Conflictul etnic este una dintre cele mai complicate situații cu care se poate confrunta un stat, [623850]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI COMUNICARE
SPECIALIZARE: COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE
CONFLICTE ETNO-POLITICE
-ȚARA BASCILOR –

STUDENT: [anonimizat]: 18033
AN: II
COORDONATOR : lector univ. Dr. Borcoman Mariana

—2012—
SUMAR
1.Definirea conceptului de “conflict etno-politic”
2.Prezentare generală a Țării Bascilor
3.Începuturile disensiunilor dintre basci și spanioli
4.Politica și organizarea Țării Bascilor
5.Conflictul etno-politic. Gruparea separatistă bască ETA
6.Concluzii2

1.Definirea conceptului de “conflict etno-politic”
„Conflictul etnic este una dintre cele mai complicate situații cu care se poate confrunta un stat,
din cauza presiunilor la care este supus din multiple direcții: siguranța națională, a cetățenilor, relațiile
care se dezvoltă între cele două părți, obligația statului de a interveni prompt și în interesul tuturor,
respectând drepturile omului. Conflictul etnic este o problemă care agită mediul internațional, din Europa
și până în America Latină. În contextul unor tot mai febrile dezbateri în jurul drepturilor omului, dar și
ale minorităților, conflictele etnice dobândesc o atenție deosebită. Discuțiile se complică atunci când
cadrul este Uniunea Europeană, care ar trebui să reprezinte garantul și gardianul respectării acestor
drepturi”.1
În cele ce urmează, voi prezenta unul dintre cele mai importante conflicte etno-politice din zilele
noastre, și anume cel dintre basci și spanioli.
2.Prezentare generală a Țării Bascilor
ara Bascilor, cunoscută și sub numele de Euskadi sau Pais Vasco, este o comunitateȚ
autonomă din Spania. Capitala ei este orașul Vitoria.
ara Bascilor mareȚ (în bască Euskal Herria) este formată din apte regiuni i teritorii istorice. ș ș
Sloganul basc zazpiak bat înseamnă apte fac unuș.
ara Bascilor include următoarele teritorii istorice, care sunt echivalente cu provinciileȚ
Spaniei:
-Álava (denumirea oficială în spaniolă; în bască Araba), capitala Vitoria (în bască Gasteiz)
-Bizkaia (denumirea oficială în bască i în spaniolă; numele comun în spaniolă Vizcaya), capitala ș
Bilbao (în bască Bilbo)
-Gipuzkoa (denumirea oficială în bască i în spaniolă; numele comun în spaniolă Guipúzcoa), ș
capitala San Sebastián (în bască Donostia).
3.Începuturile disensiunilor dintre basci și spanioli
Rădăcinile neînțelegerilor dintre populația bască și cea spaniolă se afundă mult în istoria
relațiilor dintre cele două tabere, tensiunea putând fi localizată la începuturile secolului XIX.
1 Bulhac, Anda. Conflictul etnic din Spania reflectat în acțiunile ETA, revista Historia, nr. 110, 14/02/2011, pag. 243

„Momentul cel mai semnifictiv care a dus la imposibilitatea de a mai rezolva acest conflict s-
a produs probabil în urma războiului carlist din anii 1872-1876, când bascii au început să fie
reprezentați și percepuți ca un popor barbar, legat puternic de mediul agrar.”2
Bascii erau văzuți ca fiind sălbatici, primitivi, arhaici, feudali, analfabeți, violenți; ar fi fost
aproape imposibil să nu ia naștere un conflict etnic în condițiile date.
În viziunea politicienilor, a intelectualilor și corespondenților de război ai vremii, zonele
locuite de basci erau populate de oameni cu o limbă de neînțeles, cu obiceiuri și comportament
refractare modernității. Conflictul latent avea să fie agravat de însuși regele Spaniei, în 1876.
„Alfonso al XII-lea a concentrat într-o frază un conflict ce există și astăzi, spunând că aceasta este
altă țară, diferită de restul Spaniei în obiceiuri și tradiții, în idei și gândire, o Sparta care întodeauna
va fi împotriva a ceea ce Spania va hotărî, chiar dacă va fi și în interesul său.”3
4.Politica și organizarea Țării Bascilor
Drepturile de care se bucura Euskadi în Spania sunt stipulate în Statutul de Autonomie, acesta
fiind adoptat în urma referendumului din 1979 (referendumul a trecut cu 54% din sufragii).
„Primul articol al Statutului Basc de Autonomie, cunoscut și sub numele de Statutul de la
Gernika, afirma că poporul basc, sau Euskal Herria, ca expresie a naționalității sale și pentru a accede
la auto-guvernare, se constituie sub forma unei Comunități Autonome în cadrul Spaniei, sub numele
de Euskadi sau Țara Bascilor. Conform acestei legi, Comunitatea Autonomă a Țării Bascilor
înglobează teritoriile istorice Araba, Gipuzkoa și Bizkaya, lăsând provinciei Navarra posibilitatea să
se alăture, dacă va dori acest lucru.”4
5.Conflictul etno-politic. Gruparea separatistă bască ETA
Acțiunile desfășurate de ETA (Euskadi ta Akatasuna) și-au sporit gradul de violență începând
cu jumătatea deceniului șase al secolului XX, pe fondul evenimentelor din Europa Occidentală cu
privire la statutul minorităților.
„Începutul ETA datează din prima jumătate a secolului XX, când a fost creat Partidul
Național Basc (Partido Nacional Vasco) cu scopul declarat de a obține autonomia regiunii. […] În
urma războiului civil, mulți dintre membrii Partidului Național Basc au plecat în exil, în Franța, de
unde plănuiau o lovitură de stat împotriva regimului franquist. Însă ETA, ca organizație teroristă a
2 Ibidem, pag. 253 Salat, Levente. Multiculturalismul liberal: Bazele normative ale existentei minoritare autentice , Ed. Polirom, Iasi, pag. 184 ****, The Basque Country, Ed. Govierno Vasco, 2009, pag. 254

