Asist. univ. drd. Petronela Elena Mocanu Absolventă: Necula Ancuța -Bianc a Brașov , 2019 2 PREVENIREA ȘI COMBATEREA DEFICIENȚ ELOR FIZICE LA COPIII… [623880]

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Conducător științific:
Prof. univ. dr. Elena Balint
Asist. univ. drd. Petronela Elena Mocanu

Absolventă:
Necula Ancuța -Bianc a

Brașov , 2019

2

PREVENIREA ȘI COMBATEREA DEFICIENȚ ELOR
FIZICE LA COPIII DE 1 2 – 16 ANI ÎN ORELE DE
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

Coordonatori științifici:
Prof. univ. dr. Elena Balint
Asist. univ. drd. Petronela Elena Mocanu

Absolventă:
Necula Ancuța -Bianca

Brașov 2019

3

Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 4
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 11
I.1 Generalități privind noțiunile: sănătate, deficiențe, deficiențe fizice și funcționale, școală și program
orar, educație fizică, sport, timp liber, familie ………………………….. ………………………….. …………………. 11
I.2 Caracteristicile și particularitățile organismului tânăr la varsta de 12 – 16 ani ………………………. 12
I.3 Kinetoterapia în prevenirea și corectarea deficiențelor fizice ………………………….. …………………… 13
I.4 Metode și teste de evaluare a indicatorilor fizici și funcționali ai organismului ………………………. 14
I.5. Principalele deficiențe fizice întâlnite și influența acestora asupra org anismului copiilor la vârsta
școlarității mici și mijlocii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 24
I.6. Activități, metode și mijloace de prevenire și combatere a deficiențelor fizice ………………………. 27
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 29
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 29
II.1 Data, locul și su biecții cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 29
II. 2 Metode de cercetare în kinetoterapie ………………………….. ………………………….. ………………………. 31
II.3 Organizarea și desfășurarea cercetării / planul de lucru ………………………….. …………………………. 35
II.4 Măsurarea și evaluarea pentru depistarea deficiențelor fizice ………………………….. ………………… 40
II.5 Program kinetoterapeutic de prevenire și recuperare a deficiențelor ………………………….. ………. 44
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 47
ÎNREGISTRAREA, PRELUCRAREA ȘI ANALIZAREA REZULTATELOR ………………………….. ………………………….. …. 47
III. 1 Prezentarea rezultatelor obținute ………………………….. ………………………….. ………………………….. 47
III.2 Analiza și interpretarea datelor cercetării ………………………….. ………………………….. ………………… 49
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 52
PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 53

4
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 54
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 56

INTRODUCERE

„Dezvoltarea sportului și a medic inii moderne, din zilele noastre, a atins un niv el fără
precedent în istoria ome nirii, ca reflex al civilizației înaintate. Menținerea sănătății omului în
condițiile actuale de tehnicitate nu se poate concepe fără practicarea sistematică a exercițiilor
fizice și a diferitelor ramuri sportive, așa cum cu mai bine de 2000 de ani în urmă Platon enunța:
„arta vindecării și gimnastica sunt arte înrudite”. (Demeter A.,1970)
„Kinetoterapia denumită și „terapia prin miscare” dispune de forme specifice de
tratament, rolul principal revenind în acest context exercițiului fizic. Ea reprezintă de asemenea
și o terapie psihică, prin mijloacele si metodele sale contribuind la înlăturarea complexului de
inferioritate generat de starea de boală. Ea este o terapie socială ce ajută în integrarea /
reintegrarea pacinetului în societate ”. (Cioroiu S.,2012)
„Efectele binefăcătoare ale practicării exercițiilor fizice sunt încă prea puțin cunoscute,
atât de marele public, cât și de mulți dintre cei chemați să dirijeze această activi tate. Nici
mijloacele tradiționale ale medicinii și nici industria farmaceutică nu pot înlocui necesitatea
imperioasă de mișcare a omului modern pentru combaterea efectelor nocive ale
sedentarismului, evitarea surmenajului și supraalimentația. În această s ituație sportul și
exercițiile fizice efectuate sistematic pot fi considerate ca mijloace cele mai eficiente ale
medicinii preventive în păstrarea și înlăturarea sănătății. Cu un program de educație fizică bine
concepu t și executat, capacitatea de lucru se poate ridica dincolo de rutină și d e sarcinile de
lucru zilnic, evitând instalarea timpurie a obezității, consecință a vieții sedentare ”. (Demeter
A.,1970)

5
„Deficiențele de dezvoltare fizică reprezintă un capitol deosebit de important al
patologiei umane, căruia trebuie să i se acorde atenția cuvenită. Cauz ate de factori multipli și
foarte variați, de natură congenitală sau intervenind pe parcursul vieții, începând cu condițiile de
viață (igienă, alimetație , regim de efo rt-odihnă, stres, factori de mediu n atural și social, diverse
noxe) ș i terminând cu fel și fel de îmbolnăviri , deficiențe fizice au o frecvență destul de ridicată,
putându -se instala chiar de la vârsta copilăriei mici. Cele mai frecvente sunt formele ușoare dar
nici cele medii sau grave nu sunt rare. Din păcate însă evoluția multora dintre deficiențele fizice,
mai ales a coloanei vertebrale și dacă au atins un anumit grad de gravitate, este adesea
imprevizibilă, putându -se accelera și putând realiza deformății adesea greu de stăpânit și de
tratat. Cu cât apare la o vârstă mai tânără, cu atât ponderea de gravitate este mai mare, pentru
că au o perioadă de evoluție mai lungă și deci și șanse de agravare mai mari.
Cu cât deficiența fizică este mai accentuată, cu atât implicațiile ei negative as upra formei
și aspectului corpului, asupra funcțiilor fizice ale organismului și asupra celor organice, asupra
stăroo de sănătate și capacității de efort vor fi mai pregnante.
În aceeași măsură va influnța în sens negativ psihicul pacientului, acesta simți ndu-se
frustrat și handicapat în toate sensurile față de semenii săi sănatoși, în comparație cu care se va
simți pentru toată viața cu un anumit grad de inferioritate.
Dificultățile de ordin estetic, funcțional, sanogenetic și ale capacității de efort vor avea
implicații de ordin social, întrucât vor crea dificiltăți de integrare în socientate și uneori chiar în
familie, scoțând pacientul din mediul social și familial, reducându -i într -o măsură mai mare sau
mai mică aportul la produsul social, necesitând în același timp adesea cheltuieli materiale pentru
întreținere, tratament și recuperare, pentru asigurarea mijloacelor de autodeservire (aparatură
pentru locomoție, proteze, orteze etc.) și uneori în cazuri foarte grave, asigurarea unei alte
persoane pentru a-l deservi pe deficient.
Deficiențele fizice aparțin unui domeniu medical intedisciplinar, întrucât impun mijloace
terapeutice și recuperatorii foarte variate: kinetoterapeutice, ortopedice, chirurgicale, balneo
fizioterapeutice, medicamentoase, masaj ș i altele. În general se spune că aparțin ortopediei, de

6
multe ori ele necesitând un tratament ortopedic. Formele foarte grave se pretează la tratament
chirurgical, efectual de obicei tot de către ortopezi, fără de care oprirea evoluției și corectarea lor
nu este posibilă. Cum însă acestor dou ă metode terapeutice li se asociază în mod obligatoriu și
tratament prin exercițiul fizic, iar formele ușoare și medii se tratează numai prin exercițiul fizic ,
putem spune că aparțin în foarte mare măsură specialiștilor în kinetoterapie, adică medicinei
sportive. Dar recuperarea și corectarea prin exercițiu fizic a deficiențelor fizice o realizează
practic kineto -terapeutul, specialist recrutat în marea majoritatea a cazurilor dintre profesorii de
educație fizică cu spec ializare în „cultura fizică medicală”, iar mai nou format în facultăți speciale
de kinetoterapie.
Din aceleași motive și le arogă și specialit atea de balneofizioterapie, care utilizează între
mijloacele recuperatorii și exercițiu fizic. În același timp îns ă, în tratamentul și recuperarea
deficiențelor fizice sunt implicate și specialitățile medicale cărora aparțin bolile care au cauzat
deficiența fizică respectivă. Mai important însă ni se pare nu a stabili cărui domeniu aparțin
aceste domeniu aparțin acest e afecțiuni, ci a le descoperi la timp și a institui în timp util un plan
terapeutic adecvat, care sa fie realizat corect, pentru a avea eficiență optimă și pentru a evita
agravarea lor. ” (Duma E.,1997)
„În știință este aceptată ideea unității dintre motr icitate, sistemul nervos și sistemul
psihic pe tot parcursul vieții. Un asemenea raport exprimă starea de maturație a organismului,
stadiile de dezvoltare generală a individului, dar și direcțiile de evoluție. Se acceptă și ideea că
orice tulburare a acest ui raport conduce la disfuncționalități ale întregulu i ansamblu. Referindu –
se la acest aspect P. Oléron (1970, p.8) spune că: ”Pe planul definițiilor teoretice, nu este ușor să
se stabilească o distincție clară între deficiențele fizice și definițiile minta le. Dacă se expli că cele
care s -ar datora absenței stimulărilor culturale… deficiențele intelectuale sunt de origine
organică. Nu există un deficit care să fie pur „mintal”. În ultima instanță, cele două tipuri de
inferioritate considerate vor fi și una și cealaltă de natură fizică, asimilarea lor părându -ni-se
necesară ”.

7
Ideea existenței unei paralelism între dezvoltarea fizică și dez voltarea psihică este larg
acceptată în știință. În practică și cercetarea științifică s -a demonstrat că orice afecțiune cu
exxprimare motrică, antrenează modificări ale structurilor psihice. Chiar dacă ne -am referi
numai la conștiința disfuncției am constata numeroase ecouri ale dispoziției afective,
reactivității psihice, performanțelor personale. Se poate spune și că inte nsitatea acestor ecouri
este într -un raport direct cu nivelul de exprimare al deficitului motric. Disfuncționalitățile de
natură motrică se prezintă într -o mare varietate și pot afecta în diferite grade mișcarea motrică,
deci capacitatea de adaptare la med iu.
Pentru ca dezvoltarea fizică și psihică să evolueze normal, este important ca sistemul
fizic (organismul), nervos și psihic să se dezvolte fără incidente semnificative, mai ales în prima
copilărie.
În general, deficiențele motrice modifică structura sau funcționarea aparatelor
organismului care produc sau susțin mișcarea motrică, deci la sistemele musculare, osoase,
articulatorii, dar și atitudinile corporale și chiar expresiile fixate prin comportament.
Locomoția, dexteritatea manuală, hiperkineziil e, hipokineziile pot fi observate sau
studiate aspecte cum sunt: viteza mișcărilor – prin înregistrării timpului de reacție; precizia
mișcărilor urmărind continuitatea și controlul voluntar al mișcărilor;forța musculară. La
deficienții mintali, viteza mișc ărilor se exprimă prin cote care acoperă întreaga scală, de la
normalitate până la unele atitudini cataleptice.
La deficienții mintali schemele corporale, conduitele perceptive -motrice, motricitatea
fină, reglarea și autoreglarea mișcărilor prin intermedi ul limbajului, conduitele motrice de bază,
aspectele relaxării și efortului voluntar sunt vizibil marcate de deficitul inteligenței .” (Predescu
M.,1994)
Copiilor cu afec țiuni de ordin biologic -motric sunt defavoriza ții social, economic, cultural,
cei cu tu lburări psiho -afective și de comportament, cât și cei infesta ți cu virusul HIV, categoria
devenind a persoanelor cu cerin țe, nevoi speciale.

