru începerea afacerii vor fi 7 angaja ți: 2 membri ai Asocia ției ”Fapte de Omeni e”
care știu țese la război și 5 tineri marginaliza ți, absolven ți de liceu din municipiul Turda.
În înfiin țarea întreprinderile sociale de inser ție e important de știut că întreprinderi le
sociale de inser ție ce angajează ”tineri cu risc de marginalizare so cială ” intră în categoria
”angajatori lor de inser ție” și beneficiază astfel de facilită țile prevăzute de Legea nr. 76/2002.
În cee a ce prive ște produc ția, s-a stabilit care este materia primă necesară, furnizorii
acesteia, cantitatea necesară, asta după a naliz area tutror variantelor de procurare. S -a stabili t că
este nevoie de 7 războaie de țesut. 2 dintre ele le avea deja pre ședinta Asocia ției ”Fapte de
Omenie” Turda, Doamna V.G., moștenite de la mama ei. Celelalte 5 au fost prim ite ca dona ții
de la oamen i din comunele din jurul municipiului Turda care nu le mai foloseau și le aveau
depozitate prin poduri și magazii.
Sediul întreprinderii sociale va fi sediul Asocia ției ”Oameni de Omenie”, în municip iul
Turda, jude țul Cluj, str. Decebal nr.6. Una din came re va constitui magazia și alte 2 camere vor
fi destin ate atelierelor de muncă.
Programul de lucru a fost gândit la 8 ore pe s ăptămână, de luni până v ineri. Mentenan ța
va fi asigurată de so țul Doamnei V. G.
Produsul se adresează unei mase mari de consumato ri. G rupul țintă al întreprinderii
sociale este format din consumatorii cărora se vor vinde produsele: comunitatea turdeană, dar,
mai ales turi știi din zonă afla ți în număr tot mai mare datorită dezvoltării proiectului touristic
turdean Salina Turda. Mul ți din turiști sunt din străinătate, cu preponder ență din Ungaria, dar
și din zone exotice cum sunt Japonia, Tailanda, America de Sud. Pentru a ajunge la consu matori
vânzarea va avea loc la S alina Turda, în magazinele de profil din Munciipiul Turda și la
Târguril e ”Produs de Cluj” organizate periodic în spa țiul pietonal al municipiului Turda. De
asemenea, clien ții care vor dori produsele întreprinderii sociale după ce le -au văzut pe internet,
le vor putea primi prin curierat rapid cu plata contra cost la prim irea coletului. De asemenea, se
are în vedere și comer cializarea la nivel international, la început în ora șele înfră țite cu
municipiul Turda.
41
În aceea ce prive ște angaja ții, abilită țile acestora vor urma să fie identificate după ce ei
vor urma cur suri de p regăt ire profesionale în omeniul artei populare și artizanatului.
Întreprinderea social ă va avea ca parteneri Primăria Muncipiului Turda, Centrul Crea ției
Populare a Jude țului Cluj, T Smart Servicii, o companie clujeană specializata în domeniul
instruirii, form ării profesionale, medierii pe pia ța muncii, a de zvoltării resurselor umane și a
dezvoltării personale, Salina Turda SA, Asocia ția “Produs de Cluj ”.
Dacă o întreprindere socială are succes sau nu, depinde destul de mult de stabilirea
prețului pentru p rodus ul sau serviciul oferit. E important ca prețul să fie cel pe care
consumatorul este dispus să îl plătească. Așa cum se știe, p rețul nu este stabilit doar în funcție
de cost. Costul de produc ție are, cu siguranță, importanța sa, întrucât prin diferența diferența
dintre pre ț și cost se stabilește profitul întreprinderii . E esențial ca prețul unui produs sau
serviciu să țină cont, mai întâi, de valoarea pe care o aduce consumatorului și cum o percepe
acesta. Prețul de vânzare e compus atât din elemente ceva mai ușor de măsurat , cum ar fi: costul
de produc ție, cât și din elemente mai greu de evaluat , dar care aduc mare valoare produs ului
(de exemplu, unicitatea este un astfel de element pentru produsel e de artizanat sau icoane pe
sticlă ; alte exemple de ele mente ar fi: raritatea , povestea, ineditul. E bine ca prețul de vânzare
să nu fie nimic mai mic decât cel pe care consumatorul este pregătit și dornic să îl plătească.