luat naștere în urma conflictelor ideologice din cadrul Partidului Basc. În 1959, Grupul Ekin (un grup
studențesc basc separatist) reapare sub numele de Euskadi ta Akatasuna (Națiunea și Libertatea
Bască), sau ETA.”5
Primul program de atac elaborat de ETA se traducea concret prin atacuri împotriva armatei
spaniole, poliției și gărzii civile care ar provoca, potrivit teoriei lor, o reacție a guvernului împotriva
întregii populații basce, aceasta ducând implicit la o reacție din partea bascilor împotriva guvernului,
finalizându-se cu o revoluție generală. ETA a început testarea acestui program din 1967, printr-o
serie de jafuri ale unor bănci, bombardarea clădirilor guvernamentale și schimburi armate cu poliția
spaniolă.
Bineînțeles, conflictul etno-politic dintre basci și spanioli nu trebuie confundat cu activitatea
separatistă dusă de ETA. Bascii vor să dobândească independe nța regiunii în care trăiesc în mod
pacifist, invocând argumente raționale și istorice. Argumentele istorice pe care le aduc în discuție
aceștia, pe lângă cele strict de ordin cultural și lingvistic, fac apel la vechimea lor în zonă: prezența
lor e atestată încă din neolitic, mai târziu, în Evul Mediu, fiind parte a Regatului Basc al Navarrei,
parte a Regatului Castiliei, dominant în Iberia. Alte argumente cu care au încercat să-și câștige
autonomia au vizat simbolurile „decadenței spaniole din zonă: cinematografe, baruri, discoteci, ˮ
traficanți de droguri, bascii remarcând-se printr-un catolicism sever și moralist. Conflictul dintre
basci și spanioli pare iremediabil din punctul de vedere al celor dintâi, dacă luăm în considerare
declarațiilor lor. „Judecând din această perspectivă, reconcilierea pare într-adevăr de neatins,
conflictele culturale fiind unele dintre cele mai violente și greu de rezolvat, cum istoria a demonstrat-
o de atâtea ori. Drept pentru care, bascii refuză categoric renunțarea la limba lor maternă, euskera,
care pentru ei reprezintă esența comunității basce și a etnicității lor.”6
5 Sloan, Stephen. Historical Dictionary of Terrorism , Ed. The Scarecrow Press, Plymouth, 2009, pp. 64-666 Heiberg, Marianne. Formarea natiunii basce , Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 2007, p. 99.5

6. Concluzii
Studiind în linii mari conflictul existent între basci și spanioli, apare următoarea întrebare:
este posibilă existența democrației în condițiile diversității etno-culturale? Personal, consider că,
atâta timp cât unele populații se vor considera superioare altora, acest lucru nu este posibil. În cazul
de față, discriminarea la care bascii au fost supuși de-a lungul secolelor din partea spaniolilor nu
putea să rămână fără repercursiuni, materializate fie printr-o dorințã pacifistã de a-și obține
independentă de stat, fie prin punerea bazelor ETA și adoptarea unei politici separatiste.
Atâta timp cât dreptul la egalitate între minoritățile etnice este trecut cu vederea, iar unele
populații sunt privilegiate în mod arbitrar, conflictele etno-politice nu vor înceta să existe, și nici
dorința acestor minorități de a se autodetermina și de a-și obține independentă în cadrul statului
respectiv.
Bibliografie
1. ****, The Basque Country , Ed. Govierno Vasco, 2009
2. Bulhac, Anda. Conflictul etnic din Spania reflectat în acțiunile ETA , revista Historia, nr. 110,
14/02/2011
3. Heiberg, Marianne. Formarea națiunii basce , Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 2007
4. Salat, Levente. Multiculturalismul liberal: Bazele normative ale existenței minoritare autentice , Ed.
Polirom, Iași
5. Sloan, Stephen. Historical Dictionary of Terrorism , Ed. The Scarecrow Press, Plymouth, 20096