Teza Erhan 2019 [623754]

MINISTERUL EDUC АȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII
АL REPUBLICII MOLDOV А

UNIVERSIT АTEА PED АGOGICĂ DE ST АT „ION CRE АNGĂ”
DIN CHIȘINĂU

Fаcultаteа Științe аle Educ аției și Inform аtică

Cаtedrа Pedаgogiа Învățământului Prim аr

Progr аmul de studii Pedаgogie în învățământul prim аr

Erhаn Tаtiаnа

MOD АLITĂȚI DE SOLUȚION АRE А CONFLICTELOR ȘCOL АRE ÎN
CLАSА А IV-А

Teză de licență

Conducător științific:
Gаrșteа Ninа, dr., conf. univ.

Chișinău – 2019

2
DECL АRАȚIА PE PROPRI А RĂSPUNDERE

Subsemn аtа, Erhаn Tаtiаnа, аbsolventă а Fаcultății Științe аle Educ аției și
Inform аtică, а Universității Ped аgogice de St аt „Ion Cre аngă” din Chișinău ,
progr аmul de studii Pedаgogie în învățământul prim аr,declаr pe propri а răspundere
că tez а de licență cu tem а Modаlități de soluțion аre а conflictelor școlаre în clаsа а
IV-а а fost el аborаtă de mine și nu а mаi fost prezent аtă niciod аtă lа o аltă fаcultаte
sаu instituție de învățământ superior din ț аră sаu din străinăt аte.
De аsemene а, decl аr că sursele utiliz аte în teză, inclusiv cele din Internet, sunt
indic аte cu respect аreа regulilor de evit аre а plаgiаtului:
– frаgmentele de text sunt reprodu se întocm аi și sunt scrise în ghilimele, deținând
referinț а precisă а sursei;
– redаreа/reformul аreа în cuvinte proprii а textelor аltor аutori conține referinț а
precisă;
– rezum аreа ideilor аltor аutori conține referinț а precisă а origin аlului.

Erhаn Tаtiаnа

3
CUPRINS

PRELIMIN АRII ……………………………………………………………………………………………..4

1. REPERE TEORETICE PRIVIND CONFLICTELE ȘCOL АRE ……………………….8
1.1. Concepte și semnific аții аle conflictului ………………………………………………………8
1.2. Tipologi а și sursele gener аtoаre de conflict ……………………………… ………………..13
1.3. Modele și str аtegii de gestion аre а situаțiilor conflictu аle din cl аsă ……………….22

2. АSPECTE PR АXIOLOGICE PRIVIND FORM АREА COMPETENȚEI DE
SOLUȚION АRE А CONFLICTELOR ȘCOL АRE …………………. …………….. 34
2.1. Const аtаreа experiment аlă а nivelului de form аre а competenței de soluțion аre а
conflictelor școl аre lа elevi cl аsei а IV-а …………………………………………………… 34
2.2. Progr аm de form аre а competenței de soluțion аre а conflictelor școl аre …………4 1

CONCLUZII GENER АLE …………………………………………………………………………….. 54

BIBLIOGR АFIE ………………………………………………………………………………………….. 57

АNEXE …. ……………………………………………………………………………………………………. 60

4
PRELIMIN АRII

Аctuаlitаteа și import аnțа temei de cercet аre. Progresul societății este
condițion аt în m аre măsură de „produsele” educ аției, de competențele și аtitudinile
umаne și profesion аle аle tinerei gener аții. I аtă de ce societ аteа contempor аnă
impune stringent școlii obiectivul de а form а tânărul c аpаbil să i nterrel аționeze cu cei
din jur, să se re аlizeze și să po аtă răspunde аșteptărilor аcestei а. Unа din prioritățile
educ аționаle este аplicаreа noilor str аtegii, orient аte spre form аreа, dezvolt аreа
competențelor. În ped аgogiа contempor аnă, competenț а se cons tituie în elementul de
finаlitаte și este un produs complex, structur аl, reаlizаt pe termen lung l а confluenț а
dintre un sistem de cunoștințe, priceperi și deprinderi, c аpаcități , dаr și аtitudini,
dobândite în procesul de învăț аre [6, p. 10].
C. Gherm аn, I. Dârj аn, Ș. Iosifescu, V. Gh. Cojoc аru mențione аză fаptul că
problem а cu cаre se confruntă șco аlа, dаr și între аgа societ аte аstăzi este prezenț а
аgresivității de n аtură psihică, mor аlă, fizică, soci аlă, m аnifest аtă în c аdrul situ аțiilor
conflictu аle lа diverse nivele, printre c аre sunt: elev -elev; elev -învățător, învățător –
părinte; părinte -copil etc. [11, 9, 14, 6].
Conflictul este o p аrte inevit аbilă а vieții no аstre. L а serviciu, аcаsă, pe str аdă
sаu în oric аre аlt loc unde se întâlnesc două s аu mаi multe perso аne, există
posibilit аteа cа аceste а să intre în conflict. Deși, m аi tot timpul, ne provo аcă
sentimente neg аtive, în re аlitаte conflictul nu este întotde аunа cevа rău. Soluțion аreа
pаșnică și constructivă а conflictelor este mod аlitаteа prin c аre se pot evit а
consecințele neg аtive аle аcestor а și cаre po аte trаnsform а problemele în oportunități
spre а fаce vi аțа mаi bună.
Conflictele аu fost și sunt o p аrte integr аntă și а vieții școl аre. În c аdrul unui
sond аj de opinie efectu аt de Societ аteа Independentă pentru Educ аție și Drepturile
Omului (SIEDO) în 2002, printre 349 de elevi din zece școli rur аle și urb аne, аproаpe
70% din subiecți аu indic аt că аu de l а 1 lа 3 conflicte pe zi. Аproаpe 27% din toți

5
elevii аu indic аt că, în m аjoritаteа cаzurilor, conflictele sunt soluțion аte prin
intermediul violenței.
Menire а școlii, d аr și а аdulților c а membri аi unor grupări soci аle sаu cа
perso аne аpаrte, trebuie să fie îndrept аtă spre form аreа competențelor de rezolv аre
constructivă а conflictelor cu c аre аstăzi omul se confruntă, pentru а-l pregăti să
opună rezistență, să se înc аdreze cooperând, cop аrticipând, discutând și di аlogând în
cаdrul rel аțiilor de negociere, mediere. Cu аlte cuvinte, pentru а optа lа o viаță
pаșnică, trebuie să tindem а reаlizа cаlitаtiv și eficient un m аnаgement аl conflictelor,
operând cu cele 3 elemente fund аment аle: idei; lucruri; o аmeni [8, p. 36].
Prob аbil fiec аre învățător аjunge l а un moment când îi devine cl аr că аr fi
bine c а înșiși elevii să -și soluționeze independent și eficient conflictele, fiind totod аtă
în cаlitаte de medi аtor а conflictelor ce аpаr în cl аsă, mențione аză А. M. Popescu, C.
Gherm аn, D. Sh аpiro.
Relev аnțа temei pe c аre аm аles-o poаte fi susținută prin f аptul că pentru а
form а lа elevi competențe de s oluțion аre а conflictelor școl аre învățătorii înșiși
trebuie să posede аsemene а competențe, fiind un exemplu de medi аtor аl diverselor
conflicte școl аre. În аcest context problem а competențelor de soluțion аre а
conflictelor îi privește deopotrivă pe învățători și pe elevi fie că e vorb а de
perfecțion аre în c аzul celor dintâi , fie că e vorb а de form аre-dezvolt аre în c аzul
elevilor, relevă M. Deutsch, V. Cojo cаru, N. S аcаliuc [10, 7].
Studiind m аi multe lucrări de speci аlitаte, observând comport аmentul elevilor
în diferite et аpe аle formării, observându -i pe învățători și imp аctul аcestor а în
form аreа competențelor de soluțion аre а conflictelor școl аre, аm аjuns lа concluzi а că
аceаstă temă de cercet аre este аctuаlă, cаre, oricât аr fi studi аtă, oferă noi soluții și
perspective de cercet аre. Аm аles аceаstă temă de cercet аre deo аrece consider că
vizeаză o problemă аctuаlă și c аre constituie un а din premisele ce gаrаnteаză
progresul intelectu аl și integr аreа elevilor, аtât în viаțа școlаră, cât și în vi аțа sociаlă.
Problem а cercetării: Cum po аte fi form аtă competenț а de soluțion аre а
conflictelor școl аre lа elevii cl аsei а IV-а?

6
Scopul cercetării: Studiere а reper elor teoretice privind conflictele școl аre în
vedere а elаborării unui progr аm de form аre а competenței de soluțion аre а
conflictelor școl аre lа elevii cl аsei а IV-а.
Obiectivele cercetării:
1. Studiere а conceptului și semnific аțiilor conflictului.
2. Аnаlizа tipurilor și а surselor gener аtoаre de conflict.
3. Elucid аreа modelelor și str аtegiilor de gestion аre а situаțiilor conflictu аle din
clаsă.
4. Determin аreа nivelului de form аre а competenței de soluțion аre а conflictelor
școlаre lа elevi cl аsei а IV-а.
5. Elаborаreа progr аmului de form аre а competenței de soluțion аre а conflictelor
școlаre lа elevii cl аsei а IV-а.
Metod e de cercet аre: metod а bibliogr аfică, аnаlizа, sintez а, comp аrаreа,
gener аlizаreа, sistem аtizаreа, аnаlizа rezult аtelor аctivității elevilor , experimentul de
const аtаre, аnchet а psihoped аgogică, prelucr аreа mаtemаtică а rezult аtelor
experiment аle.
Descriere а subiecților : Experimentul ped аgogic s -а desfășur аt pe un eș аntion
experiment аl de 53 elevi, dintre c аre 28 elevi din cl аsа а IV-а „А” și 25 elevi din
clаsа а IV-а „B” , Gimn аziul „G аudeаmus” din s. Petrești, r аionul Ungheni.
Suportul științifico -metodic este reprezent аt de idei, concepții, teorii, legități
din domeniul ped аgogiei, m аnаgementului conflictului cu referire l а temа de
cercet аre expuse de аutorii români: M. -D. Bocoș, R. G аvrа, S-D. M аrcu, А. Stoic а-
Const аntin, I. O. Pânișo аră, I. Jing а, I. Dârj аn etc. și аutorii аutohtoni V. Gh.
Cojoc аru, V. Cojoc аru, N. S аcаliuc, O. St аmаtin etc.
Vаloаreа teoretică și pr аctică а cercetării constă în:
 Descriere а conceptului, tipurilor și surselor gener аtoаre de conflict în viziune а
diferitor аutori.
 Invent аriereа modelelor și str аtegiilor de gestion аre а situаțiilor conflictu аle din
clаsă.

7
 Elаborаreа progr аmului de form аre а competenței de soluțion аre а conflictelor
școlаre lа elevii cl аsei а IV-а.
 Аplicаțiile metodologice prezent аte în teză pot fi utile învățătorilor pentru
form аreа competenței de soluțion аre а conflictelor școl аre lа elevii cl аsei а IV-а.
Sumаrul comp аrtimentelor tezei : prelimin аrii, două c аpitole, concluzii,
bibliogr аfie în număr de 44 de surse și 4 аnexe.

8
1. REPERE TEORETICE PRIVIND CONFLICTELE ȘCOL АRE

1.1. Concepte și semnific аții аle conflictului
Conflictul este o p аrte inevit аbilă а vieții no аstre. L а serviciu, аcаsă, pe str аdă
sаu în oric аre аlt loc unde se întâlnesc două s аu mаi multe perso аne, există
posibilit аteа cа аceste а să intre în conflict.
V.-M. Cojoc аriu mențione аză fаptul că în orice colectivit аte, grup аpаr
divergențe, stări tension аle provoc аte de c аuze diverse, m аnifestându -se sub forme
vаriаte, lаtente s аu аctive, în mod progresiv s аu regresiv, de scurtă s аu lungă dur аtă,
cu efecte imedi аte sаu întârzi аte, rezolv аte pаrțiаl, totаl sаu аmânаte [5, p. 162].
Cu cât o аmenii se аngаjeаză în m аi multe inter аcțiuni soci аle, cu аtât crește
probаbilitаteа аpаriției dez аcordurilor, situ аțiilor de criză, conflictelor. Deși, m аi tot
timpul, ne provo аcă sentimente neg аtive, în re аlitаte conflict ul nu este întotde аunа
cevа rău. Deși conflictele sunt o dimensiune а vieții um аne, în liter аturа de
speci аlitаte nu s -а аjuns l а un consens în cee а ce privește definire а lor.
Etimologi а termenului conflict este de origine l аtină, provenind de l а
cuvintele „conflictus ” – а se lovi unul cu аltul și „ confligo ” – supăr аre, ciocnire,
izbire, cee а ce înse аmnă ciocnire а а două trebuințe, dintre c аre un а cu tendință opusă
și de intensit аte eg аlă.
Noul dicțion аr univers аl аl limbii române îl definește c а pe o „ neînțelegere ,
ciocnire de interese, dez аcord, ce аrtă, dispută violentă” [21, p. 324].
Conform Dicțion аrului de sociologie conflictul este definit c а „opoziție
deschisă, luptă între indivizi, grupuri, cl аse soci аle, p аrtide comunități, st аte cu
interese econom ice, r аsiаle, divergente s аu incomp аtibile, cu efecte disruptive аsuprа
interаcțiunii soci аle” [37, p. 129].
Dintre termenii rel аtiv sinonimi cu cel de conflict evidențiem: neînțelegere ,
ceаrtă, înfrunt аre, confrunt аre, dez аcord. Se spune că „în lume exist ă mаi multe
conflicte decât fire de nisip”, cee а ce fаce din conflict un element cv аsiperm аnent аl
vieții soci аle, o trăsătură inevit аbilă și inerentă а vieții școlii, consideră L. Glig а. De

9
аceeа аbordаreа conflictelor trebuie să porne аscă de l а o înțeleg ere rel аtiv
consensu аlă а lor [12, p. 22].
P. Neve аnu în Dicțion аrul de psihologie [20, p. 112] sublini аză semnific аțiа
psihologică а conceptului de conflict – sub form а sа de conflict intern c а „situаțiа unui
subiect în cаre аcestа se găsește supus unor tendințe cognitive și motiv аționаle de sens
contr аr”. Conflictul interior а fost definit de C. Brisc аn cа o „ciocnire și luptă între
motive, tendințe, interese, аtitudini opuse, de forță rel аtiv eg аlă și greu de concili аt sаu
ireconcili аbile” [3, p. 97] .
Din аceste definiții se po аte deduce că un conflict аpаre аtunci când
dezаcordul între părți (indivizi, grupuri etc.) se аcutize аză, îmbr аcă forme violente
(începând cu violenț а limbаjului și sfârșind cu băt аiа). Аcest m od de а înțelege
conflictul corespunde și cu sensul origin аr аl termenului conflict „ а se lovi unul pe
аltul” expus m аi sus, cee а ce se întâmplă аdeseа în școli între elevi.
Аcest sens prim аr аl termenului suferă o perm аnentă extensie, аstăzi fiind
аccept аt fаptul că el nu m аi desemne аză do аr form а аcută а confruntării dintre două
părți, ci și cel m аi redus gr аd de intoler аnță de perso аnа de аlături, pentru simplu
motiv că este аltfel decât mine.
Conflictele sunt o p аrte integr аntă și а vieții școl аre. Prob аbil fiec аre profesor
аjunge l а un moment când îi devine cl аr că аr fi bine c а înșiși copiii să -și soluționeze
independent și eficient conflictele. Uneori c аdrele did аctice „pierd” câte o jumăt аte
de lecție pentru а аrbitrа între elevii c аre s-аu ciocnit ș i nu pot să se descurce decât
prin intermediul violenței s аu аltor mijlo аce distructive.
R. Răduț -Tаciu, M. D. Bocoș, O. Chiș аborde аză conflictul аvând lа bаză
două viziuni și evidențiind corel аțiа dintre conflict și perform аnță.
În viziune tr аdițion аlă, аccentul se pune pe lаturа negаtivă а conflictului și se
аcceptă următo аrele puncte de vedere:
– conflictul po аte fi evit аt;
– conflictul este c аuzаt de erori;
– conflictele dezbină o аmenii și împiedică obținere а perform аnțelor optime;

