Șef departament , [623728]

1
MOLDCOOP
UNIVERSITATEA COOPERATIST -COMERCIALĂ DIN
MOLDOVA

Facultatea „Comerț, finanțe și contabilitate ”

Departament „Contabilitate, finanțe și bănci ”

APROB:
Șef departament ,
prof. univ., dr.
_______________E . Fuior

“ ” 2018

T E Z Ă D E MASTER
Tema „Contabilitatea cheltuielilor conform standardelor naționale
și internaționale”
(pe baza materialelor oferite de entitatea „Urban Eat” SRL)

Elaborată de student: [anonimizat] ,
Departament „Contabilitate, finanțe și bănci ” _____________
specialitatea „Contabilitate în comerț ” /semnătura /
gr. 4CA-1341cs

Conducătorul :
Fulga Viorica _____________
conf. univ., dr. /semnătura /

Chișinău – 2018

2
Cuprins :

Adnotare ( în limba romănă )…..…………………………………..……..………………………. 3
Introducere ………………… ….…………………………………..……..……………………… .4
Capitolul I. Bazele teoretice și metodologice ale contabilității cheltuielilor entității
1.1. Definirea, clasificarea cheltuielilor entității conform SNC și IFRS….. ………….. …..10
1.2. Recunoașterea și evaluarea cheltuielilor entității ……………………… …….. …………… 16
Capitolul II. Perfectarea documentară și contabilitatea cheltuielilor ale activității operaționale
2.1. Contabilitatea costului vînzărilor ……………………. ……………….. ……………….. …….21
2.2. Contabilitatea cheltuielilor de distribuire …………………………………………………… 24
2.3. Contabilitatea cheltuielilor administrative ………………. ………………………….. ……..29
2.4. Contabilitatea altor cheltuieli operaționale …….. ………………….. ………………… …….35
Capitolul III. Perfectarea documentară și contabilitatea cheltuielilor ale altor activității
3.1. Contabilitatea cheltuielilor cu active imobilizate ………… ……………………………. …40
3.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare ……….. ………………………………………………. 43
3.3. Contabilitatea cheltuielilor excepționale …………. ………………………………………. ….46
3.4. Contabilitatea privind impozitul pe venit …………….. …………………………………. …..50

Concluzii și recomandări ……………………………………………………… ………………………………………… 58
Bibliografie ………………………………………………………………………………. ……………………………… …….. 61
Anexe

3
ADNOTARE
la teza pentru obținerea titlului de master cu tema
„Contabilitatea cheltuielilor conform standardelor naționale și internaționale ”
Ion V îrlan
Specializarea ”Contabilitatea în comerț”

Structura tezei: Teza de master este structurată pe 63 de pagini. Aceasta este formată din:
adnotare (română), lista abrevierilor, introducere, 3 capitole, concluzii și recomandări, bibliografie,
anexe și declarația pe propria răspundere.
Totodată, teza de master conține 5 tabele și 36 d e surse bibliografice.
Cuvintele -cheie: costul vînzărilor, cheltuieli de distribuie, cheltuieli administrative,
cheltuieli cu active imobilizate, cheltuieli financiare, cheltuieli exepționale, raport de profit și
pierdere, impozit pe venit, entitate.
Domen iul de studii: direcțiile de perfecționare a contabilității și cheltuielilor conform
standartelor naționale și internaționale.
Scopul și obiectivele lucrării: dezvăluirea abordărilor teoritice, cercetarea criteriilor de
recunoaștere, evaluarea și clasificare a cheltuielilor entității conform standardelor naționale și
internaționale, studierea contabilității lor și indentificarea modului de perfectare documentară a
cheltuielilor .
Semnificația teoretică: constatările teoretice și concluziile pot forma unele elemente
metodologice pentru cercetările științifice de perspectivă. Totodată, teza poate fi propusă ca sursă
didactică și bibliografică pentru procesul de instruire în instituțiile de învățământ superior de profil
economic.
Valoarea aplicativă a lucrării constă în identificarea principalelor caracteristici și tendințe
în evidența și analiza cheltuielilor, cît și propunerea unui plan de acțiuni privind perfecționarea
contabilității cheltuielilor ale entității cercetate.
Rezultatele cercetării: unele recomandări elaborate în teză pot fi acceptate spre
implementare în practica contabilă a entităților autohtone, precum și în procesul didactic al
instituțiilor de învățământ și de instruire profesională cu profil economic.

4
Introducere
În condițiile noului sistem contabil s -a modificat esențial conceptul organi zării contabilității
în cadrul entităților . Astfel, fiecare întreprindere elaborează de sine stătător Politicile contabile, în
baza regulilor generale ale contabilității stabilite de Standardel e Naționale de Contabilitate (SNC ),
inclusiv în domeniul organizării contabilității cheltuielilor. Necătînd la fapt, că S.N.C în vigoare au
fost elaborate în baza Standardelor Internați onale de Raportare Financiare (IFRS ) interesul fața de
sistem e de contabilizare mondiale rămîne neschimbat.
Contabilitatea cheltuielilor este unul dintre cele mai importante și dificile sectoare de
evidență a oricărei entități. În cadrul acestui sector de evidență se formează un șir de indicatori
financiari, cum ar fi: costul vînzărilor , cheltuielile și rezultatele financiare din diferite tipuri de
activități și evenimente, care servesc drept bază pentru determinarea obligațiilor fiscale, elaborarea
bugetelor entității, luarea deciziilor manageriale și economice. În exactitatea și oportunitatea
calculului indicatorilor enumerați sînt cointeresate toate categoriile de utilizatori ai rapoartelor
financiare.
Este cunoscut faptul că pentru a asigura o activitate profitabilă sunt necesare unele condiții
specifice de desf ășurare a ei pe o perioada îndelungată. Aceasta poate fi explicat prin faptul că -n
condițiile economiei de piață numai o astfel de activitate poate asigura prosperitatea și dezvoltarea
previzională a entităților. Nivelul profitului, care depinde în mare măsure de cheltuielile entității
evidențiază gradul de eficiență al activității, a folosirii activului economic și al pasivului, respectiv a
capitalului economic și a celui financiar. O activitate este eficientă atunci când se compensează
eforturile financ iare (cheltuielile) și se obține un excedent sau profit. Obținerea de pierderi în loc de
profit reprezintă o situație anormală, având ca efect consumarea capitalului și imposibilitatea de a -l
reface.
Cunoașterea exactă a evoluției piețelor, a prețurilor, a cererii consumatorilor și dirijarea
factorilor de producție și comercializare sunt greu de realizat, astfel apar numeroase incertitudini și
riscuri. Activitatea este eficientă dacă eforturile – cheltuielile – se compensează din venituri și dacă
se obține un excedent, cu profit. Însăși de nivelul acestor rezultate depinde activitatea entității.
Actualitatea temei este determinată de necesitatea aprofundării bazelor teoretice, elaborarea
metodologiei și fundamentarea direcțiilor principale de modernizare a c ontabilității cheltuielilor, în
conformitate cu cerințele economice de piață și normele acceptate în practica internațională.
Scopul tezei constă în abordarea metodologiei contabilității cheltuielilor entității conform
SNC și identificarea necesității perfecționării acestui sector contabil în baza normelor
internaționale .

5
Realizarea acestui scop a condiționat următoarele obiective :
– analiza conceptelor și principiilor fundamentale aferente contabilității cheltuielilor entității
conform SNC și IFR S.;
– examinarea noțiunii de cheltuieli ca indicator al activității economice, actelor normative ce
reglementează organizarea contabilității ac estora, cercetarea surselor de formare a
cheltuielilor și structurii acestora;
– clasificarea cheltuielilor după diferite criterii în scopul obținerii informațiilor necesare
pentru întocmirea situațiilor financiare;
– cercetarea recunoașterii și evaluării veniturilor și cheltuielilor;
– specificarea particularităților contabilității cheltuielilor întreprinderii selectate pentru
cercetare .
Teza de master în structură cuprinde următoarele : introducere, trei capitole, concluzii și
recomandări, bibliografie și an exe. Toate acestea au drept scop prezenterea cît mai aprofundată a
principalelor elemente privind organizarea și ținerea contabilității cheltuielilor conform standartelor
naționale și internaționale.
În introducere se va menționa actualitatea temei, scopu l și obiectivele tematicii cercetate,
precum și caracteristica activității economico -financiare a entității.
Totodată, se va efectua analiza principalilor indicatori economico -financiari ce
caracterizează activitatea entității în ultimii 2 ani însoțită de o concluzie privind evoluția acestor
indicatori și determinarea rezervelor interne.
Primul capitol „Bazele teoretice și metodologice ale contabilității cheltuielilor entității” va
prezenta amănunțit noțiune de „cheltuieli” în viziunea diferitor autori, a tenție, în mod deosebit, se
va atrage asupra clasificării și componenței cheltuielilor și asupra recunoașterii și evaluării acestora
în cadrul entității economice.
În cel de al doilea capitol „Perfectarea documentară și contabilitatea cheltuielilor ale
activității operaționale” se va dezvălui informația cu privire la perfectarea documentară a
operațiunilor economice legate de activitatea operațională a întreprinderii.
Al treilea capitol al tezei de master „Perfectarea documentară și contabilitatea chelt uielilor
ale altor activității” va include informații privind modul de contabilizare a cheltuielilor legate de
active imobilizate, cheltuieli financiare, cheltuieli excepționale, precum și cheltuieli privind impozit
pe venit.
Expunerile din „Concluzii și recomandări” vor cuprinde informații generalizate a tematicii
tezei de master, evaluarea situației reale a organizării contabilității cheltuielilor, determinarea
punctelor slabe, precum și a punctelor forte în practica entității.

6
Studiul temei actuale este îndeplinit în baza datelor entității „Urban Eat ” SRL care a fost
înregistrată în martie 2016 , codul fiscal 1016600006136 (Anexa 1) în Republica Moldova (RM), cu
sediul pe adresa: MD -2060 , str. Varșovia, 5, of.4, mun. Chișinău . Conform extrasului din registrul
bunurilor imobiliare al persoanelor juridice obiectul principal de activiatate a întreprinderii constă
în:
– comerț cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște;
– intermediari în comerțul cu produse alimentare, in clusiv băuturi și tutun;
– comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse
alimentare, băuturi și tutun;
– comerț cu amănunt al altor produse alimentare, în magazine specializate;
– alte activități poștale și de curier;
– comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet.
În baza autorizației sanitar -veterinară de funcționare (Anexa 2) entitate analizată, are dreprt
la păstrare și livrarea produselor de origine animală în ambalj original prin depozit fri gorific,
amplasat în mun. Chișinău, str. Valea Bîcului 9.
Drept bază teoretică și metodologică a tezei de master au servit acte legislative și normative
ale RM, manuale, cărți, precum și lucrări fundamentale în acest domeniu ale economiștilor
autohtoni, pu blicații periodice.
„Urban Eat ” SRL este persoană juridică, are bilanț independent, poate în numele său să
procure drepturi patrimoniale și nepatrimoniale și își desfășoară activitatea în conformitate cu
legislația în vigoare, politici de contabilitate și statutul entității.
Politici contabile a „Urban Eat ” SRL (Anexa 3 ) sînt elaborate conform:
– Legii contabilității nr. 113 -XVI din 27.04.2007, intrată în vigoare la 10 ianuarie 2008;
– SNC , aprobate prin ordinul Ministerului de Finanțe a RM nr. 118 din 06 aug ust 2013;
– altor acte normative și legislative cu schimbările și completările ulterioare.
Evidența contabilă la „Urban Eat ” SRL este efectuată de către serviciul contabilitate, fiind o
structură de sinestătătoare a entității. Contabilul -șef al „Urban Eat ” SRL, asigură controlul și
înregistrarea în conturile contabile a tuturor operațiunilor economice efectuate; asigură oferirea
informației operative și alcătuirea rapoartelor financiare în termenii stabiliți; poartă răspundere
pentru respectarea principiilo r metodologice de organizare a evidenței contabile.
Politici contabile este o parte foarte importantă a organizării entității, de aceea la fondarea
entității, indiferent de tipul de proprietate, apartenența ramurală și forma juridică, se
întocmește acest document. În urma analizei Politicilor contabile „ Urban Eat ” SRL, putem

7
constata, că atît compartimentul de cheltuieli, cît și alte compartimente sînt detaliat descrise și
rerflectate .
Contabilul -șef efectuează controlul riguros, duce răspundere pentru re flectarea corectă în
conturile contabile a faptelor economice în conformitate cu Legea Contabilității, SNC și a Planului
de conturi, prezintă informații operative și analize financiare. Răspunde pentru întocmirea corectă și
prezentarea la timp a situațiilo r financiare, pentru respectarea principiilor metodologice de
organizare a evidenței contabile bazate pe acte normative și legislația în vigoare.
La „Urban Eat ” SRL responsabilitatea pentru organizarea și ținerea contabilității o poartă
conducătorul entității, el are responsabilitatea de a crea condiții optime pentru a se ține corect
contabilitatea, pentru întocmirea și prezentarea la timp a situațiilor financiare, a sigură îndeplinirea
riguroasă de către toate subdiviziunile cu profil economic a cerințelor contabilității privind
întocmirea documentelor și prezentarea informației necesare pentru ținerea evidenței și completarea
situațiile financiare.
„Urban Eat ” SRL aplică sistemul contabil complet în partidă dublă. Elemente contabile se
înregistrează în baza contabilității de angajamente, documentele primare cît și registre contabile se
întocmesc pe suport de hîrtie. Considerăm, că refletarea operațiunilor economice î n formă
electronică, ar putea simplifica procesul de prelucrare a datelor și va influența dezvoltarea
întreprinderii. Registrul contabil obligatoriu care servește drept bază pentru întocmirea situațiilor
financiare este Cartea Mare, care se întocmește pe s uport de hîrtie.
În scopul efectuării unei aprecieri mai ample în ceea ce privește activitatea „Urban Eat ” SRL
vom analiza următorii indicatori economico -financiari, datele fiind extrase din Si tuațiile financiare
pe anii 2016 și 2017 (Anexele 4, 5 ).
Tabelul 1
Analiza principalilor indicatori economico – financiari
ai activității la „Urban Eat ” SRL
n/o Indicatorii economici Anul 201 6 Anul 201 7 Abaterea
(+; -) Ritmul
de
creștere
%
A 1 2 3 4=3-2 5=3:2*100
1. Venitul din vînzări, lei 305597 ,00 1050373 ,00 744776,00 343,71
2. Numărul mediu scriptic al lucrătorilor
(persoane) 3 3 – –
3. Productivitatea muncii unui lucrător
(lei) 101865,67 350124,33 248258,66 343,71

8
A 1 2 3 4=3-2 5=3:2*100
4. Valoarea medie a activelor (lei) 37873,50 104200,00 66326,5 275,13
5. Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei) 0 0 – –
6. Valoarea medie a capitalului propriu
(lei) 3990,00 37279,00 33289,00 934,31
7. Suma cheltuielile perioadei (lei) 301740,00 983784,00 682044,00 326,04
8. Rezultatul din activitatea operațională
(lei) 3857,00 66589,00 62732,00 1726,45
9. Nivelul cheltuielilor perioadei (%) 98,74 93,66 -5,08 94,86
10. Profitul brut (pierdere brută) (lei) 85520,00 256322,00 170802,00 299,72
11. Profit(pierdere) pină la impozitare(lei) 3857,00 66589,00 62732,00 1726,45
12. Profit net (pierdere netă) (lei) 2580,00 58598,00 56018,00 2271,24
Analizînd situația economico -financiară a entității „Urban Eat ” SRL , putem deduce că în
anul 2017 s-au înregistrat venituri din vînzări în sumă de 105037,00 de lei sau cu 744776,00 de lei
mai mult decît în anul 201 6, ceea ce în procente constituie 343,71 %. Acest rezultat este relativ, din
cauza că entitatea a început activitatea numai în luna martie 2016.
Suma cheltuielilor perioadei a înregistrat o sporire față de anul 2016 cu 682044 de lei,
crescînd cu pînă la 326,04%, ceea ce rezultă ca în 2017 entitatea a suportat cheltuieli majore, dar în
proporție mai mică, decît creșterea veniturilor. Reeșind din acestea profit net a înregistrat o creștere
majoră în 56018 lei .
Rezultatul din activitatea operațională a crescut cu 62732,00 lei,ceea ce în procente a
constituit 1626,45%. Rezultatul obținut este datorat și scădenței nivelului de cheltuieli cu 5,14%.
Reeșind din datele, că întreprinderea este nou -creată profitul obținut demonstrează eficiența
administrprii și bună realizare a scopurilor entității.
Numărul mediu scriptic al personalului nu s -a schimat, dar se apreciează pozitiv sporirea
productivității muncii unui lucrător cu 248258,66 de lei față de anul 2016 , astfel în procente
constituind o depășire de 343,71 %.
Din calculele efectuate în tabelul 1 se observă că entitatea „Urban Eat ” SRL și-a majorat
valoarea medie a activelor cu 66326,50 lei, sau cu 175,13% și și-a majorat valoarea capitalului
propriu față de perioada anului 2016 cu 834,31% și respectiv cu 33289,00 lei.

