2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 21 3. Alegerea unui studiu de caz pentru o amenajare de irigații din Câmpia de Vest a României 3.1…. [623680]

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 21
3. Alegerea unui studiu de caz pentru o
amenajare de irigații din Câmpia de Vest a
României
3.1. Prezentarea generală a amenajării locale de irigații
Topografia.
Amenajarea locală de irigații face parte din Câmpia de Vest a României,
câmpie relative plană cu o anumită neuniformitate, dată de prezența a numeroase
privaluri, zone covatate, grinduri și formații dunoide.
Fig.1Vedere satelitara a amplasamentului amenajarii locale de irigatii
Clima și fenomenele naturale specif ice zonei .
Studiul climatic a fost întocmit pe baza datelor culese de la stațiunea
meteorologică Sânnicolau Mare, stațiune situată în centrul zonei studiate. Climatul
Câmpiei de Vest găsindu -se sub influența climatului vest -european și mai ales a
climei mediteraneene este mult mai blând decât în restul zonelor din țara noastră,
cu veri și ierni în care temperaturile extreme nu au valori deosebite, fiind propice
pentru majoritatea culturilor agricole.
Regimul pluviometric .
În stațiunea meteorologică Sânni colau Mare pe perioada analizată a rezultat
că media precipitațiilor anuale este de 570mm cu variații între 407mm și 743mm.
Lunile cele mai ploioase sunt lunile mai -iunie cu precipitații cuprinse între 65,2-80,1

Oscilații -2 22
mm, iar cele mai secetoase sunt lunile au gust –septembrie, precum și lunile de
iarnă ianuarie -februarie cu precipitații cuprinse între 29-36,4mm.
Tabel 1
An Ian.
(I)Feb.
(II)Mar.
(III)Apr.
(IV)Mai
(V)Iun.
(VI)Iul.
(VII)Aug.
(VIII)Sep.
(IX)Oct.
(X)Noie.
(XI)Dec.
(XII)Total
1980 15.7 25.6 55.2 74.7 55.4 69.6 22.7 10.7 4.7 43.4 106.2 22.2 506.1
1981 29.3 24.2 52.7 33.8 26.9 111.7 59.7 44.9 68.9 67.6 21.2 116.6 657.5
1982 34.0 16.4 46.1 43.4 19.1 59.2 58.6 20.4 44.5 51.9 13.7 46.5 453.8
1983 26.5 10.3 17.324.9 36.0 57.4 20.9 41.0 80.7 17.5 18.1 11.9 362.5
1984 60.5 12.7 28.8 17.8 101.1 56.0 49.2 19.4 36.6 50.1 32.1 24.9 489.2
1985 20.8 44.6 24.0 22.9 83.8 80.6 22.1 66.5 5.3 9.3 74.6 18.9 473.4
1986 38.2 61.9 32.8 40.8 26.1 55.4 70.7 59.2 0.5 14.0 1.2 34.0 434.8
1987 76.0 4.2 49.5 47.0 115.0 38.7 20.6 45.3 9.3 1.7 42.2 23.1 472.6
1988 53.3 33.6 64.0 27.0 47.0 93.7 22.5 9.0 51.0 18.5 10.5 35.4 465.5
1989 2.0 11.3 13.3 83.6 29.2 160.4 13.1 99.3 33.4 27.7 93.5 20.0 586.8
1990 5.8 20.6 31.4 23.5 56.9 26.9 51.3 14.2 32.9 44.6 32.1 71.3 411,5
1991 10.3 17.8 36.4 61.9 111.4 36.0 57.7 67.3 41.4 130.4 41.4 19.5 631.5
1992 5.7 15.4 0.8 27.1 9.4 76.4 25.7 9.3 32.6 86.2 42.0 37.3 367.9
1993 6.4 8.1 43.5 49.6 5.8 21.8 62.2 21.0 61.2 44.4 48.6 76.2 448.8
1994 29.7 29.8 15.4 63.2 36.1 62.3 31.3 38.4 48.7 35.6 10.8 34.1 435.4
1995 44.4 32.2 23.5 36.6 52.7 92.7 60.4 39.6 64.8 9.4 33.7 82.8 572.8
1996 50.7 23.2 25.2 26.2 91.9 61.5 47.7 83.1 81.5 44.9 51.0 67.0 653.9
1997 24.4 16.0 14.6 56.7 24.9 54.4 97.2 85.9 13.4 60.0 21.9 66.3 535.7
1998 48.1 2.2 7.4 50.1 49.5 47.3 65.9 72.4 67.9 55.2 44.4 11.2 521.6
1999 29.0 69.2 6.3 59.4 51.1 59.7 118.6 68.0 34.1 21.7 95.2 86.8 699.1
2000 8.2 3.0 34.5 30.4 15.4 47.6 27.7 19.8 24.6 2.0 11.6 42.9 267.7
2001 29.7 10.4 59.2 100.5 24.2 154.2 58.0 20.7 115.2 10.7 36.9 14.1 633.8
2002 3.8 19.8 5.8 37.0 62.5 49.1 154.4 44.5 43.4 47.0 29.4 40.0 536.7
2003 52.9 21.9 4.3 18.0 33.0 27.1 61.5 17.3 50.5 68.1 24.1 31.0 409.7
2004 26.6 38.4 21.7 108.4 75.1 84.4 72.5 30.0 52.7 41.0 73.5 39.6 663.9
2005 17.2 44.6 52.3 142.7 55.6 45.8 66.9 104.4 67.3 5.3 22.1 54.4 678.6
2006 27.6 29.4 52.2 56.3 58.9 75.7 16.9 86.9 15.4 19.3 19.3 11.7 469.6
2007 25.9 39.7 55.5 0.3 75.6 69.1 33.8 52.8 49.8 61.8 73.4 21.0 558.7
2008 15.4 1.9 72.8 28.6 50.0 94.4 42.9 19.8 50.3 20.0 59.5 51.0 506.6
2009 37.0 17.1 26.1 3.6 78.2 103.3 37.1 25.2 2.5 67.7 83.3 57.4 538.5
2010 70.6 53.4 19.7 43.6 132.4 72.9 27.1 102.7 68.7 32.9 39.1 86.1 749.2
2011 12.5 15.5 22.2 5.7 38.5 28.5 96.2 0 17.7 25.4 0 42.2 304.4
2012 33.8 31.6 3.1 58.7 43 30 44.7 9 30.2 68.8 35.6 40.4 428.9
Media 29.5 24.4 30.8 45.6 53.7 66.8 52.1 45.3 42.5 39.5 40.7 43.6

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 23
020406080100120140160180
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Precipitatii Sinnicolau Mare 1980 -2015
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
Fig.2TREBUIE ADAUGATA PERIOADA 2007 -2012
Ploile torențiale căzute în zona Aranca variază între 4,9 mm și 86 mm cu
intensități cuprinse între 0,11 -1,87 mm/min. precipitațile maxime în 24 de ore
înregistrate la stațiunea Sânnicolau Mare și calculate pentru diverse asigurări se
prezintă astfel:
Tabel2
Asigurarea Precipitații maxime în 24 de ore
1 % 99,1 mm
3 % 81,3 mm
5 % 73,5 mm
10 % 62,0 mm
Pentru perioada noiembrie -mai valoarea precipitațiilor maxime în 24 de ore
la diverse asigurări se prezintă astfel:
Tabel 3
Asigurarea Precipitații maxime în 24 de ore
1 % 60,1 mm
3 % 51,6 mm
5 % 47,5 mm
10 % 41,4 mm
Din calculul bilanțului apei în sol rezultă că excesul de umiditate apare
începând cu luna decembrie și sfârșește în general în luna mai ș i numai excepțional
apare în lunile de vară.
Regimul termic .