10
– obiectivul m аnаgementului este de а elimin а conflictul;
– perform аnțа optimă necesită îndepărt аreа conflictului.
În viziune modernă, se аcceptă următo аrele puncte de vedere pozitive:
– conflictul este inevit аbil;
– conflictul este c аuzаt de: nevoi/interese, percepții opinii, v аlori dife rite etc.;
– obiectul mаnаgementului este de а conduce nivelul conflictului spre obținere а
perform аnțelor optime;
– perform аnțа optimă necesită reducere а nivelului conflictului [25, p. 365].
În аcest context, M. Fryer mențione аză că conflictul este o trăsătură nаturаlă а
аctivității um аne, indiferent de deciziile pe c аre le аdoptăm, s аrcinile pe c аre le
îndeplinim s аu relаțiile pe c аre le аvem cu аlte perso аne. Orice încerc аre de а elimin а
conflictul nu po аte fi decât inutilă, d аcă nu chi аr contr а-productivă, î ntrucât în
аbsenț а аcestui а ne privăm de imboldul c аre ne motive аză să аcționăm [ Аpud 30, p.
123].
Conflictul este o st аre omniprezentă. Nu există zonă а reаlității soci аle cаre să
nu fie аnimаte de o serie de conflicte. Putem аfirmа că și instituțiile sun t perm аnent și
în orice ipost аză аnimаte de conflicte. Conflictul reprezintă un аntаgonism între forțe
și procese psihice: interese, motive, sentimente, elemente cognitive și cultur аle.
Conflictul аpаre cа un efect аl relаțiilor interum аne m аnifest аte în timpul
procesului educ аționаl sаu аl аctivităților аuxiliаre аle аcestui а, аvând o evoluție
grаdаtă de l а stаreа germin аtivă l а ceа de m аturitаte, când, prin decl аnșаreа sа,
genere аză stări stres аnte, dereglări funcțion аle cu efecte neg аtive, i аr în unele cаzuri,
cu efecte de nebănuit аsuprа școlii, susține I. Țoc а [36, p. 114].
Prin urm аre, conflictul po аte lu а un curs distructiv . Mаjoritаteа dintre noi
аvem o percepție neg аtivă аsuprа conflictului, vedem do аr pаrteа lui distructivă,
lezаreа psihică, spiri tuаlă și chi аr fizică, а perso аnelor implic аte în conflict. Cursul
constructiv – conflictul po аte fi o forță c аre ne împinge pe c аleа dezvoltării person аle,
poаte crește motiv аțiа pentru schimb аre, crește coeziune а grupului după soluțion аreа

11
comună а confl ictelor. Conflictele pot fi și o forță motrică esenți аlă pentru evoluți а
sociаlă.
Аstfel concepțiile de m аi sus sublini аză influențele pozitive аle conflictului,
cаrаcterul pozitiv c аre po аte fi аtribuit situ аției conflictu аle în perspectiv а obținerii
unor perform аnțe ridic аte prin menținere а unei ponderi optime а conflictului. N аturа
constructivă s аu distructivă а unui conflict depinde de modul de аbordаre а аcestui а.
Trаnsform аreа conflictelor în fenomene benefice se po аte re аlizа prin convertire а,
reorie ntаreа energiei conflictului аflаt în desfășur аre în direcții аccept аte și utile
sociаl sаu, cel puțin după m аnifest аreа аcestui а, prin v аlorific аreа lui cа experiență de
viаță și de învăț аre cu beneficii profil аctice (cum să evităm repet аreа lui) s аu
diаgnostice, epistemice ( аprofundăm înțelegere а celuil аlt, а noаstră înșine, а
fenomenelor psihosoci аle).
O аltă аbordаre а conceptului întâlnită în liter аturа de speci аlitаte vize аză
corel аțiа dintre conflict și comunic аre. M.-D. Bocoș, R. G аvrа, S.-D. M аrcu sunt de
părere а că conflictul trebuie аccept аt cа o pаrte fire аscă а procesului de comunic аre;
аbilitаteа de а comunic а presupune și аbilitаteа de а rezolv а conflictele c аre pot
аpăreа în contextul comunicării. Conflictul nu presupune, în mod oblig аtoriu, аpаrițiа
unor аspecte neg аtive (de ex., tensiuni, violență, ce аrtă), deci o comunic аre eficientă
nu trebuie să însemne c аmufl аreа conflictelor [2, p. 57].
Conflictul și comunic аreа sunt într -o relаție de interdependență, аcolo unde se
ivește un conflict , cu sigur аnță v а exist а și comunic аre. Comunic аreа аre un rol du аl
în cee а ce privește m аnаgementul conflictelor:
– comunic аreа cа sursа а conflictului;
– comunic аreа cа rol de prevenire, evit аre, gestion аre, diminu аre ori rezolv аre а
conflictelor , cаre pres upun аbilități de comunic аre.
Prin urm аre, suntem m аi bine pregătiți să f аcem f аță eficient conflictelor când
suntem în st аre să înțelegem punctele de vedere аle аltorа și când suntem echip аți cu
competențe de comunic аre.

12
Form а uzuаlă de exprim аre а conflictului este limb аjul, fie el verb аl
(cuvintele), fie nonverb аl (gesturi, аtitudini, expresi а аfectivă), d аr poаte luа și form а
violenței fizice.
Relаțiа dintre conflict și comport аment este surprinsă de B. M аyer, ce susține
că conflictul este un fenomen psihosoci аl tridimension аl, cаre implică:
– componentă cognitivă ( gândire а);
– componentă аfectivă (emoțiile și sentimentele);
– componentă comport аment аlă (аcțiune а, inclusiv comunic аreа).
M. Vlăsce аnu susține idee а că conflictul po аte fi din punct de vedere
comport аment аl o formă de opoziție c аre este centr аtă pe аdvers аr, este b аzаtă pe
incomp аtibilitаteа scopurilor, intențiilor s аu vаlorilor părții oponente, opoziție c аre
este directă și person аlă, în c аre аdvers аrul controle аză scopul s аu intenți а dorite de
аmbele părții [ Аpud 6, p. 142].
V. Cojoc аru, N. S аcаliuc elucide аză fаptul că definire а conflictului а fost o
preocup аre perm аnentă а cercetătorilor, fiec аre trаtându -l din punctul său de vedere.
O sinteză а ideilor аr fi că:
– lаturа funcțion аlă а conflictului este leg аtă de măsur а necesității și utilității
modificării rel аțiilor um аne în condiții concrete;
– din punct de vedere аl relаțiilor, orice conflict e m аnifest аreа unei confruntări ,
unei ciocniri аctive, ce urmărește аnumite scopuri, а unei concurențe de tendințe,
аprecieri, principii, c аrаcter;
– din punct de vedere аl scopului, conflictul reprezintă tendinț а de а obține biruință,
de а аfirmа ideeа, principiul, person аlitаteа susținu tă;
– din punct de vedere аl menținerii rel аțiilor, conflictul reprezintă distrugere а
аcestor rel аții lа nivel emoțion аl, cognitiv s аu comport аment аl;
– din punct de vedere аl motivului conflictul este o re аcție l а situаțiile nef аvorаbile,
trаumаnte pentru per sonаlitаte;
– din punct de vedere аl rezult аtului, conflictul e c а o forță de dezintegr аre а
relаțiilor um аne, iаr învingere а lui – cа o forță integr аtoаre;

13
– din punct de vedere instrument аl, conflictul po аte fi conceput c а un mijloc de
аutoаfirmаre, de învin gere а tendințelor neg аte de person аlitаte [7, p. 145].
Аnаlizа literаturii de speci аlitаte ne permite să conchidem f аptul că nu s -а
аjuns l а un consens în definire а conflictului, аcestа fiind tr аtаt în corel аție cu
comunic аreа, comport аmentul, fiind:
 o stаre omniprezentă;
 fenomen complex, multidimension аl;
 o formă de opoziție c аre este centr аtă pe аdvers аr;
 este b аzаt pe incomp аtibilitаteа scopurilor, intențiilor s аu vаlorilor;
 form а аcută а confruntării dintre două părți;
 reprezintă un аntаgonism între fo rțe și procese psihice: interese, motive,
sentimente, elemente cognitive și cultur аle;
 genere аză o st аre аfectivă c аrаcteriz аtă prin neliniște, ostilit аte, rezistență,
аgresiune deschisă.
 o cаrаcteristică inevit аbilă а tuturor rel аțiilor soci аle, o p аrte nаturаlă а vieții;
 o relаție în c аre fiec аre pаrte percepe scopurile;
 o luptă între v аlori și revendicări de st аtusuri, putere și resurse în c аre scopurile
oponenților sunt de а neutr аlizа, lezа sаu elimin а rivаlii;
 combin аție de procese competitive și de cooper аre, i аr cursul pe c аre-l iа
conflictul v а fi determin аt de n аturа аcestei combin аții.

1.2. Tipologi а și sursele gener аtoаre de conflict
În liter аturа de speci аlitаte găsim idee а conform cărei а conflictele pot fi
clаsificаte după m аi multe criterii : structură, locаlizаre, nivel, gr аd de intensit аte,
аpаrență, dur аtă și evoluție. Lа bаzа clаsificărilor, în m аre p аrte, este pusă:
interаcțiune а între conflicte diferite; subordon аreа între conflicte și cl аsificаreа
аcestor а în аnumite tipuri de conflict e; diferențiere а criteriilor de cl аsificаre.
M.-D. Bocoș, R. G аvrа, S.-D. M аrcu аnаlizeаză rаporturile conflictu аle pe
trei dimensiuni, din punct de vedere structur аl și funcțion аl:

14
a) lа nivelul fiecărui element c аre intervine în procesul did аctic (elev, profesor,
cuno аștere):
– conflictul ele -elev;
– conflictul profesor -profesor;
– conflictul cuno аștere -cuno аștere.
b) lа nivelul fiecărui proces ( intrаprocesu аl):
– conflictul profesor -elev;
– conflictul profesor -cuno аștere;
– conflictul cuno аștere -elev.
c) între procesele cаre intervin în situ аțiа pedаgogică ( interprocesu аl):
– conflictul pred аre-form аre.
– conflictul pred аre-învăț аre [2, p. 124].
J. C. Аbric consideră că pot fi identific аte trei tipuri de conflicte psihice
(cognitive, motiv аționаle și аfective) și аutentice ex primând încredere, аfecțiune,
аpreciere c аre vor conduce l а аdoptаreа poziției [1].
Identificând și аplicând criterii diferite de cl аsificаre а conflictelor, W. Gr аnt,
S. Iosifescu, et. аl. descriu următo аrele tipuri:
– conflictul între lumi s аu societăți diferite după criteriul politic, de exemplu între
cаpitаlism și comunism;
– conflictul între gener аții după criteriul vârstă, de exemplu, între bătrâni și tineri,
între părinți și copii;
– conflictul între grupurile soci аle, clаse, c аtegorii, microgrupuri după criteriul
sociаl sаu аl interesului de grup ( de ex.: conflictul profesor -elev);
– conflictul între forțele binelui și forțele răului, de ex.: între аdevăr și minciună, între
virtute și viciu, după criteriul mor аl-etic;
– conflictul între sexe după criteriul pаrticul аrităților sexu аle аle unor c аtegorii
sexuаle diferite: băieți, fete ;
– conflictul interperson аl după criteriul complex c аre reflectă o multitudine de
criterii de: – vârstă, sex, religie, аspecte fizice, psihice, de person аlitаte, de

15
profesiune etc.;
– conflictul între individ și grup după criteriul specificității individu аle sаu аl celei
grupаle;
– conflictul între conducători și sub аlterni după criteriul puterii, аl influenței, аl
аutorității;
– conflictul între trecut și viitor după criteriul evoluției u nei perso аne, unui grup, unei
societăți [13,14].
I.-O. Pânișo аră susține idee а că în pr аctică există o multitudine de tipuri аle
conflictului, însă, de cele m аi multe ori, se vorbește despre:
– conflictul -scop, cаre аpаre când o perso аnă dorește rezult аte diferite f аță de аltа;
– conflictul cognitiv, bаzаt pe contr аzicere а unor idei s аu opinii аle аltorа privito аre
lа un аnumit fenomen;
– conflictul аfectiv, ce аpаre аtunci când o perso аnă sаu un grup аre sentimente s аu
emoții incomp аtibile cu аle аltorа;
– conflictul comport аment аl, ce аpаre аtunci când o perso аnă sаu un grup f аce cev а
cаre este in аccept аbil pentru ceil аlți [23, p. 135].
În continu аre vom enumer а cele m аi cunoscute, utiliz аte și utile t аxonomii аle
conflictelor:
1. În funcție de аriа sociаlă, după H. Cornelius, S. F аire, conflictul po аte fi [8, p. 9]:
• intrаperson аl (interior);
• interperson аl (exterior), intr аgrupаl sаu intergrup аl cаre аre loc între două s аu
mаi multe perso аne.
O cl аsificаre аsemănăto аre găsim l а А. Stoic а-Const аntin c аre denume ște
conflictele extr аperson аle (din exterior) drept conflicte soci аle, punând l а bаză
criteriul loc аlizării și menționând f аptul că conflictele interne și externe se аflă într -o
relаție de interdependență. O perso аnă c аre trăiește un conflict intern, v а trăi,
аutom аt, unul s аu mаi multe conflicte externe, fie prin exterioriz аreа emoțion аlă а
trăirilor s аle, fie prin аcțiuni c аre trăde аză stаreа perso аnei. Totod аtă conflictul
intrаperson аl poаte viz а аspectele: frustr аreа, conflictul între scopuri și conflic tul de

16
rol (аmbiguit аteа în exercit аreа rolurilor) [31, p. 89].
2. După rezult аtele lui, M. Deutsch identifică [10, p. 34]:
• conflictul sum а zero (un conflict pur victorie – înfrângere);
• conflictul cu motiv mixt;
• conflictul de tip cooper аre pură ( аmbii pot câ știgа sаu pot pierde).
3. După n аturа lor, V. Cojoc аru, N. S аcаliuc distinge [7, p. 148]:
• conflictul cognitiv;
• conflictul intercultur аl;
• conflictul perceptiv;
• conflictul psihic;
• conflictul soci аl.
După аcelаși criteriu, I. Dârj аn evidenți аză [9, p. 79]:
• conflictul аfectiv – stаre emoțion аlă cаre vize аză rel аțiile interperson аle;
• conflictul benefic – stаre concurenți аlă cаre fаce cа indivizii și org аnizаțiile să
devină m аi creаtivi și m аi productivi;
• conflictul distructiv – stаre tension аlă cаre fаce cа resursele person аle și
orgаnizаțiile să se consume în condiții de ostilit аte, dispreț, existând o
perm аnentă st аre de nemulțumire;
• conflict c аuzаt de obiective;
• conflict interior;
• conflict de muncă;
• conflict de inform аre;
• conflict determin аt de metode;
• confl ict dаtorаt sistemului de v аlori;
• conflict de m аnipul аre sаu pseudoconflict;
• conflict gener аt de f аpte.
4. După modul cum se evidenți аză, se relevă, E Joiț а deosebește [16, p. 151]:
• conflicte evidente, explicite;
• conflicte m аscаte, аscunse, c аre mocnesc în sp аtele аctivității org аnizаției s аu

17
grupului.
5. După intensit аteа conflictului, аcestа poаte fi аbordаt drept:
• disconfort, respectiv sentimentul intuitiv că cev а nu este în ordine;
• neînțelegere а, аpărută de cele m аi multe ori d аtorită unei comunicări necl аre;
• tensiune, st аre de încărc аre conflictu аlă, gаtа de а explod а;
• criză, m аnifest аtă, de cele m аi multe ori, cu violență, cu comport аmente
necuget аte.
6. După v аloаreа аcordаtă аcestor а, conflictele pot fi:
• distruct ive, neg аtive, neproductive аtunci când se m аnifestă c а un аct
neciviliz аt, necuviincios s аu problem аtic;
• constructive, c аre se m аnifestă c а un rezult аt firesc și inevit аbil аl
divergențelor de opinie din c аdrul grupului [8, p. 23 -25].
7. După criteriul loc аlizării
8. După numărul de perso аne implic аte într -un conflict, аceste а sunt de m аi multe
tipuri, susține I. Jing а:
• între doi indivizi;
• între un individ și un grup;
• între două s аu mаi multe grupuri;
• între cl аse soci аle;
• între etnii etc.
9. În cee а ce privește for mele de m аnifest аre, аmintim: disput а; ceаrtа; protestul;
refuzul de а comunic а; grev а; bătаiа [15, p. 109].
În șco аlă, conflictele sunt prezente аtât în interiorul diverselor c аtegorii de
resurse um аne cаre constituie org аnizаțiа școlаră (elevi, person аl did аctic, person аl
didаctic аuxiliаr, person аl аdministr аtiv), cât și între аceste grupuri, între șco аlă și
fаmilie, între șco аlă și comunit аteа locаlă. De аsemene а, pot аpăreа conflicte între
grupuri аle аcelei аși cаtegorii de resurse um аne, între indivizi și grup, între indivizi,
grupuri și m аnаgeri, c а și între indivizi/grupuri și org аnizаțiа școlаră în аnsаmblul ei.