În strategia de pre ț s-a stabiit intrarea pe piață cu un preț mai mare, pentru a permit e o
poziționare pe piață ca fiind un produs superior c elor existente pe piață. Produsele similare sunt
aduse, în marea lor majoritate, din alte zone ale țării și nu păstrează modelele locale specifice
zonei Turda. Ca strategie de pre ț se va merge pe varian ta scumpă, mult mai bun calitativ și
traditional regiu nii.
Pentru că este importantă cunoașterea produsului înainte de achiziție de către
consumatori , se va acorda o foarte mare importan ță promovării, publicită ții.
La început s e va merge pe promovare fără costuri mari, prin pagină de Facebook, prin
sponsoriz area în produse (barter) a diferitelor evenimente de im pact (zilele ora șului, schimburi
culturale cu ora șe înfră țite, târguri tradi ționale, concursuri și sărbători ale comunită ții turdene).
Ulterior s e va acționa preponderant pe marketing direct (e -mailur i și telefoane directe
către consumatori), rela ții publice (articole despre ce înseamnă întreprinderea social, cum se
ajunge la secces, despre produsele tradi ționale unice, sus ținerea tardi ției populare și se va merge
și pe evenimente din afara municipiulu i Turda (expozi ții, târguri, licita ții).
Înainte d e calcula rea costuril or, se stabile ște unitatea de produs pentru care se calcul ează
costul. Având în vedere tipul de produs oferit, aceasta poate fi: pr osop țesut tradi țional, de
diferite mărimi, șervețele și covoare țesute traditional, tot de diferite mărimi, icoane pe sticlă .
42
Costurile fixe nu depind de nivelul vânzărilor și sunt plătite în mod regulat . Chiria nu
se va plăti și asta e un lucru bun, dar se vor plăti utilită țile, salariile , echipamentele, e tc. Trebuie
ținut cont că acestea trebuie plătite , chiar dacă se vinde mult sau puțin într -o lună.
Costurile variabile sunt însă legate direct de cantitatea de produse vândute ( mai exact,
costul materi alelo r și al livrării produselor). Având în vedere ace ste informa ții, se va stabili
costul variabil pentru fiecare unitate de produs (de exemplu , costul asociat producer ii unui
prosop de o mărime specifică ).
Foarte importantă e ste și calcularea veniturilor care pot fi din vânzări, granturi, dona ții.
După ce s -au calculat costurile și veniturile din activitatea întreprinderii sociale, e
important să fie analizate v eniturile și cheltuielile în vederea desfă șurării activită ții pe anumită
perioadă de timp (o lu nă, u n an) și posibilele riscuri .
Analizând activitate a de antreprenoriat a altor întreprinderi sociale , au fost idendificate
ca riscuri externe , iată c âteva exemple de riscuri posibile: vânzare a a doar jumătate din
cantitatea preconizată, retragerea unui furnizor cheie sau falimentul său , desfacerea
partener iatului de către unul dintre parteneri i de desfacere, neplata sau plata întârziată a unui
client important a facturilor. -.
Ca risc intern se poate ca un membru important din echipă să decidă plecarea din
afacere.
3.4.2. Concluziile cercetării interviul ui luat coordonatorului de proiect
Cons ider că în cadrul lucr ării, scopul cercetării mele a fost atins, obiectivul pe care mi
l-am propus a fost îndeplinit: determinarea particularită ților specifice pentru înfiin țarea unei
întreprinderi sociale ”Atelier d e artizanat” destinată tinerilor în muni cipiu l Turda de către
Asocia ția ”Fapte de Omenie”.
Ipotezele cu care am pornit cercetarea pe bază de interviu s -au confirmat.