8
Provocarea specialiștilor constă în realizarea unei interven ții speciale asupra acestor
tineri, prin care aceste ne voi să fie orientat e spre cerin ța educativă, nu spre defectul propriu -zis.
„Actuala politică de abordare a situa ției copiilor și a tinerilor cu cerin țe specia le este de
integrare în institu țiile educa ționale publice. Am considerat oportun un demers – semna l de
includere în planurile de învă țământ a suportului managerial care să exti ndă competen țele
studen ților și ale absolven ților învă țământului superior, spre domeniul practicilor educa ției
integrate în sistemul de învă țământ. Pentru a răspunde unor situa ții speciale existente în
comunitate, profesorii trebuie să posede, pe lângă o solidă capacitate profesională și răspunsuri
și abilită ți consolidate, pentru diversele cerin țe și expectan țe ale societă ții, prin:
− pregătirea pentru acordarea de asisten ță tine rilor cu cerin țe speciale;
− aplicarea educa ției integrate în forme de învă țământ public. ” (Todea F.,2006 ,p. 57 )
„Capacitatea de performan ță este manifestarea complexa a disponibilită ților individului
materializată în valori obiective sau subiective în pun cte, locuri, clasamente, goluri marcate,
kilograme ridicate etc. Ea poate fi considerată a fi rezultatul interac țiunii opera ționale a
sistemelor biopsihoeducogene, caracterizată în valori recunoscute și clasificate pe baza unor
criterii elaborate social -istoric” (Dragnea A., 1996, p. 62).
Factorii capacită ții de performan ță (după Jurgen Weineck, citat de Epuran M.,1976, p. 37)
sunt: factori condi ționali și coordonativi fizici, capacită ți de abilită ți tehnico -tactice, calită ți
personale (aptitudini intelectu ale, calită ți psihice).
Capacitatea de performan ță este determinată de patru factori care se intercondi ționează
reciproc. Aceștia sunt: aptitudini, atitudini, antrenament, ambian ță (Epuran M., 1976, p. 38).
Deprinderile și tehnicile respiratorii pot contri bui la dezvoltarea capacită ții de
performan ță prin eficientizarea antrenamentului sportiv. Valoarea lor crește atunci când sunt
combinate cu formule de autoreglare mentală și cu factori atitudinali. ” (Becea L.,2009,p.140)

Motivația alegerii temei de cerce tare

9
Un factor important de prevenirea și combaterea a deficiențelor fizice este exercițiul fizic
practicat rațional și sistematic sub diferite forme: educației fizice în unitățile de învățământ de
toate gradele, sportul de agrement ș i a celui de perform anță. Terapia prin mișcare asigură o
creștere normală, ridicarea capacității funcționale și de efort a organismului, păstrarea și
întărirea sănătății dar și dezvoltarea armonioasă. Pentru a descoper i, a preven i și a combate
deficiența fizică necesită un mi nim de cunoștințe privind trăsăturile ținutei corecte a corpului, a
modului de manifestare a deficiențelor fizice, a cauzelor care le produc, a modului de prevenire
și tratarea lor.
Ipoteza cercetării pleacă de la presupunerea că prin elaborarea și aplicar ea în practică a
unui sistem de mijloace specifice kinetoterapiei, repartizate în cadrul lecției de educație fizică din
cadrul ciclului primar și gimnazial , va facilita corectarea deficiențelor fizice depistate, a
atitudinilor vicioase și adoptarea reflexu lui de ținută corectă.
Obiectivele programului kinetoterapeutic
– Comb aterea deficiențelor fizice la nivelul copilului de vârstă 12 – 16 ani;
– Realizarea unor protocoale profilactice aplicabile în școli sau cluburi sportive;
– Combaterea atitudinilor vicioase;
– Informarea specialiștilor din domeniul că sportul de performanță practicat fără un
control al dezechilibrelor poate produce o uzură asupra organismului uman;
– Scoaterea în evidență a faptului că lipsa controlului postural în rândul copiilor cu
cerințe spe ciale favorizează degradare a somato -funcțională .
Scopul cercetării
Scopul acestei cercetării constă în argumentarea și confirmarea faptului că deficien țele
fizice apărute la copiii din ciclul primar și gimnazial se pot preveni, ameliora și corecta în cadru l
lecțiilor de educa ție fizică, utilizând programe de exerci ții fizice special elaborate.
Sarcinile cercetării
Pentru realizar ea scopului propus s -au fixat următoarele sarcinii:

10
– studiul literaturii de specialitate cu privire la particularită țile creșterii și dezvoltării fizice a
copilului cu vârsta cuprinsă între 12 – 16 ani (din scolile incluzive,din scolile normale dar și din
cluburile sportive);
– studiul aspectelor teoretice privind principiile, metodele și mijloacele folosite în prevenirea
și corectarea deficien țelor fizice la ciclul primar și gimnazial de învă țământ;
– studiul modalită ților de depistare, de evaluare a deficien țelor fizice, respectiv studiul
indica țiilor specifice corectării lor (evaluarea inițială și finală);
– în cadrul examenului somatosc opic depistarea deficien țelor fizice și a atutudinilor vicioase
la elevi din clasa aleasă pentru experiment;
– formularea obiectivelor de profilație și recuperare;
– elaborarea unor programe de exerci ții fizice pentru prevenirea și corectarea deficien țelor
fizice depistate în clasele respective;
– prelucrarea și interpretarea datelor culese;
– argumentarea teoretică și experimentală a eficien ței aplicării sistemelor de mijloace
specifice eșalonate în cadrul lec țiilor de educa ție fizică din ciclul primar și gimnaz ial.

11

CAPITOLUL I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII
I.1 Generalități privind noțiunile: sănătate, deficiențe, deficiențe fizice și funcționale, școală și
program orar, educație fizică, sport, timp liber, familie
Importanța exercițiilor fizice asupra sănă tății este dovedită, exercițiul fizic medical
realizează efec tele profilactice, recuperare și de terapeutice asupra organismului sau doar
asupra unor aparate ș i sisteme. Kinetoterapia poate influ ența î ntreg organismul al unei ființe,
îndeplinind aceleași o biective de întreț inere, ameliorare sau refacere a funcției integrative,
respectiv a stării de sănătate . Prin aceste exerciții se realizează creșterea capacității de muncă,
creșterea performanț elor fizice si psihice ale individului sau starea de bine . Exer cițiile fizice
medica le au un loc de baza in asistența unor boli cronice, î n special aparatul cardiovascular,
respirator, a unor boli meta bolice sau a unor boli psihice.
„Deficiența fizică reprezintă orice abatere de la normal în forma și funcț iunile fizic e ale
organismului , care tulbură creșterea normală și dezvoltare armonioasă a corpului, îi modifică
aspectul exterior, îi reduce aptitudinile fizice și îi scade capacitatea de efort fizic și chiar
intelectual, precum și capacitatea de muncă productivă.
Deficiențele funcționale sunt rezultatul unei hipo – sau hiperfuncții, unui dezechilibru
sau necoordonări ale funcțiilor aparatului locomotor .
Deficiențele patologice sunt determinate de modificările organice, structurale,
morfologice ale elementelor ce com pun acest aparat.” (Duma E.,1997)
„Antrenamentul sportiv poate fi definit ca un proces pedagogic care urmărește
pregătirea metodică specială a sportivilor într -o anumită ramură sportivă, în vederea creșterii
măiestriei sportive pentru obținerea unor perfor manțe maxime. În acest proces se măresc
treptat capacitățile funcționale ale organismului, fiind condiționate de menținerea și întărirea
sănătății,într -un regim igienic perfect și sub un control medical permanent.” (Demeter A.,1970)

12
Timpul liber al școlari lor ar putea fi folosit pentru a -l putea dezvolta psihic , fizic, social.
O plimbare în parc, o ieș ire în natură, o plimbare cu bicicleta, rolele, patinele sunt doar cateva
lucruri care ar putea ocupa timpul liber al copilului. Ar putea fi însoțit de părinț i, de prieteni și
colegi și de ce nu singur.
„Familia este recunoscută ca cel mai puternic agent socializator în dezvoltarea copiilor,
mai ales în perioada copilăriei mici. În primii ani ai dezvoltării copilului, familia este esen țială
pentru dezvoltarea p sihică a copilului și este o sursă primară de dragoste și afec țiune. Familia
este cea care trebuie să împlinească aproape toate nevoile de creștere și dezvoltare, atât
fiziologice, cât și psihologice ale copilului. În familie, copiii câștigă și dezvoltă ap roape toate
achizi țiile (motorii, cognitive, afective) motiv pentru care evaluarea contribu ției sau influen ței
familiei în dezvoltarea copilului fa ță de al ți factori, cum ar fi cei genetici și sociali, este dificil de
decelat. Este sigur faptul că familia reprezintă un factor esen țial în creșterea, dezvoltarea și
educarea copilului. ”(Sion G.,2003)

I.2 Caracteristicile și particularitățile organismul ui tânăr la varsta de 12 – 16 ani
„Cu ocazia examenului medical al candidaților la admiterea în școlile de dife rite grade și a
controlului medical ce se repetă în fiecare an scolar, dar mai ales în urma cercetărilor sau a
anchetelor speciale care urmăresc să stabilească starea sănătății și gradul de creștere și
dezvoltare a corpului elevilor, se constată o serie de defecte morfologice și funcționale,
cunoscute sub numele comun de deficiențe fizice .
Prin deficineță fizică înțelegem orice abatere de la normal în forma și funcțiunile fizice
ale organismului, care tulbură creșterea normală și dezvoltarea armonioasă a co rpului, îi
modifică aspectul exterior,îi reduce aptitudinile și puterea de adaptare la efortul fizic și îi scade
capacitatea de muncă productivă. Aceste defecte nu ajung însă, decât în cazuri foarte grave, să
scoată pe deficient din mediul familiei și al ș colii, dar îi creează o serie de complexe de
inferioritate față de semenii sănătoși și normal conformați.