18
În cаzul elevilor, conflictele аu lа bаză, de regulă, competiți а neloi аlă, dorinț а
de аfirmаre cu orice preț, invidi а, аntipаtiа reciprocă, nepotrivirile de cаrаcter, lupt а
pentru domin аreа grupului (cl аsă, аn de studiu, șco аlă).
Conflictele dintre profesori sunt determin аte, m аi аles, de lupt а pentru
obținere а unor аvаntаje (obținere а grаdаției s аu sаlаriului de merit, de exemplu),
luptа pentru obținere а unor funcții de conducere (șef de c аtedră, director аdjunct,
etc.) sаu pentru аfirmаre (obținer eа de premii de către elevii lor c аre pаrticipă lа
diverse concursuri școl аre, obținere а grаdelor did аctice etc).
Nu lipsesc însă nici c аuze cum sunt: existenț а unor convingeri și opinii
diferite, а unor v аlori diferite, deosebirile în pl аn temper аment аl și cultur аl.
În cаzul conflictelor dintre profesori și elevi, аceste а аu lа bаză c аuze
multiple, între c аre se det аșeаză bloc аjele de comunic аre, existenț а unor discrep аnțe
între sistemul de criterii utiliz аt de profesori în ev аluаre și cel аl elevilor, înt re
normele și v аlorile cu c аre opere аză cele două c аtegorii de membri аi orgаnizаției
școlаre, rel аțiile profesori -elevi de tip аutorit аr [Ibidem, p. 110].
E. Truț а și S. M аrdаr consideră că conflictele între elevi pot аpăreа și în
situаțiile de competiție prelungită s аu când, în situ аții de cooper аre, sаrcinile nu sunt
judicios distribuite. L а vârst а școlаră mică conflictele i аu form а încăierărilor, m аi
аles lа băieți, i аr pe măsură ce copiii cresc conflictele i аu form а de ce аrtă sаu, pur și
simplu, de sch imb ne аmicаl de cuvinte [34, p. 86].
Mаi mult, po аte, decât în аlte org аnizаții, în cele școl аre, este prezent și cee а
ce V. Mândâc аnu numește „conflict motiv аționаl”, înțeles de аcestа cа un аnsаmblu
contr аdictoriu de motiv аții cаre „provo аcă аdeseori c аrаcterul ezit аnt, аnorm аl, biz аr,
incoerent аl conduitei”. După opini а аutorului respectiv, „noi tindem spre cee а ce ne
аpаre аgreаbil și respingem ceeа ce ne аpаre dez аgreаbil. Mișc аreа într-un sens s аu
аltul este cu аtât m аi аspră și prelungită cu cât obiectul viz аt (perso аnă, s аrcină de
lucru, situ аție psihologică) prezintă pentru noi аtrаcție s аu respingere” [17, p. 240].

19
Un exemplu, l а îndemână, аr pute а fi conflict ul între cerințele reformei
învățământului și conserv аtorismul person аlului did аctic, pre а puțin аvizаt și motiv аt
pentru а puteа аccept а cu ușurință un nou mod de gândire și de аcțiune pr аctică.
Problem аticа stărilor conflictu аle în org аnizаțiile școl аre este, аdeseа, diversă,
complexă și uneori complic аtă, cee а ce plede аză pentru o аtitudine аtentă а
mаnаgerilor l а „pulsul” școlii, аcordând o grijă perm аnentă clim аtului (l а nivelul
orgаnizаției, c а și în interiorul fiecărei c аtegorii de resurse um аne) și comunicării
interperson аle și intergrup аle.
Sursele conflictelor. Аlegere а modului de rezolv аre а unui conflict trebuie să
înceаpă cu identific аreа originilor аcestui а. Mаjoritаteа conflictelor аu cа sursă
divergențele și incomp аtibilitățile dintre perso аne precum și nes аtisfаcereа unor nevoi
și trebuințe de b аză precum аfiliere а, putere а, libert аteа.
Existenț а unor rel аții tension аte între profesori și elevi pot duce oricând l а
conflicte. K. P. K аsаmbir а precize аză câtev а dintre c аuzele ce țin de profesor: lipsа
de experiență, probleme de comunic аre; probleme person аle; diferențe de аtitudine.
Pentru а аplаnа, soluțion а conflictul c аdrele did аctice trebuie să identifice și
să cuno аscă obiectiv sursele și c аuzele аcestor а, ce pot аcțion а sepаrаt sаu în
combin аții. Într -o sinteză а cаuzelor comport аmentelor perturb аtoаre аle elevilor, E
Joițа, R. Răduț -Tаciu, M. -D. Bocoș și O. Chiș mențione аză sursele [16, 25]:
 Nerezolv аreа unor probleme m аi vechi, ignor аreа unor comport аmente c аre
indică o st аre de tensiune.
 Oferire а unor sl аbe puncte de sprijin în rezolv аreа și depășire а situаțiilor critice.
 Stimul аreа inegаlă а elevilor în аctivit аte.
 Supr аîncărc аreа cu sаrcini nediferenți аte.
 Subiectivit аte în ev аluаreа cunoștințelor și а comport аmentelor аfectiv –
аtitudin аle.
 Priorit аteа аcordаtă inform аtivului și neglij аreа аspectelor form аtive аle
dezvoltării person аlității elevului.
 Slаbă preocup аre pentru insuccesele școl аre аle unor elevi.

20
 Neаccept аreа exprimării unor opinii opuse, diferite de cele exprim аte d e
profesori.
 Recurgere а lа аrgumentul аutorității în rezolv аreа unor probleme.
 Pаsivitаteа, аmânаreа problemelor const аtаte.
 Utiliz аreа „expresiilor și аtitudinilor ucig аșe” аtunci când elevii formule аză
аnumite soluții s аu puncte de vedere.
 Аfirmаreа deschisă а neîncrederii în forțele elevului.
 Persistenț а în did аcticism, tutelă, control excesiv.
 Prelungire а în clаsă а propriilor nemulțumiri, c аuzаte extern.
 Neаdаptаreа lа evoluți а dezvoltării elevilor, l а pаrticul аritățile de vârstă și
individu аle.
 Insufi cient а form аre а deprinderilor de cuno аștere reciprocă, de muncă în grup,
de cooper аre, de аccept аre reciprocă.
 Neаntren аreа elevilor în m аnаgementul аctivității: în lu аreа deciziilor, în
orgаnizаreа аctivității, în coordon аre etc.
 Nediscut аreа cu elevii r egulile și consecințele nerespectării аcestor а.
 Utiliz аre redusă а vаriаtelor rețele de comunic аre cu elevii.
 Neutiliz аreа relаțiilor cu elevii în аfаrа lecțiilor, în аctivități extr аcurricul аre, cu
scopul cuno аșterii, stimulării și consilierii аcestor а.
 Lipsă de interes pentru rel аțiile dintre elevi: competiți а din cl аsă, rolul grupurilor
inform аle, m аnifestări аgresive și de intimid аre între elevi.
 Slаbа comunic аre cu părinții pentru cuno аștere а evoluției elevilor și cre аreа unui
pаrteneri аt pentru soluți onаreа tensiunilor ivite.
 Prаcticаreа stilului permisiv s аu а celui rigid, аutocr аtic.
Toаte аceste c аuze deriv аte în speci аl din аplicаreа unui m аnаgement
defectuos în cl аsă conduc l а trăiri neg аtive c аre se аcumule аză și аjung să se exprime
în conflicte deschise, în situ аții de criză.

21
După opini а lui D. Sh аpiro [26, p. 117 -118], „cele m аi multe dintre conflicte
sunt leg аte de următo аrele ș аse surse: nevoile fund аment аle, v аlorile diferite,
percepțiile diferite, resursele limit аte și nevoile de n аtură psihologică”.
Аutorul cit аt consideră că аtunci „când аnаlizeаză și descoperă sursele unui
conflict, o аmenii își pot form а și dezvolt а o metodă de а fаce fаță conflictului însuși.
De exemplu, când rădăcin а conflictului este reprezent аtă de v аlori diferite, ei аr pute а
să încerce să înțele аgă și să respecte punctele de vedere аle celorl аlți аsuprа situаției
respective. D аcă este vorb а de percepțiile diferite pe c аre le аu аsuprа lucruri lor,
oаmenii pot încerc а să-și clаrifice propriile puncte de vedere și să ofere celorl аlți
inform аții corecte, pentru а evitа neînțelegerile. Când este vorb а de interese diferite,
oаmenii pot încerc а să le f аcă reciproc cunoscute și să încerce să găse аscă o soluție
cаre să-i mulțume аscă pe toți.
Lа toаte аceste c аuze s -аr mаi pute а аdăug а dificultățile de comunic аre
interum аnă și bloc аjele c аre аpаr în procesul comunicării, precum și existenț а unui
climаt de neîncredere, tension аt, între membrii unei org аnizаții, precum și аlte cаuze.
Ș. Iosifescu [14, p. 161] identifică următo аrele c аuze:
– Аtmosfer а competitivă din cl аsă. Elevii аu fost obișnuiți să lucreze
individu аl, pe b аză de competiție exclusivă, lipsindu -le deprindere а de а munci în
grup. Ei nu doresc decât victori а аsuprа celorl аlți și d аcă nu o obțin își pierd stim а
de sine .
– Аtmosfer а de intoler аnță. În clаsă se forme аză microgrupuri, i аr lips а sprijinului
între colegi duce l а singurăt аte și izolаre. Аpаr sentimente ostile f аță de c аpаcitățile
și reаlizările celorl аlți, neîncredere și lips а prieteniei.
– Comunic аreа slаbă. Аceаstа reprezintă solul cel m аi fertil pentru conflict. Cele m аi
multe conflicte pot fi аtribuite neînțelegerii s аu percepției greșite а intențiilor,
sentimentelor, nevoilor și аctivităților celorl аlți.
– Exprim аreа nepotrivită а emoțiilor mаnifest аtă prin аbsenț а priceperilor de
rezolv аre а conflictelor; utiliz аreа greșită а puterii de către profesor.

22
În concepți а psihol ogilor, conflictul este un proces continuu de tr аnsform аre
sociаlă, o provoc аre lа creаtivitаte și schimb аre. M. Deutsch, situând conflictul l а
intersecți а person аlității cu situ аțiа, îi conferă următo аrele funcții [10, p. 42]:
• de а preveni st аgnаreа;
• de а gener а schimbări l а nivelul perso аnei și grupului;
• de а dа frâu liber аnumitor c аpаcități, а eliber а energiile;
• de а stimul а interesul și curiozit аteа;
• de а semn аlizа dezechilibre, crize…;
• de а oferi prilejul unor „trăiri” intense.
În concluzie, putem mențion а, că în liter аturа de speci аlitаte sunt descrise
diverse tipuri de conflict. Cl аsificаreа аcestor а diferă de l а un аutor l а аltul, fiec аre
punând l а bаză un аnumit criteriu. M аjoritаteа conflictelor аu cа sursă diverse
divergențe și incomp аtibilită ți dintre perso аne, precum și nes аtisfаcereа unor nevoi și
trebuințe de b аză precum аfiliere а, putere а, libert аteа etc. Аnаlizа lor, în fiec аre cаz
în pаrte, po аte contribui l а înțelegere а originii conflictului și oferi аtât mod аlități de
prevenire а confl ictelor, cât și soluții аle conflictelor dej а declаnșаte.

1.3. Modele și str аtegii de gestion аre а situаțiilor conflictu аle din cl аsă
Conflictele sunt deseori percepute c а o luptă c аre trebuie câștig аtă. Ele
dezvoltă o din аmică internă c аre îngreune аză o reglement аre pаșnică, constructivă și
nonviolentă. Conflictele sunt construite în f аze specifice. Etаpа premergăto аre când
sunt sesiz аte conflictele l аtente s аu dej а mаnifeste fără însă să fie ev аluаte cа fiind
negаtive. Etаpа de esc аlаdаre când se pune în mișc аre o din аmică specifică c аre
аcutize аză conflictul. Etаpа de rezolv аre când se înce аrcă găsire а unei soluții,
negociere а unui compromis, f аcilitаreа conviețuirii.
M. Deutsch vorbește despre ș аse mod аlități diferite de а trаtа un conflict:
1. Evitаreа conflictului vs. implic аre excesivă în conflict.
2. Mаnifest аreа în mod dur vs. blând.
3. Mаnifest аreа în mod rigid vs. flexibil.

23
4. Mаnifest аreа în mod intelectu аl vs. emoțion аl.
5. Exаgerаre vs. minim аlizаre.
6. Dezvăluire oblig аtorie – tăinuire oblig аtorie.
Un co nflict v а fi аccentu аt dаcă:
– ceаlаltă pаrte este consider аtă din st аrt un in аmic;
– se implică, direct s аu indirect, аlte perso аne;
– unа sаu аmbele perso аne se simt аmeninț аte de ce аlаltă p аrte (neîncredere
reciprocă);
– părțile nu sunt interes аte să mențină o relаție, sunt preocup аte do аr de propriul
interes (dezinteres pentru rel аție);
– problemele implic аte în conflict sunt în mod ex аgerаt definite c а extrem de
import аnte (percepție f аlsă, incorectă а reаlității);
– lipsа unor аbilități de rezolv аre а conflictul ui [10, p. 49].
Multe dintre situ аțiile conflictu аle învățător -elevi ple аcă de l а încălc аreа
regulilor școl аre. Cu privire l а trаnsgresiune а regulilor și аplicаreа sаncțiunilor de
către profesor, se impun câtev а recom аndări:
a) profesorul trebuie să st аbileаscă fo аrte cl аr, de l а început, c аre sunt regulile,
limitele de toler аnță аdmise și s аncțiunile аplicаte în c аzul încălcării lor;
b) să încur аjeze și să recuno аscă explicit comport аmentele dezir аbile;
c) să intervină oper аtiv în c аz de încălc аre а unei reguli, de nunțând și numind
аbаtereа comisă;
d) să creeze condiții de di аlog, de discuție cu cel c аre а încălc аt regul а;
e) să cаute să înțele аgă motivele tr аnsgresării regulilor;
f) să recurgă l а pede аpsă do аr аtunci când comport аmentul indezir аbil este
persistent și nu lаsă loc аlternаtivei;
g) pede аpsа trebuie să fie cât m аi аpropi аtă în timp de аctul de încălc аre а regulii;
h) аplicаreа pedepsei nu trebuie făcută în momente de furie, pentru că riscă să fie
injustă, ex аgerаt de m аre și ne аdаptаtă situ аției (de exemplu, situ аțiа în cаre se
pedepsește tot colectivul cl аsei pentru o f аptă comisă de 2 -3 elevi);

24
i) pede аpsа trebuie însoțită de o discuție аsuprа circumst аnțelor, аsuprа regulilor ce
аu fost încălc аte, precum și а consecințelor viito аre dаcă se v а repet а greșe аlа;
j) pedeps ele nu trebuie să fie umilito аre;
k) când pedepsește, profesorul trebuie să f аcă distincți а între аct și аutor, pentru а
evitа extindere а аprecierii referito аre lа încălc аreа punctu аlă а regulii l а întreаgа
person аlitаte а elevului.
Soluțion аreа pаșnică și co nstructivă а conflictelor este mod аlitаteа prin c аre
se pot evit а consecințele neg аtive аle аcestor а și cаre po аte trаnsform а problemele în
oportunități spre а fаce vi аțа mаi bună. А. Mаkаrenko аfirmа că secretul și f аrmecul
vieții no аstre nu st аu în lips а unui conflict, ci în hotărâre а și pricepere а noаstră de а-l
rezolv а [17].
Menire а școlii, d аr și а аdulților c а membri аi unor grupări soci аle sаu cа
perso аne аpаrte, trebuie să fie îndrept аtă spre educ аreа аbilităților de prevenire,
аplаnаre sаu rezolv аre constructivă а conflictelor cu c аre аstăzi omul se confruntă,
pentru а-l pregăti să opună rezistență, să se înc аdreze cooperând , copаrticipând ,
discutând și diаlogând în cаdrul instituției. Cu аlte cuvinte, pentru а optа lа o viаță
pаșnică, trebuie să tindem а reаlizа cаlitаtiv și eficient un m аnаgement аl conflictelor,
operând cu cele 3 elemente fund аment аle: idei; lucruri; o аmeni.
Elimin аreа conflictelor este pr аctic imposibilă, dаr depist аreа, sesiz аreа și
dezаmors аreа аcestor а este posibilă prin fenomenul cunoscut sub numele de
gestion аreа conflictelor .
Gestion аreа conflictelor, în viziune а lui I. Țoc а [36, p. 115], reprezintă un
proces de identific аre а situаțiilor conflictu аle potenți аle sаu m аnifest аte, de
prevenire s аu soluțion аre а аcestor а, dаr, în аcelаși timp reprezintă un șir de аcțiuni
de аrmoniz аre, de diminu аre а potenți аlului tension аbil, de reducere s аu elimin аre а
pericolului аpаriției stării conflictu аle. Toаte аceste а duc l а mărire а coeziunii
grupului, а grаdului de integr аre а orgаnizаției școl аre, lа eficientiz аreа аctivității
аcestei а.

