276 INTEGRAREA ÎN SISTEM UL ELECTROENERGETIC A CENTRALELOR CARE F OLOSESC SURSE REGENE RABILE DE ENERGIE INTEGRATION OF ELECT RC PLANTS THAT USE R… [623935]

276 INTEGRAREA ÎN SISTEM UL ELECTROENERGETIC
A CENTRALELOR CARE F OLOSESC SURSE REGENE RABILE
DE ENERGIE
INTEGRATION OF ELECT RC PLANTS THAT USE R ENEWAB LE
ENERGY INTO NATIONAL POWER SYSTEM

COM ȘA MIRCEA LEONARD
Doctorand: [anonimizat]: [anonimizat]

Rezumat: Optimizarea consumului de energie actual este unul din principalele preocupări
ale specialiștilor din acest domeniu la nivel mondial. Începând cu anii ′70 a început să se
realizeze importanța și necesitatea de a dezvolta o strategie de utilizare a energie electrice. A
fost pentru prima dată când s -a luat în considerare problema implementării programelo r
care vizează eficiența energetică.
Unele dintre aspectele critice care reprezintă probleme emergente la nivel mondial sunt :
criza energetică și impactul asupra mediului. Rezolvarea acestor două aspecte este
responsabilitatea inginerilor specialiști care au scopul de a găsi surse de energie care produc
cea mai mică poluare posibilă , un prim rezultat fiind utilizarea energiei din surse
regenerabile : solară, eoliană, hidro etc. care practic nu afectează mediul înconjurător.
Lucrarea noastră își propune pr ezentarea impactului acestor tipuri de energie care nu
afectează mediul înconjurător.

Cuvinte -cheie: centrale electrice, energie regenerabilă, sistem electroenergetic, energie
solară, eficiență energetică, criză energetică
JEL Classification: L9, L90, L9 4, Q, Q4, Q40, Q42

Abstract:
Current energy consumption optimization is one of the main concerns of specialists in this
field worldwide. Since the 70s makers have begun to realize the necessity to develop a
strategy for the sustainable use of electricit y. It was the first time to consider the problem of
implementing programs aimed at energy efficiency.
Some of the critical issues are: the energy crisis and environmental impact. Resolving these
two issues is the responsibility of specialist engineers who aim to find energy sources that
produce less pollution possible one. A first result of their efforts is the use of renewable
energy: solar, wind, hydro. Our work aims at presenting the economic impact of these types
of energy that does not damage the envir onment.
Key-Words: power plants, renewable energy, electric power system, solar energy,
energy efficiency, energy crisis

277
1. Organizații industriale / Industrial Organization
1.1. Scurt istoric
Prima instalație de distribuție a energiei electrice a fost realizată sub coordonarea lui
Thomas Edison în anul 1882. Era o rețea de curent continuu de 110 V și a fost utilizată pentru
iluminatul public. Din acest moment și până la realizarea unei linii de transmisie a energiei
electrice pe distanță mare între Mies bach și München (57 km și 2.000 V) tot în 1882, a
devenit foarte clar faptul că dacă se dorește să fie menținut cât mai mic consumul de cupru,
este necesar să se folosească pentru transmisia energiei electrice la mare distanță înalta
tensiune. În consecinț ă, sistemele de transport ale energiei electrice la mare distanță trebuie să
folosescă curentul alternativ și transformatoarele ridicătoare și coborâtoare de tensiune.
Principiul metodei a fost patentat de Gualard și Gibbs în anul 1881.
Generatoarele trifa zate de curent alternativ au un concept de proiectare mai simplu și
posibilități de întrerupere a curentului mai ușoare, în comparație cu generatoarele de curent
continuu.
În anul 1891, a fost realizată o linie de transport a energiei electrice între o cen trală
electrică din Neckar în Lauffen și orașul Frankfurt (la distanța de 176 km) la tensiunea de 15
kV și frecvența de 50 Hz. În jurul anilor 1920, în Europa era deja standardizată frecvența de
50 Hz. Apariția în această perioadă a izolatoarelor suspendat e, a făcut posibilă creșterea
tensiunii în liniile electrice de transport și distribuție a tensiunii de până la 132 kV.
La începuturile transportului energiei electrice, singurul motiv al acestei activități
rezulta din distanța existentă între hidrocentral e și centrele urbane. Odată cu apariția și
dezvoltarea termocentralelor, a devenit evident faptul că între cele două modalități de
producere a energiei electrice (prin termocentrale și hidrocentrale) trebuie să existe un înalt
grad de complementaritate, ca re să permită interconectarea acestor surse atât in interiorul unei
țări cât și între diferite țări, în scopul utilizării optime a resurselor naturale. Prin acceptarea
acestui concept, s -au dezvoltat rapid rețelele electrice internaționale. Astfel în anul 1922 a fost
realizată o rețea electrică de 150 kV între Franța și Elveția, în anul 1929 Germania și Austria
s-au interconectat printr -o rețea de 225 kV, iar în anul 1935 toată zona de est a Franței a fost
interconectată cu Belgia, Elveția și Germania. Euro pa de Vest era în anul 1985 în totalitate
interconectată printr -o rețea de 380 kV iar din anul 1990 această interconectare s -a extins
către țările din Europa de Est (Polonia, Ungaria) și către țările din nordul Africii .
Avantajele unei astfel de rețele co nstau în crearea posibilităților de planificare a
schimburilor de energie electrică și în asigurarea solidarității între parteneri în cazul unor
avarii în producerea energiei electrice, în scopul reducerii la minim a efectelor datorate
scăderii frecvenței.
Energia electrică sub formă de curent continuu se mai folosește în prezent în tracțiunea
electrică (tensiuni cuprinse între 500 V și 3.000 V). Pentru obținerea acestor tensiuni în cele
mai multe vehicule se realizează conversia curent alternativ – curent continuu (redresarea
tensiunii alternative) iar rețelele de tracțiune sunt rețele monofazate de 25 kV și 50 Hz.
Trebuie menționat și faptul că rețelele de curent continuu de înaltă tensiune devin
interesante atât din punct de vedere tehnic cât și economic în cazul conexiunilor subacvatice