13
Depistarea deficiențelor fizice la copiii de vârstă școlară a ridicat problema organizării unei
activități sistematice de prevenire și corectare a ac estor copii în scopul asigurării unei dezvoltări
fizice normale și a obținerii unui randament maxim în muncă și învățătură. Tratamentul
deficiențelor fizice prin mijloacele culturii fizice medicale a dat până acum în majoritatea
cazurilor rezultate remarca bile. Obținerea unor succese în activitarea de corectare este
rezultatul unei munci asidue și conștiincioase depuse de profesorul de educație fizică, sub
supravegherea și îndrumarea profesorului medical de specialitate. ” (Ionescu A.,1964)
„În condițiile î n care problema deficiențelor fizice din școlile noastre se discută cu toată
seriozitatea, avem datoria de a -i cerceta cu atenție aspectele numeroase și variante și de a
contribui la soluționarea ei cât mai rapidă și mai eficace. Pentru aceasta este necesa ră în primul
rând o analiză amănunțită a deficiențelor întâlnite mai frecvent la școlari și o precizare a noțiunii
respective în ceea ce privește conținutul și delimitările lor.
Depistarea și triajul elevilor deficienți constituie primul pas spre soluțion area problemei
deficiențelor fizice din școli. Această acțiune nu va mai întâmpina nici un fel de greutate atunci
când toți educatorii, părinții și elevii vor înțelege necesitatea ei.
În școlile ajutătoare,în care învață copii cu un oarecare grad de întâ rzâiere în dezvoltarea
lor mintală, și în școlile speciale de nevăzători sau de surdomuți, aceste deficinețe sunt și mai
numeroase, iar în școlile de deficienți motrici sunt înscriși numai copii prezentând defecte fizice
care îi împiedică să urmeaze cursur ile școlilor obișnuite. ”(Ionescu A.,1964)

I.3 Kinetoterapi a în prevenirea și corectarea de ficiențelor fizice
„Deficințele fizice și suferințele cauzate de ele stânjenesc buna desfășurare a muncii,
provoacă pierderea de timp și energie, scad randamentul și valoarea rezultatelor, împiedică
realizarea progresului și întrețin o stare psihică de nemulțumire și enervare, de teamă și
descurajare care -l demoralizează pe deficient.”(A.Ionescu,1964)

14
Importanța și rolul prevenirii deficiențelor fizice la elevi este u șor de înțeles de aceea
vom analiza în schimb mijloacele și metodele care duc la preîntâmpinarea și combaterea lor.
Pentru aceasta va trebui să cunoaștem toate cauzele care ar putea favoriza apariția și
dezvoltarea deficientelor fizice la școlari atât în f amilie cât și în școală. Pentru prevenire am
putea să mai impunem unele măsuri de igienă și profilatie a oboselii,a accidentărilor și a
imbolnăvirii ce i -ar amenința pe elevi. (A.Ionescu,1964)
„Dacă cu toate măsurile de prevenire luate din timp se ivesc as tfel de cazuri, trebuie să
aplicăm un tratament complex, care să asigure nu numai o vindecare clinică, ci și una
funcțională, adică să ducă la restabilirea deplină a sănătății și integrității corporale, la refacerea
funcțiunilor organice și la recuperarea forțelor și a capacității de muncă.
Cele mai multe dintre deficiențe depind de conformația și funcțiunile organismului în
creștere, cauzele lor existând fie ca predispoziții, fie ca particularități, care ar putea favoriza
aceste deficiențe. Examenele medic ale executate cu atenție și repetate periodic, precum și
observațiile pedagogice asupra comportării elevilor pot să descopere din timp cauzele
predispozante sau favorizante, surprinzând deficiențele în faza incipientă.
Într-adevăr, în unele familii dezorga nizate se simte lipsa unui regim rațional de viață și
a unei supravegheri atente a educației copilului. Copilul nu are întotdeauna o măsură rațională în
muncă și în repaus, nu primește o alimentație regulată și potrivită cu necesitățile sale și nici o
îngrijire corectă, i se tolerează uneori relele deprinderi, abateri repetate de la disciplina ce mai
elementară și excesele de tot felul, care îl pun în conflict permanent cu igiena și profilaxia bolilor
și a accidentelor.” (A.Ionescu,1964)

I.4 Metode și test e de evaluare a indicatorilor fizici și funcționali ai organismului
Metoda experimentului pedagogic
Experimentul pedagogic este considerat ca o activitate complexă cu caracter permanent
pe baza unui ra ționament logic ce urmărește producerea unui f enomen în condi țiile dorite de

15
om. (Epuran M. 1968). Realizarea unui com plex de condi ții corespunzător unui criteriu de
cerectare este, de asemenena, specific experimentului.
În cadrul orelor de educa ție fizică s -au efectuat testările ini țiale pe un eșanti on de 15
elevi cu vârsta cuprinsă între 12 – 16 ani, cu scopul de a depista deficien țele fizice și atitudi nile
de postură (anexa 1) existente respectiv, forța și elasticitatea musculaturii răspunzătoare
pentru o ținută corectă din punct de vedere biomeca nic (descriere în metoda testelor).
Pe baza rezultatelor testării ini țiale s -a elaborat un complex de exerci ții pentru
prevenirea și corectarea deficien țelor depistate care pot fi executate în aer liber și un complex
de exerci ții pentru prevenirea și cor ectarea deficien țelor depistate care pot fi executate în sală.
La sfârșitul acestei etape s -au efectuat testările finale tot în cadrul orelor de educa ție
fizică și am făcut prelucrarea și analiza rezultatelor cu scopul de a stabili efectul programul ui
exerci țiilor propuse.
Metoda testelor
Metoda testării este prezentă în numeroase studii și cercetări, aceasta deoarece nevoia
de apreciere și autoapreciere a fost în firea omului pe parcursul evolu ției sale. Permanent omul
și-a evaluat semenii. I-a comparat între ei sau cu sine, din nevoia de a -i aprecia în contextul
evenimentelor (Epuran M. 1968).
Măsurarea în condi ții standard a eșantionului stabilit cu ajutorul unor teste a avut drept
scop constatarea și apoi eviden țierea evolu ției para metrilor cerceta ți. Prin aceste teste am
măsurat aspecte somatice și func ționale ale elevilor experimenta ți.
În cadrul examenului somatoscopic (inspec ție vizuală) am făcut aprecierea atitudinii sau
ținutei corpului și a segmentelor corpului în ortos tatism la cadrul antropometric (anexa 2.) din
trei pozi ții – cu fa ța, din profil și cu spatele, precum și în afara cadrului antropometric, din spate,
urmărind flexia anterioară a coloanei dorsale și observând eventualele asimetrii. Una dintre
tehnicile cel e mai concludente din punct de vedere practic pare a fi testul de apreciere a posturii
în plan lateral și anteroposterior aplicând „Testul de condi ție fizică New York” (anexa 1.) descris
de Barow H.M. (A.Drăgan, 1982).

16
Subiectul se așează cu spate le înaintea firului cu plumb, iar examinatorul se situează la
circa 2 m în spate, de unde observă devia țiile fa ță de verticala respectivă. După ce se notează
devia țiile laterale, se trece la examinarea din profil, pentru depistarea devia țiilor în plan
ante roposterior subiectul se așează fa ță de firul cu plumb după tehnica de mai sus.
Profesorul acordă câte o notă de 5, 3 sau 1 pentru fiecare segment al corpului – atât din
profil, cât și din spate (anexa 1) – din diagramele de evaluare a posturii după care se face suma
acestora. Minimum de scor pe care îl poate realiza un subiect este 13, iar maximum 65 (dacă la
cele 13 probe i se acordă numai note de 5), ceea ce reprezintă o postură perfectă. (Fig.1)
Măsurarea aspectului func țional s -a realizat cu ajutorul unui test alcătuit dintr -un
complex de exerci ții (anexa 3.) special concepute pentru măsurarea și evaluarea for ței și
elasticită ții principalilor mușchi răspunzători pentru o ținută corectă din punct de vedere
biomecanic.
Evaluarea se d esfășoară după un punctaj în felul următor:
– dacă exerci țiul este executat corect se acordă 1 punct
– dacă exerci țiul este executat incorect se acordă 2 puncte

Fig.1 Postura ideală

17
Descrierea exerci țiilor și modul de acordare a punctajului în cadrul eval uărilor
Exerci țiul 1.Testarea elasticită ții mușchilor angaja ți în rela ția stând – ghemuire
Pozi ția ini țială. Stând depărtat cu picioarele paralele, mâinile în fa ță lipite ușor de coapse.
Se execută îndoirea genunchilor la 90  încet în 4 timpi în așa fel, încât călcâiele să rămână pe
sol, trunchiul drept și degetele de la mâini să atingă solul în fa ță. Se repetă de 3 ori. Timp de
execu ție 30 sec.

Evaluare
Se acordă:
– 1 punct, dacă trunchiul rămâne drept, laba picioarelor rămân paralele și călcâiul nu
se ridică de pe sol
– 2 puncte, dacă truchiul se îndoaie, respectiv călcâiele nu se men țin pe sol sau laba
picioarelor nu rămân paralele

Exerci țiul 2. Testarea mobilită ți umerilor și a articula ției scapulo -humerale.
Pozi ția ini țială. Cul cat facial, fruntea rezemat ă de sol, bra țele întinse înainte pe lângă cap și
călcâiele lipite. Ridicarea trunchiului în extensie cu încordarea musculaturii abdominale și a
mușchilor fesieri și men ținut în timpul execu ției. Cu palmele închise ridicare bra țelor deasupra
lobilor urechilor și men ținut 3 sec. Se repetă de 3 ori. Timp de execu ție 9 sec.

18
Evaluare
Se acordă:
– 1 punct, dacă bra țele sunt men ținute întinse pe o durată și înăl țime stabilită
– 2 puncte, dacă nu se respectă toate indica țiile

Exerci țiul 3. Testarea for ței musculaturii spatelui și a bazinului.
Pozi ția ini țială. Culcat facial, bra țele întinse lângă corp. Genunchi întinși, călcâiele lipite.
Extensia trunchiului cu încordarea musculaturii abdominale și a mușchilor fesieri și men ținut în
timp ul execu ției. Ridicare bra țelor și picioarelor simultan și men ținerea 3 sec. Se repetă de 3 ori.
Timp de execu ție 9 sec.