9
În general activitatea entității „Urban Eat ” SRL, avînd în considerație creșterea veniturilor
din vînzări și productivității muncii, poate fi apreciată ca bună. Caracterizînd situația pe ansamblu a
indicatorilor economici, concluzionăm că entitatea în cauză ar trebui să analizeze și să întreprindă
anumite măsuri cu privire la posibilitățile de diminuare a cheltuielilor pe viitor . Putem argum enta
cu certitudine că entitatea dată dispune de rezerve de majorare a valorii indicatorilor rezultativi.
Totodată, este necesar de menționat, că analiza cheltuielilor , efectuată corect și operativ și aplicarea
rezultatelor obținute în procesul de gestiona re a lor constituie una din direcțiile de asigurare a
echilibrului financiar al entității și ameliorarea stării ei financiare.

10
Capit olul 1. Bazele teoretice și metodologice ale contabilității
cheltuielilor entității
1.1.Definirea, clasificarea cheltuielilor entității conform SNC și IFRS
Cheltuielile constituie elementele contabile legate direct de determinarea rezultatului
activității economice -financiare (profitului, pierderii) a entității. Aceste noțiuni sînt caracteristice
economiei de piață și au început să fie aplicate în teoria și practica contabilă autohtonă odată cu
implementarea actualului sistem contabil.
Noțiune de cheltuieli a căpătat o răspîndire largă încă la începutul secolului XX,
concomitent cu apariția concepț iei dinamice, conform căreia rezultatul financiar se determină ca
diferența dintre veniturile și cheltuielile entității.
Structura cheltuielilor este interdependentă cu nivelul reglării de stat a economiei țării,
volumul vînzărilor, structura și sortimentu l acestuia, eficacitatea utilizării resurselor materiale,
bănești și de muncă a agenților economici, ponderea mijloacelor fixe arendate și alți factori. Pe
lîngă aceasta o tratare științifică argumentată a cheltuielilor acordă sprijin conducerii entității pentru
luarea deciziilor de gestiune corecte, raționale, argumentate, deoarece la aprobarea deciziilor trebuie
să fie cunoscute tipul cheltuielilor și avantajele antrenate de acestea.
Cheltuielile reprezintă diminuări de avantaje economice care apar în pro cesul desfășurării
activității economico -financiare a întreprinderii. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se
includ în costul produselor fabricate (serviciilor prestate), ci se reflectă în Raportul de profit și
pierderi și se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.
Conform SNC „Cheltuieli”, cheltuielile sî nt diminuări ale beneficiilor economice
înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieșiri, reduceri ale valorii activelor sau de creșteri
ale datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului propriu (rezultatului financiar), altele decît
cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor.
Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare , dezvăluie informația
despre cheltuielile sub forma de pierderi și cheltuieli rezultate în procesul activității de baza a
întreprinderii.
De exemplu, cheltuielile care apar în procesul activității ordinare a întreprinderii cuprind
valoarea vînzărilor, salariul și amortizarea. Ac estea, de obicei, îmbracă forma refluxului sau
epuizării activelor, cum sînt numerarul și echivalentele lui, stocurile materiale, imobilul și utilajul.
Pierderile reprezintă alte posturi, care corespund definirii cheltuielilor și pot apărea sau nu în
procesul activității de bază a întreprinderii. Acestea reprezintă diminuarea avantajului economic și
după natura lor nu se deosebesc de alte cheltuieli. De aceea acestea nu sînt examinate ca un element

11
separat al prezentelor baze. Pierderile pot să rezulte di n catastrofe, cum sînt incendiile și inundațiile
sau la vînzarea activelor extracirculante.
Definirea cheltuielilor include de asemenea pierderile nerealizate, de exemplu, acele care
rezultă din creșterea cursului de schimb al valutei străine în cazul cînd întreprinderea a realizat
împrumuturi în această valută. Cînd pierderile se constată în raportul privind rezultatele financiare
ele se înregistrează separat, deoarece informația privind acestea poate fi utilă la luarea deciziilor
economice. Pierderi le se înregistrează la neto, adică după scăderea venitului.
În opinia cunoscuților savanți americani Needles B., Anderson H., Caldwell J., cheltuielile
reprezint reduceri ale capitalului propriu care rezultă din activitatea de exploatare a unei
întreprinde ri [28, p. 32 -34].
După părerea altor savanți americani, Anthony R., Reece J., cheltuielile sînt ieșiri
(consumuri) de resurse care au fost necesare pentru obținerea veniturilor [40, p. 41].
Economistul -contabil Nobes Ch. consideră că cheltuielile includ toate plățile efectuate care
se referă la perioada examinată [34, p. 97] .
Un alt cercetător american, Gray S., definește cheltuielile – ca diminuări de avantaje
economice în cursul perioadei sub formă de ieșiri și epuizări de active sau apariții de datori i care
conduc la micșorarea capitalului propriu al acționarilor [25, p. 86] .
Savantul rus Palii V. consideră că cheltuielile reprezint diminuări ale avantajelor economice
în urma ieșirilor de active, adică de mijloace bănești, alte bunuri sau a apariției d atoriilor fără
majorarea corespunzătoare a activelor entităț ii [35, p. 6].
Un alt cercetător american, Gray S., definește cheltuielile – ca diminuări de avantaje
economice în cursul perioadei sub formă de ieșiri și epuizări de active sau apariții de datorii care
conduc la micșorarea capitalului propriu al acționarilor [25, p. 86] .
După părerea altor savanți americani, Anthony R., Reece J., cheltuielile reprezint ieșiri
(consumuri) de resurse care au fost necesare pentru obținerea veniturilor [40, p. 41].
Savanții australieni Mathews M. și Perera M. definesc cheltuielile – ca „ele mente care sînt
reflectate în rapoartele financiare ca pierderi” [26, p. 316].
În opinia savantului german Baetge I., cheltuielile constituie orice diminuări de active
bănești determinate ca suma mijloacelor lichide și creanțelor cu scăderea datoriilor [2 2, p. 1].
Matveeva V. caracterizează cheltuielile ca diminuări ale capitalului ca urmare a activității
companiei în cursul perioadei de gestiune, adică a utilizării sau consumului de resurse din aceast ă
perioadă [27, p. 154].
Nikolaeva S. afirmă că cheltuielile includ rezultate ale operațiunilor care conduc la
diminuarea capitalului organizației și diferă de repartizarea capitalului între participanți [33, p. 64].

12
Savanții din Rom înia, Pîntea I. și Pop A., tratează noțiunile de cheltuieli în sens gen eral și
anume: cheltuielile – ca o „sărăcie” a întreprinderii, generată fie de o micșorare a unor elemente de
active patrimoniale, fie de o creștere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau
datorii) [36, p. 341] .
Un grup de cercetător i rom îni, sub coordonarea profesorului universitar Ristea M., consideră
că cheltuielile constituie utilizarea sau consumul de bogăție pe perioada exercițiului care are ca
efect diminuarea situației nete a patrimoniului, alta decît cea legată de rambursarea capitalului
propriu [38, p. 25].
Confor m reglementărilor contabile rom ânești, cheltuielile unei entități reprezintă valorile
plătite sau de plătit pentru:
– consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază entitatea;
– cheltuieli cu personalul;
– executarea unor obligații legale sau contractuale etc.
În cadrul cheltuielilor exercițiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele,
amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
În cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, cheltuielile sunt
definite ca fiind „diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile,
sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează
în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către
acționari”. Deci cheltuielile pot îmbrăca – așa cum reiese din această definiție – două forme: fie pe
cea a unei ieșir i sau diminuări de valoare privind activele, fie pe cea a unei creșteri a datoriilor.
În România , contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare , care cuprind:
– cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile;
– costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate;
– costul de achiziție al materialelor nestocate, trecu te direct asupra cheltuielilor;
– contravaloarea energiei și apei consumate; valoar ea animalelor și păsărilor;
– costul mărfurilor vândute și al ambalajelor;
– cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și chirii;
– prime de asigurare;
– studii și cercetări;
– cheltuieli cu alte servicii e xecutate de terți (colaboratori);
– comisioane și onorarii;
– cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate;

13
– transportul de bunuri și personal, deplasări, detașări și transferări;
– cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele;
– cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările și protecția socială și alte cheltuieli cu
personalul, suportate de entitate);
– alte cheltuieli de exploatare (pierderi din crea nțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și
penalități; donații și alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de
capital etc.);
b) cheltuieli financiare , care cuprind:
– pierderi din creanțe legate de participații;
– cheltuieli privind investițiile financiare cedate;
– diferențele nefavorabile de curs valutar;
– dobânzile privind exercițiul financiar în curs; sconturile acordate clienților;
– pierderi din creanțe de naturăfinanciară și altele;
c) cheltuieli extraor dinare :
– calamități și alte evenimente extraordinare.
Activitatea de întreprinzător a întreprinderii generează diverse tipuri de cheltuieli care
trebuie să fie clasificate după anumite criterii, în funcție de scopul utilizării informațiilor contabile:
reflectarea în conturile contabile, întocmirea rapoartelor financiare și statistice, exercitarea
controlului, determinarea rezultatului fiscal, efectuarea analizei activității economico -financiare a
întreprinderii etc.
Conform prevederi lor ale Planului de conturi cheltuielile în RM în funcție de direcțiile
efectuării, acestea se subdivizează în trei grupe:
– cheltuieli ale activității operaționale – sunt concepute ca cheltuielile determinate de procesul
desfășurării activ ității operaționale a entității ;
– cheltuieli ale activității ale altor activități – reprezintă cheltuielile condiționate de
desfășurarea altor activități (de exemplu, de ieșirea și deprecierea activelor imobilizate, de
tranzacțiile financiare, de evenimentele excepționale).
– cheltuieli privind impozitul pe venit – suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe venit
luate în calcul la determinarea profitului net (pierderii nete) al (a) perioadei de gestiune .
Clasificarea cheltuielilor se caracterizea ză printr -o varietate destul de mare a criteriilor
aplicate. Pentru armonizarea clasificării cheltuielilor cu cerințele internațio nale și facilitarea
calculării indicatorilor financiari și fiscali, savantul Alexandru Nederița [32, p. 21] , propune
clasificarea cheltuielilor d upă criteriile preze ntate în tabel ul 2.

14
Tabelul 2
Clasificarea cheltui elilor conform scopurilor utili zării in formațiil or
Criterii de
clasificare Grupe
de cheltuieli Scopul utilizării informațiilor
După destinație
(funcțiile
întreprinderii) – Cheltuieli ale activităților ordinare
– Cheltuieli extraordinare
– Cheltuieli privind impozitul pe venit – Întocmirea rapoartelor financiare
– Analiza situației patrimoniale și
financiare a entității
După natura
tranzacțiilor – Cheltuieli aferente bunurilor vîndute
– Cheltuieli din returnarea și reducerea
prețurilor la bunurile vîndute
– Cheltuieli privind serviciile prestate
– Alte cheltuieli – Recunoașterea și evaluarea
anumitor elemente concrete de
venituri și cheltuieli
– Organizarea evidenței analitice și
sintetice
– Întocmirea anexelor și a notei
explicative la rapoartele financiare
După modul de
conectare a
cheltuielilor – Cheltuieli conectate la venituri
– Cheltuieli neconectate – Recunoașterea și evaluarea unor
elemente concrete de venituri și
cheltuieli:
După modul de
determinare a
rezultatului
fiscal – Cheltuieli deductibile
– Cheltuieli nedeductibile – Calcularea rezultatului fiscal
– Întocmirea declarațiilor fiscale
În SNC „Cheltuieli” [18] găsim o altă clasificare a cheltuielilor, după natură (elemente)
prezentată în tabelul 3.
Tabelul 3
Componența cheltuielilor grupate după natură (elemente)
Grupa de
cheltuieli Tipul cheltuielilor
A B

Cheltuieli
materiale – Valoarea contabilă a materiilor prime și materialelor, semifabricatelor
procurate și/sau din producție proprie;
– Costul efectiv al produselor vîndute, resurselor energetice, materialelor de
construcție, pieselor de schimb, ambalajelor și ale altor materiale utilizate de
entitate și vîndute pe parcursul perioadei de gestiune;

15
A B
– Costul și uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată utilizate în cadrul
entității;
– Suma cheltuielilor materiale se diminuează cu valoarea deșeurilor
recuperabile obținute din prelucrarea materiilor prime, materialelor de bază,
semifabricatelor, combustibilului sau a altor material e.

Cheltuieli cu
personalul – Sumele retribuțiilor pentru munca efectiv prestată, calculate conform formei
de retribuire în acord și/sau în regie (pe unitate de timp), premiilor și
sporurilor la salarii, ajutoarele materiale, compensațiilor și adaosurilor la
salarii (în funcție de regimul și condițiile de muncă), indemnizațiilor pentru
concediile de odihnă anuale și suplimentare plătite, altor plăți calculate tuturor
categoriilor de personal care activează în cadrul entității, sumele contribuții lor
de asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de
asistență medicală calculate din sumele retribuțiilor aferente tuturor
categoriilor de personal al entității;
– Suma cheltuielilor aferente constituirii provizionului pentru plata
indemnizațiilor pentru concediile anuale etc.
Cheltuieli
privind
amortizarea și
deprecierea – Sumele amortizării calculate pentru toate tipurile de imobilizări utilizate de
entitate;
– Suma deprecierii activelor imobilizate și circulante ale entității;
– Suma amortizării investițiilor imobiliare etc.

Alte cheltuieli – Cheltuieli aferente lucrărilor de întreținere și reparație executate de către alte
entități;
– plățile de leasing datorate de entitate pentru imobilizările primite în folo sință
temporară în baza contractelor de leasing; primele de asigurare a bunurilor,
cheltuielile cu comisioanele și onorariile experților pentru consultanță și
asistență tehnică, juridică și economică;
– cheltuieli privind acțiunile publicitare realizate d e către organizațiile
specializate , costul serviciilor de transportare a bunurilor și personalului la/de
la locul de muncă prestate de către entitățile de transport;
– costul serviciilor poștale, de telefonie și a altor mijloace de comunicare;
– costul serviciilor bancare și a altor servicii prestate entității de către terți
legate de activitatea de bază.

16
Necătînd la multitudinea criteriilor de clasificare a ctualmente, conform cercetărilor efectuate
de savantul autohton A. Nederița menționează că lipsesc investigațiile complexe referitoare la
componența, modul de clasificare, recunoaștere, evaluare și contabilizare a ch eltuielilor entităților
autohtone [23]. De ase menea, nu sînt abordate și soluționate problemele contabilit ății
chelt uielilor la întreprinderile micului business, organiz ațiile de transp ort auto, în companiile de
leasing și cooperativele de întreprin zător. În plus, baza normativă a contabili tății cheltuielilor
entităților autohto ne este incompletă și necesi tă modernizare în concorda nță cu normele și
principiile contabile internaționale.

1.2 Recunoașterea și evaluarea cheltuielilor entității
Pentru atingerea scopului propus, metodologia de studiu a prezentei lucrări s -a aliniat la
principiile de bază a cercetării actelor normative ale RM.
În calitate de legi și acte normative care reglementează contabilitatea cheltuielilor pot fi
menționate următoarele:
 Legea contabilității nr. 113 -XVI din 27.04.2007 [1], în care sunt stabilite reguli generale
privind documentarea operațiu nilor economice, aplicarea sistemelor de organizare a
contabilității, întocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, organizarea
creanțelor și datoriilor etc.
 Codul fiscal nr. 1163 -XIII din 24.04.2010 [3], care reglementează și stabilește r egulile de
impozitare și determinare a datoriilor față de buget privind impozite și taxe;
 Standardul Național de Contabilitate „Cheltuieli” aprobat prin ordinul Ministerului
Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013, cu aplicare obligatorie d e la
01.01.2015 [18], ce abordează componența și modul de contabilizare a cheltuielilor și
prezentarea acestora în situațiile contabile;
 Standardul Național de Contabilitate „Diferențe de curs valutar și de sumă” aprobat prin
ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013, cu aplicare
obligatorie de la 01.01.2015 [19], ce constă în stabilirea modului de înregistrare a
diferențelor de curs valutar și de sumă;
 Standardul Național de Contabilitate „Prezentarea situațiilor financiare” aprobat prin ordinul
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013, cu aplicare
obligatorie de la 01.01.2015 [20], al cărui obiectiv este stabilirea formularelor și a modului
de întocmire a situațiilor financiare cu scop general ș.a.