După studiul nevoilor comunită ții și stabilirea beneficiarilor cărora li se adresează
întreprinderea socială, se stabile ște tipu l de economie socială dorit, în urma unui studiu de pia ță
În înfiin țarea unei întreprinderi sociale, după ce se știe ce produs/serviciu se va realiza
în întrep rinderea socială, care este pia ța și cui se va vinde, tre buie clarificate și activită țile prin
care se va ajunge la scopul urmărit, pre țurile abordate și care va fi strategia de marketing, modul
în care se va face publicitatea pentru promovarea produselor.
E important ca o rganiza ția să-și cunoască foarte bine pu blicul pentru a reuși să adapteze
mesaj ele sale publicului țintă și să aleagă cel mai potrivit canal pentru împărțirea informa țiilor.
43
Rolul jucat de rela țiile publice în toate aceste demersuri este unul strategic. Atunci când
activită țile de rela ții public e sunt considerate ca un proces, se obți n mul te beneficii, precum:
împărțirea activită ților pe etape separate , oportunitatea realizării controlului și evaluării
rezultatelor având la baz ă metode științifice , riguroase.
44
CONCLUZII FINALE
Antreprenoriat ul social îmbină , în mod fericit , profita bilitatea unei afaceri cu
solidaritatea unui ONG. El creează locuri de muncă de bună calitate, conduce la coeziune
economică , socială și regională, în timp ce gener ează capital social și promovează solidaritatea ,
cetățenia activă și o economie în care se acordă importanță, în primul rând, oamenilo r,
sprijinind, totodată, și dezvoltarea durabilă . Pentru ca acest lucru să se poată realiza este nevoie
de politici coerente și de combinarea eforturilor institu țiilor publi ce și societă ții civile.
Susținerea de că tre a utorită țile locale și jude țene, în colaborare cu al ți actori
institu ționali și din societate civilă, a înfiin țării de asocia ții de dezvoltare comunitară care să
înfiin țeze societă ți de interes comunitar este un fapt util întregii comunită ți.
Întrepri nderi le sociale presupun nu doar angajarea persoanelor aflate în situa ții de risc,
ci, prin intermediul lor, se creează și abilită ți de dezvolta re a afacer ii, pentru a o face sustenabilă.
De asemenea, întreprinderil e sociale presupun nu doar re animarea și pract icarea meșteșugurilor
tradiționale , ci și crearea de bunuri și/sau servicii. Meșteșuguri le tradiționale sunt o bună
metodă pentru crearea de servicii sau bunuri în cadrul întreprinderi i sociale.
Din interviul l uat celei care se va ocupa de înfiin țarea ”Atelierului de artizanat” de către
Asocia ția ”Fapte de Omenie” Turda, D .D., reiese că î nfiin țarea unei structuri de economie
socială în municipiul Turda, ca și în oricare altă localitate, presupune mai multe etape .
Prima etapă o reprezintă analiza ideii de afacer e. Orice idee de afacer e are de îndeplinit
trei condi ții esen țiale: să fie capacilă să aducă profit, să fie clar impact ul său social și să fie pe
măsura misiun ii, viziun ii și obiectivel or pe care le are organiza ția socială . De asemenea, și
studiu l de fezabilitate este foarte important. Studiul de fezabilitate înseamnă, de fapt, o analiz ă
a pieței și un studiu de marketing , ce vor sta la baza luării deciziei la final .
Analiza pieței are importanța ei, bine stabilită, în cadrul procesului de dezvol tare a
întreprinderilor sociale . Astfel nu doa r analiza nevoilor sociale este importantă . Prin a naliza
pieței se identifică și culeg informații despre costuri, clienți, canale de distribuție și competiție.
Scopul studiul ui de fezabilitate este de a demonst ra în ce măsură ideea întreprinder ii social e
este viabilă și realistă.
În cadrul s tudiul ui de marketing se obțin informa ții despre pre ț (valoarea percepută de
client pentru produsul sau a serviciul respectiv ), prod us (identificarea produsul ui de bază și cel
efectiv, dar și caracteristicile sale), promovare ( identificarea celor mai eficiente modalitățile de
promovare a produsului sau serviciului : PR, publicitate, marketing direct , evenimente etc) ,
45
canale de distribu ție (identificarea modalită ților optime de dis tribuire a produsului, pentru a
satisface comoditatea clientului), și proces ( dacă există standarde de calitate).