Oscilații -2 24
Este caracterizat printr -un indice termic I=50. Temperatura medie anuală în
zonă este de 10,8˚C, având amplitudini mult mai mici față de restul țării.
Constanta termică dă indici asupra condiții lor prielnice de cultivare în zonă a
majorității plantelor agricole. Temperaturile ridicate din lunile martie -aprilie grăbesc
topirea zăpezilor contribuind la mărirea excesului de umiditate.
Tabel 4
An I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media
1980 -4.6 0.9 5.1 8.2 13.5 18.8 19.9 20.2 16.0 11.8 4.4 -0.5 9.5
1981 -4.3 0.3 8.2 10.1 15.9 20.5 20.2 20.4 17.3 12.5 3.9 0.3 10.4
1982 -4.1 -1.4 5.0 7.8 17.7 20.5 21.1 21.0 20.0 12.7 4.8 3.5 10.7
1983 2.5 -0.1 6.9 13.3 18.1 19.2 23.1 21.316.6 10.4 1.5 0.0 11.1
1984 0.2 0.8 4.9 10.6 15.8 17.7 19.0 20.3 17.8 12.6 5.5 -0.9 10.3
1985 -7.7 -6.2 4.4 11.2 17.5 16.7 21.3 21.4 16.3 10.2 4.6 4.3 9.5
1986 0.3 -2.4 3.8 13.5 18.7 19.6 20.1 21.9 16.5 10.1 4.8 -1.6 10.4
1987 -5.1 0.2 -0.1 10.6 14.519.8 23.8 18.9 19.4 11.8 6.3 1.2 10.1
1988 2.6 2.6 4.8 10.0 16.3 18.8 23.1 21.9 16.7 10.5 -1.0 0.9 10.6
1989 -1.2 3.9 8.3 13.3 15.5 17.6 21.8 20.9 16.3 11.2 4.0 1.1 11.0
1990 -0.1 4.7 8.6 10.9 16.7 19.6 21.2 21.7 14.4 11.8 6.2 1.0 11.4
1991 -0.2 -3.1 7.5 9.6 12.9 19.8 22.5 20.2 17.2 10.2 6.0 -2.9 10
1992 -0.5 2.2 5.9 12.0 17.0 20.2 22.5 26.1 17.0 11.0 6.2 -0.2 11.6
1993 -1.4 -3.2 3.4 10.9 19.2 20.9 21.5 22.2 16.1 12.9 2.4 2.7 10.6
1994 2.4 1.8 7.8 11.5 16.8 20.0 24.0 23.1 20.5 10.0 5.5 1.0 12.0
1995 -1.6 5.3 5.0 10.6 15.9 19.3 24.3 21.2 15.5 11.9 2.5 0.8 10.9
1996 -1.5 -3.3 1.4 11.3 18.1 20.9 20.4 20.9 13.2 11.0 7.7 -0.4 10.0
1997 -1.9 1.7 4.5 7.2 17.0 20.3 20.4 20.7 16.2 8.2 6.4 2.5 10.3
1998 2.4 4.0 2.8 12.0 16.0 21.5 22.0 22.1 15.7 12.1 3.0 -4.4 10.8
1999 -0.2 0.2 6.8 12.3 16.4 20.3 22.4 21.2 18.9 11.3 3.5 0.6 11.1
2000 -2.1 3.0 5.5 14.4 18.9 22.0 21.7 24.4 17.0 13.9 9.8 2.5 12.6
2001 2.0 2.9 8.9 10.6 17.7 18.6 22.1 23.3 15.3 13.6 2.9 -4.6 11.1
2002 -0.6 5.4 8.1 11.4 19.4 21.8 23.6 21.6 16.311.2 8.4 -0.2 12.2
2003 -3.6 -6.4 4.2 10.5 20.5 23.7 22.7 24.6 16.6 8.8 7.3 1.3 10.9
2004 -2.3 1.2 5.8 11.8 15.0 19.8 22.1 21.5 15.9 12.9 5.9 1.9 11.0
2005 -0.5 -4.4 2.9 11.1 17.0 19.6 22.1 20.2 17.6 11.6 4.6 1.4 10.3
2006 -1.7 -0.2 4.3 12.8 16.1 19.623.9 19.7 17.8 12.6 6.5 2.0 11.1
2007 4.3 4.8 8.5 12.4 18.4 22.5 24.1 23.4 14.6 10.7 3.9 -0.6 12.3
2008 0.8 3.7 7.1 11.8 17.7 21.8 22.2 23.1 16.0 12.4 7.2 3.0 12.2
2009 -1.5 1.5 6.2 14.5 18.2 20.0 23.3 23.4 19.5 11.5 7.7 2.7 12.3
2010 -1.0 2.0 6.5 12.0 16.5 20.2 23.1 21.9 15.7 8.6 9.0 -0.6 11.2
2011 -0.8 -1 5.8 12.8 16.9 21.4 22.2 23.3 20.5 10.2 2.8 2.9 11.4
2012 0.6 -6.2 7 12.7 17.2 22.7 25.1 24.1 19.6 12.2 7.9 -0.7 11.9
Media-0.9 0.5 5.6 11.4 16.9 20.2 22.2 21.9 17.0 11.3 5.2 0.6 11.0

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 25
Fig.3TREBUIE ADAUGATA PERIOADA 2007 -2012
Indicele de seceta De Martonne pentru perioada anuală 1980 -2007 în zona
Sânnicolau Mare:
Tabel 5
Anul S pp mm T med aer I Tip an
1980 506.1 9.48 25.98716 an semiarid
1981 657.5 10.44 32.1647 an umed
1982 453.8 10.72 21.90507 an semiarid
1983 362.5 11.07 17.20728 an arid
1984 489.2 10.36 24.02947 an semiarid
1985 473.4 9.50 24.27692 an semiarid
1986 434.8 10.44 21.27028 an semiarid
1987 472.6 10.11 23.50269 an semiarid
1988 465.5 10.60 22.59709 an semiarid
1989 586.8 11.06 27.86545 an semiarid
1990 411.5 11.39 19.23646 an arid
1991 631.5 9.98 31.61452 an umed
1992 367.9 11.62 17.01928 an arid
1993 448.8 10.63 21.75121 an semiarid

Oscilații -2 26
1994 435.4 12.78 19.11046 an arid
1995 572.8 10.89 27.41763 an semiarid
1996 653.9 9.98 32.73592 an umed
1997 535.7 10.27 26.43257 an semiarid
1998 521.6 10.77 25.11717 an semiarid
1999 699.1 11.14 33.0674 an umed
2000 267.7 12.58 11.85387 an arid
2001 633.8 11.11 30.02606 an semiarid
2002 536.7 12.20 24.17568 an semiarid
2003 409.7 10.86 19.64203 an arid
2004 663.9 11.00 31.61429 an umed
2005 678.6 10.27 33.48355 an umed
2006 469.6 11.12 22.23836 an semiarid
2007 564.7 12.25 25.37978 an semiarid
2008
2009
2010
2011
2012
Caracterizarea indicelui de secetă De Martonne pe o perioadă de 10 ani în
Sînnicolau Mare este:
-între 1980 –1989 I mediu = 24,08 -perioadă semiaridă ;
-între 1990 –1999 I mediu = 25,35 -perioadă semiaridă ;
-între 2000 –2007 I mediu = 26,65 -perioadă semiaridă;
-între 1980 –2007 I mediu = 24,74 -perioadă semiaridă.
Regimul eolian .
Regimul eolian nu prezintă caracteristici deosebite atât ca durată cât și
frecvență. Din datele culese de la stațiunea meteorologică Sânnicolau Mare reiese că
cele mai frecvente vânturi sunt din direcț ia SE în proporție de 18%, iar viteza medie
cea mai mare o au vânturile din direcția N -V cu 3,1 m/s. Vânturile calde contribuie
în mare măsură la evaporația apelor de la suprafața solului.
Studii pedologice.
Bazinul Aranca este situat într -o zonă de câmpi e plană a cărei
neuniformitate este dată de prezența a numeroase privaluri, zone covatate, grinde
și formații dunoide.
Înainte de amenajarea râului Mureș, zona Aranca a fost brăzdată de
numeroase brațe ale Mureșului care au dat zonei un caracter de deltă c u depuneri
aluvionare de la nisipuri la argile care sub influența factorilor locali pedogenetici au
generat soluri aluviale, lăcoviști, soluri sărăturate și soluri cernoziomice. Aceste
soluri au evoluat în condițiile excesului de umiditate. Astăzi sunt lăc oviști de diferite
tipuri care ocupă suprafețe însemnate cu deosebire în compartimentul IV.
Din punct de vedere al constantelor hidrofizice solurile au fost diferențiate în
fiecare subbazin (unitate de desecare), în trei mari categorii rezultând pentru
compartimentul IV [PROIECT ISPIF 172/2009] :
Soluri cu textură grea (din grupa lăcoviștilor) 63,4 %;
Soluri cu textură mijlocie (din grupa aluviosolurilor) 33,3 %;