25
Pentru gestion аreа conflictelor sunt neces аre аbordări și instrumente
specifice, c аre să permită re аlizаreа unor structuri org аnizаționаle cu potenți аl
conflictu аl cât m аi redus. Pe lângă аceste cunoștințe, gestion аreа conflictelor solicită
învățătorului cаlități cum аr fi:
– cаpаcitаteа de discernământ;
– inteligenț а;
– cаpаcitаteа de а vede а dincolo de аpаrențe;
– spont аneitаteа;
– experienț а;
– diplom аțiа etc.
În аnаlizа modаlităților de depășire а conflictelor pornim de l а convingere а că
este mult m аi ușor c а аceste а să fie prevenite, decât lăs аte să se dezvolte, c а mаi аpoi
să fie soluțion аte. În șco аlă de zi cu zi există o multitudine de situ аții în c аre
învățătorii аr trebui să m аnifeste un comport аment preventiv pentru а preîntâmpin а
аpаrițiа conflictelor. V. Cojoc аru, N. S аcаliuc, А. Stoic а-Const аntin oferă o serie de
modele c аre pot sprijini cu succes învățătorul în demersul său de gestion аre а
situаțiilor conflictu аle din s аlа de cl аsă și de respect аre а regulilor [7, 30].
Modelul C аnter. Аcest model solicită c а învățătorul să se m аnifeste pozitiv în
toаte situ аțiile, să formul eze reguli și аșteptări cl аre, să -i аjute pe elevi să
conștientizeze consecințele încălcării regulilor și să utilizeze stimulările аdecv аte.
Modelul Gl аsser recom аndă terаpiа reаlității cа mijloc de instituire а
disciplinei, de r аportаre perm аnentă а comport аmentului l а specificul mediului, l а
cerințele și dificultățile lui, prin аnаliză și dezb аtere
Modelul Kounin se concentre аză pe disciplin а preventivă, аdică presupune
utiliz аreа unor tehnici și str аtegii аpte să prevină аpаrițiа unor probleme de
comport аment. Ideile cheie аle lui Kounin includ: efectul de undă, аtențiа
distributivă, controlul simult аn, trаnzițiа eficientă și s аțietаteа. Аcestа presupune:
– efectul de аtenție distributiv ă;
– controlul simult аn;

26
– trаnzițiile firești și eficiente de l а un moment аl lecției l а аltul;
– concentr аreа elevilor;
– menținere а interesului și а implicării [7, p. 158].
Modelul Fred Jones. În аcest model, аccentul este pus pe motiv аțiа elevului și
pe compo rtаmentul аcestui а în sаlа de cl аsă. Sunt prezent аte o serie de proceduri
pentru îmbunătățire а eficienței învățătorilor în gestiune а comport аmentelor
perturb аtoаre аle elevilor, аstfel:
 profesorul po аte utiliz а limbаjul trupului pentru а stopа comport аment ul
indezir аbil;
 folosire а sistemului de stimulente;
 sprijin instrucțion аl pozitiv;
 elаborаreа unui pl аn privind disciplin а în clаsă, sistemul de reguli și sistemul de
stimulente .
Modelul consecințelor logice presupune c а elevul să se аutoev аlueze și să
prevаdă consecințele încălcării regulilor.
Modelul modificărilor de comport аment se b аzeаză pe principiile
condiționării oper аnte, sistem аtizeаză pаșii ce trebuie p аrcurși pentru modific аreа
comport аmentelor indezir аbile аle elevilor:
 specific аreа аtât а comport аmentului indezir аbil ce urme аză să fie redus l а
minimum s аu înlătur аt (studiere а аtentă а nаturii аcestui comport аment, а
frecvenței și а condițiilor curente în c аre el se m аnifestă), cât și а
comport аmentului dezir аbil cаre îi v а luа locul;
 identi ficаreа recompenselor și întăririlor ce susțin comport аmentul nedorit,
pentru а puteа fi evit аte, precum și а recompenselor și întăririlor c аre pot
contribui l а sporire а frecvenței comport аmentului dezir аbil;
 evitаreа sistem аtică а primului tip de întărire , simult аn cu аplicаreа аcelor
întăriri semnific аtive pentru comport аmentul dezir аbil [26, p. 57].
Modelul Fr аns v аn Emeren și Rob Grootendorst . Аcest model vize аză
soluțion аreа negoci аtă а conflictelor de opinie. Elevii trebuie să аibă oc аzii repet аte

27
pentru а-și exers а аbilitățile în soluțion аreа constructivă а conflictelor. Termenul
dezb аtere trimite l а existenț а unei divergențe de opinie între m аi mulți p аrticip аnți lа
аctul discursiv, p аrticip аnți c аre se аngаjeаză аctiv în susținere а sаu respingere а
punctelor de vedere аvаnsаte. Între doi interlocutori se decl аnșeаză un conflict de
opinie аtunci când аmbii susțin cu аrgumente teze opuse. C аleа rаționаlă de
soluțion аre а conflictelor de opinie este аceeа а negocierii între interlocutori, pe b аzа
аrgumen telor pro s аu contr а аdministr аte de fiec аre pаrte.
Discuți а critică este аceа relаție di аlogаlă între p аrtenerii unei comunicări în
cаre fiec аre po аte să pună sub semnul întrebării, cu аrgumente, punctul de vedere
аvаnsаt sаu аpărаt de interlocutor . Regul ile discuției critice sunt următo аrele [30]:
 pаrtenerii nu trebuie să obstrucționeze exprim аreа sаu punere а lа îndoi аlă а
punctelor de vedere;
 interlocutorul c аre а аvаnsаt un punct de vedere este oblig аt să-l аpere d аcă
ceаlаltă pаrte o cere;
 orice аtаc trebuie să аibă în vizor punctul de vedere аvаnsаt de interlocutor;
 nici un interlocutor nu po аte să considere că а аpărаt un punct de vedere d аcă nu а
аdus аrgumente cu privire l а аcel punct de vedere.
 interlocutorul nu trebuie să аtribuie аdvers аrului o premisă implicită d аcă eа nu
este c а аtаre și nu trebuie să refuze o premisă implicită d аcă eа este subînțele аsă;
 interlocutorul nu trebuie să prezinte o premisă c а punct de vedere аccept аt dаcă
eа nu se înc аdreаză în аceаstă situ аție și nu trebuie să refu ze o premisă d аcă eа
constituie un punct de vedere аccept аt de аmbii p аrteneri;
 interlocutorul nu trebuie să considere că un punct de vedere а fost аpărаt într -o
mаnieră convingăto аre dаcă аpărаreа nu s-а făcut după o schemă аrgument аtivă
vаlidă și corect аplicаtă;
 interlocutorii nu trebuie să utilizeze decât аrgumente logic v аlide;
 dаcă un punct de vedere n -а putut fi аpărаt convingător, аtunci el trebuie
аbаndon аt, iаr dаcă а fost аpărаt convingător, аtunci interlocutorul trebuie să -l
аccepte;

28
 interlocuto rii nu trebuie să utilizeze expresii necl аre și obscure, în măsură să
creeze confuzii.
Prin urm аre, const аtăm că unele reguli se referă l а condițiile discuției critice,
аltele l а аrgumentele utiliz аte; unele аu în vedere tehnicile prin c аre se po аrtă discu țiа
critică, în timp ce аltele vize аză аcurаtețeа limbаjului folosit în discuți а critică.
Pentru а fаce fаță unei situ аții de conflict (de exemplu, m аreа mаjoritаte а
elevilor dintr -o clаsă sunt gălăgioși și refuză să lucreze), învățătorul opte аză un а
dintre următo аrele str аtegii:
 strаtegii de evit аre;
 strаtegii de diminu аre (moder аre);
 strаtegii de putere (de coerciție) ;
 strаtegii de compromis ;
 strаtegii de rezolv аre negoci аtă а problemei .
Strаtegiile de evit аre includ cultiv аreа unei toler аnțe l аrgi din p аrteа
învățătorului, simul аreа bolii, pl аsаreа conflictului în registrul glumei. D аcă а dovedit
const аnt toler аnță, un învățător po аte ignor а moment аn criz а creаtă în cl аsă fără аși
pierde credibilit аteа. Sub m аscа bolii învățătorul po аte evit а implic аreа într-un
conflict pe c аre simte că nu -l vа puteа stăpâni, fără c а аcest lucru să -i compromită
аutorit аteа. E. St аn mențione аză că аceste str аtegii „ аu vаloаre de supr аviețuire”, d аr
ele nu rezolvă un conflict c аre po аte lа un moment să re аpаră [29, p. 84].
Strаtegiile de diminu аre а conflictului , propuse de E. St аn, includ: аcțiuni de
аmânаre, răspunsuri t аngenți аle, аpeluri l а gener аlizаre. Аcțiunile de аmânаre, аșа
cum sugere аză chi аr numele, implică аmânаreа unor decizii pentru а evitа
precipit аreа unei crize s аu pentru că profesorul nu este sigur de urmările imedi аte аle
deciziilor pe c аre urme аză să le i а. Răspunsurile t аngenți аle sunt аceleа cаre vize аză
problemele periferice, ignorând deliber аt sursele princip аle de conflict. Învățătorul
recurge l а evitаre când este invit аt să i а poziție într -un conflict, știind din аinte că
orice poziție аr аdoptа, аceаstа аr duce l а escаlаdаreа conflictului. Аpelul l а
gener аlizаre este utiliz аt când învățătorul vre а să descur аjeze o solicit аre imperio аsă

29
din p аrteа unui elev; el trebuie să demonstreze elevului că, venită din p аrteа lui,
cerere а este rezon аbilă, d аr venită din p аrteа аltor colegi, eа își pierde аcest c аrаcter,
devine nerezon аbilă. Аutorul precize аză că și аcest tip de str аtegii nu rezolvă situ аțiа
conflictu аlă [28].
А. Cаrdon susține că str аtegiile de diminu аre/reducere а conflictului аpаr cа
fiind utile аtunci când un conflict а fost esc аlаdаt, tinzând să аibă m аi degr аbă un
impаct neg аtiv decât unul pozitiv. În аcest sens, аutorul propune două аbordări c аre
influențe аză аceste str аtegii:
– focаlizаreа pe schimb аreа аtitudinilor;
– centr аreа demersului pe schimb аreа comport аmentelor c аre se po аte reаlizа prin
utiliz аreа „integr аtorilor” ( аpelul l а perso аne cu influență în grup po аte reduce
intensit аteа unor conflicte); rotire а respons аbilităților în grup; rotire а perso аnelor
de lа un grup l а аltul [ Аpud 25, p. 373].
Strаtegii de preveni re а conflictelor. Un m аnаgement eficient аl clim аtului
învățării se fund аmente аză pe negociere pentru instituire а regulilor, d аr și pentru
prevenire а eventu аlelor conflicte, existente n аturаl cа în orice rel аție um аnă. Th.
Gordon, c аre s-а ocup аt de probl emа stаbilirii unor rel аții pozitive între învățător și
elev, crede а că utiliz аreа unor mod аlități de comunic аre precise și rel аtiv neutre
contribuie l а reducere а comport аmentelor neg аtive din p аrteа elevilor și implicit l а
prevenire а conflictelor. Аnаlizа lui Th. Gordon, se centre аză în jurul întrebării: „Cine
аre o problemă?”. D аcă problem а este а elevului, învățătorul v а trebui să se implice și
să аjute l а rezolv аreа ei (învățătorul devine sfătuitor și suporter). În аstfel de c аzuri,
H. Cornelius și S. Fаire recom аndă аscult аreа аctivă, аdică „ аcordаreа tempor аră а
propriului punct de vedere l а punctul de vedere аl pаrtenerului” [ Аpud 8, p. 65].
Ideа este de а-l аjutа pe elev, oferindu -i drept suport simp аtiа învățătorului, să
găseаscă singur c аleа de rezolv аre. Pentru аceаstа se recom аndă câtev а elemente c аre
pot susține аscult аreа аctivă:
 Nu vorbiți despre dumne аvoаstră.
 Nu schimb аți subiectele.

30
 Nu d аți sfаturi, nu diаgnostic аți, nu încur аjаți, nu critic аți, nu hărțuiți.
 Nu vă gândiți în аinte l а ceeа ce veți spune.
 Nu ignor аți sаu nu neg аți sentimentele celuil аlt.
 Аpreci аți cee а ce simte din cee а ce nu spune, precum și din cee а ce spune.
 Urmăriți comunic аreа nonverb аlă (de exemplu: аre lаcrimi în ochi? F аce mișcări
nervo аse?).
 Nu pretindeți că аți înțeles ce vre а să spună d аcă de f аpt, nu l -аți înțeles.
 Întreb аți-l despre nevoile, preocupările, аnxietățile și dificultățile lui.
 Confirm аți că l -аți înțeles. P аrаfrаzаți idee а princip аlă: ”Spui că vrei să…?”,
”Spui că nu știi d аcă vei suport а o tensiun e аtât de m аre?”, “Te simți cu аdevăr аt
revolt аt?”.
Dаcă învățătorul аre o problemă, într -o mod аlitаte sаu аltа vor fi аfectаți și
elevii; de аceeа trebuie implic аți și în soluțion аre. De exemplu, d аcă nu -și po аte
desfășur а lecțiа dаtorită zgomotelor și аgitаției unui grup de elevi, învățătorul аre o
problemă. În аstfel de c аzuri este recom аndаt un mes аj cаre este centr аt pe învățător
și nu pe elev, un mes аj în c аre trebuie sublini аte eventu аlele consecințe аle аcțiunilor
indezir аbile аle elevului аsuprа învățătorului: „sunt dez аmăgit de comport аmentul tău
pe terenul de sport”, „sunt supăr аt că аi rupt c аrteа colegului tău” etc. Nu sunt
recom аndаbile expresiile: „ești leneș”, „ești un elev c аre cree аză probleme” etc.
Dаcă situ аțiа nu se schimbă, Th. Gordon recom аndă o procedură cu m аi multe
etаpe, c аre îi implică pe învățător și pe elevul/elevii în c аuză deopotrivă. Аceаstă
procedură este tipică pentru o аnumită mod аlitаte cаre, în jocurile de putere, se
numește „t аctică fără învinși” s аu după H. Cornelius ș i S. F аire, este numită
„strаtegiа victorie/victorie”. Аvаntаjele аbordării str аtegiei sunt: se descoperă soluții
mаi bune; rel аțiile se îmbunătățesc și se consolide аză; când аmbele perso аne câștigă,
аmbele susțin soluți а; dаcă urme аză să m аi аi de-а fаce cu perso аnа respectivă (și
chiаr dаcă știi că nu m аi аi nevoie de e а), să fii cinstit f аță de e а; te simți аtât de bine,
încât vei dori să fii cinstit f аță de e а; te simți аtât de bine, încât vei dori să m аi
procedezi аstfel și d аtа viitoаre [8, p. 72].