17
Pornind de la acte normative susmenționate putem afirma, că rice elem ent contabil care
corespunde defini ției unei structuri a rapoartelor financiare trebuie recunoscut, dac ă acesta
respect ă simultan urm ătoarele criterii:
1. este probabil c ă orice avantaj econom ic viitor prev ăzut s ă intre sau s ă iasă în/din
întreprindere;
2. suma elementului poate fi evaluată în mod credibil.
Primul criteriu de recunoa ștere este impus de incertitudinea ce caracterizeaz ă mediul în care
își desf ășoară activitatea orice întreprindere. La evaluarea gradului de incertitudine legat de
avantajele economice viitoare, trebuie luat ă în calcul informa ția disponibil ă în momentul întocmirii
rapoartelor financiare.
Al doilea criteriu de recunoa ștere const ă în faptul c ă element ul de venituri și cheltuieli
trebuie s ă aibă un cost sau o valoare ce poate fi determinat( ă) în mod credibil. În cazul în care nu
poate fi realizat ă o estimare rezonabil ă, elementul nu trebuie recunoscut în contabilitate.
Conform SNC “Cheltuieli ” cheltuie lile în RM se recunosc concomitent cu:
– diminuarea activelor fără o reducere concomitentă a datoriilor sau o creștere a
altor active (de exemplu, valoarea contabilă a stocurilor depistate lipsă la inventariere se
înregistrează ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a activelor);
– majorarea datoriilor fără o creștere concomitentă a activelor (de exemplu, salariile
calculate personalului administrativ se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor și
datoriilor curente);
– calcularea a mortizării și înregistrarea pierderilor din deprecierea activelor imobilizate
contabilizate conform SNC "Imobilizări necorporale și corporale", SNC "Deprecierea activelor".
Nu se recunosc drept cheltuieli:
– costul de intrare al activelor primite în gestiunea economică a entității;
– cotele retrase din capitalul social și alte plăți efectuate pe seama capitalului propriu;
– valoarea activelor care aparțin entității, dar se află temporar în gestiunea altor persoane (active
transmise în baza contractelor de leasing operațional, mandat, comision, păstrare, prelucrare
etc.);
– avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri și servicii;
– sumele rambursate ale creditelor și împrumuturilor primite, inclusiv în formă nemonetară,
precum și alte diminuări de datorii care nu micșorează capitalul propriu;
– alte elemente contabile care nu corespund criteriilor de recunoaștere a cheltuielilor.
Cheltuielile suportate în perioada de gestiune, dar care se referă la perioadele de gestiune
ulterioare și dep ășesc pragul de semnificație stabilit în politicile contabile, se recunosc

18
ca cheltuieli anticipate. Pe măsura survenirii perioadelor corespunzătoare, cheltuielile anticipate se
decontează la cheltuielile curente prin metoda liniară sau prin altă metodă st abilită de entitate.
Având în vedere accepțiunea de prezentare în bilanț, recunoașterea este procesul care constă
în încorporarea, în bilanț sau în contul de profit și pierdere, a unui articol ce satisface definiția unui
element, precum și a criteriilor de constatare , iar prin recunoașterea cheltuielilor înțelegem
consemnarea, înscrierea sau prezentarea în contul de profit și pierdere a elementelor de cheltuieli, în
condițiile îndeplinirii criteriilor de recunoaștere.
În România recunoașterea cheltuielilor în contul de profit și pierdere implică îndeplinirea a
două condiții: prima, o reducere de beneficii economice viitoare, prin diminuare de active sau
creșteri de datorii; a doua, o evaluare credibilă a reducerii. În contul de profit și pierdere cheltuielil e
se pot prezenta în diverse moduri, utilizând diferite criterii de structurare. La întocmirea contului de
profit și pierdere, trebuie să se țină cont – potrivit principiului independenței exercițiilor – doar de
cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data plății acestora. Cheltuielile efectuate în
cursul exercițiului financiar, dar care sunt aferente unui exercițiu financiar ulterior, trebuie
prezentate sub titlul de „Cheltuieli în avans”, în timp ce cheltuielile care, deși se referă la exercițiul
financiar în cauză, se vor plăti numai în cursul exercițiului financiar ulterior, trebuie prezentate la
„Datorii”.
În opinia savantului Nederiță A. [15, p. 62] , evaluarea cheltuielilor trebuie să se bazeze pe
următoarele principii cont abile: prudența (conservatismul), permanența metodelor, pragul de
semnificație (importanța relativă), unitatea monetară și evaluarea separată a elementelor de venituri
și cheltuieli . În afară de principiile enumerate, la evaluarea contabilă a elementelor de venituri și
cheltuieli, este necesar să se ia în considerare conceptul contabilității de angajamente și principiul
necompensării, care se aplică și la recunoașterea elementelor sus -menționate.
Principiul prudenței sau conservatismul este considerat pilonul de bază al contabilității,
deoarece aplicarea lui protejează întreprinderea și utilizatorii informațiilor acesteia împotriva
evaluărilor subiective și multiplelor riscuri și incertitudini care pot apărea în viitor.
În RM, principiul prudenței a fos t stabilit în Bazele conceptuale [1] și trebuia să fie aplicat
în mod obligatoriu la evaluarea tuturor elementelor contabile, inclusiv a veniturilor și cheltuielilor.
Conform principiului prudenței, veniturile și cheltuielile trebuie evaluate și contabili zate doar în
momentul efectuării acestora. Respectarea principiului prudenței permite entității, să constituie
provizioanele respective pe seama consumurilor și/sau cheltuielilor perioadei de gestiune curente.
Actualmente, actele normative în vigoare nu st abilesc nomenclatorul, modul de constituire și de
utilizare a provizioanelor. După părerea savantului Nederiță A., entitățile pot constitui de sine
stătător, în conformitate cu politica de contabilitate, provizioane aferente: recuperării pierderilor

19
probab ile aferente creanțelor compromise; plății indemnizațiilor de concediu și recompenselor
angajaților (pentru vechimea în muncă, pentru rezultatele anuale ale activității etc.); reparației
mijloacelor fixe; ieșirii mijloacelor fixe; returnării (reducerii pre țurilor) bunurilor vîndute.
Principiul permanenței metodelor constă în aplicarea consecventă de către întreprindere a
metodelor de evaluare a veniturilor și cheltuielilor pentru asigurarea comparabilității informațiilor
contabile. În reglementările contabi le internaționale, permanența metodelor este evidențiată ca un
concept de bază, aplicat la evaluarea elementelor contabile și prezentarea acestora în rapoartele
financiare.
Principiul pragului de semnificație este prevăzut în IAS , 1 și constă în faptul că „fiecare
element semnificativ trebuie prezentat separat în situațiile financiare. Valorile nesemnificative
trebuie agregate cu valorile de natură sau funcție similară și nu trebuie prezentate separat” [7, p.
651]. Acest principiu, de asemenea, este stabilit în reglementările contabile din Australia, Bulgaria,
Marea Britanie, SUA, România și alte țări. Totodată, în Directiva a IV -a CCE principiul pragului de
semnificație nu este prevăzut și nu se aplică în unele țări -membre ale Uniu nii Europene.
Principiul unității monetare nu este prevăzut în reglementările contabile internaționale.
Totodată, aplicarea acestui principiu rezultă din art. 8 al Legii contabilității, potrivit căruia entitățile
sînt obligate să țină contabilitatea în mon edă națională [3].
Principiul evaluării separate a elementelor de venituri și cheltuieli nu este concretizat în
mod special în reglementările contabile internaționale și naționale. Însă acest principiu este foarte
important, deoarece presupune evaluarea se parată a fiecărui element de cheltuieli. În acest context,
trebuie luate în considerare modul de clasificare a cheltuielilor, precum și faptul că, pentru diferite
elemente de cheltuieli, sînt stabilite reguli distincte de evaluare. Astfel, în cazul vînzări i bunurilor,
veniturile se evaluează la valoarea justă, iar cheltuielile – la valoarea de bilanț a bunurilor vîndute.
La evaluarea cheltuielilor întreprinderii, apar multiple probleme dintre care principalele
sunt:
 selectarea bazei de evaluare;
 adoptarea conceptului de menținere a capitalului;
 stabilirea modelului contabil utilizat;
 respectarea conceptelor și principiilor contabile fundamentale.
Operațiile ce țin de recunoașterea cheltuielilor se perfectează cu următoarele documente
primare:

20
– factură sau factură fiscală – în cazul calculării datoriilor față de alte întreprinderi pentru
serviciile comandate (de publicitate, de transportare a producției – marfă, de deservire a utilajului de
cîntărit și măsurat etc.);
– foaie de evidență a muncii și lucrărilor executate, tabel de pontaj, ordin de lucru în acord
– în cazul calculării salariului angajaților implicați în sfera de comercializare a produselor;
– proces -verbal de casare a materialelor – în cazul decontării materialelor utilizate pentru
ambalarea producț iei-marfă, întreținerea gheretelor și altor încăperi de tîrguială;
– decont de avans – în cazul aprobării cheltuielilor suportate de titularii de avans în legătură
cu exportul produselor, studierea piețelor de desfacere, participarea la expoziții etc.;
– notă de contabilitate – în cazul constituirii provizionului pentru creanțele dubioase,
calculării contribuțiilor pentru asigurările sociale de stat și primelor de asigurare obligatorie de
asistență medicală de la suma salariului angajaților din sfera de de sfacere, decontăriicheltuielilor
comerciale la finele anului după destinație.
– bon (de uz intern) – în cazul reflectării costului activelor vîndute personalului
întreprinderii și persoanelor terțe.

21
Capitolul II. Perfectarea documentară și contabilitatea cheltuielilor ale
activității operaționale
2.1. Contabilitatea costului vînzărilor
Vînzarea bunurilor generează cheltuieli, și anume costul vînzărilor. Conform SNC
,,Cheltuieli” , costul vînzărilor cuprind:
1) valoarea contabilă (costul efectiv) a mărfurilor și produselor vîndute sau transmise în
schimbul altor active, care se determină în funcție de metoda de evaluare curentă a stocurilor
(costului mediu ponderat, FIFO, identificării) aplicată de căt re entitate în conformitate cu SNC
,,Stocuri";
2) costul serviciilor (lucrărilor) prestate terților în cadrul activității operaționale;
3) alte cheltuieli corelate cu veniturile din vînzări.
Costul vînzărilor se înregistrează pe măsura vînz ării mărfurilor, produselor sau prestării
serviciilor și se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a stocurilor,
costurilor activităților de bază sau auxiliare și/sau a cheltuielilor anticipate.
Pentru generalizărea informației pr ivind valoarea contabilă a produselor finite/mărfurilor
vîndute, costurilor serviciilor prestate/lucrărilor executate în cadrul activității operaționale a entității
și alte costuri corelate cu veniturile din vînzări este destinat c ontul 711 „Costul vînzări lor”.
În debitul contului 711 „Costul vînzărilor” se înregistrează costul vînzărilor recunoscut pe
parcursul perioadei de gestiune și în creditul – decontarea costului vînzărilor la finele perioadei de
gestiune în corespondență cu debitul contului 351 „Rez ultat financiar total” .
În Plan de conturi contabile, contul 711 „Costul vînzărilor” are următoarele subconturi:
 7111 „ Valoarea contabilă a produselor vîndute ”;
 7112 „ Valoarea contabilă a mărfurilor vîndute ”;
 7113 „ Costul serviciilor prestate ”;
 7114 „ Costul lucrărilor executate terților ”;
 7115 „ Costuri aferente contractelor de construcție ”;
 7116 „ Costuri aferente contractelor de leasing operațional și financiar (arendă,
locațiune) ”;
 7117 „ Costuri aferente contractelor de microfinanțare ”;
 7118 „ Alte costuri aferente veniturilor din vînzări ”.
La entitatea „ Urban Eat ” S.R.L. la acest cont în anul 2017 este prevăzut numai un sigur
subcont :
 7112 „ Costul mărfurilor vîndute ”.

22
Conform registrului de evidență a contului 711 „Costul vînzărilor” pentru anul 2017 (Anexa
nr.7) la entitatea „ Urban Eat ” S.R.L. s -au înregistrat următoarele operații economice:
– casarea costul ui mărfurilor realizate în baza facturilor fiscale eliberate cu valoarea de
794050,67 lei:
Debit contul 711 „Costul vînzărilor”,
subcontul 7112 „Costul mărfurilor vîndute” – 794050,67 lei
Credit contul 217 „Mărfuri” – 794050,67 lei;
– la finele anului 2017 costul vînzăril or acumulat au fost trecut e la rezultatul financiar total:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 794050,67 lei
Credit contul 711 „Costul vînzărilor” ,
subcontul 7112 „Costul mărfurilor vîndu te” – 794050,67 lei.
Presupunem, că întreprinderea analizată în anul 2017 a devenit producător și a vîndut produse
finite în valoarea de 1536,00 lei. În acest caz în contabilitatea va fi reflectate următoare formu le
contabile:
– casarea costul ui produselor finite vîndute în sumă de 1536,00 lei:
Debit contul 711 „Costul vînzărilor”,
subcontul 7111 „ Costul produselor finite vîndute ” – 1536,00 lei
Credit contul 216 „Produse” – 1536,00 lei.
În cazul existenței serviciilor prestate, spre exemplu serviciile de curățenie oferite, costul
cărora în luna decembrie a constituit 1525 ,00 lei, inclusiv 250,00 lei materiale de curățenie, 1275 ,00
lei – retribuirea muncii salariaților antrenați în proces de curațenie și contribuțiile aferente. În
contabilitatea va fi reflectate următoare formule contabile:
– casarea costul ui materialelor utilizate în sumă de 250,00 lei:
Debit contul 711 „Costul vînzărilor”,
subcontul 7113 „Costul serviciilor prestate ” – 250,00 lei
Credit contul 211 „Materiale ” – 250,00 lei;
– calcularea salariului personalului pentru luna decembrie, antrenat în procesul de curățare:
Debit contul 711 „Costul vînzărilor”,
subcontul 7113 „ Costul serviciilor prestate ” – 1000,00 lei
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 1000 ,00 lei;
– calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în mărime de 23% de la
suma salariilor calculate) aferente salariilor calculate:
Debit contul 711 „Costul vînzărilor”,
subcontul 7113 „ Costul serviciilor prestate ” – 230,00 lei

23
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 230,00 lei;
– calcularea prime de asigurare obligatorie de asistență medicală (în mărimea de 4,5% de la
suma salariilor calculate) aferente salariilor calculate:
Debit contul 711 „Costul vînzărilor”,
subcontul 7113 „ Costul serviciilor prestate ” – 45,00 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 45,00 lei.
Astfel, rulajul total acumulat pe contul 711 „Costul vînzărilor” în sumă de 794050,67 lei lei
va fi reflectat în Situația de pro fit și pierderi ale anului 2017 , pe rîndul 020 .
Situația de profit și pierderi este un raport anual, care cuprinde 12 indicatori, primii 8
indicatori, caracterizează veniturile, cheltuelile și rezultatel e din activitatea operațională a entității,
determinat de statutul acesteia, care reprezintă o activitate curentă, ce se reînoiește continuu. Doar
un rând din Situația de profit și pierderi caracterizează rezultatul din alte activități, iar următorii 3
indicatori reprezintă profitul (piederea) până la impozitare, cheltuieli privind impozitul pe venit,
profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune.
La întocmirea Situației de profit și pierdere este important să se asigure reflectarea
veniturilor ș i consumurilor aferente unora și acelorași tranzacții și operațiuni economice în una și
aceiași perioadă.
Cei mai importanți indicatorii din Raportului de profit și pierdere (Situația de profit și
pierdere) care caracterizează rezultatele financiare sunt:
1) profitul brut (pierderea globală) reprezintă rezultatul obținut din vînzarea produselor,
mărfurilor și serviciilor prestate diminuată cu costul vînzărilor.
2) rezultatul din activitatea operațională reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielil e
obținute de întreprindere din activitatea de bază, determinată de statutul acesteia .
3) rezultatul din activitatea de investiții este diferența dintre veniturile și cheltuielile
obținute de întreprindere din operațiunile ce țin de mișcarea activelor pe termen lung.
4) rezultatul din activitatea financiară reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile
aferente operațiunilor legate de modificările în mărimea și structura capitalului propriu și
mijloacelor împrumutate.
5) rezultatul din activitatea economico -financiara este rezultatul financiar obținut de
întreprindere în cursul perioadei de gestiune din activitățile operațională, de investiții și financiară.
Acest indicator se calculează prin sumarea a rezultatelor din activitatea de baz ă, cea de investiții și
cea financiară.
6) rezultatul excepțional este diferența dintre veniturile și cheltuielile apărute ca rezultat al
evenimentelor și operațiunilor excepționale neprevăzute.