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 27
Soluri ușoar e (din grupa cernoziomurilor) 3,3 %.
Din calculul bilanțului apei în sol rezult ă că excesul de umiditate apare
începând cu luna decembrie și se sfârșește în general în luna mai și numai
excepțional apare în lunile de vară.
Pe cele trei categorii de sol, grele (lăcoviști), medii (aluviuni) și ușoare
(cernoziomuri) excesul de apă medi u lumar (mc/ha) se prezintă astfel:
Tabel 6[PROIECT ISPIF 172/2009]
Luna
Tipul de solI II III IV V VI VII VIII IX XXI XII
Lăcoviști 153 405 577 424 225 80 – – –90
Aluviuni – 84 254 335 204 84 – – – –
Cernoziomuri – – 50 231 176 80 – – – –
Rezultă din tabelul 6că în lunile iunie, iulie, august, septembrie, octombrie,
noiembrie, apare deficitul de umiditate.
Din calculele de asigurare au rezultat următoarele cantități în mm:
Tabel 7[PROIECT ISPIF 172/2009]
Precipitații maxime în 24 de oreAsigurare
5% 1%
Considerând întregul an hidrologic (lunile XI -X) 73,5 99
Numai semestrul XI -V 47,5 60
Precipitații maxime în 72 de ore Asigurare 5%
Maxime în iunie 96
Maxime în martie 27
Bilanțul apei în fiecare din cele trei categorii caracteristice de soluri, din care
a rezultat că în perioada de 20 de ani excesul de apă apare în medie timp de 7 luni,
(XII-VI) în soluri grele cu un maxim de 577 mc/ha în luna martie; ti mp de 5 luni (II –
VI) în soluri cu un maxim de 335 mm/ha în luna aprilie; timp de 4 luni (III -VI) în
soluri ușoare cu un maxim de 231 mc/ha în luna aprilie. În fiecare categorie de sol a
fost considerat și un aport freatic de 1500 mc/ha repartizat în lunile II-V.[PROIECT
ISPIF 172/2009]
Bilanțul apei evidențiază rolul determinant al factorului sol în ceea ce
privește frecvența și intensitatea excesului de apă, precum și faptul că cele mai mari
ape interne apar la începutul primăverii, fapt confirmat de toat e observațiile privind
comportarea sistemului în ultimii 70 de ani. [PROIECT ISPIF 172/2009]
Considerațiuni geomorfologice .
Din punct de vedere geomorfologic zona face parte din Câmpia de Vest și se
prezintă ca o câmpie plană ușor înclinată de la nord -estla sud -vest.
Altitudinea maximă a zonei este de 106 m în apropiere de Felnac și 78 m la
frontiera Serbiei, vest de localitatea Valcani. Se întâlnesc mai multe forme
geomorfologice distincte:
-lunca râului Mureș situată de -a lungul Mureșului îngustă în part ea din
amonte și se lățește treptat până la 5 km aval de Periam;
-terasa Mureșului se observă bine de la Felnac până în apropiere de
localitatea Saravale -Sîmpetru Mare -Pesac, continuându -se în câmpia înaltă
Galațca;
-câmpia joasă de divagare începe la vest d e localitățile Cenad -Sânnicolaul
Mare-Teremia, cu o pantă foarte mică și brăzdată de numeroase zone
covatate și privaluri care favorizează stagnarea apelor superficiale.

Oscilații -2 28
Zona Aranca este străbătută de două colectoare principale Aranca și Galațca
care se co ntinuă la vest pe teritoriul Serbiei, aceștia fiind emisarii principali ai
tuturor apelor din sistemul hidrotehnic Aranca. [PROIECT ISPIF 172/2009]
Considerațiuni geologice
Sub aspect geologic zona Aranca este constituită din depozite cuaternare
reprezent ate prin depunerile aluvionare ale râului Mureș.
În zona de luncă și terasă din forajele executate se observă prezența
depozitelor aluvionare reprezentate prin terenuri argilo -prăfoase -nisipoase până la
adâncimea de 15 m de unde apar straturi coezive imper meabile formate din argile și
prafuri argiloase. Începând din zona Cenad -Sânnicolau Mare -Teremia spre vest
depozitele nisipoase se subțiază în grosime dispărând aproape complet în zona
Chereștur –Beba Veche –Valcani , unde apare o stratificație încru cișată de argile și
prafuri, și numai sub formă de lentile mici nisipuri. [PROIECT ISPIF 172/2009]
Considerațiuni geotehnice .
Studiile geotehnice s -au axat pe o cartare și raionare geotehnică de
suprafață: foraje pe amplasamentul stațiilor de pompare și s tratificația canalului
descărcător Aranca -Mureș de 19,2 km lungime. Cu datele obținute s -a întocmit
raionarea geotehnică pe două limite de la 0 -2 m și între 2 -4 m. Au fost obținute
raioane geotehnice prezentate în continuare.
Raionul geotehnic fomat din ar gile, argile prăfoase și argile nispoase cu
următoarele caracteristici fizico -mecanice:
-Umiditate (W) 15-39
-Indice de plasticitate (Ip) 19-70
-Indice de consistență (Ic) 0,47-1,10
-Densitate (tc/mc) 1,72-2,06
-Porozitate (n%) 32-52
-Unghi de frecare ( ˚) 3˚-24˚20‘
-Coeziunea (kg/cmp) 0,1-0,82
Permeabilitatea pământurilor cuprinse în acest raion este mică 10-6-10-7, iar
pachetul argilos prezintă fenomenul de contracție, umflare. [PROIECT ISPIF
172/2009]
Raionul geotehnic fomat din strate de praf argilos, pr af argilos -nisipos, lut și
praf nisipos se caracterizează din punct de vedere fizico -mecanic, astfel:
-Umiditate (W) 14-31,5
-Indice de plasticitate (Ip) 12-32
-Indice de consistență (Ic) 0,57-1,10
-Densitate (tc/mc) 1,51-2,10
-Porozitate (n%) 34-44
-Indice de saturație 0,42-1,05
-Unghi de frecare ( ˚) 6˚-24˚20‘
-Coeziunea (kg/cmp) 0,1-0,7
Permeabilitatea acestor terenuri este medie k=10-4.[PROIECT ISPIF
172/2009]
Raionul geotehnic fomat din nisipuri argiloase, nisipuri prăfoase și nisipuri
fine și mijlocii , prezintă următoarele caracteristici fizico -mecanice:
-Umiditate (W) 15-29
-Indice de plasticitate (Ip) 11-22
-Indice de consistență (Ic) 0,64-1,05
-Densitate (tc/mc) 1,67-0,2
-Porozitate (n%) 35-47
-Unghi de frecare ( ˚) 16˚40‘-35˚