Pentru î nfiin țarea unei întreprinderi sociale sunt necesare mai multe etape : se pornește
de la determinarea misiunii și a viziunii și se trece prin management financiar, al riscurilor, al
resurselor umane etc.
În urma cercetării, deschiderea unei întreprinderi sociale de către Asocia ția “Fapte de
Omenie” Turda în domeniul păstrării tradi țiilor na ționale se dovede ște a fi una viabilă. În zo nă
nu există nici o unitate economică de țesut tradi țional, singura pe o rază de 30 de kilometri fiind
în localitatea Frata, la me șterul popular Raveca Soporan. Însă aceasta desfă șoară mai multe
activită ți tradi ționale și și-a axat majoritatea activită ților pe recondi ționarea costumelor
populare foarte vechi și se ocupă de țesut destul de rar.
Un avantaj în înfiin țarea acestei întreprinderi sociale îl constituie și faptul că materia
primă se află la circa 5 kilometri de Turda, în comuna Mihai Viteazu.
Legat de desfacere, faptul că în ultimii 10 ani economia turdeană a început să se axeze
foarte mult pe turism, nu vine decât să constituie un avantaj. Produsele țesute în mod tradi țional,
ștergare tradi ționale române ști, vor fi cu siguran ță cumpărate de către t uriștii din zonă.
Împreună cu celelalte moduri de marketing pe care șefa de proiect prea să le promoveze și a
faptului că aceste produse au pre țuri destul de mari pe pia ță, unele fiind produse unicat și toate
fiind lucrate manual, vor asigura o bună desfac ere și afacerea are toate șansele să devină
productivă.
În urma cercetării cantitative reiese faptul că t inerii liceeni turdeni chestiona ți dovedesc
că sunt interesa ți să lucreze într -o întreprindere socială de aces t fel, iar faptul că Asocia ția
“Fapte de Omeni e” Turda dore ște să organizeze cursuri de pregătire profesională gratuite,
constituie pentru ei un avantaj.
Asocia ția are o preocupare majoră în asigurarea unei formări cât mai orientate spre
partea practică, astfel încât, la terminarea cursurilor , tinerii să poată fi selec ționați în vederea
angajării.
Pornită la început cu un număr de 7 angaja ți, afacerea se poate extinde treptat. Fără alte
investi ții într -o a doua etapă numărul angaja ților ar putea ajunge la 14, cu acelea și războaie de
țesut lucrând în două ture salaria ții. Desigur, dacă unitatea prosperă, ulterior vor mai putea fi
achizi ționate și alte războaie de țesut.
La Turda s -ar putea implementa un asemenea proiect, apelându -se la Solidar. Solidar
este o linie de finan țare europeană, de 20 de milio ane de euro, dedicată întreprinderilor. Un
proiect poate primi , prin această linie de finanțare, între 50.000 euro și 100.000 euro. În vederea
46
oțbinerii sprijinului , entitate a de economie socială are nevoie să aibă un grup țintă minim de 20
de persoa ne și pot fi finanțate prin această linie (http://www.fonduri –
ue.ro/images/files/programe/) :
– Partea de formare ( fie profesională , fie în domeniul social);
– Partea de dezvoltare a abilită ților și consiliere;
– Parte a de dezvoltare a capacită ții întreprinde rii de furnizare de bunuri și servicii ,
inclusiv prin identificarea de noi piețe de desfacere;
– promovarea mărcii sociale;
– crearea de locuri de muncă mai accesibile ;
– transferul de informații cu actorii relevanți sau cu alte comunită ți, atât la nivel ul
țării, cât și cu alte state membre UE ;
– crearea de parteneriate cu actorii relevan ți, rețele de cooperare și sprijin;
– diseminarea bune lor practici.
Economia socială tradi țională poate fi, pentru țara noastră , un aspect important în
dezvoltarea soc ială și econ omică , dar poate duce chiar și la scăderea sărăciei. Totuși, e
important de precizat că activită țile tradiționale principale caută și au nevoie de sus ținere în
ceeea ce privește organizare a, dar și perpetuarea tradițiilor are aceleași nevoi . Tradiția și
întoarcerea la ea este pentru noi o prioritate .