24
7) profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozit are este profitul (pierdere)
obținut de întreprindere în cursul perioadei de gestiune din toate tipurile de activități și rezultatul
excepțional. Acest indicator mai este numit și profitul (pierdere) contabil.
8) profitul net (pierdere netă) este profitul (pierdere) care rămîne la dispoziția întreprinderii
după calcularea cheltuielilor privind impozitul pe venit și se determină ca diferența dintre profitul
pînă la impozitare și cheltuielile privind impozitul pe venit.
La întocmirea Situației de profit și pierdere al perioadei de gestiune se utilizează calcule
algebrice a indicatorilor economici, fără întocmirea formulei contabile.
Formularele situațiilor financiare și a anexelor la acestea, incluse în situațiile anuale, trebuie
să fie numerotate și broșurate într -o mapă separată.

2.2. Contabilitatea cheltuielilor de distribuire
În conformitate cu SNC ,,Cheltuieli”, cheltuielile de distribuire reprezintă cheltuieli aferente
promovării și comercializării produselor/mărfurilor și serviciilor. Aceste cheltuieli pot fi suportate
pînă la comercializarea produselor/mărfurilor (de exemplu, cheltuielile de publicitate), în procesul
comercializării acestora (de exemplu, salariile personalului antrenat în procesul de comercializare) sau
după comercializarea lor (de exemplu, cheltuielile pentru reparația mărfurilor în perioada de garanție).
În funcție de pragul de semnificație, cheltuielile suportate pînă la comercializarea
produselor/mărfurilor pot fi contabilizate ca cheltuieli anticipate cu decontarea ulterioară a acestora la
cheltuielile curente în perioadele de comercializare a produselor/mărfurilor.
În componența cheltuielilor de distribuire se includ:
 cheltuieli cu personalul implicat în procesul de ambalare, marcare, etichetare, certificare,
păstrare și comercializare a produselor/mărfurilor și prestare a serviciilor, precum și cu
personalul s erviciului vînzări și marketing;
 costul materialelor utilizate în procesul de comercializare a produselor/mărfurilor
(ambalare, etiche tare, păstrare, deservire etc.);
 cheltuieli de depozitare și pregătire a produselor/m ărfurilor pentru comercializare;
 cheltuieli de transportare și expediere a produselor/mărfurilor de la depozitul entității
pînă la locul de predare cumpără torului sau pînă la stația de expediere (aeroport,
debarcader) cu condiția că aceste c heltuieli le suportă vînzătorul;
 cheltuieli legate de exportul produselor/mărfurilor (drepturile de export, serviciile
brokerului vamal, serviciile t erminalului vamal etc .);
 cheltuieli aferente s erviciilor de marketing primite;

25
 comisioane mandatarului sau comisionarului pentru serviciile de intermediere presta te la
comercializarea bunurilor;
 cheltuieli de publicitate, participare la expoziții și tîrguri: valoarea mostrelo r transmise
cumpărătorilor/mandatarilor și care nu vor fi returnate, valoarea produselor/mărfurilor
alimentare utilizate pentru degustare, cheltuiel i ale altor activități similare;
 cheltuieli aferente serviciilor de reparație și deservire prevăzute în peri oada de garanție
pentru pro dusele/mărfurile comercializate;
 provizioane constituite pentru compensarea costului serviciilor de reparație și deservire
prevăzute în perioada de garanție pentru produsele/mărfurile vîndute, precum și pentru
compensarea pierder ilor din returnare a produselor/mărfurilor vîndute;
 plăți pentru leasingul operațional, locațiunea și arenda operațională a imobilizărilor
corporale utilizate în scopuri comerciale;
 cheltuieli aferente returnării produselor/mărfurilor vîndute, precum și reducerile de preț
acordate;
 taxe și impozite nerecuperabile aferente comerc ializării produselor/mărfurilor;
 amortizarea, întreținerea și reparația imobilizărilor necorporale și corporale, obiectelor
de mică valoare și scurtă durată utilizate în proces ul de comerci alizare a
produselor/mărfurilor;
 cheltuieli privind creanțele comerciale compromise inclusiv provizioane constituite.
alte cheltuieli de distribuire.
Contul 712 „Cheltuieli de distribuire” este destinat generalizării informației privind
cheltuielile aferente promovării și comercializării produselor finite/mărfurilor și
serviciilor/lucrărilor. În debitul contului se înregistrează recunoașterea cheltuielilor de distribuire pe
parcursul perioadei de gestiune , dar î n creditul contului se înre gistrează decontarea cheltuielilor de
distribuire la finele perioadei de gestiune în corespondență cu debitul contului 351 „Rezultat
financiar total” .
Contul 712 „Cheltuieli de distribuire” prevede următoare subconturi pentru cheltuielile cu
personalul și pentru cheltuielile privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu
destinație comercială.
 7121 „Cheltuieli cu personalul comercial” ;
 7122 „Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu
destinație comercială” ;

26
 7123 „Cheltuieli cu ambalajele și alte materiale utilizate la comercializarea
produselor și mărfurilor” ;
 7124 „Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor” ;
 7125 „Cheltuieli de publicitate și marketing” ;
 7126 „Cheltuieli p rivind reparația și deservirea produselor și mărfurilor în perioada
de garanție” ;
 7127 „Cheltuieli privind creanțele comerciale compromise” ;
 7128 „Cheltuieli privind returnările și reducerile” ;
 7129 „Alte cheltuieli de distribuire”.
În cadrul entității, la contul 712 „ Cheltuieli de distribuire ” sunt deschise următoarele
subconturi:
 7121 „Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor ”;
 7128 „Cheltuieli cu personalul comercial ”.
Necătînd la fapt, că conturile de gradul II din toate clasele au un caracter de recomandare și se
aplică, după caz, în funcție de particularitățile activității entității și cerințele de prezentare a
informațiilor, observăm, că utilizarea altor subconturi poate fi tratată erona t și recomandăm în scopul
îmbunătățirii acestui segment tracerea la subconturi recomandate de Planul de conturi contabil.
Conform re gistrului de evidență a contului 712 „Cheltuieli de distribuire ” pentru anul 2017
(Anexa nr. 8) la entitatea „Urban Eat” S .R.L. s -au înregistrat următoarele operații economice:
– reflectarea costului arendei autovehicului, utilizat în procesul de desfacere cu valoarea de
12000,00 lei, în baza facturii fiscale seria LV numărul 5179380 din data de 31.12.2017
(Anexa nr. 9 ):
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire ”,
subcontul 7121 „Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor ” – 12000,00 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente ” – 12000,00 lei;
– reflectarea serviciilor de livrare, în valoare de 34,10 lei, în baza facturii fiscale seria FA
numărul 5814217 din data de 31.07.2017 (Anexa nr. 10):
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire ”,
subcontul 7121 „Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor ” – 34,10 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente ” – 34,10 lei;
– reflectarea costului serviciilor de păstrare mărfurilor în frigider, cu valoarea de 416,67 lei, în
baza facturii fiscale seria JU numărul 2160843 din data de 31.12.2017 (Anexa nr. 11):
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire ”,

27
subcontul 7121 „Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor ” – 416,67 lei
Credit contul 544 „Alte datorii curente ” – 416,67 lei;
– reflectarea retribuțiilor calculate pentru depozitar, pentru luna decembrie 2017, în baza
Borderoului de calcul al salariului :
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire ”,
subcontul 7128 „Cheltuieli cu personalul comercial ” – 3476,00 lei
Credit contul 531 „Datorii față de perso nal privind retribuirea muncii” – 3476,00 lei;
– calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în mărime de 23% de
la suma salariilor calculate) aferente salariilor calculate:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire ”,
subcontul 7128 „Cheltuieli cu personalul comercial ” – 799,48 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 799,48 lei;
– calcularea prime de asigurare obligatorie de asistență medicală (în mărimea de 4,5% de la
suma salariilor calculate) aferente salariilor calculate:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire ”,
subcontul 7128 „Cheltuieli cu personalul comercial ” – 156,43 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 156,43 lei.
– la finele anului 2017 cheltuielile de distribuire acumulat e au fost trecut e la rezultatul
financiar total:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 153539,65 lei
Credit contul 712 „Cheltuieli de distribuire ”,
subcontul 7121 „Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor ” – 149107,74 lei
Credit contul 712 „Cheltuieli de distribuire ”,
subcontul 7128 „Cheltuieli cu personalul comercial ” – 4431,91 lei.
Cheltuilelile de distribuire includ o multitudine de costuri, presupunem, că entitatea analizată
dispune de încăpere proprie pentru depozitarea mărfurilor, în acest caz amortizarea acestui activ
imobilizat va atribui la contul 712 „Cheltuieli de distribuire ”, subcontul 7122 „Cheltuieli privind
amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu destinație comercială” . Presupunem că
valoarea amortizabilă a activului – 500000,00 lei, durata de funcționare activă este egală cu 40 de ani,
metoda de calcul a amortizării lunare, conform Politicilor contabile este metoda lineară. În aces t
context reflectarea amortiării pentru luna decembrie 2017 va fi reflectatpă în mod următor:
– calcularea amortizării lunare a imobilizărilor cu destinație comercială, în valoare de
1041,67 lei (500000,00 lei/40 ani/12 luni):
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire ”,

28
subcontul 7122 „Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu
destinație comercială” – 1041,67 lei
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” – 1041,67 lei.
În caz de existența mijloacelor fixe cu destinația comercială, costurile aferente întreținerii și
reparației lor se atribuie la acelaș subcont. Spre exemplu a fost vopsite elemente ale clădirii, valoarea
materialelor utiliz ate fiind egală cu 1200,00 lei:
– casarea materialelor utilizate pentru întreținerea mijloacelor fixe cu destinația comercială în
baza Actului de casare a materialelor:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire ”,
subcontul 7122 „Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu
destinație comercială” – 1200,00 lei
Credit contul 211 „Materiale” – 1200,00 lei .
Presupunem, că la întreprinderea analizată , în luna decembrie a anului 201 7 au fost
consumate materiale pentru necesitățile comerciale (spre exemplu ambalaje de unică folosință
pentru deservirea clienților) în sumă de 2489 ,00 lei. În contabilitate se va înregistra formulele
contabile:
– decontarea costul materialelor , utilizate pentru necesitățile comerciale:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” ,
subcontul 7123 „Cheltuieli cu ambalajele și alte materiale utilizate la comercializarea produselor și
mărfurilor” – 2489 ,00 lei
Credit contul 211 „Materiale” – 2489,00 lei.
În anul 2016 în cadrul organizării proceasului de desfacere, afost procurat aparat de casă, în
valoare de 2075,00 lei. Calculul uzurii OMVSD în proporție de 50% fiind reflectată în contabilitate
prin următoarea formu lă contabil:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” ,
subcontul 7129 „Alte cheltuieli de distribuire” – 1037,50 lei
Credit contul 214 „ Uzura OMVSD” – 1037,50 lei.
Alte operațiuni legate de cheltuieli de distribuiere pot fi reflectate prin următoarele formule
contabile:
 cheltuieli de publicitate, participare la expoziții și tîrguri:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7125 „Cheltuieli de publicitate și marketing”
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”

29
– valoarea mostrelor transmise cumpărătorilor/mandatarilor și care nu vor fi returnate, valoarea
produselor/mărfurilor alimentare utilizate pentru degustare:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7125 „Cheltuieli de publicitate și marketing”
Credit contul 217 „Mărfuri”;
 cheltuieli aferente serviciilor de reparație și deservire prevăzute în perioada de garanție pentru
produsele/mărfurile comercializate;
Debit contul 712 „Cheltui eli de distribuire”,
subcontul 7126 „Cheltuieli privind reparația și deservirea produselor și mărfurilor în perioada de
garanție”
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”
 provizioane constituite pentru compensarea costului serviciilor de reparație și deservire
prevăzute în perioada de garanție pentru produsele/mărfurile vîndute, precum și pentru
compensarea pierderilor din returnare a produselor/mărfurilor vîndute:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
subcontul 7129 „Alte cheltuieli de distribuire”
Credit contul 538 „ Provizioane curente ”;
 cheltuieli aferente returnării produselor/mărfurilor vîndute, precum și reducerile de preț
acordate;
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
7128 „Cheltuieli privind returnările și reducerile ”
Credit contul 217 „Mărfuri”.
Rulajul total acumulat pe contul 712 „Cheltuieli de distribuire” în sumă de 153539,65 lei va fi
reflectat în Situația de profit și pierderi ale anului 2017, pe rîndul 050 "Cheltuieli de distribuire" –
cheltuielile aferente comercializării produselor/mărfurilor, prestării de servicii și/sau executări de
lucrări determinate în conformitate cu SNC „Cheltuieli".

2.3. Contabilitatea cheltuielilor administrative
Cheltuielile administrative actualmente reprezintă cheltuielile aferente organizării, deservirii și
gestionării entității în ansamblu.
În componența cheltuielilor administrative sunt incluse:
– cheltuieli cu personalul administrative;
– diferențe de salarii plătite angajaților transferați de la alte entități cu păstrarea, în decursul unei
anumite perioade, a cuantumurilor salariilor de funcție de la locul de muncă precedent, precum

30
și în cazul interimatului provizoriu, dacă achitarea unor astfel de diferențe este prevăzută de
legislația în vigoare;
– recompense unice pentru vechime în muncă și adaosuri pentru vechime în muncă pe
specialitate la entitatea resp ectivă, plătite personalului administrativ în conformitate cu
legislația în vigoare;
– plata indemnizațiilor de concediu personalului administrativ, inclusiv compensările pentru
concediile anuale nefolosite;
– plăți suplimentare, ajutoare materiale, indemnizaț ii, sporuri și compensații acordate salariaților
entității (cu excepția celor legate de procesele de producție și prestare a serviciilor).
– plăți legate de concedierea personalului entității prevăzute de legislație în cazul lichidării și
reorganizării entit ății, reducerii numărului sau statelor de personal;
– amortizarea, întreținerea și reparația (cu excepția costurilor capitalizate aferente reparației)
imobilizărilor necorporale și corporale, obiectelor de mică valoare și scurtă durată cu destinație
administ rativă;
– plăți pentru leasingul operațional al imobilizărilor corporale utilizate în scopuri administrative;
– cheltuieli de conservare și de întreținere a imobilizărilor corporale conservate în conformitate
cu actele normative în vigoare;
– cheltuieli privind rechizitele de birou, formularele documentelor primare și rapoartelor;
– cheltuieli pentru paza obiectelor administrative și asigurarea securității antiincendiare a
acestora;
– cheltuieli privind delegarea personalului administrative;
– cheltuieli de protocol (r eprezentanță);
– cheltuieli pentru activitățile de protecție civilă, inclusiv uzura inventarului și amortizarea
imobilizărilor corporale utilizate în aceste scopuri;
– compensații personalului administrativ al entității pentru utilizarea în scopuri de serviciu a
autoturismelor personale;
– defalcări pentru întreținerea curentă a aparatului de conducere al organizațiilor ierarhic
superioare, asociațiilor, concernelor, altor structuri și organe de conducere;
– cheltuieli suportate în scopuri filantropice și de sponso rizare;
– cheltuieli ce țin de asigurarea personalului administrativ și a bunurilor cu destinație
administrativă;
– cheltuieli aferente angajării forței de muncă;
– costul serviciilor prestate entității de către:
– bănci, burse de mărfuri, organizații de intermediere și de altă natură;

31
– entități de consulting și asistență juridică, societăți de audit, birouri de traduceri;
– mass -media (în vederea publicării situațiilor financiare);
– oficii poștale, entități de telecomunicații, internet -provideri etc.
– cheltuie li ce țin de pregătirea și perfecționarea profesională a personalului administrative;
– cheltuieli pentru cercetări științifice și dezvoltare care nu se capitalizează;
– impozite și taxe cu destinație generală, precum și taxa pe valoarea adăugată și accizele
nerecuperabile, calculate conform legislației în vigoare, cu excepția impozitului pe venit;
– cheltuieli pentru procurarea literaturii de specialitate, materialelor normative și instructive,
precum și abonarea la ediții speciale (ziare, reviste etc.), cu exce pția celor recunoscute
ca imobilizări corporale;
– cheltuieli de judecată și taxele de stat aferente;
– alte cheltuieli administrative.
Contul 713 „Cheltuieli administrative” este destinat generalizării informației privind
cheltuielile aferente deservirii și g estionării entității în ansamblu. În debitul contului se
înregistrează recunoașterea cheltuielilor de distribuire pe parcursul perioadei de gestiune, î n creditul
contului 713 „Cheltuieli administrative” se înregistrează decontarea cheltuielilor administrative la
finele perioadei de gestiune în corespondență cu debitul contului 351 „Rezultat financiar total” .
Potrivit Plan ului general de conturi contabile, contul 713 „Cheltuieli administrative” a re
următoarele subconturi:
 7131 „Cheltuieli cu perso nalul administrativ” ;
 7132 „ Cheltuieli cu amortizarea , întreținerea și reparația activelor imobi lizate cu
destinație administrativă” ;
 7133 „Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit” ;
 7134 „Cheltuieli în scopuri filantropice și sponsorizare” ;
 7135 „Cheltuieli privind serviciile cu destinație administrativă” ;
 7136 „ Cheltuieli de protocol (reprezentanță)” ;
 7137 „Cheltuieli privind delegarea personalului administrativ” ;
 7138 „Alte cheltuieli administrative”.
Entitatea analizată uti lizează următoarele subconturi:
 7133 „Cheltuieli cu personalul administrativ” ;
 7134 „Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit” ;
 7139 „Alte cheltuieli administrative” .