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 29
-Coeziunea (kg/cmp) 0-0,5
Permeabilitatea pământurilor cuprinse în acest raion este mai mare k=10-2x
10-4.[PROIECT ISPIF 172/2009]
Seismicitatea -conform P100/2006 .
Conform zonării teritoriului României în termeni de valori de vârf ale
accelerației terenului pentru proiectar ea, amplasamentul ce face obiectul
documentației se află în zona pentru care a g= 0,16 g, iar perioada de colț T C=o,7 s.
Adâncimea de îngheț .
Conform STAS adâncimea de îngheț se situează între 70 și 80 cm. [PROIECT
ISPIF 172/2009]
Studii hidrogeologice .
Hidrogeologia bazinului Aranca este legată de acțiunea factorilor naturali
morfologici, geologici, hidrografici, climatici. Acești factori influențează existența
stratelor acvifere freatice și de adâncime care se manifestă deosebit în funcție de
condițiile locale. Apa freatică este cantonată în strate cu textură care variază de la
nisipuri și chiar nisipuri cu pietrișuri.
În zona de luncă și terasă stratele acvifere fiind constituite din nisipuri cu
pietrișuri permit înmagazinarea și circulația apei. În zona de câmpie joasă
(compartimentul IV) depozitele predominante sunt cele cu permeabilitate redusă
făcând ca apele subterane să circule greu, iar apele de suprafață să fie reținute pe
suprafețele agricole.
Adâncimea apei freatice cartată în zona Aranca varia ză între 0 și 2 m.
Nivelurile cartate reprezintă cele mai ridicate niveluri din șirul de ani
analizați în aceași perioadă.
Din analiza perioadei de observații la puțurile hidrogeologice și fântânile
deschise, rezultă că cele mai ridicate niveluri se înre gistrează în lunile martie, și
aprilie și foarte rar în februarie și iunie, iar cele mai scăzute în lunile octombrie,
decembrie. Alimentarea stratului freatic se face în principal din precipitațiile căzute
în zonă, cât și din scurgerile subterane din zona de terasă și premontană
deasemenra nivelurile ridicate și de lungă durată pe râul Mureș alimentează stratele
acvifere.
În ceea ce privește chimismul apelor freatice se constată din probele
analizate că în compartimentul IV conținutul de săruri este de 2 -3g/l, izolat mai
mare până la 4 -6 g/l în care este prezent și sodiul și ionul de sulf care fac ca în
anumite perioade să fie agresive față de betoane și de metale. [PROIECT ISPIF
172/2009]
Rețeaua hidrografică din Sistemul Aranca
Rețeaua hidrografică este fo rmată din cursuri cu debit perma nent și rețea cu
debit periodic. Râul Mureș prin digul stâng în lungime de 66,5 km între froniera cu
Ungaria și comuna Felnac delimitează la nord sistemul Aranca. Este singurul curs
natural cu debit permanent și emisarul ape lor mari din sistemul Aranca unde se
pompează în perioadele de restricție de la frontiera româno -sârbă, prin stațiile de
pompare Mureș (Begova) și Cenad. Totodată râul Mureș constituie și sursa de apă
pentru irigarea suprafețelor agricole din zonă.
Compart imentul IV este deservit de canalul Aranca în lungime de 40 km de
la frontieră și canalul Silvia care este și limita pentru compartimentul II Aranca. În
canalul Aranca se descarcă întreaga rețea de desecare din cadrul Compartimentul
IV. Evacuarea apelor di n Compartimentul IV se face mixt gravitațional în perioade
de ape mici și prin pompare în perioadele cu pecipitații.
Canalele Silvia și Aranca sunt folosite ca și canale de alimentare cu apă
pentru irgații. Alimentarea cu apă din râul Mureș se face gravita țional și prin

Oscilații -2 30
pompare prin stația de pompare Cenad cu un debit instalat de Q = 3 mc/s.
[PROIECT ISPIF 172/2009]
Lucrări în cadrul amenajarii locale
În urma analizei efectuate cu privire la posibilitatea introducerii irigațiilor
corelat cu lucrările hidro ameliorative existente în zonă a rezultat o suprafață
interesată în lucrări de irigații și desecări de 7.849 ha și o capacitate brută de
irigație de 6.711 ha, amplasată în 4 suprafețe distincte după cum urmează
[PROIECT ISPIF 172/2009] :
-Plot Aranca 2.589 ha;
-Pivot 1 216 ha;
-Pivot 2 154 ha;
-Plot Cociohat 3.752 ha.
Lucrări de irigații .
Se prevede realizarea unor canale deschise din pământ care sa conducă apa
în parcele de teren de unde este preluată prin instalații de tip PIVOT sau RANGERS
cudeplasare transversală pentru a fi distribuită la plante. Suprafața totală brută
amenajată pentru irigatii este de 6.711 ha. [PROIECT ISPIF 172/2009]
Debitul total ce urmează a fi preluat din canalele aflate în administrarea
A.N.I.F. Filiala de Îmbunătăți ri Funciare Timiș pentru irigarea suprafețelor este de
6,5 m3/sec.
Amenajarea suprafețelor pentru irigat se realizează în patru ploturi distincte
prezentate în parte în cele ce urmează.
Plot Aranca situat la sud de calea ferata Sânnicolau Mare –Dudeștii Vechi.
Plotul este delimitat la nord de o limita convențională situată la sud de calea ferata
Sânnicolau Mare –Dudeștii Vechi și la sud o limită conventională situată la nord de
canalul Giucoșin -Valcani și Giucoșin –Sânnicolau, la est plotul este deli mitat de
canalul de alimentare CA, iar la vest este delimitat de canalul L1 și canalul Giucoșin
-Valcani. [PROIECT ISPIF 172/2009]

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 31
Fig.4SE ACTUALIZEAZA [PROIECT ISPIF 172/2009]
Plotul este alimentat cu apă din canalul Aranca prin SP Aranca irigații cu un
debit instalat de 2,8 m3/sec. Stația de pompare Aranca va fi echipată cu 2
electropompe verticale de tip AMACAN PA 4700 -470/65 cu Q= 2520 m3/h (0,7
m3/sec), din care una cu debit reglabil și o pompă submersibilă Flyt cu Q= 504 0
m3/h (1,4 m3/sec). Alimentarea cu energie electrică se face de la un grup electrogen
acționat de un motor termic. Cele două electropompe verticale și grupul electrogen
sunt amplasate într -o baracă metalică. Pompa Flyt se amplasează în bazinul de
aspirați e, în exteriorul barăcii metalice. Refularea se face prin conducte metalice
într-un bazin de refulare amplasat pe canalul CA la Km. 0+050. [PROIECT ISPIF
172/2009]
Stația de pompare Aranca irigații este amplasată pe malul stâng al canalului
Aranca la Km 2 4+700. Nivelul de exploatare al stației de pompare SP Aranca irigații
este de 78,70 mdMA.
Apa preluată din canalul Aranca este condusă prin CA și distribuită în plotul
Aranca prin intermediul a 4 canale cu rol mixt irigații desecare (IR1 –IR4) la
suprafața de irigat de unde este preluată de instalații de irigat cu deplasare
transversală tip RANGERS și distribuită pe culturile agricole. Instalațiile de irigat
dispun de grupuri proprii de pompare și deplasare. Instalațiile sunt de tipul 2×500 m
cu un debit de 0,3 m3/sec./instalație. [PROIECT ISPIF 172/2009]
Canalul de alimentare CA subtraversează calea ferată Sânnicolau Mare –
Valcani în două puncte la Km 62+985 și Km 63+006. Subtraversarea căii ferate de