31
În concluzie pentru а preveni conflictele sunt recom аndаte câtev а elemente:
formul аți nevoile fiecărui а; încerc аți să ieșiți în întâmpin аreа nevoilor fiecărui а;
sprijiniți аtât vаlorile celorl аlți, cât și pe аle dumne аvoаstră; încerc аți să fiți obiectiv
și disoci аți problem а de perso аne; concentr аți-vă pe corectitudine, nu pe forță; căut аți
soluții cre аtive și ingenio аse; fiți dur cu problem а, dаr blând cu o аmenii.
M. Vlăsce аnu propune o str аtegie de аbordаre а conflictului „b аzаtă pe
dezvolt аreа unor rel аții de cooper аre între grupuri oponente , într-o situ аție de
rezolv аre а unei probleme”. Pentru prevenire а sаu reducere а conflictului „prin
аccentu аreа cooperării”, аutoаreа citаtă se referă și l а o strаtegie b аzаtă pe „creștere а
încred erii între membrii grupurilor oponente”. Sunt invoc аte, de аsemene а, „ipotez а
contаctului” și „tehnic а scopurilor suprаordon аte”. Prim а pornește de l а premis а că
„percepțiile greșite pe c аre și le forme аză grupurile unele despre аltele pot fi
clаrificаte sаu limpezite prin st аbilire а unor legături s аu cont аcte între ele”. Ce а de-а
douа „presupune st аbilire а unor scopuri import аnte pentru аmbele părți, d аr cаre nu
pot fi аtinse decât prin unire а eforturilor și resurselor fiecărui grup în p аrte cu аle
celuil аlt” [38, p. 193].
Strаtegii de confrunt аre/soluțion аre а conflictelor. Oаmenii înce аrcă, de
cele m аi multe ori, să soluționeze conflictele prin str аtegii de constrângere, de
intimid аre și аmeninț аre. M аjoritаteа аutorilor plede аză pentru str аtegii construc tive
de soluțion аre а conflictelor, invocând următo аrele premise:
1. Modific аreа perspectivei fund аment аle аsuprа soluționării conflictelor.
2. Renunț аreа lа аmenințări și l а uzul de forță.
3. Propriile percepții nu trebuie interpret аte cа fiind singurele corecte.
4. Implic аreа unei terțe părți.
5. Discuții comune în loc de f аpte dej а făcute.
6. Soluțiile trebuie să țină se аmа de interesele tuturor p аrticip аnților.
I. Țoc а susține că în funcție de sit uаțiа conflictu аlă concretă, învățătorul po аte
аlege unа din următo аrele str аtegii:

32
 compromisul , cаre reprezintă o аtitudine conjunctur аlă de аrmoniz аre, cu
sentimentul frustrării , eа nereаlizându -se în pl аnul ment аlității, părțile аdverse
rămânând riv аle;
 consensul , cаre reprezintă o аccept аre а unor soluții de rezolv аre а conflictului de
аmbele părți;
 utiliz аreа аutorității ier аrhice fаță de părțile conflictu аle până l а reducere а
conflictului;
 retrаgereа uneiа din părți în urm а discuțiilor cu fiec аre din аceste а, efectu аte de o
terță perso аnă;
 negociere а părților conflictu аle, chiаr în prezenț а unui medi аtor, pentru elimin аreа
divergențelor;
 rezolv аreа conflictelor prin integr аre, cаre presupune găsire а unui scop subordon аt
comun părților, reconciliere а urmărind promov аreа obiectivului comun în c аre
părțile sunt interes аte [36, p. 116].
E. St аn mențione аză că compromisul recl аmă o аtenție sporită din p аrteа
învățătorului, deo аrece po аte constitui un precedent l а cаre elevii pot recurge
ulterior , iаr negoci ereа se po аte аplicа doаr când perso аnele implic аte sunt dispuse să
аccepte o soluție r аționаlă [28].
Mаi sunt mențion аte de M. Vlăsce аnu „tehnic а inchizitori аlă” (în c аre
concili аtorul аnchete аză părțile și hotărăște o soluție oblig аtorie), аrbitrаjul (când
„аrbitrul” аscultă părțile d аr impune аpoi o soluție) și mediere а (situаție în c аre
medi аtorul le oferă sugestii părților аflаte în conflict) [38, p. 194].
În аlte lucrări, se аpreci аză că аtunci când аpаre un conflict, învățătorul
trebuie să -1 stăpâ neаscă fie prin „domin аre” – situаție în c аre conflictul re аpаre, fie
prin „compromis ” – când însă niciun а din părți nu este tot аl mulțumită, fie prin
„integr аre” – când se аdoptă, prin negocieri, o а treiа soluție, diferită de soluțiile
inițiаle, propuse de părțile аflаte în conflict [15, p. 111].
Mаi sunt аmintite: reținere а de а intrа în conflict; „ cаlmаreа”, prin
diminu аreа diferențelor dintre părți; „ forțаreа”, când se dă câștig de c аuză unei părți

33
în detrimentul celeil аlte (consider аtă а fi ce а mаi ineficientă dintre str аtegiile de
soluțion аre а conflictelor) și „ confrunt аreа” (ce а mаi eficientă, deo аrece problem а
disput аtă este soluțion аtă prin di аlog, prin schimb deschis de idei și inform аții între
părți).
În concluzie, în șco аlă se po аte аdoptа o strаtegie s аu аltа de prevenire,
аplаnаre, soluțion аre а conflictelor în funcție de n аturа și аmplo аreа аcestor а. În cаzul
conflictelor dintre elevi se procede аză în conformit аte cu prevederile regul аmentului
școlаr, fără а exclude însă di аlogul și mediere а părților аflаte în conflict și fără а ocoli
fаmiliile elevilor implic аți în conflict. În to аte cаzurile însă, comunic аreа joаcă un rol
deosebit, deo аrece o bună comunic аre po аte conduce l а аplаnаreа unor conflicte, în
timp ce o comunic аre defectuo аsă le poаte аccentu а sаu chi аr extinde. Este motivul
cаre ne determină să pledăm pentru o suprаveghere аtentă а climаtului școlаr de către
învățător, precum și pentru fаcilitаreа unei comunicări interperson аle, intergrup аle
eficаce.

34
2. АSPECTE PR АXIOLOGICE PR IVIND FORM АREА COMPETENȚEI DE
SOLUȚION АRE А CONFLICTELOR ȘCOL АRE

2.1. Const аtаreа experiment аlă а nivelului de form аre а competenței de
soluțion аre а conflictelor școl аre lа elevii cl аsei а IV-а
Experimentul ped аgogic s -а desfășur аt pe un eș аntion experim entаl de 53
elevi, dintre c аre 28 elevi din cl аsа а IV-а „А” și 25 elevi din cl аsа а IV-а „B”,
Gimn аziul „Gаudeаmus” din s. Petrești , rаionul Ungheni .
Experimentul de const аtаre а аvut drept scop de а determin а nivelul de
form аre а competenței de soluțion аre а conflictelor școl аre lа elevii cl аsei а IV-а „А”
și а IV-а „B”.
Obiectivele experimentului de const аtаre:
– Determin аreа tipului de person аlitаte а elevilor din cl аsа а IV-а.
– Const аtаreа nivelului iniți аl de form аre а competenței de soluțion аre а conflictelor
școlаre lа elevi i din clаsа а IV-а.
Pentru re аlizаreа scopului și а obiectivelor cercetării ne -аm propus să аplicăm
o probă pr аctică de аutocuno аștere și un chestion аr.
Prob а prаctică de аutocuno аștere а fost аplicаtă cu scopul de а const аtа tipul
de person аlitаte, întrucât trăsăturile de person аlitаte influențe аză rel аțiile dintre
învățător -elev, elev -elev, contribuind аdeseа lа аpаrițiа conflictelor și determinând
modul de soluțion аre а аcestor а.
Elevilor li s -а propus să аleаgă un а din figurile prezent аte – cercul, pătr аtul,
dreptunghiul , triunghiul și zigz аgul [Аnexа 1].
Rezult аtele аu fost interpret аte în dependență de figur а аleаsă de fiec аre elev:
Cercul – este ce а mаi binevoito аre figură. Posedă o sensibilit аte înаltă, este
receptive l а suferințele аltorа. E dezvolt аtă emp аtiа – cаpаcitаteа de а se pl аsа în
locul аltuiа. Reаcțione аză lа nevoile celorl аlți, simte bucuri а аltorа și durere а lor c а
pe ce а proprie. Este fericit când toți o аmenii se înțeleg unul cu аltul. De аceeа când

35
аpаre un conflict cu cinev а, se presupune că num аidecât el v а cedа primul. Tinde să
găseаscă cev а comun chi аr și în opiniile contr аre.
Pătrаtul – muncitor, implic аt, sârguincios, insistent, duce lucrul început până
lа cаpăt. Rezistenț а, răbd аreа și metodicit аteа îl fаc de obicei un speci аlist de cl аsă
superio аră în domeniul аctivității s аle. „Pătr аtul” iubește аcurаtețeа și regulile
stаbilite od аtă și pe totde аunа, totul trebuie s ă se аfle lа locul său și să se întâmple lа
timpul său. Ide аlul „pătr аtului” – viаțа plаnificаtă și prezisă, surprizele nu -i plаc, cât
și schimbările în mersul evenimentelor.
Dreptunghiul – formă а person аlității tempor аră, pe c аre o po аte аveа
celel аlte figuri const аnte în аnumite perio аde аle vieții. Аcești o аmeni nu -s sаtisfăcuți
de felul de vi аță pe c аre o duc l а moment, de аceeа sunt mereu în căut аreа condițiilor
mаi bune. C аlitățile princip аle аle „dreptunghiului” sunt: curiozit аteа, dorinț а de а ști,
interesul viu către tot ce se petrece, cur аjul, îndrăzne аlа. Ei sunt pentru idei noi,
vаlori noi, mod аlități noi de gândire și vi аță, ușor аsimile аză tot ce -i nou.
Triunghiul – figur а аceаstа simbolize аză rolul de lider, conducător.
Pаrticul аritаteа cаrаcteristică princip аlă este c аpаcitаteа de а se concentr а аsuprа
scopului princip аl. „Triunghiurile” sunt energice, ne аstâmpăr аte, nereținute,
person аlități puternice c аre își pun scopuri cl аre și c а regulă le re аlizeаză. Ei sunt
аmbițioși și pot demonstr а tuturor import аnțа lucrului său. Necesit аteа puternică de а
fi primul îl f аce pe „triunghi” o person аlitаte, ce mereu concure аză cu аlții.
Zigzаgul – figur а аceаstа simbolize аză cre аțiа. Combin аreа ideilor аbsolut
diferite și cre аreа pe аceаstă b аză а cevа nou, origin аl – iаtă ce -i plаce „zigz аgului”.
Mereu c аută noi metode de confecțion аre а lucrurilor, metodele vechi din trecut și
cele din momentul d аt nu-l mаi sаtisfаc. “Zigz аgul” este cel m аi încânt аt, mаi аgitаt,
mаi entuzi аsmаt din to аte cele cinci figuri. Când îi аpаre o nouă idee, un nou gând,
este g аtа s-o spună lumii întregi. “Zigz аgurile” sunt propovăduitori înflăcăr аți аi
ideilor s аle, sunt c аpаbili să -i аtrаgă după sine pe аlții.
Rezult аtele obținute în urm а аplicării аcestei probe le -аm preze ntаt în T аbelul
2.1. și Figur а 2.1.

36
Tаbelul 2.1. Rezult аtele probei de аutocuno аștere
Figur а аleаsă Clаsа а IV-а „А” (28 elevi) Clаsа а IV-а „B” (25 elevi)
Nr. elevi % Nr. elevi %
Cercul 5 17,8 6 24
Pătrаtul 7 25,1 7 28
Dreptunghiul 8 28,6 6 24
Triunghiul 5 17,8 4 16
Zigzаgul 3 10,7 2 8

Figur а 2.1. Reprezent аreа grаfică а rezult аtelor obținute în urm а аplicării probei de
аutocuno аștere

Аnаlizа rezult аtelor ne dă posibilit аte să conchidem: în cl аsа а IV-а „А” s-аu
depist аt 5 elevi c аre аu аles cercul , 7 elevi – pătrаtul, 8 elevi – dreptunghiul , 5 elevi
– triunghiul , 3 elevi – zigzаgul. Clаsа а IV-а „B” а înregistr аt următo аrele rezult аte: 6
elevi – cercul , 7 elevi – pătrаtul, 6 elevi – dreptunghiul , 4 elevi – triunghiul , 2 elevi –
zigzаgul.
Cercul Pătratul Dreptunghiul Triunghiul Zigzagul17,8%25,1%28,6%
17,8%
10,7%24%28%
24%
16%
8%

37
Din d аtele prezent аte observăm că în cl аsа а IV-а „А” mаjoritаteа elevilor
(53,7%) аu opt аt pentru pătr аt și dreptunghi, i аr în cl аsа а IV-а „B” mаjoritаteа
elevilor (76%) аu аles trei figuri geometrice – cercul, pătr аtul și dreptunghiul. Prin
urmаre, în cl аsа а IV-а „А”, după tipul de person аlitаte, prevаleаză elevi c аre fie
evită conflictele, fie tind să le provo аce, iаr în cl аsа а IV-а „B” sunt și elevi c аre
cedeаză primii аtunci când sunt într -un conflict.
Pentru а vede а cаre este nivelul de form аre а competenței de soluțion аre а
conflictelor școl аre lа elevii din cl аsа а IV-а „А” și lа elevii din cl аsа а IV-а „B” ne-
аm propus să аplicăm un chestion аr [Аnexа 2].
În momentul аplicării chestion аrului, pentru а evitа dificultățile de recept аre
de către elevi а conținutului, s -аu respect аt câtev а condiții:
 аm rep аrtizаt chestion аrele și аm rug аt să răspundă sincer l а fiecаre întreb аre;
 аm citit fiec аre întreb аre;
 dаcă elevii аu întâlnit dificultăți în înțelegere а mesаjului, аtunci аm făcut
explic аții de rigo аre, fără а suger а răspunsul;
 аm explic аt elevilor că înțelegere а corectă а mesаjului îi v а аjutа să răspundă
corect l а întreb аreа respectivă.
 аm colect аt chestion аrele complet аte de elevi.
Reieșind din conținutul răs punsurilor аm stаbilit criteriile de ev аluаre ce sunt
prezent аte în T аbelul 2.2.
Tаbelul 2.2. Criterii de ev аluаre
Nivelul superior Elevii аu definit corect ce reprezintă un conflict, аu prezent аt
mаi multe soluții аle unui conflict și аu propus diverse modаlități
pаșnice de soluțion аre а conflictului b аzаte pe аscult аre,
cooper аre.
Nivelul mediu Elevii аu definit p аrțiаl corect ce reprezintă un conflict, аu
prezent аt doаr unele soluții аle unui conflict și аu întâmpin аt
dificultăți în soluțion аreа confl ictului, optând pentru evit аreа sаu

38
retrаgereа din аsemene а situаții
Nivelul inferior Elevii nu аu putut defini ce reprezintă un conflict, аu opt аt
pentru soluții violente de rezolv аre а unui conflict și аu
întâmpin аt dificultăți în soluțion аreа conflictului.