278 pe lungimi ce depășesc mai mulți kilometri (conexiunea dintre Franța și Marea Britanie,
dintre Irlanda și Scoția) sau în cazul interconectării rețelelor de putere asincrone (ca în cazul
interconectării rețelelor dintre E uropa de Est și Europa Centrală înainte de anul 1995 sau
dintre rețelele cu frecvențe diferite, cum este cazul în Japonia). Aceste conexiuni necesită
utilizarea convertoarelor electronice de putere bazate pe componente de putere cum ar fi
tiristoarele sau tranzistoarele de putere.

1.2. Sisteme electroenergetice de putere
Un sistem electroenergetic este compus din sistemul de producere (de generare) a
energiei electrice, sistemul de transmitere și sistemul de distribuție . Centralele de producere și
sistemele de distribuție sunt conectate între ele prin liniile de transmitere. În mod normal,
liniile de transmitere realizează transmiterea unei cantități importante de energie electrică prin
legăturile de înaltă tensiune dintre principalele centre de consum. Pe de al tă parte, sistemul de
distribuție este principalul responsabil de transmiterea puterii electrice către consumatori prin
intermediul rețelelor de joasă tensiune. Puterea electrică este produsă la un nivel se tensiune
cuprins între 11 kV și 25 kV. Această te nsiune este ridicată prin intermediul
transformatoarelor ridicătoare până la valoarea necesară liniei de transmisie, adică de la 20
kV, până la 400 kV sau chiar mai mare. Conexiunile dintre diferitele componente, cum ar fi
cele dintre linii și transformato are se realizează în substații. Cantități însemnate de energie
electrică sunt transmise către centrele de consum la tensiuni de 220 kV sau mai mari.
În SUA, transmiterea energiei electrice se face la o tensiune de 345 kV și 500 kV, în
Marea Britanie la 27 5 kV și 400 kV. Rețeaua constituită din aceste linii de foarte înaltă
tensiune poartă uneori numele de super -rețea. Această super -rețea la rândul ei alimentează o
sub-rețea care funcționează la tensiunea de 110 -135 kV sau mai puțin.
Rețelele de transmitere se diferențiază în mai multe moduri, dar în principal se
deosebesc prin amplitudinea tensiunii. Structura generală a unui sistem de distribuție este
diferită, numărul ramurilor și a surselor fiind mult mai mare. Configurația tipică a unui sistem
de distri buție conține un transformator coborâtor (123/11 kV , 110/20 kv sau 66/11 kV, 33/11
kV, 20/6 kv) care alimentează diferite linii a căror lungime variază de la câteva sute de metri
la câțiva kilometri. De -a lungul acestor linii de alimentare (feeders), sunt plasate câteva
transformatoare coborâtoare trifazate (11 kv/400 v sau 20 kv/400v). De la aceste
transformatoare coborâtoare, pleacă rețele trifazate cu patru fire (nul accesibil) către
consumatori. Consumatorii monofazați (cum ar fi de exemplu consumatori i casnici), sunt
alimentați cu o tensiune de 230 V de la aceste linii de alimentare trifazate.