Oscilații -2 32
la Km 62+985 este o subtraversare existentă realizată printr -un podeț casetat cu
dimensiunile de 1,00 x 1,40 m. [PROIECT ISPIF 172/2009]
Pentru mărirea capacității de transport a canalului CA în zona CF Sânnicolau
Mare –Valcani a fost prevăzută o nouă străpungere a terasamentului CF printr -o
subtraversare d in tuburi de metal de ϕ1200.
Canalele CA și IR1 –IR4 sunt canale de pământ neimpermeabilizate care au
dublu rol irigații și desecare. Pe canalele de irigații sunt prevăzute biefar pentru
gestionarea eficientă a apei de irigații și construcții de dirijare a apei. De asemenea
sunt prevăzute podețe pentru accesul în parcelele agricole.
Golirea canalelor de irigații se face în colectoarele de desecare L1, Giocoșin –
Valcani și Giocoșin -Sânnicolau.
Canalele IR1 –IR4 proiectate în palier sunt folosite în afara perioadei de
irigații pentru colectarea și evacuarea apelor în exces provenite de pe terenurile
agricole, având rolul de colectoare secundare de desecare.
Suprafața brută amenajată pentru irigații a plotului Aranca este de 2.589 ha.
Pivot 1 este situat la sud de plotul Aranca suprapus peste canalul Giucosin –
Valcani între Km 12+960 și Km 15+490.La extremitatea sudică suprafața amenajată
pentru irigații pentru Pivot 1 este limitrofă cu frontiera de Stat cu Serbia. Suprafața
plotului Pivot 1 este circulară cu raza de 830 m. Suprafața Pivot 1 se alimenteaza cu
apă din canalul Aranca prin intermediul canalului CA, IR4 și IR5. [PROIECT ISPIF
172/2009]
Pentru a creea posibilitatea deplasării în bune condiții a pivotului canalul
Giocosin -Valcani a fost reampl asat la limita exterioară de udare a pivotului. Traseul
vechi se nivelează, iar traseul nou proiectat respectă elementele geometrice și
hidraulice ale tronsonului de canal desființat. Ca urmare a reamplasării canalului
Giocoșin -Valcani, canalul Giocoșin -Sânnicolau se scurtează cu 250 ml între Km
0+000 și Km 0+250. Pentru alimentarea cu apă a pivotului din canalul IR4 a fost
proiectat un canal de legătură IR5 care subtraversează canalul Giocoșin -Valcani
deviat la Km 0+830. Plotul de irigații Pivot 1 hi droameliorativ este amplasat în U.D.
Aranca Inferioară. Capacitatea de irigații brută a plotului Pivot 1 este de 216 ha.
[PROIECT ISPIF 172/2009]
Pivot 2 este situat la sud de intravilanul comunei Valcani fiind limitrof
canalului Giocoșin -Valcani între Km 6+570 și km 6+920 .Plotul de irigații Pivot 2 se
alimentează din Aranca prin intermediul CA, IR4, Giocoșin -Valcani, și IR6. În cazul
în care nivelul în canalul Aranca o va permite alimentarea plotului se poate face și
gravitațional prin intermediul ca nalului L1 și Giocoșin -Valcani. Pentru a crea
posibilitatea deplasării în condiții optime a pivotului în zona canalului Giocoșin –
Valcani, canalul a fost reamplasat între km 6+570 și km 6+920. [PROIECT ISPIF
172/2009]
Traseul nou este amplasat la limit a exterioară de udare a pivotului. Traseul
vechi se nivelează, iar traseul nou respectă elementele geometrice și hidraulice ale
tronsonului de canal desființat. Pentru alimentarea cu apă a pivotului și gestionarea
corespunzătoare a apei pe traseul nou al c analului Giocoșin -Valcani traseu nou la
km 0+280 a fost prevăzut a se realiza un stăvilar de retenție cu activare manuală.
Alimentarea cu apă a pivotului se realizează printr -un canal de legătură IR6
amplasat amonte de stăvilarul de la km 0+280. Plotul d e irigații Pivot 2,
hidroameliorativ este amplasat în U.D. Giocoșin -Valcani. Capacitatea de irigații
brute a plotului Pivot 2 este de 154 ha. [PROIECT ISPIF 172/2009]
Plot Cociohat este situat la nord de intravilanul comunei Valcani pe malul
drept al ca nalului Aranca. Este delimitat la sud de canalul CC traseu nou (traseul
vechi al canalului CP1) și canalul L2, la est de canalul Cociohat, la nord de drumul

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 33
de exploatare (De) care face delimitarea între proprietățile S.C. EMILIANA WEST
ROM S.R.L. și S.C. ORLANDI S.R.L., iar la vest de frontiera dintre România și Serbia.
[PROIECT ISPIF 172/2009]
Fig.5SE ACTUALIZEAZA [PROIECT ISPIF 172/2009]
Plotul este alimentat cu apă din canalul Aranca prin intermediul canalului
Cociohat. Alimentarea cu apa a plotului de irigații Cociohat se face după cum
urmează [PROIECT ISPIF 172/2009] :
-pentru o suprafață de 2.827 ha situată la nord de SP Cociohat irigații (canale
dealimentare IR 10, IR 10a, IR11, IR11a, IR 12, IR12a, IR13, IR14, IR14a,

Oscilații -2 34
IR15) alimentarea se face fie prin intermediul stației de pompare SP
Cociohat irigații cu un debit de 2,8 m3/sec, fie gravitațional prin intermediul
canalului IR12a la un nivel în canalul Aranca de 77,80 md MA. Stația de
pompare Cociohat irigații va fi echipat ă cu 2 electropompe verticale de tip
AMACAM PA 4700 –470/65 cu Q= 2520 m3/h (0,7 m3/sec) din care unul
cu debit reglabil și o pompă submersibilă Flyt cu Q= 5040 m3/h (1,4
m3/sec). Alimentarea cu energie electrică se face de la un grup electrogen
activat cu motor diesel. Cele 2 electropompe verticale și grupul electrogen
sunt amplasate într -un container metalic. Pompa Flyt se amplasează în
bazinul de aspirație în exteriorul containerului. Refularea se face prin
conducte metalice într -un bazin de refulare a mplasat pe canalul CA la Km
0+120.
-pentru o suprafață de 925 ha situata la sud de SP Cociohat irigații,
alimentarea cu apă a canalelor de distribuție se face direct din canalul
Cociohat. Debitul preluat în mod direct din canalul Cociohat este de 0,9
m3/sec.
Nivelul de apă ce urmează a fi asigurat pe canalele Aranca amonte de
stăvilarul de la km 3+100 și pe canalul Cociohat pentru o alimentare gravitațională
a plotului Cociohat este de 77,80 md MA. Nivelul minim de exploatare a stației SP
Cociohat irigații este de 76,50 md MA. [PROIECT ISPIF 172/2009]
Apa preluată din canalul Cociohat fie direct, fie prin intermediul stației de
pompare este distribuită prin intermediul canalelor IR10 –IR17 în suprafețele de
irigat de unde este preluată de instalații de iriga ții cu deplasare transversală tip
RANGERS și distribuită pe culturile agricole. Instalațiile de udare dispun de grupuri
proprii pentru preluarea apei din IR -uri și pentru deplasare. Instalațiile sunt de tipul
2×500 m cu un debit de 0,3 m3/sec. Fac excepție instalațiile de pe canalul IR 13
care sunt de tipul 1×500 cu un debit de 0,150 m3/sec. [PROIECT ISPIF 172/2009]
Canalele de distribuție a apei (IR) sunt canale din pământ
neimpermeabilizate cu dublu rol de irigații și desecare. Golirea canalelor de irig ații
se face în colectoarele de desecare CC reamplasat și Cociohat. Pe canalele de irigații
sunt prevăzute construcții de reținere și dirijare a apei. De asemenea sunt prevăzute
podețe pentru accesul în parcelele agricole. Suprafata brută amenajată pentru
irigații a plotului Cociohat este de 3.752 ha. [PROIECT ISPIF 172/2009]
Lucrări de desecare .
Zona luată în studiu face parte din Sistemul de desecare Aranca
Compartiment IV, sistem aflat în administrarea A.N.I.F. Filiala de Îmbunătățiri
Funciare Timiș. Unitățile de desecare aferente lucrărilor de irigații care urmează a fi
realizate sunt [PROIECT ISPIF 172/2009] :
-U.D. Aranca Inferioară;
-U.D. Valcani I;
-U.D. Valcani II;
-U.D. Cociohat.
Pentru eliminarea apelor în exces din precipitațiile căzute în zonă și a celor
provenite din accidente în sistemul de irigații este necesar să se păstreze
capacitatea de desecare existentă. Având în vedere folosirea echipamentelor de
ultimă generație de tip PIVOT sau RANGERS de mare productivitate care prevăd
mutarea mecaniza tă a acestora și automatizarea aplicării udărilor, a apărut
necesitatea reamplasării rețelei de canale de desecare în corelare cu lucrările de
irigații.