47
BIBLIOGRAFIE
1) Barna, C. (2012) Ghidul managerului de întreprindere socială, Ed. Almarom, Rm.
Vâlcea ;
2) Cace, S. (coord. ), Arpinte, D., Scoican, N.A., Theotokato s, H., Koumalatsou, E. (2010).
Economia so cială în Europa . Ed. Expert, Bucure ști;
3) *** Carta principiilor economiei sociale (2002);
4) *** Carta Socială (1989);
5) Cerkez, M. (2009), Evaluarea programelor și politicilor publice, Ed. Polirom, Iași;
6) Comisia Euro peană (2010). Investing in Europe’s Future . Fifth report on economic,
social and territorial cohesion, Report from the Commission, Luxembourg;
7) Comitetul Economic și Social European (2012). Avizul Comitetului Economic și Social
European pe tema «Antrepreno riat social și întreprinderi sociale» (avi z exp loratoriu).
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2012/C 24/01);
8) Drăgo țoiu, A; Marinoiu, A.; Stănescu, S.M. (coord.) (2011). Solidaritatea, o nouă sursă
de putere economică. Bune practice din economia social ă, Ed. MMFPS, Bucure ști;
9) *** Economia soci ală î n Uniunea Europeană. Raportul întocmit pentru Comitetul
Economic și Social European de Centrul Interna țional de Cercetare și Informare
privind Economia Publică, Socială și Cooperatistă (CIRIEC), 2012;
10) Europea n Commission, Social economy and social en trepr eneurship. Social Europe
guide. Volumul 4, 2013;
11) *** Legea nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale
salaria ților și al uniunii acestora;
12) *** Legea nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor;
13) *** L egea 1/2005 privind organizarea și func ționarea coopera ției;
14) Legea nr. 219/2015 privind economia socială, publicată în Monitorul Oficial, Partea I,
nr. 561 din 28 iulie 2015;
15) Manolescu, E. (2011). Modele social ‐econoice în perioada de criză . Economie teo retică
și aplicată. S .n., Bucure ști;
16) Mățăuan, Gabriel (1999), Evaluarea programelor sociale, Ed. Expert, Bucure ști;
17) Mihalache, N. (2013). Sărăcia. Responsabilitate socială și nivel de trai , Ed. Institutul
Europea n, Iași;
18) Ministerul Muncii, Familiei și Protec ției Sociale, Raport de cercetare privind economia
socială în România din perspectivă europeană comparată, 2010;
48
19) Petrescu, C. (coord.) (2013). Economia socială în contextul dezvoltării locale , Ed.
Polirom, Ia și;
20) Zamfir, C. (coord.) (1999). Politici socia le în România ‘90 -’98, Ed. Expert, Bucure ști;
21) Primăria Municipiului Turda, Conceptul de dezvoltare la nivel regional al municipiului
Turda 2014 -2020;
22) ***Revista de asisten ță socială , nr. 3‐4/2008;
23) ***Revista de Economie Socială , nr. 1 2011;
24) ***Revis ta de economie socială, Vol. IV, Nr. 2/2014;
25) ***Revista de economie socială, Vol. VI, Nr. 2/2016;
26) Stănescu, S., (coord.) (2012), Profit pentru oameni , PNUD România, S.N., Bucure ști;
27) Stănescu, S.M., Cace, S., Alex andrescu, F. (coord.) (2011), Între oportu nități și riscuri:
oferta de economie socială în regiunile de dezvoltare Bucure ști-Ilfov și Sud -Est, Ed.