1.3. Necesitatea interconectării
Centralele de producere a energiei electrice și sistemele de distribuție sunt conectate
între ele prin linii de transmitere. Sistemu l de transmitere corespunzător unei anumite zone (a
unui stat sau unei provincii) poartă numele de rețea. Rețelele sunt conectate între ele prin linii
de interconectare, formând o rețea regională (denumită și rezervă de putere). Rețelele
regionale sunt int erconectate între ele formând rețeaua națională. Interconectarea prezintă
avantajul principal al întrajutorării reciproce, constituind de altfel și beneficiul planificat al

279 acesteia. Interconectarea este întotdeauna economică și benefică. Centralele de pro ducție a
energiei electrice având capacităti de sute de megawați, constituie sursele de bază sau
intermediare pentru consumatori. Centralele trebuie interconectate între ele astfel încât să
debiteze putere într -un sistem general și nu într -unul particular de consumatori. Avantajul
economic al interconectării rezultă din faptul că reduce valoarea capacității de rezervă a
generatoarelor în fiecare zonă particulară. În cazul în care într -o anumită zonă se înregistreză
un salt brusc de sarcină sau de pierderi, există posibilitatea de a împrumuta energie electrică
de la o zonă învecinată. În fiecare zonă, pentru a putea acoperi salturile bruște de sarcină
(produse din diverse cauze), există o rezervă a capacitătii de producție, care constă în
existență unor gener atoare care funcționează la viteza nominală fiind pregătite să
suplimenteze instantaneu puterea debitată sarcinii.
Practica a demonstrat că este util ca în centralele de producție a energiei electrice să
existe generatoare acționate cu turbine pe gaz sau h idrogeneratoare cu rol de rezervă de
putere. Generatoarele acționate prin turbine pe gaz pot fi pornire și puse în satcină în trei
minute sau chiar mai puțin. Hidrogeneratoarele pot face acest lucru chiar într -un timp mai
scurt. În general este mai avantaj os din punct de vedere economic să existe centrale electrice
cu rol de rezervă de putere decât să existe generatoare de rezervă în fiecare centrală în parte.
Aceasta înseamnă că interconectarea rețelelor de alimentare cu energie electrică oferă un grad
mare de flexibilitate în procesul de acoperire a cererilor suplimentare urgente de putere
electrică din partea consumatorilor.

1.4. Sisteme integrate de producere a energiei electrice
Tehnologiile legate de producerea energiei electrice joacă un rol important în
dezvoltarea economică și socială la toate nivelurile începând de la gospodăriile individuale,
structurile comunitare și regionale, naționale și internaționale. În ciuda efectelor benefice
evidente pentru dezvoltarea economică și creșterea nivelului de trai , producerea energiei este
strâns legată de poluarea și degradarea mediului înconjurător. În prezent, producerea energiei
electrice este dependentă de combustibilii fosili neregenerabili, a căror utilizare intensivă a
fost și va fi in continuare cauza majo ră a poluării și a modificărilor climaterice. Datorită
acestor consecințe negative și a epuizării rezervelor mondiale de combustibili fosili,
amplifcarea cercetărilor pentru găsirea unor alternative durabile devine o cerință tot mai
urgentă. Marea provocar e pentru găsirea unor surse de energie alternative durabile constă în
dezvoltarea tehnologilor destinate integrării și controlului surselor de energie regenerabilă în
sistemele integrate de producere a energiei electrice.
Sistemele de producere a energiei electrice și rețelele de distribuție integrate „
inteligente” (smart power grid) vor constitui platformele care vor permite utilizarea surselor
de energie regenerabilă și asigurarea suplimentării urgente a necesarului de energie pentru
marile metropole. Pr in acesta vor preveni căderile de tensiune provocate de erorile umane și
de calamitățile naturale în sistemele energetice interconectate. Pe lângă aceasta, rețelele
inteligente vor permite separarea marilor rețele interconectate în grupuri de rețele zonale mai
mici.

280 Sistemele de producere și distribuție a energiei au în componență unități de producere
a energiei electrice (DG – distribution and generation) care utilizează pile de combustie (FC),
energie eoliană (vind – turbine), panouri fotovoltaice (PV), g eneratoare cu turbine de mare
viteză (MTG – micro -turbine generator) și sisteme de înmagazizare (stocare) a energiei. La
ieșirea sistemelor bazate pe pile de combustie și panouri fotovoltaice se obține o tensiune de
curent continuu de mică valoare. Acestă tensiune se transformă în înaltă tensiune de curent
continuu, prin utilizarea unor convertoare CC/CC. Generatoarele eoliene oferă la ieșire în
unele cazuri tensiune alternativă de frecvență variabilă, iar turbinele de mare viteză, tensiune
de înaltă frecve nță. În cazul acestor două surse se impune utilizarea convertoarelor CA/CC
sau CA/CA.
În configuratia prezentată în figura 1, sistemele de producere a energiei electrice sunt
conectate la o magistrală de curent continuu de tensiune constantă care include ș i sistemul de
înmagazinare a energiei. Prin aceasta se asigură posibilitatea de alimentare și funcționare
imediată a consumatorilor prin simpla conectare la magistrală. Bineînțeles că aceasta implică
capacitatea sistemului de a stoca energia produsă și uti lizarea convertoarelor CC/AC, pentru
obținerea energiei electrice sub formă de curent alternativ. În prezent, dispozitivele se
înmagazinare oferite de către firmele producătoare constau în baterii sau sisteme baterie –
volant, care pot asigura o cantitate de energie începând de la 700 kW timp de 5 secunde până
la 2 MW timp de 5 minute sau 1 MW timp de 30 de minute, iar o baterie de 28 ultra –
condensatori poate asigura 12,5 kW timp de câteva secunde.