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 35
Pentru realizarea acestei cerințe se propune renunțarea aproape în totalitate
la rețeaua interioară de desecare care va fi înlocuită cu o rețea nouă rectangulară
încadrată în schema hidrotehnică a sistemului de desecare Aranca IV existent.
Rețeaua de canale colectoare de desecare din cadrul schemei hidrotehnice a
sistemului Aranca Compartiment IV se păstr eaza nemodificată cu următoarele
excepții:
-se reamplasează traseul canalului Giucoșin -Valcani între km 12+960 și km
15+490 pentru a asigura funcționarea instalației de alimentare a plotului
Pivot 1;
-ca urmare a reamplasării canalului Giucoșin -Valcani î ntre km 12+960 și km
15+490 se desființează canalul Giucoșin -Sânnicolau între km 0+000 și km
0+250;
-se reamplasează traseul canalului Giucoșin -Valcani între km 6+570 și km
6+920 pentru a asigura funcționarea instalației de alimentare a plotului
Pivot 2 ;
-se reamplasează canalul CC din U.D. Valcani II începând cu km 0+250 pe
limita frontierei de Stat cu Serbia creând premizele alimentării
corespunzătoare a canalelor IR care nu mai trebuie să subtraverseze canalul
CC cât și o descărcare corespunzătoare a canalelor IR în cazul folosirii
acestora ca și colectare secundare de desecare;
Stațiile de pompare pentru evacuarea apei din desecare prin modificarea
rețelei de desecare nu își vor modifică debitele instalate și nici nivelele de pornire
sau oprire a agr egatelor. Realizarea canalului de alimentare CA a plotului Cociohat
paralel cu drumul Valcani -Cheglevici a permis păstrarea separării evacuării apelor
din desecare prin cele două unități de desecare Cociohat și Valcani II în limitele
debitelor și nivelel or din regulamentul de exploatare. [PROIECT ISPIF 172/2009]
Din punct de vedere a rețelei interioare de desecare s -a prevăzut realizarea
unei rețele rectangulare în care canalele IR să aibe rolul unor colectoare secundare
de desecare în care să se evacuez e canalele de ordin III și IV. Întreaga rețea de
desecare este prevăzută cu construcții hidrotehnice, stăvilare activate manual sau
evacuări cu clapet care sa prevină pătrunderea apei din IR în perioade de irigații în
rețeaua de desecare. De asemenea, la i ntersecția drumurilor de exploatare cu
rețeaua de desecare sunt prevăzute podețe, podețe stăvilar sau podețe cu clapet, și
după caz pentru accesul în parcelele agricole. [PROIECT ISPIF 172/2009]
Pentru a asigura scurgerea apelor spre rețeaua de desecare, beneficiarul și –
a propus ca măsura agropedoameliorativă realizarea unei nivelări la nivel de parcelă
pe întreaga suprafață interesată în lucrări. De asemenea se prevăd a se realiza
lucrări de scarificare pentru îmbunătățirea circulației pe verticală a apei și aplicări de
amendamente pentru corectarea PH -ului solului. Rețeaua interioară de canale se
află parte în administrarea A.N.I.F. și parte este proprietatea S.C. EMILIANA WEST
ROM S.R.L. [PROIECT ISPIF 172/2009]
3.2. Studiul comportării echipamentelor de ir igat
Echipament de irigat prin aspersiune cu p ivot central fix
Tabel 8
Denumirea sistemului: PIVOT 800 m
Lungime campulu i[m]: 1.600.00
Latimea campului [m]: 1.600.00

Oscilații -2 36
Aria totala [ha]: 256.00
Aria irigata [ha]: 200.96
Raport ul de acoperire [%]: 78.50
Elevatia maxima a campului [m]: 3.00
Tipul pachetului de aspersoare: Valley LEN triple w 6 psi reg
Spatiul dintre aspersoare [cm]: 288.00
Diametrul de udare aspersor [m]: 13.00
Tip tronsoane :
10inch, 33.43m (109.7'): 8
8-5/8 inch, 54.86m (180.0'): 6
6-5/8 inch,49.12m (161.2'): 4
Lungime tevilor in consola [m]: 19.36
Tipul pivotului: Pivot fix 10”
Tipul cotului inferior de aductie apa: Fix flange albow 8"
Lungime sistem [m]: 801.62
Lungime necesara sistem [m]: 800.00
Inaltime minima fata de sol [m]: 2.86
Amperaj sistem [A]: 21.70
Tensiunea de alimentare: 380V / 60Hz
Tipul panoului de comanda: Pro 2
Putere necesara sistem [kW]: 15
Tip anvelope: High Float 14.9×24
Tip motoreductoare: Viteza standard
Tip grup motor -generator: Cummins 483.9 –30 kw LIMA
Optiuni suplimentare ale instala ției:
-Flansa flexibila pentru pivot
-Indicator de functionare cu bec
-Descarcator cu rezistenta variabila
-30 PSI Manometru de sfarsit
-Traductor de presiune
-Scara pentru punctul d e pivotare
-Acumulator 12V
-Unitate motrice remorcabila
-Lanturi pentru ancorare in beton
-Lanturi aditionale pentru ancorare in beton
-Suport montare grup motor/generator -incl. rezervor motorina
Tabel 9
Presiune la intrare [bar]: 3.48
Hidromodul [l/s/ha]: 0.60
Capacitate sistem [l/s]: 120.58
Viteza max sistem [m/ora]: 135.60
Timp min. pe o revolutie [ora/rev]: 36.28
Norma de udare minima [mm/rev]: 7.84
Norma de udare zilnica [mm/zi]: 5.18
Norma de udare lunara [mm/luna]: 155.52
Norma de udare instantanee [mm/ora]: 115.05
Timpul necesar și norma de udare pe o revolu ție complet ăși continu ăa
suprafe ței de irigat în func ție de setarea regulatorului procentual, sunt date în
urmatorul tabel:

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 37
Tabel 10
Setare regulator
[%]Timp pe o revolutie
[ore/rev]Norma de udare pe o revolutie
[mm/rev]
10 362.80 78.37
20 181.40 39.18
30 120.93 26.12
40 90.70 19.59
50 72.56 15.67
60 60.47 13.06
70 51.83 11.20
80 45.35 9.80
90 40.31 8.71
100 36.28 7.84
Echipa ment de irigat prin aspersiune cu deplasare liniară:
Tabel 11
Denumirea sistemului: CENTER DITCH FEED 1000 m
Lungime campulu i[m]: 3.000.00
Latimea campului [m]: 1.000.00
Aria totala [ha]: 300.00
Aria irigata [ha]: 297.60
Raportul de acoperire [%]: 99.20
Elevatia maxima a campului fațăde cărucior
[m]: 1.001.00
Elevatia maxima a apei față de cărucior [m]: 1.00
Tipul pachetului de aspersoare: Valley LEN triple w 10 psi reg
Spatiul dintre aspersoare [cm]: 288.00
Diametrul de udare aspersor [m]: 13.00
Tip tronsoane :
8-5/8 inch, 49.12m (161.2'): 6
6-5/8 inch, 54.86m (180.0'): 12
Lungime tevilor in consola [m]: 25.08
Tipul panoului de comanda: Standard
Lungime sistem [m]: 1.004.66
Lungime necesara sistem [m]: 1.000 .00
Inaltime minima fata de sol [m]: 2.75
Tip de suctiune: 14” obl scr float self clean
Diamentrul conductei de sucțiune [inch] : 14.00
Tipul pompei: Cornell 10 ab
Capacitatea pompei [l/s]: 280.00
Tipul de motor Diesel: Caterpillar 3306TA
Putere maxi mă motor [kw]: 176.00
Viteza motorului [rpm]: 1.750.00
Puterea generatorului [kw]: 25.00
Amperaj sistem [A]: 36.51
Tensiunea de alimentare: 380V / 60Hz
Putere necesara sistem [kW]: 15
Tip anvelope: High Float 14.9×24
Tip motoreductoare: Viteza stand ard
Tipghidare: Deasupra terenului
Numarul st âlpilor de ghidare [buc]: 122

Oscilații -2 38
Optiuni suplimentare ale instala ției:
-Indicator de functionare cu bec
-Descarcator cu rezistenta variabila
-30 PSI Manometru de sfarsit
-Traductor de presiune
-Scara pentru punctul de pivotare
-Acumulator 12V
-Unitate motrice remorcabila
-Lanturi aditionale pentru ancorare in beton
-Suport montare grup motor/generator -incl. rezervor motorina
Tabel 12
Hidromodul [l/s/ha]: 0.94
Capacitate sistem [l/s]: 280.00
Viteza max sistem [m/ora]: 123.60
Timp min. pe o revolutie [ora/rev]: 24.27
Norma de udare minima [mm/rev]: 8.21
Norma de udare zilnica [mm/zi]: 8.12
Norma de udare lunara [mm/luna]: 243.65
Norma de udare instantanee [mm/ora]: 77.18
Timpul necesar ș i norma de udare pe o revoluție completă și continuă a
suprafeței de irigat în funcție de setarea regulatorului procentual, sunt date în
urmatorul tabel:
Tabel 13
Setare regulator
[%]Timp pe o revolutie
[ore/rev]Norma de udare pe o revolutie
[mm/rev]
10 242.72 82.14
20 121.36 41.07
30 80.91 27.38
40 60.68 20.53
50 48.54 16.43
60 40.45 13.69
70 34.67 11.73
80 30.34 10.27
90 26.97 9.13
100 24.27 8.21
3.2. Studiul uniformitatii aplicării udărilor in cimp
Conform literaturii de specialitate [….] pentru raionul pedoclimatic 59
corespunzător zonei Sânnicolaul M are interesat ăla lucrări sunt prezentate în tabelul
nr. 5 normele de irigație corespunzătoare și schema udărilor necesare diferitelor
culturi pentru un an secetos si r espectiv an mediu.
3.3.
Tabel 14
Felul anului Porumb Grâu Lucernă
IILucernă
ISfeclă Floarea
SoareluiFasole Cartofi
timpurii
Norma
de
irigațieAn
secetos4000 2400 6000 5600 4800 3200 2400 2400
An 3200 1800 5000 4000 4000 2400 1800 1600

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 39
(Ni)
mc/hmediu
Scheme
de
udare
(S.u.)An
secetos011210 220000 011211 011221 011211 012100 002200 011100
An
mediu001210 210000 011111 001211 001211 002100 002100 001100
Necesarul de apă ce urmează a fi preluat din sursă a fost calculat pe baza planului
de cultură comunicat de beneficiar pentru cele două zone Aranca și Cociohat după
cum urmează:
-Zona Aranca cuprinde: Plot Aranca, Pivot 1 și Pivot 2:
Planul de cultură pentru zona Aranca cuprinde:
Păioase: 57%
Porumb: 20%
Rapiță: 20%
Furaje: 3%
-Zona Cociohat include: Plot Cociohat:
din care :
-2827 ha aferente stației de pompare Cociohat
-925 ha cu alimentare directă din canalul Cociohat.
Planul de cultură pentru zona Cocioha t cuprinde:
Păioase: 50%
Porumb: 30%
Floarea -soarelui:20%
Din graficul de udare întocmit pentru SP Aranca irigații și SP Cociohat irigații
rezultă un debit de 2,8 mc/s pentru fiecare stație la care se adaugă un deb it de 0,9
mc/s pentru alimentarea unei suprafețe de 925 ha direct din canalul Cociohat
situată la sud de SP Cociohat irigații.
Necesarul de apă și normele de irigații se găsesc în tabelul nr. 5.Volumul
anual de apă:
ZONA ARANCA
An secetos :
-Păioase:
-Porumb:
-Rapiță:
-Furaje:
An mediu :

Oscilații -2 40
-Păioase:
-Porumb:
-Rapiță:
Furaje:
ZONA COCIOHAT
An secetos :
-Păioase:
-Porumb:
-Fl.s.:
An mediu :
-Păioase:
-Porumb:
-Fl.-s.:
înan secetos
înan mediu
Având în vedere textura grea a te renului existetnt în zonă se recomandă
micșorarea normelor de udare cu 30% și micșorarea timpilor de revenire tot cu
30%, mărindu -se astfel numărul de udări aplicate. Această modificare în schema de
aplicare a udărilor nu influențează debitul și volumul de apă preluate și distribuite
lunar și anual.
3.4. Determinarea experimentală in situ a
caracteristicilor tehnico –funcționale aleinstalații lor de irigat
-uniformitatea udării
Pentru stabilirea uniformitații udărilor s -au realizat măsurători
experimentale in situ pentru instalațiile de irigat prin aspersiune de tipul pivot
central și instalații cu deplasare liniară.
Măsurătorile s -au efectuat pentru regimul normal de funcționare conform
graficului de exploatare și s -au prelevat probe cu ajutorul unor rec ipiente circulare
de diametru d= 11 cm. Cantitatea de apă colectată în recipiente după o trecere a
instalației a fost apoi măsurată cu cilindru gradat și apoi înregistrată scriptic.