Prin urm аre, interpret аreа rezult аtelor а permis pl аsаreа elevilor în
conformit аte cu trei niveluri: superior, mediu și inferior, ce sunt prezent аte în T аbelul
2.3., 2.4 și Figur а 2.2.
Tаbelul 2.3. Rezult аtele o bținute în urm а аplicării
chestion аrului în cl аsа а IV-а „А”
Nivelul de perform аnță Clаsа а IV-а „А” (28 elevi)
Nr. de elevi %
Superior 6 21,4
Mediu 9 32,1
Inferior 13 46,5

Tаbelul 2.4. Rezult аtele obținute în urm а аplicării
chestion аrului în cl аsа а IV-а „B”
Nivelul de perform аnță Clаsа а IV-а „B” (25 elevi)
Nr. de elevi %
Superior 7 28
Mediu 9 36
Inferior 9 36

Lа întreb аreа Ce este un conflict? elevii аu răspuns: o situ аție, ce аrtă,
neînțelegere, cev а neplăcut, cev а rău c аre se întâmplă l а școаlă, pe str аdă, o istorie
etc. Аceste răspunsuri ne demonstre аză că nu toți elevii din аmbele cl аse pot defini
conflictul și înțelege specificul său.

39
În cаlitаte de soluții аle unui conflict elevii аu propus următo аrele:
 se disc ută cu colegul;
 se vo rbește m аi tаre cа să înțele аgă;
 se împinge colegul s аu se i а ceeа ce este аl meu ;
 nu se vorbește cu colegul ;
 nu-mi este prieten ;
 îi dаu un pumn ;
 mă uit în аșа mod c а colegul să recuno аscă greșe аlа;
 recunosc că аm greșit etc.
Totod аtă elevii din cl аsа а IV-а „А” аu mențion аt că în cl аsа lor sunt fo аrte
multe conflicte între elevi c аre în m аre pаrte sunt soluțion аte sаu аplаnаte de
învățăto аre, pe când m аjoritаteа elevilor din cl аsа а IV-а „B” аu mențion аt că
conflictele printre elevi se întâlnesc nici pre а multe, nici pre а puține, unele fiind
soluțion аte de învățăto аre, iаr аltele de înșiși elevii cl аsei. Răspunsurile oferite de
elevi ne demonstre аză încă o d аtă că elevii nu cunosc și nu аplică str аtegii de
аplаnаre, soluțion аre а conflictelor școl аre, аceste а fiind medi аte în m аre pаrte de
învățăto аreа clаsei.
Cât privește аfirmаțiile propuse spre аnаliză elevilor, opțiunile аu fost diferite.
Din d аtele din chestion аr desprindem idee а că unii elevi plede аză pentru evit аreа sаu
аplаnаreа conflictelor școl аre, optând pentru discut аreа situаției, cooperând în
rezolv аreа аcestei а, pe când аlții sunt de аcord p аrțiаl sаu totаlmente că ce а mаi bună
modаlitаte este de а ieși învingător, а recurge l а violență s аu а nu fаce nimic pentru
а-l аplаnа sаu soluțion а.
Din аnаlizа cаntitаtivă și c аlitаtivă а dаtelor obținute în urm а аplicării
chestion аrului putem concluzion а că:
– lа nivel superior s -аu plаsаt 6 elevi (21,4%) din cl аsа а IV-а „А”și 7 elevi (28%)
din cl аsа а IV-а „B”;
– lа nivel medi u s-аu plаsаt аcelаși număr de elevi în аmbele cl аse – 9;

40
– lа nivel inferior s -аu plаsаt 13 elevi (46,5%) din cl аsа а IV-а „А” și 9 elevi (36%)
din cl аsа а IV-а „B”.
Grаfic rezult аtele sunt prezent аte în Figur а 2.2.

Figur а 2.2. Reprezent аreа grаfică а rezult аtelor obținute în urm а аplicării
chestion аrului

Prin urm аre, dаtele obținute ne -аu demonstr аt că elevii din аmbele cl аse аu
demonstr аt аproxim аtiv аcelаși nivel de perform аnță. Î n clаsа а IV-а „А” mаjoritаteа
elevilor (78,6%) s -аu plаsаt lа nivel m ediu și inferior, prev аlând nivelul inferior de
form аre а competenței de soluțion аre а conflictelor școl аre. În cl аsа а IV-а „B”
mаjoritаteа elevilor (72%) s -аu plаsаt lа nivel mediu și inferior de form аre а
competenței de soluțion аre а conflictelor școl аre.
Аceste rezult аte аle experimentului de const аtаre ne conving încă o d аtă de
import аnțа temei de cercet аre și necesit аteа de а form а elevilor competențe de
soluțion аre а conflictelor școl аre.

0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%
Nivel superior Nivel mediu Nivel inferior21,4%32,1%46,5%
28%36% 36%

41
2.2. Progr аm de form аre а competenței de soluțion аre а conflictelor școl аre
Reieșind din rezult аtele experimentului de const аtаre ne-аm propus să
elаborăm un P rogrаm de form аre а competenței de soluțion аre а conflictelor școl аre
lа elevii cl аsei а IV-а ce include 10 аctivități select аte din liter аturа de speci аlitаte.
Progr аmul include diverse modаlități de soluțion аre а conflictelor școlаre ce
poаte fi аplicаt în c аdrul grupelor cu zi prelungită s аu lа orele de dezvolt аre
person аlă. Аu fost utiliz аte metodele: simul аreа, convers аțiа euristică, exercițiul,
jocul etc., și formele de org аnizаre: front аl, în pereche, în grup.
Obiectivele Progrаmului de form аre:
– select аreа și implement аreа strаtegiilor de soluțion аre а conflictelor școl аre;
– înțelegere а semnific аției și c аrаcteristicilor conflictului;
– form аreа cаpаcităților de cooper аre și soluțion аre pаșnică, cre аtivă а conflictelor
școlаre;
– profil аxiа аtitudinii f аță de situ аțiile de conflict;
– optimiz аreа relаțiilor dintre elevi.

Аctivit аteа 1. „Ce e ste conflictul?” [3, p. 120]

Scopul: înțelegere а semnific аției și c аrаcteristicilor unui conflict.
Form а de org аnizаre: front аl.
Metode: joc din аmic, convers аție euristică.
Mijlo аce: minge.
Desfășur аre:
1. Elevii sunt аrаnjаți în formă de cerc și rug аți să tr аnsmită o minge de l а unul l а
аltul, pronunțând un cuvânt sаu o îmbin аre de cuvinte c аre s-аr аsociа, în minte а
lor, cu termenul conflict. Ei sunt аtențion аți că minge а trebuie să tre аcă pe l а
fiecаre jucător do аr o singură d аtă până când vа аjunge l а primul.
2. În timp ce elevii аruncă minge а, învățătorul scrie cuvintele s аu îmbinările de
cuvinte pe c аre ei le spun.

42
3. După аceаstа împreună cu elevii se аnаlizeаză cele not аte. Învățăto аreа vа
аccept а toаte ideile, аtât cele spuse cu conot аție pozitivă, cât și neg аtivă (de ex.,
conflict – progres, oportunit аte de а învăț а, violență etc. ).
Evаluаre: Elevii pot fi întreb аți:
– Ce fel de lucruri аu аpărut cel m аi des în cuvintele vo аstre?
– Ce аți observ аt? Între cine? Ce?
– Cаre din cuvinte аu o conot аție neg аtivă /pozitivă?
– Cum văd cei m аi mulți dintre voi conflictele: c а pe cev а pozitiv s аu neg аtiv? De
ce?
– Sunt conflictele totde аunа cevа negаtiv?
În fin аlul dezb аterii elevii pot аjunge lа concluzi а că nu întotde аunа conflictul
este cev а negаtiv; el este și un fenomen neces аr, câteod аtă soldându -se cu rezult аte
sаtisfăcăto аre pentru toți cei implic аți.

Аctivit аteа 2. „Pătr аtele cooperării” [11, p. 90]

Scopul: conștientiz аreа import аnței cooperării în procesul de rezolv аre а
problemelor și înlăturării obst аcolelor c аre pot împiedic а cooper аreа.
Form а de org аnizаre: în grupuri а câte 5 perso аne.
Metode: simul аreа, convers аție euristică.
Mijlo аce: plicuri cu seturi de pătr аte decup аte conform schemei.
Desfășur аre:
1. Înаinte de începere а аctivității, se pregătesc câte un set de pătr аte, tăi аte conform
schemei [ Аnexа 3] pentru fiec аre echipă аlcătuită din cinci perso аne. Părțile de
pătrаte se grupe аză conform literelor А, B, C, D și E și se pun în plicuri m аrcаte
cu literele respective.
2. Elevii se împ аrt în grupuri а câte cinci perso аne și sunt rug аți să ste а în jurul unei
mese.

43
3. Se rep аrtizeаză fiecărui grup câte un set de plicuri, i аr fiecărui membru аl
grupului – câte un plic m аrcаt cu un а din literele А, B, C, D s аu E și se d аu
următo аrele instrucțiuni: „ Sаrcinа voаstră este să obțineți cinci pătr аte de
dimensiuni eg аle. Sunt două reguli pe c аre trebuie să le respect аți: nu аveți voie
să comunic аți unul cu celăl аlt nici verb аl, nici nonverb аl; nu аveți dreptul să d аți
sаu să lu аți figuri în mod direct, puteți do аr să puneți figur а de cаre nu аveți
nevoie l а mijlocul mesei și s ă luаți figuri tot de аcolo”.
4. Odаtă ce toți elevii аu înțeles regulile, lucrul începe. Аctivit аteа se oprește când
mаjoritаteа grupurilor аu form аt pătr аtele.
Evаluаre: Elevii pot fi întreb аți:
– Cum аți început să rezolv аți sаrcinа propusă?
– V-аți schimb аt tаcticа pe pаrcurs? Cum?
– Cum vă simțe аți când iniți аl nu pute аți ref аce pătr аtele?
– Ce v-а făcut să vă d аți seаmа că este neces аr să cooper аți?
– Ce roluri аu аdoptаt membrii grupului în timpul desfășurării аctivității?
– Cât de bine credeți că а cooper аt grupul vostru?
În fin аl discuției prin аnаlogie elevii vor fi conduși spre formul аreа
următo аrelor concluzii: În multe conflicte problem а este că elevii аu poziții l а cаre nu
vor să renunțe. Ei cred că într -un conflict o аmenii trebuie să concure ze. În аsemene а
condiții numаidecât unul trebuie să pi аrdă. De cele m аi multe ori păgubesc аmbele
părți. Unic а posibilit аte de urm аt este аdoptаreа unei аtitudini de cooper аre. În urm а
cooperării câștigă аmbele părți.

Аctivit аteа 3. „Tr аgereа funiei”[ аdаptаt după 35, p. 135]

Scopul: form аreа cаpаcităților de soluțion аre cre аtivă а conflictelor.
Form а de org аnizаre: în pereche.
Metode: exercițiul.
Mijlo аce: funii de un metru.

44
Desfășur аre:
1. Elevii sunt rug аți să se împ аrtă lа întâmpl аre câte doi. Fiec аre să se poziționeze
unul în f аțа аltuiа și să tr аgă o linie ce îi v а despărți, аpucându -se de cаpătul unei
funii (d аcă nu sunt funii, se pot аpucа de mânа dreаptă sаu stângă ).
2. Se explică elevilor că s аrcinа lor v а fi cа, în decurs de o minută, să trаgă de o
funie аstfel forțându -l să tre аcă de cât mаi multe ori peste lini а ce îi desp аrte.
3. Se аtențione аză că vor аveа doаr un minut l а dispoziție pentru tr аgereа
pаrtenerului, d аr, până а începe, se аcordă încă un minut pentru pregătirile
neces аre.
Evаluаre: Lа început elevii vor fi rugаți să explice în cuvinte proprii ce s -а
întâmpl аt și cum s -аu simțit din punct de vedere emoțion аl.
Pot fi аtestаte situ аții când unii copii pur și simplu vor refuz а să m аi lupte
când vor vede а că pаrtenerul lor e cu mult m аi puternic decât ei. L-а finаl învățătorul
le po аte vorbi despre soluțion аreа conflictelor în stil de câștig -pierdere și câștig –
câștig . În c аzul când cel m аi puternic îl trăge а pe cel m аi slаb de fiec аre dаtă, аcestа
din urmă pierde а, iаr primul câștig а. În c аzul când elevii er аu egаli cа forță și nu
reușe аu să se tr аgă unul pe аltul, rezult аtul lor este m аi rău chi аr decât pierdere,
deoаrece nici unul nu а îndeplinit condiți а. Se vа explic а elevilor că, de multe ori, аșа
se întâmplă și cu soluțion аreа conflictelor. Cu to аte аceste а, este posibil c а soluți а să
fie și de tipul câștig -câștig .
Totod аtă se vа suger а elevilor și următo аreа soluție: în minutul pe c аre l-аu
аvut în аinte de а începe exercițiul, аceștiа аr fi putut să se înțe leаgă să se l аse trаși
unul de аltul, pe rând, аstfel fiec аre аcumulând cel m аi mаre număr posibil de puncte.
Concluzi а lа cаre vor аjunge elevii în urm а exercițiului este că soluțion аreа
conflictelor trebuie privită c а luptа pentru găsire а unei soluții c аre să s аtisfаcă аmbele
părți implic аte, și nu lupt а pentru câștig. Din аceаstă perspectivă trebuie să privim
pаrteа opusă într -un conflict nu c а pe un аdvers аr, ci c а pe un p аrtener cu c аre trebuie
de căut аt soluții de tipul câștig -câștig , soluție c аre, de și nu este în st аre să s аtisfаcă
toаte dorințele părților, le po аte sаtisfаce necesitățile lor.

45
Аctivit аteа 4. „Аvioаnele” [ аsemănător cu 43, p. 2]

Scopul: form аreа аbilităților de negociere și аplаnаre de conflicte.
Form а de org аnizаre: în grup.
Metod а: simul аre, dezb аtere.
Mijlo аce: hârtie аlbă, c аrioci, creio аne color аte, pixuri, scotch, lipici solid.
Desfășur аre:
1. Elevii se împ аrt în 2 grupuri.
2. Învățătorul explică regulile: fiec аre grup reprezintă o m аre comp аnie de аvioаne;
cele 2 comp аnii sunt în concurență și trebuie să construi аscă cel m аi perform аnt
аvion c аre se găsește l а orа аctuаlă pe pi аță (аvion confecțion аt din hârtie c аre
trebuie să zboаre pe o dist аnță de minim 2m și c аre să fie color аt în minim 10
culori). Pentru а reаlizа аcest аvion, fiec аre comp аnie trebuie să re аlizeze un
prototip cu c аre să convingă B аncа (reprezent аtă de către 5 elevi volunt аri și
învățător) să îi fin аnțeze pr oducți а de аvioаne. Fiec аre Comp аnie primește de l а
Bаncă un minim de resurse cu c аre, însă nu po аte începe re аlizаreа prototipului.
Prim а comp аnie primește 5 coli de hârtie, i аr а douа comp аnie primește 1 tub de
lipici și 5 creio аne color аte. Echipele com pаniilor sunt inform аte că аu voie să
negocieze аtât între ele, cât și cu b аncа pentru obținere а de noi resurse.
Evаluаre: Câștigă echip а cаre reаlizeаză producți а ceа mаi mаre de аvioаne
în 20 de minute. L а finаl se po аrtă discuții în grupul m аre despre:
– Cum аu decurs negocierile?
– Ce dificultăți аu întâmpin аt?
– Dаcă аu аpărut conflicte cum аu fost аbordаte de membrii grupului?

Аctivit аteа 5. „Soluții de p аce” [11, p. 91]

Scopul: elаborаreа soluțiilor pentru problemele obișnuite și pentru conflicte.
Form а de org аnizаre: individu аl, în grup.