Expert, Bucure ști;
28) ***Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Turda 2017 -2023 -2030;
29) ***Strategia in tegrată de dezvoltare durabilă a municipiu lui T urda 2017 -2023;
30) ***Strategia Na țională pentru Ocuparea For ței de Muncă 2014 -2020;
31) ***Tratatul de la Amsterdam, 1999;
32) ***Tratatul de la Maastricht, 1992;
33) ***Tratatul de la Roma;
34) Văduva, S. (2004). Antrepre noriatul. Practici aplicative în România și în alte țări în
tranzi ție, Ed. Economică, Bucure ști;
35) Zamfir, Cătălin (1999). Politici sociale în România: 1990 -1998, Ed. Expert, Bucure ști;
36) Zamfir, C.; S. Stănescu (coord. (2007), Enciclopedia dezvoltării socia le vol.I, Ed.
Polirom, Iași.
Surse Inter net:
http://www.eesc.europa.eu/
http://www.fonduri -ue.ro/images/files/programe/) .
49
Anexa 1
Ghid de interviu. C oordonatorul proiectului
Va mult umesc ca ati acceptat sa imi acordati ac est interviu. Va fi de mare ajutor
pentru mine ca imi puteti oferi informatii si pareri din experienta dvs.ca coordonator de
proiect. Nu exista raspunsuri gresite sau corecte. Oricand doriti inerviul poate fi
intrerupt si nu este obligatori u sa imi raspundeti la toate intrebarile. Va asigur ca datele
dumneavoastra vor fi confidentiale si vor fi anonimizate iar raspunsurile date de
dumneavoastra vor fi utilizate pentru realizarea lucrarii mel e de disertatie cu tema conceptii
ale pote ntialilor angajtorii privind inegrarea pe piata muncii a tinerilor absolventi de
liceu.Lucrarea de disertatie va fi prezentata in fata unor profesori universiatri si colegi de
facultate.Interviul va dura aproxi mativ 30 de minute.
I. Informat ii generale despre coordonatorul proiectului.
1.Decat timp realizati proiecte de dezvolatre in cadrul ONG -urilor si al asociatiilor?
2.Care este strategia de dezvoltare a asoc iatiei pentru care realizati proiecte de
dezvol tare?
3.In momentul actual in Romania care este imaginea pietei muncii din punctul
dumneavoastra de vedere?
II. Perceptia si informatiile detinute despre tinerii absolventi de liceu.
1.Credeti ca in Romania sunt integrate pe piata muncii tineri absolventi de liceu?
2.Care credeti ca este impedimentul pentru care sint/nu sint in tegrate?
3.Care considerati ca ar fi avantajele respectiv dezavantaj ele angajarii tinerilor
absolventi de li ceu?
4.Care este parerea dumneavoastra despre implicarea statului in sprijinirea tinerilor
absolventi de liceu?
5.Ce masuri de sprijin le sint oferite angajatorilor care angajeaza tineri abs olventi de
liceu?
6.Conform stat isticilor realizate, angajarea tinerilor absolventi de liceu este o problema
la nivel general,indiferent de nivelul liceului terminat,acestia sint exclusi din capul
muncii.Dvs. credeti ca angajatorii din Turda s unt ineresati sa angajeze tineri absolven ti de
liceu?
7.In cadrul asociatiei aveti angajati tineri absolventi de liceu?
-daca da: Cum s -au adaptat? Ce adaptari ale locului de munca a facut asociatia pentru
ei? S -au intampinat dificul tati? Cum au fost ele depasite?
-daca nu: Ati fi dispus sa angajati tineri absolventi de liceu? Ce v -ar motiva/demotiva?
III. Perceptia privind tinerii absolventi de liceu si inegrarea lor pe piata muncii?
1.Care est e parerea dumneavoastra privind incadrarea pe piata muncii atinerilor
absolventi de liceu?
2.Cum credeti ca s -ar adapta acestia pe piata muncii?
3.Care credeti ca ar fi reactiile/parerile clientilor daca ar cumpara un produs realiz at
de o persoana fara experienta profesion ala?
4.Care credeti ca sant adaptarile de care ar avea nevoie un tanar fara experienta
profesionala pentru a se putea inegra pe piata muncii?
50
IV. Deschiderea angajatorului catre angajarea tinerilor absolventi de liceu.
1.Ar putea asociatia dumneavoastra sa ofere adaptari pentru un tanar absolvent de
liceu fara experienta profesionala?
2.Considerati ca prezinta un avantaj sau dezavantaj angajarea unui t anar absolvent de
liceu?