Fig. 1 Arhitectura unui sistem de producere și distribuție a energiei electrice
sub formă de curent continuu, din surse regenerabile.

281 Ansamblul de unități de producere a energiei electrice poate funcționa ca un sistem
izolat sau în paralel cu rețeaua locală de alimentare. În cazul în care funcționează ca sis tem
izolat, va folosi rețeaua locală de alimentare ca rezervă de putere. În funcție de
disponibilitatea resurselor de energie regenerabilă, sistemul de producere a energiei electrice
va fi utilizat în primul r ând pentru a susține integral sau parțial cerer ea consumatorilor iar
surplusul de energie este utilizat pentru a regla tensiunea și puterea în sistem. Rețeaua care
funcționează ca sistem izolat împreună cu unitățile sale de producere a energiei trebuie să fie
proiectate în așa fel încât să asigure cicl ul zilnic de sarcină plus pierderile care se produc în
cea mai mare unitate de generare din sistem. Aceasta înseamnă că după o perturbație majoră
(deranjament major), dispozitivele de stocare împreună cu unitățile de reglare trebuie să
verifice și să stabi lizeze oscilațiile joasei tensiunii și a puterii. În regim de sistem izolat,
stabilizarea se poate realiza utilizând informații despre scăderea frecvenței.
În funcție de valoarea acesteia, se controlează puterea electrică de curent continuu care
este trans misă magistralei de CC, măsurând tensiunea și curentul acestei magistrale. După ce
perturbația a trecut, se încarcă unitățile de stocare a energiei (baterie, volant).
Pentru a înțelege mai bine această problemă, este esențial să se studieze modul de
cooper are a surselor de energie electrică din cadrul sistemului de producere și distribuție a
energiei electrice, ținând cont de pierderile care se produc în cea mai mare unitate de
generare. Conlucrarea adecvată dintre sistemele de reglare ale unităților de pro ducere a
energiei, cum ar fi cele ale unitățillor MTG (cu o constantă de timp de ordinul fracțiunilor de
secundă), cu cele ale unităților de pile de combustie (constantă de timp de ordinul minutelor)
și dispozitivele de stocare (intrare în funcție instanta nee) se poate proiecta astfel încât fiecare
sistem să aibă contribuția sa la obținerea puterii totale necesare în scopul menținetii constante
a frecvenței, reglarea și stabilizarea tensiunii în rețea.
Funcționarea sistemelor de producere și distribuție a e nergiei în paralel cu o rețea
locală asigură avantajul creșterii sigurantei în funcționare, fiind o problemă de care trebuie să
se țină cont în exploatarea acestor sisteme.

1.5. Energia regenerabilă la nivel global – prezent și viitor
Energia regenerabilă a f ost folosită de om începând din cele mai vechi timpuri.
Arderea biomasei pentru încălzire și iluminare a fost practicată încă de la începuturile istoriei,
fără a menționa utilizarea alimentelor organice ca energie pentru supraviețuire. Morile de vânt
și ce le de apă au exploatat resursele naturale pe parcursul deceniilor, fiind cea mai timpurie
sursă de obținere a energiei pentru agricultură și procesele industriale la scară mică.
Tehnologiile moderne de conversie a surselor regenerabile au istorii diferite.
Începuturile dezvoltării tehnologiilor eoliene pot fi atribuite sfârșitului sec. al XIX -lea, în
Danemarca. Interesul față de aceste tehnologii a atins nivelul optim pe parcursul celor două
războaie mondiale, din cauza limitării accesului la combustibilii fosili. Începând cu anii 1950,
celulele fotovoltaice (solare) au cunoscut investiții datorită utilizării lor fulminante în
sistemele spațiale de zbor, cu rezultate aplicabile în tehnologia și știința materialelor, urmate
de reducerea prețurilor până la niv elul acceptat de consumatori. Motivația de bază pentru
expansiunea energiilor regenerabile vine o dată cu crizele petrolului din 1973 și 1979 – 1980.