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 41
Fig. x Recipient circular cu diametru d= 11 cm și cilindru gradat folos ite pentru
colectarea și măsurarea probelor
Măsurători efectuate pentru instalația tip pivot central
Măsurătorile s -au efectuat prin amplasarea recipientelor circulare de
colectare pe două rânduri la distanțe de 1 metru în dreptul zonei mediane a fiecă rei
travei de -a lungul instalației. Pentru evitarea pierderii probelor prelevate în anumite
secțiuni s -au dublat recipientele circulare de colectare.
Fig.x Schema de amplasare a recipientelor pe lungimea instalației de irigat de tip
pivot

Oscilații -2 42
Fig. x V edere în lungul instalației tip pivot central și dispunerea pe două rânduri a
recipientelor circulare pentru colectarea probelor
După trecerea instalației s -au efectuat măsurători ale cantităților de apă
acumulate în recipiente și acestea au fost notate, rezultatele fiind concretizate în
tabelul de mai jos.
Fig. x Cantitatea de apă colectată într -un recipient circular pentru colectarea
probelor
Tabel x Rezultatele măsurătorilor pe instalația de irigat tip pivot
Travee Numarul Cantitate Cantitate Media

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 43
instala ție probei dup ă
amplasarecolectată în
recipient nr.1
[cm3]colectată în
recipient nr. 2
[cm3]rezultatelor
[cm3]
A 1 57 54 55,5
B2 63 61 62
3 90 93 91,5
4 145 151 148
C 5 191 146 168,5
D 6 148 141 144,5
E 7 158 136 147
F 8 197 139 168
G 9 270 270 270
H 10 123 158 140,5
I11 181 138 159,5
12 189 138 163,5
13 98 123 110,5
J 14 110 156 133
K 15 170 141 155,5
L 16 86 115 100,5
M 17 79 75 77
N 18 106 148 127
O 19 96 126 111
P 20 100 90 95
Q 21 146 182 164
R 22 74 105 89,5
S23 54 45 49,5
24 58 32 45
25 58 120 89
Tabel x Prelucrarea rezultatelor cu metoda Cristiansen
Denumire
secțiuneNumarul
pluviometruluiVolum
colectat în
pluviometru
mp
[cm3]Volum
mediu de
apă colectat
în
pluviometre
m[cm3]Deviația
față de
medie
± [cm3]Σ |a| Coeficient
de
uniformitate
Cristiansen
Cu [%]Obs.
A 1 55,5 Rasp= ….. (m)
Pasp= …
(daN/cm2)
Φdiuză= … (mm)
Tfct= … (sec)
TipaspersorB2 62
3 91,5
4 148
C 5 168,5
D 6 144,5
E 7 147
F 8 168
G 9 270
H 10 140,5
I11 159,5
12 163,5

Oscilații -2 44
13 110,5
J 14 133
K 15 155,5
L 16 100,5
M 17 77
N 18 127
O 19 111
P 20 95
Q 21 164
R 22 89,5
S23 49,5
24 45
25 89
Tabel x Prelucrarea rezultatelor cu metoda Pearson
Denumire
secțiuneNumarul
pluviometruluiVolum
colectat în
pluviometru
mp
[cm3]Volum
mediu de
apă
colectat în
pluviometre
m[cm3]Deviația
față de
medie
± [cm3](mp-
m)2Abaterea
medie
pătratică
tCoeficient
de
uniformitate
Pearson Cu
[%]Obs.
A 1 55,5 Rasp= ….. (m)
Pasp= …
(daN/cm2)
Φdiuză= … (mm)
Tfct= … (sec)
TipaspersorB2 62
3 91,5
4 148
C 5 168,5
D 6 144,5
E 7 147
F 8 168
G 9 270
H 10 140,5
I11 159,5
12 163,5
13 110,5
J 14 133
K 15 155,5
L 16 100,5
M 17 77
N 18 127
O 19 111
P 20 95
Q 21 164
R 22 89,5
S23 49,5
24 45
25 89
Măsurători efectuate pentru instalația cu deplasare liniară

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 45
Măsurătorile s -au efectuat prin amplasarea recipientelor circulare de
colectare pe trei rânduri la distanțe de 1 metru în dreptul zonei mediane a fiecărei
travei de -a lungul instalației. Pentru evitarea pierderii probelor prelevate în anumite
secțiuni s -au dublat recipientele circulare de colectare.
Fig.6Schemă de amplasare a recipientelor pe lungimea instalației de irigat de tip
liniară
Fig. x Vedere în l ungul instalației cu deplasare liniară și dispunerea pe două rânduri
a recipientelor circulare pentru colectarea probelor
După trecerea instalației s -au efectuat măsurători ale cantităților de apă
acumulate în recipiente și acestea au fost notate, rezul tatele fiind concretizate în
tabelul de mai jos.

Oscilații -2 46
Fig. x Trecerea instalației cu deplasare liniară peste recipientele circulare de
colectare a probelor
Tabel xRezultatele măsurătorilor pe instalația de irigat tip liniară
Travee
instala țieNumarul
probei după
amplasareCantitate
colectată în
recipient
nr.1
[cm3]Cantitate
colectată în
recipient
nr.2
[cm3]Cantitate
colectată în
recipient
nr.3
[cm3]Media
rezultatelor
[cm3]
A1 83 84 65 77,3
2 193 156 180 176,3
3 145 164 210 173
4 142 155 220 172,3
B 5 180 240 218 212,6
C 6 145 150 155 150
D 7 135 130 140 135
E8 131 120 112 121
9 136 88 85 103
10 154 155 141 150
F 11 175 144 156 158,3
G 12 115 114 130 119,6
H 13 147 145 140 144
I 14 151 92 128 123,6
J15 64 65 62 63,66
16 20 22 26 22,66
17 10 15 12 12,33

2.2–Mișcarea oscilatorie armonică ideală 47
Tabel x Prelucrarea rezultatelor cu metoda Cristiansen
Denumire
secțiuneNumarul
pluviometruluiVolum
colectat în
pluviometru
mp
[cm3]Volum
mediu de
apă
colectat în
pluviometre
m[cm3]Deviația
față de
medie
± [cm3]Σ |a| Coeficient
de
uniformitate
Cristiansen
Cu [%]Obs.
A1 77,3 Rasp= ….. (m)
Pasp= …
(daN/cm2)
Φdiuză= … (mm)
Tfct= … (sec)
Tipaspersor2 176,3
3 173
4 172,3
B 5 212,6
C 6 150
D 7 135
E8 121
9 103
10 150
F 11 158,3
G 12 119,6
H 13 144
I 14 123,6
J15 63,66
16 22,66
17 12,33
Tabel x Prelucrarea rezultatelor cu metoda Pearson
Denumire
secțiuneNumarul
pluviometru<Volum
colectat în
pluviometru
mp
[cm3]Volum
mediu de
apă
colectat în
pluviometre
m[cm3]Deviația
față de
medie
± [cm3]
(mp-m)(mp-
m)2Abaterea
medie
pătratică
tCoeficient
de
uniformitate
Pearson Cu
[%]Obs.
A1 77,3 Rasp= ….. (m)
Pasp= …
(daN/cm2)
Φdiuză= …
(mm)
Tfct= … (sec)
Tipasperso r2 176,3
3 173
4 172,3
B 5 212,6
C 6 150
D 7 135
E8 121
9 103
10 150
F 11 158,3
G 12 119,6
H 13 144
I 14 123,6
J15 63,66
16 0
17 0

Oscilații -2 48
3.5. Calitatea apei de irigat
Raport privind calitatea apei
În urma analizelor efectuate în laborator s -au stabilit următoarele caracteristici:
Turbiditate –22 NTU
Duritatea totala -12 d
pH–7.3
Fier(Fe) -0.13 mg/l
Mangan(Mn) -0.41 mg/l
Conductivitat e-1104 /cm
Amoniu -0.057 mg/l
Azotiti -<0.025 mg/l
Azotati -<1 mg/l
Calciu -50 mg/l
Magneziu -40 mg/l
Aluminiu -0 mg/l
Clor liber residual -0.25 mg/l
Alcalinitate –5.9 mmol/l
TDS–593 ppm (mg/l)
Cloruri –90 mg/l
3.6. Propuneri și soluții de modernizare în exploatare