Evaluare
Se acordă:
– 1 punct, dacă trunchiul, bra țele sunt men ținute întinse pe lângă cap,picioarele ridicate și
întinse din articula ția coxo -femurală pe o durată și înăl țime stabilită
– 2 puncte, dacă nu se respectă toate indica țiile

Exerci țiul 4. Testarea for ței musculaturii abdominale superioare.
Pozi ția ini țială. Culcat dorsal, talpa picioarelor pe sol, bra țele lângă corp. Ducerea br ațelor
deasupra coapselor, ridicarea capului și a umerilor de pe sol, revenireîn culcat dorsal. Se repetă
o dată. Timp de execu ție 9 sec.

19

Evaluare
Se acordă:
– 1 punct, dacă diferitele regiuni ale trunchiului se ridică succesiv, regi unea lombară
rămâne lipit de sol și se men ține pozi ția pe durata indicată
– 2 puncte,dacă nu

Exerci țiul 5. Testarea for ței musculaturii abdominale inferioare.
Pozi ția ini țială. Culcat dorsal bra țele încrucișate la piept mâinile pe umeri, picioarele
întinse . Îndoirea și tragerea genunchilor pe abdomeni și întinderea în verticală. Lăsarea
picioarelor încet în jos până la 45 de grade în așa fel, încât regiunea sacrală să nu se ridice de pe
sol. Se repetă de 3 ori. Timp de execu ție 9 sec.

Evaluare
Se acordă:
– 1 punct, dacă men ține picioarele într -un unghi de 45 , cu regiunea lombară lipită de sol și
brațele încrucișate pe piept
– 2 puncte, dacă nu

20
Exerci țiul 6. Testarea for ței musculaturii anterioare a coapselor.
Pozi ția ini țială: Stând, picioarele paralele și distan țate l a 2-3 degete. Lângă perete,
îndoirea genunchilor până la 90 , mâinile pe coapse. Me nținerea pozi ției 30 sec. Se repetă o
dată. Timp de execu ție 9 sec.

Evaluare
Se acordă:
– 1 punct, dacă men ține pozi ția pe durata stabilită
– 2 puncte, dacă nu menține poziția pe durata stabilită

Exerci țiul 7. Testarea flexibilită ții regiunii sacrale.
Pozi ția ini țială. Așezat cu picioarele întinse alăturate, laba picioarelor paralele și
depărtate la 4 -5 cm. Aplecare în fa ță cu atingerea degetelor de la picioare în așa fel, încât
bazinul să rămână pe verticală. Se repetă o dată. Timp de execu ție 6 sec.

Evaluare
Se acordă:

21
– 1 punct,dacă mâna at inge degetele picioarelor, genunchi rămân întinși și bazinul rămâne
înclinat în spate
– 2 puncte, dacă nu

Exerci țiul 8. Testarea capacită ții mu șchilor extensori a regiuni sacrală.
Pozi ția ini țială. Culcat facial, fruntea rezemată de sol , palmele pe sol sub umeri,
antebra țul pe sol lângă corp. Cu întinderea bra țelor din articula ția coatelor împingerea
trunchiului și a margini i superioar e a bazinului în extensie, în așa fel, încât osul pubian să rămână
pe sol. Picioarele relaxate și întins e.

Evaluare
Se acordă:
– 1 punct dacă, dacă numai partea superioară a bazinului se ridică, bra țele rămân întinse și
osul pubi an și coapsele se men țin pe sol pe durata stabilită
– 2 puncte, dacă nu

Exerci țiul 9. Testarea capacită ți de rotare în regiune dorsale și sacrale a coloanei
vertebrale.
Pozi ția ini țială: Culcat dorsal, bra țele lateral la nivelul umerilor, palmele pe sol lângă corp.
Picioarele îndoite din articula ția genunchilor cu talpa pe sol. Rot area picioarelor îndoite și lipite la
genunchi și glezne până ating solul în ambele dire cții concomitent cu întoarcerea capului în sens
invers p ână ce urechile ating solul. Se repetă o dată stânga -dreapta. Timp de execu ție 12 sec.

22

Evaluare
Se acordă:
– 1 punct dacă, subiectul atinge solul pe ambele păr ți cu genunchi și gleznele lipite, iar
capul se întoarce în partea opusă în așa fel ca urechile să atingă solul
– 2 puncte, dacă genunchi sau urechile nu ating solul pe partea opusă

Exerci țiul 10. Testarea elasticită ții musculaturii posterioară a coapselor și gambelor.
Pozi ția ini țială: Culcat dorsal, m âinile pe bazin, picioarele întinse. Un picior se ridică în
verticală întinsă cu laba picioarelor în fle xie cu men ținerea contactului cu solul a celuilalt picior.
Se execută cu ambele picioare. Se repetă o dată stânga -dreapta. Timp de execu ție 12 sec.

Evaluare
Se acordă:
– 1 punct dacă, subiectul ridică un picior în pozi ția verticală cu genunchi întinși din
articula ție
– 2 puncte dacă, genunchi se îndoaie înainte să ajungă în pozi ția verticală

23
Exerci țiul 11. Testarea elasticită ții musculaturii flexori a bazinului.
Pozi ția ini țială: Culcat dorsal pe o masă în așa fel încât gamba picioarelor din î ncheietura
genunchilor să atârne în jos. Tragerea și men ținerea genunchiului unui picior la piept în timp ce
coapsa celuilalt picior să rămână lipit de masa respectiv gamba să se men țină pozi ția atârnat în
jos pe verticală. Se execută cu a mbele picioare. Se repetă o dată stânga -dreapta. Timp de
execu ție 12 sec.

Evaluare
Se adordă:
– 1 punct dacă, coapsa piciorului at ârnat nu se ridică de pe suprafașa de reazem și gamba
aceluiași picior rămâne vertical
– 2 puncte dacă, se ridică coapsa sau gamba nu men ține verticalitatea fa ță de suprafa ța de
sprijin

Exerci țiul 12. T estarea capacită ții de întindere a articula ției coxo -femurale.
Pozi ția ini țială: Tragerea și men ținerea coapsei la piept. Întinderea celuilalt picior și
men ținerea contactului cu solul pe toată lungimea lui. Se repetă o dată cu fiecare picior. Timp
de execuție 12 sec.

Evaluare
Se acordă:

24
– 1 punct dacă, gamba, coapsa rămân întinse și ating solul, respectiv tot piciorul r âmâne
întins din articula ția coxo -femurală
– 2 puncte dacă, segmentele amintite nu se men țin în pozi ția cerută

I.5. Principalele deficiențe fizice întâlnite și influența acestora asupra organismului copiilor la
vârsta școlarității mici și mijlocii
Fiind studiate aceste deficiente se pot diferen ția după posibilită țile de corectare prin
exerci ții fizice: deficien țe fizice ușoare, medii și accentuate. Prima grupă de deficien țe,
deficien țele ușoare , cuprind micile abateri de la normal în forma și func țiile corpului,
adică deficie nțele surprinse în stadiul incipient. Acestea sunt considerate atitudini
deficiente, care pot interesa corpul în întregime sau numai anumite segmente ale corpului și
care, prin executarea mișcării corective se corecteaz ă și hiperco rectează.
În categoria acesta , se încadrează atitudinile deficien țe globale: cifotică, plan rigidă,
asimetrică, precum și deficien țele ușoare segmentare, subforma: cap și gât înclinat înainte sau
lateral, umeri aduși înainte sau asimetrici, toracele în flexiune, atitudinile cifotice, lordotice sau
scoliotice ale coloanei vertebrale, genunchii în valgum sau flecta ții, picioarele abduse sau
adduse. Depistate din timp deficien țele fizice ușoare se corectează, în cele mai multe cazuri, în
condi țiile activită ții școlare obișnuite. A doua grupă cuprinde deficien țele de grad mediu , în care
sunt înglobate defectele morfologice și func ționale staționare sau cu evo luție lentă, care
corectează parțial sau rămân nemodificate de efectuarea probei func ționale. Cele mai multe
deficien țe medii sunt segmentare, adică localizate în diferite regiuni ale corpului, cum sunt
deficien țele coloanei vertebrale (cifoze, lordoze, cifolordoze, scolioze, cifoscolioze, spate rotund,
cifotic și plan), deforma țiile toracelui și abdomenului , genunchilor și picioarelor. Se întâlnesc, de
asemenea, și defecte globale medii, cum sunt hiposomii, dispropor țiile între segmente etc. Elevii
care prezintă deficien țe medii vor urma un regim deosebit de viață, în care pe primul
plan se vor situa exerci țiile fizice cu caracter corectiv.

25
Respectând atât în școală cât și la domiciliu recomandările date de medic
și profesorul de educație fizică, privitoare la educarea unei atitudini corecte a corpului, la
alternare rațională dintre muncă și repaus, precum și prin executarea zilnic a unor exerci ții,
aceste deficien țe se pot corecta parțial, se pot opri din evolu ție sau chiar, până la corectarea lor
completă. În grupa a treia, sunt cuprinse deficien țele accentuate , care constau din modificări
patologice ajunse într-un stadiu avansat de evolu ție. Cele mai multe deficien țe accentuate sunt
determinate în viața intrauterină (malforma țiile aparatului locomotor) sau ca urmare a unor
paralizii, traumatisme osoase și articulare, infec ții și inflama țiiale oaselor, articula țiilor,
mușchilor sau vaselor sanguine, care influen țează starea de sănătate a elevului și scad
capacitatea de muncă. Aceș ti copii au, așadar, caractere morfologice și func ționale diferite de
elevii normali, care de cele mai multe ori îi determină să se scutească medical de lecțiile de
educa ție fizică. Dar acești elevi trebuie să fie îndruma ți spre institu ții sanitare speciale, unde să li
se instituie un tratament corectiv și recuperator de specialitate. (dupa Fozza A.,2006)
„Atitudinile deficien țe globale sau totale ale corpului sunt abateri de la normal, apărute
fie prin insuficien ță sau exces func țional, fie prin dezechilibru sau asimetrie func țională a
întregului aparat de susținere și mișcarea. Aceste abateri apar sub influen ța mai multor factori,
cum sunt,de exemplu, predispozi țiile ereditare, tipul constitu țional, tulburări ale motricită ții sau
deprinderile defectuos formate, slăbirea capacită ții func ționale a musculaturii etc. Atitudinile
deficiente globale se pot observa în plan sagital (antero -posterior) și în plan frontal.În plan
antero -posterior se produc deficien țe de atitudine prin insuficien ță sau relaxare. Aceste atitudini
pot lua forme în extensiune sau predominant lordotică și în flexiune sau predomina nt cifotică.
Mai rar, se produc tot în plan sagital atitudinile rigide care fixează corpul pe axul vertical
(atitudinile plan rigide). În plan frontal, se produc atitudini asimetrice, prin înclinarea sau
răsucirea corpului într-o parte sau cealaltă, apărând o form ă scoliotică a trunchiului.
Atitudinea global ă lordotic ă se caracterizează printr -o ușoară accentuare a curburii
coloanei vertebrale lombare,care se poate intinde in sus , cuprinzând o parte a coloanei dorsale
și uneori spatele înîntregime. Exami nând copilul din profil, observăm capul și gâtul vertical sau