282 Beneficiind de susținerea liderilor politici în diferite țări a crescut suportul cercetărilor și
dezvoltăr ii unor noi tehnologii. Jimmy Carter a fost primul politician care s -a orientat către
utilizarea energiei solare ca răspuns la criza energetică din 1973. Tehnologiile, eoliană, a
valurilor mării și solară au beneficiat de investiții o dată cu creșterea niv elului lor de aplicare.
Uniunea Europeană este, de asemenea într -o situație dificilă deoarece prin importurile
de 82% de petrol și 57% de gaz, este lider mondial în acest plan. Cu o valoare a raportului „
rezerve/consum ” (R/C) egal cu 3,0 (un coeficient f oarte redus conform standardelor
mondiale), Uniunea Europeană este expusă unei vulnerabilități energetice, fapt ce o determină
să caute căi de ameliorare a securității energetice.
Energia regenerabilă este energia derivată din surse care sunt regenerative și pentru
toate aplicațiile practice nu poate fi epuizată. Actualmente sursele regenerabile de energie
contribuie cu aproximativ 18,4% la consumul uman global de energie. Sursa primară de
energie regenerabilă este radiația solară, adică energia solară.
Energiile, solară, eoliană și hidraulică sunt utilizate tradițional pe larg în țările
dezvoltate și în curs de dezvoltare însă producerea în masă a electricității, folosind sursele
regenerabile de energie a început relativ recent, reflectând tratatele majore privind schimbarea
climei și poluarea, epuizarea combustibililor fosili și riscurile sociale, politice și de mediu ale
combustibililor fosili și ale energiei nucleare. Mai multe țări și organizații promovează
energiile regenerabile prin subsidiere și reduc eri de taxe.
Trecerea la tehnologiile bazate pe energii regenerabile este dictată atât de fluctuația
continuă a prețurilor la petrol și gaz cât și de conștientizarea problemelor legate de
schimbarea climei globale. În ultimii 30 de ani sistemele energetice solare și eoliene s -au
dezvoltat rapid reducând substanțial costurile capitale și ale energiei generate, continuând
îmbunătățirea performanțelor sistemelor. De fapt, prețurile combustibililor fosili și ale
energiei regenerabile precum și costurile sociale și de mediu mereu crescânde au favorizat
evoluția rapidă și pe scară largă a diseminării și dezvoltării piețelor pentru energiile
regenerabile.
Dezvoltarea și utilizarea surselor regenerabile de energie introduce o diversitate a
piețelor de consum ale ene rgiei, contribuie la securizarea pe termen lung a satisfacerii
energetice durabile, contribuie la reducerea emisiilor atmosferice locale și globale și propune
opțiuni comerciale atractive pentru promovarea serviciilor specifice în satisfacerea
necesitățilo r energetice în particular, în țările în curs de dezvoltare și mediul rural, ajutând la
crearea unor noi oportunități privind deschiderea locurilor de muncă.

1.6. Sisteme de transformare a energiei solare în energie termică.
1.6.1. Centrale termice solare (cets) cu c oncentratoare cilindro -parabolice.
Procesul de conversie a energiei solare termice în energie electrică este similar cu cel
tradițional bazat pe combustibili fosili unde energia stocată în combustibil este eliberată prin
ardere, se transformă în energie po tențială a aburului comprimat și încălzit până la 500 –
600°C. În turbină, aburul se dilată, energia potențială se transformă în energie cinetică care la
rândul său se transformă în energie electrică. În sistemele solare, combustibilul fosil este
înlocuit cu radiația solară, focarul cazanului – cu un colector solar cu concentrare; cilindro –

283 parabolic, cu oglindă paraboloidală sau cu heliostate și turn central. Colectoarele solare
termice cu concentrarea razelor solare sunt utilizate predominant pentru genera rea
electricității. Există diferite sisteme care diferă prin modul cum ele concentrează și colectează
razele solare, dar pasul final de generare a energiei electrice este identic cu al centralelor
(stațiilor) energetice convenționale. În final este utiliza t motorul termic pentru a converti
energia termică în energie electrică. Sistemul solar are scopul să concentreze razele solare și
să le transforme în căldură, care este utilizată în motorul termic. În mod simplist, stația
termică solară este un bloc energ etic convențional care utilizează energia solară în calitate de
sursă primară de căldură.

1.6.2. Centrale electrice termice solare cu heliostate și turn central
Centralele termice solare cu heliostate și turn central (prescurtat, turnuri solare)
utilizează mii d e oglinzi numite heliostate, care reorientează fluxul solar concentrat spre un
receptor, instalat la capătul superior al turnului. La cele mai multe receptoare, soluția de sare
încălzită în receptor este folosită pentru generarea vaporilor direct în recept or, vapori care
sunt folosiți de un generator cu turbină convențională pentru producerea electricității.
Sarea topită de nitrat posedă proprietăți de transfer de căldură și capacități de stocare a
energiei superioare. Turnurile de energie comerciale pot fi dimensionate pentru a produce de
la 50 până la 200 MW electricitate. În practica internațională se folosesc sisteme cu aer în
calitate de fluid de lucru în receptor.
În anii '90 ai secolului trecut au fost construite câteva centrale -pilot cu heliostate ș i
turn central: în fosta URSS – cu puterea de 5 MW; în Italia, Spania și Franța – cu puterea de 1
MW. Cea mai mare centrală din lume cu heliostate a fost construită în anul 1982 în SUA,
localitatea Barstow, California. Centrala a fost numită Solar One și a re o putere de 10 MW .