32
Conform registrului de evidență a contului 713 „Cheltuieli administrative ” pentru anul
2017 (Anexa nr. 12) la entitatea „Urban Eat” S.R.L. s -au înregistrat următoarele operații economice:
 reflectarea retribuțiilor calculate pentru director, pentru luna decembrie 2017, în baza
Borderoului de calcul al salariului :
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative ”,
subcontul 7133 „Cheltuieli cu personalul administrativ ” – 18089,31 lei
Credit contul 531 „Datorii față de perso nal privind retribuirea muncii” – 18089,31 lei;
 calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în mărime de 23% de
la suma salariilor calculate) aferente salariilor calculate:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative ”,
subcontul 7133 „Cheltuieli cu personalul administrativ ” – 4160,55 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 4160,55 lei;
– calcularea prime de asigurare obligatorie de asistență medicală (în mărimea de 4,5% de la
suma salariilor calculate) aferente salariilor calculate:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative ”,
subcontul 7133 „Cheltuieli cu personalul administrativ ” – 814,00 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 814,00 lei.
– calcul Taxei pentru amenajarea teritoriului pentru trimestru IV anului 2017 (3 persoane*20
de lei):
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative ”,
subcontul 713 4 „Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit” – 60,00 lei
Credit contul 534 „Datorii față de budget ” – 60,00 lei;
– reflectarea comisionului reținut din contul curent pentru operațiunile, în baza
extrasului bancar, pentru anul 2017 comision a constituit 1734,18 lei:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7139 „Alte cheltuieli administrative” – 1734,18 lei
Credit contul 242 „Conturi curene în moneda națională ” – 1734,18 lei;
– reflectarea serviciilior bancare pentru eliberare cheilor publice de acces, în baza
facturii fiscale seria JA numărul 4963303, în valoarea de 41,67 lei:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7139 „Alte cheltuieli administrative” – 1734,18 lei
Credit contul 544 „Alte datorii curente” – 1734,18 lei;
– casare blanchetelor de strictă evidentă în baza actului de casare nr. 75081 din 31.12.2017 în
valoare de 247,20 lei (Anexa 14).

33
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7139 „Alte cheltuieli administrative” – 247,20 lei
Credit contul 261 „Cheltuieli anticipate curente ” – 247,20 lei;
– la finele anului 2017 cheltuielile administrative acumulat e au fost trecut e la rezultatul
financiar total:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 36193,13 lei
Credit contul 713 „Cheltuieli administrative ”,
subcontul 7133 „Cheltuieli cu personalul administrativ ” – 23063,86 lei
Credit contul 713 „Cheltuieli administrative ”,
subcontul 713 4 „Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit” – 4920,00 lei
Credit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7139 „Alte cheltuieli administrative” – 8209,27 lei.
Cheltuilelile administrative includ o multitudine de costuri, presupunem, că entitatea analizată
dispune de mașină proprie pentru director, în acest caz amortizarea acestui activ imobilizat va atribui
la contul 713 „Cheltuieli administrative ”, subcontul 71 32 „Cheltuieli cu amortizarea , întreținerea și
reparația activelor imobi lizate cu destinație administrativă” . Presupunem că valoarea amortizabilă a
activului – 200000,00 lei, durata de funcționare activă este egală cu 10 de ani, metoda de calcul a
amortiză rii lunare, conform Politicilor contabile este metoda lineară. În acest context reflectarea
amortiării pentru luna decembrie 2017 va fi reflectatpă în mod următor:
– calcularea amortizării lunare a imobilizărilor cu destinație comercială, în valoare de
1666, 67 lei (200000,00 lei/10 ani/12 luni):
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative ”,
subcontul 7132 „Cheltuieli cu amortizarea , întreținerea și reparația activelor imobi lizate cu destinație
administrativă” – 1666,67 lei
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” – 1041,67 lei.
În caz de existența mijloacelor fixe cu destinația administrativă, costurile aferente întreținerii
și reparației lor se atribuie la acelaș subcont. Spre exemplu, a fost schimbate elemente de iluminare
(becuri), valoarea materialelor utilizate fiind egală cu 200,00 lei:
– casarea materialelor utilizate pentru întreținerea mijloacelor fixe cu destinația administtivă în
baza Actului de casare a materialelor:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative ”,
subcont ul 7132 „Cheltuieli cu amortizarea , întreținerea și reparația activelor imobi lizate cu destinație
administrativă” – 200,00 lei
Credit contul 211 „Materiale” – 200,00 lei;

34
Pentru funcționarea mașina necesită alimentarea cu produse petroliere (benzină, motorină,
gaz). Presupunem, că mașina comform Foaie de parcurs a autovehicolului și Actului de casare a
materialeor, în luna decembrie s -a utilizat după normă motorină în valoare de 600,00 lei:
– casarea motorinei în baza Actului de casare:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative ”,
subcontul 7139 „Alte cheltuieli administrative” – 600,00 lei
Credit contul 211 „Materiale” – 600,00 lei.
Presupunem, că în anul 2017 în cadrul organizării proceasului de lucru, a fost procurat
calculator, în valoare de 4055,00 lei. Calculul uzurii OMVSD în proporție de 50% fiind reflectată în
contabilitate prin următoarea formulă contabil:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7139 „Alte cheltuieli administrative” – 2027,50 lei
Credit contul 214 „ Uzura OMVSD” – 2027,50 lei.
Alte operațiuni legate de cheltuieli administrative pot fi reflectate prin următoarele formule
contabile:
– cheltuieli de conservare și de întreținere a imobilizărilor corporale conservate în
conformitate cu actele normative în vigoare:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7139 „Alte cheltuieli administrative”
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”;
– cheltuieli privind rechizitele de birou, formularele documentelor primare și rapoartelor:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7139 „Alte cheltuieli administrative”
Credit contul 211 „Materiale” ;
– cheltuieli pentru p aza obiectelor administrative și asigurarea securi tății antiincendiare a
acestora:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7135 „Cheltuieli privind serviciile cu destinație administrativă”
Credit contul 544 „Alte datorii curente”;
– cheltuieli privind delega rea personalului administrative:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7137 „Cheltuieli privind delegarea personalului administrativ”
Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”;
– cheltuiel i de protocol (reprezentanță);

35
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7136 „ Cheltuieli de protocol (reprezentanță)”
Credit 544 „Alte datorii curente”.
Rulajul total acumulat pe contul 713 „Cheltuieli administrative” în sumă de 36193,13 lei va
fi reflectat în Situația de profit și pierderi ale anului 2017, pe rîndul rîndul 060 "Cheltuieli
administrative" – cheltuielile privind deservirea și gestiunea entității în ansamblu, determinate în
conformitate cu SNC „Cheltuieli".

2.4. Contabil itatea altor cheltuieli operaționale
Cheltuielile aferente activității de bază care nu se reflectă la cheltuielile de distribuire și
administrative sunt incluse în alte cheltuieli din activitatea operațională .
În componența altor cheltuieli operaționale conform SNC ,,Cheltuieli” sunt incluse:
– valoarea contabilă a activelor circulante vîndute și transmise în schimbul altor active și în
capitalul social al altor entități, cu excepția costului produselor/mărfurilor vîndute;
– costurile îndatorării, inclusiv:
– cheltuielile privind dobînzile aferente creditelor bancare (inclusiv, aferente obligațiunilor și
cambiilor emise) și contractelor de leasing financiar care nu se capitalizează în conformitate cu
prevederile SNC ,,Costurile îndatorării", precum și cele afere nte creditelor bancare și
împrumuturilor compromise (expirate) și cele aferente împrumuturilor achitate filialelor,
entităților fiice și asociate;
– comisioanele legate de contractarea creditelor bancare și împrumuturilor;
– cheltuielile cu amortizarea primelo r aferente obligațiunilor emise;
– cheltuielile altor activități legate de atragerea surselor împrumutate;
– valoarea contabilă a lipsurilor și pierderile din deteriorarea activelor constatate la inventarierea și
recepția acestora, cu excepția deteriorărilor r ecunoscute de vînzător;
– costul produselor constatate ca rebut definitiv și cheltuielile legate de remedierea produselor
rebutate parțial;
– pierderi cauzate de întreruperile în activitățile de bază;
– costuri indirecte de producție neincluse în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate în
conformitate cu SNC ,,Stocuri";
– amenzi, penalități, despăgubiri pentru nerespectarea prevederilor legislației și clauzelor
contractual;

36
– cheltuieli aferente constituirii provizioanelor pentru riscuri și chelt uieli, inclusive
pentru creanțe compromise;
– compromise decontate cu excepția creanțelor comerciale în cazul în care nu sînt constituite
provizioane;
– alte cheltuieli operaționale.
Contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” este destinat gener alizării
informației privind cheltuielile legate de desfășurarea activității operaționale care nu pot fi atribuite
la costul vînzărilor, cheltuielile de distribuire sau cheltuielile administrative. În debitul contului se
înregistrează recunoașterea altor c heltuieli ale activității operaționale pe parcursul perioadei de
gestiune , dar î n creditul contului – decontarea altor cheltuieli ale activității operaționale la finele
perioadei de gestiune în corespondență cu debitul contului 351 „Rezultat financiar tota l”.
Potrivit Plan ului general de conturi contabile [6], la contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea
operaț ională ” pot fi deschise următoarele subconturi:
 7141 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente altor active circulante ieșite”
 7142 „Cheltuieli privind sancțiunile”
 7143 „Cheltuieli privind dobînzile”
 7144 „Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și
circulante”
 7145 „Cheltuieli privind creanțele compromise d econtate, cu excepția celor
comerciale”
 7146 „Cheltuieli aferente evaluării stocurilor la valoarea realizabilă netă”
 7147 „Alte cheltuieli operaționale”.
În cadrul întreprinderii analizate înregistrări la acest cont sînt nesemnificative și sînt
concentrate la subcont 7143 „Cheltuieli privind sancțiunile” .
– reflectarea penalităților, în suma de 0,44 lei:
Debet contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaț ională ”,
subcontul 7143 „Cheltuieli privind sancțiunile” – 0,44 lei
Credit contul 534 „Datorii fața de budget ” – 0,44 lei;
– la finele anului 2017 cheltuielile administrative acumulat e au fost trecut e la rezultatul
financiar total:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 0,44 lei
Credit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaț ională ”,
subcontul 7143 „Cheltuieli privind sancțiunile” – 0,44 lei.

37
La sfîrșitul anului în mod obligatoriu se face invantarierea – un procedeu contabil prin care se
verifică situația faptică la locul depozitării și datele din contabilitate. Acest procedeu este specific
controlului intern prin care entitatea dorește să cunoască starea stocurilor la fiecare depozit, secție de
producție etc. Inventarierea poate fi planificată, atunci cînd magazio nerul este anunțat din timp, sau
operativă – fără înștiințarea acestuia în prealabil.
Toate abaterile cantitative depistate la inventariere trebuie să fie explicate de magazioner în notele
explicative.
Inventarierea se efectuează de către comisia de inven tariere prin întocmirea Listei de inventariere.
În cazul depistării divergențelor dintre datele reale și cele înregistrate în contabilitate se întocmesc Balanțe
de verificare în care se determină plusurile, lipsurile și pierderile din deteriorarea bunurilor. Rezultatele
inventarierii se examinează la ședința comisiei de inventariere și se perfectează printr -un proces -verbal, iar
decizia finală privind reglementarea discordanțelor constatate se ia de către conducătorul întreprinderii.
Entitatea anali zată nu a înregistrat stocuri de materiale, mărfuri și produse, OMVSD active
imobilizare din această cauza inventarieria nu a fost f ăcută, dar presupu nem, că în luna decembrie a anului
2017 în urma inventarierii au fost depistate l ipsuri de materiale în s umă de 649 lei , lipsuri de mărfuri în
valore de 348 lei, lipsa de OMVSD în valoare de 1250 lei și lipsa de mijloc fix cu Valoarea residual –
4500 lei . În contabilitate se va întocmi următoarele formule contabile :
– constatarea lipsurilor de materiale în urma inventarierii:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7144 „Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și
circulante” – 649,00 lei
Credit contul 211 “Materiale” – 649,00 lei;
– constatarea lipsurilor de mărfuri în urma inventarierii:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7144 „Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și
circulante” – 348,00 lei
Credit contul 217 „Mărfuri ” – 348,00 lei;
– constatarea lipsurilor de OMVSD în urma inventarierii:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7144 „Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și
circulante” – 1250,00 lei
Credit contul 213 „OMVSD ” -1250,00 lei;
– constatarea lipsurilor de mijloace fice în urma inventarierii:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,

38
subcontul 7144 „Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și
circulante” – 4500,00 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe ” – 4500,00 lei.
Vînzări de materiale și OMVSD nu a fost înregistrate, dar presupunem, că în lu na decembrie a
anului 2017 au fost vîndute materiale în sumă de 2500 lei, și OMVSD în valoare de 5650 lei . În
contabilitate se va întocmi următoarele formule contabile :
– deconectarea valorii materialelor vîndute :
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7141 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente altor active circulante ieșite” – 2500,00 lei
Credit contul 211 “Materiale” – 2500 ,00 lei;
– deconectarea valorii OMVSD vîndute :
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7141 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente altor active circulante ieșite” – 5650,00 lei
Credit contul 213 „OMVSD ” – 5650,00 lei;
Alte operațiuni legate de alte cheltuieli operaționale pot fi reflectate prin următoarele formule
contabile:
– costul produselor constatate ca rebut definitiv:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7147 „Alte cheltuieli operaționale”
Credit contul 216 „Produse ”;
– pierderi cauzate de întreruperile în activitățile de bază:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7147 „Alte cheltuieli operaționale”
Credit contul 216 „Produse ”;
– costuri indirecte de producție neincluse în costul produselor fabricate sau serviciilor
prestate în conformitate cu SNC ,,Stocuri" :
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7147 „Alte cheltuieli operaționale”
Credit contul 821 „Costuri indirecte de producție ”
– cheltuieli aferente constituirii provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli, inclusive
pentru creanțe compromise:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7147 „Alte cheltuieli operaționale”
Credit contul 538 „ Provizioane curente ”;

39
– cheltuieli aferente amortizării imobilizărilor conservate:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” ,
subcontul 7147 „Alte cheltuieli operaționale”
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe ”.
Rulajul total acumulat pe contul 714 „ Alte cheltuieli operaționale în sumă de 0,44 lei va fi
reflectat în Situația de profit și pierderi ale anului 2017, pe rîndul rîndul 070 „Alte cheltuieli din
activitatea operațional ă" – cheltuielile legate de desfășurarea activității operaționale a entității, dar
care nu pot fi atribuite la costul vînzărilor, cheltuielile de distribuire sau che ltuielile administrative.