26
înclinate în față, în sens compensator, umerii sunt trași înapoi, toracele și abdomenul
proemină înainte, bazinul este înclinat mult sub linia orizontală. Membrele inferioare sunt
întinse, uneor i genunchii fiind în hiperextensie. Este atitudinea frecvent întâlnită la copii, dar și la
adolescen ții slabi, cu musculatura abdominală atonă, cu bazinul mult înclinat sub orizontală.
Atitudinea global cifotic ă se apreciază, de asemenea, din profil, observându -se: capul și
gâtul înclinat înainte, umerii aduși în față,toracele este înfundat sau în flexiune, abdomenul supt
sau rareori balonat subombilical. Conturul spatelui este arcuit posterior, cu o cifozare dorso –
lombară sau totală a coloanei vertebrale . Bazinul este puțin înclinat, membrele inferioare sunt
drepte sau mai frecvent cu genunchii în flexiune.
Atitudinea global rigid ă sau plan ă se caracterizează prin situarea tuturor segmentelor
corpului, cap și gât, trunchi și membre – pe verticală. Trun chiul este aproape lipsit de reliefuri
musculare, spatele, toracele și abdomenul fiind aproape plane. La examinarea coloanei
vertebrale, se constată lipsa curburilor fiziologice și uneori chiar o tendin ță spre inversare a
curburilor coloanei vertebrale dorsale și lombare. Membrele inferioare sunt drepte și rigide, cele
superioare – lipsite de coordonare în mișcare. Atitudinea plan rigidă este destul de rar
întâlnită la elevi și atunci este ereditară.
Atitudinea global asimetric ă se apreciaz ă examinând corp ul din față sau spate –
adică în plan frontal. Se datorește unei inegalită ți func ționale, în sprijin și în mișcare, a
membrelor inferioare, care determină înclinarea sau translatarea de o parte sau de alta a
bazinului, trunchiul înclinându -se într-o parte sau alta. Se întâlnește frecvent la fete, care în
ortostatism se sprijină mai mult pe un picior, celălalt membru inferior fiind ușor în flexiune. De
această parte, bazinul coboară, iar trunchiul deviază lateral spre compensare. Corectarea
atitudinilor deficiente poate să înceapă la orice vârstă, dar practica a demonstrat
că această acțiune este mai ușoară și mai sigură la copii și adolescen ți. (Fig.2 )”( Fozza A.,2006)

27

Fig.2 1. Atitudine normală 2. Atitudinea global cifotic ă 3. Atitudinea global ă lordotic ă
4. Atitudinea global asimetric ă

I.6. Activități, m etode și mijloace de prevenire și combatere a deficiențelor fizice
Majoritatea deficiențelor medii și accentuate depistate la școlari beneficiază de un
tratament complex, exerciții fizice cu caracter ton ifiant, de corectare și de recuperare, asociate
cu diferite mijloace și metode terapeutice.
Factorii terapeutici prin caracterul lor funcțional se aseamana cu cultura fizică medicală
sunt agenți fizici artificiali și agenți fizici naturali.
Agenții fizi ci naturali sunt recomandați de medic pentru tratarea corectivă a deficiențelor
fizice, ca factori balneoclimatici. Unor categorii de deficienți le sunt recomandate diferite
tratamente balneare, cure heliomarină sau climat de munte.
Agenții fizici artific iali formează o metodă importantă de tratament. Din ramurile
fizioterapiei se folosesc agenți termici: aerul cald, radiațiile infraroșii; agenți actinici: razele de
lumină, ultravioletele; agenți electrici, sub diferite forme de curent electric, undele ult rascurte
etc.
Un rol important în tratamentul complex al deficiențelor fizice ocupa regimul alimentar
restrictiv sau dietetic dar și supraalimentarea.

28
Un loc important în tratarea unor categorii de deficiențe fizice ocupă extractele
glandulare, vitaminel e, sărurile minerale și alte medicamente tonice și stimulatoare sau calmare
și relaxare.
Majoritatea deficiențelor accentuate ale aparatului locomotor se tratează chirurgical și
ortopedic. Intervențiile chirurgicale și procedeele ortopedice cu caracter rep arator sau estetic se
combină cu tratament preoperator și postoperator de reeducare și recuperare funcțională, care
se referă la exerciții fizice ș i masaj. (după Ionescu A., 1964 )

29

CAPITOLUL II
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
II.1 Data, locul și s ubiec ții cercetării
Cercetarea s -a desfășurat în cadrul orelor de educație fizică dar și la antrenamente
sportive din diferite ramuri de sport , numărul copiilor din cercetare fiind de 15 dintre care: 5
copii de la Școala generală „George Călinescu” – Onești , 5 copii de la Școala incluzivă – Brașov și
5 copii de la Clubul Sportiv Dinamo – Brașov. Numărul de ore de educație fizică din Școala
generală „George Călinescu” – Onești și Școala incluzivă – Brașov este de 2 ore pe săptămănă ,
iar pentru copii i de la Clu bul Sportiv Dinamo – Brașov , de la ramurile sportive atletism și tenis,
antrenamentul este zilnic a câte 2 ore, dintre care 3 antrenamente pe săptămână sunt de
pregătire fizică. Orele de educație fizică îi ajută pe elevi în dezvoltarea fizică armonioas ă,
dezvoltarea normală a psihicului dar și în funcționalitate a normal ă a organelor.
Cerc etarea s -a desfășurat pe parcursul anului școlar 201 8-201 9.
Planul -cadru pentru clasele a III -a si a IV -a: Orarul saptamanal al elevilor
Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri -esential -19107191 -document -mini sterul -educatiei –
aprobat -programele -scolare -pentru -clasele -iii-descarca -din-articol -noul -curriculum -vezi -vor-
invata -elevii -fiecare -materie -parte.htm )

30

Planul -cadru pentru clasele a V -a si a VIII -a: Aria curriculară

Sursa: http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/Pl_cadru –
actuale/Gimnaziu/OMENCS%203590_5%20apr%20201 6_Plan –
cadru%20de%20%C3%AEnvatamant%20pentru%20gimnaziu.pdf )

Cont inutul cercetării a constat din două testări:
– examenul somatoscopic (testare vizuală) pentru depistarea deficien țelor fizice instalate
– un test privind statura corporală din punct de ved ere biomecanic.

Programul de exercit ii a fost alcătuit din:
– exerci ții care pot fi executate în aer liber
– exerci ții care pot fi executate în sală, pe timp de iarnă

31
– exerci ții pentru conștientizarea ținutei corecte din punct de vedere biomecanic (în fa ța
oglinzii) .

Obiectivele programului de pregătire sunt următoarele:
– Corectarea posturii și a aliniamentului corpului;
– Creșterea forței musculare;
– Creșterea mobilității articulare;
– Cresterea rezistenței musculare;
– Reeducarea coordonării și a echilibrului;
– Reeducarea respiratorie;
– Reeducarea sensibilității;
– Antrenarea la efort;
– Relaxarea.
II. 2 Metode de cercetare în kinetoterapie
Metodele de evaluare subiectivă se raportează la metodele folosite fără ajutorul
instrumentelor de măsură și sunt clasificate în:
o Metoda somatoscopie generală;
o Metoda somatoscipie segmentară.

Metoda somatoscopie generală se referă la:
▪ Statură (de unde ne putem da seama dacă subiecții sunt substaturali,
normostaturali și hiperstaturali)
▪ Starea de nutriție (de unde ne putem da seam a dacă subiecții sunt hipoponderali,
normoponderali și hiperponderali)

32

▪ Atitudine corpului și starea psihică (de atitudinile deficitare ne putem da seama în
raport cu normalitatea coloanei vertebrale. Atitudinile pot fi: cifotice, londotice,
scoliotice, pla nă, rigidă, asimetrică.)
▪ Comportament motric (urmărind subientul atât static dar și dinamic ne putem da
seama ca unii subiecți sunt: mobili, hipermobili, adaptabili, atoni sau instabili.Cei
atoni sau instabili vor avea palmele transpirate, reci și cianotic e în timpul
examinării.)
▪ Tipul constituțional (se referă la totalitatea caracterelor morfologice și funcționale
transmise pe cale ereditară sau deprinse sub influența factorilor de mediu și a
educației.

(Fig. 3 Reprezentarea grafică a creșterii normale în înălțime și greutate, la fete și la
băieți, de la naștere la 18 ani)

Metoda somatoscipie segmentară se referă la evaluarea caracteristicilor morfologice și
funcționale ale regiunilor, părților și segmentelor corpului, în mod metodic, de sus în jos, în
următoarea succesiune: cap, gât, torace, abdomen, membre superioare, spate, bazin, membre
inferioare (Fig. 4, 5, 6, 7, 8) .(după Cioroiu S.,2012)

33

(Fig. 4 Schița aditudinilor deficiente ale capului și gâtului. I A – atitudine corectă; B – cap
și gât înclinat înainte; D – cap în hiperextensie. II A – cap înclinat spre dreapta, B – cap drept, C –
cap și gât răsucit, III A – cap drept, B – gât înclinat spre dreapta; D – cap și gât înclinat spre
dreapta)

(Fig. 5 Schița deviațiilor umerilor : sus: A – poziția corectă a umerilor ; B – umeri largi; C –
umeri înguști; D – umeri asimetric, stângul dus înainte; jos: A – umeri ridicați, B – umeri
coborâți; C – umărul stâng ridicat; D – umărul stâng coborât)

34

(Fig. 6 Schița deviațiilor omopl aților: A – poziție normală, B – omoplați depărtați, C –
omoplaților asimetrici, dreptul mai sus; D – omoplați asimetrici, dreptul apropiat de coloana
vertebrală)

(Fig. 7 Schița formelor de abdomen: A – abdomen proeminent de la apetincele xifoidian
la simfiza pubiană; B – abdomen proeminent subomdilical, C – abdomen proeminent
supraombilical, E – abdomen supt)

35

(Fig. 8 Schița deviațiilor genunchilor: A – genunchi în flexie, B – genunchii în
hiperextensie, C – genunchi în valgum, D – genunchi în varus)

Metode de evaluare obiective se referă la: examinarea somatoscopică înstrumentală a
aliniamentului corpului, examen clinic general, examen radiologic și somatometrie.
• Examinarea somatoscopică înstrumentală a aliniamentului corpului (se poate
realiza cu firu l de plumb sau cu cadrul antropometric de simetrie (C.A.S.);
examinare începe din spate -profil -față.)
• Examen clinic general (urmat de examinarea medicală; A.P.F.= antecedente
personale fiziologice; A.P.P.= antecedente personale patologice; A.H.C.=
anteced ente heredo -colaterale; executate de medic: inspecție, palpare, percuții)
• Examen radiologic (aici se pot depista dimensiunea osoasă și raporturile
articulare)
• Somatometrie (se referă la ansamblul de măsurători antropometrice) .(dupa
Cioroiu S.,2012)

II.3 O rganizarea și desfășurarea cercetării / planul de lucru
Organizarea și desfășurarea cercetării:

36
– Alegerea subiecților cercetării;
– Alegerea mijloacelor de evaluare;
– Evaluarea subiecților;
– Realizarea obiectivelor de recuperare;
– Realizarea planurilor de recup erare;
– Aplicarea acestora.