1.6.3. Sisteme fotovoltaice
Termenul „ fotovoltaic ” derivă din combinația cuvântului grec photos , ceea ce
înseamnă, lumină și numele unității de măsură a forței electromotoare, volt. Astfel tehnologia
fotovoltaică (PV) descrie procesul de generare a electricității cu ajutorul luminii. În anul 1839
în perioada revoluției industriale, Alexandre Edmond Becquerel, tatăl Laureatului Premiului
Nobel Henri Becquerel, a descoperit efectul fotovoltaic care explică cum poate fi generată
electricitate a de lumina solară. El a conchis că „ iluminarea unui electrod afundat într -o
soluție conductivă va crea un curent electric ”.
După aproximativ un secol de la prima descoperire a efectului, Albert Einstein a
primit premiul Nobel în fizică în 1921 pentru e xplicarea efectului fotoelectric, care a permis
utilizarea practică a celulelor fotovoltaice.
Prin folosirea efectului fotovoltaic are loc conversia directă a luminii solare în energie
electrică. Tehnologia conversiei directe exclude transformările interm ediare: radiația solară în
energie termică, energia termică în energie mecanică, energia mecanică în energie electrică de
curent alternativ. Conversia directă se realizează cu ajutorul materialelor semiconductoare,
folosind efectul fotovoltaic . Spre deoseb ire de generatorul electromecanic, generatorul
fotovoltaic, așa -numita celulă fotovoltaică, produce energie electrică de curent continuu.

284 Excluderea din lanțul tehnologic al transformărilor intermediare, lipsa mișcării, zgomotului,
vibrațiilor, existența u nei construcții modulare, durata de exploatare de peste 25 de ani, sunt
argumente pentru a afirma că viitorul energeticii descentralizate va aparține tehnologiei
fotovoltaice.

1.7. Strategia energetică a României
Sсоpul Stratеgiеi еnеrgеtiсе îl rеprеzintă asig urarеa indеpеndеnțеi еnеrgеtiсе în
соntеxtul dеz vоltării durabilе a Rоmâniеi și a Uniunii Еurоpеnе.
Сa оbiесtiv сеntral, Sесuritatеa aprоviziоnării133 prеsupu nе mеnținеrеa suvеranității
națiоnalе asupra rеsursеlоr prima rе dе еnеrgiе și rеspесtarеa оpțiun ilоr națiоnalе în dоmеniul
еnеrgiеi. Pоtrivit prеvеdеrilоr Соnstituțiеi Rоmâniеi, „ bоgățiilе dе оriсе natură alе
subsоlului, apеlе сu pоtеnțial еnеrgеtiс valоrifiсabil, rеsursеlе naturalе alе zоnеi есоnоmiсе și
alе platоului соntinеntal faс оbiесtul еxсlu siv al prоpriеtății publiсе.”134
Prin aсеastă stratеgiе sе urmărеștе rеduсеrеa trеptată a dеpеn dеnțеi dе rеsursеle
еnеrgеtiсе primarе din impоrt și mеnținеrеa unui есhilibru întrе impоrtul dе rеsursе și
utilizarеa rеzеrvе lоr națiоnalе pе bazе есоnоmiсе și соmеrсialе.
Τоtоdată sе va aсțiоna pеntru : divеrsifiсarеa și соnsоlidarеa în сadrul stabilit la nivеl
еurоpеan, a rеlațiilоr dе соlabоrarе сu țărilе еxpоrtatоarе dе hidrосarburi prесum și сu сеlе dе
tranzit ; divеrsifiсarеa sursеlоr dе aprоviziоnarе și dеz vоltarеa rutеlоr dе transpоrt ; înсhеiеrеa
dе соntraсtе pе tеrmеn lung pеntru gazе naturalе din impоrt pеntru a diminua risсurilе dе
întrеru pеrе a furnizării, сu rеspесtarеa rеgulilоr соnсurеnțialе ; înсhе iеrеa dе соntraсtе pе
tеrmеn lung pеntru furnizоrii intеrni dе сărbunе сarе să lе asigurе aссеs la piеțеlе finanсiarе,
сu rеs pесtarеa rеgulilоr соnсurеnțialе ; stimularеa invеstițiilоr în dоmеniul еxplоatării
rеzеrvеlоr dе gazе naturalе, prin înсura jarеa idеntifiсării dе nоi сâmpuri și valоrifiсarеa
maxim ă a pоtеnțialului ; abоrdarеa în соmun сu statеlе mеmbrе alе UЕ, a prоblеmеlоr
rеfеritоarе la prоtесția infrastruсturii сritiсе din sistеmul еnеrgеtiс în lupta împоtriva
tеrоrismului ; punеrеa în valоarе dе nоi pеrimеtrе pеntru еxplоatarеa lignitului și a ur aniului
сarе să asigurе сеrеrеa după anul 2015 ; сrеștеrеa nivеlului dе adесvarе al rеțеlеi dе transpоrt
prin dеzvоltarе și mоdеrnizarе în соnсеpt dе „ rеțеa intеligеntă” (smart grid) și сu rеspесtarеa
сеrințеlоr UСΤЕ/ЕΤSО (Uniunеa pеntru Сооrdо narеa Τran spоrtatоrilоr dе Еnеrgiе
Еlесtriсă/Αsосiația Оpеra tоrilоr dе Τranspоrt și Sistеm din Еurоpa). (BĂHNĂREANU, 2008)
În plus, sе va aсțiоna pеntru libеralizarеa tranzitului dе еnеrgiе și asigurarеa aссеsului
pеrmanеnt la rеțеlеlе dе transpоrt.
În сadrul aсе stui impоrtant dосumеntul sе mеnțiоnеază partiсiparеa Rоmâniеi la
prоiесtеlе Соnstanța -Τriеstе și Νabuссо și intеrсоnесtarеa сu sistеmеlе еnеrgеtiсе din țărilе
vесinе (Ungaria, Βulgaria și Uсraina), tоatе pе fоndul сrеștеrii сapa сității dе înmagazinarе a
gazеlоr naturalе și a pеtrоlului.135
Оbiесtivul dеzvоltării durabilе în еnеrgеtiсă va impunе prоmоvarеa prоduсеrii
еnеrgiеi pе bază dе rеsursе rеgеnеra bilе astfеl înсât соnsumul dе еnеrgiе еlесtriсă rеalizat din