40
Capitolul III. Perfectarea documentară și contabilitatea cheltuielilor
ale altor activității
3.1. Contabilitatea cheltuielilor cu active imobilizate
Contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” este destinat generalizării informației privind
cheltuielile aferente ieșirii și pierderile din deprecierea activelor imobilizate, cu excepția
cheltuielilor aferente lipsurilor de active imobilizate constatate la inventariere. În debitul contului se
înregistrea ză recunoașterea cheltuielilor cu active imobilizate pe parcursul perioadei de gestiune ,
dar î n creditul – decontarea cheltuielilor cu active imobilizate la finele perioadei de gestiune în
corespondență cu debitul contului 351 „Rezultat financiar total” .
În conformitate cu Planul general de conturi contabile contul 721 „Cheltuieli cu active
imobilizate” dispune dev următoarele subconturi:
 7211 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor necorporale ieșite” ;
 7212 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite” ;
 7213 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente investițiilor financiare pe termen lung
ieșite” ;
 7214 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente investițiilor imobiliare ieșite” ;
 7215 „Valoarea co ntabilă și cheltuielile aferente altor active imobilizate ieșite” ;
 7216 „Cheltuieli privind provizioanele aferente activelor imobilizate” ;
 7217 „Pierderi din deprecierea activelor imobilizate” ;
 7218 „Alte cheltuieli cu active imobilizate”.
Avînd în vedere, că întreprinderea analizată nu a înregistrat cheltuielile respective în
perioada analizată, vom examina contabilitatea cu active imobilizate din punct de vedere teoretic cu
ajutorul unor exemple convențional e.
Presupunem, că p otrivit Proce sului verbal de lichidare nr.5 la 03.12.2017 a fost l ichidată,
conform ordinului nr.356 al conducătorului întreprinderii, din cauza amortizării fizice Mașina de
tăiat pîine , numărul de inventar 46, costul de intrare constituind 380 00 lei, durata de utiliz are 15 ani,
valoarea reziduală 5 00 lei.
Cheltuielile de demontare constituie:
– salariul calculat personalului ocupat cu demontarea – 1200 lei;
– contribuții de asigurări sociale – 276,00 lei;
– primele de asigurări medicale – 54,00 lei .
Valoarea materialelor obținute în urma lichidării mijlocului fix, porivit bonul ui de intrare
nr.3 constituie 300 lei.

41
Acestă situație se va reflectata în contabilitate prin următoarele formule contabile:
– decontarea amortizării acumulate pe timpul exploatării obiectului :
Debit contul 124 , ,Amortizarea mijloacelor fixe” – 37500,00 lei
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe” – 37500,00 lei;
– reflec tarea valorii materialelor recepționate obținute în urma demontării utilajului:
Debit contul 211 ,, Materiale” – 300,00 lei
Credit contul 123 ,, Mijloace fixe” – 300,00 lei;
– reflectarea cheltuieli lor legate de diferența dintre valoar ea reziduală a mijloacelor fixe
scoase din folosință și valoarea materialelor obținute;
Debit contul 721 ,, Cheltuieli cu active imobilizate”,
subcontul 7212 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor corporale
ieșite” – 200,00 lei
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe ” – 200,00 lei;
– reflectarea cheltuielilor legate de lichidarea obiectului:
Debit contul 721 ,, Cheltuieli cu active imobilizate”,
subcontul 7212 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor corporale
ieșite” – 1530,00 lei
Credit contul 531 ,,Datorii față d e personal privind retribuirea muncii” – 1200,00 lei
Credit contul 533 „ Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 276,00 lei
Credit contul 533 „ Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – 54,00 lei.
În continuare se va examina un alt exemplu convențional la acest compartiment de
cheltuieli, de exempu ,, Urban Eat ” SRL a decis vînzarea programului informatic Windows licențiat
la prețul de piață 30 00,00 lei, inclusv TVA 20%, ca urmare a instalării altuia mai performat. Costul
de intrare a pr ogramului a consti tuit 60 00,00 lei, durata de utilizare a fost stabilită de 5 ani,
amortizarea calculîndu -se prin metoda liniară, programul contabil fiind uti lizat în cadrul
întreprinderii de 3 ani:
– decontarea sumei amortizării acumulate a imobilizării necorporale vîndute:
Debi t contul 113 „ Amortizarea imobilizărilor necorporale” – 3600,00 lei
Credit contul 112„ Imobilizări necorporale” – 3600,00 lei;
– decontarea valorii contabile a programului de contabilitate vîndut:
Debit contul 721 ,, Cheltuieli cu active imobilizate”,
subcontul 7211 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor necorporale
ieșite” – 2400 ,00 lei
Credit contul 112„ Imobilizări necorporale” – 2400,00 lei;

42
– înregistrarea venitului din vînzarea a imobilză rilor necorporabile :
Debit contul 234 ,, Alte creanțe curente” – 3000,00 lei
Credit contul 621 ,,Venitul din opera țiuni cu active imobilizate”,
subcontul 6211 „Venituri din ieșirea imobilizărilor necorporale” – 2500 ,00 lei
Credit contul 534 ,, Datorii fa ță de buget” – 500,00 lei.
Deseori cheltuielile legate de active imobilizate au valoarea vastă, și negati v influențează
asupra corectitudinei reflectării rezultatelor financiare. Pentru diminuarea impactului operațiunilor
de ieșire activelor imobilizate există noțiunea de provizioane. Presupunem că „Urban Eat ” SRL și -a
creat provizioane pentru acoperirea chel tuielilor probabile de ieșire a utilajelor tehnologice la
expirarea duratei de exploatare utilă a acestora în valoare de 20000 lei. În contabilitate se reflectă
următoarea formulă contabilă:
Debit contul 721 „ Cheltuieli cu active imobilizate ”,
subcontul 7216 „Cheltuieli privind provizioanele aferente activelor imobilizate” – 20000,00 lei
Credit contul 538 „ Provizioane curente ” – 20000,00 lei.
Considerăm, că c onstituirea provizioanelor permite includerea uniformă în componența
cheltuielilor pe parcursul anului gestionar a cheltuielilor legate de ieșire activelor pe termen lung.
O parte importantă a cheltuielilor cu active imobilizate constituie pierderile din deprecierea
activelor imobilizate. Din punct de vedere contabil, înregistrarea depr ecierii de valoare generează
debitarea unui cont de cheltuieli și creditarea unui cont de activ. Respectivul activ depreciat va
apărea la noua valoare pînă și în situații financiare. Acest fapt poate conduce și la eventuala
revizuire a duratei de utilizare a activului, a valorii reziduale, precum și a valorii amortizabile.
O pierdere din depreciere apare atunci cînd valoarea contabilă este mai mare decît valoarea
care se poate recupera prin vînzarea sau utilizarea activului în continuare. Astfel, SNC „Deprecierea
activelor”, stipulează că un activ este depreciat atunci cînd valoarea sa contabilă depășește valoarea
justă minus costurile de vînzare. Plecînd de la prevederile SNC „Deprecierea activelor” și IAS 36
„Deprecierea activelor” identificarea fapt ului dacă un activ reevaluat poate fi depreciat depinde de
metodele utilizate pentru determinarea valorii reevaluate (juste) a acestuia, și anume: dacă valoarea
reevaluată (justă) a activului este determinată în baza valorii de piață, unica diferență dintr e
valoarea justă a activului și valoarea sa justă minus costurile de vînzare, o reprezintă costurile
suplimentare directe necesare pentru vînzarea activului:
– în cazul în care costurile de vînzare sunt nesemnificative, valoarea justă minus costurile de
vînzare a activului reevaluat poate fi practic identică sau mai mare decît valoarea sa
reevaluată (justă). Astfel, după aplicarea cerințelor de reevaluare activul reevaluat nu se
consideră a fi depreciat și valoarea justă minus costurile de vînzare nu trebuie estimată;

43
– în cazul în care costurile de vînzare sunt semnificative, valoarea justă minus costurile de
vînzare a activului reevaluat este mai mică decît valoarea reevaluată (justă). Astfel, după
aplicarea cerințelor de reevaluare vor fi utilizate prevederil e SNC „Deprecierea activelor”
aferente deprecierii activului reevaluat.
În cazul deprecierii activelor imonilizate pot fi înregistrate următoarele formule contabile:
– reflectarea pierderilor recunoscute din deprecierea imobilizărilor corporale, în valoare de
2000,00 lei:
Debit contul 721 ,, Cheltuieli cu active imobilizate”,
subcontul 7217 „Pierderi din deprecierea activelor imobilizate” – 2000,00 lei
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe” – 2000,00 lei;
– decontarea sumei depășirii reducerii de reevaluare a imobilizărilor corporale asupra
surplusului de reevaluare înregistrat în perioadele de gestiune precedente sau în cazul
absenței acestuia , în valoarea de 1000,00 lei:
Debit contul 721 ,, Cheltuiel i cu active imobilizate”,
subcontul 7217 „Pierderi din deprecierea activelor imobilizate” – 1000,00 lei
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe” – 1000,00 lei .
La finele anului rulajul se trece la rezultatul financiar total prin următoarea formula
contabilă:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 27130,00 lei
Credit contul 721 „ Cheltuieli cu active imobilizate ” – 27130,00 lei.
Rula jul total acumulat pe contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate ” se reflectat în Situația
de profit și pierderi ale anului 2017, pe rîndul rîndul 09 0 „Rezultatul din alte activități " fiind totalul
arifmetic dintre cheltuielile din alte activități și veniturei din alte activități .

3.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare
Cheltuielile activității financiare apar în urma modificării mărimii și structurii capitalului
propriu, împrumuturilor și creditelor entității.
Pentru generalizarea informației privind cheltuielile activității financiare ale entității este
destinat contul 722 „Cheltuieli ale activității financiare” în care se reflectă:
– plata (dobînda) pentru bunurile primite în arendă finanțată (leasing financiar), în cazul
în care arenda nu constituie activitatea de bază a entității;
– diferențele nefavorabile de curs valuta r și de sumă aferente mijloacelor bănești,
creanțelor și datoriilor exprimate în valută;

44
– sumele decontate ale creanțelor compromise privind redevențele și plata pentru arenda
finanțată (leasingul financiar);
– cheltuielile aferente transmiterii cu titlu grat uit a activelor pe termen lung și curente
altor entități, inclusiv valoarea de bilanț a acestor active;
– alte cheltuieli ale activității financiare a entității.
Documentele primare utilizate la perfectarea documentară a cheltuielilor comerciale sunt:
 contracte de donație;
 proces -verbal de primire -predare a activelor pe termen lung;
 ordin de plată;
 note de contabilitate etc.
În planul de conturi pentru contul 722 sî nt prevăzute următoarele subconturi:
 7221 „ Cheltuieli din diferențe de curs valutar ”;
 7222 „Cheltuieli din diferența de sumă ”;
 7223 „Cheltuieli privind redevențe ”;
 7224 „Alte cheltuieli ale activității financiare”.
 7224 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente activelor imobilizate și circulante
transmise cu titlu gratuit” ;
 7225 „Cheltuieli aferente emisiunii și operațiunilor cu acțiuni proprii” ;
 7226 „Alte cheltuieli financiare”.
Deoarece în anul 2017 entitatea analizată nu a înregistrat astfel de cheltuieli, vom utiliza un caz
abstract pentru a reda evidența sintetică la acest cont.
Presupunem că entitatea a predat cu titlu gratuit un utilaj tehnologic. Costul d e intrare al acestuia
este de 20 000,00 lei, suma amortizării calculate – 18000,00 lei. Utilajul a fost predat la valoarea de piaț ă
de 90 00,00 lei inclusiv TVA.
În baza acestor date, se vor întocmi următoarele formule contabile :
– decontarea amortizării acumulate pînă la momentul predării utilajului cu titlu gratuit:
Debit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”,
subcontul 1243 „Amortizarea mașinilor, utilajelor și insta lațiilor de transmisie” – 1800 0,00 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe”,
subcontul 1233 „Mașini, utilaje și instalații de transmisie” – 18000,00 lei ;
– decontarea valorii contabile a utilajului pre dat:
Debit contul 722 „Cheltuieli financiare”,

45
subcontul 7224 „Valoarea contabilă și cheltuielile aferente activelor imobilizate și circulante transmise cu
titlu gratuit” – 2000,00 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe”,
subcontul 1233 „Mașini, utilaje și instalații de transmisie” – 2000,00 lei ;
– înregistrarea la cheltuieli a sumei TVA din valoarea obiectului la preț de piață:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7133 „Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit” – 1800 ,00 lei
Credit contul 534 „Datorii față de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare a adăugată” – 1800,00 lei.
Evidența contabilă a cheltuielilor din diferențe de cus valutar putem analiza în baza următorului
exemplu convențional. Conform registrului contului 243 „Conturi curente în valuta străină ” la data de 15
decembrie 2017 s -au înregistrat diferența de curs valutar negativă , aferente mijloacelor existente în
conturile curente valutare în sumă de 200,67 lei:
– reflectarea cheltuielilor din diferențe nefavorabile:
Debit contul 722 „Cheltuieli finan ciare”,
subcontul 7221 „Cheltuieli din diferențele de curs valutar” – 200,67 lei
Credit contul 243 „Conturi curente în valuta străină ” – 200,67 lei .
Noțiunea de diferență de sumă a fost pusă în aplicare cîțiva ani în urmă , fără ca această
noțiune să se regăsească în careva acte normative privind reglementările contabile sau fiscale .
Odată cu adoptarea SNC noi , în care acestei noțiuni i -a fost consacrată o bună parte dintr -un
standard întreg SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă” .
Diferența de curs valutar reorezintă diferență care rezultă din recalcularea valutei străine în
monedă națională la diferite cursuri oficiale ale leului moldovenesc.
Diferența de sumă – diferență care rezultă din recalcularea creanțelor și datoriilor exp rimate
în valută străină sau unități convenționale la diferite cursuri oficiale ale leului moldovenesc sau
cursuri de schimb stabilite în contractele încheiate între rezidenții RM.
Conform SNC, diferențele de curs valutar apar în relațiile economice dintr e un rezident al
RM și un nerezident (creanțe, datorii), conturi bancare în valută străină, iar diferențele de sumă se
referă exclusiv la creanțele (datoriile) exprimate în valută străină între doi rezidenți.
Diferențele de curs valutar, în dependență de fluctuația cursului oficial stabilit de BNM, se
calculează și se reflectă în evidența contabilă la data efectuării operațiunilor economice și la data
raportării, iar diferențele de sumă – la data achitării (stingerii) creanței (datoriei), exprimate în
valută străină. Diferențele de curs valutar se reflectă în evidența contabilă în baza unor calcule și a

46
unei Note contabile, întocmite de entitate de sine stătător, iar diferențele de sumă urmează să fie
documentate prin întocmirea documentului contabil cu reg im special factura sau factura fiscală.
Conținutul economic al diferențelor de curs valutar și al diferențelor de sumă este practic
identic și reflectă fluctuațiile cursurilor valutare la diferite date de efectuare a operațiunilor
economice. Particularita tea principală a diferențelor de sumă, conform SNC, este următoarea:
diferențele de curs valutar se recunosc la data efectuării operațiunilor economice și la data de
raportare, iar diferențele de sumă numai la data efectuării operațiunii economice (achitar e).
Rula jul total acumulat pe contul 722 „ Cheltuieli ale activității financiare ” se reflectat în
Situația de profit și pierderi ale anului 2017, pe rîndul rîndul 09 0 „Rezultatul din alte activități "
fiind totalul arifmetic dintre cheltuielile din alte activități și veniturei din alte activități .

3.3. Contabilitatea cheltuielilor excepționale
Cheltuielile excepționale apar ca rezultat al evenimentelor rare și netipice, nelegate de
activitatea economico -financiara a entității. Aceste cheltuieli deci, apar ca rezultat al evenimentelor
extraordinare .
Pentru generalizarea informației privind pierderile din evenimentele excepționale este
destinat contul 723 „Cheltuieli excepționale”, în care se reflectă:
– valoarea de bilanț a bunurilor (activelor pe termen lung și curente) (distruse, casate,
expropriate etc.) ca rezultat al accidentelor, incendiilor, calamităților naturale și altor
evenimente excepționale;
– valoarea prejudiciilor (defectelor) din deteriorările bunurilor în urma accidentel or,
incendiilor, calamităților naturale și altor evenimente excepționale;
– cheltuielile legate de prevenirea și/sau lichidarea consecințelor evenimentelor
excepționale:
 salariile angajaților;
 contribuțiile de asigurări și primele de asistență medicală;
 valoarea (costul) materialelor, energiei electrice consumate, serviciilor
activităților auxiliare proprii și ale altor entități etc.;
– pierderile din stoparea activității de bază a întreprinderii în urma evenimentelor
excepționale;
 salariile angajaților în perioada staționărilor și contribuțiile de asigurări sociale și
primele de asistență medicală;

47
 valoarea bunurilor materiale, energiei electrice, apei, energiei de toate , tipurile
consumate etc.
Pentru generalizarea informației privind pierderele din activ itatea excepțională este destinat
contul de activ 723 „Pierderi excepționale”. În debitul acestui cont pe parcursul perioadei de
gestiune se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului sumele piederilor excepționale, iar în
credit – trecerea la sfîr șitul anului de gestiune a acestor cheltuieli la rezultat financiar total.
Conform Planului general de conturi contabile , la 723 „Cheltuieli excepționale” pot fi
deschise următoarele subconturi:
 7231 „Cheltuieli privind calamitățile” ;
 7232 „Cheltuieli privind alte evenimente excepționale” ;
 7233 „Alte cheltuieli excepționale”.
Pierderile excepționale se reflectă în contul 723 „Pierderi excepționale” numai cu condiția că
există documente care confirmă producerea evenimentului excepțional. La aceste documente se
referă:
– actele comisiilor de lichidare a consecințelor calamităților naturale – în cazul
cutremurelor de pămînt, secetelor, inundațiilor, uraganelor, eroziunii solurilor,
epizootiilor etc.;
– actele serviciului antiincendiar de stat – în cazul i ncendiilor;
– actele poliției rutiere și/sau deciziile instanțelor de judecată – în cazul accidentelor
rutiere;
– actele poliției și/sau deciziile instanțelor de judecată – în cazul furturilor;
– actele și calculele companiilor de asigurări – la determinarea sum elor despăgubirilor
de asigurare;
– procesele -verbale de casare a mijloacelor fixe (mijloacelor de transport) – la
lichidarea acestora și la determinarea valorii realizabile nete a bunurilor materiale
obținute;
– actele experților independenți (evaluatorilor) – la evaluarea mărimii pagubelor din
pierderea parțială a bunurilor.
La contabilizarea cheltuielilor excepționale sunt urmărite următoarele documente primare:
procese -verbale de casare a obiectelor, actele comisiilor de lichidare a consecințelor calamități lor
naturale, actele serviciului antiincendiar, actele și calculele companiilor de asigurări, bonuri de
consum, facturi de expediție, alte documente ce confirmă evenimentul excepțional.