Planuri de lucru
1. Plan de lucru pentru coordonare
Partea Conținut Indicații și observații
I

II

III Mers normal
Mers cu diferite varietăți (mers pe vârfuri,
mers pe călcâie, mers lateral etc.)
Exerciții simple pentru m embrele superioare
în toate planurile și axele de mișcare.
Exerciții simple pentru membrele superioare
însoțite de mișcări ale membrelor inferioare.
Exerciții active pentru membrele inferioare ș i
trunchi din diferite poziții.
Exerciț ii active cu rezistență pentru
segmentele membrelor superioare, inferioare
și trunchi.
Exerciții de mers târât din poziția pe genunchi
cu sprijin pe palme.
Exerciții de cățărare la scară fixă.
Exerciții de aruncare și prindere a ming unei Accent pe mișcarea
coordonată a membrelor
superioare și inferioare
corect executate.

Se vor executa cu control și
autocontrol.
Exercițiile vor fi executate
simetric dar și asimetric .

Accent pe succesiunea

37
mingi ușoare.(sau mingii medicinale)
Mer s pe partea lată a băncii de gimnastică cu
diferite poziții ale membrelor superioare.
Mers și alergare cu trecere peste obstacole
mici de diferite înălțimi.
Mers cu exerciții de respirație însoțite de
mișcări ale membrelor superioare. corectă a mișcărilor
membrelor superioare și a
celor inferioare.

2. Plan de lucru pentru tulburări de mers și echilibru
Partea Conținut Indicații și observații
I

II

III Mers controlat: mers cu schimbaruri de
ritm, variante de mers schimbând direcția
de deplasare.
Mers cu diferite poziții ale membrelor
super ioare.
Exerciții care reduc suprafața de sprijin a
corpului.
Exerciții de depărtare a centrului de
greutate (al corpului sau segmentelor sale)
de baza de susținere.
Exerciții de mers din poziția pe genunchi cu
sprijin pe palm e și apoi fără sprijin pe palme .
Exerciții de mers îngreuiat în diferite direcții.
Exerciții de mers pe planuri înclinate.
Exerciții de mers cu trecerea peste
obstacole. Se va alterna mersul
normal cu mers lent, mers
vioi etc.
Mers lateral, mers înapoi
etc.
Durata se va mări treptat.

Cu pași adăugați, cu pași
încrucișați, mers gemuit
etc.
Înclinarea se va mări
treptat.

38
Exerciții de orientare (întoarceri la stânga –
dreapta și stânga împrejur, prin pași
succesivi prin săritură etc.)
Jocu ri de echilibru cu aparate portabile
ușoare.
Jocuri de echilibru în doi sau trei.
Exerciții de mers normal și mers în echilibru
însoțite de exerciții de respirație cu și fără
participarea membrelor superioare.

3. Plan de lucru pentru atitudinea scoliotică globală
Partea Conținut Îndicații și observaț ii
I

II

III Exerciții de mers (mers controlat, merst
corectiv etc.)
Exerciții de mers cu poziții corective ale
membrelor superioare.
Exerciții ale membrelor superioare
executate simetric și asimetric.
Exerciții active libere ale trunchiului cu
participarea membrelor superioare și
inferioare.
Exerciții la scara fixă pentru trunchi însoțite
de exerciții ale membrelor inferioare.
Exerciții pentru trunchi și membrele
superioare cu participarea membrelor
inferioare executate la banca de gimnastică. Se va urmării să se întindă
coloana vertebrală și să se
corecteze atitud inea
scoliotică prin ridicarea
bazinului de partea
înclinată, fie prin ridicarea
umărului căzut etc.

Se vor executa din poziția
stând cu sprijin sau
atârnat.
Membrele inferioare
realizează corectarea

39
Exerciții de mers în echilibru.
Exerciții de târâre din poziția pe genunchi cu
sprijin pe palme.
Exerciții de respirație însoțite de mișcări ale
membrelor superioare și a trunchiului. poziției în sprijin pe bancă.

Exercițiile de respiraț ie vor
fi însoțite de poziții și
mișcări corective ale
membrelor și ale
trunchiului.

4. Plan de lucru pentru atitudine lordotică globală
Partea Conținutul Indicații și observații
Masaj executat regional
Variante de mers cu poziții corective ale
trunciului
Variante de mers cu ridicarea genunchilor la
piept cu poziții corective ale trunchiului
Exerciții active de flexie a trunchiului din
pozi țiile de stând, șezând și culcat
Exerciții active de flexie ale membrelor
inferioare pe bazin
Exerciții active de răsu cire a trunchiului.
Exerciții active de circumducție a trunchiului
Exerciții pentru musculatura abdominala la
aparate
Exerciții pentru musculatura spatelui la
aparate
Exerciții de mers târât din poziția pe Pentru abdomen și spate
Înainte, înapoi, lateral cu
trunchiul înclinat înainte
etc.
Legănarea membrelor
superioare înapoi, oblic etc.

Se vor excuta din pozițiile
stând, șezând culcat și
atârnat .Extensia nu se
execută.

Scară fixă, bancă de
gimnastică etc.
Se vor executa din poziții
corective urmărindu -se

40
genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub
orizo ntală
Exerciții active de respirație însoțite de
mișcări active ale trucnhiului
Exerciții active de respirație din mers, cu
participarea membrelor superioare și
inferioare. tonifierea musculaturii
abdomina le și alungirea
musculaturii spatelui
(batoane, măciuci etc.)
Poziția determină flexia
trunchiului.
Exercițiile care însoțesc
mișcările active de
respirație se vor executa în
sens corectiv, evitându -se
mișcările de extensie.

5. Planul de lucru de recreere și întâlnirea cu natura și cu activități extra curriculare .
(plimbări în natură, plimbări cu biciclata , plimbări cu rolele, înot etc.)
Aceste planuri de lucru se vor repeta în asa fel încât copilul să nu își pi ardă interesul de a
se recupera și de a veni cu plăcere.
II.4 Măsurarea și evaluarea pentru depistarea deficiențelor fizice
Pentru o mai bună depistare a deficiențelor fizice s -au efectuat măsurători
antropometrice , examen somatoscopic pentru depistarea deficien țelor fizice segmentare,
respectiv studi ul for ței și elasticită ții mușchilor angaja ți în men ținerea ținutei corecte din punct
de vedere biomecanic.

41

Aspecte privind indicii antropometrici la copii i de 12 – 16 ani cuprinși în experiment
Tabelul 1
Rezultatele înregistrate la examenul antropom etric ai subiecților
Nr.crt. Inițiala – numele și
prenumele Anul nașterii Înălțime
(cm) Greutate
corporală
(kg) Perimetrul
toracic(în
insp. -cm)
1. A.M. 200 6 160 49 50
2. B.D. 200 4 155 45 46
3. G.M. 200 3 168 48 42
4. M.A. 200 7 162 55 50
5. Z.A. 200 7 156 30 48
6. A.B. 200 7 166 45 64
7. C.D. 200 4 167 43 66
8. F.C 200 5 159 49 58
9. I.B. 200 3 170 55 60
10. N.A. 200 6 167 43 68
11. B.I. 2006 160 40 55
12. D.A. 200 6 158 48 58
13. O.A. 200 4 163 50 52
14. S.R. 200 5 165 45 60
15. Z.B. 200 5 157 43 58

Aspecte privind datelor înre gistrate la examenul somatoscopic
Examenul somatoscopic (testare vizuală) pentru depistarea deficien țelor fizice
instalate s -a realizat cu ajutorul Testul de condi ție fizică New York, descris de Barow H.M.Mc.
Gee Rosemary . Se acordă câte o notă de la 1 l a 5 pentru fiecare segment al corpului din
diagramele de evaluare a posturii, după care se face suma acestora.
Ca prin urmare , minumum de puncte pe care îl poate realiza un subiect este de 13
puncte , iar maximum 65 de puncte , ceea ce reprezintă o postură perfectă.

42
Prin intermediul acestui sistem de evaluare se exprimă și cantitativ atitudinea corpului
ceea ce oferă posibilitatea urmăririi și longitudinale a acestuia pe parcursul a mai mul ți ani.
În vederea creării unei imagini cât mai obiective, pentru o mai mare certitudine am
folosit cadrul antropometric ( anexa 2 )
Tabelul 2
TABEL CENTRALIZATOR AL DATELOR SOMATICE OB ȚINUTE LA TESTAREA INI ȚIALĂ
AM BD GM MA ZA AB CD FC IB NA BI DA OA SR ZB Din spate Cap 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
UUmeri 3 4 2 3 3 3 5 2 5 5 5 5 5 5 5
Col.vert.
Scolioza 3 4 2 4 5 3 5 3 5 5 2 5 5 5 5
Șold 4 4 5 4 5 5 5 4 5 5 5 5 5 5 5
Picioare 3 5 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Boltă
Picior plat 4 5 5 5 3 5 5 5 5 5 5 5 3 5 3 Din lateral Gât 4 5 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 3 5 5
Torace 5 3 4 5 5 5 5 3 5 5 5 5 5 5 5
Umeri 3 4 2 3 3 3 3 3 5 3 3 5 5 5 3
Spate
Cifoza 3 4 3 4 3 4 3 4 5 4 3 5 5 5 3
Trunchi 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Abdomen 5 5 5 5 5 5 5 5 5 3 5 5 5 5 3
Col.vert.
lordoza 5 3 4 5 5 5 5 4 3 5 5 5 5 5 5
Tota l pct. 51 55 49 56 55 58 61 53 63 60 59 65 61 65 57

Din măsurătorile realizate mai sus deducem că: 7 subiecți au scolioză sau atitudine
scoliotică, 4 subiecți au picior plat, 11 subiecți au cifoză sau atitudine cifotică, 4 subiecți au
lordoză s au atitudi ne lordotică și doar 2 subiecți au postura perfectă.
Tabelul 3
TABEL CENTRALIZATOR AL DATELOR SOMATICE OB ȚINUTE LA TESTAREA FINALĂ
AM BD GM MA ZA AB CD FC IB NA BI DA OA SR ZB Din
spat
e Cap 4 4 4 5 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
UUmeri 3 4 2 5 4 5 5 3 5 5 5 5 5 5 5