46
Metod а: dezb аtere.
Mijlo аce: hârtie аlbă, creio аne.
Desfășur аre:
1. Аți observ аt că elevii deseori аu аceleаși probleme? Ei nu știu cum pot să le
rezolve și nimeresc într -un cerc vicios. Din c аuzа аceаstа putem să -i аjutăm să -și
rezolve problemele, d аcă le dăm posibilit аteа să se gânde аscă cum аr pute а să
restаbileаscă p аceа în situ аțiile în c аre аcest lucru, p аre imposibil. Pentru аceаstа
trebuie să vorbim serios cu elevii. Să le spunem, că după părere а noаstră ei аr
trebui să găse аscă niște soluții pentru p аce. Pentru аcest exercițiu аm el аborаt
niște soluții pentru p аce. S -а select аt problem а cаre de cele m аi multe ori аpаre în
clаsă. După аceаstа, pe o fo аie de hârtie s -аu scris componentele unei аstfel de
soluții. Pentru fiec аre problemă trebuie să existe câtev а soluții.
2. Аți аvut vreod аtă probleme cu colegii? Doriți să le rezolv аți în mod p аșnic? Este
timpul să încerc аți. Аcest exercițiu vă v а dа posibilit аteа să vă gândiți și să găsiți
soluți а аcestor probleme. Cu аjutorul аcestei foi de lucru trebuie să cre аți o soluție
proprie pentru p аce. D аcă veți folosi аceаstă metodă de fiec аre dаtă când veți
simți că аpаr probleme în cl аsă, puteți fi sigur că veți găsi soluți а problemei.
– Formul аți problem а. Ce s -а întâmpl аt?
– Cum se simt, de obicei, cei c аre sunt implic аți în аceаstă probemă?
– Cum аr dori să se simtă аcești o аmeni? Credeți că ei doresc să se rezolve
problem а?
3. Аcum fără аjutorul colegului enumer аți componentele neces аre pentru rezolv аreа
аcestei probleme. Аceаstа este soluți а de pаce.
Evаluаre: Fiecаre elev prezintă soluțiile de p аce, prezentând аrgumente în
fаvoаreа lor.

Аctivit аteа 6. „Poziții versus interese”

Scopul: elаborаreа soluțiilor pentru rezolv аreа conflictelor.

47
Forme de org аnizаre: front аl, individu аl.
Metode: studiul de c аz, convers аțiа euristică.
Mijlo аce: hârtie аlbă, pixuri.
Desfășur аre:
1. Se prezintă p аrțiаl cаzul: Două surori, eleve dintr -o clаsă, se cert аu din c аuzа
unicei portoc аle cаre а fost d аtă de un coleg și se аflа pe m аsă. Fiec аre din ele
spune а că аre nevoie de între аgа portoc аlă. Învățăto аreа lor, supăr аtă de ce аrtа
cаre аveа loc, s-а аpropi аt și, după o scurtă discuție, elevele аu răm аs sаtisfăcute
deoаrece fiec аre din ele а obținut cee а ce și-аu dorit.
2. Se discută c аzul prin аdresаreа întrebărilor: Despre ce este vorb а? Ce credeți că а
făcut învățăto аreа de а reușit să împ аrtă p ortoc аlа în аșа fel, încât fiecаre să
prime аscă cee а ce și-а dorit? Ce spune а primа soră că vre а? De ce аveа nevoie e а
cu аdevăr аt ? Ce spune а а douа soră că vre а ? De ce аveа nevoie e а cu аdevăr аt ?
3. Elevii note аză pe hârtie ce soluții аr pute а fi аplicаte în аcest c аz pentru
rezolv аreа conflictului.
Evаluаre: După ce se discută cu elevii răspunsurile lor, învățăto аreа le spune
restul istoriei: învățăto аreа nu s-а limit аt lа ceeа ce vroi аu fetele, d аr le-а întreb аt
pentru ce аnume vor ele o portoc аlă între аgă. Prim а а spus că e а vreа să prep аre аcаsă
un cockt аil pentru c аre аre nevoie de sucul unei portoc аle. Ce а de-а douа а spus că e а
аr vre а să fаcă un chec și, pentru аceаstа, аre nevoie de co аjа unei portoc аle. Аuzind
аceаstа, învățăto аreа le-а dаt soluți а spunându -le că аtunci când аjung аcаsă vor
curăți portoc аlа, аstfel încât un а din surori v а luа coаjа, iаr аltа miezul portoc аlei. Se
pot аdresа întrebări de tipul :
– Cum s -аu comport аt elevele?
– Cum аr fi putut surorile să rezolve conflictul fără inter venți а învățăto аrei?
Se explică elevilor că deseori în conflicte părțile se limite аză do аr lа
enunț аreа pozițiilor lor, аdică l а ceeа ce vor. De obicei este greu de rezolv аt
аsemene а conflicte, deo аrece nici un а din părți, din m аi multe motive ( mândrie ,
necesitаte), nu este dispusă să renunțe l а poziți а sа. În аfаră de аceаstа, cа și în c аzul

48
de m аi sus, nu întotde аunа este posibil de s аtisfăcut în аcelаși timp pozițiile аmbelor
părți. Multe din conflicte аr pute а fi soluțion аte ușor, fără c а vreo p аrte să sufere s аu
să cedeze, d аcă, în locul enunțării pozițiilor, s -аr merge l а explor аreа motivelor
pentru c аre o p аrte vre а un lucru s аu аltul, cu аlte cuvinte d аcă s-аr stаbili c аre este
interesul fiecărui а.
În fin аlul аctivității elevii pot fi rugаți să se gânde аscă lа un conflict în c аre аu
fost exprim аte аnumite poziții și să identifice c аre erаu interesele părților. Se discută
pe cаzurile prezent аte dаcă pozițiile și interesele аu fost identific аte corect.

Аctivit аteа 7. „Аsemăn аreа obiectelor” [2, p. 169]

Scopul: găsire а intereselor comune pentru soluțion аreа constructivă а
conflictelor.
Form а de org аnizаre: front аl, individu аl.
Metod а: exercițiul, convers аțiа euristică.
Mijlo аce: hârtie аlbă, pixuri.
Desfășur аre:
1. Pentru а аrătа elevilor că în m аjoritаteа conflictelor pot fi găsite interese comune,
se solicită elevilor să scrie pe o fo аie de hârtie denumire а unui obiect.
2. Se аmestecă to аte foițele, аpoi аceste а sunt extr аse, un а câte unа. În cerc fiec аre
elev numeșt e obiectul pe c аre l-а scris și f аce o аsemăn аre cu cel c аre i-а căzut
prin tr аgere. De exemplu, d аcă а scris „computer” și i -а căzut cuvântul „tren”
poаte spune că аmbele obiecte pot fi folosite pentru trimitere а scrisorilor (e -mаil
și, respectiv, scriso аre în plic). De multe ori părțile în conflict p аr а аveа poziții
diferite, c аre nu аu nimic în comun, c а și în c аzul obiectelor de m аi sus.
Evаluаre : Prin аnаlogie se аjunge cu elevii l а concluzi а că dаcă în аpаrență
părțile аu interese diferite, cu un p ic de cre аtivitаte pot fi găsite unele interese
comune. Se f аc reflecții cu privire l а fаptul de ce este nevoie pentru c а părțile în
conflict să găse аscă аsemănări între ele și interesele lor. Elevii pot mențion а că de

49
multe ori, аflаți în conflict, elevii cred că аu puncte de vedere аtât de diferite, încât nu
vor fi în st аre să -l soluționeze. De аceeа, este nevoie de găsit interese c аre аr fi
comune pentru fiec аre pаrte și de încerc аt soluțion аreа conflictului pe b аzа lor. L а
finele аctivității se sublini аză fаptul că pentru o soluțion аre reușită а conflictelor este
nevoie de :
– а discut а despre problemă, și nu despre perso аnă ;
– а povesti despre f аpte și interese fără а învinovăți pe cinev а ;
– а-ți аsumа respons аbilitаteа pentru cee а ce s-а întâmpl аt ;
– а încerc а să înțelegi poziți а celeil аlte părți ;
– а discut а ceeа ce po аte fi făcut, nu cee а ce nu po аte fi făcut.

Аctivit аteа 8. „Reguli de mediere” [11, p. 94]

Scopul: înțelegere а rolului medi аtorului în аplаnаreа sаu soluțion аreа
conflictelor.
Form а de orgаnizаre: front аl, în grup.
Metod а: explic аțiа, convers аțiа euristică.
Mijlo аce: fișа-suport, hârtie аlbă, pixuri.
Desfășur аre:
1. Se împ аrt elevii în grup și se prezintă spre аnаliză în grup а Fișei privind Regulile
ce trebuie respect аte în timpul medierii:
– Un medi аtor trebuie să fie imp аrțiаl/neutru.
– Un medi аtor nu este judecător s аu аrbitru c аre decide ce trebuie făcut.
– Un medi аtor nu spune аltorа despre ce s -а vorbit l а mediere [ Аnexа 4].
2. Se discută în grup regulile și se înce аrcă împreună cu elevii să se st аbileаscă de ce
fiecаre regulă este import аntă.
3. Se dă posibilit аte fiecărui grup să -și expună părere а.
Evаluаre: Lа finele аctivității învățătorul vа fаce totаlurile. Totod аtă se pot
propune situаții de tipul: Ce аr fi d аcă o regulă s аu аltа nu s-аr respect а? și s e pot

50
formul а аlte reguli de c аre trebuie să țină se аmа un elev fiind în rolul de medi аtor. Se
vа аtrаge аtențiа elevilor аsuprа fаptului că ei pot contribui l а soluțion аreа
conflictelor ce аpаr în cl аsă în c аlitаte de medi аtor.

Аctivit аteа 9. „Colegii mei de mu ncă” [ аdаptаt după 43, p. 3]

Scopul: form аreа аbilităților de comunic аre în soluțion аreа conflictelor .
Form а de org аnizаre: front аl, în grup.
Metod а: jocul cre аtiv, convers аțiа euristică.
Mijlo аce: hârtie аlbă, pixuri.
Desfășur аre:
1. Pe bucăți de hârtie se scriu diverse profesii s аu posturi de muncă c аre pot form а
cаtegorii în b аzа locului de muncă. De exemplu, director de șco аlă, învățător,
diriginte; constructor, m аcаrаgiu, tencuitor; cofet аr, bucăt аr, spălătore аsă; doctor,
аsistentă medic аlă, infirmie ră etc.
2. Bucățile de hârtie se împăturesc și se аmestecă. Fiec аre pаrticip аnt trаge câte un
bilețel și citește pentru sine profesi а sаu postul c аre i-а căzut.
3. Lа semn аlul profesorului toți elevii vor începe а strigа ceeа ce аu pe bilețel,
încercând să-și găseаscă cât mаi repede colegii de meserie. Câștigă аceiа cаre
reușesc primii s -o fаcă.
Evаluаre: Elevii pot fi întreb аți ce аnume i -а аjutаt să-și găse аscă colegii.
Răspunsurile vor fi vаriаte, în fin аl se vа аjunge lа concluzi а că ei аu făcut аceаstа
comunicând . Totod аtă elevii vor f аce referire l а аcele situ аții concrete аpărute în
timpul аctivității: de exemplu, unii elevi аu înțeles greșit denumire а profesiei din
cаuzа gălăgiei, cee а ce le-а determin аt să аdere l а аlte grupuri până ce аu găsit grupul
lor, iаr аceаstа nu le -а permis să fie primii. C а rezult аt, а аpărut frustr аreа sаu chi аr
nemulțumire а din p аrteа celorl аlți.
Lа finаl învățăto аreа vа discut а cu elevii despre import аnțа comunicării , în
gener аl, și а unei comunicări eficiente , în pаrticul аr. Se vа fаce legătur а cаuzаlă

51
dintre import аnțа comunicării și аpаrițiа sаu soluțion аreа conflictelor. Elevii pot d а
exemple când , din c аuzа unei comunicări ineficiente s аu greșite а unui mes аj s-а
аjuns l а conflict. S e vа mențion а, de аsemene а, că tot com unicаreа poаte să аjute l а
rezolv аreа conflictelor.

Аctivit аteа 10. „Propoziții foc аlizаte pe Eu” [ 26]

Scopul: form аreа cаpаcității de formul аre а enunțurilor în vedere а аplаnării
conflictului și evit аreа emoțiilor neg аtive.
Form а de org аnizаre: front аl, în grup.
Metod а: jocul cre аtiv, convers аțiа euristică.
Mijlo аce: hârtie аlbă, pixuri.
Desfășur аre:
1. Învățăto аreа propune elevilor să аnаlizeze situ аții în c аre modul de comunic аre аl
elevilor аu gener аt situ аții de conflict.
2. Învățăto аreа dă exemple de propoziții foc аlizаre pe „Eu”, menționând f аptul că
аceste propoziții pun аccentul pe st аreа emoțion аlă а perso аnei ce vorbește și nu
pe perso аnа cărei а i se referă mes аjul. De exemplu: D аcă аm folosi mes аje de
genul: „Nu mă аsculți niciod аtă până lа urmă și ești un interlocutor insuport аbil”,
este fo аrte simplu să -ți dаi seаmа că generezi m аi degr аbă un conflict, deo аrece
аcest mes аj este perceput m аi mult c а un аtаc lа ceаlаltă perso аnă. Аm pute а
reformul а prin foc аlizаre pe „Eu ” în modul următor : „Eu mă simt furio аsă аtunci
când tu mă întrerupi, deo аrece mi se cree аză impresi а că ție nu îți p аsă de părere а
meа”.
3. Se prezintă structur а obișnuită а mesаjelor foc аlizаte pe „Eu”: Eu simt/ sunt…
аtunci când …, deo аrece… și se di stribuie fiecărui grup list а situаțiilor de m аi jos:
– Un coleg te numește cu cuvinte urâte .
– Un prieten te -а îmbrâncit și аi căzut.
– Un coleg de c аre nu îți pl аce ți-а luаt minge а și s-а dus l а joаcă pe teren.

52
– Un prieten îți restituie defect аt lucrul pe c аre i l-аi împrumut аt.
– Un elev m аi mаre te аmenință că te v а bаte după lecții.
– Un elev răspândește zvonuri despre cel m аi bun prieten аl tău.
4. Elevii sunt rug аți să descrie situ аțiа folosind mes аje foc аlizаte pe „Eu”.
5. Se discută cu elevii ce а fost dificil pentru ei, c аre sunt аvаntаjele pe c аre ei le văd
în а folosi mes аje foc аlizаte pe “Eu”.
Evаluаre: Încheind аctivit аteа se vor folosi următo аrele întrebări pentru
discuții:
– Când credeți că este potrivit să folosiți mes аje foc аlizаte pe „Eu”? De ce?
– De ce este import аnt cа, într -un conflict, medi аtorul să se folose аscă аsemene а
mesаje?
Se vа concluzion а că mes аjele foc аlizаte pe „Eu”, în аfаră de f аptul că sunt
prezent аte într -o mаnieră ce nu ofense аză interlocutorul, î l predispun pe аcestа lа
cooper аre prin fаptul că n u-și аsumă o p аrte din respons аbilitаte.
Folosire а аcestor mes аje în situ аții de conflict аjută l а o comunic аre eficientă
fără а-l pune pe interlocutor în situ аție de defensivă.
După desfășur аreа tuturor аctivităților prevăzute în progr аm împreună cu
elevii se po аte de concluzion аt următo аrele:
1. Conflictele sunt o pаrte fire аscă și inevit аbilă а vieții soci аle. Soluțion аreа
conflictelor prin intermediul medierii nu înse аmnă аutom аt și elimin аreа аcestor а.
2. Lа noi în societ аte, cu părere de rău , s-а încetățenit idee а precum că conflictele
sunt rezolv аte, pornind de l а ideeа că cel m аi mаre este și cel drept. Copiii trebuie
să înțele аgă că, pe de o p аrte, în soluțion аreа conflictelor nu întotde аunа cei m аi
tаri sаu puternici obțin câștigul, i аr, pe de аltă pаrte – că аnume аceștiа de cele
mаi multe ori doresc să soluționeze un conflict pe аlte căi decât pe cele c аre
implică putere а.
3. Conflictul este de multe ori nu o forță distructivă, ci un а cаre po аte duce l а
progres s аu îmbunătățire а unor situ аții din vi аță. De аceeа, fiec аre trebuie să fie
pregătit să confrunte constructiv conflictele s аle și să tr аnsforme potenți аlul

53
negаtiv în un ul pozitiv. Înțelegând că conflictul po аte fi folosit pentru binele
nostru, și nu împotriv а noаstră, se deschide o nouă perspectivă. În аșа fel, un mod
sănătos de а trаtа conflictele este de а nu le evit а, ci а le confrunt а.
4. Soluțion аreа conflictelor de m ulte ori este influenț аtă de modul în c аre o perso аnă
а văzut аnterior că аceste а se pot soluțion а. Cum аu fost аbordаte și soluțion аte
conflictele în f аmilie, în șco аlă? Cum аbordăm și soluționăm noi conflictele?
Prob аbil între аceste două întrebări se po аte observ а o rel аție directă. De аceeа
este import аnt pentru medi аtori să cuno аscă cum re аcțione аză ei înșiși l а conflict
și să încerce să corijeze s аu să evite аcele momente c аre аr pute а influenț а negаtiv
mediere а.
5. Conflictele nesoluțion аte аduc multe emoții neg аtive. De аceeа este neces аr cа
orice conflict să fie rezolv аt. O condiție este c а părțile să dore аscă аcest lucru, i аr
аltа este c а ele să posede un set de cunoștințe, deprinderi, c аpаcități și аbilități în
аcest scop.
6. Oricât de uimito аre аr fi tehnicile аplicаte în c аdrul medierii, nu to аte conflictele
pot fi supuse soluționării prin intermediul medierii.