133 http://www.minind.ro/presa_2007/iulie/Strategia_9_iulie.pdf ,
134 A se vedea art. 136 alin 3 din Constituția României
135 http://www.minind.ro/pres a_2007/iulie/Strategia_9_iulie.pdf ,

285 rеsursе rеgеnеrabilе să rеprеzintе 35% în anu l 2015 și 38% în anul 2020136 din соnsumul
intеrn brut dе еnеrgiе еlесtriсă. Sе va rеa liza stimularеa invеstițiilоr în îmbunătățirеa
еfiсiеnțеi еnеr gеtiсе pе întrеgul lanț rеsursе -prоduсțiе -transpоrt -distribuțiе -соnsum. Sе va
prоmоva utilizarеa biосоmbusti bililоr liсhizi, a biоgazului și a еnеrgiеi gеоtеrmalе. Τоtоdată,
sе va asigura susținеrеa aсtivitățilоr dе сеrсеtarе -dеzvоltarе și disеminarе a rеzultatеlоr
сеrсеtărilоr apliсabilе. Rеduсеrеa impaсtului nеgativ al sесtоrului еnеrgеtiс asupra mеdiului
înсоnjurătоr prin utilizarеa „ tеhnоlоgiilоr сuratе” va rеprеzеn ta altă priоritatе.

1.7.1. Energia electrică componentă importantă a sistemului național
energetic. Energie electrică din resurse regenerabile.
Energia regenerabilă este considerată în practică energia care provine din surse
inepuizabile sau care se regenerează singure. La nivel global s -au investit sume considerabile
în energia regenerabilă care a continuat să se concentreze în principal pe sectorul energiei
electrice ceea ce a adus o pondere tot mai m are a capacității de producție.
Οptіmіzarеa cοnsumuluі еnеrgеtіc actual, rеprеzіntă una dіntrе prеοcupărіlе prіncіpalе
alе spеcіalіștіlοr dіn dοmеnіu, la nіvеl mοndіal . Ulterior anіlor 1970 a încеput să sе înteleagă
іmpοrtanța șі nеcеsіtatеa еlabοrărіі u nеі stratеgіі dе utіlіzarе a еnеrgіеі еlеctrіcе. Тοt atuncі
s-a pus prіma dată prοblеma іmplеmеntărіі dе prοgramе carе să aіbă drеpt scοp prіncіpal
еfіcіеnța еnеrgеtіcă .
Prіntrе prοblеmеlе gravе carе rеprеzіntă prοblеmе glοbalе actualе, sunt mеnțіοnatе ,
crіza еnеrgеtіcă șі іmpactul asupra mеdіuluі. S οluțіοnarеa acеstοr dοuă prοblеmе еstе în
sarcіna spеcіalіștіlοr, іngіnеrі carе au ca scοp găsіrеa sursеlοr dе еnеrgіе carе prοduc cеa maі
mіcă pοluarе pοsіbіlă, un prіm rеzultat fііnd utіlіzarеa еnеrgііlοr rе gеnеrabіlе : sοlară, еοlіană,
hіdraulіcă еtc , carе practіc nu afеctеază mеdіul .
Obiectivul ridicării nivelului de competitivitate obligă la : „ continuarea dezvoltării și
perfecționarea mecanismelor piețelor concurențiale pentru energie electrică, gaze natur ale și
servicii energetice ; extinderea activității operatorului pieței angro de energie electrică din
România la nivel regional ; participare activă la realizarea pieței regionale de energie (în
Europa de Sud -Est) și a pieței unice europene ; liberalizarea î n condiții tehnice controlate de
siguranță în alimentare a tranzitului de energie și asigurarea accesului permanent și
nediscriminatoriu la rețelele de transport și interconexiunile internaționale (creșterea
capacității de interconexiune de la circa 10% în prezent la 15 -20% la orizontul anului 2020) ;
continuarea procesului de restructurare, creștere a profitabilității și privatizării în sectorul
energetic.”137

1.7.2. Obiective strategice
politica energetică a României trebuie să asigure convergența politicii țării noastre cu
politica Uniunii Europene în domeniu.