3.Daca un al angajator va solicita un sfat privind angajarea sau nu al unui tanar
absolvent de liceu?
Ghid de inerviu.Responsabil Resurse Umane.
I.Informatii generale despre responsabilul de resurse um ane.
1.De cat timp lucrati i n ace asta asociatie?
2. Care sant criteriile de recrutare pe care le utilizati?
3.In Romania cum vedeti piata muncii?
II.Perceptia si informatiile detinute despre tinerii absolventi de liceu?
1.Care este parerea d umnea voastra privind inegrarea pe piata muncii a tinerilor
absolventi de liceu?
2.Care considerati ca ar fi avantajele respectiv dezavantajele angajarii tinerilor
absolventi de liceu?
3.Care este parerea dumneavoastra despre impl icare a statului in sprijinirea tinerilor
absolventi de liceu?
4.Ce masuri de sprijin le sint oferite angajatorilor care angajeaza tineri absolventi de
liceu?
5.Conform statisticilor realizat e, angajarea tinerilor absolventi de liceu este o problema
la nivel general,indiferent de nivelul liceului terminat,acestia sint exclusi din capul
muncii.Dvs. credeti ca angajatorii din Turda sunt ineresati sa angajeze tineri absolventi de
liceu?
6.In cadrul asociatiei aveti angajati tineri absolventi de liceu?
-daca da: Cum s -au adaptat? Ce adaptari ale locului de munca a facut asociatia pentru
ei? S -au intampinat dificultati? Cum au fost ele depasite?
-daca nu: Ati fi dispus sa angajati tineri absolventi de liceu ? Ce v -ar motiva/demotiva?
7. Conform legislatiei in vigoare si al codului muncii este interzisa discriminarea la
locul de munca bazata pe sex,etine sau rasa si s.a.Dumneavoasta aveti in cadru l asociatiei
anumit politici de nediscrimi nare? Cum functioneaza aceste politici i cadru asociatiei?
III.Perceptia si informatiile avute privind tinerii absolventi de liceu fara
experienta profesionala.
1.Care este parerea dvs. priv ind tineri absolventi de liceu fara experi enta profesionala?
2.Cum credeti ca s -ar putea adapta acestia pe piata muncii?
3.Care credeti ca ar fi reactiile colegilor sai?
4.A-ti mai avut angajata o astfel de persoana?
51
5.Cum a decurs relatia profesionala?
6.Ce abilitati credeti ca ar trebui sa detina pentru a se potrivi?
7.Cunoasteti alte ONG -uri sau asociatii care au angajate tineri absolventi de liceu? Ce
parere aveti despre acestia/
8.Care credeti ca ar fi reactiile clientil or?
9.Enumerati citeva avantaje si dezavantaje pe care le -ar putea aduce asociatiei un
tanar absolvent de liceu?
Anexa 2
Ghid de interviu.Tanar absolvent de liceu.
Informatii generale…… …( varsta, genul, religia,forma de invatamant finalizata)
1.Ce doriti sa faceti la terminarea liceului/studiilor?
2.Considerati ca ghidarea precum si consilierea in cariera ar putea fi un avantaj pentru
dumneavoastra?
3.Care este parerea dumneavoastra legat de participarea la cursuri de initiere si
perfectionare in a va dezvolta profesional?
4. Doriti sa participati la cursuri gratuite organizate de Asociatia,, Fapte de omenie,,
Turda in domeniul pastr arii traditiilor nationale?
5.Cum ati evalua nivelul propriu de competente/abilitati?
6.Ati mai activat in alta organizatie non -guvernamentala pana acum?
7. Ce ONG -uri din municipiu l Turda cunoasteti?
8.Ce inform atii detineti despre activitatiile altor ONG -uri din muncipiul Turda?
9.Ce masuri ar trebui adaptate la nivel national in vederea eficientizarii angajarii
tinerilor absolventi de liceu?
10.Ce informatii detineti despre intreprind erile sociale?
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Conferen țiar univ. dr. Paul Teodor HĂRĂ GUȘ [623969] (ID: 623969)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.