48
Deoarece entitatea „ Urban Eat ” SRL nu a înregistrat cheltuieli excepți onale, apelăm la
următorul exemplu convențional pentru a expune metodologia contabilă .
Presupunem, că după 3 ani de utilizare un ui autovehicol al cărui cost de intrare constituia
120000,00 lei inclusiv TVA a suferit un accident. Conform procesului -verbal a l poliției rutiere,
pierderea posibilităț ii de a fi utilizat este de 50 %. Durata de utilizare a fost stabilită de 8 ani,
amortizarea a fost calculată conform metodei liniare. Pentru restabilirea proprietății de exploatare a
mijlocului fix s -au efec tuat cheltuieli în valoare de 12 000,00 lei fără TVA. Valoarea de recuperare a
autovehicolui după lucrările de restabilire a capa cităților acestuia constituie 35 000,00 lei.
Autovehicol a fost asigurat, compensația companiei de asigurări constituind 8000,00 lei.
În baza exemplului calculăm următorii indicatori:
 costul de intrare fără TVA 100000,00 lei (120000/1,2 )
 amortizarea anuală 12500,00 lei (100000/ 8)
 amortizarea acumulată pînă la accident 37500,00 lei (12500×3)
 valoarea contabilă pînă la accident 62500,00 lei (100000 -37500)
 valoarea contabilă spre decontare 31250,00 lei (62500×5 0%)
 valoarea contabilă după decontarea parțială a acesteia 31250,00 lei (62500 -3120)
 suma cheltuielilor care pot fi supuse capitalizării 3750,00 lei (35000 -3125 0)
 diferența cheltuielilor ce depășește valoarea de recuperare 8250,00lei (12 000-3750 )
– reflectarea decontării amortizării acumulate a autovehicolui în sumă de 12500,00 lei:
Debit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”,
subcontul 1244 „Amortizarea mijloacelor de transport” – 1250 0,00 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe”,
subcontul 1234 „Mijloace de transport” – 12500,00 lei ;
– decontarea parțială a valorii contabile în mărimea pierderii capacităților de utilizare a
autocamionului 3125 0,00 lei, suma TVA – 6250 ,00 lei( 31250 ×0,2):
Debit contul 723 „Cheltuieli excepționale”,
subcontul 7232 „Cheltuieli privind alte evenimente excepționale” – 31250 ,00 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe”,
subcontul 1234 „Mijloace de transport” – 31250 ,00 lei ;
– calcularea TVA la buget (restabilirea parțială a TVA) anterior trecută în cont:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7133 „Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit” – 6250,00 lei
Credit contul 534 „Datorii față de buget”,

49
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – 6250 ,00 lei ;
– reflectarea sumei cheltuielilor aferente înlăturării pierderilor:
Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție” – 12000,00 lei
Debit contul 534 „Datorii față de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – 2400,00 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară” – 14400,00 lei ;
– capitalizarea cheltuielilor efectuate în limita valorii de recuperare a autocamionului:
Debit contul 123 „Mijloace fixe”,
subcontul 1234 „Mijloace de transport” – 3750,00 lei
Credit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție” – 3750,00 lei ;
– trecerea la cheltuielile perioadei a cheltuielilor efectuate peste limita valorii de recuperare:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
subcontul 7132 „Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobili zate cu
destinație administrativă” – 8250,00 lei
Credit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție” – 8250,00 lei ;
– reflectarea creanței companiei de asigurări pentru despăgubirea daunei în urma accidentului
în sumă de 80 00,00 lei:
Debit contul 234 „Alte creanțe curente”,
subcontul 2343 „Creanțe privind alte operații” – 8000,00 lei
Credit contul 623 „Venituri excepționale”,
subcontul 6232 „Venituri din compensarea pierderilor din alte evenimente” – 8000,00 lei.
La sfîrșitul perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 723 „Cheltuieli excepționale” se
trece la rezultatul financiar total prin formula contabilă:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 31250,00 lei
Credit contul 723 „Cheltuieli excepționale” – 31250,00 lei.
Rula jul total acumulat pe contul 72 3 „Cheltuieli excepționale ” se reflectat în Situația de
profit și pierderi ale anului 2017, pe rîndul rîndul 09 0 „Rezultatul din alte activități " fiind totalul
arifmetic dintre cheltuielile din alte activități și veniturei din alte activități .

50
3.4. Contabilitatea privind impozitul pe venit
Cheltuielile privind impozitul pe venit includ suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe
venit luate în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune. Cheltuielile
efective privind impozitul pe venit se determină la finele anului de gestiune, ținînd cont de diferențele
permanente și temporare care apar între venitul contabil și cel impozabil.
Cheltuielile privind impozitul pe venit curent sunt sumele impozitului pe venit care urmează a
fi achitate (recuperate) în anul curent de gestiune. Cheltuielile privin d impozitul pe venit curent
includ:
● datorii curente privind impozitul pe venit
● creanțe curente privind impozitul pe venit
Cheltuielile privind impozitul pe venit amînat reprezintă sumele impozitului pe venit de
achitat sau de recuperat în perioadele de gestiune viitoare.
Cheltuielile privind impozitul pe venit amînat cuprind:
● datorii amînate privind impozitul pe venit
● creanțe (active) amînate privind impozitul pe venit
Pentru generalizarea informației despre cheltuielile privind impozitul pe venit este de stinat
contul 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit”.
În debitul contului 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” se reflectă:
– sumele impozitului pe venit plătit în rate pe parcursul anului de gestiune;
– datoriile curente și amînate privind impozit pe venit la finele anului de gestiune;
– anularea (decontarea) activelor amînate privind impozitului pe venit la finele anului de
gestiune;
– stornare la finele anului a sumelor impozitului pe venit plătit în rate.
În creditul contului 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” se reflectă la finele anului de
gestiune:
– activele amînate privind impozitul pe venit;
– anularea(decontarea) datoriilor amînate privind impozitul pe venit;
– decontarea cheltuielilor acumulate privind impozitul pe venit la rezultatul financiar
total.
Contul 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” este un cont de activ, însă el poate avea
un sold intermediar atît în credit cît și în debit. Soldul credito r al contului dat este numit economie
privind impozit pe venit și reprezintă suma impozitului pe venit care urmează a fi recuperată unității
economice în perioada curentă sau viitoare.

51
În Planul de conturi pentru contul 731 ,,Cheltuieli privind impozitul p e venit” prevăzute
următoare subconturi:
– 7311 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” ;
– 7312 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit din activitatea operațională” ;
– 7313 ,,Alte cheltuieli privind impozitul pe venit” .
În cadrul întreprinderii analizate se utilizează subcont 7311 ,,Cheltuieli privind impozitul pe
venit” (Anexa 16). La finele anului de gestiune la valoare impozitului pe venit calculat conform
Declarației cu privire la impozit pe venit (Anexa 6) în suma de 7991,70 lei a fost înregitrată
următoarea formulă contabilă:
Debet contul 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” ,
subcontul 731 1 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” – 7991,70 lei
Credit contul 534 ,, Datorii fața de buget ” – 7991,70 lei;
– la sfîrșitul perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 731 ,,Cheltuieli privind impozitul
pe venit” se trece la rezultatul financiar total prin formula contabilă:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 7991,70 lei
Credit con tul 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” ,
subcontul 731 1 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” – 7991,70 lei.
Modul de determinare și contabilitate a impozitului pe veniturile persoanelor care desfășoară
activitate de întreprinzător se reglem entează de SNC „Cheltuieli”, IAS „Impozit pe profit”, titlul I
și II din Codul Fiscal și Legii pentru punerea în aplicare a titlului I și II ale Codului fiscal .
Principală problemă la determinarea impozitului pe venit de către agenții economici, care
nu se atribuie la subiecții economici ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii este determinarea
deosebirilor dintre regulile contabile și fiscale. Sistemul contabil din RM definește două noțiuni de
bază la determinarea datoriei (creanței) privind impozitul pe venit/profit: rezultatul financiar
contabil și impozabil.
Rezultatul financiar contabil (profitul/pierderea contabil) reprezintă profitul/pierderea până
la impozita re, determinat conform cerințelor SNC și principiilor de bază ale contabilității, calculat și
reflectat în Situația de profit și pierderi. Neconcordanța dintre venitul contabil și cel impozabil este
determinată de diferențele apărute în legătură cu constat area veniturilor și cheltuielilor în
contabilitatea financiară și în scopuri de impozitare. Pentru determinarea venitului impozabil e
necesar de ajustat veniturile și cheltuielile conform cerințelor Codului fiscal.
Deosebirile principiilor contabile cu no rmele fiscale duc la apariția unor diferențe dintre
sumele veniturilor și cheltuielilor recunoscute în contabilitatea financiară și în scopuri de
impozitare. Necorespunderea acestora din urmă conduc la apariția divergențelor la formarea

52
rezultatelor financ iare. Astfel, conform SNC, rezultatul financiar se măsoară și se recunoaște în
baza regulilor și principiilor fundamentale ale contabilității, fiind diferit de rezultatul determinat
după normele fiscale.
Cauzele apariției diferențelo r de recunoaștere și e valuare a cheltuielilor în contabilitatea
financiar ă și în scopul impozitării sînt:
– incoincidența perioadei de gestiune la constatarea cheltuielilor ;
– limitarea sumei cheltuielilor constatate în scopul impozitării;
– componența și structura cheltuielilor ned eductibile fiscal;
– divergența metodelor de calcul și evaluare a cheltuielilor .
În continuare, vom cerceta cauzele apariției diferențelor de recunoaștere și evaluare a
cheltuielilor .
Incoincidența perioadei de gestiune la recunoașterea cheltuielilor. Recunoașterea
cheltuielilor în scopuri de impozitare și în contabilitatea financiară în diferite perioade de gestiune
este influențată de metodele de evidență utilizate de entitate, a căror definire și posibilitate de
utilizare a fost expusă la examinarea cauzelor de recunoaștere a veniturilor.
Spre exemplu, dacă contribuabilul ce utilizează metoda contabilității de angajamente are
datorii față de o persoană interdependentă, care folosește metoda de casă, acestea se constată ca
cheltuieli în Situația de pr ofit și pierdere în perioada de gestiune în care cheltuielile au apărut. În
scopuri fiscale, cheltuielile nu pot fi atribuite acestui exercițiu contabil, decât numai în perioada de
gestiune a achitării lor.
Conform Codului fiscal, persoană interdependentă este considerat membrul familiei
contribuabilului sau persoana care controlează contribuabilul, este controlat de contribuabil sau se
află împreună cu acesta sub controlul unui terț. În art. 5 (12) sunt indicate gradele de rudenie
calificate ca membri ai f amiliei. Prin control se înțelege posesia directă sau indirectă, prin una sau
mai multe persoane interdependente, a cel puțin 50% din capitalul social sau din drepturile de vot
ale unei persoane.
Operațiunile cu persoanele interdependente pot avea și un c aracter invers, când în scopuri
fiscale cheltuielile sunt recunoscute, iar conform cerințelor SNC nu pot fi recunoscute ca cheltuieli.
Așadar, achitarea în avans a cheltuielilor față de o persoană interdependentă, care folosește metoda
de casă, în contabi litate se reflectă ca activ și se include în componența cheltuielilor anticipate pe
termen curent sau lung, iar în scopuri de impozitare se constată ca cheltuieli.
Recunoașterea cheltuielilor în cazul incoincidenței perioadei de gestiune la constatarea
cheltuielilor se prezintă în tabelul 4 .

53
Tabelul 4
Recunoașterea cheltuielilor în cazul incoincidenței perioadei de gestiune
Operația economică În
contabilitatea
financiară Actul
normativ In scopuri de
impozitare Actul
normativ
Operații
economice cu o
persoană
interdependentă Cheltuieli
suportate,
dar
neachitate Se recunoaște
și se reflectă
ca cheltuieli
în
contabilitate și
situațiile
financiare
înbaza
metodei
contabilității
de
angajamente
în perioada în
care s -au
suportat SNC
Cheltuieli Contribuabi lul care
folosește metoda
contabilității de
angajamente nu are
dreptul să facă nici
un fel de deduceri
până la momentul
efectuării plăților
dacă are obligații
față de o persoană
interdependentă
care folosește
metoda de casă Codul
fiscal,
art. 44
(5)
Cheltuieli
achitate,
dar
nesuportate Se recunosc și
se reflectă în
contabilitate
ca active
imobilizate
sau curente în
perioada în
care au fost
achitate SNC
Cheltuieli,
Planul
general
de conturi In scopuri de
impozitare
contribuabilul care
folosește metoda
contabilității de
angajamente are
dreptul la deduceri
dacă are obligații
față de o persoană
interdependentă
care folosește
metoda de casă Codul
fiscal,
art. 44
(5)

54
Operația economică În
contabilitatea
financiară Actul
normativ In scopuri de
impozitare Actul
normativ
Operații economice în baza
metodei de casă Se utilizează
numai metoda
contabilității
de
angajamente.
Cheltuielile se
recunosc în
perioada
suportării lor,
indiferent de
momentul
achitării Legea
contabilității Poate fi utilizată la
întreprinderile
persoane fizice.
Cheltuielile se
constată în perioada
de gestiune când a
avut loc plata
efectivă a lor Codul
fiscal,
art. 44
(1)

Limitarea sumei cheltuielilor recunoscute în scopul impozitării este o altă cauză care
condiționează apariția diferențelor dintre rezultatul contabil și fiscal.
În condițiile unei economii de concurență și de piață, întreprinderile, fiind ghidate de ideea
unei dezvoltări economice libere, nu plafonează cheltuielile efectuate, dacă acestea au avut scopul
prosperării afacerilor efectuate în scopuri de întreprinzător . Astfel, cheltuielile suportate în
activitatea de întreprinzător sunt recunoscute și reflectate în Situația de profit și pierdere în mărime
totală, fără a limita suma unui sau altui fel de cheltuieli.
Legislația fiscală limitează suma unor articole de ch eltuieli în scopuri de impozitare.
Plafonul acestor cheltuieli este stabilit în procente față de o bază de calcul, în sumă fixă indicată sau
sumă de calculat. Nomenclatorul, cuantumul și condițiile de limitare și confirmare a principalelor
cheltuieli limit ate fiscal sunt expuse în tabelul următor.
Tabelul 5
Componența cheltuielilor limitate fiscal
Articole de cheltuieli
limitate Mărimea și condițiile de limitare și confirmare
Cheltuieli de
deplasare ale
lucrătorilor (art.24 (3)
din C.F.) Cheltuielile de deplasare includ:
 cheltuieli de călătorie (costul biletelor tur -retur);
 cheltuieli privind cazarea;
 diurnă ;
 altele.
Limitarea acestor cheltuieli se face în dependență de localitatea

55
de delegare, funcția de serviciu a persoanelor delegate etc. și sunt
grupate în categorii: diurna 2 categorii, cheltuielile privind cazarea în 2
categorii (A, B) .
Document justificative: decontul de avans la care sunt anexate
toate documentele primare.
Cheltuieli de
reprezentanță
(art.24 (3) din C.F.) Limitarea acestor cheltuieli se determină în procente din suma:
 venitul din vânzarea mărfurilor ( rulaj creditor la contul 6112 fără
TVA și accize) – 0,5%;
 altor venituri (venitul brut -venitul din vânzarea mărfurilor) – 1%.
Cheltuieli
neconfirmate
documentar
(art.24 (10) din C.F.) Nu se permite deducerea cheltuielilor dacă contribuabilul nu
poate confirma documentar că aceste cheltuieli au fost suportate într -un
anumit cuantum și în modul stabilit de Guvern.
Se permite deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar cu
condiția:
 sunt legate de activitatea de întreprinzător a întreprinderii;
 în mărime de 0,2 % din venitul impozabil.
Donații în scopuri
filantropice sau de
sponsorizare (art.36
din C.F.) Pentru confirmarea acestor cheltuieli sunt necesare următoarele
cerințe:
 mărimea lor nu depășește 2 % din venitul impozabil ne luând în
considerație scutirile;
 să existe bază documentară: cererea în scris a beneficiarului,
contractul de donație, autentificat notarial, factură fiscală sau factură
de expediție etc.
Cheltuieli suportate pe
parcursul anului
pentru reparația
mijloacelor fixe
(art.27 (8) din C.F.)  dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparația
proprietății nu depășesc 15% din baza valorică a categoriei
respective de proprietate, cheltuielil e în cauză vor fi permise spre
deducere în anul respectiv;
 dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparația
proprietății depășesc 15% din baza valorică a categoriei respective
de proprietate, mărimea acestui surplus se consideră drep t cheltuieli
pentru recondiționare și se reflectă la majorarea bazei valorice a
categoriei respective de proprietate.