136 Idem
137 HG 1069 -2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007 -2020.

286
strategia energetică va urmări îndeplinirea principalelor obiective ale politicii cu
referire la energie – mediu ale UE.

1.7.3. Siguranța energetică

Creșterea siguranței energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice și
limitarea dependenței de resursele energetice de import.
Creșterea nivelului de adecvanță a rețelelor naționale de transport a energiei electrice,
gazelor naturale și petrol.
Protecția infrastructurii critice.

1.7.4. Dezvoltare durabilă

creșterea eficienței energetice.
promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile.
susținerea activităților de cercetare -dezvoltare și diseminare a rezultatelor.
reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător.
utilizarea rațională și eficientă a resurselor energetice primare.

1.7.5. Competitivitate

dezvoltarea piețelor de energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi,
certificate de emisii a gazelor cu efect de seră.
continuarea procesului de p rivatizare în sectoarele energiei electrice, termice și gazelor
naturale.
protecția mediului și limitarea schimbărilor climatice.

1.8. Concluzii
Este nevoie de un program economic național pe termen mediu și lung privind
retehnologizarea și eficientiz area unor obiective economice funcționale, înființarea și
dezvoltarea unor obiective noi de producție și servicii care să asigure un consum de energie
electrică în prezent în continuă scădere, suficient și generator de un profit minim pentru
producătorii d e energie electrică. România s -a aflat în luna februarie 2014 într -o postura
inedită, ca odată cu anunțarea intenției de listare la bursă a societății „ Electrica” , să oferteze
la vânzare energie electrică la cel mai scăzut preț din Europa.
Energia regen erabilă continuă să atragă investiții în România, tot mai multe parcuri
eoliene si fotovoltaice fiind finalizate iar în altele urmează să se monteze noi instalații pentru
producția de energie.
Este necesară eliminarea din producție a așa -zisei „ energii sc umpe ” produsă prin
termocentrale și imperios necesar , să se dezvolte capacitatea de transport a energiei electrice

287 prin modernizarea rețelelor existente și construirea unora noi care să asigure interconexiuni
ale sistemului energetic național cu cele ale statelor vecine.
Producerea energiei electrice din resurse regenerabile trebuie să se facă în condiții de
eficiență economică și să devină o alternativă sigură pentru asigurarea necesităților energetice
ale țării astfel încât modificările geopolitice din zonă , să ne afecteze cât mai puțin fără
amenințări la securitatea energetică a României.

Bibliografie: BBGkkkUCURESTI,2013b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!
1. Babe R.E.(2006) – Culture of Ecology: reconciling economics and environement , Universit y of
Toronto Press.
2. Bostan I., Dulgheru V., Sobor I., Bostan V., Sochirean A.(2007) – Sisteme de conversie a
energiilor regenerabile , Editura Tehnica -Info. TPA HORWATH, SCHOENHERR ȘI ASOCIATII
SCA /Schoenherr attorneys at law, Wind Energy and other renewabl e energy sources in Romania
2013
3. Concentrating Solar Power: Energy Mirrors , DOE/GO -102001 -1147, FS 128, March, 2001
4. Crappe M.(2008) – Electric power Systems , ISTE Ltd and John Wiley & Sons, Inc.
5. Das D.(2006) – Electrical Power System , New Age International Limited Publishers, New Delhi
6. Gușă D.N, Drd. Maftei D, Dr. Ghiurcă D., Conf. Univ. Dr. Rang C, Dr. Pop O. – Raport de mediu
puz parc eolian: SC WIND ENERGY POWER SERVICE.
7. Keyhany A, Marwali M.N., Dai M. (2010) – Integration of Green and Renewable Energy in
Electric Power Systems , John Wiley & Sons, Inc., New Jersey.
8. Livre vert – Énergie pour l’avenir: les sources d’énergie renouvelables , COM(96)576 du
20.11.1996.
9. Livre blanc – Énergie pour l’avenir: les sources d’énergie renouvelables. Une stratééet un pl an
d’action communautaires , COM(97)599 du 26.11.1997.
10. Russell O. – Light sensitive device , Patent 2402662 U.S., 1946. [8].
11. Powerfromthesun.net. Solar energy Design.
12. Solar Two central Receiver. Consultant report , october, 1999, California Energy Comission .
13. The economics of solar Power for California: A white Paper , Akeena Solar Inc., 2005.
14. Wind Energy. The facts , European Wind Energy Associassion, Luxembourg, 1999.
15. www.nrel.gov/docs , Trough Solar Thermal electric Pl ants.

Acknowledgemnts
Această lucrare a fost realizată cu sprijinul finanțării obținute în cadrul proiectului de
studii doctorale și postdoctorale: „Studii doctorale și postdoctorale Orizont 2020:
promovarea interesului național prin excelență, competi tivitate și responsabilitate în
cercetarea științifică fundamentală și aplicată românească” Contract
POSDRU/159/1.5/S/140106.