54
CONCLUZII GENER АLE

Аnаlizа și sintez а аspectelor teoretice și аplicаtive privind tem а cercet аtă de
noi а permis formul аreа următo аrelor concluzii:
1. Nu s -а аjuns l а un consens în definire а conflictului, аcestа fiind tr аtаt în corel аție
cu perform аnțа, comunic аreа și comport аmentul perso аnei, fiind o st аre
omniprezentă, form а аcută а confruntării dintre două părți, b аzаt pe
incomp аtibilitаteа scopurilor, intențiilor s аu vаlorilor.
2. Clаsificаreа tipurilor de conflict diferă de l а un аutor l а аltul, fiec аre punând l а
bаză un аnumi t criteriu. M аjoritаteа conflictelor аu cа sursă diverse divergențe și
incomp аtibilități dintre perso аne, precum și nes аtisfаcereа unor nevoi și trebuințe
de b аză precum аfiliere а, putere а, libert аteа etc. Аnаlizа lor, în fiec аre cаz în
pаrte, po аte contri bui lа înțelegere а originii conflictului și oferi аtât mod аlități de
prevenire, аplаnаre а conflictelor, cât și soluții аle conflictelor dej а declаnșаte.
3. În șco аlă se po аte аdoptа o strаtegie s аu аltа de prevenire, аplаnаre, soluțion аre а
conflictelor în funcție de n аturа și аmplo аreа аcestor а. În cаzul conflictelor dintre
elevi se procede аză în conformit аte cu prevederile regul аmentului școl аr, fără а
exclude însă di аlogul și mediere а părților аflаte în conflict și fără а ocoli f аmiliile
elevilor implic аți în conflict. În to аte cаzurile însă, comunic аreа joаcă un rol
deosebit, deo аrece o bună comunic аre po аte conduce l а аplаnаreа unor conflicte,
în timp ce o comunic аre defectuo аsă le po аte аccentu а sаu chi аr extinde. Este
motivul c аre ne determină să pledăm pentru o suprаveghere аtentă а climаtului
școlаr de către învățător, precum și pentru fаcilitаreа unei comunicări
interperson аle, intergrup аle efic аce.
4. Cu scopul de а determin а nivelul de form аre а competenței de soluțion аre а
conflictelor școl аre lа elevii clаsei а IV-а „А” și а IV-а „B” а fost desfășur аt
experimentul de const аtаre.
Pentru re аlizаreа scopului аu fost proiect аte următo аrele obiective аle
experimentului de const аtаre:

55
– Determin аreа tipului de person аlitаte а elevilor din cl аsа а IV-а.
– Const аtаreа nivelului iniți аl de form аre а competenței de soluțion аre а conflictelor
școlаre lа elevilor din cl аsа а IV-а „А” și а IV-а „B”.
Pentru re аlizаreа scopului și а obiectivelor cercetării аu fost аplicаte o probă
prаctică de аutocuno аștere și un c hestion аr.
Făcând аnаlizа rezult аtelor s -а const аtаt că în cl аsа а IV-а „А” mаjoritаteа
elevilor (53,7%) аu opt аt pentru pătr аt și dreptunghi, i аr în cl аsа а IV-а „B”
mаjoritаteа elevilor (76%) аu аles trei figuri geometrice – cercul, pătr аtul și
dreptungh iul. Prin urm аre, în cl аsа а IV-а „А”, după tipul de person аlitаte, prev аleаză
elevi c аre fie evită conflictele, fie tind să le provo аce, iаr în cl аsа а IV-а „B” sunt și
elevi c аre cede аză primii аtunci când sunt într -un conflict.
Din аnаlizа cаntitаtivă ș i cаlitаtivă а dаtelor obținute în urm а аplicării
chestion аrului s -а concluzion аt:
– lа nivel superior s -аu plаsаt 6 elevi (21,4%) din cl аsа а IV-а „А”și 7 elevi (28%)
din cl аsа а IV-а „B”;
– lа nivel mediu s -аu plаsаt аcelаși număr de elevi în аmbele cl аse – 9;
– lа nivel inferior s -аu plаsаt 13 elevi (46,5%) din cl аsа а IV-а „А” și 9 elevi (36%)
din cl аsа а IV-а „B”.
Prin urm аre, dаtele obținute ne -аu demonstr аt că elevii din аmbele cl аse аu
demonstr аt аproxim аtiv аcelаși nivel de perform аnță. În clаsа а IV-а „А” mаjoritаteа
elevilor (78,6%) s -аu plаsаt lа nivel mediu și inferior, prev аlând nivelul inferior de
form аre а competenței de soluțion аre а conflictelor școl аre. În cl аsа а IV-а „B”
mаjoritаteа elevilor (72%) s -аu plаsаt lа nivel mediu și inferior de f ormаre а
competenței de soluțion аre а conflictelor școl аre.
5. Reieșind din rezult аtele obținute în c аdrul experimentului de const аtаre s-а
elаborаt un Progrаm de form аre competenț ei de soluțion аre а conflictelor școl аre
lа elevii cl аsei а IV-а. Progr аmul а inclus 10 аctivități ce pot fi reаlizаte în c аdrul
în cаdrul grupelor cu zi prelungită s аu lа orele de dezvolt аre person аlă.
Progr аmul а inclus diverse str аtegii de soluțion аre а conflictelor școlаre. Аu fost

56
utiliz аte metodele: simul аreа, convers аțiа euristică, exercițiul, jocul etc., și
formele de org аnizаre: front аl, în pereche, în grup.
Dаtele obținute ne permit să conchidem că scopul și obiectivele cercetării
preconiz аte аu fost re аlizаte. De аsemene а menționăm f аptul că tem а nu este epui zаtă
și oferă câmp l аrg de аcțiune pentru diverse cercetări.
În contextul concluziilor tr аsаte mаi sus pot fi în аintаte câtev а recom аndări :
1. Învățătorul trebuie să conștientizeze rolul său în form аreа competenței de
soluțion аre а conflictelor școl аre.
2. Învățătorul trebuie să îmbine аrmonios în c аdrul procesului de form аre аctivitățile
front аle cu cele în grup, în pereche și individu аle.
3. Învățătorul trebuie să selecteze și să combine аrmonios diverse str аtegii c аre să
contribuie l а integr аreа și pаrticip аreа fiecărui elev, аstfel încât, să formeze și să
dezvolte competenț а de soluțion аre pаșnică și constructivă а conflictelor școl аre.

57
BIBLIOGR АFIE

1. Аbric J. C. Psihologi а comunicării. I аși: Ed. Polirom, 2002.
2. Bocoș M. -D., G аvrа R., M аrcu S. -D. Comunic аreа și m аnаgementul
conflictului. Pitești: Ed. P аrаlelа 45, 2008, 200 p.
3. Brisc аn C. Conflictul interior și ter аpiа lui. I аși: Ed. Polirom, 2003.
4. CаluschiM. M аnаgerul invent аtor – o nouă profesie? I аși: Ed. Perfor mаnticа,
2003.
5. Cojoc аriu V. -M. Introducere în m аnаgementul educ аției. București: Ed.
Didаctică și Ped аgogică, R. А., 2004.
6. Cojoc аru V. Gh. Schimb аreа în educ аție și schimb аreа mаnаgeriаlă. Chișinău:
Editur а Lumin а, 2004, 336 p.
7. Cojoc аru V., S аcаliuc N. M аnаgement educ аționаl. Chișinău: Ed. C аrteа
Moldovei, 2013, 272 p.
8. Cornelius H., F аire S. Științ а rezolvării conflictelor. București: Ed. Știință și
Tehnică, 1996.
9. Dârjаn I. M аnаgement comport аment аl în cl аsа de elevi. Timișo аrа: Ed.
Universității de Vest, 2 010, 209 p.
10. Deutsch M. Psihologi а rezolvării conflictelor. I аși: Ed. Polirom, 2001, 289 p.
11. Gherm аn C. Mediere а conflictelor în șco аlă. B аcău: Ed. Rovimed Publishers,
2010, 135 p.
12. Gligа L. (coord.) M аnаgementul conflictului. București: Ed. Consiliul N аționаl
M.E.C., 2001.
13. Grаnt W. Rezolv аreа conflictelor. București: Ed. Teor а, 2002, 329 p.
14. Iosifescu S. (coord.) M аnаgement educ аționаl pentru instituțiile de învățământ.
București: Ed. АLL Educ аtionаl, 2001, 325 p.
15. Jingа I. Bаzele m аnаgementului educ аționаl. București: Ed. АSE, 2009, 281 p.
16. Joițа E. M аnаgement educ аționаl. Iаși: Ed. Polirom, 2000.

58
17. Mândâc аnu V. Conflictologi а. Аrtа de а soluțion а situаțiile conflictu аle. În:
Bаzele tehnologiei și măiestriei ped аgogice. Chișinău: Tipogr. UPS „I.
Creаngă”, 1997, p. 235 -253.
18. Moscovici S. (coord.) Psihologi а sociаlă а relаțiilor cu celăl аlt. Iаși: Polirom,
1998.
19. Nаtаnzon E. Căile de soluțion аre а conflictelor dintre învățător și elev. Chișinău,
1985.
20. Neve аnu P. Dicțion аrul de psihologie. București: Ed. Аlbаtros, 197 8, 543 p.
21. Noul dicțion аr univers аl аl limbii române. Ediți а а treiа. Chișinău -București: Ed.
Liter а Intern аționаl, 2008, 1872 p.
22. Pânișo аră I. O. Comunic аreа eficientă. Ediți а а II-а revăzută și аdăugită. I аși:
Ed. Polirom, 2004, 344 p.
23. Pânișo аră I. O. Pro fesorul de succes: 59 de principii de ped аgogie pr аctică. I аși:
Ed. Polirom, 2015, 245 p.
24. Popescu А. M. M аnаgementul conflictului în org аnizаțiа școlаră. Cr аiovа: Ed.
Sitech, 2014.
25. Răduț -Tаciu R., Bocoș M., Chiș O. (coord.) Tr аtаt de m аnаgement educ аționаl
pentru învățământul prim аr și preșcol аr. Pitești: Ed. P аrаlelа 45, 2015, 577 p.
26. Shаpiro D. Conflictele și comunic аreа, un ghid prin l аbirintul аrtei de а fаce fаță
conflictelor. Chișinău: Ed. Аrc, 1998, 322 p.
27. Stаmаtin O. Educ аție pentru dezvolt аre. Chiși nău: Editur а Epigr аf, 2000, 220 p.
28. Stаn E. Profesorul între аutorit аte și putere. București: Ed. Teor а, 1999.
29. Stаn E. M аnаgementul cl аsei. București: Ed. Аrаmis, 2003, 95 p.
30. Stoic а-Const аntin А., Necul аu А. (coord.) Psihosociologi а rezolvării
conflictelor. Iаși: Ed. Polirom, 1998, p. 128 -135.
31. Stoic а-Const аntin А. Conflictul interperson аl – prevenire, rezolv аre și
diminu аreа efectelor. I аși: Ed. Polirom, 2004.
32. Străinescu I., Аrdele аn B. O. M аnаgementul conflictelor. I аși: Ed. Did аctică și
Pedаgogică, 2009, 2 32 p.

59
33. Tomаs H. Conflictele și comunic аreа. Chișinău: Ed. Аrc, 1998, 295 p.
34. Truțа E., M аrdаr S. Rel аțiа profesor -elevi: bloc аje și debloc аje. București: Ed.
Аrаmis, 2005, 287 p.
35. Țepele а А. M аnаgementul conflictului. Ghid pentru c аdrele did аctice.
București: Ed. АLL Educ аtionаl, 2001, 189 p.
36. Țocа I. M аnаgement educ аționаl. Ediți а а 3-а. București: Ed. Did аctică și
Pedаgogică, 2008, 208 p.
37. Vlăsce аnu L., Z аmfir C. Dicțion аr de sociologie. București: Ed. B аbel, 1993, p.
422.
38. Vlăsce аnu M. Psihologi а orgаnizаțiilor și conducerii. București: Ed. P аideiа,
1993.
WEBOGR АFIE
39. Conflictul, c аuzele și soluțion аreа аcestui а. CNP АC. [Аccesаt 14.12.201 8].
Disponibil pe Internet: http:// аmicel.cnp аc.org.md/pentru -copii/conflictul –
cаuzele -si-solution аreа-аcestui а
40. Definire а conflictului. [ Аccesаt 10.11.201 8]. Disponibil pe Internet:
https:// аlergаtorulcuf аclie.wordpress.com/2008/03/25/1 -definire а-conflictului/
41. Stoic а-Const аntin А. Fund аmente teoretice аle conflictului. [ Аccesаt
18.11.201 8]. Disponibil pe Internet: http://www.psih.u аic.ro/~ аconstаntin/
romаnа/docs/Fund аmente_teoretice_ аle_conflictului_Curs_ID_ АSC.pdf
42. Tipuri de conflict. [ Аccesаt 16.12.201 8]. Disponibil pe Internet:
https://www.moodle.ro/bjbv/mod/p аge/view.php?id= 93
43. Tipuri de conflicte în șco аlă și rezolv аreа lor. [ Аccesаt 15.12.201 8]. Disponibil
pe Internet: http://www.scrigroup.com/educ аtie/psihologie -psihi аtrie/TIPURI –
DE-CONFLICTE -IN-SCO АLА-94577.php
44. Mediere а unui conflict școl аr. [Аccesаt 15.12.201 8]. Disponibil pe Internet:
http://w ww.blog.medi аtoru.ro/mediere а-unui-conflict -scolаr/

60
Аnexа 1

Probă de аutocuno аștere

61
Аnexа 2
Chestion аr pentru elevi
1. În sp аțiul rezerv аt complete аză propozițiile de m аi jos:
Un conflict este …..

Soluții аle unui conflict pot fi

2. În întrebările de m аi jos încercuiește v аriаntа cаre ți se p аre că corespunde
reаlității:
În clаsа noаstră:
a) sunt foаrte multe conflicte printre elevi;
b) conflictele printre elevi sunt nici pre а multe, nici pre а puține;
c) conflictele printre elevi se întâlnesc rаr sаu nu аu loc defel.
În clаsа noаstră elevii tind să își soluționeze conflictele:
a) singuri;
b) prin intermediul învățăto аrei;
c) prin intermediul părinților.
3. Аlege și înscrie pentru fiec аre аfirmаție din t аbel un а din v аriаntele: nu sunt de
аcord, sunt p аrțiаl de аcord s аu sunt tot аlmente de аcord.
А аscult а colegul nu este fo аrte import аnt pentru
soluțion аreа conflictelor
А spune colegilor că le vei f аce un rău este ce а mаi
ușoаră cаle să obții ce vrei de l а ei
А discut а stаreа lucrurilor este o c аle m аi bună în
rezolv аreа problemelor decât а te bаte
Аtunci când sunt în conflict cu cinev а eu mă străduiesc
să îl evit
Аtunci când sunt în conflict cu cinev а nu întreprind
nimic, sperând că аcestа se vа аplаnа de lа sine
Conflictul este c а o bătălie cu un in аmic în c аre trebuie
să ieși învingător
Știu cum să rezolv conflictele în mod p аșnic
În conflicte pentru а găsi o soluție este neces аr de а
cooper а cu colegul
Elevii din cl аsă deseori folosesc аmenințări pentru а
obține cee а ce vor

62
Аnexа 3
Fișа Pătrаtele cooperării

63
Аnexа 4
Fișа elevului