56
Cheltuieli suportate pe
parcursul anului
pentru reparația
mijloacelor fixe
conform contractului
de arendă (locațiune),
leasing operațio nal Se permite în limita a 15% din suma calculată a arendei (locațiunii)
suportată pe parcursul perioadei fiscale
Există și alte deduceri limitate fiscal: cheltuieli privind asigurările, defalcări în fondurile de
rezervă etc.
Ca rezultat al limitării cheltuielilor, din punct de vedere fiscal, se formează diferențe egale
cu suma depășirii plafoanelor indicate de legislația în vigoare. Depășirile menționate reprezintă
corectări ale venitului calculat în contabilitate pentru determinarea corectă a venitul ui impozabil.
Componența și structura cheltuielilor nedeductibile fiscal este o altă cauză care
condiționează apariția diferențelor dintre rezultatul contabil și fiscal.
În conformitate cu prevederile Codului fiscal este stabilită componența cheltuielilor care nu
se permit spre deducere din venit la calculul venitului impozabil. Astfel, din punct de vedere fiscal
cheltuielile sunt:
 deductibile;
 nedeductibile.
Legislația fiscală indică o regulă de bază a deductibilității cheltuielilor conform căreia
cheltuie lile trebuie să fie ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul
anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de antreprenor (art. 24 (1) din Codul fiscal).
Cheltuielile nedeductibile fiscal sunt reglementate de articolele 23 și 24 al Codului Fiscal,
care menționează:
 Nu se permite deducerea cheltuielilor personale și familiale;
 Nu se permite deducerea sumelor plătite la procurarea terenurilor;
 Nu se permite deducerea sumelor plătite la procurarea proprietății pe care se calcu lează
uzura (amortizarea) și față de care se aplică prevederile art.26, 28 și 29 sau la procurarea
mijloacelor fixe cu un termen de exploatare mai mare de un an;
 Nu se permite deducerea compensațiilor, remunerațiilor, dobânzilor, plății pentru
închirieri de bunuri și altor cheltuieli efectuate în interesul unui membru al familiei
contribuabilului, al unei persoane cu funcție de răspundere sau al unui conducător de agent
economic, al unui membru al societății sau al altei persoane interdependente, dacă nu
există justificarea plății unei astfel de sume;

57
 Nu se permite deducerea pierderilor în urma vânzării sau schimbului proprietății,
îndeplinirii lucrărilor și prestării serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între
persoanele interdependente;
 Nu se permite deducerea cheltuielilor legate de obținerea venitului scutit de impozitare,
care se determină în mod proporțional, în funcție de ponderea venitului scutit de
impozitare în suma totală a veniturilor constatate în evidența financiară pe parcursul anului
fiscal;
 Nu se permite deducerea cheltuielilor dacă contribuabilul nu poate confirma documentar
că aceste cheltuieli au fost suportate într -un anumit cuantum și în modul stabilit de
Guvern;
 Nu se permite deducerea reziduurilor, deșeurilor și perisab ilității naturale peste limitele
aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor;
 Nu se permite deducerea penalităților, amenzilor și altor sancțiuni aplicate pentru
încălcarea legislației fiscale;
 Nu se permite deducerea sumei din reevaluarea și din deprecierea mijloacelor fixe și a
altor active;
 Nu se permite deducerea sumelor achitate sau suportate în folosul titularului patentei de
întreprinzător.
Divergența dintre metodele de calculare a cheltuielilor este a patra cauză care
condiționează apariț ia abaterilor dintre rezultatul financiar contabil și fiscal.
În politicile de contabilitate întreprinderile stabilesc metodele de recunoaștere, evaluare,
calculare a amortizării imobilizărilor reieșind din avantajele economice care le generează activele și
din interesele proprii. Legislația fiscală, însă, impune anu mite metode de evaluare care diferă de
cele contabile, acest fapt ducând la apariția divergențelor dintre indicatorii calculați în contabilitate
și în fiscalitate.
La întreprinderea analizată în anul 2017 a existat numai penalitate în mărime de 0,44 lei ,
pentru încălcarea legislației fiscale , care nu se deduc și a influențat asupra venitului impozabil.

58
Concluzii și recomandări
Contabilitatea cheltuielilor este unul dintre cele mai importante și dificile sectoare de
evidență a oricărei entități. În cadrul acestui sector de evidență se formează un șir de indicatori
financiari, cum ar fi: costul vînzărilor, cheltuielile și rezultatele financiare din diferite tipuri de
activități și evenimente, care servesc drept bază pentru determinarea obligațiilor fi scale, elaborarea
bugetelor entității, luarea deciziilor manageriale și economice.
Teza de master este îndeplinită în baza datelor entității „Urban Eat” SRL. Politici contabile
este o parte foarte importantă a organizării entității, de aceea la fondarea entității, indiferent de tipul
de proprietate, apartenența ramurală și forma juridică, se întocmește acest document. În urma
analizei Politicilor contabile „Urban Eat” SRL, putem constata, că atît compartimentul de cheltuieli,
cît și alte compartimente sî nt detaliat descrise și rerflectate.
În primul capitol al lucrătii sînt descrise definiții și clasificări ale chltuililor prin prizma
legislației RM în vigoare în coorelare cu standardele internaționale, și în baza acestei analiza
necătînd la multitudinea criteriilor de clasificare actualmente, conform cercetărilor efectuate de
savantul autohton A. Nederița menționează că lipsesc investigațiile complexe referitoare la
componența, modul de clasificare, recunoaștere, evaluare și contabilizare a ch eltuielilor entităților
autohtone. De ase menea, nu sînt abordate și soluționate problemele contabilit ății chelt uielilor
la întreprinderile micului business, organiz ațiile de transp ort auto, în companiile de lea sing și
cooperativele de întreprin zător. În plus, baza normativă a contabili tății cheltuielilor entităților
autohto ne este incompletă și necesi tă modernizare în concorda nță cu normele și principiile
contabile internaționale.
Evaluarea cheltuielilor trebuie să se bazeze pe principii contabile: prudența
(conservatismul), permanența metodelor, pragul de semnificație (importanța relativă), unitatea
monetară și evaluarea separată a elementelor de venituri și cheltuieli , principiul contabilității de
angajamente și principiul necompensării. Toate acestea sînt descrise în lucrarea dată și au o
importanță majoră, diind temelia contabilitării întreprinderii.
Vînzarea bunurilor generează cheltuieli, și anume costul vînzărilor. Un indica tor important
care cuprinde:
– valoarea contabilă (costul efectiv) a mărfurilor și produselor vîndute sau transmise în
schimbul altor active, care se determină în funcție de metoda de evaluare curentă a stocurilor
(costului mediu ponderat, FIFO, identific ării) aplicată de către entitate în conformitate cu SNC
,,Stocuri";
– costul serviciilor (lucrărilor) prestate terților în cadrul activității operaționale;

59
– alte cheltuieli corelate cu veniturile din vînzări.
Cheltuielile de distribuire reprezintă cheltui eli aferente promovării și comercializării
produselor/mărfurilor și serviciilor. Aceste cheltuieli pot fi suportate pînă la comercializarea
produselor/mărfurilor (de exemplu, cheltuielile de publicitate), în procesul comercializării acestora
(de exemplu, s alariile personalului antrenat în procesul de comercializare) sau după comercializarea
lor (de exemplu, cheltuielile pentru reparația mărfurilor în perioada de garanție). În funcție de pragul
de semnificație, cheltuielile suportate pînă la comercializarea produselor/mărfurilor pot fi
contabilizate ca cheltuieli anticipate cu decontarea ulterioară a acestora la cheltuielile curente în
perioadele de comercializare a produselor/mărfurilor.
Cheltuielile administrative actualmente reprezintă cheltuielile aferente organizării, deservirii și
gestionării entității în ansamblu.
Cheltuielile aferente activității de bază care nu se reflectă la cheltuielile de distribuire și
administrative sunt incluse în alte cheltuieli din activitatea operațională.
Cheltuieli cu active imobilizate reprezint cheltuielile aferente ieșirii și pierderile din
deprecierea activelor imobilizate, cu excepția cheltuielilor aferente lipsurilor de active imobilizate
constatate la inventariere. Deseori cheltuielile legate de act ive imobilizate au valoarea vastă, și
negativ influențează asupra corectitudinei reflectării rezultatelor financiare. Pentru diminuarea
impactului operațiunilor de ieșire activelor imobilizate există noțiunea de provizioane. Considerăm,
că constituirea pro vizioanelor permite includerea uniformă în componența cheltuielilor pe parcursul
anului gestionar a cheltuielilor legate de ieșire activelor pe termen lung.
O parte importantă a cheltuielilor cu active imobilizate constituie pierderile din deprecierea
activelor imobilizate. Din punct de vedere contabil, înregistrarea deprecierii de valoare generează
debitarea unui cont de cheltuieli și creditarea unui cont de activ. Respectivul activ depreciat va
apărea la noua valoare pînă și în situații financiare. Acest fapt poate conduce și la eventuala
revizuire a duratei de utilizare a activului, a valorii reziduale, precum și a valorii amortizabile.
Cheltuielile activității financiare apar în urma modificării mărimii și structurii capitalului
propriu, împrumuturilor și creditelor entității. O parte importantă a acestor cheltuieli constituie
cheltuieli din diferențe de curs valutar și cheltuieli din diferențe de sumă.
Cheltuielile privind impozitul pe venit includ suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe
venit luate în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune. Cheltuielile
efective privind impozitul pe venit se determină la finele anului de gestiune, ținînd cont de diferențele
permanente și temporare care apar între venitul contabil și cel impozabil.
Întreprinderea utilizează subonturi personali, aprobati prin Politici contabile, necătînd la fapt,
că conturile de gradul II din toate clasele au un caracter de recomandare și se aplică, după caz, în

60
funcție de particularitățile activității entității și cerințele de prezentare a informațiilor, observăm, că
utilizarea altor subconturi poate fi tratată eronat și recomandăm în scopul îmbunătățirii acestui
segment tracerea la subconturi recomandate de Plan ul de conturi contabil.
În scopul menținerii și dezvoltării unității comerciale. După părerea noastră, entitatea are
nevoie de dublarea lucrătorilor de bază. În acest caz, împreună cu cheltuielile suplementare, va
crește potențialul unității comerciale pr in înbunătățirea calității deservirii clienților.
În urma studierii modului de ținere a contabilității în cadrul „Urban Eat” SRL, nu au fost
depistate încălcări. În general, rezultatele evidenței contabile la entitatea dată, reflectă o situație
favorabilă în ceea ce privește activitatea și dezvoltarea ei.
Cercetările efectuate permit formularea următoarelor recomandări referitoare la
perfecționarea contabilității cheltuielior în cadrul „Urban Eat” SRL :
– organizarea rațională a evidenței contabile prin perfecționarea corectă și completă a
documentelor primare și circuitului lor;
– efectuarea unui control riguros în toată documentația contabilă;
– utilizare conturilor de gradul II în conformitate cu Planul General de conturi contabile.
Aceste recomandări, din punctul nostru de vedere, pot contribui la îmbunătățirea
informațiilor contabile în parte.

61
Bibliografie:
Acte legislative și normative
1. Legea contabilității nr. 113 -XVI din 27.04.2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
90-93/399 din 29.06.2007.
2. Codul fiscal nr. 1163 -XIII din 24.04.1997 cu modificări și completări // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, ediție specială din 08.02.2007.
3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 privind executarea o rdinului
Președintelui Republicii Moldova nr. 406 -II din 23.12.1997 cu completări și modificări
ulterioare // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30 -33 din 09.04.1998.
4. Planul general de conturi contabile, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelo r al Republicii
Moldova nr. 119 din 06.08.2013 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 177 –181
din 16.08.2013.
5. Standardul Național de Contabilitate 1 „Politica de contabilitate”, aprobat prin ordinul
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 88 –91 din 30.12.1997.
6. Standardul Național de Contabilitate „Venituri”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al
Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 // Monitorul Oficial al Repu blicii Moldova nr. 177 –
181 din 16.08.2013.
7. Standardul Național de Contabilitate „Cheltuieli”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor
al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
177-181 din 16.08.2013.
8. Standardul Național de Contabilitate „Diferențe de curs valutar și de sumă”, aprobat prin
ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 177 -181 din 16.08.2013.
9. Standardul Național de Contabilitate „Prezentarea situațiilor financiare”, aprobat prin ordinul
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 177 -181 din 16.08.2013.
10. Standardul Național de Contabilitate „P olitici contabile, modificări ale estimărilor contabile,
erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii
Moldova nr. 118 din 06.08.2013 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 177 -181 din
16.08.2013.

62
Manuale, monografii, cărți, broșuri
11. Бетге Й. Балансоведение. Пер.с нем. – Москва: Издательство «Бухгалтерский учет»,
2000.
12. Frecăuțeanu A., Malai A., Balan I. Contabilitate financiară , Chișinău, 2007.
13. Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 18 „Venituri din activități curente”. – București,
Editura CECCAR, 2004.
14. Грей С., Нидлз Б. Финансовый учет. Глобальный подход. Пер. C англ. – Бишкек:USAID,
2004.
15. Мэтьюс М., Перера М. Теория бухгалтерского учета: Учебник/Пер.с англ. Под ред.
Я.В.Соколова, И.А.Смирновой . – Москва: Аудит, 1999.
16. Международный бухгалтерский учет GAAP и IAS. Справочник бухгалтера от А до
Я/Составитель Матвеева В.М. – Москва: Издательство «Дело и сервис», 1998.
17. Needles B., Anderson H., Caldwell J. Principiile de bază ale contabilității. Ediți a a cincea.
Traducere din limba engleză. – Chișinău: ARC, 2000.
18. Nederița A. coordonator. Contabilitate financiară , Manual, Ed. a II -a, revăzută și completată,
ASEM -ACAP, Chișinău, 2003.
19. Nederița A. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S. N.C. și Codului fiscal ,
Lucrare didactică, Contabilitate și audit, Chișinău, 2007.
20. Nederița A. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor întreprinderii: teorie și practică
(monografie). Chișinău, ASEM, 2007.
21. Nederița A. Probleme metodologice ale contabil ității veniturilor și cheltuielilor întreprinderii .
Chișinău, ASEM , 2007.
22. Николаева С.А. Доходы и расходы организации: практика, теория, перспективы. –
Москва: Аналитика – Пресс, 2000.
23. Ноубс К. Карманный словарь –справочник бухгалтера. Пер.с англ. – Москва: Аудит
ЮНИТИ , 1997.
24. Палий В.Ф. Бухгалтерский учет доходов , расходов и прибыли. – Москва: Бератор –
Пресс, 2003.
25. Pântea I., Pop A. (coordonatori) Contabilitatea financiară a întreprinderii. – Cluj–Napoca:
Dacia, 2004.
26. Ristea M., Dumitru C. Contabilitate fina nciară. – București, Editura Mărgăritar, 2002.
27. Ristea M. (coordonator). Contabilitate financiară. – București, Editura Universitară, 2004.
28. Țiriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilova N., Furtuna D.. Analiza rapoartelor
financiare, Manual, Chișinău, ASEM, 2004.

63
29. Энтони Р., Рис Дж. Учет: ситуации и примеры. Пер.с англ. – Москва: Финансы и
статистика, 1996.

Surse electronice
30. www.contabilitate.md
31. www.mf.gov.md
32. www.fisc.md
33. www.contabilsef.md
34. www.bnm.md
35. www.statistica.md
36. www.cnaa.acad.md