43
Col.vert.
Scolioza 3 4 2 5 5 4 5 4 5 5 5 5 5 5 5
Șold 4 4 5 5 5 5 5 4 5 5 5 5 5 5 5
Picioare 3 5 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Boltă
Picior plat 4 5 5 5 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 4 Din lateral Gât 4 5 4 5 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Torace 5 3 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Umeri 3 4 2 5 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 3
Spate
Cifoza 3 5 3 5 4 4 3 4 5 5 5 5 5 5 4
Trunchi 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Abdomen 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 4
Col.vert.
lordoza 5 4 5 5 5 5 5 4 5 5 5 5 5 5 5
Total pct. 51 57 50 65 60 63 65 60 65 65 65 65 65 65 60

În urma exercițiilor efectuate de către subiecți s -a constat faptul ca 8 din 15 subiecți au
ajuns la postura perfectă .
Tabelul 4
EVOLU ȚIA DATELOR DE LA CELE DOUĂ TESTĂRI
Nr.crt. Inițiala numele și
prenumele Total puncte l a
testarea ini țială Total puncte la
testarea finală Diferen ța de
puncte
(T.I.↔T.F.)
1. A.M. 51 51 0
2. B.D. 55 57 +2
3. G.M. 49 50 +1
4. M.A. 56 65 +9
5. Z.A. 55 60 +5
6. A.B. 58 63 +5
7. C.D. 61 65 +4
8. F.C 53 60 +7
9. I.B. 63 65 +2
10. N.A. 60 65 +5
11. B.I. 59 65 +6
12. D.A. 65 65 0
13. O.A. 61 65 +4

44
14. S.R. 65 65 0
15. Z.B. 57 60 +3

II.5 Program kinetoterapeutic de prevenire și recuperare a deficienț elor
Complex de exerci ții corective pentru lec țiile de educa ție fizică desfășurată in aer liber
axându -ne pe componența m usculo -articulară :
1. Stând depărtat: ducerea bra țelor prin lateral sus cu inspira ție, simultan cu ducerea unui
genunchi îndoit la piept, revenire cu expira ție
2. Stând ușor depărtat cu mâinile pe ceafă cu coatele orientate înafară: ușoară răsucire a
trunchil ui cu arcuire stânga -dreapta cu men ținerea trunchiului drept.
3. Din stând cu picioarele depărtate și mâinile pe șold, înclinarea laterală a trunchiului, spre
stânga -dreapta, alternativ.
4. Din stând ușor depărtat, genuflexiune cu ducerea bra țelor prin lateral s us, revenire.
5. Din stând cu picioarele ușor depărtate și bra țele lateral, fandare laterală concomitent cu
cu ducerea m âinilor la ceafă.
6. Culcat dorsal: picioarele depărtate, genunchii îndoiți, brațele lateral se va executa
ducerea lateral stânga -dreapta pân ă când genunchii ating solul.Spatele și bazinul rămân
lipite de sol.
7. Din stând cu mâinile pe lângă șolduri, picioarele paralele.Ridicare încet pe vârfuri cu
menținera acestei poziții iar apoi se lasă ușor călcâiele usor pe sol.
Exerci ții pentru conștienti zarea și educarea ținutei corecte adresate preponderent
nivelului neuro -psihic
1. Pozi ția ini țială: Stând, bra țele relaxate pe lângă corp, picioarelor paralele și depăr tate .
Prin înclinare înainte ducerea greută ții corpului înainte (poz.1.a), același lucru
înapoi(poz.1.a) cu bra țele relaxate. Restabilirera pozi ției ini țiale, ridicarea pe vârfuri
(poz.1.c) apoi lăsarea călcâiele pe sol.

45

poz.1.a) poz.1.b) poz.1.c)

2. Pozi ția ini țială: Stând se execută înclinare laterală, ducerea greută ți corpului lateral
stânga -dreapta apoi înapoi în stând.

poz.2.
3. Pozi ția ini țială: Stând, greutatea corpului se află de piciorul drept, îndoirea genunch iului
stâng cu îndoirea trunchiului lateral succesiv cu capul urmat de umăr și partea
superioară a trunchiului, apoi revenire. Se execută și pe partea dreaptă și revenire în
stând

poz.3.
4. Pozi ția ini țială: Din stând aplecări succesive cu ca pul, cu regiunea toracală, dorsală până
atingerea degetele de le picioare, fără deplasarea bazinului în spatele liniei călcâielor,
apoi încet revenire în pozi ție ini țială.

poz.4.
5. Pozi ția ini țială: Din stând, simultan cu legănarea bra țelor întoarceri stânga -dreapta, în
așa fel, încât bazinul să rămână orientat în fa ță.

poz.5.

46

6. Pozi ția ini țială: Din stând, îndoirea capului înainte, revenire urmat de îndoirea capului
lateral pe umărul drept apoi pe umărul stâng și revenir e în stând .

poz. 6.

7. Pozi ția ini țială: Din stând rotirea umerilor încet prin înainte -sus-înapoi –jos, urmat de
apropierea omopla țiilor.

poz.7.
8. Pozi ția inițială: Din stând continuând pozi ția anterioară bra țele relaxat pe lângă corp,
rotarea antebar țului înăuntru din articula țiile cotului, a m âini, ținând degetul mare și
palmele spre coapse.

poz.8.
Pozi ția realizată astfel, în urma exerci țiilor efectuate succesiv trebuie men ținută și
controlată în fa ța oglinzii, din fa ță și din profil

47
CAPITOLUL III
ÎNREGISTRAREA, PRELUCRAREA ȘI ANALIZAREA REZULTATELOR
III. 1 Prezentarea rezultatelor ob ținute
Această parte a cercetării s-a realizat pe baza unui complex de 12 exerci ții în urma căruia
am reușit să apreciem nivelul for ței și elasticită ții musculaturii angajate în men ținerea unei
ținute corecte din punct de vedere biomecanic.
Fiind o testare vizuală, poartă o rată de subiectivis m ceea ce privește modalitatea de
evaluare (a acordării punctelor) a execu ției, dar ne oferă o confirmare asupra faptului că,
exerci țiile elaborate pentru programul de corectare și prevenirea deficiențelor fizice, respectiv
pentru educarea reflexului de at itudine corectă, au avut efecte pozitive asupra subiec ților
cereceta ți.
Tabelul 5
TABEL CENTRALIZATOR CU DATELE ÎNREGISTRATE LA TESTAREA INIȚIALĂ PRIVIND STATURA
CORPORALĂ DIN PUNCT DE VEDERE BIOMECANIC
AM BD GM MA ZA AB CD FC IB NA BI DA OA SR ZB
Ex.1. 2 2 2 2 2 1 2 1 2 2 2 2 1 1 1
Ex.2. 2 2 2 2 2 1 1 1 2 1 2 2 1 2 1
Ex.3. 2 2 1 2 2 1 1 1 2 1 2 2 1 2 1
Ex.4. 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1
Ex.5. 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 2 1 2 1 1
Ex.6. 2 1 1 1 1 2 2 1 1 1 1 2 1 2 1
Ex.7. 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 2 2 1 2 2
Ex.8. 2 2 1 2 2 1 1 1 1 1 2 1 2 2 1
Ex.9. 2 1 1 2 2 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1
Ex.10 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1
Ex.11 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 1
Ex.12 2 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1
Total 24 22 20 23 18 13 14 12 15 13 21 17 15 22 13

48
Tabelul 6
TABEL CENTRALIZATOR CU DATELE ÎNREGISTRATE LA TESTAREA FINALĂ PRIVIND STATURA
CORPORALĂ DIN PUNCT DE VEDERE BIOMECANIC
AM BD GM MA ZA AB CD FC IB NA BI DA OA SR ZB
Ex.1. 2 2 1 2 1 1 2 1 1 1 1 2 1 1 1
Ex.2. 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1
Ex.3. 2 2 1 2 2 1 1 1 2 1 1 2 1 2 1
Ex.4. 1 2 2 2 1 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1
Ex.5. 2 2 1 2 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1
Ex.6. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 2 1
Ex.7. 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1
Ex.8. 2 2 1 2 2 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1
Ex.9. 2 1 1 2 2 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1
Ex.1 0 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1
Ex.11 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1
Ex.12 2 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1
Total 22 21 20 23 17 12 13 12 13 12 19 15 12 22 12

Primii cinci subiecți din tabel sunt de la Școala inclu zivă – Brașov reprezentând culoarea
gri, următorii cinci s unt de la Clubul Sportiv Dinamo – Brașov reprezentând culoarea portocaliu ,
iar restul sunt de la Școala gen erală „George Călinescu” – Onești reprezentând culoarea verde .
Mediile cele ma i bune rezultate au fost marcate de culoarea galben .
1- exercițiul este corect
2- exercițiul nu este corect
Tabelul 7
EVOLU ȚIA DATELOR DE LA CELE DOUĂ TESTĂRI
Nr.crt. Inițiala numele și
prenumele Total puncte la
testarea ini țială Total puncte la
testarea finală Diferen ța de
puncte (T.I. ↔T.F.)
1. A.M. 24 22 + 2
2. B.D. 22 21 + 1
3. G.M. 20 20 0

49
4. M.A. 23 23 0
5. Z.A. 18 17 + 1
6. A.B. 13 12 + 1
7. C.D. 14 13 + 1
8. F.C 12 12 0
9. I.B. 15 13 + 2
10. N.A. 13 12 + 1
11. B.I. 21 19 + 2
12. D.A. 17 15 + 2
13. O.A. 15 12 + 3
14. S.R. 22 22 0

III.2 Anali za și interpretarea datelor cercetării

Figura 8 interpretarea rezultatele înregistrate la examenul antropometric ai subiecților

În urma măsurătorilor examenului antropometric s -au constat următoarele: 4 din
subiecți sunt subst aturali, 3 din subiecți sunt hiperstaturali, iar 7 din subiecți sunt
normostaturali. Dintre cei 15 subiecți doar 4 sunt hiperponderali iar restul sunt normoponderali.

50

010203040506070
A.M. B.D. G.M. M.A. Z.A. A.B. C.D. F.C. I.B. N.A. B.I. D.A. O.A. S.R. Z.B.5155
4956 555861
536360 5965
6165
57
5157
5065
606365
6065 65 65 65 65 65
60INTERPRETAREA TABELULUI CENTRALIZATOR AL DATELOR
SOMATICE
TEST INIȚIAL TEST FINAL
Figura 9 interpretarea tabelului centralizator al datelor s omatice

În urma măsurătorilor efectuate s -au constat urmăroarele: 7 subiecți au scolioză sau
atitudine scoliotică, 4 subiecți au picior plat, 11 subiecți au cifoză sau atitudine cifotică, 4
subiecți au lordoză sau atitudine lordotică și doar 2 subiecți au postura perfectă. În urma
planurilor de lucru din 15 subiecți 8 au ajuns la postura corectă.
0510152025
A.M. B.D. G.M. M.A. Z.A. A.B. C.D. F.C I.B. N.A. B.I. D.A. O.A. S.R. Z.B.24
22
2023
18
1314
1215
1321
17
1522
1322212023
17
121312131219
15
1222
12INTERPRETAREA TABELUI CENTRALIZATOR CU DATELE
ÎNREGISTRATE PRIVIND STATURA CORPORALĂ DIN
PUNCT DE VEDERE BIOMECANIC
TEST INIȚIAL TEST FINAL

Figura 10 interpretarea tabelui centralizator cu datele înregistrate privind statura corporală din punct
de vedere biomecanic

51

În urma programului de corectare a atitudinii deficitare constatăm următoarele: în
testarea inițala doar 1 subiect a avut o postura corectă iar după programul de recuperare 5
dintre subiecți au reușit să corecteze atitudinile vicioase dobândite, 3 dintre ei a u avut o
stagnare din evoluție iar ceilalți 6 au avut o evoluție lentă. 40% dintre subiecți au ajuns la
postura corectă.

52
CONCLUZII
1. Analizând datele literaturii de specialitate cu privire la particularită țile creșterii și dezvoltării
fizice a copiilor d e vârstă școlară, se poate spune că la această vârstă exerci țiul fizic
respectiv mișcarea reprezintă excitantul natural, indispensabil desfășurării normale și
stimulării creșterii și dezvoltării fizice.
2. Exerci țiul fizic și orice activitate motrică practica tă în mod judicios, adică să solicite
organismul în cadrul unor limite normale, dezvoltă în mod evident aparatul locomotor,
cardiovascular, respirator, schimburile nutritive și procesele de regenerare la această
vârstă școlară.
3. În vederea îndeplinirii scop urilor și sarcinilor instructiv -educative ale educa ției fizice pentru
ciclul gimnazial , exerci țiile fizice, prin efectele exercitate asupra organismului copilului, sunt
mijlocul principal al educa ției fizice.
4. Din punct de vedere al corectării și prevenirii deficien țelor fizice exerci țiul fizic este mijlocul
de bază cu efectele sale multiple asupra structurii corpului, a func țiilor organice și psihicului
elevilor.
5. Atât în cadrul lec ției de educa ție fizică, cât și în celelalte activită ți întreprinse în vedere a
corectării și prevenirii deficien țelor fizice, exercițiile corective și de prevenire trebuie
adaptate continuu la particularită țile și necesită țile individuale a copiilor, ceea ce impune
respectarea unor principii atunci când se instituie și se aplică un program de acest gen.
6. Depistarea și evaluarea deficien țelor fizice se poate realiza efectuând examenul de
dezvoltare fizică prin metode ca: somatoscopia, antropometria, evaluarea indicilor
antropometrici, prelucrarea statistică. În lucrarea de față depist area deficien țelor fizice s -a
realizat cu ajutorul examenului somatoscopic (pe baza a două testări) și cu ajutorul
măsurătorilor antropometrice.
7. Pe baza rezultatelor t estelor efectuate am elaborat un program de exerci ții pentru
corectarea și prevenirea de ficien țelor fizice instalate.

53
8. Comparând datele de la cele două testări – testarea ini țială și finală – am putut constata
evolu ția ascen dentă (pozitivă) a rezultatelor (tabel centralizator al datelor somatice 53,33%
și-au refăcut atitudinile vicioase , din tabelul centralizator cu datele înregistrate privind
statura corporală din punct de vedere biomecanic 40% dintre subiecți au ajuns la postura
corectă) ceea ce înseamnă că la majoritatea elevilor s -au realizat corectări par țiale, dar și
corectări totale a deficien țelor depistate la începutul cercetării.
9. Cu ajutorul programului implementat putem să constatăm urmatoa rele:
• Din cei 7 subiecți cu scolioză sau atitudine scoliotică (5 subiecți cu scolioză iar 2 cu
atitudine scoliotică) 2 subiecți s -au refăc ut complet, 3 au progresat parțial ajungând la
atitudinea scoliotică iar ceilalți 2 au stagnat;
• Din cei 4 subie cți cu picior plat: 1 subiect s -a refăcut complet iar ceilalți 3 sunt în curs de
recuperare;
• Din cei 11 subiecți cu cifoza și atitudine cifotica (6 subiecți cu cifoza iar 5 cu atitudine
cifotică) 4 subiecți s -au refăcut complet, 4 au progresat și au ajuns la atitudinea cifotică
iar ceilalți 3 au stagnat;
• Din cei 4 subiecți cu lordoză sau atitudine lordotica (2 subiecți fiind cu lordoză iar 2
subie cți cu atitudine lordotică) 2 subiecți s -au refăcut complet iar ceilalți 2 au progresat
și au ajuns la atitudine lordotică.
Din numărul total de 15 subiecți , 8 dintre acesti a au ajuns la postura perfectă .

PROPUNERI
Propun ca p rogramul de exerci ții fizice corective efectuat în cadrul experimentului care
s-a dovedit eficient și aceste exerciții pot fi utilizate în anumite condi ții nu numai pentru
corectarea deficien țelor fiz ice, ci și ca mijloace pentru dezvoltarea calită ților motrice.
Propun ca obiectiv ul de prevenire și corectare a deficien țelor fizice trebuie să fie
permanent în aten ția profesorului de educa ție fizică, mai ales la această vârstă de creștere și
dezvoltare .

54
BIBLIOGRAFIE
1. Barrow HM, McGee R. A Practical Approach to Measurement. Philadel phia: Lee and Fibinger,
1984.
2. BECEA L ., Folosirea tehnicilor și deprinderilor respiratorii în dezvoltarea capacită ții de
performan ță,Ed. „Universitatea „Politehnica” din București” Bucuresti 2009
3. Bratu I ., – Gimnastica pentru prevenirea și corectarea deficien țelor fizice , Ed. CNEFS
București, 1977.
4. Cioroiu S., Kinetoterapie de la teorie la practică , Editura „Universitatea Transilvania
Brașov”,Brașov 2012.
5. Demeter A., Fiziologia educației fizice și sportu lui,Editura „Stadion”,București 1970.
6. Dragnea, A., Antrenamentul sportiv , București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996.
7. Duma E., Deficiențele de dezvoltare fizică ,Editur a „Argonaut”,Cluj -Napoca 1997.
8. Drăgan I., Medicina culturii fizice , Editura Sport – Turism, București, 1982
9. Epuran M., Modelarea conduitei sportive , București, Editura Sport -Turism,1990.
10. Epuran M., Psihologia educa ției fizice , Editura CNEFS, București, 19 68
11. Fozza A ., Îndrumar pentru corectarea deficien țelor fizice Ediția a II-a,Editura
FUNDA ȚIEI ROMÂNIA DE MÂINE BUCUREȘTI, 2006
12. Ghergu ț, A., Psihopedagogia persoanelor cu cerin țe speciale, Editura Polirom, iași, 2001,
13. Ionescu A.,Moțet D., Corectarea deficien țelor fizice la copii de vîrstă școlară, Editura Didactică
și pedagogică,București 1 964
14. Păunescu, C. – Cercetări de didactică a învă țământul special , București, 1978.
15. Predescu M., Psihopedagogie specială(Partea I Deficiența mintală) ,Timișoara 1994
16. Programa ș colară pentru disciplina EDUCAȚIE FIZICĂ CLASELE a III -a – a IV-a
17. Programa școlară pentru disciplina EDUCAȚIE FIZICĂ CLASELE a V -a – a VIII -a
18. Sion G., Psihologia vârstelor, Editura România de Mâine ,București 2003

55
19. Turcu, I. – Metodologia cercetării în educa ție fizică și sport , Editura Universită ții
Transilvania, Brașov, 2007
20. *** Analele Un iversității Spiru Haret Seria Educație Fizică, Sport și Kinetoterapie, Anul III, nr.
3, 2006 EDITURA FUNDAȚIEI ROMÂNIA DE MÂINE BUCUREȘTI
21. http://www.hotnews.ro/stiri -esential -19107191 -document -ministerul -educatiei -aprobat –
programele -scolare -pentru -clasele -iii-descarca -din-articol -noul -curriculum -vezi -vor-
invata -elevii -fiecare -materie -parte.htm
22. http://programe.ise.ro/Po rtals/1/Curriculum/Pl_cadru –
actuale/Gimnaziu/OMENCS%203590_5%20apr%202016_Plan –
cadru%20de%20%C3%AEnvatamant%20pentru%20gimnaziu.pdf
23. https://www.google.ro/search?q=atitudini+deficitare&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved
=0ahUKE wjwr8GXvvLTAhVSY1AKHeiAASMQ_AUIBygC&biw=1366&bih=589&dpr=1#tbm=i
sch&q=scolioze&imgr c=EvTSEN78VH9LZM :
24. https://www.google.ro/search?q=postura+corecta&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0
ahUKEwjP g___0vLTAhXKalAKHe54DUAQ_AUIBigB&biw=1366&bih=589
25. http://www.hotnews.ro/stiri -esential -19107191 -document -ministerul -educatiei -aprobat –
programele -scolare -pentru -clasele -iii-descarca -din-articol -noul -curricu lum-vezi -vor-
invata -elevii -fiecare -materie -parte.htm
26. http://programe.ise.ro/Portal s/1/Curriculum/Pl_cadru –
actuale/Gimnaziu/OMENCS%203590_5%20apr%202016_Plan –
cadru%20 de%20%C3%AEnvatamant%20pentru%20gimnaziu.pdf
27. https://www.google.ro/search?q=atitudini+deficitare&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved
=0ahUKEwjwr8GXvvLTAhVSY1AKHeiAASMQ_AUIBygC&biw=1366&bih=589&dpr=1#tbm=i
sch&q=scolioze&imgrc=Ev TSEN78VH9LZM :
28. https://www.google.ro/search?q=postura+corecta&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0
ahUKEwjPg___ 0vLTAhXKalAKHe54DUAQ_AUIBigB&biw=1366&bih=589

56

ANEXE

ANEXA 1.

Test pentru depistarea deficien țelor fizice segmentare a corpului

57

ANEXA 2.
Cadrul antropometric

58

ANEXA 3.
Exerci țiile folosite pentru testul privind statură corporală din punct de vedere
biomeca nic